drept urbanistic

8/19/2019 Drept urbanistic

1/50

DREPT URBANISTIC SI GESTIUNEA LOCALITATILOR

22.02.2002 – CURS 1

Norme de drept obligatorii (acte normative) neobligatorii (se refera la probleme morale; nu sunt scrise)

indivizi cu moralitate impecabila / discutabila

DREPT – concept foarte general . Are doua explicatii : drept obiectiv totalitatea normelor (regulilor) obligatorii care reglementeaza,

guverneaza raporturile dintre oameni

- principii ale dreptului obiectiv :1. dreptul reglementeaza faptele si activitatea oamenilor2. dreptul reglementeaza numai manifestarile externe ale oamenilor3. regulile de drept se aplica numai in caz de conflict (ciocnire de interese)4. legea actioneaza numai in viitor (sau prezent) si nu in trecut o lege nu poate fi

retroactiva. O lege este o ordine prestabilita. Incepe in momentul in care apare legea5. legea functioneaza din ziua in care a fost publicata in Monitorul Oficial dinacel moment nimeni nu mai poate invoca necunoasterea legii

dreptul subiectiv posibilitatea sau facultatea unei persoane de a face unanumit lucru, posibilitate care este recunoscuta de lege

- dreptul subiectiv este format din sfera de drepturi personale pe care individul leare protejate juridic si la care poate face apel atunci cand doreste (dreptul deproprietate, de autor, de a practica o meserie aleasa) omul este subiect de drept

- Dreptul pozitiv – totalitatea normelor existente la un moment dat intr-o societate1. Dreptul public totalitatea reglementarilor care se aplica raporturilor dintre

stat si particulara. dreptul constitutional totalitatea reglementarilor pentru organizarea

statului si institutiilor lui si care reglementeaza drepturile si indatoririlecetatenilor

b. dreptul administrativ totalitatea reglementarilor pentru modul defunctionare a institutiilor statului (organele administrative), al serviciilorpublice si modul de functionare a altor grupari de oameni (sindicate,partide, biserici)

2. Dreptul privat totalitatea regulilor care se aplica raporturilor dintreparticularia. dreptul civil reglementeaza raporturile dintre oameni in legatura cu viata

lor particulara- raporturile dintre oameni si bunurile lor- intre bunurile pe care le poseda oamenii

b. dreptul comercialc. dreptul international privat

Dreptul urbanistic :-este in formare-se formeaza din parti ale dreptului administrativ+dreptul civil+actele normative

din practica de proiectare si construire+ documentatia de urbanism (ca instrumente juridice inpun anumite lucruri)


2/50

- pana in 1990 unele din regulile de drept erau inlocuite cu hotarari, acte devointa

Gestiunea localitatilor

- gestiune administrarea bunurilor unei persoane si raspunderea pentru pastrareabunurilor persoanelor

- obiectul gestiunii ansamblul deciziilor si hotararilor care se iau pentrupastrarea bunurilor

- gestiunea localitatilor ansamblul de hotarari si decizii luate pentruadministrarea tuturor bunurilor aflate intr-o localitate

- gestiunea se decide (exercita) de fiecare proprietar in parte de administratiapublica care este aleasa intr-un teritoriu tocmai pentru a-i gestiona bunurile

Impartirea administrativa a tarii- administrator (administratie) este persoana angajata de un proprietar pentru a-i

ingriji un bun

- teritoriu administrativ teritoriu in care administratorii isi exercitaatributiunile

- din Constitutie Art. 3 : „teritoriul tarii este organizat sub aspectadministrativ in comune, orase, judete ; in conditiile legii unele orase se pot declaramunicipii.”

FORMELE DE ASEZARI UMANE SI UNITATI ADMINISTRATIV - TERITORIALE

- administrativ vorbind,Bucurestiul este tratat ca un judet- limitele unitatilor administrativ-teritoriale si denumirile acestora se stabilesc

prin lege- municipiul Focsani teritoriu administrativ al municipiului Focsani- statutul administrativ al localitatii – rangul acordat prin lege localitatii- sate unul sau mai multe sate se pot grupa intr-o comuna ; unul dintre sate este

resedinta de comuna- exista comune care au un singur sat Mogosoaia- in Romania 2700 de comune 2700 de sate resedinta de comuna

Forme deasezari

umane

Existenta legala

Statutul adminstrativ allocalitatilor Unitati administrativteritoriale

Judete 41

Municipiul Bucuresti (estetratat ca un judet)

Municipii resedinta de judet

Municipii „banale” 85

Municipii

Orase

Oras Orase 180

SateSate resedinta de comuna

SateComune


3/50

- 10000 de sate- 300 de sate in teritoriul oraselor sate apartinatoare

- orasele – prin lege anumite localitati urbane pot deveni orase- comuna Otopeni a devenit oras prin lege- 55% din populatie traieste in urban- 45% din populatie traieste in rural- Localitate este o comunitate urbana cu nume si individualitate stabilite

prin lege. Isi duce viata intr-un numar de locuinte si constructii de alta natura si seinscrie intr-un teritoriu administrativ stabilit prin lege.

CURS 2 – 1.03.2002

PUTEREA PUBLICA / PUTEREA IN STAT

Puterea – organele puteriiPuterea publica – puterea statului asupra teritoriului statal. Statul este un

concept.Statul – este o persoana juridica ; este o creatie virtuala ; necesita existenta a

3 componente :1. Bunurile destinate uzului public – in mod curent denumit patrimoniu

(patrimoniul inseamna mult mai mult decat bunurile)2. Sistemul de drepturi (legi) ale persoanelor fizice si juridice3. Sistemul de obligatii ale persoanelor pe teritoriul respectiv (national)

Notiuni :- drepturi- obligatii cuplu

Nu exista drepturi fara obligatii precum nu exista obligatii fara drepturi colective.Statul este reprezentat in diferite momente de diferite persoane. Nimeni nu

reprezinta statul in mod absolut.Ce fel de stat este Romania ?

Constituia din 1991 – Romania stat unitar puterea este exercitata dintr-un singur punct: este un stat centralizat (spre deosebire de statele federale)puterea este concentrata intr-un singur punct

Republica - poporul conduce (spre deosebire de monarhie)prezidentiala – presedintele are puterea cea mai mare (Franta,SUA)

parlamentara – parlamentul are cea mai mare putere (Romania)

sate (fac parte din teritoriul administrativ almunicipiului si nu din municipiu) apartinatoaremunicipiul Focsani


4/50

1748 Montesque – “Despre spiritul legilor” – imparte puterea statului in 3 parti:legislativa, judecatoreasca, executiva

1787 – constitia americana1791 – constituia iacobina

Romania prin constituie are 3 puteri legislativa, judecatoreasca, executiva (in

ordinea din constitutie)

1. PUTEREA LEGISLATIVA- principiul este acela ca elementele scrise la inceput sunt mai puternice decat cele

scrise la sfarsit????????????????????????????????????????????????????????- se compune din parlament (unica autoritate legiuitoare). Parlamentul are 2 parti :

camera deputatilor si senatul cu atributiuni egale. A. Parlamentul elaboreaza legislatia (emite legi)B. Presedentia (in Romania face parte din legislativ). Prin constituie are si

atributiuni executive dar preponderente – legislative

2. PUTEREA JUDECATOREASCA- garantarea aplicarii corecte a legilor- se formeaza din : consiliul superior al magistraturii (promoveaza, stabilesc magistratii, cine nu mai

este in stare sa fie magistrat) instantele judecatoresti (tribunale, judecatorii, curti de apel). Exercita stabilirea

dreptatii. Sunt repartizate pe toata suprafata tarii. curtea suprema de justitie – sentinte definitive cand persoanele aflate in conflict

sunt nemultumite de diferitele rezolvari contenciosul administrativ – i se adreseaza persoana care se considera

nedreptatita de hotararile administratiei curtea constitutionala – tribunalul care stabileste constitutionalitatea legilor ministerul public (procuratura) – corpul de persoane care reprezinta acuzarea din

punctul de vedere al interesului public. Cheama in judecata acuzand pe cineva.Controleaza actiunile politiei.

3. PUTEREA EXECUTIVA- are rolul de a guverna tara pe baza legilor (i se spune si administratie publica –

administrator – presoana care ingrijeste averea cuiva)

*Membrii acestor puteri sunt desemnati dupa alt sistem:- puterea legislativa voturi vointa populatiei- puterea judecatoreasca numiti unii de parlament; altii de presedinte. Sunt

functie de prima putere (legislativa)- administratia publica numiti dupa un sistem presedintele numeste prim-

ministrul (care prezinta un program+ministrii) parlamentul confirma. Este functie aputerii legislative. Administratia publica este angajata de noi pentru ingrijirea bunurilornoastre.

- puterea executiva este formata din 3 parti : administratia publica centrala de specialitate APCS administratia publica locala APL

curtea de conturi

1. APCS – este formata din primul ministru + ministrii (guvern)


5/50

- aparatul ministerelor se imparte in 2 trepte : A. aparatul central (oamenii care lucreaza la Bucuresti)B. seviciile publice ale ministerelor descentralizate la nivelul judetelor. Au denumiri

diferite in functie de minister (agentii, inspectorate, directii, etc) constructiile au un sistem de oameni care lucreaza la minister + judet –

inspectorat de stat pentru urbanism si amenajarea teritoriului conduse de un inspector sef

- in afara ministerelor mai exista si alte moduri de formare a unor persoane autoritati administrative autonome persoane formate prin lege care se ocupa de undomeniu restrans (domenii de activitate)

Ex: Academia Romana – autoritate administrativa autonoma- Inspectoratul de stat pentru handicapati- Serviciul de informatii externe- Televiziunea Romana- Societatea de radio

- Institutia prefectilor prefectul este persoana numita de guvern; reprezinta

statul intr-un judet si apartine de APCS- atributiuni coordonarea activitatii serviciilor publice descentralizate ale

ministerelor la nivelul judetelor verificarea legalitatii actelor emise de APL

- APL emite acte / verificate de prefect intr-un interval de timp de 30 de zile de laemiterea actului respectiv. Daca este ilegal suspenda actul si se adreseazacontenciosului administrativ. Acesta se pronunta cererea de suspendare poate sa numai aiba obiect; sau actul poate sa fie anulat

2. APL – este formata din consiliile alese la nivelul unitatii administrativ teritoriale(comune, orase, municipii, judete).

- atributiuni organizeaza treburile publice in unitatile administrative emite acte (de autoritate) pentru teritoriul unde au fost alesi

- consiliile judetene sunt conduse de presedinte si vicepresedinti- consiliul local este condus de primar- Bucuresti consiliu general / primar general

4 subprimari sectoare – primar de sector / 2 viceprimari

- verificare posteriori prefectura

3. Curtea de conturi – institutie subordonata guvernului. Verifica cum sunt cheltuiti

banii publici.

*dictatura iacobina – dictatura parlamentului*dictatura personala – a presedintelui (socialism)*dictatura executivului – societatile fasciste-toate aceste deviatii constituirea puterii trebuie aranjata astfel incat sa se

controleze una pe alta

AUTONOMIA ADMINISTRATIVA

- legea de organizare a APL este numita Legea autonomiei administrative- abilitarea autoritatilor APL pentru a lua hotarari proprii asupra problemelor legatede administrarea unitatilor unde sunt alese


6/50

- preluarea raspunderii pentru actele lor- autonomia se exercita in limita legii; nu se exclude legea. Autonomia nu este ceva

nelimitat.- procesul prin care se ajunge la autonomia administrativa se numeste

descentralizarea administrativa.- autoritatile administratiei publice sunt partile din administratia publica pe care

legea le investeste cu dreptul de a hotari ceva

Ex: la o comuna autoritatile administratiei publice sunt consiliul, primarul si inanumite cazuri unii dintre directorii din administratie

- Descentralizarea administrativa procesul de trecere treptata a unoratributiuni administrative de la nivel central la nivel local

- Ce se poate descentraliza si ce nu ? puterea legislativa nu se poate descentraliza puterea judecatoreasca nu se poate descentraliza – aplicarea legii trebuie sa fie

unitara

- nu se poate descentraliza decat o parte a puterii executive (administratia publica)

- Conditiile descentralizarii : A. Existenta unui cadru legal pentru descentralizare. Ex: legislatia de autorizare a

constructiilorB. Trebuie sa existe un patrimoniu al unei administratiei teritoriale (un numar de

bunuri) care sa intre in administrarea consiliilor localeC. Existenta unui buget de venit propriu administratiei locale care sa-l imparta

conform legiiD. Existenta oamenilor capabili sa exercite autonomia.

CURS 3 –

si elaborat dupa o procedura legala. Un act normativ care nu are o procedura de oficializare

nu este valabil.

respectiv si este tiparit intr-o colectie standard. Exista standarde pentru tamplarii, materiale

de pardoseli. - Institutul national de cercetare in constructii verifica si da standarde romanesti

produselor care vin din strainatate - primele 3 acte normative nu sunt considerate acte

normative de catre juristi

tiparit intr-o colectie de normative in functie de fiecare minister. Ex: normativul de proiectare

pentru protectia la incendii; pentru structura de rezistenta - exista normative si pentru

executare, nu numai pentru proiectare

u

aplicarea unei legi, pentru desfasurarea unei activitati, pentru aplicarea unui plan urbanistic.Este emis de ministerul indrituit. Ex: regulament de incinerare a deseurilor menajere emis de

ministerul mediului - s de administratia publica.


7/50

Regulamentul este emis de consiliul care conduce localitatea respectiva. Devine o lege locala.

Este o legislatie secundara care actioneaza pe un teritoriu restrans. - Planul urbanistic trebuie

insotit de un regulament deoarece sunt niste desene care pot sa nu fie intelese de omul de rand

(sunt criptate). Decriptarea se face prin acest text (regulamentul) care trebuie sa fie inteles de

oricine.

nmonitorul oficial al Romaniei. - o lege poate avea nevoie de aplicare, lamuriri.

intr-un stat. Se adapteaza dupa o hotarare constitutionala fiind emisa de puterea legislativa.

Reglementeaza, dispune, permite, apara, impune plati si taxe, defineste delicte si pedepseste. -

- este

mult superioara unui regulament - ste valabila pe tot teritoriul tarii -

pentru promulgare (are 20 de zi

de acord se intoarce la parlament

o da curtii constitutionale, care se pronunta si ea in termen limitat. - legile sunt de mai multe

drepturile si indatoririle cetatenilor, organizarea invatamantului, organizarea guvernului -

vietii sociale; fie au o valabilitate mica in timp Ex: legea bugetului Principii respectate de legi

• exista o lege care reglementeaza modul cum se face o lege - legea nu este retroactiva. Da

efecte din momentul in care a fost publicata - legea afirma si nu neaga. Legile spun ceea ce

este voie; ceea ce nu este voie se deduce dupa urma permisivitatilor - legile se ocupa cu

relatiile de drept si nu cu elemente tehnice - numai legea stabileste delicte, pedepse,

exista o lege care este modul de a

face o lege Capitole: 1. definitii ale conceptelor folosite (introduse de legea respectiva) 2.

dispozitii generale (principii). Se expun principiile legii. Uneori legea este foarte detaliata,

prisma principiilor 3. dispozitii detaliate 4. dispozitii

administrative – - dispozitii

constructiilor – consiliile locale au o structura tehnica care se ocupa de eliberarea

autorizatiilor (primaria plateste) -

drepturile stabilite prin lege Ex: legea autorizarii constructiilor – exista o taxa pentrucertificatul de urbanism si una pentru autorizatia de construire 1% - locuinta 0.5% din

investitie - se declara o anumita valoare – taxa corelativa cu aceasta. Cand se termina

- daca este necesar se plateste suplimentul de taxa cuvenit 6. delictele,

contraventiile si sanctiunile 7. dispozitii tranzitorii si finale -

referitoare la perioada dintre aparitia legii si inceperea aplicarii ei Ex: legea arhitectului - se

aplica de la 1 an de la aparitia ei - disp

actelor normative existente la aparitia legii si care contravin dispozitiilor legii (abroga fie in

intregime,fie parti)

- Sunt acte normative cu

valoare de lege care sunt insa tranzitorii si care sunt emise de executiv in domeniile in careeste abilitat printr-o lege speciala de abilitare - Au valabilitate pana in momentul cand sunt

discutate de parlament care pe baza altei legi o adopta in intregime sau cu amendamente sau


8/50

o abroga -

legislativului (dezastre, conflagratii)

constitutia sau legea - initierea unor procese se face prin decretul presedintelui (ex: convoaca

parlamentul) - decrete pentru promulgarea legilor

8. Ordonanta p

sa devina executiva si se refera la posesia unor bunuri - nu este emisa de presedinte ci de

judecatoria sau tribunalul respectiv care are delegarea sa aplice stampila ordonantei (a

presedintelui)

- principalele

prevederi dintr-o ramura (domeniu) a dreptului - se face o lege de unificare a actelor

normative din domeniu; se fac o serie de precizari, leg.

comercial, cod de procedura administrativa.

- stabileste principalele drepturi, indatoriri ale

cetatenilor, modul in care se executa legile, modul de impartire administrativa, modul in care

actioneaza principalele forte existente in stat

CURS 4 – 15.03.2002

BUNURI, PROPRIETATE, DREPTUL DE PROPRIETATE

Bun un lucru care are o valoare economica si in privinta caruia pot exista Patrimoniu bunuri care pot crea averea unei persoane (definitia economica)

ansamblul drepturilor si obligatiilor care revin unei persoane dupaurma bunurilor pe care le detine (definitia juridica)

- din punct de vedere juridic patrimoniul are 2 aspecte:1. Activ patrimonial – este format din drepturile persoanei in urma detinerii unor

bunuri exprimate baneste (+)2. Pasiv patrimonial – exprimarea in bani a indatoririlor care decurg in urma detineriiacestor bunuri (-)

suma algebrica 1 + 2 poate fi + sau -(+) (-)

- Aceasta intelegere judiciara introduce si notiunea de timp. Suma algebrica se facein fiecare an sau trimestru (se poate castiga sau pierde expresie contabila apatrimoniului)

- Din punct de vedere juridic, patrimoniul este variabil + sau -

- patrimoniul in sens juridic este diferit de bunuri (reale). Ptrimoniul este o notiuneabstracta care nu se confunda cu bunurile- bunurile sunt de mai multe feluri


9/50

Criteriul stabilitatii si asezarii bunurilor (dupa lege) - categorii bunuri:1. Bunuri imobile acele bunuri cu asezare fixa si stabila. Nu pot fi mutate fara a-si

pierde identitatea sau destinatia initiala.2. Bunuri mobile pot fi mutate fara sa-si piarda identitatea sau destinatia initiala

1. Bunuri imobile (dupa lege):

A. Prin natura lor – sunt acelea care corespund intru totul definitiei 1.- Din Codul civil : 1. Fondul de pamant (terenul). Toata probema bunurilor porneste de la pamant 2. Cladirile 3. Morile 4. Recoltele si fructele neculese 5. Arborii netaiati

6. Statuile fixe

B. Prin destinatie – sunt bunuri mobile pe care legea le fixeaza pe un bun imobil (cafacand parte dintr-un bun imobil)

- sunt indispensabile folosirii bunului imobil 1. Obiectele puse de propietar pe un lot de pamant pentru utilizarea lui : garduri,

instalatii de irigatii, lucrari de imbunatatire a terenului, alei, platforme (parcari), drumuri 2. Procesul tehnologic implantat in pamantul respectiv 3. Instrumentele de munca sau de cultura: pluguri, semanatori, tractoare,

camioane, automobile, vapoare, avioane, vagoane, locomotive (autoturismul este legat dedomiciliul proprietarului)

4. Semintele (care urmeaza sa fie plantate in pamantul respectiv) 5. Animalele folosite pentru munca campului

6. Mobilele (efectele mobiliare) – legate de un inventar de un bun imobil 7. Tevile si conductele care servesc pentru aducerea apei sunt imobile si fac

parte din propietatea pe care o servesc

2. Bunuri mobile nu se distrug prin mutare

A. Prin natura – corespund intru totul definitiei- “atat cele ce se misca de la sine cat si cele ce sunt miscate de altii” 1. Animale (oile, porcii, caprele, gainile)

2. Mobile, haine, bijuterii, carti

B. Prin determinarea (puterea legii) – acele bunuri care fara a avea o valoareintrinseca primesc prin puterea legii o anumita valoare

1. Banii 2. Actiunile (valoarea unei parti din societatea respectiva) 3. Politele

PROPRIETATEA este capacitatea unei persoane de a exercita direct sinemijlocit drepturile sale asupra unui bun. Este un drept subiectiv (al unui subiect persoana). Genereaza relatia patrimoniala (venituri/cheltuieli)

Drepturi reale acele drepturi subiective si patrimoniale in temeiul carorao persoana (titular al dreptului) isi exercita atributiunile


10/50

1. Dreptul de propietate2. Dreptul uz3. Dreptul de uzufruct4. Dreptul de servitute5. Dreptul de habitatie

6. Dreptul de superficie

1. Dreptul de propietate principalul drept real- Constituia art 41 “Dreptul de propietate este garantat; lilitele si continutul

acestui drept sunt stabilite prin lege” Propietatea este publica sau privata- propietatea publica apartine statului sau unitatilor administrativ teritoriale- propietatea privata apartine persoanelor fizice si juridice

- propietatea privata este ocrotita de lege indiferent de propietar, titular- cetatenii straini sau apatrizii nu pot fi propietari ai terenurilor

Expropierea nu se poate face decat pentru cauze de utilitate publica conform legiisau ca pedeapsa pentru pagubele pricinuite cuiva (conform legii)

- “Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru o cauză de utilitate publică, stabilităpotrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire”

- art 41 Dreptul de propietate obliga la respectarea sarcinilor (protectiamediului, asigurarea bunei vecinatati, sarcinile ce revin propietarului potrivit legii sauobiceiurilor)

- Dreptul de propietate este un drept subiectiv, este o entitate, o totalitate- pentru utilizarea lui se poate imparti in 3 atribute ale dreptului de propietate: A. Dreptul de posesie consta in prerogativa propietarului de a stapani bunul

respectiv in interes propiu- Prerogativa drept pe care legea il ofera in primul rand cuivaB. Dreptul de folosinta propietarul are puterea de a utiliza un bun in propriul lui

interes (“dobandind in propietate fructele si veniturile pe care le obtine de pe urmabunului”)

- “fructe” rezultate (latina)C. Dreptul de dispozitie prerogativa propietarului sa instraineze bunul sau

constituie asupra bunului alte drepturi in favoarea cui doreste. La limita inseamna sidistrugerea bunului

- Dreptul de propietate primordial in drepturile reale- Bunurile sunt de mai multe feluri Cel mai important bunurile imobiliare

dintre care cel mai important este pamantul.

CURS 5 – 22.03.2002

Dreptul de propietate si atributele lui


11/50

- atribute parti ale unui drept care se utilizeaza in momentul in care proprietarulurmareste justificarea acestui drept

- sunt drept de posesie drept de folosinta drept de dispozitie

- dreptul de proprietate – utilizare direct de catre proprietar (conform definitiei

dreptului de proprietate)- dreptul de proprietate capacitatea proprietarului de a utiliza direct si nemijlocit

un bun si fructele provenite din acel bun

Dezmembrarile dreptului de propietate consta in conferirea catre alte persoana,de catre propietar a dreptului de posesie si folosinta asupra unui bun fara ca propietarul sapiarda dreptul de dispozitie asupra lui

- in anumite situatii propietarul poate sa extraga o parte din dreptul sau depropietate si s-o transfere altuia pe un timp limitat

- apare in momentul in care propietarul vrea sa fructifice si mai mult bunul sau,conferind altcuiva o parte din bun

- aceste dezmembrari sunt tot drepturi reale, dar de mai mica importanta decatdreptul de propietate

- principalul drept real este dreptul de propietate- cel mai important bun este terenul

- dezmembrarile dreptului de propietate :1. Dreptul de uzufruct2. Dreptul de uz3. Dreptul de habitatie4. Dreptul de superficie5. Dreptul de servitute

1. Dreptul de uzufruct confera unei persoane dreptul de posesie si folosinta aunui bun cu obligatia de a pastra substanta bunului si de a-l inapoia nemodificat la sfarsitulcontractului

Ex: arenda- cel care primeste bunul plateste propietarului o taxa- titularul unui drept (a unei dezmembrari din dreptul de propietate, ex: arendas)

nu este egal cu titularul dreptului de propietate (propietarul)

2. Dreptul de uz confera titularului dreptului de uz dreptul de a se folosi de un

bun si de a-i folosi roadele (de a-i culege fructele) numai pentru nevoile sale si ale familieisaleEx: taranul iobag(I’o scot!!! :P), inchirierea obisnuita

3. Dreptul de habitatie este dreptul de uz care confera titularului si sotuluiacestuia utilizarea pe timpul vietii a unei locuinte (nu se transfera copiilor)

Ex: dreptul de uz asupra unei locuinte a fostilor presedinti; casele patriarhale aleortodoxilor sunt conferite preotilor

4. Dreptul de superficie confera titularului acestui drept (superficiar) toatedrepturile asupra constructiilor si plantatiilor aflate pe un teren care apartine altei persoane

- suprapunere de 2 drepturi drept de proprietate asupra terenului ramaneproprietarului


12/50

drept de proprietate a constructiilor, a plantatiilor apartin altei persoane

concesiunea asupra terenului

- titlul acestui drept este proprietatea asupra constructiilor

- cand se stinge acest drept (ex: 50 de ani) expira contractul- contractul trebuie sa precizeze cum se face cand se termina contractul- Dreptul de superficie utilizat cu precadere de administratia publica5. Dreptul de servitute este un drept imobiliar care dezmembreaza o propietate si

confera titularului niste drepturi limitate asupra unei proprietati fie perpetuum (farasfarsit), fie limitat in timp

- o servitute este o sarcina asupra unui imobil pentru uzul si utilitatea unui alt imobilavand alt stapan

- sarcina de origine feudala (dreptul seniorului asupra unei alte persoane=supus)

Ex: servitute de trecere- iesirea se face prin terenul A- trecerea se stabileste pe drumul cel mai scurt, se plateste acest drept

- servitutea de sorginte medievaladreptul seniorului asupra supusilor (dreptul “primei nopti”)

- Revolutia franceza raportul de servitute intre bunuri, nu intre oameni

Dreptul de servitute orice propietar poate institui in folosul proprietatii saleorice servitute asupra altei proprietati care ii este permisa de lege

- trecerea se stabileste pe drumul cel mai scurt- acest drept se plateste- proprietarul fondului aservit A nu poate modifica traiectoria trecerii si

pozitia ; el nu are voie voie sa impiedice aceasta trecere

fond aservit – este generat deservitutea pe care B i-o impune pentru

a iesi la strada

B

STRADA

A

fond dominant – teren infundat (codul

civil)

1 2 - drept imobiliar dreptul unui imobil(teren) asupra unui alt imobil (teren)


13/50

Dreptul de dispozitie dreptul prerogativ al proprietarului de a dispuneasupra terenului (de a-l instraina), de a constitui drepturi reale in favoarea cuiva, dea-l consuma sau a-l distruge fara a da socoteala nimanui.

IMPARTIREA PROPRIETATII DUPA NATURA PROPRIETARULUI

- Dupa natura proprietarului proprietate publicaproprietate privataproprietate mixtaproprietate cooperativa

1. Proprietatea privata proprietatea care apartine in totalitate unor persoaneprivate

- persoane private fizice si juridice

2. Proprietate publica este proprietatea care apartine unui grup de

persoane constituite intr-o persoana publicaEx: statul, judetele, colectivele cetatenesti din unitatea administrativa de baza

(comuna, orasul, municipiul)- Statul colectivitatea cetatenilor unui stat- Judetul colectivitatea cetatenilor unui judetEx: administratiile unor institutii care lucreaza cu patrimoniul public (bunuri

ale unei colectivitati) regii autonome, institutiile publice create de administratiapublica

3. Proprietatea mixta detinuta in combinatie de persoane publice sipersoane private

- nu conteaza proportia persoana publica/persoana privataEx: combinate, fabrici privatizate (stat+persoana privata)

4. Proprietatea cooperativa compusa prin combinarea intr-o singuraproprietate a mai multor proprietati ale unor persoane private

- scopul productia de un anumit fel (agricola sau legata in general de pamant)

PROPRIETATEA DUPA MODUL DE DETINERE modul in care proprietarii isiexercita dreptul de proprietate

- 2 tipuri proprietate individualaproprietate colectiva

1. Proprietate individuala apartine in exclusivitate unui singur proprietar2. Proprietatea colectiva apartine mai multor persoane

2a. Proprietatea in indiviziune proprietatile mai multor persoane care detinun bun in comun

- iesirea din indiviziune se face prin actiune judecatoreasca caredemonstreaza ca bunul nu se distruge prin sectionare si ca de pe urmaimpartirii proprietatii nu apar alte persoane proprietare altele decat celeaflate la inceput in indiviziune (justitia e garantul proprietatii)

- crearea unei proprietati in indiviziune se face tot prin justitie2b. Coproprietatea fortata este acel tip de proprietate colectiva in

care caracteristicile bunului nu permit sectionarea sa intre proprietari pentru ca sedistruge ( Ex: proprietati in imobile colective, proprietati pe actiuni la o societate)


14/50

- cota parte indiviza ceea ce detine fiecare proprietar

2c. Conposesorat proprietatea obtinuta in comun de o colectivitatede locuitori (dintr-un sat)

Ex: paduri, islazuri, pasuni- numarul de proprietari este variabil

- se numea devalmasie

CURS 6 – 29.03.2002

Proprietatea publica proprietatea unui grup de persoane stabilit prin lege, careare voie sa aiba proprietate

- compusa din bunuri stapanite in comun de membrii grupului

Ansamblul proprietatilor unui grup domeniu- domeniul este compus din mai multe proprietati (min 2) domeniul public

DOMENIU PUBLIC

- Grupuri de persoane care au proprietate publica : colectivitatea locala – formata din locuitorii dintr-o unitate administrativ-teritoriala locuitorii judetului – suma colectivitatilor locale din judet locuitorii tarii – cetatenii romani

Domeniul public dupa interesul sau (numarul de persoane care detin domeniulpublic)

- de interes national- de interes judetean- de interes local

- Desi este in proprietatea acestui grup de persoane nu poate fi utilizat decat dacaeste numit un administrator

Clasificarea domeniului public dupa numarul de persoane care-l detin Domeniul public de interes national este administrat de organele prevazute de

lege Domeniul public de interes judetean administratorul este prefectura judetului.Este proprietatea in comun a locuitorilor unui judet

Domeniul public de interes local administratorul este primaria(consiliul+primarul+institutia primariei)

Caracteristici ale domeniului pulic : este indestructibil (nu poate fi distrus) este imprescriptibil (nu poate fi dat de la unul la altul) este inalienabil (nu poate fi instrainat)

- In conditiile aceste se opereaza cu sistemul de inchiriere sau concesiune

Domeniul public este compus din :


15/50

Imobile (terenuri construite) care sunt destinate unei utilitati publice (terenurile siconstructiile care sunt folosite in interesul public primaria, scoala,administratia financiara, institutii, ministere)

Caile de comunicatii, strazi, piete (schimbarea categoriei unui drum se poateface prin hotarare de guvern)- drumurile private nu apartin domeniului public; limitele de garare si

aprovizionare ale unitatilor comerciale sunt in proprietatea unitatilor respective Parcurile publice si cimitirele comunale- cimitirele comunale – functionarea este asigurata de primarie (Bellu)

confesionale - proprietatea bisericii (parohii sau episcopii) cimitirulmozaic, catolic, armenesc private

- la sate cimitire ale parohiei - private Porturi si aeroporturi (civile si militare) domeniu public de interes national Terenuri cu destinatie forestiera care apartin statului Albiile raurilor, paraurilor si fluviilor + cuvetele lacurilor de interes public

(ansamblu de elemente constitutive care tin apa)- exista lacuri private Dragomirna

Platoul continental (curul apelor maritime interioare si al marii teritoriale) Tarmurile Marii Negre, inclusiv plajele Terenurile pentru rezervatiile naturale si parcurile nationale (rezervatia

biosferei Delta Dunarii) Monumentele, ansamblurile, siturile arheologice si istorice (nu toate, doar

cele care apartin statului)Ex: Voronetul apartine manastirii Voronet persoana juridica

- cetatile dacice din muntii Orastiei domeniu pubic de interes national- exista zone arheologice care apartin statului (cetatea Histria) dar si in cazul

unor proprietati private, rezultatul sapaturilor arheologice intra in domeniul public de

interes national Monumentele naturii (dud istoric ce apartine bisericii Batiste)

- pesterile, zone producatoare de vegetatie deosebita Terenurile pentru apararea nationala Alte folosinte fixate prin lege

Alte elemente care nu sunt neaparat terenuri sau cladiri – domeniul public al statului Bogatiile de orice natura ale subsolului (zacaminte) chiar daca la suprafata exista

proprietatea cuiva- proprietatea cuiva merge pana la primul strat de apa freatica

Spatiul aerian Sistemul de energie electrica, gaze naturale Sistemul de telefonie, radio, tv Tunelurile de metrou si infrastructura ale statului Fasia de protectie a frontierei de stat Locuintele de protocol Terenurile si cladirile din alte tari care apartin statului roman

Domeniul public al judetului drumurile judetene institutii de utilitate publica (consiliu, prefectura, spital, tribunal, muzeu) parcurile, pietele, cimitirele reteaua de canalizare, apa, incalzire


16/50

locuinte sociale, terenurile agricole in localitati muzee

Domeniul privat format din mai multe proprietati apartinand unei persoaneprivate

- si persoanele publice (statul, judetul, comuna, orasul) pot sa aiba domeniu privat,

pot sa aiba bunuri imobileEx: primaria – cladiri+terenuri care nu apartin domeniului public

- terenurile agricole pot sa fie in domeniul privat al locuitorilor, administrat deprimarie

CURS 7 – 5.04.2002

Parcela (lot) este o suprafata de teren cu limite vizibile sau nu pe teren;suprafata de teren care are un proprietar, un numar cadastral, este situata intr-o unitateadministrativ-teritoriala.

- parcela este elementul constitutiv al proprietati pe intreg teritoriul tarii.- nu intotdeauna limitele parcelei sunt materializate (terenuri agricole)- exista si parcele de apa (Delta Dunarii sau pe anumite lacuri alte tari cu mult

litoral unde si economia este astfel structurata)

Proprietarul parcelei persoana fizica, juridca, grup, etc.

Numar cadastral – cadastru instrument fiscal de evidenta a proprietatilor inscopul impunerii de impozite proprietarilor.

La noi in tara cadastrul are o lege 7/1996 care spune caca dastrul general este uninstrument obligatoriu de evidenta tehnica, economica si juridica a terenurilor si bunurilorimobile de pe teritoriul tarii indiferent de proprietarul bunurilor si destinatia bunurilor.

Entitatile de baza ale cadastrului general sunt parcela, constructia si proprietarul.Prin aceasta lege fiecare proprietar este obligat sa-si inregistreze terenul cu omasuratoare prealabila. Terenurile primesc un numar cadastral.

Se inregistreaza miscarile, schimbarile (de suprafata, impartire, proprietari). La unmoment dat cadastrul este istoricul proprietatii.

- Primul cadastru in Europa Franta – Napoleon stat centralizat

- Carti funciare – austro-ungari (Ardeal)1984 – lupta contra proprietatii private calcare in picioare a acestor evidente(cadastrul se ia de la inceput)

ONGC – oficiul national de geodezie si cadastru (fac tehnic cadastrul – tin evidentatehnica)

Depozitarea actelor se face la judecatorie (justitia este garantul societatii). In fiecare judet exista o sectie – registrul bunurilor cadastrale – este o parte speciala a tribunaluluicare tine registrele cadastrale (numai justitia lucreaza cu bunurile).

Fiecare parcela are numarul ei cadastral iar ca identificare poate avea si un numar(adresa postala – numai in intravilanul localitatii).

O parcela se inscrie pe un teritoriu administrativ.


17/50

- acelasi proprietar are A si A’ (parcele) in 2 teritorii administrative diferite

Ce forte determina limita parcelei?

1 Proprietatea (discriminantul principal este proprietarul)

2 Limita teritoriului administrativ3 Intravilanul localitatii (mai putin important)

EXPUNERE PARCELA

- elementele definitorii pentru parcele determinate in 6 familii:1. elemente de identitate2. elemente geometrice3. elemente urbanistice4. elemente economice5. elemente juridice6. elemente tehnice

1. ELEMENTE DE IDENTITATE ALE PARCELEI

a. proprietarul/proprietariib. vecinii

b. numar cadastral (numar de 8 cifre)c. daca este cazul – adresa postala

d. teritoriul administrativ in care se inscrie parcela

A A’

limita administrativacomuna

comuna

STRADA domeniu public

domeniu privat


18/50

Dosar cadastral in care exista fisa bunului imobil (plan de situatie al parcelei cutoate dimensiunile, unghiurile, proprietar, vecini)

2. ELEMENTE GEOMETRICE ALE PARCELEI

a. Limitele

- exista parcele cu mai multe aliniamente (parcela de colt)- exista parcele care nu au aliniament

b. Dimensiunile limitelor – exista un sistem de notatii speciale

La = lungimea aliniamentuluil = adancimea parcelei (pe o perpendiculara la mijlocul aliniamentului)

Ll1 si Ll2 = lungimea limitelor laterale

Ll2 Ll1

l

aliniament parcela – limita catre

domeniul public

La

STRADA

limita din spate(fund)

limite laterale


19/50

In regulamentele urbanistice se dau dimensiuni minime (ex: dimensiunea minima aaliniamentului va fi de 9 sau 15 m) pentru a fi parcela construibila

c. Unghiul limitelor laterale cu aliniamentul

d. Raportul intre laturi (din punct de vedere al constructibilitatii)

e. Suprafata parcelei (construibilitate)

- regulamentele de urbanism introduc dimensiuni minime (150-200m²)- exista o legislatie locuinta (suprafata minima)- familia medie (2.8) locuire convenabila (fiecare persoana are o camera)

locuinta 3 camere (70m²) 7 x 10 m (cladire parter)

cu cat unghiul este mai apropiat de 90° cu atat

parcela este mai usor construibila (±15° fata de 90°)

mai ales parcele provenite din

terenuri agricole

La

l

Parcela nefolosibila

l / La = 0.5÷1.0 raport optim

13

7

10

7

P

scara

P+1

parcela cu dimensiuni

corespunzatoare


20/50

Suprafata minima este un standard al nivelului si evolutiei sociale.

3. ELEMENTE URBANISTICE

- caracteristicile parcelei care sunt legate de amplasarea parcelei intr-un teritoriu.

Enumerare dupa puterea de condit. arhitecturala:A. Amplasare in localitate/cartier- regulamentele urbanistice subliniaza modul diferit de constructie in centrul orasului

(regim inchis de inaltime mai mare); marginea orasului (constructii pavilionare pe laturi saualipite pe o parte)

- in cartier strada importanta sau fundatura (parcela de colt, parcela de camp)

B. Accesele dinspre strada ale parcelei (acces pietonal)- in unele parti este limitat

DESEN 45* fixarea accesului influenteaza foarte mult solutia de arhitectura

DESEN 45Legea prevede ca odata stabilit un coridor de trecere nu se mai schimba

C. Zona seismica; vanturi; temperaturi- Romania seismicitate puternica (o foarte mica parte de terenuri nu este

afectata de seism) in functie de acceleratia seismica norme de alcatuire a cladirii

Modul de construire, impartiri interioare, materiale folosite influentate deseismicitate

Vantul important pentru modul de alcatuire al cladirii. Anumite parti aleconstructiei expuse la vanturi puternice determina nepracticarea golurilor, dublareaperetilor.

Vanturi puternice – de-a lungul apelor, pe inaltimi, campuri deschise.Cladirile izolate au mult spatiu dinspre zona de vant puternic sunt foarte afectate- traiectoria se modifica dupa strazi

N E

N-E se descompune in 2 componente

mai accentuat


21/50

Temperaturile – Romania regim de temperatura cu diferente de 70° intretemperaturi extreme;lungi perioade de inzapezire; exista zone unde inghetul esteprezent mai mult de un an (Suceava, Bucovina) pamantul este inghetat

- exista foarte multe momente de trecere prin 0 ° (contractare/dilatare). Toatematerialele au miscare (caderea placilor, placajelor de piatra). Gelivitateamaterialelor le face foarte vulnerabile la tot ce se intampla in tara noastra.

- caldura este alt factor distructiv cand nu este controlata- dispunerea cladirilor dupa axa termica cladiri taranesti (evita nordul)

CURS 8 – 12.04.2002

DREPT URBANISTIC

- elementele urbanistice pozitia parcelei in teritoriu care conduce la anumit modde organizare functionala (influenteaza programul cat si modul de organizare)

V2N

prinde mai mult soare inaceasta varianta decat in

V2

constructie

V2

N

parcela are orientarea catre toate punctele

cardinale


22/50

D. Relieful terenului influenteaza covarsitor constructia- la o panta mai mare de 10% constructia devine o problema complicata

Constructiile taranesti (deal, munte) nivelul inferior (bucatarie) – nivelul superior (delocuit)

- In sistemul tehnic bazat pe constructii tip, se sapa si se rezolva cladirea ca si cumar fi fost pe teren plat investitii suplimentare (ziduri de sprijin ale terenului)

- aceasta tehnica brutalizeaza peisajul- in Elvetia sunt foarte frecvente constructiile in panta :

O construire pe teren in panta presupune o restrangere;o inaltare pe verticala

E. Calitatile terenului de fundare influenteaza covarsitor modul de construire. Unteren prost de fundare impune o restrangere a constructiei

- 1/3 din terenul Romaniei terenuri proaste de fundare – macroporice (se umfla,se desumfla)

- 1/3 teren bun-1/3 teren foarte prost masuri foarte complicate se impun rezolvari; constructii

diferite

- tari cu teren foarte stancos Scandinavia, o parte a Angliei, Frantei (sub stratul

de pamant este stanca – constructiile stau pe stanca; la Stockholm – tunel de metrousapat doar in stanca)

+3


23/50

4. ELEMENTELE ECONOMICE ALE PARCELEI trasaturi caracteristice fiecareiparcele, mentionate in actul eliberat de primarie – certificatul de urbanism :

elemente economice elemente tehnice elemente juridice

A. Elemente economice :I. Folosinta parcelei (terenului) modul in care este folosit, utilizat imobilul la

momentul constatarii. Pornind de la constatare orice schimbare trebuie aprobata deprimarie.

- Folosinta determina impozitare (diferita in functie de utilizare). Dupa schimbareafolosintei administratia financiara schimba impozitarea.

II. Destinatia parcelei, imobilului modul de utilizare a parcelei stabilite de planurileurbanistice si de amenajarea teritoriului. Ca urmare, tot ce se construieste trebuie sa tinaseama de destinatia viitoare.

- Folosinta si destinatia sunt trecute in certificatul de urbanism.

III. Impozitul asupra terenului stabilit in functie de folosinta, contribuie covarsitorla pretul terenului. Nu este trecut in certificatul de urbanism, se poate calcula profitulterenului. Exista sisteme diferite de impozitare a terenului intravilan si a teritoriuluiextravilan (impozit agricol si impozit pe teren – mai mare)

A,B,C,D zone cu impozite diferite A zona cu impozitul cel mai mareB zona cu impozitul cel mai mic

- Impartirea este valabila pentru municipii si orase. Pentru sate este o impartire in 2categorii: A si B. Administratia publica locala stabileste in limita legii (acorda un minim,

maxim).

A

D

T.I

T.A

A,B,C,D

B

C


24/50

IV. Pretul terenului nu e trecut in certificatul de urbanism. Este principalulelement economic al terenului. Se formeaza pe baza a ce poate face terenul si pe impozit.Mai exista si alti factori:

- centralitatea terenului- vecinatatea unui drum important- localitatea de care apartine

- Pretul terenului este foarte diferit. Teren agricol – max 1 euro/m²; teren intravilan – 10 euro/m² - localitati mici; Bucuresti – cateva sute de $/m² (functie de calitateazonei). Acest pret conduce la determinarea modului de construire: pret mare,constructie densa rentabilitate ; pret mic, constructie de volum si densitate maimica.

5. ELEMENTELE JURIDICE ALE PARCELEI I. Proprietarul (proprietarii) parcelei inscris la biroul de carte funciara. Cand se

schimba proprietarul se face schimbarea si in cartea funciara.- Statul administrator numit pentru teren

II. Limitele terenului cine sunt vecinii terenului. Este foarte important – mentionatin toate actele.

III. Locatia unor drepturi de proprietate s-au facut dezmembrari ale dreptului deproprietate. Apar noi actori – locatorul (proprietar al unui imobil care cedeaza in contractanumite drepturi de proprietate) – locatar (preia un drept de proprietate).

* locatari ai unui bloc – inchiriau de la stat apartamente. Acum in mare majoritatesunt proprietari asociatie de proprietari si nu de locatari.

IV. Creantele asupra unui imobil datorii pe care proprietarul le are si se rasfrangasupra imobilului:- ipoteca imprumut la o banca in care gajul il reprezinta un imobil. Un imobil care

a fost ipotecat este apasat de sarcina platii unui imprumut. Scade pretul terenului (fata defaptul – liber de sarcini).

- cumpararea in rate ca urmare, valoarea unui imobil cumparat in rate tine seamade ratele ramase de platit+dobanda.

- datorii neachitate impozit neplatit (de mai multi ani)

V. Drepturile de premptiune dreptul cuiva de a cumpara primul in cazul vanzariiimobilului. Acest drept este stabilit prin lege care stabileste si ordinea preemptilor. Este un

drept feudal. In cazul terenurilor agricole – legea restituirii terenurilor: daca un teren astfeldobandit se vinde primii anuntati 1. membrii familiilor; 2. vecinii; 3. statul; dupa aceeaorice cumparator, daca ceilalti si-au exprimat dezinteresul.

- In alte tari – intravilan – drept de premptiune are primaria.- idea de a se mari proprietatea nu de a se faramita

VI. Servituti sarcina asupra unui imobil pentru uzul si utilitatea unui alt imobil careare un alt stapan.

- 2 feluri de servituti:1. naturale

2. antropice (create de om)


25/50

1. Determinate de factori naturali exteriori imobiluluiEx: terenuri inundate nu trebuie sa fie construit. Terenurile inundabile nu suntconstruibile terenuri alunecatoare (dealurile, coastele care pornesc din loc) proprietateapoate fi diminuata sau distrusa complet

cursul unei ape scurgerea apei este un proces fizic activ

Construirea unui dig conduce efectul la urmatorul caz.???- S-au practicat diguri de aparare a terenurilor agricole (de-a lungul Dunarii)

inundarea terenurilor din albia majora amenintarea localitatilor

Variatia apei avea un efect foarte bun (pestii isi depuneau icrele)

Zacamintele din subsol bogatiile din subsol apartin statului. Ce se face pe

suprafata terenului nu trebuie sa impieteze exploatarea subsolului interdictie deconstruire; plantarea anumitor specii; folosinta.- Servitutea se plateste (in Romania a inceput sa se plateasca pentru petrol)

roade malul concav

creste malul convex

RIU (apa)


26/50

Scurgerea apelor de pe alte terenuri

Cazul de la Piatra Neamt blocurile se inunda

CURS 9 – 19.04.2002

VI. Servituti sarcina asupra terenurilor, imobilelor, nu asupra proprietarului. El

trebuie sa tina seama de ele.

Cel care are un teren in aval trebuie sapermita scurgerea apei din amonte, fara a

o impiedica (B, C nu au voie sa impiedicescurgerea apei, au voie sa oredirectioneze, dar nu sa o intoarca spre

terenul vecin).

A

B

NU!

C

blocuri

rau


27/50

DREPTUL DE SERVITUTE orice proprietar are drept sa instituie in folosulproprietatii sale orice servitute permisa de lege.

2. Servituti create de om pot fi :- create prin puterea legii- create prin conventie (in ecartul pe care-l da o lege)

Servitutea de trecere pe un teren

Terenul care nu are iesire la strada poate cere trecere la strada printr-un tereninvecinat, astfel incat trecerea sa fie pe traseul cel mai scurt, platind proprietaruluitrecerea.

Legea spune ca odata ce B a obtinut aceasta trecere, A nu are voie sa impiedice cunimic aceasta trecere (sa nu planteze nimic, etc).

A este aservit lui B- Legea spune ca traiectoria nu poate fi schimbata decat cu dorinta amandoura (A,

B).- Acest drept de trecere se refera si la conducte, racorduri nu numai la autovehicule

si oameni.

Accesul la apa curgatoare, lac sau chiar mare; fie la o fantana

- apa curgatoare

- proprietate aflata la malul mariiMarea este un ecosistem (apa+zona de tangenta a apei cu pamantul)

fond aservit – este generat deservitutea pe care B i-o impune pentru

a iesi la strada

B

STRADA

A

fond dominant – teren infundat (codul

civil)

Proprietarul trebuie sa mentinaneutilizat si vizitabil o portiune demal.Nu trebuie construit, iar malultrebuie intretinut (erodare de

catre ape)

Zona plaja

D


28/50

Legea de protectie a litoralului legea defineste linia tarmului (problema deecologie – evaluare si stabilire a ei)

Unde exista flux si reflux zona- legea mai stabileste si zona de plaja care apartine domeniului public al statuluiD = distanta fata de linia plajei

- tarmul marii = demarcatie intre zona umeda/zona uscata- Taluzul are nevoie de circulatie, pentru a fi intretinut.- O proprietate nu trebuie sa ajunga la apa; exceptie fac proprietatile militare

Acces la o fantana in special unde apa este greu de gasit

O fantana se face unde filonul este mai usor de gasit. Este posibil ca 10 proprietati sacolaboreze pentru realizarea unei fantani. Aceste lucruri rezulta din traditie, apoi au fost legiferate.

Exploatarile subterane exploatarea se face prin diferite metode servituti pentruproprietatea terenurilor de la suprafata.

- Se poate interzice construirea (cand sunt cariere inchise sau deschise, etc)- Exploatarea petrolului sonde puncte de lucru repartizate in teritoriu; se ajunge la

ele pe drumuri (alimentare cu energie electrica) petrolul se intoarce (extras) tot pe acestdrum prin conducte.

- Exista un foarte mare risc: explozii, poluare.

D

Zona de protectie

O proprietate poate incepe dupa D

Marea


29/50

Instalatii de transport ale energiei sau fluide sistem de linii de inalta tensiune. Auzona de servitute de-a lungul liniei. Se stabileste la o inaltime egala cu stalpii (1.5m) la dreapta si la stanga. Nu se pot planta arbori.- fluidele (apa, petrol, gaze, etc) au zona de protectie de-a lungul conductei, sa nu

se provoace accidente. Sunt zone amenajate.

Servitutea zidului sau santului comun

Este adresata modului de delimitare a oricarei parcele.- Lege zidul sau santul comun ce desparte cele 2 proprietati este proprietate

comuna a celor 2 vecini. Ei nu pot sa iasa din aceasta coproprietate fortata.* zid gard sant latimea variaza dupa elementul constitutiv ce materializeaza

separarea.- Proprietatea terenului A are in proprietate 2 tipuri de terenuri (proprietate

exclusiva, marginita de o banda in coproprietate cu vecinii).

- Exceptia este catre strada. Cu domeniul public nu exista coproprietate.

C D E

B A F

Limita de proprietate

Domeniu public

Banda de teren de coproprietate de-a lungul limitei parcelei.Latimea este este determinata de latimea elementelor ce

despart aceste proprietati.

a a

Linia mediatoare (limita de

proprietate)

Zid de caramida

2a


30/50

2a = latimea benzii de coproprietate- Daca vecinii nu se inteleg, pot face element despartitor numai pe proprietatea lui

Vecinii “sunt condamnati” la coproprietate sunt obligati sa se inteleaga.- Lege: dreptul de proprietate conduce la respectarea bunei vecinatati.

- In cazul in care elementul despartitor este un gard :

A F

Nu mai este coproprietate,este

numai proprietatea A

Limita de proprietate (gard)

Bulumacii sau stalpii se pun alternativ

Limita de proprietate (gard)

Bulumacii sau stalpii numai pe partea celui care

l-a construit


31/50

SANT :

Coproprietate pamantul se aseaza pe ambele parti

Tot ce se face catre domeniul public se face pe terenul proprietarului.

URMARILE SERVITUTII ZIDULUI SAU SANTULUI COMUN

- zidul sau santul comun nu pot fi gaurite, reparate, daramate fara acordulcoproprietarilor.

- nu se poate sprijini o constructie pe zidul comun fara acordul celor 2 coproprietari(declaratie autentificata la notar)

- inaltimea ingradirii intre 2 vecini se stabileste prin regulamente, dar nu poate fi maimica de 2 m

libertatea primariei de a impune inaltimea si modul de alcaturie al despartirii dedomeniul public. (in alte parti delimitare gard viu 70 cm)

- cat de inalta este o proprietate ? Legea nu defineste asta.

a a

2a

Cand vecinii nu se

inteleg

arbustarbore


32/50

- partea ce depaseste limita de proprietate (a unui arbore) apartine vecinului carepoate face ce doreste cu el

- langa zidul sau santul comun nu se pot face constructii care pot periclita acelelement comun sau proprietatea vecinului

Ex: depozit elemente combustibile, grajduri, closete cu hasna

Imperiul Bizantin – Justinian

Bazilicalele (regulile vin dintr-o istorie de milenii)* In tara noastra au fost aplicate legi diferite: Transilvania, Banat – urmari ale codului civil austriac Basarabia – functioneaza codul rusesc Dobrogea – cand romanii au reocupat aceasta parte – exista sistemul otoman

(turcesc)

sisteme anterioare unirii Romaniei

Limita – arbori coproprietate a

celor 2 vecini

Sistemul austriac

Exista un zid comun intre 2

cladiri


33/50

CURS 10 – 26.04.2002

SERVITUTEA DE VEDERE ASUPRA PROPRIETATII VECINE

Dupa codul civil vederea directa

vederea oblica (piezisa)

planseu

min 5 cm

Trebuie saramana 10 cm

intre “gauri”

0.60 m

VEDERE OBLICAVEDERE DIRECTA

STRADA

1.90 m


34/50

- Codul civil golurile care permit vederea asupra proprietatii vecine trebuie sa fie

la 1.90m. Nu se interzice construirea mai aproape ci golurile- daca sunt balcoane distanta se masoara de la linia exterioara a balconului- aceasta servitute a generat in timp construirea in asezare cu calcan (peretele orb

la limita propietatii)

*practica actuala ilegala calcan cu goluri de sticla opaca (glassbeton)- se poate practica o fereastra mai aproape de aceasta limita doar cu acordul

vecinului (dar se creaza servituti aupra sa)Vedere oblica legea determina lungimea spaletului. Aceste dispozitii au fost

foarte multa vreme ignorate

exista blocuri (tronsoane) prost

asamblate

balcon sau terasa

inaltimea gardului este stabilita delege (minimum 2 m daca nu existaalta dispozitie)

se pot concretiza concluzii denatura constructiva


35/50

- In momentul in care constructiile devin mai inalte, regula de min 1.90m devine“defecta”

- Acum regulamentele de urbanism prevad dimensiuni adecvate taliei constructiei sizonei respective

- Reglementarea ministerului sanatatii ordin care spune ca intre 2 constructiiparalele distanta trebuie sa fie cel putin egala cu inaltimea celei mai inalte cladiri

- De aici provine o practica intre fatada din spate si linia proprietatii sa fie odistanta de minimum 5 m (este valabila pentru o cladire P+2 => H=10 m)

- NON ALTIUS TOLLENDI nu se tolereaza mai inalt clase de inaltime caredesemneaza inaltimea maxima

Clase de inaltime

H

H/2 H/2

Hlimita de propietate

H max

extradosul

aticului

H max

inaltimea se ia de la baza primei

grinzi nu de la streasina

15 m

30 m


36/50

2.80m min inaltime libera la plafon10m 3 niveluri (P+2)*inaltimile pentru urbanism se dau in metri si nu in numar de niveluri (Casa

poporului este de P+8)15 m 5 niveluri25 m 8 niveluri30 m prag foarte important

- situatia seismica a Romaniei dispozitie – constructiile care depasesc 30 msunt constructii speciale

- exista o comisie speciala de avizare a structurii de rezistenta pentru a nu-I

periclita pe cei din jur si pei cei din interior

SERVITUTEA SCURGERII APEI DE PLOAIE DE PE O PROPRIETATE

*apa de ploaie care se aduna de pe elementele construite trebuie sa se scurga fiein interiorul propietatii, fie in strada

- tot sistemul de acoperire trebuie facut in asa fel incat sa nu curga apa la vecini

STRADA

balcon – scurgere in

interior


37/50

- in perioada interbelica se interzicea scurgerea directa a apei in strada (jgheaburi,burlane care se scurgeau in canalizare)

- daca acoperisul are o panta mai mare de 10 grade trebuie sa aiba un element

(grilaj) de oprire a caderii zapezii si gheturilor

* Asezarea cladirilor la picatura (zone rurale)

SERVITUTEA LEGATA DE NOTIUNEA DE TERITORIU INTRAVILAN

1 m

caderea apei pe propietate

limita de propietate

limita de propietate

poate fi asa si spre strada, numai ca

zidul este pe interiorul proprietatii

limita “picaturii”

perete orb catre vecini

terenul apartine vecinului

gard


38/50

- asezarea unei parcele in teritoriul intravilan sau extravilan genereaza consecinte

importante- notiunea este juridica, fiscala si administrativaTeritoriul intravilan teritoriul pe care sunt construite toate constructiile necesare

existentei unei localitati. Are o legislatie specifica de construire, sistem propriu de

impunere a taxelor si reprezinta teritoriul pe care administratia trebuie sa asigure conditiide viata (sa repare strazi, sa asigure curatenia, echipamente edilitare)

- PUG asigura construirea in special in teritoriul intravilan- se percep impozite pentru folosirea cladirilor private si a terenurilor private- impozitele pot fi diferentiate pe diverse categorii

- pentru zona rurala A B- se platesc taxe pentru utilizarea retelelor edilitare (intravilan) un teritoriu intravilan folosinta terenurilor si cladirilor este stabilita de primarie

pe baza documentatiilor de urbanism aprobate teritoriul extravilan inst care se ocupa de productia agricola partea din parcela care poate fi construita edificabilul parcelei = suprafata

care poate fi construita in conformitate cu regulamentele de urbanism

Edificabilul parcelei- alinierea constructiei la parcela

A D

A D (descresc impozitele pana la

D) municipii si orase

H/2

STRADA

E

Amenajabilul

POT 35% amenajabilul – 65%


39/50

- inaltimea – clasa de inaltime H/2

- constructii izolate departate de vecini dupa regulamente

- Edificabilul poate fi foarte mare sau mic POT - %. In interiorul edificabilului sepoate construi conform procentului (POT)

Amenajabilul parcelei suprafata care nu este ocupata de cladire si se pot realizaalei, platforme, anexe gospodaresti, racorduri la cirulatiile stradale si lucrarile edilitare,plantatii, terase, bazine

SERVITUTEA GENERATA DE ZONE PROTEJATE

- Zone protejate :1. Zone naturale protejate (elemente naturale de valoare)2. Zone construite protejate (elemente construite de valoare)

1. Zone naturale protejate monumente ale naturii, peisaje, zone de litoral, zoneacvatice, zone impadurite, zone muntoase

2. Zone construite protejate zone centrale ale localitatiilor, zone arheologice,zonele istorice constituite in jurul uneia sau mai multor monumente istorice.

- Apartenenta unui teren la o astfel de zona este o puternica servitute care poateduce pana la interzicerea construirii. Este o mare diminuare a dreptului de proprietate (nupoti planta orice, etc)

SERVITUTEA APARTENENTEI TERENULUI LA O ZONA DE EXPROPIERE UTILITATE PUBLICA

- expropierea dupa o justa si prealabila despagubire. Odata stabilita cauza deutilitate publica nu mai exista intoarcere.

Cauze de utilitate publica aparare de calamitati folosirea terenurilor pentru scopuri generale (aparare) retele de comunicatii

- Problemele de servitute sunt foarte importante in momentul construirii unui teren

SERVITUTILE URBANISTICE

- 1938 legea administrativa + 1939 regulament de aplicare. Au fost denumiteservitutile urbanistice (“servituti care constrang propietatea construita/cladita sau

neconstruita/necladita unor constrangeri referitoare la modul de construire si neconstruireprecum si la modul de folosire asa cum sunt prevazute in regulamentele comunale”)

- urbanismul a fost transformat in sistematizare


40/50

- acum, procesul s-a reluat

SERVITUTI :1. Legate de modul de folosinta al terenului de zonificarea urbanistica2. Referitoare la tipurile de constructii dimensiuni, densitati, inaltimi, etc3. Referitoare la modul de administrare - intravilan/extravilan

4. Legate de zonele protejate5. Legate de relatia de vecinatate6. Legate de relatia cu spatiul public (relatia domeniu privat/domeniu public)

SERVITUTI LEGATE DE RELATIA DE VECINATATE

Care sunt vecinii unui imobil?- relatia de vecinatate este generata de servitutea zidului sau santului comun

- Vecinii parcelei A sunt aceia care au relatii de coproprietate1. Servitute functionala pe 2 parcele vecine trebuie sa existe functiuni

compatibile2. Pe parcele vecine se alatura acelasi gen de functiuni (cladire catre cladire)

- Sursele de zgomot si nocivitati se grupeaza pe parcele ( )

3. In 2 cladiri invecinate se alatura aceleasi functiuni

B

D

A

C

E

zone importante

accesacces

se alatura spatiului de“agrement”

accesele se grupeaza


41/50

4. Distantele intre cladiri trebuie sa fie in mod egal impartite intre vecini5. Vederile de pe o parcela pe alta elemente care definesc spatiul intern se

cantoneaza spre margini6. Problema vecinatatii cu functiunile publice si semipublice (destinate unei

colectivitati scoala, biserica, spital)- vecinatatea impune ca cladirile sa aiba fatada spre functiunile publice si

semipublice

- nu este o relatie indiferenta. Prevalent este spatiul public impune reguli

spatiului privat

SERVITUTEA SPATIULUI PUBLIC ASUPRA SPATIULUI PRIVAT

1. Dreptul si datoria primariei de a organiza circulatia de aici deriva multeconsecinte

2. Fata vazuta a spatiului public trebuie sa fie organizata de primarie- obligativitatea constructiilor sa aiba fatade spre spatiul public, care sunt uneori

reglementate- asezarea constructiilor fata de spatiul public- inaltimile constructiilor- poate merge pana la prevederea materialelor, culorilor, modul de construire al

imprejurimilor (inaltime, parti traforate, materiale)- aranjarea constructiilor (compozitie urbana) este prevazuta in planurile de

urbanism tinand seama de aceasta prevalenta a spatiului public

3. Primaria isi poate permite exproprierea (largirea strazilor, crearea de culoare,crearea de piete)

4. Primaria stabileste unde sunt accesele din spatiul public in spatiul privat

5. Imposibilitatea destramarii spatiului stradal (nu se incarca cu volume, constructii)- nu se traverseaza strada (peste/sub ea)

“fatada la strada;

calcane la calcan”


42/50

6. Deschiderile de usi, ferestre, parti nu se permite pe spatiul public ci pe interiorulterenului

7. Folosirea spatiului public pentru elemente de informare este reglementata deprimarie si se impoziteaza (chiar daca piciorul pancardei este pe spatiul privat)

8. Spatiul public este folosit pentru anumite activitati cu incuviintarea primariei(platind eventual taxe)

9. Scurgerea apelor tin de dreptul si de datoria primariei pentru a oferi maximum deconfort utilizatorilor

10. Folosinte publice pe terenuri private – portice la parterul cladirilor unde situatia oimpune

CURS 11 – 17.05.2002

ELEMENTELE TEHNICE ALE PARCELEI

- Sunt acele informatii care determina modul de realizare a constructiei cladirilor peparcela respectiva

Constructii artefacte, tot ceea ce e facut de omCladiri adapostesc activitatile umane principale

De unde se iau aceste elemente?- se iau din planurile de urbanism si amenajare a teritoriului aprobate conform legii;

se iau din regulamentele locale de urbanism care se elaboreaza pe unitatea administrativarespectiva

- apare problema ca urbanismul limiteaza dreptul de proprietate. Urbanismulstabileste locurile unde nu se poate construi

*Dreptul de proprietate nu este egal cu dreptul de a construi pe terenul pe care-ldetii

*Izvoraste din sec. VI regulile lui Iustinian (dreptul bizantin)

1.Ce se poate construi? Ce functiuni din zonificare sunt posibile pe teren si inconstructii?

- Aceasta problema a functiunilor este complicata. Regulamentul vorbeste defunctiunea dominanta si de functiunea asociata. Asocierea intre functiuni dominante sicomplementare se face dupa compatibilitate. Un regulament serios indica ce nu e permis.

Ex: intr-un cartier de locuinte de lux nu sunt permise scoli (produc nocivitati:

zgomot, flux mare de parinti si copii), biserici (aduc oameni, produc zgomote legate deanumite momente)

2. Problema a cat se poate construi – densitatea de construire este fixata pebaza ideii de capacitate de deservire a strazilor, retelei tehnico-edilitare, idii de confort, decompozitie spatiala si pe baza ideii respectarii tesutului urban traditional si a modului deconstruire traditional

Densitatea construirii se controleaza prin 3 indici:a. POT – procentul de ocupare al terenuluib. CUT – coeficientul de utilizare al terenuluic. Inaltimea maxima a constructiei

a. POT se exprima %. Reprezinta cat se poate intinde constructia pe suprafataterenului


43/50

POT = suprafata construita/suprafata terenului x 100 [%]Suprafata construita se masoara perimetrul la inaltimea de 1 m deasupra solului

si se calculeaza suprafata. Nu se introduc trepte, socluri, elemente de ingrosare, elementede racordare cu terenul. Se introduc suprafetele porticelor, golurilor deschise la nivelulparterului legate de constructie, curti engleze (curti adancite necesare iluminarii sauaccesului in subsoluri), partile intrate din constructii care au o anumita suprafata. Daca are

peste 2 m² nu se introduce in suprafata construita; daca are sub 2 m² atunci se introducein suprafata construita.

POT – arata cat se ocupa din parcela prin construire

b. CUT este raportul dintre suprafata desfasurata (suprafata utila a intregii cladiri)si suprafata terenului

CUT = suprafata desfasurata/suprafata terenului [1.0] se exprima in unitatiPentru foarte multe tari 1.0 este pragul care face diferenta intre construirea normala

si foarte intensa.

c. Inaltimea maxima a cladirilor exprimata in metri, este echivalenta in linii maricu un anumit numar de niveluri (la o constructie obisnuita H nivel = 3 m)

Inaltimea maxim admisa 15 m 4,5 niveluriSD = N x SCSD = suprafata desfasurataN = numarul de niveluriSC = suprafata construita

curte engleza

2 m²

1

2

3 SD = 3 x SCN= 3

N = SD/SC


44/50

- Daca toate nivelurile au acelasi contur N = numar intreg- Numarul de niveluri al unei cladiri reprezinta o corelatie intre SD si SC. Un

regulament serios indica inaltimea maxima si nu numarul de niveluri

3. Cum se poate construi?- Ce materiale trebuie utilizate, ce sistem de constructie conform destinatiei

terenului si dorinta municipalitatii de a crea in zona anumite conditii.- aspectul constructiilor, durabilitatea constructiilorEx: intr-un anumit cartier este interzisa construirea unor constructii provizorii- in anumite zone nu este permisa construirea din beton sau din lemn- constructia in terasa/impunere de construire a acoperisurilor in panta cu anumite

materiale (Germania unghiurile acoperisurilor; nu tabla; unde se pot face acoperisurifrante sau nu)

- in cartierele istorice incep o serie de restrictii mult mai mari decat in alte cartiere(nu se pot folosi materiale lucioase, pereti cortina). Se impun anumite tipuri de invelitori deanumite materiale, raport plin/gol. Se merge pana la indicarea cum se fac firmele,reclamele, vitrinele.

4. Pana unde se poate construi?Care sunt limitele in raport cu spatiulpublic,vecini.

5. Ordinea construirii – modul in care se esaloneaza constructia

STRADA

se determina edificabilul parcelei

se si exprima care este lungimea incare constructia trebuie sa se

incadreze pe limita respectiva


45/50

- Primaria isi spune parerea despre modul in care se construieste pe parcela

* construiri de drumuri, strazi – primaria spune cu ce parte se incepe- afectarea cat mai mica a spatiului publicEx: construirea unui viaduct se pot impune conditii grelePasajul Titulescuu peste calea ferata spre Orhideelor ? (Basarab)

6. Racordarile la retelele publice

- modul in care constructia va functiona si se va racorda la aceste retele* daca nu exista apa,canalizarea nu se poate construi* daca este intr-o zona rurala se poate accepta numai dupa aprovizionarea din

surse proprii (fantana) si evacuarea in fose septice sau rezervor etans care se goleste cuvidanjorul

- trebuie asigurata legatura cu alimentarea de energie electrica,etc.Tot aici intra si

incalzirea constructiei- intervine si zona unde se fac racordurile (sa se grupeze la distante convenabile inasa fel incat spatiul public sa fie afectat cat mai putin)

7. Accesele carosabile,pietonale- se indica zona de acces carosabil pe parcela

Toate aceste indicatii sunt lelemnte tehnice si influenteaza foarte mult modul deconstruire pe parcela.

Reglementarile urbanistice duc la un anumit mod de utilizare a terenului cartiere cu o anumita unitate

1

- primaria poate cere (conform regulamentului)ordine de construire (1;2) pentru o imagine

convenabila

2

- primaria poate impune intaiconstruirea peste calea ferata si apoiracordarea

1.90

1 2 3 4


46/50

1 nu exista reglementari probabil va fi construita in intregime + spatiu public2 tine seama de Codul Civil (1.90 m)3 reglementari urbanistice – retrageri caracterul unui cartier cu locuinte

cuplate

4 case izolate5 construire cu alte specificariEx: centrul orasului Cluj,Sibiu

6 + POT +obligativitateaaccesului carosabil ; POT 50%

7

zona rurala – sa se alipeasca cladirea la o limita. Sa aiba fatada spre vecini

7 curte

gradina

½ H

+POT

6

5

STRADA


47/50

Aceste regului sunt in documentatii (planuri urbanistice, regulamente) facute detehnicieni.

Nu devin lege locala pana la aprobarea consiliului.

CURS 12 – 24.05.2002

Legea privind autorizarea construirii 950/1991)Legea privind completarea si modificarea legii 50/1991 (2001)

PRINCIPII:1. Executarea constructiilor pe teritoriul tarii indiferent de proprietar se face numai in urmaautorizarii construirii. Executarea fara autorizatie se pedepseste.

2. Se enumera categoriile de constructii care se autorizeaza:

A. cladiri de orice fel constructii civile, industriale, agricole sau deorice alta natura

B. caile de comunicatii drumuri, strazi, autostrazi, canalenavigabile, porturi, aeroporturi, cai ferate

C. retele tehno-edilitare subterane sau supraterane alimentari cuapa, retele de canalizare, incalzire urbana, gaze naturale, reteleelectrice, de telefonie, cablu, imprejmuiri si mobilier urban

D. amenajari de spatii verzi/parcuriE. amenajari de piete si spatii publiceF. monumente, ansambluri istorice, arhitecturale, arheologice, de arta

si culturaG. foraje si excavatii pentru studii geotehniceH. exploatari de cariere, balastiere, sonde de gaz, sonde de petrolI. constructii provizorii pentru santier pentru executia lucrarilor de

baza schela (cea mai simpla)J. tabere de corturi, casute sau ruloteK. lucrari cu caracter provizoriu chioscuri, tonete, firme, reclame,

spatii de expunere, panouri de afisaj

3. Stabilirea categoriilor de lucrari care se pot face la aceste constructii- de la A F inclusiv apar urmatoarele categorii de lucrari:a. construireb. reconstruirec. modificared. extinderee. reparare pot fi reparatii capitale (ating si structura) sau reparatii

curente

- la G :a. reparare

b. protejarec. restaurared. conservare


48/50

e. alte lucrari

- ma exista o lucrare definita de legea 422/2001 – “legea protectiei monumenteloristorice” sapaturi arheologice

- la H – I lucrarile se numesc:

e. forajf. excavatie

- J – L se cheama toate lucrarile:a. constructii provizorii- La fiecare tip de constructie pot aparea diverse tipuri de lucrari.- Orice lege are si exceptii- La categoriile de lucrari se autorizeaza dupa inceperea lucrarii acelea care sunt

urgente lucrari (reparatii) de urgenta

- se pot executa fara autorizatie de constructie:

a. Lucrari de mica anvergura (reparatii de invelitori, terase, imprejmuiri faraschimbarea formei sau a materialului)

b. Reparatii si inlocuirea de tamplarii exterioare daca se pastreaza forma sidimensiunile golului

c. Repararea si inlocuirea sobelor de incalzitd. Zugraveli, vopsitorii interioaree. Zugraveli, vopsitorii exterioare daca nu se modifica elementele de fatada sau

culorile initialef. Reparatii la instalatii si bransamente, dar fara implicatii asupra structurii

*Toate cele de sus se refera la cladiri obisnuite si nu la monumente istoriceg. Reparatii la drumuri si strazi atunci cand nu se modifica traseul

categorie de lucrare care este si in acelasi timp categorie de constructie desfiintarea constructiei (demolare)

- trebuie o autorizatie pentru desfiintarea constructiei sau a unei parti- atunci cand se face separat de lucrarile de constructie mai ales atunci trebuieautorizat

Nu se pot desfiinta monumente. Demolarea monumentelor istorice se

pedepseste cu inchisoarea.4. Persoana care elibereaza autorizatii de construire respectiv desfiintare:

- administratia publica functie unde este amplasata lucrarea

extindere

presupune desfiintarea unei partipentru extindere (problema este

implicita, nu cer toti autorizatie)


49/50

- daca este comuna, consiliul elibereaza autorizatia daca este vorba de locuinte- daca este vorba de alta functiune autorizatia se elibereaza de consiliul judetului

La nivelul comunelor este necesar sa fie angajat un tehnician, iar daca nu esteposibil este desemnat unul din membrii consiliului

investitiile care sunt aprobate de guvern (vin din banii publici)- daca sunt mai mari de 50 de miliarde se aproba de guvern- daca exista o investitie care intra in competenta guvernului, autorizatia de

constructie este data de la judet (ridica multe probleme tehnice si nu ar avea sansa sa fierealizata in conditii tehnicebune in comuna)

lucrarile pentru monumentele istorice se autorizeaza de consiliul judetului

situatia particulara a municipilui Bucuresti

Autorizarea de construire se face de consiliile sectoarelor cu 2 exceptii:1. lucrarile pentru monumentele istorice – autorizatia se da de consiliul general2. lucrarile care se executa pe terenuri care cuprind 2 sectoareEx: un drum, o strada

5. Ce este o autorizare de construire?- este un act de autoritate emis de administratia publica prin care se permite

construirea unui element oarecare- act de autoritate trebuie sa fie eliberat de o autoritate publica si caracteristica

sa este ca are urmari civile

Autorizatia de construire este aproape ca un contract intre primarie si cel careexecuta (proprietar).

Proiect pentru autorizarea construirii documentatie tehnica ce cuprinde toateelementele necesare pentru lamurirea asupra constructiei odata aprobat nu seschimba. Daca solutia se schimba devine contraventie (amenda, demolarea partiineconforme cu autorizatia sau poate sa aiba si urmari penale in cazul provocarii unorprejudicii unor persoane)

- Proiectul de autorizare se face in 2 exemplare (stampilate – “spre neschimbare”)

- Autorizatia de construire se taxeaza 1% din valoarea estimata a constructiei,

urmand ca la terminarea constructiei sa se faca un postcalcul.- Valoare minima constructia de locuinte : 200 $ m²- In cazul locuintelor, taxa se reduce cu 50%

1

2

3

4

5

6


50/50

- Exista constructii scutite de taxe: lacase de cult investitiile statului (la cele mai mari)constructie de monumente istorice

- Autorizatia de construire are si un termen de valabilitate. Se poate da o prelungire

(numai o singura data). Daca se termina si acest termen este nevoie sa se faca o altaautorizatie (alta taxa).

- Acelasi sistem functioneaza si in cazul autorizarii desfiintarii unei constructii.- Daca constructia este mare probleme necesitatea unui proiect. Parte din

proiect este o intelegere cu firme care sa duca deseurile.- Desfiintarea se plateste (este taxabila) si are si ea termen

- In alte tari se dau si termene pentru terminarea constructiei (se penalizeazanerespectarea termenului).

drept urbanistic

Documents