05.05.2014

Competenta organelor judiciare in materie penala

Competenta reprezinta sfera atributiilor pe care le are de indeplinit potrivit legii fiecare categorie de organe judiciare in cadrul procesului penal.

In functie de gravitatea infractiunii , locul unde au fost comise sau unde a fost prins faptuitorul ori calitatea acestuia exista urmatoarele competente si anume :

- competenta materiala- competenta personala- competenta teritoriala

De asemenea , exista si forme subsidiare de competenta si anume : competenta speciala si competenta exceptional .

Competenta materiala – se stabileste intre organele judiciare de grad diferit adica , prin competenta materiala se stabileste sfera atributiilor unui organ judiciar , sfera care ii delimiteaza competenta in raport cu organele judiciare inferioare sau superioare in grad .

Competenta materiala e de natura si gravitatea infractionilor comise .

Pentru stabilirea competentei material se folosesc 2 sisteme de determinare si anume : determinarea abstracta si concreta .

Prin determinarea abstracta se stabileste ce grupe mari sau categorii de infractiuni cad in competenta de solutionare a unui organ judiciar , astfel , organele de cercetare penala ale politiei au o competenta generala fiind in masura sa solutioneze cauzele penale care le revin potrivit competentei teritoriului cu exceptia cauzelor in care ancheta procurorului e obligatorie.

De asemenea , judecatoriile au o competenta generala si nu intra in competenta lor cauzele date in competenta altor instante .

Prin determinarea concreta se stabilesc infractiunile care fac obiectul cauzelor penale pentru fiecare categorie de organe judiciare in parte , astfel , in art 56 CPP se arata ca procurorul efectueaza obligatoriu urmarirea penala in cazul infractiunii prevazute in alin .(3) a art 56 de la lit a – e .

De asemenea , in art 36 – 40 sunt prevazute in mod expres infractiunile de competenta de solutionare a tribunalului , a tribunalului militar , a Curtii de Apel , a Curtii Militare de Apel si a Inaltei Curti de Casatie si Justitie .

Normele privind competenta materiala sunt imperative si ele nu pot fi schimbate prin vointa sau prin intelegerea partilor , iar in cazul in care sunt nesocotite actele incheiate st lovite de sanctiunea nulitatii absolute.

Competenta teritoriala – diferentiaza d.p.d.v teritorial organele judiciare cu o egala compenta materiala .

Pentru unele organe judiciare raza teritoriala corespunde teritoriului tarii , astfel , organele centrale pot efectua urmarirea penala in orice cauza penala indiferent de locul unde a fost comisa infractiunea .

De asemenea , pentru Inalta Curte raza teritoriala de actiune corespunde teritoriului tarii pentru ca Inalta Curte e competenta sa rezolve cauzele penale care provin de la oricare judecatorie sau tribunal .

Pentru infractiunile comise in tara competenta teritoriala e determinata potrivit art .41 alin (1) CPP de urmatoarele criterii :

a ) locul savarsirii infractiunii

b ) locul unde a fost prins suspectul sau inculpatul

c ) locuinta suspectului sau inculpatului persoana fizica sau sediul inculpatului persoana juridica , in momentul la care a savarsita fapta

d ) locuinta sau sediul persoanei vatamate

In alin (2) al art .41 este definit locul savarsirii infractiunii ca fiind locul in care s-a desfasurat activitatea infractionala in total sau in parte ori locul unde s-a produs urmarea acesteia .

Pentru a preintampina conflictele de competenta care pot sa apara intre organele judiciare ,leguitorul a stabilit reguli dupa care in functie de criteriile prevazute in art. 41 o anumita cauza penala revine spre solutionarea unui anumit organ judiciar .

In alin 3 , 4 , 5 a art .41 se stabileste modul in care opereaza criteriile prevazute in art .41 alin (1)

1. In cazul in care a fost sesizat un singur organ din cele prevazute in art. 41 (1) acesta va fi cel competent sa rezolve cauza penala .

2. In cazul in care au fost sesizate 2 sau mai mult organe din cele prevazute de art.41 competenta se stabileste , astfel :

a ) in caz de sesizari simultane prioritatea se stabileste in ordinea enumerarii prevazuta in art. 41 operand asa numita preferinta legala

b ) daca organele judiciare prevazute in art.41 alin (1) au fost sesizate in momente diferite competenta revine organelor care a fost mai intai sesizat operand in acest caz o preferinta cronologica .

3. Cand niciunul din locurile aratate in art. 41 nu e cunoscut ,competenta revine organelor judiciare , care a fost mai intai sesizat , in acest fel poate fi competent organul judiciar la care s-a depus plangerea sau denuntul ( desi , e posibil ca acest organ sa nu faca parte dintre organele judiciare aratate expres in alin (1) al art. 41 ) .

Infractiunea comisa pe o nava sub pavilion romanesc e de competenta instantei in a carei raza teritoriala sau circumscriptiei se afla primul pod roman in care ancoreaza nava .

Infractiunea savarsita pe o aeronava inmatriculata in Romania este de competenta instantei in a carei circumscriptiei se afla primul loc de aterizare pe teritoriul roman .

Daca aeronava nu ancoreaza intr-un port roman sau daca aeronava nu aterizeaza pe teritoriul roman , iar daca competenta nu se poate determina potrivit alin (1) art.41 competenta revine instantei mai intai sesizate .

Infractiunile comise in afara teritoriului Romaniei se judeca de catre instantele in a caror circumscriptie se afla locuinta inculpatului / suspectuli persoana fizica sau sediul inculpatului persoana juridica .

Daca inculpatul nu locuieste sau nu are sediul in Romania si daca infractiunea e de competenta judecatoriei , aceasta se judeca la judecatoria sectorului 2 Bucuresti , iar in celelalte cazuri se judeca de catre instanta competenta dupa materie sau dupa calitatea persoanei din Municipiul Bucuresti .

Potrivit art. 63 CPP urmarirea penala a infractiunii comise in conditiile art. 41 se efectueaza de organele de urmarire penala din circumscriptia instantei competenta sa judece cauza .

Nerespectarea regulilor de competenta teritoriala atrage sanctiunea nultitatii relative .

Competenta personala – e determinata de calitatea de suspect / inculpate in momentul savarsirii infractiunii si constituie o derogare de la competenta materiala .

In stabilirea competentei personale intereseaza numai calitatea suspectului / inculpatului , iar calitatea celorlalte parti sau subiecti procesuali nu are nici-o relevanta pe acest plan .

Nu orice calitate pe care o are subiectul activ al infractiunii atrage competenta personala a organelor judiciare , calitatea subiectului activ poate sa determine uneori incadrarea juridiciara a unei fapte , dar nu solutionarea cauzei respective de catre un anumit organ judiciar , astfel ,

calitatea de functionar e o conditie pentru a se retine o anumita infractiune de serviciu , insa o asemenea calitate nu atrage competenta unor anumite organe judiciare .

Conform art. 38 , 39 si 40 CPP atrage competenta personala a organelor judiciare numai calitatea de militar , procurer , judecator , avocat , notari publici , executori judecatoresti , controlori financiari ai Curtii de Conturi ,auditorii public externe , sefii cultelor religioase organizate potrivit legii, membrii inaltului cler , presedinte al Consiliului Legislativ , avocat al poporului .

De asemenea , atrage competenta Inaltei Curti calitatea de senator , deputat , memebrii din Romania din Parlmentul European , membru al Guvernului , judecatorii la Curtea Constitutionala , memebru al Consiliului Superior al magistraturii , judecatorii la Inalta Curte si procuror al Parchetului de pe langa Inalta Curte .

Potrivit art. 48 CPP atunci cand competenta instantei e determinata de calitatea inculpatului , instanta ramane competenta sa judece chiar daca inculpatul dupa savarsirea infractiunii numai are acea calitate in urmatoarele 2 cazuri :

a) fapta are legatura cu atributiile de serviciu ale faptuitorului b) s-a dat citire actului de sesizare a instantei

Dobandirea calitatii dupa savarsirea infractiunii nu determina schimbarea competentei cu exceptia infractiunii comise de senatori , deputati , memebrii ai Romaniei in Parlamentul European , membrii ai Guvernului si celelalte calitati care atrag competenta Inaltei Curti .

Nerespectarea regulilor privind competenta personala atrage sanctiunea nulitatii absolute.

Competenta speciala – este competenta materiala data exclusiv in sarcina unui anumit organ judiciar .

Au competenta speciala organele inspectiilor de stat , ale altor organe de stat , ale autoritatilor publice , organelor de control si cele de conducere a autoritatilor administrative , organele de ordine publica si siguranta nationala , care ori de cate ori exista o suspiciune rezonabila cu privire la comiterea unei infractiuni in domeniul lor de activitate sunt obligate sa intocmeasca un process verbal despre imprejurarile constatate .

De asemenea , la o competenta speciala comandantii de nave si aeronave care pot face perchezitii corporale sau ale vehiculelor pe timpul cat navele si aeronavele pe care le comanda se afla in afara porturilor si aeroporturilor si pentru infractiunile comise pe aceste nave si aeronave .

Competenta exceptionala – poate fi determinata de unele imprejurari exceptionale ,cum ar fi starea de asediu , razboi , necesitatea imprejurarilor care pot sa impuna luarea unor cauze din competenta ordinara a unui organ si darea pe perioada starii exceptionale altui organ .

Potrivit dispozitiilor Constitutiei in vigoare e interzisa infiintarea de instante extraordinare .