C

CAPITOLUL 1. Relatiile financiare

1.1. Concept. Finantele publice (economia sectorului public) studiaz conditiile care asigur functionarea sectorului public, raporturile dintre fondurile si cheltuielile publice, sistemul de impozite si alte resurse financiare. Functiile de baz ale finantelor publice sunt : functia de mobilizare, de repartizare si de utilizare a resurselor bnesti, aceasta numit si functie de repartitie, functia de control asupra crerii repartitiei, circulatiei si utilizrii resurselor publice.

1.2. Structura relatiilor financiare. Componentele structurale ale relatiilor financiare sunt : bugetul public (bugetul de stat, bugetul asigurrilor sociale de stat si bugetul local), veniturile si cheltuielile publice, mprumutul de stat si finantele locale ale colectivittilor constituite n unittile administrativ-teritoriale, controlul financiar. In cadrul raporturilor financiare sunt cuprinse dou concepte fundamentale : fondurile publice si patrimoniul public. Fondurile publice reprezint sumele alocate din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurrilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului, bugetele institutiilor publice autonome, ale institutiilor publice finantate integral sau partial din bugetul de stat etc. Patrimoniul public reprezint totalitatea drepturilor si obligatiilor statului, colectivittilor locale sau ale entittilor publice ale acestora privind bunurile din domeniul public sau privat, dobndite sau asumate cu orice titlu.

CAPITOLUL 2. Sistemul financiar

2.1. Sensul material si cel formal de abordare a conceptului de finante publice. Notiunea finantelor publice poate fi abordat n sens material, ca activitate sau n sens formal, ca sistem de organizare. In sens material finantele publice se caracterizeaz prin Legea nr. 500/2002 a finantelor publice, cu activitate de formare, administrare, angajare si utilizare a fondurilor publice ale statului, unittilor administrativ-teritoriale si ale institutiilor publice ale acestora, implicate n procesul bugetar. In sens formal sistemul finantelor publice poate fi privit ca un ansamblu de organe, de institutii publice care desfsoar activitate financiar, alctuind sistemul financiar. Acesta reprezint ansamblul entittii publice prin care se organizeaz realizarea finantelor publice ca activitate, n cadrul lui existnd institutii publice (organe) cu competent general sau material special n domeniul finantelor publice.

2.2. Structura sistemului financiar. In cadrul administratiei publice statale organismul cu competenta general este Guvernul care asigur realizarea politicii interne si externe a trii si exercit conducerea general a administratiei publice conform programului su de guvernare acceptat de Parlament. Guvernul elaboreaz proiectele bugetului de stat, al asigurrilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale si ale conturilor generale anuale de executie ale acestora, pe care le supune spre aprobare Parlamentului, iar dup aprobare rspunde de realizarea prevederilor bugetare. De asemenea, exercit conducerea general a activittii executive n domeniul finantelor publice, examinnd periodic situatia financiar pe economie, executia bugetului public national si a bugetelor fondurilor speciale. Curtea de conturi este entitate administrativ autonom si exercit controlul asupra modului de formare, administrare si ntrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public. Ministerul Finantelor Publice este organul de specialitate al administratiei publice centrale a statului si este organizat si functioneaz n temeiul HG nr. 1574/2003, cu modificrile si completrile ulterioare. Conducerea ministerului se exercit de ctre ministrul finantelor, membru al Guvernului, numit dup criterii politice. Stabilitatea conducerii ministerului este asigurat de secretarul general, functionar public de carier, numit prin concurs sau examen si este subordonat direct ministrului finantelor. Secretarii de stat exercit atributiile delegate de ministrul finantelor, prin ordin. Ministerul Finantelor Publice are urmtoarele functii : de reglementare si sintez, de elaborare si implementare a politicii bugetare si fiscale a Guvernului, de corelare a politicilor fiscale si bugetare cu celelalte prti economico-sociale, de administrare a veniturilor statului, de contractare si administrare a datoriei publice, de exercitare a controlului financiar public intern, de elaborare si supraveghere a cadrului legal n domeniul contabilittii. Principiile care stau la baza activittii Ministerului Finantelor Publice sunt : coerenta, stabilitatea si predictibilitatea cadrului macroeconomic, armonizarea cadrului legislativ cu reglementrile UE, perfectionarea managementului fondurilor publice, asigurarea unui mediu de afaceri concurential si predictibil. Atributiile Ministerului Finantelor Publice : propune strategii de dezvoltare pe termen lung, elaboreaz proiectul bugetului de stat, al legii bugetare anuale, precum si proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, stabileste echilibrul bugetar n faza de elaborare a proiectului bugetului de stat, stabileste metodologii pentru elaborarea proiectelor bugetului de stat, bugetului asigurrilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale si a proiectelor bugetelor locale, analizeaz periodic modul de realizare a prevederilor bugetare, urmreste executia operativ a bugetului general consolidat, aprob repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor prevzute n bugetul de stat, avizeaz bugetele celorlalte sisteme autonome de asigurri sociale, analizeaz programul de investitii din punct de vedere al ncadrrii n limitele de cheltuieli stabilite, elaboreaz metodologia de aplicare a procedurilor pentru atribuirea contractelor de achizitie public si coordoneaz cadrul general referitor la efectuarea achizitiilor publice, elaboreaz si administreaz bugetul de venituri si cheltuieli al Trezoreriei statului, contracteaz si garanteaz mprumuturi de stat pe piata financiar intern si extern. Agentia National de Administrare Fiscal (ANAF) are urmtoarele obiective : colectarea veniturilor bugetului de stat, aplicarea unitar a prevederilor legislatiei privind impozitele, taxele, contributiile sociale si alte venituri bugetare, aplicarea unui tratament echilibrat tuturor contribuabililor. Atributii : propune si elaboreaz strategii de dezvoltare, asigur aplicarea corect, unitar si nediscriminatorie a legislatiei fiscale, elaboreaz proceduri de administrare a impozitelor, taxelor si contributiilor sociale, monitorizeaz depunerea de ctre pltitori a declaratiilor impozitelor, elaboreaz proceduri de impunere pentru persoanele fizice si juridice, proceduri pentru stingerea obligatiilor bugetare, pentru executarea silit, exercit urmrirea, supravegherea si controlul fiscal pe ntreg teritoriul national, solutioneaz contestatiile si petitiile care au ca obiect obligatiile fiscale ale persoanelor fizice si juridice conform prevederilor legale, reprezint statul n fata instantelor cu privire la impozitele, taxele, contributiile sociale, exercit functia de audit public intern n conditiile legii. Structurile deconcentrate n teritoriu ale Ministerului Finantelor Publice sunt : la nivel de judet (directiile generale judetene si a municipiului Bucuresti, ale finantelor publice), la nivel de municipiu si sectoarele municipiului Bucuresti (administratiile financiare), la nivel de comune (perceptiile rurale). Structurile administratiei publice locale sunt comisiile judetene, municipale, orsenesti si comunale, ca organe deliberative si presedintii consiliilor judetene si primarii ca organe executive. Pentru derularea operatiunilor financiare aceste organisme au n structura lor servicii si compartimente de specialitate.

CAPITOLUL 3. Dreptul financiar ramur a sistemului dreptului

3.1. Notiunea si obiectul dreptului financiar. Dreptul reprezint un ansamblu de norme juridice constituite ntr-un sistem unitar ntr-o societate dat. Teoria dreptului cunoaste distinctia dintre dou mari diviziuni ale acestuia : dreptul public si dreptul privat. Deci, dreptul financiar poate fi definit ca ansamblul unitar de norme juridice care reglementeaz relatiile financiare, ca relatii sociale, n form economic, de formare, administrare, ntrebuintare si control al resurselor financiare publice, apartinnd statului, colectivittilor locale si institutiilor publice ale acestora. Dreptul financiar, ca ramur a sistemului dreptului, grupeaz toate normele juridice care reglementeaz relatiile financiare si are, la rndul su, mai multe subramuri. Astfel, normele juridice care privesc bugetul public si procedura elaborrii, adoptrii, executrii si ncheierii executrii bugetului pot fi grupate n subramura dreptului bugetar, dreptul fiscal reprezint o subramur a dreptului financiar care cuprinde normele juridice privind impozitele, taxele si alte contributii datorate bugetului public, precum si cele referitoare la procedura fiscal. Deci, dreptul financiar, spre deosebire de cel fiscal, nu se limiteaz numai la normele juridice referitoare la impozite, taxe, contributii, ci cuprinde si normele conform crora statul si asigur sub orice form resursele financiare, le administreaz, gestioneaz si controleaz modul de utilizare a acestora.

3.2. Normele juridice de drept financiar. Norma juridic, ca element constitutiv al dreptului, este o regul de conduit, instituit de puterea public sau recunoscut de ctre aceasta, a crei respectare este asigurat, la nevoie, de forta coercitiv a statului. Scopul normei juridice sau regulii de drept este acela de a asigura convietuirea social, orientnd comportarea oamenilor n directia promovrii si consolidrii relatiilor sociale potrivit idealurilor si valorilor care guverneaz societatea. Normele dreptului financiar au un caracter general si impersonal. Prin natura lor, legile pentru aprobarea bugetului trebuie s stabileasc sarcini si prevederi concrete, exprimate n cifre, privind elementele bugetului (venituri, cheltuieli, surse, destinatii). De aceea, normele juridice cuprinse n legile bugetare au caracterul unor sarcini, stabilind precis limitele ntre care se desfsoar activitatea financiar a institutiilor publice si ntr-o anumit msur si a altor persoane juridice sau cetteni. Din punct de vedere al structurii logico-juridice si normele dreptului financiar au cele trei elemente specifice : ipotez, dispozitie (n general ele au caracter imperativ), sanctiune (amenda fiscal, majorrile de ntrziere pentru neplata n termenele legale a obligatiilor financiare, suspendarea creditrii, supravegherea activittii economico-financiare).

3.3. Izvoarele dreptului financiar. Conceptul de izvor al dreptului, numit si izvor formal, desemneaz formele de exprimare a normelor juridice (acte normative, cutuma, jurisprudenta). Izvoarele formale ale dreptului financiar sunt acte juridice normative, cu fort juridic diferit, n functie de tipul actului si autoritatea emitent. Astfel, Constitutia reprezint legea fundamental n toate sistemele de drept din statele moderne si determin prin normele sale, structura statului, forma de guvernmnt, competenta autorittilor publice esentiale ale statului, drepturile si obligatiile cettenilor. Dispozitiile Constitutiei sunt dezvoltate prin sistemul legilor organice si ordinare, al OG si OUG, al HG, de punere n aplicare a legilor, a instructiunilor si normelor metodologice ale ministerelor. De asemenea, n sistemul izvoarelor dreptului financiar se cuprind si hotrrile consiliilor judetene, municipale, orsenesti sau comunale care cuprind reglementri n materia finantelor publice locale.

3.4.Raporturile juridice de drept financiar. Normele juridice au un caracter abstract. Ele se realizeaz prin intermediul raporturilor juridice, care sunt definite ca fiind relatii sociale reglementate de normele juridice. Actiunile umane fcute n scopul producerii unor efecte juridice mbrac forma actelor juridice. Acestea sunt realizate n scopul constituirii, administrrii, ntrebuintrii si controlului utilizrii resurselor financiare ale statului, colectivittilor locale sau institutiilor publice ale acestora. In ceea ce priveste subiectul activ al raportului juridic, acesta trebuie s fie o persoan purttoare a autorittii publice (statul sau o colectivitate local, o institutie public aflat n subordonarea acestora), n timp ce subiectul pasiv (contribuabilul), acesta poate fi orice persoan fizic sau juridic, creia norma juridic i stabileste obligatii sau drepturi n materia finantelor publice. Intre acestea exist o pozitie de inegalitate, subiectul activ putnd pretinde subiectului pasiv prestatiile sau abtinerile legale. Ca urmare, subiectul activ are dreptul de a actiona pentru executarea bugetului public, pentru stabilirea si ncasarea, administrarea, utilizarea si controlul resurselor financiare publice, n timp ce subiectul pasiv are obligatia de a achita sarcinile bugetare, de folosire a sumelor alocate prin destinatiile legale din bugetul public, precum si de a contesta modul de impunere, de executare silit, sanctiunile aplicate etc.

CAPITOLUL 4. Bugetul public national4.1. Conceptul de buget public national. Trsturile bugetului public : este un act previzional, de autoritate, prin care puterea legislativ mputerniceste executivul s cheltuiasc si s perceap venituri conform prevederilor legale, este un act anual, reprezint un sistem de fluxuri financiare privind formarea resurselor bnesti publice, gestionarea, utilizarea si controlul folosirii acestora. Componentele bugetului public se mpart n trei categorii : bugete centrale, bugete locale si ale institutiilor publice. Bugetul este un plan financiar care sugereaz ideea de echilibrare ntre dou componente: venituri si cheltuieli. Potrivit art. 138 din Constitutia Romniei, republicat, conceptul de buget public national este o notiune sintetic a 3 institutii juridice diferite : bugetul de stat, bugetul asigurrilor sociale de stat si bugetele locale ale comunelor, oraselor si ale judetelor. Trsturile bugetului public : este un act previzional, de autorizare, anual, reprezint un sistem de fluxuri financiare privind formarea resurselor bnesti publice, este un instrument de politic a statului n domeniul fiscalittii. Componentele bugetului public national : bugetele centrale (bugetul de stat si bugetul asigurrilor sociale de stat, mpreun cu fondurile speciale constituite pe lng acestea), bugetele locale (judetene, municipale, orsenesti si comunale), bugetele institutiilor publice.

4.2. Natura juridic a bugetului public. D.D. Saguna relev existenta a 5 teorii referitoare la natura juridic a bugetului de stat : este un act administrativ (veniturile si cheltuielile bugetare sunt simple evaluri de ordin financiar, realizate de agenti administrativi), are natura juridic de lege (legea este o decizie emanat de la puterea legislativ, iar bugetul statului constituie un program de administratie adoptat ca o decizie a legislativului), este un act administrativ si legislativ n acelasi timp (bugetul statului are natura juridic att de lege, ct si de act administrativ), este un act de planificare (n urma adoptrii de ctre Parlament printr-o lege emis n acest scop, dobndeste natura juridic de lege), este un act financiar (bugetul de stat este un plan cu caracter executoriu al statului).

4.3. Principiile dreptului bugetar

4.3.1. Principiul unittii (unicittii) presupune nscrierea ntr-un singur document a tuturor veniturilor si cheltuielilor bugetare anuale, deci aprobarea n fiecare exercitiu financiar a unui singur buget, n vederea asigurrii utilizrii eficiente si monitorizrii fondurilor publice. Din punct de vedere politic principiul faciliteaz realizarea controlului Parlamentului si executarea puterii sale de decizie n materia finantelor publice.

4.3.2. Principiul universalittii presupune c bugetul trebuie s cuprind toate veniturile si cheltuielile publice, deci realizarea lor n cadrul bugetului si n afara lui. Aplicarea lui are avantajul c permite cunoasterea exact a volumului total al veniturilor si cheltuielilor publice, precum si conexiunile dintre acestea. De asemenea, respectarea principiului universalittii bugetare permite controlul Parlamentului asupra cuantumului total al veniturilor si cheltuielilor publice. Acest drept al Parlamentului este asigurat prin adoptarea anual a legii bugetare, precum si prin normele juridice cuprinse n legea finantelor publice.

4.3.3. Principiul echilibrului bugetar implic ntocmirea unui buget public echilibrat, deci balansat : veniturile publice s acopere cheltuielile publice. El este considerat ca fiind cheia de bolt a finantelor publice. Bugetele publice anuale se ntocmesc si se execut n conditii de deficit. Finantarea deficitului bugetar se asigur numai prin mprumuturi de stat, n conditiile legii.

4.3.4. Principiul specializrii (realittii) bugetare. Potrivit acestui principiu veniturile bugetare trebuie nscrise n buget si aprobate de Parlament pe surse de provenient, iar cheltuielile publice urmeaz s se efectueze, pe categorii, destinatii si n functie de continutul lor economic, potrivit clasificatiei bugetare. Pentru stabilirea corect a competentelor de aprobare a creditelor bugetare practica bugetar a initiat o clasificare bugetar a veniturilor si cheltuielilor. Aceasta trebuie s fie simpl, clar si s ofere o imagine privind : sursele de provenient a veniturilor pe categorii si destinatiile cheltuielilor curente si de capital, precum si pe ramuri si domenii de activitate, pe ordonatorii de credite. Clasificatia bugetar tip elaborat de Ministerul Finantelor Publice cuprinde ca subdiviziuni : prti, titluri, capitole, subcapitole, paragrafe, articole, alineate.

4.3.5. Principiul anualittii presupune c Guvernul este autorizat de Parlament s efectueze cheltuieli publice pe durat de timp determinat (1 an, respectiv 12 luni calendaristice) care corespunde exercitiului bugetar. La expirarea acestei perioade este necesar o nou autorizare a Parlamentului pentru un nou an bugetar. Factorii care influenteaz data nceperii anului bugetar sunt : caracterul economiei, nivelul de dezvoltare al acesteia, perioada de lucru a Parlamentului, traditia etc. In Romnia pentru toti agentii economici si alti contribuabili anul financiar are aceeasi dat ca si exercitiul bugetar. Executia bugetar se ncheie la 31 decembrie a fiecrui an. Orice venit nencasat si orice cheltuial neefectuat pn la 31 decembrie se va ncasa sau se va plti, dup caz, n contul bugetului pe anul urmtor. Creditele bugetare neutilizate pn la nchiderea anului sunt anulate de drept. Dac legea bugetului de stat si cea a bugetului asigurrilor sociale de stat nu au fost adoptate cu cel putin 3 zile nainte de expirarea exercitiului bugetar, se aplic, n continuare, bugetele anului precedent pn la adoptarea noilor bugete. In aceast ipotez bugetele exercitiului bugetar expirat ultraactiveaz, n sensul c desi si-au ncetat valabilitatea, ele se aplic n continuare pn la adoptarea noilor bugete.

4.3.6. Principiul publicittii. Aplicarea lui este un rezultat al democratizrii societtii. Bugetul de stat sau cel al asigurrilor sociale de stat se public n Monitorul Oficial al Romniei, respectiv n Monitoarele judetelor pentru bugetele locale. Att proiectele de buget, ct si conturile generale anuale de executie a acestora se dezbat public.

4.3.7. Principiul neafectrii veniturilor. Conform acestui principiu veniturile bugetare, prin perceperea lor, se depersonalizeaz, nefiind permis perceperea unui venit public pentru finantarea unei anumite cheltuieli publice determinate. Orice cheltuial nou n cursul anului bugetar se poate aproba cu conditia ca initiatorii s prevad si resursele acoperirii acesteia. In practic se ntlnesc numeroase abateri de la acest principiu. Astfel, legea permite efectuarea unor venituri chiar n cadrul bugetului general (ordinar), la acestea adugndu-se cele neautorizate de lege s rmn n afara bugetului general si s fie folosite pentru finantarea unor actiuni bine fundamentate.

4.3.8. Principiul unittii monetare. Toate operatiunile bugetare se exprim n moneda national (leul, avnd ca subdiviziune banul). In conditiile aderrii la Uniunea European, prin lege organic se poate recunoaste si nlocuirea leului cu moneda european (EURO).

4.4. Izvoarele formale ale reglementrilor bugetare sunt : Legea nr. 500/2002 a finantelor publice care cuprinde : bugetul de stat, bugetul asigurrilor sociale de stat, bugetul fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului, bugetele institutiilor publice autonome, bugetul fondurilor externe nerambursabile si OUG nr. 45/2003 privind finantele publice locale.

CAPITOLUL 5. Procesul bugetar5.1. Elaborarea bugetului de stat5.1.1. Competente si responsabilitti n procesul bugetar. Guvernul elaboreaz anual proiectul bugetului de stat si pe cel al asigurrilor sociale de stat pe care le supune, separat, aprobrii Parlamentului. Aceste bugete, precum si cele ale fondurilor speciale, ale creditelor externe contractate sau garantate de stat si bugetele fondurilor externe nerambursabile se aprob prin lege. Bugetele institutiilor publice autonome se aprob de organele abilitate n acest scop, prin legi speciale. Bugetele institutiilor publice finantate partial din bugetele de stat sau cele ale asigurrilor sociale de stat se aprob prin lege, ca anexe la bugetele ordonatorilor principali de credite, iar cele finantate integral se aprob de ctre ordonatorul de credite ierarhic superior al acestuia. Bugetele institutiilor publice care se finanteaz integral din venituri proprii, se aprob de ctre organul de conducere al institutiilor publice si cu acordul ordonatorului de credite ierarhic superior, iar bugetul Trezoreriei statului prin HG. In cazul n care legile bugetare anuale au fost depuse n termen legal, dar nu au fost adoptate de Parlament pn la 15 decembrie atunci Guvernul va solicita Parlamentului aplicarea procedurii de urgent.

5.1.2. Calendarul bugetar. Proiectele legii bugetare anuale si ale bugetelor se elaboreaz de Guvern prin Ministerul Finantelor Publice pe baza prognozelor indicatorilor macroeconomici si sociali pentru anul bugetar pentru care se elaboreaz proiectul de buget si pentru urmtorii 3 ani, a politicilor fiscale si bugetare, a prevederilor amendamentelor de finantare si de ntelegere, a posibilittilor de finantare a deficitului bugetar. Acestea trebuie elaborate pn la 31 martie al anului curent. Ministerul Finantelor Publice va transmite ordonatorilor principali de credite pn la 1 iunie o scrisoare-cadru prin care va specifica contextul macroeconomic pe baza cruia vor fi ntocmite proiectele de bugete, metodologiile de elaborare a acestora si limitele de cheltuieli aprobate de Guvern. Ei au obligatia transmiterii propunerilor la Ministerul Finantelor Publice pn la 15 iulie si care trebuie definitivate pn la 1 august, urmnd ca Ministerul Finantelor Publice s le nainteze Guvernului pn la 30 septembrie. Proiectul legii bugetului de stat este nsotit de un raport privind situatia macroeconomic pentru anul bugetar pentru care se elaboreaz proiectul si proiectia n urmtorii 3 ani. Dup nsusirea de ctre Guvern a proiectelor legilor bugetare si de buget, acesta le prezint Parlamentului spre adoptare pn la 15 octombrie.

5.2. Continutul bugetului de stat. Veniturile sunt structurate pe capitole si subcapitole, iar cheltuielile pe prti, capitole, subcapitole, titluri, articole sau alineate, dup caz. Cheltuielile prevzute n capitole si articole au destinatie precis si limitat. Numrul de salariati aprobat nu poate fi depsit. In bugetul de stat sunt cuprinse si Fondul de rezerv bugetar la dispozitia Guvernului si Fondul de interventie care pe parcursul unui an poate fi majorat din Fondul de rezerv. Nici o cheltuial bugetar nu poate fi aprobat fr stabilirea sursei de finantare. Evaluarea veniturilor si cheltuielilor se face prin 3 metode clasice : metoda autonom, metoda majorrii (diminurii) si cea a evalurii directe. Prin metoda autonom la ntocmirea bugetului se iau drept baz veniturile si cheltuielile ultimului buget a crui executie a fost ncheiat si se efectueaz evaluri forfetare. Metoda majorrii (diminurii) se bazeaz pe rezultatele exercitiului bugetar din ultimii 5 ani consecutivi determinndu-se ritmul anual de crestere (descrestere) a veniturilor si cheltuielilor. Metoda evalurii directe presupune efectuarea de calcule pentru fiecare surs de venit si fiecare categorie de cheltuieli.

5.2.1. Ajutorul de stat. Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat reglementeaz modalittile de autorizare, acordare, control, inventariere, autorizare si raportare a ajutorului de stat n vederea mentinerii unui mediu concurential normal. In ajutorul de stat sunt incluse subventii, anularea de datorii sau preluarea pierderilor, reduceri sau amnri de la plata taxelor si impozitelor, garantii acordate de stat si care se concretizeaz ntr-un transfer de venituri viitoare, certe sau posibile. Orice ajutor de stat trebuie autorizat de Consiliul Concurentei.

5.2.2. Investitiile publice sunt reglementate n Sectiunea a 3-a, Capitolul II din Legea finantelor publice si sunt propuse de ordonatorii principali de credite. Documentatiile tehnico-economice aferente obiectivelor de investitii se aprob de ctre Guvern potrivit Legii nr. 500/2002 pentru valori mai mari de 130 mld. lei, de ordonatorii principali de credite pentru valori cuprinse ntre 18 130 mld. lei, de ceilalti ordonatori de credite pentru valori pn la 18 mld. lei. Limitele valorice nu se pot modifica dect prin HG. Pe parcursul executiei bugetare ordonatorii principali de credite trebuie s monitorizeze procesul investitiilor si s prezinte rapoarte trimestriale Ministerului Finantelor Publice. In cazul nerealizrii unui proiect de investitii ordonatorii principali de credite pot solicita Ministerului Finantelor Publice pn la 31 octombrie redistribuirea fondurilor.

5.3. Aprobarea bugetului de stat. Conform dispozitiilor art. 65 din Constitutie, bugetul de stat si bugetul asigurrilor sociale de stat se aprob de ctre Camera Deputatilor si Senat n sedint comun. Potrivit procedurii parlamentare comisiile permanente ale fiecrei Camere examineaz proiectul legii si Raportul Guvernului, le avizeaz si apoi ntocmesc un raport comun asupra proiectului de lege, mpreun cu toate amendamentele tuturor comisiilor si se transmit plenului. Dup dezbaterea general urmeaz dezbaterea pe articole si aprobarea legii prin vot de ansamblu, deschis sau secret, dup care proiectul legii bugetului de stat devine lege ordinar.

5.4. Legea bugetar anual. Pentru a produce efecte juridice legea bugetar adoptat de Plenul celor dou Camere ale Parlamentului trebuie supus promulgrii de ctre seful statului conform art. 77 din Constitutie si totodat se dispune si publicarea n Monitorul Oficial. Presedintele poate emite decretul de promulgare sau poate cere Parlamentului, o singur dat, reexaminarea legii dup care n termen de 10 zile este obligat s o promulge. In cazul nclcrii prevederilor Constitutiei, Presedintele poate cere Curtii Constitutionale s verifice constitutionalitatea acestora si dac se declar constitutionalitatea legii ea trebuie promulgat de Presedinte n cel mult 10 zile si intr n vigoare la 3 zile dup publicarea n Monitorul Oficial sau la o dat prevzut n textul ei. Conform Legii nr. 500/2002 legea bugetar are caracter temporar. Dac legea bugetului de stat si cea a bugetului asigurrilor sociale de stat nu au fost adoptate cu cel putin 3 zile nainte de expirarea exercitiului bugetar, se aplic, n continuare, bugetele anului precedent pn la adoptarea noilor bugete. In aceast ipotez bugetele exercitiului bugetar expirat ultraactiveaz, n sensul c desi si-au ncetat valabilitatea, ele se aplic n continuare pn la adoptarea noilor bugete.

5.5. Executia bugetului de stat.

5.5.1. Notiune. Competente. Responsabilitti. Institutiile care au competent legal n executia bugetului de stat sunt : Guvernul care exercit conducerea general a executiei bugetelor centrale, Ministerul Finantelor Publice care asigur echilibrul bugetar si aplicarea politicii financiare a statului, ordonatorii de credite care dispun sau aprob orice actiuni cu efect financiar pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public. Ordonatorii de credite sunt de 3 grade : ordonatori principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurrilor sociale de stat si bugetelor fondurilor speciale, ordonatori secundari de credite (conductorii institutiilor publice cu personalitate juridic), care aprob efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii si a celor din bugetele fondurilor speciale, ordonatori tertiari de credite (conductori din institutiile publice cu personalitate juridic din subordinea ordonatorilor principali sau secundari de credite) si care utilizeaz creditele bugetare repartizate pentru realizarea sarcinilor institutiilor pe care le conduc.

5.5.2. Repartizarea veniturilor si cheltuielilor bugetare pe trimestre si pe ordonatori de credite. Creditele bugetare aprobate sunt autorizate pe durata exercitiului financiar si pot fi folosite, la cererea ordonatorilor principali de credite, dup deschiderea sau alimentarea cu fonduri de ctre Ministerul Finantelor Publice.

5.5.3. Modificarea destinatiei creditelor bugetare. Prin legea bugetar se aprob creditele bugetare pentru cheltuielile fiecrui exercitiu bugetar, precum si structura functional si economic a acestora. Creditele bugetare aprobate unui ordonator principal de credite nu pot fi utilizate pentru finantarea cheltuielilor altui ordonator principal de credite. Tipuri de modificare a destinatiei initiale a creditelor bugetare : virrile de credite ntre subdiviziunile clasificatiei bugetare, transferul creditelor bugetare, suplimentarea, blocarea si anularea creditelor bugetare.

5.5.4. Realizarea veniturilor bugetare cuprinde impozitele, taxele si orice alte venituri stabilite prin lege. Executia bugetar are aceeasi durat ca si exercitiul financiar.

5.5.5. Executia cheltuielilor bugetare. Sumele aprobate prin bugetul public pe destinatii, n limita crora se pot angaja, ordonanta si efectua plti reprezint creditele bugetare (drepturi bnesti ale beneficiarilor bugetului public, nerambursabile si nu sunt purttoare de dobnd). Respectarea executiei cheltuielilor bugetare este obligatorie, schimbarea nelegal a acestora constituie infractiune de deturnare de fonduri. Procedura executiei cheltuielilor bugetare ncepe cu deschiderea creditelor bugetare, urmat de repartizarea acestora n baza dispozitiei bugetare.

5.5.6. Executia de cas a bugetului de stat cunoaste dou mari sisteme de organizare : executia de cas prin sistemul bancar care const n ndeplinirea functiei de casier al statului de ctre o banc, de regul banca central si executia de cas prin sistemul trezoreriei publice, adoptat prin Legea nr. 500/2002.

5.6. Incheierea executiei bugetului de stat coincide cu cea a exercitiului bugetar si a anului calendaristic. Ministerul Finantelor Publice solicit ordonatorilor principali de credite rapoarte periodice privind gradul de utilizare a fondurilor publice pe baza crora elaboreaz contul general anual de executie a bugetului de stat si a celui asigurrilor sociale de stat, care este aprobat prin lege dup verificrile Curtii de Conturi. Conturile anuale de executie a acestor bugete cuprind la venituri prevederi bugetare initiale, definitive si ncasri realizate, iar la cheltuieli bugetare credite bugetare initiale, definitive si plti efectuate.

5.7. Controlul executiei bugetului de stat se realizeaz prin control politic efectuat de Parlament sau la cererea acestuia de Curtea de Conturi, control administrativ-financiar sau de specialitate exercitat de ctre autorittile puterii executive (Corpul de control al primului-ministru, Ministerul Finantelor Publice prin Directia General a Controlului Financiar de Stat si Garda Financiar), controlul specializat (Curtea de Conturi a Romniei).

5.8. Bugetul asigurrilor sociale de stat, conform art. 138 din Constitutie, reprezint o component a bugetului public national. El reflect constituirea si utilizarea fondurilor bnesti necesare pentru pensii de asigurare social de stat, pensii pentru agricultori, a indemnizatiilor pentru incapacitate de munc, pentru plata biletelor de odihn si tratament etc. El se elaboreaz si administreaz de ctre Ministerul Muncii, Solidarittii Sociale si Familiei si se depune cu avizul Ministerului Finantelor Publice la Guvern n vederea transmiterii la Parlament. In cadrul controlului parlamentar Guvernul trebuie s depun pn la 30 septembrie o informare cu privire la realizarea bugetului de asigurri sociale de stat si msuri pentru mbunttirea protectiei sociale a veniturilor populatiei. Pn la 30 noiembrie Guvernul poate prezenta Parlamentului propuneri de modificare a bugetului de asigurri sociale de stat.CAPITOLUL 6. Reglementarea finantelor publice locale

6.1. Finantele publice si autonomia local. La baza descentralizrii financiare privind autonomia administrativ a colectivittilor locale trebuie avute n vedere principiile : diversittii, al echivalentei n finantarea serviciilor publice, al acceptrii contului descentralizrii, al redistribuirii si stabilizrii centralizate, al compensrii fluxurilor financiare dintre colectivitti, al asigurrii serviciilor sociale vitale, al accesului echitabil la resursele financiare publice, al echilibrului financiar.

6.2. Particularitti privind veniturile si cheltuielile bugetelor locale. Potrivit OUG nr. 45/2003 veniturile bugetare locale sunt constituite din venituri proprii (impozite, taxe, contributii, alte vrsminte, alte venituri si cote defalcate din impozitul pe venit), surse defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, subventii primite de la bugetul de stat si de la alte bugete, donatii si sponsorizri. In completarea veniturilor proprii ale bugetelor locale Legea nr. 189/1999 a instituit si alte categorii de venituri : cote defalcate din impozitul pe venit, sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, transferuri considerabile pentru bugetele locale.

6.3. Elaborarea, aprobarea si executia bugetelor locale. Si n materia finantelor locale subiectele de drept poart denumirea de ordonator de credite (principali presedintii consiliilor judetene, primarul general al municipiului Bucuresti, primarii celorlalte unitti administrativ-teritoriale), ordonatori secundari si tertiari (conductorii institutiilor publice cu personalitate juridic din subordinea fiecrui consiliu local, judetean si a Consiliului General al municipiului Bucuresti). Executia de cas a bugetelor locale se efectueaz prin unittile teritoriale ale trezoreriei statului.

6.4. Reflectarea principiilor Cartei autonomiei locale n legislatia financiar romneasc. Carta european a autonomiei locale are la baz premisele : colectivittile locale reprezint unul din principalele fundamente ale oricrui regim democratic, la nivel local dreptul cettenilor de a participa la rezolvarea problemelor publice poate fi exercitat n modul cel mai direct, aprarea si ntrirea autonomiei locale reprezint o contributie important la edificarea Europei fondate pe principiile democratiei si descentralizrii puterii.

CAPITOLUL 7. Norme juridice privind finantele institutiilor publice

7.1. Notiunea de institutie public. Institutiile publice denumire generic ce include Parlamentul, Administratia parlamentar, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administratiei publice, alte autoritti publice, institutii publice autonome, precum si institutiile din subordinea acestora indiferent de modul de finantare a acestora (Legea nr. 500/2002). Trsturile institutiilor publice : sunt institutii ale statului de drept, care desfsoar activitate public sau executiv, reprezentnd puterea si administratia de stat n societate, sunt institutii de stat care si desfsoar activitatea n strns legtur cu bugetul public, privind resursele financiare constituite n cadrul acestuia. Obiectul de activitate al institutiilor publice este asigurarea, n sistem non-profit a activittilor social-culturale, aprare national si ordine public, actiuni economice, administratia public etc. Sunt persoane juridice nfiintate prin acte de putere n scopul realizrii unor actiuni de dispozitie ori de protectie. Conductorii institutiilor publice au calitatea de ordonatori de credite, cu drepturi si obligatii reiesite din statutul lor.

7.2. Finantarea institutiilor publice statale. Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale institutiilor publice se asigur potrivit art. 62 din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice : integral din bugetul de stat, bugetul asigurrilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, dup caz, din venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat si bugetul asigurrilor sociale de stat, dup caz, integral din veniturile proprii. Lunar, n termen de 10 zile de la expirarea lunii, ordonatorii principali de credite au obligatia s transmit Ministerului Finantelor Publice situatii privind sumele virate la buget n vederea realizrii modificrilor corespunztoare n volumul si structura bugetului de stat, al asigurrilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale, dup caz. Bunurile materiale primite sub form de donatii si sponsorizri se nregistreaz n contabilitatea acestora.

Veniturile proprii provin din chirii, organizarea de manifestri culturale si sportive, studii, proiecte, publicatii etc. sumele ncasate constituind venituri ale bugetului de stat, ale bugetului asigurrilor sociale de stat sau bugetelor fondurilor speciale, dup caz. In cazul n care institutiile publice nfiintate n subordinea ordonatorilor principali de credite, nu dispun de fonduri suficiente, pot obtine de la acestia mprumuturi fr dobnd, pe baz de conventie si care trebuie rambursate n termen de 6 luni de la data acordrii.

7.3. Finantarea institutiilor si serviciilor publice locale. Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale institutiilor publice de interes local se asigur astfel : integral din bugetul local, din venituri proprii si subventii acordate de la bugetul local, integral din venituri proprii. Bugetele institutiilor si serviciilor publice, finantate integral sau partial din bugetele locale se aprob de ctre consiliile judetene, municipale, orsenesti sau comunale, n functie de suordonarea acestora, n timp ce bugetele celor finantate integral din venituri extrabugetare se aprob de organul de conducere al acestora, cu avizul ordonatorilor principali de credite. O particularitate n ceea ce priveste sursele de finantare ale institutiilor si serviciilor publice de interes local o reprezint posibilitatea folosirii mijloacelor bnesti si materiale primite de la persoanele fizice sau juridice sub form de donatii sau sponsorizri, pentru desfsurarea activittii, cu respectarea dispozitiilor legale. De asemenea, conform OUG nr. 45/2003, au posibilitatea obtinerii unor mprumuturi temporare, pe baz de conventie, n cazul n care la nfiintarea unor institutii si servicii publice de interes local, nu dispun de fonduri suficiente, acestea trebuind a fi rambursate n termen de 1 an de la data acordrii.

7.4. Acte procedurale privind executia bugetelor institutiilor publice. Sumele aprobate prin bugetul public pe destinatii, n limita crora se pot angaja, ordonanta si efectua plti reprezint creditele bugetare. Potrivit normelor legale, institutiile publice trebuie s suporte n procesul executiei cheltuielilor bugetare, 4 faze : angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata. Plata cheltuielilor se face de ctre seful compartimentului financiar-contabil. In faza angajrii cheltuielilor se ncheie angajamentul legal urmat de cel bugetar. Angajamentul legal poate fi un contract de achizitie public, un contract de mprumut, contract de munc etc. El nu poate fi aprobat de ordonatorul principal de credite dect dac a obtinut n prealabil viza de control financiar preventiv, n conditiile legii. La lichidarea cheltuielilor documentele care atest bunurile livrate, lucrrile executate si serviciile prestate se vizeaz pentru bun de plat de ctre ordonatorul de credite sau de persoana delegat cu aceste atributii. Ordonantarea de plat reprezint actul de drept financiar prin care ordonatorul de credite d dispozitie conductorului compartimentului financiar-contabil s sting raportul juridic obligational si s ntocmeasc instrumentele de plat a cheltuielilor. Ordonantarea de plat trebuie s fie nsotit de documentele justificative n original si s poarte viza persoanelor autorizate din compartimentele de specialitate care s confirme corectitudinea sumelor de plat. Pentru a produce efecte juridice ordonantarea de plat trebuie s contin viza de control financiar preventiv n vederea stabilirii c aceasta a fost emis corect, corespunde cu cheltuielile angajate si suma respectiv este corect, cheltuiala este nscris la subdiviziunea corespunztoare din bugetul aprobat, exist credite bugetare disponibile, documentele justificative sunt n conformitate cu prevederile legale n vigoare, numele si datele de identificare ale creditorului sunt nscrise corect. Plata cheltuielilor reprezint un act juridic de drept financiar prin care se stinge obligatia bugetar angajat legal si institutia public este eliberat de obligatii fat de tertii-creditori. Plata cheltuielilor se face de ctre contabil. In cazul constatrii unor erori conductorul compartimentului financiar-contabil poate suspenda plata.

CAPITOLUL 9. Elemente generale de drept fiscal9.1. Resursele fiscale component a resurselor financiare publice. Trebuie evidentiat aici Teoria contractului social (J. J. Rousseau), Teoria solidarittii si Teoria echivalentei impozitelor (Adam Smith si Montesquieu).

9.2. Exigente fundamentale ale impunerii fiscale. Principiile fundamentale ale impunerii n viziunea lui Adam Smith : maxima de justitie, maxima de certitudine, a comodittii, a economiei.

9.3. Caracteristicile resurselor fiscale. Impozitele, taxele, contributiile, ca surse formale sunt elemente esentiale ale veniturilor bugetului public national. Caracteristicile resurselor fiscale : reprezint, n general, plti fr echivalent, mbrac forma bneasc, reprezint resurse financiare publice, sunt instituite prin acte juridice unilaterale, au caracter obligatoriu.

9.4. Impozite si taxe.

9.4.1. Impozitul reprezint contributia bneasc legal, datorat bugetului public, n mod obligatoriu si cu titlu nerambursabil, de ctre persoanele fizice si juridice pentru veniturile pe care le obtin, bunurile pe care le posed, precum si pentru unele fapte de consum.

Clasificare : dup forma de plat (n natur si n bani), dup obiectul impunerii (personale si reale), dup forma perceperii (directe si indirecte), dup autoritatea care le impune (de stat si locale).

9.4.2. Taxele. Conform Legii finantelor publice nr. 500/2002 taxa este suma pltit de persoana fizic sau juridic, de regul, pentru sumele pltite acesteia de ctre un agent economic, o institutie public sau un serviciu public. Alturi de impozite, taxele reprezint a doua mare categorie de resurse fiscale. Spre deosebire de impozite, taxele sunt plti efectuate bugetului de ctre contribuabilii persoane fizice si juridice, cu ocazia si n legtur cu prestarea unui serviciu public. Taxele au caracter ante-factum, fiind datorate si achitate n momentul solicitrii serviciilor sau lucrrilor care urmeaz a fi efectuate de ctre institutiile publice.

9.5. Elementele definitorii ale resurselor fiscale sunt : 1. Subiectul impunerii (debitorul) este persoana fizic sau juridic, care potrivit normelor legale, are obligatia de a plti un impozit sau o tax, la termenele si n cuantumul prevzute de lege. In general, subiectul impunerii este si pltitorul impozitului datorat, exceptia fiind stopajul la surs (ex. impozitul pe salarii). 2. Obiectul (materia) impozabil sau baza impozabil reprezint bunurile sau veniturile pentru care se datoreaz impozite sau taxe. El poate fi : n cazul veniturilor (salariu, profit, venituri liber-profesionisti), iar n cazul bunurilor (cldiri, terenuri, mijloace de transport etc.). In practic valoarea obiectului impozabil se realizeaz forfetar, administrativ sau pe baza declaratiei contribuabilului. 3. Cota (tariful) de impunere reprezint elementul cu ajutorul cruia se determin cuantumul bnesc al resurselor fiscale datorate de contribuabili si ea poate avea form procentual sau n sum fix. 4. Unitatea de evaluare reprezint etalonul n care se exprim obiectul impozabil (valoric lei, USD etc. sau fizic metru ptrat, hectar etc.).

9.6. Reglementarea juridic a relatiilor fiscale. Raporturile juridice de drept fiscal sunt relatii financiare care se formeaz n procesul de instituire si percepere a impozitelor, taxelor si altor contributii datorate bugetului public, relatii reglementate de dreptul fiscal. Relatiile sociale privind activitatea fiscal sunt generate de norme juridice de natur constitutional sau legal. Orice raport public are ca elemente : subiecte, continut, obiect. Subiecte : detintorul autorittii publice, statul, colectivitatea local si institutii ale acestora, o persoan fizic (cetteni romni, cetteni strini, persoane fizice strine rezidente sau nerezidente) sau juridic (regiile autonome, societtile comerciale, asociatii, fundatii etc.) care are obligatia de a plti impozite, taxe, contributii. Continutul cuprinde un subiect activ (statul sau autorittile locale) si subiectul pasiv (contribuabilul).

9.7. Dreptul fiscal subramur a dreptului financiar. Aplicarea n timp si spatiu a normelor juridice fiscale este guvernat de principiul anualittii si de cel al teritorialittii si care nu este absolut.

9.8. Codificarea dreptului fiscal. Sistematizarea este determinat de nevoia organizrii actelor normative n vederea simplificrii, reducerii si concentrrii reglementrilor. Una dintre formele de sistematizare a actelor normative, alturi de ncorporare, este codificarea. Aceasta este o activitate stiintific specializat care n temeiul art. 79 din Constitutie revine Consiliului Legislativ, organ consultativ de specialitate al Parlamentului si care potrivit Regulamentului de organizare si functionare propune celor dou Camere ale acestuia si Guvernului un program de codificare a legislatiei si va coordona operatiunea de codificare.

9.8.1. Codul fiscal este reglementat prin Legea nr. 571/2003 n care sunt prevzute impozitele si taxele : impozitul (pe profit, pe venit, pe veniturile microntreprinderilor, pe veniturile obtinute n Romnia de rezidenti, pe reprezentante), taxa pe valoarea adugat, accizele, impozitele si taxele locale. La baza acestor impozite si taxe Codul fiscal a instituit principiile : neutralitatea msurilor fiscale n raport cu diferitele categorii de investitori si capitaluri cu forma de proprietate si certitudinea impunerii prin elaborarea de norme juridice clare care s nu conduc la interpretri arbitrare. Pentru respectarea Legii nr. 571/2003 Ministerul Finantelor Publice elaboreaz normele metodologice care sunt aprobate prin HG si ordine si instructiuni emise de ministrul finantelor publice. In scopul asigurrii certitudinii impunerii a fost nfiintat comisia fiscal central care are responsabilitatea elaborrii deciziilor cu privire la aplicarea unitar a dispozitiilor codului.

9.8.2. Codul de procedur fiscal reglementeaz drepturile si obligatiile prtilor din raporturile juridice fiscale privind administrarea impozitelor si taxelor datorate bugetului de stat si bugetelor locale, care se realizeaz n legtur cu : nregistrarea fiscal, declararea, stabilirea, verificarea si colectarea impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidat, precum si solutionarea contestatiilor mpotriva actelor administrative locale.

CAPITOLUL 10. Administrarea creantelor fiscale

10.1. Notiunea de obligatie bugetar. Notiunea de creant mpreun cu cea de obligatie desemneaz elemente de continut ale raportului juridic obligational. Obligatia este un raport juridic al crui continut este format din sarcina debitorului si dreptul creditorului. De aceea obligatiile mai sunt denumite si drepturi de creant. Creanta bugetar reprezint obligatii izvorte din impozite, taxe, contributii, amenzi si alte sume, care alimenteaz fondurile publice, potrivit Legii finantelor publice nr. 500/2002. Executarea creantelor bugetare si are sediul materiei n OG nr. 92/2003. Obligatia bugetar si creanta bugetar formeaz obligatia fiscal sau creanta fiscal, dar ea mai este utilizat si sub notiunea de creant bugetar sau obligatie bugetar. Autorittile competente care stabilesc, colecteaz, administreaz, potrivit legii, creantele bugetare, se numesc creditori bugetari si apartin administratiei publice statale sau locale. Obligatiile bugetare, ca raporturi juridice obligationale, si au izvorul n fapte juridice reprezentnd evenimente sau actiuni svrsite cu sau fr intentie de a da nastere la raporturi juridice de obligatii, care produc totusi efecte, n puterea legii. Ansamblul actelor si operatiunilor de constatare a obiectelor impozabile se numeste asezare a impunerii sau asiet.

10.2. Raportul juridic fiscal. In relatiile cu organul fiscal contribuabilul poate fi reprezentat printr-un mputernicit. Un important atribut de identificare a subiectului pasiv (debitorul), al raportului de drept fiscal, este domiciliul fiscal. Creditorul este subiect activ. In scopul stabilirii rspunderii asociatilor si actionarilor la societtile comerciale debitoare, potrivit Legii nr. 31/1990, republicat, cu modificrile si completrile ulterioare, organul fiscal ntocmeste o decizie n care sunt artate motivele de fapt si de drept pentru care este angajat rspunderea persoanei n cauz. Decizia se supune aprobrii organului fiscal si ea cuprinde : codul de identificare fiscal a persoanei rspunztoare, numele si prenumele sau denumirea debitorului principal, domiciliul sau sediul acestuia, cuantumul si natura sumelor datorate, termenul n care persoana rspunztoare trebuie s plteasc obligatia debitorului principal, temeiul legal si motivele de fapt ale angajrii rspunderii. Continutul raportului juridic fiscal cuprinde drepturile si obligatiile subiectelor acestuia (creante fiscale principale si accesorii pentru subiectul activ si obligatii ale subiectului pasiv). Creantele fiscale se sting prin ncasare, executare silit, scutire, anulare, prescriptie si prin alte modalitti prevzute de lege.

10.3. Reguli generale de procedur fiscal

10.3.1. Competenta organului fiscal. Organele fiscale au competent general privind administrarea creantelor fiscale, exercitarea controlului si emiterea normelor de aplicare a prevederilor legale n materia fiscal.

10.3.2. Actul administrative fiscal se emite numai n form scris si cuprinde : denumirea organului fiscal emitent, data la care a fost emis si data de la care si produce efectele, datele de identificare a contribuabilului sau a persoanei mputernicite, obiectul actului administrativ fiscal, motivele de fapt, temeiul de drept, numele si semntura persoanelor mputernicite ale organului fiscal, stampila organului fiscal emitent, posibilitatea de contestatie si termenul de depunere a acesteia. Pentru a produce efecte juridice actul administrativ fiscal trebuie s fie comunicat contribuabilului : prin prezentarea acestuia la sediul organului fiscal emitent si primirea actului administrativ fiscal sub semntur si data comunicrii, prin persoanele mputernicite ale organului fiscal, potrivit legii sau prin post, la domiciliul contribuabilului, cu scrisoare recomandat cu confirmare de primire, precum si prin alte mijloace (fax, e-mail etc.). Dac se constat lipsa contribuabilului sau refuzul de a primi actul administrativ fiscal comunicarea se face prin publicarea ntr-un ziar de larg circulatie sau n Monitorul Oficial, Partea IV. Actul administrativ fiscal se consider comunicat n a cincea zi de la data publicrii anuntului. Lipsa unuia dintre elementele actului administrativ fiscal atrage nulitatea acestuia.

10.3.3. Administrarea si aprecierea probelor. Organul fiscal poate solicita informatii de orice fel din partea contribuabililor si a altor persoane, expertize, poate folosi nscrisuri, poate s efectueze cercetri la fata locului.

10.4. Asezarea impunerii

10.4.1. Inregistrarea fiscal. Alturi de actele si operatiunile de constatare a obiectului impozabil si de individualizare a impozitelor sau taxelor datorate, procedura fiscal cuprinde si acte prealabile de nregistrare si de atribuire a Codului fiscal pentru fiecare pltitor de impozite si taxe. Orice persoan sau entitate care este subiect ntr-un raport juridic fiscal se nregistreaz fiscal, primind un cod de identificare, atribuit de organul fiscal competent din subordinea ANAF sau potrivit legii (pentru persoane fizice CNP, pentru persoane juridice CUI). Contribuabilii care obtin venituri din activitti independente au obligatia s depun la organul fiscal competent declaratie de nregistrare fiscal.

10.4.2. Obligatia de a conduce evidenta fiscal. In vederea stabilirii strii de fapt fiscale si a obligatiei fiscale de plat datorate, contribuabilul este obligat s conduc evidente fiscale respectnd urmtoarele reguli : pstrarea evidentelor contabile si fiscale la domiciliul fiscal sau la sediile secundare, dup caz, n cazul arhivrii electronice si pstrarea si prezentarea aplicatiilor informatice cu ajutorul crora au fost generate, ntocmirea registrelor de evidentiere a veniturilor realizate si a cheltuielilor efectuate din activittile desfsurate, completarea integral a rubricilor formularelor, corespunztor operatiilor nregistrate.

10.4.3. Obligatia de a depune declaratii fiscale. Prin declaratia fiscal se declar : impozitele, taxele si contributiile datorate n cazul n care obligatia calculrii revine pltitorului, potrivit legii, bunurile si veniturile impozabile, n cazul n care, potrivit legii, stabilirea impozitului si taxei se face de ctre organul fiscal, impozitele colectate prin stopaj la surs, n cazul n care pltitorul are obligatia de a calcula, de a retine si a vrsa impozite si taxe. Data depunerii declaratiei fiscale este data nregistrrii la organul fiscal sau data postei, dup caz. Nedepunerea declaratiei fiscale d dreptul organului fiscal s stabileasc din oficiu obligatiile fiscale prin estimarea bazei de impunere, dar care totusi nu se poate face nainte de mplinirea unui termen de 15 zile de la nstiintarea contribuabilului privind depsirea termenului legal de depunere a declaratiei fiscale. 10.4.4. Individualizarea obligatiei fiscale prin titlul de creant. Dup modul de ntocmire titlurile de creante fiscale pot fi : titluri de creant explicite (declaratie de impozite si taxe, actul de impunere, documentul de plat al unei taxe etc.) si titluri de creant implicite (documentele privind rezultatul controlului efectuat de organele abilitate de lege si accesoriile lor). Impozitele, taxele, contributiile si alte sume datorate bugetului consolidat se stabilesc prin : declaratie fiscal sau decizie emis de organul fiscal, n alte cazuri. Bazele de impunere se stabilesc prin decizie referitoare la bazele de impunere, separat dac venitul impozabil este realizat de mai multe persoane sau cnd sursa venitului impozabil se afl pe raza altui organ fiscal dect cel competent teritorial.

10.4.4.1. Particularittile obligatiei titlului de creant fiscal. Caractere specifice : sunt acte juridice de drept financiar, reprezint acte juridice declarative de drepturi si obligatii, sunt ntocmite numai n form scris, au caracter executoriu.

10.5. Modificarea obligatiilor fiscale : modificarea elementelor care au stat la baza individualizrii obligatiei fiscale, cuprinse n declaratia de impunere, modificarea actelor normative prin care se instituie si reglementeaz venituri bugetare, acordarea nlesnirilor legale la plata obligatiilor fiscale. Prin OUG nr. 40/2002 s-a stabilit esalonarea la plat a impozitelor si altor obligatii bugetare, precum si a majorrilor de ntrziere si a altor penalitti, pe o perioad de cel mult 5 ani, cu un termen de gratie de pn la 6 luni, pe urmtoarele criterii : vechimea contribuabilului, raportul dintre vechimea arieratelor si cea a contribuabilului, mobilitatea acestuia din punct de vedere al sediului, mentiuni la Registrul Comertului privind schimbarea actionarului/asociatului principal, ndatorarea financiar, lichiditatea global, solvabilitatea, date privind declaratiile de impozite, taxe si contributii, obligatii neachitate n contul impozitelor cu stopaj la surs, dac a beneficiat anterior de nlesniri, dac contribuabilul a avut relatii contractuale cu unitti economice cu finantare bugetar si nu a ncasat la termen contravaloarea acestora, situatia privind achitarea debitelor anului curent, contribuabilul a fost sanctionat pentru evaziune fiscal. Inlesnirile la plat si pierd valabilitatea dac debitorii nu si achit obligatiile bugetare curente cu termene scadente ncepnd cu data de 1 a lunii intrrii n vigoare a conventiei ncheiate. O nou cerere pentru acordarea unor nlesniri la plata obligatiilor bugetare nu poate fi depus timp de 12 luni de la data nerespectrii nlesnirilor anterioare acordate.

10.6. Colectarea creantelor fiscale. Pentru realizarea creantelor bugetare trebuie ca acestea s ndeplineasc conditiile generale din dreptul comun, respectiv caracterul cert, lichid si exigibil. Creanta cert este creanta a crei existent este nendoielnic, asupra creia nu exist un litigiu. Creanta lichid este cea al crei cuantum este precis determinat. Creanta exigibil este creanta ajuns la scadent, care poate fi pretins si creia i se poate cere executarea, la nevoie silit. In obligatiile afectate de un termen suspensiv (cum este cazul creantelor bugetare) creanta devine exigibil numai n momentul mplinirii acestuia. Stingerea creantelor fiscale se face prin ncasare, compensare, executare silit, scutire, anulare, prescriptie sau alte modalitti prevzute de lege. Realizarea obligatiei fiscale, care presupune si stingerea raportului juridic obligational, se face prin : stingerea obligatiilor fiscale prin executare (voluntar plat sau executare silit) sau alte modalitti (compensare, scderea pentru cauze de insolvabilitate, deschiderea procedurii de reorganizare judiciar sau faliment, anulare).

10.6.1. Executarea voluntar a obligatiei fiscale. Plata. Executarea obligatiei bugetare se face de ctre debitorul acesteia, ca regul general, prin plat, care reprezint executarea voluntar a obligatiei de ctre subiectul pasiv al raportului juridic obligational. In cazul neachitrii de ctre debitor, la plata pltii este obligat : mostenitorul care a acceptat succesiunea ; cel care preia, n tot sau n parte, drepturile si obligatiile debitorului asupra divizrii, fuziunii sau reorganizrii judiciare, dup caz ; persoana creia i s-a stabilit rspunderea n conformitate cu prevederile legale referitoare la faliment ; persoana care si asum obligatia de plat a debitorului, printr-un angajament de plat sau printr-un alt act ncheiat n form autentic, cu asigurarea unei garantii legale la nivelul obligatiei de plat ; alte persoane, n conditiile legii. Pentru obligatiile bugetare restante ale debitorului declarat insolvabil n conditiile OG nr. 92/2003, republicat, rspund solidar : persoanele fizice sau juridice care n 3 ani anteriori datei declarrii insolvabilittii, cu rea-credint, cumpr sau dobndesc n alt mod active de la debitorii care si provoac astfel insolvabilitatea ; administratorii, asociatii, actionarii si orice alte persoane care au provocat insolvabilitatea persoanei juridice debitoare prin nstrinarea sau ascunderea cu rea-credint, a bunurilor mobile si imobile proprietatea acesteia. Referitor la termenul de plat, aceasta se face numai cnd obligatia fiscal a ajuns la scadent, a devenit exigibil. Dac data comunicrii este ntre 1 15 al lunii, termenul de plat este 5 al lunii urmtoare, iar dac data comunicrii este ntre 16 31 atunci termenul este 20 al lunii urmtoare. Pentru creantele fiscale administrate de Ministerul Finantelor Publice, care nu au prevzute termene, acestea vor fi stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice. La cererea debitorului, autorittile administratiei publice, prin organul competent, pot dispune rspunderea obligatiei de plat a creantelor bugetare pn la solutionarea contestatiei, cu constituirea unei garantii la nivelul sumei contestate (scrisoare de garantie bancar, gaj sau ipotec sau orice alt form de garantie prevzut de lege). Executarea obligatiei bugetare prin retinere la surs se face prin calcularea, retinerea si vrsarea veniturilor bugetare de ctre o alt persoan dect contribuabilul.

10.6.1.1. Obligatii fiscale accesorii. Pentru neachitarea la termenul de scadent a obligatiilor de plat se datoreaz dup acest termen dobnzi si penalitti de ntrziere. Sunt dou obligatii accesorii : dobnda si penalittile de ntrziere, stabilite prin lege. Dobnda este suma de bani reprezentnd daunele-interese moratorii datorate de ctre debitor pentru repararea prejudiciului cauzat creditorului bugetar prin simpla ntrziere n executarea obligatiei sale avnd ca obiect plata unei sume de bani. Daunele-interese pot fi compensatorii (nlocuiesc executarea n natur a prestatiei neexecutate) si moratorii (se pot cumula cu executarea n natur cu ntrziere a prestatiei). Daunele cominatorii constau n sume de bani pe care debitorul este obligat, prin hotrre judectoreasc, s le plteasc creditorului la anumite intervale de timp, de regul, pentru fiecare zi de ntrziere sau raportat la alte unitti de timp, pn la executarea n natur a obligatiei.

10.6.1.2. Constituirea de garantii se face prin consemnarea de mijloace bnesti la o unitate a Trezoreriei statului, prin scrisoare de garantie bancar, ipotec asupra unor bunuri imobile din tar, gaj asupra unor bunuri mobile.

10.6.2. Executarea silit a obligatiei fiscale

10.6.2.1. Conditiile generale ale executrii silite. La fel ca si plata, executarea silit n cazul obligatiilor fiscale al cror obiect este plata unei sume de bani, se face ntotdeauna n natur si nu prin echivalent. Conditiile trecerii la executarea silit : 1. Existenta unui titlu executoriu, care va contine denumirea organului emitent, data la care si produce efectele, numele si prenumele sau denumirea debitorului, codul de identificare fiscal, domiciliul sau sediul acestuia, precum si orice alte semne de identificare, cuantumul si natura sumelor datorate si neachitate, temeiul legal al puterii executorii a titlului, data ntocmirii titlului, stampila si semntura organului de executare ; 2. Creanta bugetar s fie exigibil ; 3. Obligatia bugetar s nu fie executat de bunvoie.

10.6.2.2. Prescriptia dreptului de a cere executarea silit. Dreptul de a cere executarea silit a creantelor fiscale se prescrie n termen de 5 zile de la data de 1 ianuarie a anului urmtor celui n care a luat nastere acest drept.

10.6.2.3. Msuri asigurtorii : poprirea asigurrii, sechestrul asigurtor asupra bunurilor mobile si/sau imobile proprietate a debitorului, precum si asupra veniturilor acestuia. Odat cu individualizarea creantei si ajungerea acesteia la scadent, n cazul nepltii, msurile asigurtorii se transform n msuri executorii.

10.6.2.4. Subiectele raportului de executare silit sunt statul sau o colectivitate teritorial local, prin organele de executare, n calitate de creditor si contribuabilul, persoan fizic sau juridic, n calitate de debitor. Persoanele din cadrul organelor de executare abilitate s aduc la ndeplinire procedura executrii silite se numesc executori bugetari.

Nu pot fi supuse executrii silite : bunurile mobile de orice fel, care servesc la continuarea studiilor si la formarea profesional, precum si cele strict necesare exercitrii profesiei sau a altei ocupatii cu caracter permanent, inclusiv necesare desfsurrii activittii agricole (unelte, seminte, ngrsminte, furaje si animalele de productie si de lucru), bunurile strict necesare uzului personal sau casnic al debitorului si familiei sale, precum si obiectele de cult religios, dac nu sunt mai multe de acelasi fel, alimentele necesare debitorului si familiei sale pe timp de dou luni, iar dac acesta se ocup cu agricultura, alimentele strict necesare pn la noua recolt, combustibilul necesar debitorului si familiei sale pentru nclzit si pentru prepararea hranei, socotit pentru 3 luni de iarn, obiectele necesare persoanelor cu handicap sau destinate ngrijirii persoanelor bolnave, bunurile declarate neurmribile prin alte dispozitii legale. De asemenea, nu poate fi supus executrii silite spatiul minim locuit de debitor si familia sa, stabilit n conformitate cu normele legale n vigoare.

10.6.2.5. Cheltuielile de executare silit sunt n sarcina debitorului urmrit. Suma ce urmeaz a fi pltit de ctre debitor se stabileste de organul de executare prin proces verbal, care constituie titlu executoriu.

10.6.2.6. Inceperea procesului de executare silit. In cazul n care debitorul nu si achit de bunvoie obligatia fiscal, dup expirarea termenului de plat, ca act premergtor al executrii silite, organul de executare trebuie s transmit debitorului, la domiciliul sau la sediul acestuia, o nstiintare de plat, prin care i se notific suma datorat. Dac obligatiile fiscale nu au fost stinse prin plat sau prin alte modalitti prevzute de lege, n termen de 15 zile de la comunicarea nstiintrii de plat, se va ncepe procedura de executare silit prin comunicarea somatiei. Aceasta reprezint primul act de executare silit si este obligatorie, indiferent de modalitatea de executare silit care va fi aplicat. Somatia cuprinde : datele de identificare a debitorului, data emiterii, numrul dosarului de executare, suma pentru care se ncepe executarea silit, termenul n care cel somat urmeaz s plteasc obligatia prevzut n titlul executrii, precum si indicarea consecintelor nerespectrii acesteia, semntura si stampila organului de executare. Somatia se transmite prin post, prin executorii bugetari, prin prezentarea celui somat si primirea somatiei de ctre acesta sub semntur.

10.6.2.7. Suspendarea, ntreruperea sau ncetarea executrii silite. Executarea silit se suspend : cnd suspendarea a fost dispus de instant sau de creditorul bugetar, de la data comunicrii aprobrii nlesnirii la plat, n alte cazuri prevzute de lege. In cazul n care popririle nfiintate de organul de executare genereaz imposibilitatea debitorului de a-si continua activitatea economic, creditorul fiscal poate dispune, la cererea debitorului, suspendarea temporar, total sau partial prin poprirea conturilor bancare. Executarea silit se ntrerupe : la data declarrii strii de insolvabilitate a debitorului, n alte cazuri prevzute de lege. Executarea silit nceteaz : dac s-au stins integral creantele bugetare prevzute n titlul executoriu, inclusiv obligatiile de plat accesorii, cheltuielile de executare, precum si orice alte sume stabilite n sarcina debitorului, potrivit legii, dac a fost desfiintat titlul executoriu, n alte cazuri prevzute de lege.

10.6.2.8. Modalitti de executare silit a crantelor fiscale. Organele de executare pot folosi succesiv sau concomitent, oricare dintre modalittile de executare silit prevzute de Codul de procedur fiscal si anume : executarea silit prin poprire, executarea silit a bunurilor mobile si imobile, a fructelor neculese si a recoltelor prinse de rdcini, a unui ansamblu de bunuri.

10.6.2.8.1. Executarea silit prin poprire. Poprirea este modalitatea executrii silite prin care creditorul urmreste, n contul creantei sale, sumele pe care o tert persoan le datoreaz debitorului urmrit. Infiintarea popririi d nastere unui raport juridic ntre creditor (statul, o colectivitate local) si tertul poprit, raport juridic grefat pe existenta altor dou raporturi juridice : cel dintre creditor si debitorul obligatiei bugetare si cel dintre debitorul obligatiei bugetare, n calitate de creditor si tertul poprit. Executarea silit prin poprire se poate ntinde asupra oricror sume urmribile. Poprirea se nfiinteaz de ctre organul de executare printr-o adres de nfiintare a popririi, care se trimite tertului poprit, prin scrisoare recomandat, cu dovad de primire, mpreun cu o copie certificat de pe titlul executoriu. In acelasi timp, despre nfiintarea popririi este nstiintat si debitorul. Adresa de nfiintare a popririi cuprinde : denumirea si sediul organului de executare, numrul si data emiterii, denumirea si sediul sau numele, prenumele si domiciliul tertului poprit, temeiul legal al executrii silite prin poprire, datele de identificare a debitorului, numrul si data titlului executoriu, precum si organul emitent, natura creantei fiscale, cuantumul creantei fiscale pentru care s-a nfiintat poprirea, contul n care urmeaz a se vira suma retinut, semntura si stampila organului de executare. Poprirea nfiintat anterior ca msur asigurtorie devine executorie prin comunicarea copiei certificate de pe titlul executoriu, tertul poprit fiind obligat ca n termen de 5 zile de la primirea comunicrii s nstiinteze organul de executare dac datoreaz vreo sum de bani n orice titlu debitorului. De la aceast dat sau dup 5 zile de la data primirii comunicrii poprirea se consider nfiintat, dup care tertul poprit este obligat s fac imediat retinerile legale, s vireze sumele n contul indicat si s comunice n scris despre existenta altor creditori. Dac debitorii detin conturi bancare se poate proceda la aplicarea msurilor de executare silit prin decontare bancar, n acest caz tertul poprit fiind banca, care n urma sesizrii trebuie s ia msuri de indisponibilizare a sumelor aflate n contul debitorului. Dac tertul poprit nstiinteaz c nu datoreaz sume sau nu respect dispozitiile legale, organul de executare se va putea adresa instantei judectoresti n a crei raz teritorial se afl domiciliul sau tertul poprit. Dac popririle nfiintate genereaz imposibilitatea debitorului de a-si continua activitatea economic, la cererea acestuia, creditorul fiscal poate dispune suspendarea temporar, total sau partial a executrii silite prin poprirea conturilor bancare. Nerespectarea obligatiilor de ctre tertul poprit constituie contraventie, pe care o poate constata si sanctiona organul de executare silit.

10.6.2.8.2. Executarea silit a bunurilor mobile. Este o modalitate de executare indirect a creantei bugetare care se face prin sechestrarea si valorificarea acestora, n temeiul unui titlu executoriu. Organul de executare ntocmeste un proces verbal care cuprinde : denumirea organului de executare cu indicarea locului, zilei si ora la care s-a fcut sechestrul, numele si prenumele executorului bugetar care aplic sechestrul, numrul legitimatiei si al delegatiei acestuia, numrul dosarului de executare, data si numrul de nregistrare a somatiei, temeiul legal n care se face executarea silit, sumele datorate pentru a cror executare se aplic sechestrul, numele, prenumele si domiciliul debitorului, descrierea bunurilor sechestrate si valoarea estimativ a acestora, numele, prenumele si adresa persoanei creia i s-au lsat bunurile, mentiunea c n termen de 15 zile de la data ncheierii procesului verbal dac debitorul nu plteste se va trece la valorificare, semntura creditorului fiscal si a persoanelor care au fost de fat la sechestrare. Asupra bunurilor mobile creditorul fiscal dobndeste un drept de gaj.

10.6.2.8.3. Executarea silit a bunurilor imobile. Sechestrul aplicat bunurilor imobile constituie ipotec legal. La ntocmirea procesului verbal de sechestru organul de executare poate numi un administrator-sechestru care poate fi creditorul, debitorul sau alt persoan fizic sau juridic.

10.6.2.8.4. Executarea silit a fructelor neculese si a recoltelor prinse de rdcini. Fructele (naturale produsele periodice ale pmntului, produsele animalelor si civile venituri n bani obtinute prin exploatarea bunurilor).

10.6.2.8.5. Executarea silit a unui ansamblu de bunuri. Dac organul de executare consider c valoarea bunurilor proprietate a debitorului se poate face mai rapid si n conditii mai avantajoase atunci el poate hotr vnzarea acestora n bloc pe un pret forfetar (global), conform OG nr. 92/2003 privind sechestrul asupra bunurilor supuse executrii.

10.6.2.8.6. Valorificarea bunurilor mobile si imobile se face prin : ntelegerea prtilor, vnzare n regim de consignatie n cazul bunurilor mobile, vnzare direct, vnzare la licitatie, alte modalitti admise de lege. Vnzarea se face dup mplinirea termenului de 15 zile de la sechestru. Vnzarea direct se face prin ncheierea unui proces verbal care constituie act de proprietate. La vnzarea prin licitatie organul de executare este obligat s efectueze publicitatea vnzrii cu cel putin 10 zile nainte de data fixat pentru desfsurarea licitatiei. Anuntul trebuie s cuprind : denumirea si sediul organului de executare, numrul dosarului de executare, numele si domiciliul ori, dup caz, denumirea si sediul debitorului, bunurile care se ofer spre vnzare, pretul de evaluare sau de pornire al licitatiei, data si locul vnzrii, mentiunea c ofertantii trebuie s depun o tax de participare de 10% din pretul de pornire a licitatiei, semntura executorului bugetar si stampila organului de executare. Participantii la licitatie trebuie s depun cu cel putin o zi nainte de data licitatiei : oferta de cumprare, dovada pltii de participare, mputernicirea persoanei care l reprezint pe ofertant, pentru persoanele juridice romne copie de pe certificatul unic de nregistrare de la Registrul Comertului, pentru persoanele fizice romne copie de pe actul de identitate, iar pentru cele strine copie de pe pasaport, dovada c nu are obligatii fiscale restante fat de organele fiscale. Pretul de pornire este pretul de evaluare pentru prima licitatie, diminuat cu 25% pentru a doua si cu 50% pentru a treia, cu un interval de 30 de zile ntre ele. Comisia de licitatie este format din 3 persoane si este condus de un presedinte.

In cazul bunurilor imobile cumprtorii pot solicita plata n cel mult 12 rate lunare, cu un avans minim de 50% din pretul de adjudecare si cu plata dobnzii stabilite conform OG nr. 92/2003. In timpul executrii silite asupra bunurilor imobile ale debitorului persoan juridic obligatiile fat de bugetul de stat sau bugetul asigurrilor sociale de stat se pot stinge, la cererea debitorului, cu acordul creditorului fiscal, prin trecerea n proprietatea public a statului a bunurilor imobile supuse executrii silite prin procesul verbal care constituie titlu de proprietate.

10.6.2.8.7. Eliberarea si distribuirea sumelor realizate prin executare silit. Sumele care se elibereaz sau se distribuie sunt cele ncasate de la nceperea executrii silite, prin comunicarea somatiei sau prin orice modalitate prevzut n Codul de procedur fiscal. Mai nti se sting cu sumele realizate creantele fiscale principale si apoi cele accesorii, n ordinea vechimii. Suma de bani se elibereaz n cazul n care a existat un singur creditor si se distribuie dac au fost mai multi creditori. Dac suma ce reprezint creanta bugetar, ct si cheltuielile de executare, este mai mic dect suma realizat prin executare silit, diferenta se supune procedurii de compensare sau de restituire, la cererea debitorului. Dac executarea silit a fost pornit de la mai multi creditori, distribuirea se face potrivit urmtoarei ordini de preferint : creantele reprezentnd salarii, pensii, sume destinate pentru someri, ajutoarele pentru ntretinerea copiilor, pentru maternitate, incapacitate temporar de munc, refacerea si ntrirea snttii, creantele bugetare provenite din impozite, taxe, contributii datorate bugetului de stat, bugetului trezoreriei statului, bugetului asigurrilor sociale de stat, bugetelor locale si bugetelor fondurilor speciale, a celor rezultate din mprumuturi de stat, a celor reprezentnd repararea pagubelor pricinuite propriettii publice prin fapte ilicite. Eliberarea sau distribuirea sumei realizate din executare silit se face dup 15 zile de la data depunerii sumei, organul de executare fiind obligat s ncheie un proces verbal care va fi semnat de toti cei prezenti la aceasta. Dup ntocmirea procesului verbal nici un creditor nu mai poate cere distribuirea sumelor rezultate din executarea silit.

10.6.2.8.8. Contestatia la executarea silit se poate face mpotriva executrii silite n ntregime, mpotriva oricrei modalitti de executare silit (poprire, executare silit prin decontare bancar, executare silit asupra bunurilor mobile sau imobile etc.), mpotriva fiecrui act de executare, mpotriva refuzului organului de executare de a ndeplini un act de executare silit. Contestatia se poate face n termen de 15 zile de la data la care contestatorul a luat cunostint de executarea sau actul de executare pe care le contest, de la data la care a luat cunostint de refuzul organului de executare de a ndeplini actul de executare sau de la data la care a luat cunostint de eliberarea sau distribuirea sumelor pe care le contest. Contestatia se introduce la judectoria n a crei raz teritorial se afl sediul organului de executare. Instanta poate decide n cazul admiterii anularea actului de executare contestat sau ndreptarea acestuia, anularea ori ncetarea executrii, anularea sau lmurirea titlului executoriu si efectuarea actului de executare a crui ndeplinire a fost refuzat, iar n cazul anulrii actului de executare instanta poate dispune restituirea celui ndrepttit a sumei ce i se cuvine din valorificarea bunurilor sau din retinerile din poprire. In cazul respingerii contestatiei contestatorul poate fi obligat, la cererea organului de executare, la despgubiri pentru pagubele cauzate prin ntrzierea executrii, iar dac contestatia s-a fcut cu rea-credint, la plata unei amenzi de la 500.000 lei la 10 mil. lei.

10.6.3. Alte modalitti de stingere a obligatiilor fiscale

10.6.3.1. Compensarea este o modalitate special de stingere a obligatiilor fiscale care intervine n situatia n care contribuabilul, persoan fizic sau juridic, are att obligatii de plat la buget, ct si de primit sume pltite n plus, de rambursat ori de restituit, dup caz, de la buget. In cazul creantelor fiscale stinse prin compensare, dobnzile si penalittile de ntrziere se datoreaz pn la data stingerii inclusiv.

10.6.3.2. Scderea pentru cauze de insolvabilitate este o modalitate special de stingere a obligatiilor fiscale care const n scderea (scoaterea) din evident a acestora atunci cnd debitorul se gseste n una din situatiile : debitorul nu are venituri sau bunuri urmribile, dup ncetarea executrii silite rmn debite neachitate, debitorul a disprut sau a decedat fr s lase avere, debitorul nu este gsit la ultimul domiciliu fiscal cunoscut, cnd debitorul persoan fizic sau juridic si nceteaz existenta si au rmas neachitate obligatii fiscale. Dup ncetarea executrii prevzute n OG nr. 92/2003 organele de executare au urmtoarele obligatii : s verifice la domiciliul sau la sediul debitorului situatia material a acestuia, s solicite informatii n vederea identificrii domiciliului sau sediului debitorului, de la compartimentele de evident a populatiei din cadrul Ministerului de Interne, de la Oficiul Registrului Comertului sau de la instantele judectoresti, s solicite relatii cu privire la situatia material a debitorului de la unittile sau persoanele fizice unde acesta si-a desfsurat activitatea profesional sau lucrativ n ultimii 3 ani, s solicite relatii de la organele de executare n a cror raz teritorial s-a nscut debitorul, s solicite informatii societtilor bancare la care debitorul a avut sau are conturi deschise.

10.6.3.3. Deschiderea procedurii de reorganizare judiciar si faliment. In cazul n care contribuabilii au calitatea de comercianti, societti comerciale, cooperative de consum si mestesugresti sau persoane fizice, organul de executare poate cere instantelor judectoresti competente nceperea procedurii reorganizrii judiciare si a falimentului, n conditiile legii.

10.6.3.4. Anularea este o modalitate special de stingere a obligatiilor bugetare izvorte din acte juridice cu caracter general sau din dispozitii individuale. Anual prin HG se stabileste plafonul creantelor bugetare care pot fi anulate (art. 173 din OG nr. 92/2003).

10.7. Ci administrative si jurisdictionale de atac mpotriva titlurilor de creant fiscal. Ansamblul litigiilor dintre administratia public si administrati, generate de acte de impunere, poart denumirea de contencios fiscal. Potrivit Legii nr. 105/1997 actele administrative de solutionare a obiectiunilor se numeau hotrri si se comunicau n termen de 15 zile de la nregistrare, cele pentru solutionarea contestatiilor se numeau dispozitii si se solutionau n termen de 30 zile de la nregistrare, iar cele pentru solutionarea plngerilor, decizii. Ele contin n structura lor 3 prti : preambulul, considerentele sau motivarea si dispozitivul. Solutiile date n urma rezolvrii obiectiilor, contestatiei si plngerii sunt : admiterea total, admiterea partial, respingerea ca nentemeiat, ca inadmisibil, ca fiind fr obiect, ca nedepus n termen, anularea ca netimbrat sau insuficient timbrat. OUG nr. 13/2001 a restrns numrul cilor administrative de atac la una singur contestatia, care se solutioneaz prin decizie motivat si care are caracter definitiv.

CAPITOLUL 11. Raspunderea juridica11.1. Consideratii generale. Sanctiunea poate consta n restituirea unui lucru, anularea unui act, repararea unei pagube, dar si ntr-o pedeaps. Principiile responsabilittii juridice : principiul legalittii responsabilittii juridice, egalitatea n drepturi, principiul personalittii, al liberttii de voint, al umanismului, principiul concordantei ntre drepturi si obligatii, ntre putere si responsabilitate, principiul existentei si dezvoltrii sociale, al reparrii integrale a prejudiciului, principiul reparrii prompte a prejudiciului. Conditiile pentru angajarea rspunderii juridice : conduita ilicit, rezultatul vtmtor, legtura cauzal ntre conduita ilicit si rezultatul produs, vinovtia subiectului actului ilicit, s nu existe mprejurri sau cauze care nltur rspunderea juridic, legitima aprare, cazul fortuit, constrngerea, eroarea de fapt, starea de necesitate, minoritatea, betia involuntar etc.

11.2. Forme ale rspunderii juridice n dreptul financiar : rspunderea penal, civil, contraventional, disciplinar, material.

11.2.1. Rspunderea penal este cea mai grav form a rspunderii juridice. Persoanele ncadrate n munc sau functionarii publici rspund penal pentru nclcarea ndatoririlor ce le revin n ndeplinirea operatiunilor de casierie (delapidare, gestiune frauduloas, furt, abuz de ncredere, abuz n serviciu contra intereselor publice, neglijent n serviciu), pentru schimbarea destinatiei alocatiilor bugetare (deturnare de fonduri), ntocmirea si transmiterea la organele financiare si bancare de acte si documente care contin date nereale (fals intelectual). Codul de procedur fiscal prevede pentru sustragerea, substituirea, degradarea sau nstrinarea de ctre debitor sau terte persoane a bunurilor sechestrate, nchisoare de la 6 luni la 1 an sau amend de la 50 mil. lei la 100 mil. lei. Pentru retinerea si nevrsarea de ctre pltitorii obligatiilor fiscale a sumelor reprezentnd impozite si contributii cu retinere la surs n cel mult 30 zile de la scadent, infractiunile se pedepsesc cu nchisoare de la 6 luni la 2 ani sau amend de la 100 mil. lei la 500 mil. lei.

11.2.2. Rspunderea administrativ disciplinar. Abaterea administrativ este o fapt svrsit cu vinovtie si prezint dou categorii de sanctiuni : majorri de ntrziere si amenzi. Pentru abaterile administrativ disciplinare din domeniul financiar (neachitarea integral a obligatiilor financiare, nerespectarea termenelor legale de plat a sumelor datorate bugetului public) legea prevede o categorie de sanctiuni specifice : penalittile de ntrziere, care const n obligarea debitorului la plata unei sume de bani calculat n raport cu valoarea debitului datorat si a timpului scurs de la momentul cnd acesta trebuia achitat. Prin OG nr. 61/2002 s-a introdus ca obligatie accesorie, dobnda si penalitatea de ntrziere. O alt form de sanctiune pentru abateri administrativ disciplinare este aceea a suspendrii activittii pltitorului de impozite si taxe, n caz de abateri repetate (nedepunerea declaratiei de impunere, refuzul de a comunica datele cerute de organele fiscale).

11.2.3. Rspunderea administrativ contraventional. OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor prevede amenzile contraventionale pentru abateri de la disciplina financiar.

11.2.4. Rspunderea administrativ patrimonial sanctioneaz conduita ilicit a organelor administratiei publice cauzatoare de prejudicii prin actele de putere nelegale. Particularittile procedurale ale rspunderii administrativ patrimoniale : actiunea n daune, prtile chemate n judecat pot fi att autoritatea public emitent a actului ilegal, ct si functionarul acesteia, procedura prealabil, instanta trebuie s constate n mod obligatoriu nulitatea actului.

11.2.5. Rspunderea patrimonial a salariatilor prezint unele particularitti : se stabileste n sarcina unei persoane ncadrate n munc, intervine ca urmare a unei fapte svrsite cu vinovtie de persoana ncadrat, n stabilirea rspunderii patrimoniale se au n vedere principiile rspunderii civile contractuale, se realizeaz dup o procedur special, mai operativ, constnd n emiterea de ctre unitatea pgubit a deciziei de imputare sau n asumarea de ctre persoana vinovat a angajamentului de plat.

11.2.6. Rspunderea civil se fundamenteaz pe obligatia celui ce a pgubit pe altul de a repara prejudiciul produs si ea poate fi rspundere contractual sau delictual.

11.3. Evaziunea fiscal. Faptele de sustragere de la impunere sau plat pentru impozite, taxe, contributii datorate bugetului public sunt fapte de evaziune fiscal. Ea poate fi de dou categorii : evaziune fiscal legal si evaziune fiscal frauduloas, aceasta fiind reglementat de Legea nr. 87/1999. Sunt considerate infractiuni : refuzul de a prezenta organelor legale de control documentele justificative si actele de evident contabil, neintroducerea sau ntocmirea incomplet de documente primare sau de evident contabil, sustragerea de la plata impozitelor, taxelor, a contributiilor datorate statului prin nenregistrarea unor activitti, organizarea si conducerea de evidente contabile duble, emiterea, distribuirea, cumprarea, completarea de documente fiscale false. Dac organul de control constat c persoana contribuabil a svrsit o nou contraventie n termen de 1 an, va dispune vrsarea, pe lng diferentele de impozite, taxe si contributii, o sum egal cu dublul diferentei constatate.

11.4. Cazierul fiscal

11.4.1. Prezentare general. Cazierul fiscal este gestionat de Ministerul Finantelor Publice pe dou niveluri : la nivel central (Directia general a tehnologiei informatiei) si la nivel teritorial (directiile generale a finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti si judetul Ilfov).

11.4.2. Faptele care se nscriu n cazierul fiscal sunt cele sanctionate de legile financiare, vamale sau care privesc disciplina financiar, inclusiv cele care privesc stabilirea si gestionarea impozitelor si taxelor.

11.4.3. Cazurile n care este necesar si obligatoriu prezentarea certificatului de cazier fiscal : la nfiintarea de societti comerciale, a asociatiilor si fundatiilor de ctre asociati si membrii fondatori.

11.4.4. Procedura de solicitare si eliberare a certificatului de cazier fiscal. Contribuabilii persoane fizice depun cererea personal sau prin reprezentant, pe baz de procur autentic sau mputernicire avocatial, pentru contribuabilii persoane juridice cererea se depune de reprezentantul legal sau prin reprezentant, pentru contribuabilii asociati fr personalitate juridic cererea se depune de unul dintre asociati. Cererea trebuie s fie nsotit de dovada pltii taxei de 50.000 lei. Certificatul se elibereaz n termen de 10 zile lucrtoare de la data solicitrii. In regim de urgent, cazierul fiscal se poate elibera n 5 zile lucrtoare cu plata unei taxe de 200.000 lei. Valabilitatea actului este de 15 zile de la data emiterii si numai n scopul pentru care a fost eliberat. Dac datele nscrise n certificatul de cazier fiscal nu corespund realittii contribuabilul poate solicita rectificarea acestuia, prin cerere de rectificare nsotit de actele doveditoare.

CAPITOLUL 12- CONTROLUL FINANCIAR

Formarea, administrarea i ntrebuinarea resurselor publice sunt

supuse unei game ample de forme de control:

control politic, realizat de:

1. Parlament cu ocazia aprobrii bugetului de stat i

bugetului asigurrilor sociale de stat, precum i a contului general anual de execuie;

2. autoritile deliberative ale unitilor administrativteritoriale

la aprobarea bugetului i a contului de execuie;

control jurisdicional, exercitat de instanele de judecat cu

ocazia soluionrii contestaiilor mpotriva actelor de impunere i

control;

control financiar i fiscal, cu cele dou componente ale sale:

a) controlul financiar, exercitat asupra utilizrii resurselor

financiare publice n care includem: controlul financiar preventiv

propriu, controlul financiar preventiv delegat, controlul ulterior al

Curii de Conturi;

b) controlul fiscal, exercitat asupra ajungerii la bugetele din

sistemul unitar de bugete a sumelor cuvenite acestuia i n care

includem: inspecia fiscal, controlul Grzii Financiare.

5.1. Definirea i clasificarea controlului financiar

Definiie. Controlul financiar i fiscal este operaiunea de

stabilire a concordanei cu realitatea a nregistrrilor n evidena

financiar-contabil a operaiunilor materiale i ncadrrii acestora n

prevederile legale privind veniturile i cheltuielile bugetului general

consolidat, formarea, administrarea i ntrebuinarea resurselor

financiare publice.