drept administrativ- test (raspunsuri)
TRANSCRIPT
-
7/29/2019 Drept Administrativ- Test (Raspunsuri)
1/36
1.Notiuni generale privind administratia
a)Trasaturile conducerii in domeniul social:
1. Apare odata cu societatea,acolo unde exista activitate in comun a oamenilor
2. Are ca scop principal reglementarea si coordonarea relatiilor dintre membrii scoetatii cu
ajutorul influentei
3. Are ca obiect principal comportamentul/actiunile membrilor societatii
4. Se bazeaza pe o anumimta subordonare a vointei celor ce participa la activitatea in
comun unei vointe prioritare ce apartine celor ce conducb) Conducerea sociala cunoaste 2 forme:
1. activitatea/conducerea statala exercitata prin organele de stat
2. activitatea/conducerea nestatala/obsteasca ex: partide politice,culte
religioase,sindicate,etc
Deosebiri:
a) mijloacele de influenta pe care le folosesc ( met constrangerii si met convingerii)
b) sfera intereselor pe care le promoveaza si apara ( interesele populatiei in toate
domeniile vietii/a unui grup restrans de persoane dintr-un domeniu obst)
C) Conducerea sociala are ca scop stabilirea si mentinerea ordinei si disciplinei in societate
pentru dezvoltarea si prosperarea in ascendenta a acesteia.
2.Conducerea statala parte componenta a conducerii sociale
a) Conducerea statala conducerea ce are ca scop satisfacerea intereselor generale in stat,
care de regula este exprimata prin actele politice ale celor care detin puterea.
b) Constitutia RM in art reglementeaza ca cele 3 puteri in stat sunt separate si colaboreaza in
exercitarea prerogativelor ce le revin.
Executivul organizeaza o activitate de conducere a executarii si de executare efectiva a
legilor si a altor acte ale organelor statului.
Prin urmare, Conducerea sociala urmeaza a fi exercitata avand la baza competente si functii
bine determinate, bucurandu-se de o anumita independenta in realizarea lor, iar separarea
puterilor nu urmareste altceva decat formularea de solutii democratice de lupta impotriva
sistemului totalitar si dictatorilal.
Administra ia public a (A.P.) reprezinta ansamblul de activitati efectuate de totireprezentantii puterii executive. Puterea executiva (administrativa) se exercitade catre Presedintele RM, Guvern, ministere alte organe de specialitate aleadministra iei publice centrale si locale.
Organizarea, structura administratiei publice este stabilita prin acte normative si inbaza unor criterii.
Astfel, conform Criteriului teritorial A.P. se divizeaza in func ie de raza teritoriala de ac iune si oamenii deservi i de acasta administra ie in :
1. AP Centrala2. AP LocalaAdministratia Publica Centrala exercita atribu iile asupra intregului teritoriu
al statului si reprezinta interesul tuturor locuitorilor arii.Administratia Publica Locala exercita atribu iile doar asupra unei par i a
teritoriului.
Conform Criteriului func ional A.P. dupa func iile si competen ele pe care
le arein aceste autorita i se divizeaza in:1. Autorita i cu competen a generala activeaza la nivel central si la nivel local2. Autorita i cu competen a speciala (de specialitate) - activeaza la nivel
central si la nivel local
-
7/29/2019 Drept Administrativ- Test (Raspunsuri)
2/36
Sistemul Administratiei Publice Centrale este format din:
1. Autorita i ale puterii executive cu competen e generale sint competente intoate domeniile de realizare a atribu iilor puterii executive. (Ex.Guvernul)
2. Organe ale administra iei publice centrale de specialitate create pentru arealiza numai o latura a puterii executive (Ex.Ministere, agen ii, birouri,camere si inspec ii s.a)
Principiile A.P, cunoastem 2 categorii de principii:
1. Principii generale (sau fundamentale)
- Pr. Suveranita ii Suveranitatea na ionala apar ine poporului
Republicii Moldova(Art.2 al Constitu iei RM);
- Pr. Separa ia si colaborarea puterilor - In Republica Moldova puterea
legislativa, executiva si judecatoreasca sint separate si colaboreaza in exercitarea
prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constitu iei. ( Art.6 al Constitu iei
RM);
- Pr. Legalita ii - presupune ca Lege Suprema este Constitu ia. (Art.7 alConstitu iei RM);
- Pr.Priorita ii ( reglementarilor interna ionale ) si garantarea drepturilor
personalita ii;
- Pr. Unita ii poporului si integrita ii teritoriului ;
- Pr. Publicita ii si transparen ei .
2. Principii speciale
- Grupul 1 de principii- vizeaza Administra ia publica la organnizareaunitara a Autorita ii publice,- Principiul autonomiei.
- Grupul 2 de principii- vizeaza conducerea Autorita ii publice, care se afla in concordan a cu Principiul organizarii unitare ale Autorita ii publice;
- Grupul 3 de principii- vizeaza metode de activitate a Autorita ii publice- Grupul 4 de principii- vizeaza Autorita iile publice Centrale si cele LocaleFunc iiGrupul 1 de func ii sunt determinate de pozi ia pe care o au Autorita iile
Publice in raport cu puterea politica, in calitate de mechanism intermediar deexecu ie:
tipuri de func ii Func ia de pregatirea deciziilor politice si participarea laadoptarea lor;
- Func ia de organizare si asigurare a executarii deciziilor;
- Func ia de satisfacere a necesita ilorGrupul 2 de func ii se refera la organizarea si coordonarea ac iunilor de catre Administra ia publica in vederea indeplinirii deciziilor politice siexecutarii controlului efectuarii actelor normative.
Principiile de baza ale activitatii Guvernului. In activitatea sa Guvernul: (Art. 2 alLegii Nr. 64 din 31.05.1990 cu privire la Guvern)
1. se calauzeste de Constitutie (Legea Fundamentala a Republicii), de celelalte legiale Republicii Moldova, de decretele Presedintelui Republicii Moldova si de tratateleinternationale la careRepublica Moldova este parte;
2. porneste de la principiile democratiei, legalitatii si utilitatii sociale;
3. asigura colegialitatea si raspunderea personala a membrilor Guvernului inprocesul elaborarii, adoptarii si realizarii hotaririlor;
-
7/29/2019 Drept Administrativ- Test (Raspunsuri)
3/36
4. asigura exercitarea principiilor stiintifice de administrare, tine seama deexperienta mondiala in sfera constructiei de stat si o aplica.
Func iile Administratiei Publice1) creeaza conditii pentru stabilirea si asigurarea suveranitatii economice si
politice a Moldovei;
2) elaboreaza conceptia dezvoltarii social-economice a republicii;
3) asigura libera initiativa, deetatizarea, privatizarea, demonopolizarea economieisi dezvoltarea relatiilor de piata;
4) elaboreaza strategia dezvoltarii tehnico-stiintifice, promoveaza o politica
nationala in domeniul culturii, stiintei, tehnicii, tehnologiei; rezolva problemele
reglementarii de stat a progresului tehnico-stiintific;
5) garanteaza tuturor subiectelor proprietatii libertatea activitatii economice,
diversitatea formelor de proprietate si egalitatea lor in drepturi, are grija de
pastrarea proprietatii;
51) protejeaza interesele nationale in activitatea economica, financiara si valutara;
6) realizeaza colaborarea economica cu tarile lumii in conditiile dezvoltarii relatiilor
contractuale, formarii infrastructurii de piata, integrarii general-europene si
mondiale;
61) asigura protejarea intereselor nationale in activitatea economica externa,
promoveaza politica liberului schimb, pornind de la interesele nationale;
8) formeaza un sistem eficient de ocrotire sociala a populatiei, creeaza conditii
pentru cresterea nivelului de trai, pentru satisfacerea necesitatilor culturale si
spirituale ale cetatenilor republicii;
9) promoveaza politica de stat in domeniul ocrotirii sanatatii populatiei;
9l) asigura apararea drepturilor consumatorilor prin organizarea si coordonarea
controlului si supravegherii de stat a calitatii produselor (lucrarilor, serviciilor);10) asigura utilizarea rationala a resurselor naturale si integritatea lor,
protectia ecologica a populatiei si a mediului ambiant;
11) favorizeaza dezvoltarea autonomiei organelor administratiei publice de
toate nivelurile;
12) asigura legalitatea, ordinea publica, drepturile si libertatile cetatenilor,
13) promoveaza politica securitatii nationale, dirijeaza activitatea de aparare a
Republicii Moldova;
14) asigura respectarea si executarea legilor, hotaririlor Parlamentului,
decretelor Presedintelui Republicii Moldova, tratatelor internationale la careRepublica Moldova este parte;
15) promoveaza o politica externa in conformitate cu competenta sa.
impune asigurarea coordon arii activit atilor de reformare a AAPC cu procesul de!
integrare european a. in special, prezenta Strategie are drept scop sporirea
capacitatilor administrative ale sistemului existent pentru impulsionarea!activitatilor
de integrare in UE.
Caracteristica generala a sistemului organelor administratiei publice
centrale.
Organele administratiei publice sunt acele colectivitati umane constituite pe bazasi in executarea legii, dotate cu mijloace materiale si resurse financiare potrivit legii,
-
7/29/2019 Drept Administrativ- Test (Raspunsuri)
4/36
avand capacitate juridica de drept administrativ si competenta stabilita prin legepentru a putea actiona in vederea organizarii executarii si a executarii in concret alegii si care se incadreaza in sistemul administratiei publice.
Sistemul Administratiei Publice Centrale este format din:1. Autorita i ale puterii executive cu competen e generale sint competente in
toate domeniile de realizare a atribu iilor puterii executive. (Ex.Guvernul)2. Organe ale administra iei publice centrale de specialitate create pentru a
realiza numai o latura a puterii executive (Ex.Ministere, agen ii, birouri,camere si inspec ii s.a)
16. Locul si rolul Presdintelui RM in sistemul AP:1.Natura atributiilor
Atributii exercitate in relatiile cu Parlamentul:- Convoaca Parlamentul- Poate lua parte la lucrarile Parlamentului art 84 (1)- Promulga legile art 93 dupa reexaminare e dator sa promulge legea activitate
formala
- Drept la initiativa legislativa- Poate sa dizolve Parlamentul dupa consultarea fractiunilor parlamentare- 3 cazuri:
1.Parlamentul nu acorda vot de incredere Guvernului timp de 45 zile2.Parlamentul blocheaza procedura de adoptarea a legilor timp de 3 luni3.Parlamentul nu a ales noul presedinte al RM
- Declararea mobilizarii generale sau partiale- Declara stari de razboi
Atributii exercitate in relatiile cu Guvernul:- Desemnarea candidatului la functia de prim-ministru- Numeste Guvernul pe baza votului de incredere al Parlamentului- Revoca si numeste pe unii membri ai Guvernului in caz de vacanta functiei
- Suspenda actele Guvernului care conform legii contravin legislatiei in vigoare- Acorda grade militare supreme- Numeste in functiile publice (in conditiile legii)- Atributii executive in domeniul politicii externe art 86 Constitutie
Atributii in relatiile cu justitia:- Acordarea gratierii individuale- Numirea judecatorilor la propunerea CSM- Confera grade superioare de clasificare a lucratorilor din procuratura si judecatorii in
cond. Legii
2.Locul Presedintelui RM in sistemul APOrlov:
Acordarea PRM atributiilor de promulgare a legilor, de dizolvare a Parlamentului, de initiativalegislativa nu inseamna altceva decit un mecanism de influentare a puterii legislative dinpartea puterii executive, stabilit de Constitutie in scopul colaborarii si pastrarii echilibruluidintre aceste puteri. PRM nu poate avea atributii legislative si din motiv ca unica autoritatelegislativa conform art 60 Constitutie este Parlamentul, iar acesta printr-o lege de abilitaredelegheaza Guvernului si nu Presedintelui dreptul de a emite ordonante cu putere de legeordinara. PRM se afla in fruntea puterii executive, deoarece majoritatea atributiilor aucaracter executiv.Alti autori atribuie PRM un statut de autoritate publica autonoma, care nu poate fi atribuita laniciuna dintre autoritatile publice ce exercita puterea in stat.
3.Rolul Presedintelui RM in sistemul APFunc iile de reprezentare si de garant realizate de Presedintele Republicii Moldova. Incalitatea sa de sef al statului, Presedintele Republicii Moldova, in primul rind, are sarcina dereprezentare a statului, atit in exteriorul arii, cit si in interior. In virtutea acestor sarcini, Presedintele are atribu iile de a incheia, in numele Republicii Moldova, tratatele
-
7/29/2019 Drept Administrativ- Test (Raspunsuri)
5/36
interna ionale, prezentate ulterior spre ratificare Parlamentului, de a acredita si de a rechema, la propunerea Guvernului, reprezentan ii diplomatici ai Republicii Moldova, de a acredita reprezentan ii diplomatici ai altor state in Republica Moldova.
Realizarea func iei de garant al Pre sedintelui Republicii Moldova dispune doua direc ii. In primul rind, Presedintele Republicii Moldova reprezinta statul si este garantul suveranita ii, independen ei na ionale, al unita ii si integrita ii teritoriale a arii. Pentru a-si indeplini rolul de garant al valorilor men ionate, Presedintele Republicii Moldova dispune de importante prerogative: este comandantul suprem al for elor armate; poate declara, cu aprobarea
prealabila a Parlamentului, mobilizarea par iala sau generala a for elor armate; ia masuri pentru respingerea agresiunii in caz de agresiune armata; declara stare de razboi, ia masuripentru asigurarea securita ii na ionale si a ordinii publice. Desi Constitu ia Republicii Moldova nu stabileste Presedintelui expres func ia de garant al Constitu iei si ale drepturilor omului, aceasta func ie reiese atit din juramintul pe care il depune la investitura, cit si din prerogativele stabilite de Constitu ie. La dispozi ia Presedintelui Republicii Moldova se afla citeva mijloace practice de ac iune prin care isi indeplineste misiunea de garant al Constitu iei: sesizarea Cur ii Constitu ionale pentru verificarea constitu ionalita ii legilor (art.25); demersul adresat Parlamentului, inainte de promulgarea legii, pentru ca acesta saprocedeze la reexaminarea ei (art.93); dreptul de a suspenda actele Guvernului, ce contravinlegisla iei pina la adoptarea hotaririi definitive a Cur ii Constitu ionale (art. 88, lit. i din Constitu ie); dreptul de a dizolva Parlamentul in cazul blocarii procesului legislativ (art. 85 din
Constitu ie); dreptul de a cere poporului sa-si exprime, prin referendum, voin a asupra problemelor de interes na ional (art. 88 lit. f din Constitu ie).
De altfel, toate mecanismele expuse mai sus sunt instrumente menite sa aten ioneze asupra normalita ii si stabilita ii proceselor publice, sa asigure un echilibru intre puteri, si nu trebuie in elese in sensul unor atribu ii care ar pozi iona Presedintele in pozi ie privilegiata in raport cu Guvernul si Parlamentul. In contextul celor expuse, modelul republicilor parlamentare,unde presedintele este plasat in afara puterii executive, asigura cel mai bine utilizareaacestor mecanisme in favoarea interesului public si nu doar a unor interese de grup. Nuprerogativele specifice puterii executive fac din seful statului un presedinte al tuturor, ci celecare ii asigura posibilitatea de a se plasa ca un arbitru echidistant in rela iile cu alte institu ii
publice.
In opinia C. Manda se contureaza 3 functii prezidentiale:1. Reprezentare2. Garant3. Mediere
17.Modul de constituire,activitate si actele PRESEDINTELE RM
1. Modul de constituire si activitate a PRESEDINTELE RM
Din 5 iulie 2000 Parlamentul a modificat prevederile Constitutiei, astfel ca Presedintele RM se
alege de catre Parlament prin vot secret cu votul a 3/5 (61) din deputatii alesi.
Poate candida:
1. Cetatean exclusiv al RM
2. Virsta minima 40 ani ( varianta abrogata 35 ani)
3. A locuit sau locuieste consecutiv 10 ani pe teritoriul RM
4. Poseda limba de stat
Organizarea alegerilor pentru func ia de Pre sedinte al Republicii Moldova presupune:stabilirea datei alegerilor, crearea unei comisii speciale de desfasurare a alegerilor pentru
func ia de Presedinte al Republicii Moldova, desfasurarea turului intii al alegerilor ordinare in
sedin a publica speciala a Parlamentului. Alegerile pentru func ia de Presedinte al Republicii
-
7/29/2019 Drept Administrativ- Test (Raspunsuri)
6/36
Moldova se organizeaza cu cel mult 45 de zile inainte de ziua expirarii mandatului
Presedintelui in exerci iu. Data alegerilor pentru func ia de Presedinte al Republicii Moldova se
stabileste prin hotarire a Parlamentului. Se constituie Comisia Speciala de desfasurare a
alegerilor pentru functia de PRESEDINTELE RM, care inregistreaza candidatii si asigura
pregatirea si desfasurarea procedurii de votare, inclusiv totalizeaza rezultatele votarii.
Candidatura pentru func ia de Pre sedinte al Republicii Moldova poate fi propusa, incepindcu ziua fixarii datei alegerilor, de catre:
a) persoana care isi inainteaza propria candidatura sus inuta de cel pu in 15 deputa i; b) un grup de cel pu in 15 deputa i. Propunerea candidaturii pentru func ia de Presedinte al Republicii Moldova, semnata de
to i deputa ii care o sus in, va fi prezentata comisiei speciale cel tirziu cu 3 zile inainte de ziua alegerilor.Nu se admite retragerea semnaturii din propunerea candidaturii pentru func ia de Presedinte al Republicii Moldova.Candidatul la func ia de Presedinte al Republicii Moldova poate sa-si retraga candidatura in orice moment pina la declararea inceputului votarii.In cazulin care comisia speciala nu a inregistrat in termenele stabilite nici un candidat la func ia de Presedinte al Republicii Moldova, se considera ca alegerile nu pot avea loc, iar hotarireaParlamentului cu privire la data alegerilor respective se abroga. La propunerea frac iunilor parlamentare, Parlamentul va stabili, in cel mult 30 de zile, o noua data a alegerilor ordinare a
Presedintelui Republicii Moldova.In caz de nealegere, se organizeaza al doilea tur de scrutin intre primii 2 candidati. Daca si in
turul 2 nici unul din candidati nu intruneste numarul necesar de voturi, se organizeaza alegeri
repetate,in cazul esecului alegerilor repetate, Presedintele in exercitiu dizolva Parlamentul si
stabileste data alegerilor parlamentare.
Rezultatele alegerilorComisia speciala totalizeaza rezultatele votarii si prezinta informa ia respectiva Parlamentului.In baza informa iei prezentate de comisia speciala, Parlamentul adopta o hotarire prin care confirma ca Presedintele Republicii Moldova este ales.Hotarirea Parlamentului si actele comisiei speciale se prezinta de indata Cur ii Constitu ionale. In procesul exercitarii mandatului PRESEDINTELE RM este ajutat de aparatul sau de lucru,
care activeaza conform unui Regulament adoptat printr-un decret prezidential.
Durata mandatului PRESEDINTELE RM 4 ani de la data depunerii juramintului si nici o
persoana nu poate indeplini aceasta functie decit pentru cel mult 2 mandate consecutive art
80 Constitutie.
2.Actele PRESEDINTELE RM
Decretele acte juridice care se emit in exercitarea atributiilor. Acestea sunt obligatorii
pentru executare pe intreg teritoriul statului.
Decretele pot avea:
1. Caracter normativ are forta de lege obligatorie
2. Caracter individual se refera la o singura persoana
Unele decrete urmeaza a fi contrasemnate de catre prim-ministru. Decretele categorie a
actelor administrative, emise in baza si in scopul executarii legii.
Alte acte(cu caracter politic) : Mesaje adresate Parlamentului, declaratii, apeluri,
demersuri, etc.
Mesaje acte cu caracter politic, dar care produc efecte juridice art 84(2) Const
PRESEDINTELE RM adreseaza Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme ale
natiunii.
-
7/29/2019 Drept Administrativ- Test (Raspunsuri)
7/36
3.Gradul de perfectiune a legislatiei privind constituirea si activitatea
PRESEDINTELE RM
18.Incetarea mandatului si responsabilitatea PRESEDINTELE RM
1.Temeiurile de incetare a mandatului PRESEDINTELE RM
Durata mandatului PRESEDINTELE RM 4 ani si expira la data depunerii juramintului de catre
PRESEDINTELE RM nou-ales. Nici o persoana nu poate indeplini aceasta functie decit pentru
cel mult 2 mandate consecutive art 80 Constitutie. Mandatul poate fi prelungit doar in caz
de razboi/catastrofa prin lege organica.
Poate inceta inainte de termen in caz de:
1. Demisie poate depune o cerere de demisie Parlamentului, care se pronunta asupra
ei.
2. Demitere cind incalca prevederile Constitutiei RM(ex: emiterea unui decret
neconstitutional). Procedura de demitere se declanseaza la propunerea a 1/3 de nrul
deputatilor alesi si se aduce la cunostinta PRESEDINTELE RM. Poate fi demis cu votul a
2/3 din deputatii alesi. Parlamentul totodata, conform art 81(3) , poate hotari punerea
sub acuzare a PRESEDINTELE RM, in cazul in care acesta savirseste o infractiune. Este
demis de drept de la data raminerii definitive a sentintei de condamnare.
3. Deces
4. Imposibilitate de exercitare a functiei PRESEDINTELE RM, pe o perioada mai
mare de 60 zile nu poate sa-si exercite atributiile, inclusiv din motiv de boala, acest
fapt este confirmat de Curtea Constitutionala in decurs de 30 zile de la sesizare.
In termen de 2 luni de la data cind a intervenit vacanta,se vor organiza alegeri pentru un nou
Presedinte art. 90(4) Constitutie. Pe durata vacantei, functia de PRESEDINTELE RM este
exercitata prin interimat, de catre Presedintele Parlamentului sau de Primul- ministru.
2.Caracterul si modalitatile responsabilitatii PRESEDINTELE RM.
Art. 81:
PRESEDINTELE RM nu poate avea alte functii.
PRESEDINTELE RM se bucura de imunitate: nu poate fi tras la raspundere pentru opiniileexprimate in exercitarea mandatului.
PRESEDINTELE RM poate fi atras la raspundere in cazul in care savirseste o infractiune.
Parlamentul poate hotari punerea sub acuzare a Presedintelui RM, cu votul a cel putin 2/3 din
nrul deputatilor. Curtea Suprema de Justitie e competenta de judecata.
O problema care, cu regret, nu se abordeaza inca la noi este cea a controlului judecatoresc al
legalitatii actelor juridice ale Presedintelui. Decretele,fiind categorie a actelor administrative,
urmeaza sa fie supuse controlului de legalitate ca orice alt act administrativ.
19.Modul de constituire si functionare a Guvernului
1.Modul de constituire si componenta
-
7/29/2019 Drept Administrativ- Test (Raspunsuri)
8/36
Constituirea: conform art 96 Constitutie, rolul Guvernului consta in asigurarea realizarii
politicii interne si externe a statului si exercita conducerea generala a administratiei publice.
Modul de constituire este reglementat in art 98 Constitutie si art 4 din Legea cu privire la
Guvern. Acesta cuprinde 5 etape:
1. Desemnarea candidaturii la functia de prim-ministru de catre PRM, dupa consultarea
fractiunilor parlamentare
2. Solicitarea votului de incredere Candidatul la functia de prim-ministru va cere in
termen de 15 zile de la desemnare, votul de incredere al Parlamentului asupra
programului de activitate si intregii liste a Guvernului.
3. Acordarea votului de incredere - Parlamentul acorda votul de incredere Guvernului cu
votul majoritatii deputatilor alesi (50+1). Parlamentul poate fi dizolvat atunci cind nu a
acceptat votul de incredere pentru formarea Guvernului in termen de 45 zile de la
prima solicitare si numai dupa respingerea a 2 solicitari de invesitura.
4. Numirea Guvernului PRM numeste Guvernul prin Decret Prezidential
5. Depunerea juramintului Guvernul isi exercita atributiile din data depunerii
juramintului de catre membrii Guvernului in fata PRM.
Componenta. Conform art 97 Const si art 4 Legea cu privire la Guvern, Guvernul este format
din: prim-ministru, prim-viceprim-ministru,viceprim-ministrii,ministri, alti membri stabiliti prin
lege organica.
Actual, din componenta Guvernului fac parte: 16 ministere, 4 agentii, 2 birouri, 1 serviciu, 1
centru.
Ministere Economiei,Finantelor, Justitiei, Afacerilor Interne, Apararii, Agriculturii si IndustrieiAlimentare, Mediului, Educatiei, Culturii, Tineretului si sportului,etc.
Agentii Moldsilva, Rezerve Materiale, Turismului, Relatii Funciare si Cadastru
Birouri National de Statistica, Relatii Interetnice
Serviciul Graniceri
CCCEC Centrul pentru combaterea crimelor economice si coruptie
Membri ai Guvernului pot fi: persoane-cetateni ai RM si au domiciliul permanent in tara.
Functia de membru al Guvernului este incompatibila cu orice alta functie retribuita.
2.Modul de functionare Guvern
Fiind un organ colegial, Guvernul activeaza in sedinte, care se desfasoara nu mai putin de
o data pe trimestru, numite sedinte ordinare.Ordinea de zi se aproba de ministri la
propunerea Prezidiului Guvernului.
Guvernul se intruneste si in sedinte extraordinare( se convoaca ori de cite ori e necesar).
Sedinta e deliberativa daca la ea participa majoritatea membrilor Guvernului. Sedintele
sunt prezidate de prim-ministru sau de unul din vice-ministri. De regula, sedintele suntpublice, dar la decizia prim-ministrului, pot fi inchise.
-
7/29/2019 Drept Administrativ- Test (Raspunsuri)
9/36
L a sedinte pot participa deputati,avocati parlamentari si alte persoane conform legii.
Guvernul plaseaza pe pagina web oficiala stenogramele sedintelor sale publice si alte acte
vizind activitatea executivului.
La sedinte, Guvernul examineaza:
- Programul sau de activitate si declaratia de politica generala
- Proiectele conceptiilor, prognozelor si strategiilor dezvoltarii social-economice a tarii
- Proiectele programelor de importanta statala
- Proiectul bugetului de stat
- Aprobarea Regulamentului Guvernului, etc
3.Alte structuri organizatorice care activeaza pe linga Guvern
Pe linga Guvern, activeaza si alte autoritati publice centrale ca:
- Agentii Moldsilva, Rezerve Materiale, Turismului, Relatii Funciare si Cadastru
- Birouri National de Statistica, Relatii Interetnice
- Serviciul Graniceri
- CCCEC Centrul pentru combaterea crimelor economice si coruptie
La propunerea prim-ministrului, in scopul conducerii in diferite domenii, care nu intra in
atributiile ministerului exista si alte autoritati publice centrale de specialitate:
a) Inspectorate de stat
b) Comisii si Consilii Guvernamentale
Respectivele, sunt conduse de directori numiti si eliberati din functie de catre Guvern.
Inspectoratele de stat- exercita controlul asupra executarii legilor, hotaririlor si altor acte
emise de Parlament, decretelor PRM si hotaririlor si ordonantelor Guvernului.
Comisiile si Consiliile Guvenamentale studiaza unele probleme si elaboreaza hotariri, in
vederea dezvoltarii economiei, invatamintului si alte domenii. Ele pot fi:
- Permanente
- Provizorii
Comisiile sunt formate din:
1. Lucratori ai ministerelor
2. Savanti
3. Alti specialisti competenti
Sunt conduse de prim-ministru, ministri sau de alte persoane numite de Guvern.
20.Atributiile Guvernului
1.Enumerarea atributiilor
1. Asigura realizarea politicii interne si externe a statului
2. Exercita conducerea generala a Administratiei Publice
-
7/29/2019 Drept Administrativ- Test (Raspunsuri)
10/36
3. Are drept la initiativa legislativa
4. Numeste in functie 2 judecatori ai Curtii Constitutionale
5. Propune PRM acreditarea si rechemarea reprezentantilor diplomatici ai RM in alte state
6. Promoveaza in viata legile RM, decretele PRM
7. Exercita controlul asupra executarii hotaririlor, ordonantelor Guvernului
8. Stabileste functiile ministerelor, ale altor autoritati administrative centrale si ale celor
de subordinea sa
9. Coordoneaza si exercita controlul asupra APL
10.Realizeaza programele dezvoltarii economice si sociale a RM,etc.
2. Clasificare atributiilor
Primele 5 atributii generale reglementate in Constitutie
Urmatoarele atributii generale reglementate in Legea cu privire la Guvern
Atributii speciale in domeniile:
- Economiei ia masuri in vederea apararii intereselor producatorilor autohtoni,
formeaza politica de stat in domeniul investitiilor si efectueaza realizarea ei, elaboreaza
programe de investitie, reparatie si intretinere a drumurilor publice,etc
- Finantelor elaboreaza si prezinta anual Parlamentului spre examinare si aprobare
proiectele bugetului de stat, promoveaza politica vamala si financiar-valutara,etc
- Invatamintului, sanatatii, culturii asigura dezvoltarea turismului, ia masuri in ceea cepriveste cresterea numarului de locuri de munca, crearea conditiilor pentru ridicarea
nivelului de trai, creaza fonduri speciale pentru dezvoltarea invatamintului public,
tineretului, culturii, protectiei mediului ambiant, etc.
- Etc.
3.Corelatia atributiile Guvernului si atr Prim-ministrului si viceprim-ministrilor
Prim-ministrul:
- Prezideaza sedintele Guvernului si ale Prezidiului lui
- Asigura colegialitatea in activitatea Guvernului
- Formeaza Guvernul si propune componenta lui in modul stabilit
- Poate propune PRM revocarea unui anumit ministru, daca acesta nu isi indeplineste
atributiile conform legislatiei
Viceprim-ministrii:
- Coordoneaza activitatea ministerelor, altor autoritati administrative centrale si
celorlalte organe aflate in subordinea Guvernului
-
- Exercita controlul asupra activitatii organelor subordonate Guvernului
-
7/29/2019 Drept Administrativ- Test (Raspunsuri)
11/36
- Dau indicatii pentru asigurarea indeplinirii hotaririlor, ordonantelor si dispozitiilor
Guvenului
Rela iile Guvernului cu organele administra iei publice locale
Guvernul:
1) promoveaza in via a si exercita controlul asupra respectarii si executarii legilor Republicii Moldova, hotaririlor Parlamentului, decretelor PresedinteluiRepublicii Moldova, hotaririlor si ordonan elor Guvernului de catre organele administra iei publice locale;
2) administreaza, impreuna cu organele administra iei publice locale obiectivele si ramurile de importan a statala;
3) coordoneaza activitatea organelor administra iei publice locale invederea traducerii in via a a politicii de stat in domeniul asisten ei sociale, ocrotirii sanata ii, inva amintului public, tineretului si sportului, culturii si protec iei mediului ambiant;
4) contesta hotaririle autorita ilor administra iei publice locale , daca elecontravin legisla iei.
Organizarea administratiei publice de specialitate (ministeriale)
Administratia ministeriala este compusa din ministere organizate in subordinea
Guvernului, potrivit legii, si din organe de specialitate, organizate in subordinea
ministerelor.In toate constitutiile ce au guvernat Moldova dispozitii cu privire la
organizarea ministerelor au fost relativ putine, ca sa nu spunem ca practic nu au
existat. Nici legile fundamentale ale tarilor occidentale nu contin reglementari ample
cu privire la organizarea si functionarea administratiei
Ministerele Republicii Moldova: Ministerele sint organele centrale despecialitate ale statului. Ele sint conduse de ministri, care poarta raspunderepersonala pentru indeplinirea sarcinilor puse in seama lor. In activitatea sa deconducere a ministerului, ministrul este asistat de unul sau de mai mul i viceministri.
1. Ministerul Economiei;2. Ministerul Finantelor;3. Misterul Justitiei;4. Ministerul Afacerilor Interne;5. Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene;6. Ministerul Apararii;7. Ministerul Dezvoltarii Regionale si Construc iilor ;8. Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare;9. Ministerul Transporturilor si Infrastructurii Drumurilor;10.Ministerul Mediului;11.Ministerul Educatiei;12.Ministerul Culturii;13.Ministerul Muncii, Protectiei Sociale si Familiei;14.Ministerul Sanatatii;
15.Ministerul Tehnologiei Informatiei si Comunica iilor ;16.Ministerul Tineretului si Sportului
Autorita ile administrative centrale de pe linga Guvern se formeaza deParlament la propunerea Prim-ministrului in scopul conducerii, coordonarii
-
7/29/2019 Drept Administrativ- Test (Raspunsuri)
12/36
activita ii si exercitarii controlului in domeniul organizarii economiei si inalte domenii, care nu intra nemijlocit in atribu iile ministerelor.Autorita ile administrative centrale sint conduse de directori generali sau de directori,
numi i in func ie si elibera i din func ie de Guvern.
Inspectoratele de stat se formeaza de catre Guvern in scopul exercitariicontrolului asupra executarii legilor republicii, a hotaririlor si a altor acte emise deParlament, a decretelor Presedintelui Republicii Moldova, a hotaririlor si ordonan elor
Guvernului.Inspectoratele de stat sint conduse de directori, numi i in func ie si elibera i din func ie de Guvern.
Autorita ile administrative centrale si inspectoratele de stat emit, in limitele
competen ei lor, acte normative departamentale.
Guvernul poate sa creeze comisii si consilii permanente si provizorii pentru
studierea unor probleme si elaborarea hotaririlor in vederea dezvoltarii economiei,
politicii in domeniile finan elor, creditelor, pre urilor, valutei, circula iei monetare,
precum si in domeniile politicii sociale, inva amintului public, culturii si din alte sfere
ale vie ii.
Comisiile se formeaza din lucratori ai ministerelor, precum si din savan i si specialisti de frunte, la propunerea Prim-ministrului, a prim-viceprim-ministrului sau a
viceprim-ministrilor. Activitatea comisiilor si consiliilor este condusa de Prim-ministru,
de ministri sau de alte persoane, numite de Guvern.
Alte autorita i administrative centrale1. Biroul Na ional de Statistica2 Agentia Relatii Funciare si Cadastru3. Biroul Rela ii Interetnice5. Agentia "Moldsilva"6. Agentia Rezerve Materiale
7. Agentia Turismului8. Centrul CNA
Biroul National de Statistica (BNS) este autoritatea administrativa centrala care,
in calitatea sa de organ central de statistica, conduce si coordoneaza activitatea in
domeniul statisticii din tara.
Agentia Relatii Funciare si Cadastru - este organul administratiei publice
centrale, care realizeaza politica statului in domeniul relatiilor funciare,
cadastrului, geodeziei, cartografiei, geoinformaticii si este subordonata Guvernului
Republicii Moldova. Deoarece cadastrul serveste ca baza pentru crearea Infrastructurii
Nationale de Date Spatiale, actualmente Agentia este preocupata de elaborarea
Sistemului Informational Geografic National.
Biroul Relatii Interetnice - Biroul este autoritatea administrativa centrala care
activeaza in subordinea Guvernuluipromoveaza politica statului in domeniul
relatiilor interetnice, functionarii limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova,
sustinerii diasporei moldovenesti.
CNA, - Centrul isi desfasoara activitatea pe principiile legalitatii, respectarii
drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, oportunitatii, imbinarii metodelor si
mijloacelor publice si secrete de activitate, conducerii unipersonale si colegiale,
colaborarii cu alte autoritati publice, organizatii obstesti si cetateni.
Relatiile autoritatilor administratiei publice
-
7/29/2019 Drept Administrativ- Test (Raspunsuri)
13/36
- cu cetatenii
Toti cetatenii intra, sub forme variate, in relatii cu autoritatile administratiei publice,
deoarece calitatea de cetatean scoate in evidenta competenta autoritatilor
administratiei publice, in administrarea acestora.
Relatiile ce se stabilesc intre autoritatile administratiei publice si cetateni pot fi:
relatii de cooperare (colaborare); relatii de utilizare a serviciilor publice (deci de
prestatii din partea administratiei catre cetateni) si relatii de autoritate (sau de
subordonare a cetatenilor fata de organele administratiei publice).
Analizand aceste categorii de relatii, vom evidentia necesitatea democratizarii
permanente a administratiei publice, in idea stabilirii unei legaturi sistematice intre
cetateni si administratie.
a) Relatiile de cooperare (de colaborare intre autoritatile administratiei publice si
cetateni, vor trebui sa ocupe rolul cel mai important atat din punct de vedere al
ponderii, cat si al valorii continutului lor. Aceste relatii subliniaza in primul rand
sprijinul pe care cetatenii sunt chemati sa il dea administratiei publice in vederea
realizarii misiunii acesteia si, pe de alta parte, ele trebuie sa reflecte existenta unei
legaturi absolut necesare intre administratia publica si cei administrati. Relatiile decooperare administratie publica-cetatean sunt o expresie a accesului participativ al
populatiei la realizarea treburilor publice, in ultima instanta o dovada a existentei sau
inexistentei unei societati democratice.Ele pot fi grupate in doua categorii, si
anume:
- Relatiile de cooperare directa. in care cetatenii in mod individual sau grupati
participa la realizarea unui interes general, la finalizarea unor actiuni, la fel ca
aparatul, ca structurile administratiei publice.;
- Relatiile de cooperare indirecta, apar in cazul in care cetatenii I sprijina
actiunea automatilor administratiei publice fara sa participe la respectiva activitate inmod direct. De exemplu, oferta pe care o fac cetatenii de
b) Relatiile de prestari de servicii ale administratiei publice catre cetateni
constituie al doilea tip de relatii intre administratia publica si cetateni.
Asadar, serviciile aduse cetatenilor de administratia publica, prin natura lor, au o
specializare diferentiata, ceea ce determina o pregatire j corespunzatoare a
personalului din acest domeniu. Slaba calitate a prestatiilor efectuate de autoritatile
administratiei publice catre cetateni ' lezeaza nu numai interesele acestuia, ci si ale
altor cetateni, in ultima instanta ale statului.
Din punct de vedere juridic, relatiile dintre administratia publica si cetatenipentru prestarea de servicii pot fi de doua tipuri:
- Relatii ce se statornicesc in baza normelor de drept administrativ(regim juridic
administrativ);
- Relatii ce se statornicesc in baza normelor de drept civil (regim juri- I dic civil).
c) Relatii de autoritate (de subordonare a cetatenilor fata de autoritatile
administratiei publice). 'Aceste relatii sunt determinate in mod evident de vointa
unilaterala a autoritatilor administratiei publice, ele sunt impuse i cetatenilor,
nefiind necesar acceptul celor care sunt chemati sa participe in aceste
relatii.
- Relatiile cu autoritatile publice care exercita puterea legislative
ConlucrareaA doua grupare mare de relatiiin care sunt implicate autoritatile
administratiei publice sunt relatiile cu elementele exterioare acestui sistem. In
-
7/29/2019 Drept Administrativ- Test (Raspunsuri)
14/36
cadrul acestora vom analiza: Relatiile cu autoritatile publice care exercita
puterea legislativa Analiza tipurilor de relatii la care participa autoritatile
administratiei publice, implica precizarea unor aspecte in legatura cu raporturile
dintre autoritatile administratiei publice si cele care exercita puterea legislativa
(Parlament), aspecte care nu au fost aratate la momentul in care amanalizat
raporturile dintre administratie si mediul politic.
a. Guvernul, ca autoritate publica de varf a puterii executive si raspunzator pentru
conducerea generala a administratiei publice, chemat sa asigure realizarea politicii
interne si externe a tarii, coopereaza in indeplinirea atributiilor sale cu
organismele interesate
b. Ministerele si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice
centrale stabilesc cu autoritatile publice care exercita puterea legislativa relatii de
cooperare sau de Control prin delegare, nu numai indirect prin Guvern, ci si in
mod direct
c. Consiliilelocale si primariisunt autoritati ale administratiei publice locale prin
care - potrivit prevederilor Constitutiei - se realizeaza autonomia locala la nivelul
unitatilor administrativ-teritoriale, iar in aceasta calitate relatiile dintre ele siautoritatile publice care exercita puterea legislativa sunt similare cu ale celorlalte
autoritati ale administratiei publice.
Relatiile autorititilor administratiei publice centrale in cadrul sistemului
autoritatilor administratiei publice.
RELATIILE GUVERNULUI CU ALTE ORGANE DE STAT .
- Relatiile Guvernului cu organele administratiei publice locale Guvernul:
1)promoveaza in viata si exercita controlul asupra respectarii si executariilegilorRepublicii Moldova, hotaririlor Parlamentului, decretelor PresedinteluiRepublicii Moldova, hotaririlor si ordonantelor Guvernului de catre organeleadministratiei publice locale.
2) administreaza, impreuna cu organele administratiei publice locale obiectivele siramurile de importanta statala;
3) coordoneaza activitatea organelor administratiei publice locale in vedereatraducerii in viata a politicii de stat in domeniul asistentei sociale, ocrotirii sanatatii,
invatamintului public, tineretului si sportului, culturii si protectiei mediului ambiant;4) contesta hotaririle autoritatilor administratiei publice locale, daca ele contravinlegislatiei.Conducerea ministerelor Republicii Moldova si altor organe de pe teritoriulrepublicii
Serviciile publice
Pentru satisfacerea cerintelor (hrana, locuinta, transport, cultura, sanatate),
membrilor unei colectivitati umane sunt infiintate anumite organisme sociale, sub
denumirea de servicii publice.
Termenul de serviciu public este utilizat atat in sens organizatoric, de
organism social, cat si in sens functional, de activitate desfasurata de acest
organism serviciu public activitate de interes public, organizata si desfasurata de
-
7/29/2019 Drept Administrativ- Test (Raspunsuri)
15/36
catre o autoritate publica; (L.158)
Data fiind complexitatea cerintelor sociale, exista si o mare varietate de servicii
publice. De aceea, se impune a se face distinctie intre serviciu public si serviciu
de utilitate publica. Distinctia intre cele doua servicii consta in faptul ca primul
este infaptuit de o organizatie statala, iar cel de-al doilea de o organizatie
nestatala.
In cazul organizatiilor mixte, de stat si particulare, ne aflam in prezenta unui
serviciu public, deoarece la acea organizatie participa si statul, fie ca autoritate
publica, fie ca persoana juridica.
Literatura de specialitate distinge, ca servicii publice, serviciul de legi-ferare, la
care participa si Parlamentul serviciul public judiciar, infaptuit de instantele
judecatoresti si serviciile publice administrative.
Serviciul public de legiferare are ca scop adoptarea de norme juridice
obligatorii, care sa reglementeze, in mod uniform, la nivelul intregii tari, raporturi
juridice, raporturile sociale; serviciul judiciar sa solutioneze, cu putere de adevarlegal, j conflictele juridice si sa pedepseasca pe cei care incalca legea; serviciile j
administrative sa asigure*executarea legilor si a hotararilor judecatoresti, or- ; dinea
publica, siguranta nationala, crearea conditiilor optime de sanatate, i instructie
publica, cultura, transport etc.
Serviciul public poate fi organizat fie la nivel national, pentru intreaga
tara (serviciul public al transportului aerian, feroviar), fie la nivel local (transportul in
comun in cadrul unei localitati).
Organizatiile care presteaza servicii publice pot fi grupate in trei categorii:
1. organe ale administratiei publice
2. institutii publice;
3. regii autonome de interes public.
. Aceasta grupare se intemeiaza pe o serie de deosebiri, si anume:
- activitatea organelor administratiei publice se caracterizeaza prin
adoptarea sau emiterea de acte administrative, Activitate intelectuala, iar cea a
regiilor autonome este preponderent economica;
- mijloacele financiare necesare desfasurarii activitatii organelor administratiei
publice si, in mai mica masura a institutiilor publice, se asigura de la bugetul
statului, iar regiile autonome de interes public isi asigura mijloacele banesti, in mare
parte, din veniturile obtinute din activitatea .
- organele administratiei publice si institutiile publice isi desfasoara
activitatea, .de regula, in mod gratuit, regiile autonome, de regula, contra* cost;
- in activitatea organelor administratiei publice preponderenta este emiterea
de acte administrative; in activitatea institutiilor publice aceasta este madje- dusa,
iar in activitatea regiilor autonome de interes public si mai redusa.
In legatura cu regiile autonome de interes public trebuie precizat ca unele au fost
create pentru a satisface unele cerinte ale populatiei ca,
regii autonome au fost create pentru a exploata prin activitatea lor, bunuri care fac
parte din proprietatea publica a statului, ca, de exemplu, carbuni, titei, gaze
-
7/29/2019 Drept Administrativ- Test (Raspunsuri)
16/36
naturale. Prin aceasta activitate, ele contribuie, in mod direct, la satisfacerea unor
cerinte sociale, astfel incat, chiar daca s-ar afirma ca unele regii autonome nu
presteaza, in mod direct, un serviciu public, toate regiile autonome, indiferent de
specificul activitatilor, contribuie la satisfacerea unor cerinte ale membrilor
societatii, obiectivul fundamental al oricarui serviciu public.
21.Actele Guvernului
1.Identificati actele Guvernului
Conform art 102 Constitutie si art 301 si 302 din Legea cu privire la Guvern, acesta adopta:
1. Hotariri
2. Ordonante
3. Dispozitii
Hotaririle se adopta in executarea atributiilor constitutionale, pentru organizarea executariilegilor. Poate contine reglementari:
1.Pentru exercitarea atributiilor proprii
2. Pentru modificarea/abrogarea actului emis anterior
3. Pentru aprobarea unor proiecte de legi sau de decrete ale PRM,etc.
Hotarirea poate fi:
a.Cu caracter general ex: aprobarea unor proiecte de legi
b.Cu caracter individual ex: numirea in functie a unui ministru
Hotarirea se semneaza de prim-ministru si unele se contrasemneaza de ministri, care au
obligatia punerii in aplicare a acestora.Hotaririle, cu exceptia celor ce contin secrete de stat,
se publica in MORM in termen de 10 zile de la data adoptarii.
Ordonantele acte normative cu putere de lege ordinara, insa spre deosebire de lege, ele
nu sunt promulgate de PRM.
conform art 1062 Const se adopta in conformitate cu Legea speciala de abilitare, care la
rindul ei este adoptata de Parlament(la propunerea Guvernului).
In continutul Legii de abilitare se indica: 1) domeniile in care pot fi emise ordonantele 2) data
pina la care pot fi emise ordonantele.Prin Legea de abilitare se poate cere aprobarea ordonantelor de catre Parlament. In asa caz,
Guvernul prezinta Parlamentului si proiectul legii privind aprobarea ordonantei. In cazul in
care Parlamentul respinge proiectul legii privind aprobarea ordonantei, aceasta isi pierde
efectele juridice din momentul intrarii in vigoare a legii de respingere.
Se semneaza de prim-ministru si se contrasemneaza de ministrii ce au obligatia punerii ei in
aplicare. Se publica in MORM si intra in vigoare in modul stabilit pentru actele oficiale.
Se suspenda/modifica/abroga de Guvern in limitele termenului de abilitare.Dupa expirarea
termenului, numai prin lege de catre Parlament.
Dispozitia se emite de prim-ministru pentru organizarea activitatii interne a Guvernului si
se semneaza de prim-ministru.
La fel ca si hotaririle, se publica in MORM, daca nu contine secrete de stat, in termen de 10
zile de la data emiterii.
-
7/29/2019 Drept Administrativ- Test (Raspunsuri)
17/36
Prin activitatea sa, Guvernul adopta si acte cu caracter exclusiv politic declaratii, apeluri,etc.
22.Incetarea mandatului si responsabilitatea Guvernului.
1. Durata mandatului si temeiurile de incetare inainte de termen a mandatului
Guvernului
Guvernul isi exercita mandatul pina la data validarii alegerii noului Parlament.
Temeiurile de incetare inainte de termen a mandatului Guvernului:
a) Daca prim-ministrul a demisionat sau decedat
b) Daca Guvernul demisioneaza din initiativa proprie
c) Daca Parlamentul si-a exprimat votul de neincredere
Functia de membru al Guvernului inceteaza in caz de:
a) Demisie- cererea de demisie se prezinta prim-ministrului si se aduce la cunostinta PRM
b) Revocare in cazul in care ministrul incalca prevederile legislatiei; propunerea se
inainteaza de prim-ministru sau PRM
c) Incompatibilitatea de exercitare a functiei functia de membru a Guvernului este
incompatibila cu orice alta functie remunerata cu exceptia pedagogico-stiintifica
d) Deces
Cind mandatul Guvernului inceteaza din motiv ca demisioneaza prim-ministrul, Parlamentul a
acordat vot de neincredere sau de la data alegerilor noului Parlament, Guvernul in exercitiuindeplineste numai functiile de administrare a treburilor publice pina la depunerea
juramintului de catre membrii noului Guvern. Nu au drept de a emite acte. Daca prim-
ministrul a decedat sau se afla in imposibilitate de exercitare a functiei (inclusiv pe motiv de
boala) PRM desemneaza un alt membru al Guvernului in functia de prim-ministru intermiar,
pina la formarea noului Guvern sau pina cind prim-ministrul va prelua activitatea in Guvern.
2.Modalitatile si caracterul responsabilitatii Guvernului.
Guvernul raspunde in fata Parlamentului pentru activitatea sa( art 104 Constitutie). Membrii
Guvernului au acces la sedintele Parlamentului, iar atunci cind se solicita, prezenta lor este
obligatorie.
In fata Parlamentului, Guvernul raspunde prin:
1. Dari de seama - conform art 5 din Legea cu Privire la Guvern, Guvernul, cel putin
odata pe an, tine in fata Parlamentului o dare de seama despre activitatea sa. Odata in
decursul unei sesiuni, Parlamentul audiaza Guvernul in probelemele ce tin de
activitatea acestuia.
2. Intrebari si interpelari conform art 105 Constitutie Guvernul si fiecare din
membrii sai sunt obligati sa raspunda la intrebari si interpelari formulate de deputati.
De regula, acestea se formuleaza joi, in ultima ora de lucru a Parlamentului, seinregistreaza si se transmit persoanelor carora le sunt adresate. Punind intrebarea,
deputatul va preciza daca doreste sa primeasca raspunsul in scris sau verbal la sedinta
in plen urmatoare.
-
7/29/2019 Drept Administrativ- Test (Raspunsuri)
18/36
3. Interpelarile se fac in scris, aratindu-se obiectul acestora. Prin interpelari se solicita
explicatii asupra politicii interne si externe a Guvernului. Interpelarea urmeaza a fi
dezbatuta in sedinte si Parlamentul poate adopta o motiune prin care sa-si exprime
pozitia fata de obiectul interpelarii.
Parlamentul efectueaza controlul asupra Guvernului si prin Comisiile Parlamentare,
considerindu-se o forma de control specializat. Conform art. 25 din Regulamentul
Parlamentului, membrii Guvernului au acces la sedintele comisiilor. Ei pot lua cuvint,dar nu
pot fi prezenti in timpul votarii deciziilor. Respectiv, membrii Guvernului pot raspunde la
intrebarile formulate de membrii comisiilor parlamentare.
Conform art 106 Constitutie, Guvernul isi poate angaja raspunderea in fata Parlamentului,
asupra unui program, unei declaratii de politica generala sau unui proiect de lege. Daca in
decurs de 3 zile Parlamentul voteaza motiunea de cenzura, adica votul de neincredere,
Guvernul este demis.Daca Guvernul nu a fost demis, proiectul de lege prezentat se considera
adoptat, iar programul/declaratia de politica generala devin obligatorii pentru Guvern.
Concluzie: Ca organ colegial, Guvernul raspunde politic in fata Parlamentului, iar sanctiunea
raspunderii respective consta in retragerea votului de neincredere. Referitor la raspundereafiecarui membru al Guvernului, conform art 29 din Legea cu Privire la Guvern, ei raspund
pentru sfere de activitate ce le-au fost incredintate.
3.???
23.Organizarea si functionarea organelor centrale de specialitate ale Administratieipublice
1.Modul de organizare si structura OCS ale AP
OCS ale AP sunt constituie si activeaza pentru o mai buna organizare de executare siexecutare a legii in scopul satisfacerii intereselor membrilor societatii.
Conform art 107 Constitutie OCS sunt ministerele care traduc in viata politica Guvernuluisi activeaza in domeniile proprii de competenta. Pentru domeniile care nu intra nemijlocit inatributiile ministerelor, in conditiile legii, se infiinteaza si alte autoritatiadministrative.Legiuitorul constituant a lasat o anumita libertate de organizare a acestorautoritati, astfel denumirea si nrul ministerelor nu sunt expres stabilite nici prin Constitutie,nici prin lege-cadru. Acestea pot sa varieze in functie de obiectivele urmarite de Guvern si decerintele sociale pe care trebuie sa le satisfaca statul intr-o anumita perioada de timp.
Conducerea ministerelor se exercita de ministri, ajutati de unul sau mai multi vice-ministri.
Ministrul reprezinta ministerul in raport cu celelalte autoritati publice, cu persoane fizice sijuridice din tara si strainatate precum si cu justitia. Ministerele sunt persoane juridice si pot fi
ca subiecte atit in raporturile de drept public, cit si de drept privat.
In structura fiecarui minister, se formeaza colegiul ministerului, compus din:
1) Ministrul ca presedinte
2) Vice-ministri
3) Conducatori de subdiviziuni in nr aprobat de Guvern
Colegiile functioneaza ca organ consultativ, ce se intruneste la cererea ministrului pentrudezbaterea unor probleme privind activitatea ministerelor.
2. Modul de functionare
In prezent, nu exista o lege generala ce ar reglementa organizarea si functionareaministerelor si alte OCS.
Pentru desfasurarea activitatii, fiecare OCS are o structura organizatorica ce include unanumit nr de compartimente:
-
7/29/2019 Drept Administrativ- Test (Raspunsuri)
19/36
- Sectii
- Subdiviziuni
- Directii
- Servicii
- Departamente
- etc, care luate in ansamblu formeaza : aparatul propriu si aparatul tehnic al autoritatii
respective.
In majoritatea statelor contemporane, pe linga autoritatile centrale de specialitatesubordonate Guvernului, functioneaza si alte autoritati, care prin natura lor juridica si aactivitatii pe care o desfasoara, sunt autoritati administrative care nu se subordoneaza niciGuvernului si nici ministerelor dar conform Constitutiei RM sunt autoritati autonome care au oconducere desemnata de Parlament si sunt obligate sa raporteze despre activitateaintreprinsa Parlamentului. Asemena autoritati, cum ar fi:
- BNM
- CCA
- CEC
- SIS
- Avocatul poporului
etc
24.Atributiile si actele Organelor Centrale de Specialitate
1.Categoriile de atributii ale ORGANELOR CENTRALE DE SPECIALITATE
Atributii comune
Atributii specifice fiecarui ORGANELO CENTRALE DE SPECIALITATE
Comune: - decurg in principal din rolul si locul pe care il au ORGANELO CENTRALE DE
SPECIALITATE ca autoritati subordonate Guvernului, pentru asigurarea realizarii programului
de guvernare. Cele care nu sunt subordonate Guvernului pentru realizarea scopului si rolului
pentru care au fost constituite.
- Privind organizarea si asigurarea executarii legilor/hotaririlor Parlamentului, etc
- Privind initierea si elaborarea proiectelor de acte normative
- In domeniul economico-social si financiar (elaborarea de strategii,prognoze si
programelor de dezvoltare in domeniul respectiv)
- Privind politica externa duc negocieri din imputernicirea Guvernului, incheie conventii,
acorduri internationale,etc
- Privind conlucrarea cu institutiile de specialitate, in scopul reciclarii profesionale a
personalului
- Etc
Specifice:
- Sunt stabilite prin actul de organizare si functionare a autoritatilor centrale de
specialitate
-
7/29/2019 Drept Administrativ- Test (Raspunsuri)
20/36
Aceste atributii definesc competenta materiala a organului respectiv si asigura realizarea
obiectivului propriu de activitate. Reprezinta drepturi si obligatii legale pentru realizarea
carora organul respectiv poate sa raspunda atit politic, cit si juridic.
2.Categorii de acte ORGANELOR CENTRALE DE SPECIALITATE
In legislatia nationala, nu sunt expres stabilite categoriile de acte care pot fi emise de
ORGANELO CENTRALE DE SPECIALITATE.
Din activitatea practica, s-a constatat ca principalele acte ale ORGANELOR CENTRALE DE
SPECIALITATE sunt:
1) Ordine
2) Instructiuni
3) Dispozitii
Ordinile cele mai raspindite acte ale ORGANELO CENTRALE DE SPECIALITATE. Ele pot
avea: caracter normativ sau individual. Cele mai frecvente sunt cele cu caracter individual.
Ordinile cu caracter normativ cuprind reguli cu caracter general si impersonal. Cele cu
caracter individual se aplica unor subiecte si situatii juridice dinainte determinate ex: ordin
privind incadrarea in serviciu a unui functionar public.
Instructiunile mereu cu caracter normativ
Dispozitiile sunt emise pentru rezolvarea unor probleme concrete (de regula de ordine
interna) sau probleme operative a ORGANELO CENTRALE DE SPECIALITATE. Pot fi: normative
sau individuale ( predomina caracterul individual)
ORGANELe CENTRALE DE SPECIALITATE emit si alte acte:
Regulamente, Reguli,Decizii, Hotariri,etc - nu se deosebesc de instructiuni, au caracter
normativ.
Conform Legii privind actele normative ale Guvernului si altor autoritati ale administratiei
publice centrale si locale, actele autoritatilor administratiei publice centrale de specialitate se
mai numeste si acte departamentale.
Actele departamentale sunt supuse expertizei juridice si inregistrarii de stat la Ministerul
Justitiei, apoi se publica in MORM.
25.Notiuni generale privind APL
1.APL totalitatea autoritatilor publice locale,constituite in cond legii, pu promovarea
intereselor generale ale locuitorilor unor uat.
Principii de baza prescriptii obligatorii consacrate in Constitutie (art 109), care stabilesc
directiile fundamentale potrivit carora se formeaza si functioneaza APL si se stabilesc
raporturile intre acestea.
Principii de organizare si functionare a APL:
- Autonomiei locale
- Descentralizarii serviciilor publice- Eligibilitatii
- Consultarii cetatenilor in interes deosebit
-
7/29/2019 Drept Administrativ- Test (Raspunsuri)
21/36
Autonomia locala dreptul si capacitatea efectiva de apl de a reglementa si gestiona in
conditiile legii, sub propria lor responsabilitate si in interesul populatiei, o parte din treburile
publice. Formele autonomiei locale:
a) Autonomie decizionala dreptul autorita ilor publice locale de a adopta liber decizii, in
condi iile legii, fara interven ii din partea altor autorita i publice, in scopul realizarii
intereselor sale
b) Autonomie organizationala dreptul autorita ilor publice locale de a aproba, in
condi iile legii, statutul, structurile administrative interne, modalita ile de func ionare a
acestora, statele si organigrama lor, precum si de a institui persoane juridice de drept
public de interes local;
c) Autonomie financiara dreptul autorita ilor publice locale de a dispune de resurse
financiare proprii suficiente si de a le utiliza liber, in condi iile legii, prin adoptarea
propriilor bugete locale;
Des centralizarea serviciilor publice - serviciile scoase din subordinea APC si constituite ca
structuri autonome,avand un patrimoniu propriu in u.a.t respectiva. Conform art 9 Legea
privind descentralizarea administrativa, nu pot fi descentralizate si transferate din
responsabilitatea statului in cea a autorita ilor publice locale serviciile publice care se bucura de reglementare constitu ionala, fiind garantate si asigurate direct si exclusiv de catre stat.
Eligibilitatea - consiliile locale de nivelul 1 si 2, precum si primarii sunt alesi in cond codului
electoral al RM. In UTAG alegerile locale se desf in conformitate cu codurile electorale si actele
adoptate de aut administrative ale UAT respectiv.
Consultarea - Autoritatile administratiei publice locale trebuie sa fie consultate, pe cat posibil,
in timp util si in mod adecvat, in cursul procesului de planificare si de luare a deciziilor pentru
toate chestiunile care le privesc in mod direct(Carta Eu a aut locale art 4 al 6)
Modalitati de consultare a populatiei:
1. referendum local in problemele de importanta deosebita pu u.a.t (revocareaprimarului,hotarele u.a.t., includerea unor localitati in UTAG)
2. consultari,audieri publice si convorbiri probleme de interes local care preocupa o
parte din populatia u.a.t
2.C-form legislatiei in vigoare, sistemul administratiei apl este compus din 2 nivele:
1) Uat, respectiv autoritati de nivelul 1 sat(comuna), oras(municipiu)
2) Uat, respectiv autoritati de nivelul 2 raion, mun Chisinau, UTAG
Aut APL de nivelul 1 sunt definite in art 1 in Legea privind APL: autorita i publice, luate in
ansamblu, care sint constituite si activeaza pe teritoriul satului (comunei), orasului
(municipiului) pentru promovarea intereselor si solu ionarea problemelor colectivita ilor locale;
Tot in aceasta lege sunt stabilite si autoritatile APL de nivelul 1:Autorita ile administra iei
publice locale prin care se realizeaza autonomia locala in sate (comune), orase (municipii) sint
consiliile locale, ca autorita i deliberative, si primarii, ca autorita i executive. Deci, consiile
locale(deliberativ) si primarii (executiv) sunt autoritatile APL de nivelul 1.Consiliu local - autoritate reprezentativa si deliberativa a popula iei unita ii administrativ-
teritoriale de nivelul intii sau al doilea, aleasa in vederea solu ionarii problemelor de interes
local;
Primar- autoritate reprezentativa a popula iei unita ii administrativ-teritoriale si executiva a consiliului local, aleasa prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat;
Consiliul local este compus din consilieri, alesi pe baza Codului Electoral. Numarul consilierilor
depinde de nrul de locuitori ai uat respective. Acesta poate varia de la 9 pana la 43 consilieri.
-
7/29/2019 Drept Administrativ- Test (Raspunsuri)
22/36
Primarul participa la sedintele consiliului local si poate sa se pronunte asupra tuturor
problemelor propuse dezbaterii. In exercitarea atributiilor sale, primarul poate emite acte cu
caracter normativ,dar si individual.
Aut APL de nivelul 2 la fel sunt definite de Legea privind APL art 1: autorita i publice, luate
in ansamblu, care sint constituite si activeaza pe teritoriul raionului, municipiului Chisinau,
unita ii teritoriale autonome cu statut juridic special pentru promovarea intereselor si
solu ionarea problemelor popula iei unita ii administrativ-teritoriale respective;
Autoritatile APL de nivelul 2: consiliile rationale (aut deliberative) si presedintii de raioane (aut
executive).
Presedinte al raionului - autoritate publica executiva a consiliului raional;
28.Notiunea,categorii, principii serviciului public
1.Notiunea de sp este o notiune relativ noua in DA, iar unii doctrinari mentioneaza ca este cea
m/importanta in aceasta ramura de drept. SP a aparut si s-a dezvoltat pe fonul multiplicarii si
diversificarii nevoilor sociale ale populatiei, iar statul tot mai accentuat se implica in
asigurarea unui nivel satisfacator de trai a oamenilor. Dupa P.Niculescu: Administratia
reprezinta totalitatea sp, iar s[ este mijlocul prin care administratia isi exercita activitatea.
Definitia legala:
Serviciu public activitate de interes public, organizata si desfasurata de catre o autoritate
publica;
Aparitia sp este legata organic de coexistenta a 2 elemente esentiale:
a) Cerinta sociala
b) Legea
Principiile de baza ale sp: legalitatea,profesionalismul, transparenta, impartialitatea,
independenta,stabilitatea, loialitatea, responsabilitatea.
1. Legalitatea conform Constitutiei,legilor,regulamentului
2. Profesionalismul obligatia de a-si indeplini cu eficienta,responsabilitate,promptitudine,
fiind responsabil in fata conducatorului nemijlocit, precum si celui ierarhic superior si
respectiv autoritatii publice
3. Transparenta obligatia de a asigura acces liber la informatie
4. Impartialitate obligatia de a lua decizii si actiuni in mod
impartial,nediscriminatoriu,echitabil.
5. Independenta apartenenta politica nu trebuie sa influenteze comportamentul si
deciziile acestuia,precum si deciziile si activitatile autoritatilor publice.
6. Responsabilitatea f-rul public poarta raspundere pentru consecintele nefavorabile ale
actiunilor sau inactiunilor sale,dar mecanismul de raspundere a acestora nu este pe
deplin reglementat
7. Stabilitatea -functionarii publici ar trebui sa fie divizati in doua categorii principale:
a )functionari de cariera- ei trebuie sa se bucure de stabilitate in functie, adica sa fie
demisi numai pentru fapte ilegale si alte cazuri expres prevazute de lege, la aceasta
categorie trebuie raportati majoritatea functionarilor publici
b) doar functionarii ce detin functii de natura politica - adica pot fi demisi din motive
politice, consideram ca legislatia nationala trebuie perfectionata pentru realizareaacestui principiu
8. Loialitatea obligatia sa serveasca cu buna-credinta autoritatea publica in care
activeaza, precum si interesele legitime ale cetatenilor
-
7/29/2019 Drept Administrativ- Test (Raspunsuri)
23/36
2.Categorii: Deosebim 3 categorii:
a. S.p. administrative supuse regulilor dr public organizatoric,cat si cu privire la
raporturile cu utilizatorii serviciilor publice
b. S.p. industriale si comerciale supuse regulilor dr public in planul organizarii lor,
iar in ceea ce priveste raporturile cu utilizatorii, sunt supuse regulilor de drept
privat.
c. S.p. socio-culturale sub forma de gradinite,scoli,licee,protectie sociala inmaterie de igiena,etc.
29.Notiunea,clasificarea functiilor publice si a f-narilor publici:
1.Functionarul public- persoana fizica numita, in condi iile prezentei legi, intr-o func ie public def legala
Functia publica- ansamblul atributiilor si obligatiilor stabilite in temeiul legii in scopul realizarii
prerogativelor de putere publica - legala
In doctrina actuala, functionarul public este definit ca:Persoana fizica investita in mod legal prin actul de vointa unilaterala a unei autoritati publice
sau al cetatenilor cu sarcina indeplinirii pe un timp limitat, nedeterminat a unei functii publice
in vederea realizarii competentei organului din structura caruia face parte functia respective
In functie de statutul juridic functionarii pot fi clasificati:
a)Din organele statale
b)Din organele publice
c)Din cadrul intreprinderilor de stat si municipal
In dependenta de specificul atributiilor, care determina rolul functionarilor publici in
infaptuirea sarcinilor serviciului public:
a) conducatoriib) functionari cu functii de adjuncti
c) reprezentanti ai puterii administrative- acesti functionari activeaza in regim de
putere, efectuiaza de regula actiuni de control si supraveghere in domenii
specifice( ordinea publica, securitattea antiincendiara, sanitara, etc)
2. Conform prevederilor legale:
Conform nivelului atribu iilor titularului, func iile publice se clasific a in urmatoarele categorii:
a) func ii publice de conducere de nivel superior;
b) func ii publice de conducere;
c) func ii publice de execu ie.
Respectiv, functionarii publici se clasifica in:
a) Functionari publici de conducere de nivel superior
b) Functionari publici de conducere
c) Functionari publici de executie
Conform doctrinei:
Se evidentiaza urmatoarele categorii de functii publice:
- de demnitate publica- se ocupa prin mandat obtinut direct sau indirect prin numire in
conditiile legii- functii publice propriu-zise- si reprezinta ansamblul atributiilor in temeiul legii in
realizarea prerogativelor de putere publice
-
7/29/2019 Drept Administrativ- Test (Raspunsuri)
24/36
- functii exercitate depersonalul incadrat pe baza increderii personale in cabinetul
persoanle ce exercita functii de demnitate publica( sef de cabinet, asistent, consilier,
secretar si altele),
Negulescu: 1. Guvernanti cei ce determina, hotarasc 2. Agenti cei ce executa
30. Instituirea fp si conditiile ocuparii
1. Premise: necesitatile sociale
Func iile publice se instituie in temeiul actelor Parlamentului, Presedintelui Republicii
Moldova, Guvernului si ale altor autorita i publice, emise in limitele competen ei lor, stabilite
de Constitu ie si de alte legi.
Deosebim conditii: generale si speciale.
2. Conditii generale:
cetatenia Rm
poseda limba moldoveneasca si limbile oficiale de comunicare interetnica vorbite pe
teritoriul respectiv
are cap deplina de exercitiu
este apta din punct de vedere a sanatatii
persoana nu a implinit varsta de pensionare,etc
Conditii speciale- rezulta din specificul f-tiei si a domeniului de activitate a viitorului f-r:
Stare excelenta de sanatate (domeniul militar)
Atingerea unei anumite varste (judecator)
Pentru a ocupa o fp de nivel superior,alaturi de cerintele generale, persoana trebuie sa aiba si
studii superioare absolvite cu licenta si cel putin 5 ani experienta in domeniu.
Nerespectarea cond atrage imposibilitatea ocuparii f-tiei date.
31.Modurile de ocupare a fp si temeiurile de aparitie a raporturilor de serviciu
1.Moduri de ocupare: alegere,numire,concurs,promovare,transfer.
Temeiurile de aparitie a raporturilor de serviciu stabilirea legala a unor fapte ce determina
existenta legaturii (drepturilor si obligatiilor) dintre f p si autoritatile publice.
Temeiul principal: emiterea actului administrativ de numire in f.p. art 30 L 158, decizia de
aprobare a rezultatelor alegerilor.Raporturile de serviciu apar in baza actului administrativ de
numire in func ia publica, emis in condi iile prezentei legi.
Temeiuri suplimentare: perioada de proba(6 luni) si juramantul.
2.Alegerea este un mod de ocupare, in special, a functiilor de demnitate publica.Pu ocuparea
fp prin alegeri e necesar:
Existenta functiei eligibile vacante
Declansarea procedurii de alegere
-
7/29/2019 Drept Administrativ- Test (Raspunsuri)
25/36
Alegerea si totalizarea rezultatelor alegerilor
Validarea mandatelor
Investirea in funtie
Numirea mod de ocupare a f-tiilor pe baza increderii personale in cabinetul persoanelor ce
exercita f-tii de demnitate publica, reprezinta emiterea/adoptarea unui act administrativ al
autoritatii competente.
Concursul principalul mod de ocupare a fp vacante,deoarece este cea mai eficienta si
democratica modalitate si are la baza principiile:
Competitiei deschise
Transparentei
Competentei si meritelor profesionale
Accesului egal pu toti cetatenii la f-tiile publice
Procedura de organizare si desfasurare a concursului este prevazuta in Hotararea Guvernului
nr 201 din 11.03.2009 privind punerea in aplicare a prevederii Legii nr 158 cu privire la fp si
statutul f-rului p.
Concursul se organizeaza de catre:
a) Comisia de Concurs f-ata din 7 membri specialisti notorii in administratia publica
desemnati de Guvern
b) Comisii de Concurs instituite de Autoritatile Publice
(Parlamentul,Presedintele,CSM,CSJ,CC,Procuratura Generale, Curtea de Conturi) pu fp
de conducere si de executie.
Promovarea are ca scop dezvoltarea carierei fp prin ocuparea unei f-tii publice superioare
celei exercitate art 45 L 158.
Transferul mod de ocupare a fp care consta in trecerea f-rului public intr-o alta subdiviziune
interioara din cadrul aceleasi autoritati publice. Transferul poate fi efectuat:
a. In interesul serviciului public
b. La cererea f-rului public art 48 L 158
3.Performante concursul, alegerea.
32.Drepturile si obligatiile f-tionarului public
1.Drepturile si obligatiile f-tionarului public sunt expres prevazute in L nr 158 cu privire lafunctia publica si statutul functionarului public, precum si in Codul de conduita afunctionarului public. O categorie aparte o formeaza demnitarii publici, deoarece statutulacestora este reglementat intr-o lege aparte cu privire la statutul persoanelor cu functii dedemnitate publica.
Legislatia in vigoare deosebeste 2 categorii de drepturi: drepturi comune si specifice.
Drepturile comune sunt in general prevazute de Constitu ia Republicii Moldova si legisla ia muncii, fiind urmatoarele: dreptul la munca si la protec ia muncii (dreptul la libera alegere a muncii, la condi ii echitabile si satisfacatoare de munca, la protec ia impotriva somajului, la odihna art. 43 al Constitu iei); dreptul la o salarizare corespunzatoare, dreptul la asigurari sociale (dreptul la pensie si la ajutor in caz de incapacitate temporara de munca), dreptul la
-
7/29/2019 Drept Administrativ- Test (Raspunsuri)
26/36
opinii proprii (art. 32 al Constitu iei), dreptul de a cunoaste si ataca deciziile individuale care il privesc, dreptul la peti ionare (art. 52 al Constitu iei), dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica (art. 53 al Constitu iei) etc.
Din categoria drepturilor specifice intra:
a) Sa examineze probleme si sa ia decizii in limitele competentei sale
b) Sa solicite, in limitele competentei sale , si sa primeasca informatia necesara de la alteautoritati publice, precum si de la p f si juridice
c) Sa-si cunoasca drepturile si atributiile stipulate in fisa postului
d) Dreptul la integritatea fizica si psihica, precum si un salariu corespunzator complexitatiiatributiilor functiei
e) Dreptul de a fi promovat
f) Sa viziteze, din oficiu sau la solicitare intru exercitarea f-tiei si in modul stabilit, alteautoritati publice, alte pf si juridice,de drept public sau privat (demnitate publica)
Obliga iile comune tuturor angaja ilor sunt consacrate in Constitu ia Republicii Moldova (articolele 55 59) si in legisla ia muncii, fiind urmatoarele:
indeplinirea cu exactitate si promtitudine a sarcinilor ce-i revin; sa respecte disciplina deserviciu si programul de func ionare a serviciului public in care isi desfasoara activitatea, devotamentul fa a de ara si obliga ia de fidelitate fa a de institu ia in care activeaza (func ionarul trebuie sa se ab ina de la orice fapt care ar putea sa aduca un prejudiciu unita ii in care isi desfasoara activitatea) s.a.
Obligatii specifice:
1) Sa respecte Constitutia,legislatia in vigoare, precum si tratatele internationale lacare RM face parte
2) Sa respecte drepturile si libertatile cetatenilor
3) Sa pastreze, in conf cu legea secretul de stat, precum si confidentialitatea in
legatura cu faptele, informatiile sau documentele de care ia cunostinta, cu exceptiainformatiilor consid de interes public
4) Sa respecte regulamentul intern
5) Sa prezinte, in conditiile legii, declaratie cu privire la venituri si proprietate
6) Executarea dispozitiilor conducatorului
7) Sa asigure protectia proprietatii publice si sa evite orice prejudiciere a acesteia
8) Este interzis in a solicita/accepta cadouri,servicii sau alte avantaje care ii sintdestinate personal, familiei,rudelor,prietenilor
9) Sa evite conflictul de interes
2.Drepturile si obliga iile atribu ii ale func iei publice sunt create si organizate in vederea realizarii puterii publice.In afara de drepturile pe care orice cetatean le are, aceledrepturi care il deosebesc pe functionarul public de un simplu cetatean sunt totodata nisteobligatii pe care acesta trebuie sa le indeplineasca (ex: Sa examineze probleme si sa iadecizii in limitele competentei sale obligatie,dar si drept). La fel, aceste drepturi siobligatii speciale sunt pu si in ajutorul societatii, cat si a statului (accesul la informatiilenecesare/prezentarea informatiilor publice/ nedivulgarea informatiilor).
3.Functionarul public are si anumite garantii sociale ce asigura exercitarea drepturilor siobligatiilor fp:
Func ionarului public i se acord a ajutoare materiale in vederea solu ionarii problemelor
sociale si de trai in conformitate cu legea.Func ionarul public beneficiaza de pensie in condi iile Legii privind pensiile de asigurari sociale de stat. Dupa implinirea virsteinecesare ob inerii dreptului la pensie pentru limita de virsta, func ionarul public poate fi numit, la decizia conducatorului, pe o perioada determinata, dar nu mai mare de 3 ani, inaceeasi func ie publica, primind pensia si salariul conform legisla iei.
-
7/29/2019 Drept Administrativ- Test (Raspunsuri)
27/36
In caz de lichidare a autorita ii publice, de reducere a efectivului de personal sau de modificare a statului de personal, func ionarii publici care nu pot fi transfera i vor fi elibera i din func ie cu plata unei indemniza ii unice egale cu 6 salarii medii lunare daca vechimea in serviciul public este de cel pu in 2 ani, precum si a unei indemniza ii de somer egale cu un salariu mediu lunar, in modul stabilit de lege.
FP are un concediu anual, platit, cu o durata de 35 zile lucratoare.
33.Incompatibilitatile fata de fp
1. Calitatea de func ionar public este incompatibila cu orice alta func ie publica decit cea in
care a fost numit.
Func ionarul public nu este in drept sa desfasoare alte activita i remunerate. Func ionarul
public nu poate exercita o func ie publica in subordinea nemijlocita a unei rude directe
(parinte, frate, sora, fiu, fiica) sau a unei rude prin afinitate (so /so ie, parinte, frate si sora a
so ului/so iei) in cadrul aceleiasi autorita i publice.
2. Incompatibilitati generale si specifice functiei publice.
34.Avansarea in serviciu
1. Promovarea este modalitatea de dezvoltare a carierei prin ocuparea unei func ii publice
superioare celei exercitate. Promovarea func ionarului public intr-o func ie publica superioara
se face in baza de merit.
2.
39.Raspunderea penala a fp
1.Raspundere penala cea mai severa forma de rasp juridica aplicabila f-r public pucomiterea unei infractiuni prevazute de legea penala in legatura cu exercitarea atributiilor de
serviciu. Pentru ca f-rul public sa poarta raspundere penala trebuie sa intruneasca 2 conditii:
1. Sa aiba calitatea de persoana cu f-tii de raspundere( persoana publica), persoana cu
functie de demnitate publica, persoana publica straina, f-tionar international
2. Infractiunea tine de indeplinirea sau neindeplinirea corespunzatoare a atributiilor de
serviciu.
2.Penala detentiune+amenzi+ demitere din functie+ imposibilitatea ocuparii f-tiei publice
pe un anumit termen
Contraventionala sanctiune prin amenda( de obicei nu prea mare) + rareori demitere siimposibilitatea ocuparii f-tiei publice (ex: divulgarea martorilor care beneficiaza de protectie
de stat)
3.
49.Constrangerea administrativa
a) Constrangerea ansablu de masuri aplicate, in cazul nerespectarii de buna-voie a
normelor de conduita in scopul de a-i impune individului respectiv o conduita conforma cu
cerintele normei date.
Trasaturi constrangerea:1. Se reduce la influenta fizica,psihica,materiala si organizatorica asupra participantilor la
raporturile administrative
2. Se aplica in cele mai multe cazuri pe cale extrajudiciara
-
7/29/2019 Drept Administrativ- Test (Raspunsuri)
28/36
3. Se realizeaza doar de catre organele AP ce au competentele respective atribuite prin
lege
4. Este insotita de regula de careva limitari: pierderi de anumite drepturi/libertati pana la
privare de libertate
5. Se aplica cu scopul de a preveni actiunile ilegale, precum si a sanctiona persoana
vinovata
b) Masurile de constrangere se clasifica astfel:
1. Masuri administrative de prevenire ex: controlul actelor de identitate2. M.a. de stopare pentru intreruperea unor fapte ilegale: ex:aplicarea fortei
fizice,catuse,bastoane
3. M.a. de aplicare a raspunderii administrative se aplica dupa savirsirea actelor ilegale
ex: sanctionare
50.Caracteristica generala a raspunderii in dreptul administrativ
a) Raspunderea juridica aplicarea unor anumite sanctiuni pentru neexecutarea sau
executarea necorespunzatoare a obligatiilor.
Raspunderea juridica apare atunci cand se intrunesc careva conditii:
a) Producerea faptei iliciteb) Intre fapta ilicita si rezultatul ilicit sa existe o legatura cauzala
c) Vinovatia autorului in momentul incalcarii normelor de drept
Raspunderea in dreptul administrativ se realizeaza in urmatoarele forme:
- Raspundere contraventionala
- R disciplinara
- R materiala
b)Raspundere contraventionala forma a raspunderii juridice foarte des aplicata in dreptul
administrativ. Este reglementata de codul contraventional si este o institutie aparte a
dreptului administrativ.
Subiectele raspunderii contraventionale sunt un cerc larg de persoane fizice si juridice ( cu
exceptia autoritatilor publice si institutiilor publice), inclusiv persoane cu functie de
raspundere.Sanctiunile contraventionale sunt diverse, avand atat caracter material,cat si
moral ex: de la avertisment pana la interdictia de a desfasura un anumit tip de activitate
sau arestul contraventional).
Raspundere disciplinara situatie juridica care consta in complexul de drepturi si obligatii
stabilite de regula intre un organ al AP sau un functionar public si autorul unei abateri
disciplinare.
Temeiul: abaterile administrative care nu au caracter contraventional,dar sunt abateri
administrativ-disciplinare, ca rezultat de regul al incalcarilor regulamentelor de serviciu.
Specific: nu pot fi sanctiuni deprivare de libertate.
Raspundere materiala are ca temei cauzarea unui prejudiciu material autoritatilor publice
sau altor organizatii sau persoane prin actele administrative al AP.
Pentru incalcari grave ale normelor de dr-admini poate surveni si raspunderea penala care
tine de obiectul de reglementare ale altor ramuri de drept,insa carese afla intr-o legatura
directa cu raspunderea contraventionala.
60-62
No iune i scopul de contencios administrativ
Scopul contenciosului administrativ
Contenciosul administrativ ca institu ie juridic a are drept scop contracararea abuzurilor i exceselor de
putere ale autorita ilor publice, apararea drepturilor persoanei in spiritul legii, ordonarea activita ii
autorita ilor publice, asigurarea ordinii de drept.
-
7/29/2019 Drept Administrativ- Test (Raspunsuri)
29/36
Orice persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau, recunoscut de lege, de catre o
autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolu ionarea in termenul legal a unei cereri, se
poate adresa instan ei de contencios administrativ competente pentru a ob ine anularea actului,
recunoaterea dreptului pretins i repararea pagubei ce i-a fost cauzata.
No iunea de instan a in contencios administrativ. Competen a de judecare a ac iunilor in
contencios administrative
Instan a de contencios administrativ reprezinta judecatorii desemna i din judecatorii, colegiile sau
completele de contencios administrativ ale cur ilor de apel, colegiul de contencios administrativ al
Cur ii Supreme de Justi ie, abilitate prin lege cu infaptuirea controlului judecatoresc al legalita ii actelor
administrative emise de autorita ile publice in activitatea de organizare a executarii i de executare in
concret a legii, precum i de gestionare a domeniului public.
Competen a judec atoriilor
Judecatoriile examineaza litigiile ce in de nesolu ionarea in termenul legal a cererilor i de verificarea
legalita ii actelor administrative emise sau adoptate de autorita ile publice care sint constituite i
activeaza pe teritoriul satului, comunei sau oraului pentru promovarea intereselor i solu ionarea problemelor colectivita ilor locale, de serviciile publice descentralizate organizate in mod autonom in
unitatea administrativ-teritoriala respectiva, de func ionarii publici din cadrul organelor i serviciilor
men ionate i de persoanele de drept privat de nivelul respectiv, care presteaza servicii publice.
Competen a cur ilor de apel
Cur ile de apel examineaz a in prima instan a litigiile ce in de nesolu ionarea in termenul legal a cererilor
i de verificarea legalita ii actelor administrative emise sau adoptate de autorita ile publice care sint
constituite i activeaza pe teritoriul raionului, municipiului, unita ii teritoriale autonome cu statut juridic
special pentru promovarea intereselor i solu ionarea problemelor popula iei unita ii administrativ- teritoriale, de serviciile publice descentralizate organizate in mod autonom in unitatea administrativ-
teritoriala respectiva, de serviciile publice desconcentrate, de func ionarii publici din cadrul organelor i
serviciilor men ionate, precum i de persoanele de drept privat de nivelul respectiv asimilate
autorita ilor publice, care presteaza servicii publice. In condi iile Codului electoral, Curtea de Apel
Chiinau verifica legalitatea hotaririlor Comisiei Electorale Centrale cu privire la incalcarea legisla iei
electorale. Verificarea legalita ii actelor administrative emise sau adoptate de autorita ile publice
centrale ale Gagauziei ine de competen a Cur ii de Apel Comrat. Prin lege, cur ilor de apel li se
pot atribui spre judecare in prima instan a i alte categorii de cauze. Ca instan e de recurs, cur ile de
apel judeca recursurile declarate impotriva hotaririlor pronun ate de judecatorii.
Competen a Cur ii Supreme de Justi ie
Curtea Suprema de Justi ie, in prima instan a:
a) e