ROMÂNIA
MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
ACADEMIA DE POLIŢIE „ALEXANDRU IOAN CUZA“
ŞCOALA DOCTORALĂ „ORDINE PUBLICĂ ŞI
SIGURANŢĂ NAŢIONALĂ“
TEZĂ DE DOCTORAT
TEMA:
MANAGEMENTUL ACTIVITĂŢILOR DE
PREVENIRE ŞI COMBATERE A ILEGALITĂŢILOR
ÎN DOMENIUL DREPTURILOR DE PROPRIETATE
INDUSTRIALĂ
Conducător de doctorat
Prof. Univ.
Dr. ȘTEFAN PRUNĂ
Doctorand
MARIN (NAE) MARIOARA
Teză elaborată în vederea obţinerii titlului de DOCTOR
în domeniul „Ordine publică şi siguranţă naţională”
BUCUREŞTI
2014
2
C U P R I N S
INTRODUCERE
CAPITOLUL I
APARIŢIA ŞI DEZVOLTAREA DREPTURILOR DE
PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Secţiunea 1 Consideraţii generale despre proprietatea
intelectuală
1.1. Apariţia dreptului de proprietate intelectuală la nivel
mondial
1.2. Evoluția dreptului de proprietate intelectuală
Secțiunea 2 Evoluţia istorică a drepturilor de proprietate
intelectuală
2.1. Perioada privilegiilor şi a monopolurilor
2.2. Perioada reglementărilor naţionale
2.3. Perioada internaţionalizării
2.4. Globalizarea
2.4. Istoricul protecţiei proprietăţii intelectuale în România
Secţiunea 3 Definirea şi caracteristicile dreptului de
proprietate intelectuală
3.1. Definirea conceptului de proprietate intelectuală
3.2. Principalele caracteristici ale dreptului de proprietate
intelectuală
Secțiunea 4 Controverse în legătură cu legitimitatea
protecţiei dreptului de proprietate intelectuală
4.1. Proprietatea materială și cea imaterială
4.2. Aspecte practice
4.3. „Patentul” - drept de proprietate industrială
4.4. Aspecte consacrate de doctrina națională
CAPITOLUL II
PROPRIETATEA INDUSTRIALĂ. MANAGE-
MENTUL PROTECŢIEI CREAŢIILOR UTILITARE
Secţiunea 1 Noţiune, caracteristici şi componenţă
3
1.1. Noțiune
1.2. Caracteristici ale dreptului de proprietate industrială
Secţiunea 2 Protecţia creaţiilor tehnice.
2.1. Brevetul de invenție
2.2. Modalităţi de acordare a protecţiei pentru creaţiile
tehnice
2.3. Modelul de utilitate
2.4. Desenul și modelul industrial
2.5. Produse semiconductoare
Secțiunea 3 Protecţia creaţiilor estetice
3.1. Marca
3.2. Indicaţiile geografice (indicaţiile de provenienţă sau
denumirile de origine)
3.3. Numele comercial
Secțiunea 4 Alte categorii de drepturi de proprietate
industrială
4.1. Concurenţa neloială
4.2. Protecţia know-how-lui
CAPITOLUL III
MANAGEMENTUL ACTIVITĂŢILOR DE PRO-
TECŢIE A DREPTURILOR DE PROPRIETATE
INDUSTRIALĂ ÎN LUMEA GLOBALIZATĂ
Secţiunea 1 Protecţia proprietăţii intelectuale în era
globalizării
1.1. Conceptul de globalizare
1.2. Dreptul de proprietate intelectuală în lumea globală
Secţiunea 2 Aspecte de drept comparat în domeniul
drepturilor de proprietate intelectuală
2.1. La nivelul ţărilor membre U.E.
2.2. Prevederi penale din legislaţiile altor state
Secțiunea 3 Practică judiciară în domeniul drepturilor de
proprietate industrială
3.1. Criminalitatea economico-financiară în domeniul de
referință
4
3.2. Contrafacerea „noua armă” a crimei organizate
3.3. Impactul crizei globale în domeniul drepturilor de
proprietate intelectuală
CAPITOLUL IV
REGLEMENTĂRI INTERNAŢIONALE, COMUNI-
TARE ŞI NAŢIONALE ÎN DOMENIUL
DREPTURILOR DE PROPRIETATE INDUSTRIALĂ
Secţiunea 1 Tratate si convenţii internaţionale în domeniu
1.1. Convenţia de la Paris pentru protecţia proprietăţii
industriale din 1883
1.2. Convenţia pentru instituirea Organizaţiei Mondiale a
Proprietăţii Intelectuale, din 14 iulie 1967
1.3. Aranjamentul de la Madrid privind înregistrarea
internaţională a mărcilor, în forma revizuită la Stockholm
la 14 iulie 1967
1.4. Aranjamentul de la Haga privind depozitul
internaţional de desene şi modele industriale, din 6
noiembrie 1925
1.5. Aranjamentul de la Madrid privind reprimarea
indicaţiilor de provenienţă false sau înşelătoare asupra
produselor
1.6. Aranjamentul de la Nisa privind clasificarea
internaţională a produselor şi serviciilor în vederea
înregistrării mărcilor, din 15 iunie 1957
1.7. Aranjamentul de la Lisabona privind protecţia
denumirilor de origine şi înregistrarea lor internaţională
1.8. Aranjamentul de la Locarno privind clasificarea
internaţională a desenelor şi modelelor industriale, semnat
la 8 octombrie 1968
1.9. Tratatul de cooperare în domeniul brevetelor (P.C.T.),
adoptat la Washington la 19 iunie 1970
1.10. Aranjamentul de la Strasbourg privind clasificarea
internaţională a brevetelor de invenţii din 26 martie 1971
1.11. Tratatul de la Viena privind înregistrarea mărcilor
5
1.12. Aranjamentul de la Viena care instituie clasificarea
internaţională a elementelor figurative ale mărcilor,
întocmit la Viena la 12 iunie 1973
1.13. Convenţia de la Miinchen privind brevetul european
1.14. Tratatul de la Budapesta privind recunoaşterea
internaţională a depozitului de microorganisme în scopul
procedurii de brevetare, semnat la 28 aprilie 1977
1.15. Tratat privind dreptul mărcilor, adoptat la Geneva la
27 octombrie 1994
1.16. Convenţia Internaţională pentru Protecţia Noilor
Soiuri de Plante (UPOV)
Secţiunea 2 Reglementări ale Uniunii Europene în
domeniul drepturilor de proprietate industrială
2.1. Directiva 98/71 a Parlamentului European şi a
Consiliului, din 13 octombrie 1998, privind protecţia
juridică a desenelor şi modelelor
2.2. Directiva 89/104 CEE din 28.12.1988 privind
apropierea legislaţiilor referitoare la mărcile comerciale
2.3. Directiva Parlamentului European şi a Consiliului
2004/48 CE din 29 aprilie 2004 privind respectarea
drepturilor de proprietate intelectuală
2.4. Convenţie privind acordarea brevetelor europene
CAPITOLUL V
ORGANIZAŢII INTERNAŢIONALE, REGIONALE ŞI
NAŢIONALE CU ATRIBUŢII ÎN DOMENIUL
MANAGEMENTULUI DREPTURILOR DE
PROPRIETATE INDUSTRIALĂ
Secțiunea I Organizații regionale
1.1. OSIM și ORDA
1.2. Oficiul de Armonizare în Piaţa Internă
1.3. Oficiul European de Brevete
1.4. Oficiul Comunitar pentru Varietăţi de Plante
1.5. Institutul European de Inovare şi Tehnologie
6
Secțiunea II Organizaţia Mondială a Proprietăţii
Intelectuale
Secțiunea 3 Observatorul European în domeniul
contrafacerii şi a piraterie
CAPITOLUL VI
INDUSTRIA CONTRAFACERILOR ŞI A
PIRATERIEI. ANALIZA INFRACŢIUNILOR DIN
DOMENIUL DREPTURILOR DE PROPRIETATE
INDUSTRIALĂ DIN LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ
Secţiunea 1 Infracţiunii din domeniul brevetelor de
invenţii şi de soi
1.1. Însuşirea calităţii de inventator
1.2. Contrafacerea unei invenţii
1.3. Divulgarea datelor cuprinse în cererea de brevet
1.4. Analiza infracţiunii de contrafacere a unui soi
Secţiunea 2 Protecţia designului industrial
2.1. Analiza infracţiunii de însuşire a calităţii de autor a
unui desen sau model industrial
2.2. Analiza infracţiunii de contrafacere a unui desen sau
model industrial
Secţiunea 3 Aspecte de natură penală privind mărcile şi
indicaţiile geografice
3.1. Analiza infracţiunilor prevăzute de legea 84 din 1998
Secţiunea 4 Protecţia penală a topografiilor (produselor
semiconductoare)
4.1. Contrafacere şi exploatarea comercială fără drept a
unei topografii a unui produs semiconductor
Secţiunea 5 Concurenţa neloială
5.1. Concurenţa neloială
Secțiunea 6 „Industria contrafacerilor şi a pirateriei” -
caracteristici şi impact economico-social
6.1. Pirateria
6.2. Mărfurile pirat
7
6.3. Tehnici de ridicare a produselor „pirat” cu ocazia
efectuării verificărilor economico-financiare
6.4. Constatarea tehnico-ştiinţifică şi expertiza în cazul
produselor purtătoare de drept de autor sau drepturi conexe
6.5. Tehnici de verificare economico-financiară în domeniul
programelor pentru calculator
6.6. Elemente specifice de întocmire a procesului verbal de
constatare
6.7. Contrafacerea
6.8. Cauzele care determină contrafacerea
STUDIU DE CAZ
Contrafacerea și pirateria în domeniul jocurilor de
noroc
Secțiunea 1 Despre jocurile de noroc tip slot-machine
1.1. Scurt istoric al apariţiei automatelor de joc
1.2. Despre piraterie şi contrafacere în domeniul jocurilor
de noroc
1.3. Contrafacerea unei mărci
1.4. Contrafacerea desenului industrial
1.5. Piratarea programelor de calculator
Secțiunea 2 Aspecte practice referitoare la identificarea
produselor pirat şi contrafăcute în domeniul slot-machine
2.1. Forma de prezentare
2.2. Componentele hardware
2.3. Programul de joc
2.4. Interfaţa vizuală, auditivă şi modul de operare al
jocului
2.5. Meniuri şi opţiuni
2.6. Concluziile expertizei
PROPUNERE DE LEGE FERENDA
B I B L I O G R A F I E
A N E X E
8
INTRODUCERE
Protecţia proprietăţii intelectuale a devenit o
problemă globală, ca urmare a dezvoltării comerţului
mondial cu produse care înglobează drept de autor sau
drepturi de proprietate industrială. Protecţia şi promovarea
mondială a proprietăţii intelectuale, reprezintă un element de
o importanţă vitală, al dezvoltării economice, pirateria şi
contrafacerea fiind o problemă transfrontalieră, a cărei
abordare trebuie să aibă sprijinul clasei politice dar şi a
societăţii civile. Cooperarea şi coordonarea între sectorul
public şi cel privat în domeniul contracarării fenomenului,
construirea unor capacităţi de luptă împotriva fraudelor care
vizează proprietatea intelectuală, promovarea unor
reglementări naţionale şi internaţionale care să prevină şi să
reprime pirateria şi contrafacerea şi nu în ultimul rând
conştientizarea fenomenului, sunt principalele modalităţi de
diminuare a riscurilor globale în domeniul protecţiei
proprietăţii intelectuale.
În evoluţia globalizării, un aspect important îl
constituie acordul încheiat între membrii Organizaţiei
Mondiale a Comerţului, cunoscut sub denumirea de Acordul
Trade - Related Aspects of Intellectual Property Rights
(TRIPs)1, care constituie cel mai complex document
multilateral asupra proprietăţii intelectuale la nivel global. În
domeniul protecţiei globale a proprietăţii intelectuale
acordul TRIPs este considerat un standard mondial care
impune reguli internaţionale comune în domeniu şi care
reglementează modul în care principiile de bază ale
comerţului mondial şi acordurile internaţionale în domeniul
protecţiei proprietăţii intelectuale sunt aplicate, modalitatea
cea mai adecvată de protejare a proprietăţii intelectuale,
1 Acordul privind unele aspectele ale Drepturilor de Proprietate Intelectuală legate de Comerţ
9
consolidarea legislativă şi practică a acestor drepturi pe
teritoriile naţionale statale, rezolvarea diferendelor dintre
statele membre OMC2 precum şi prevederile speciale
referitoare la perioada de tranziţie, până la implementarea în
totalitate a sistemului.
O definiţie universal acceptată a pirateriei sau a
contrafacerii nu există, sunt însa definiţii diferite ale
termenului si ale activităţilor care sunt în strânsă legătură cu
aceasta. Uneori interesul variază în funcţie de contextul în
care este folosit. În ţările vorbitoare de limbă engleză,
termenul „contrafacere” este folosit în primul rând pentru
încălcarea flagrantă a mărcilor în timp ce „pirateria” se
foloseşte mai mult în legătură cu dreptul de autor.
O definiţie mai recentă a contrafacerii adoptată de
către Organizaţia Mondială a Comerţului (O.M.C.) 3,
menţionează după cum urmează: „Contrafacerea mărcilor
comerciale ale produselor înseamnă orice fel de marfă,
inclusiv ambalaj care poartă, fără a avea autorizaţie, o
marcă comercială care este identică cu marca comercială
legal înregistrată pentru produsele respective sau care nu se
poate distinge în ceea ce priveşte aspectele sale esenţiale de
o astfel de marcă comercială şi care, în consecinţă, încalcă
drepturile proprietarului mărcii comerciale în discuţie, sub
incidenţa legilor ţării în care se face importul.”
Acordul TRIPs, instituie protejarea globală a
dreptului de autor pentru programele de calculator,
transmisiunile electronice, producătorii de fonograme şi
pentru organismele de radiodifuziune, dar în acelaşi timp
oferă artiştilor interpreţi şi executanţi dreptul de a împiedica
înregistrările neautorizate, reproducerea şi difuzarea
prestaţiilor în direct.
2 Organizaţia Mondială a Comerţului, cu sediul la Geneva, succesoarea „Acordului general asupra tarifelor şi
comerţului“ care operează în direcţia reducerii şi abolirii barierelor comerţului internaţional.
3 În art. 51 din Acordul TRIPs.
10
În ceea ce priveşte marca de fabrică sau de comerţ,
TRIPs propune ca procedura de înregistrare a acestora să fie
transparentă, întăreşte protecţia acordată mărcilor de
notorietate, şi împiedică utilizarea restricţiilor colaterale
pentru invalidarea mărcilor. Prevederile acordului,
referitoare la protecţia indicaţiilor geografice, au relevanţă
doar în domeniul produselor agricole, putând beneficia de
acest gen de protecţie, toţi producătorii unui bun dintr-o
zonă geografică desemnată. Desenele şi modelele
industriale, beneficiază, conform acordului, de o protecţie pe
termen de cel puţin zece ani, statele membre fiind obligate
să nu împiedice protejarea tiparelor pentru materialele
textile.
Aspectele cele mai importante şi totodată cele mai
controversate ale acordului se referă la brevetele de invenţie,
în mod particular la invenţiile Bio-tehnologice a căror
excludere de la brevetare este permisă pentru procedeele
biologice de obţinere de vegetale şi animale altele decât
microorganismele.
Pentru a obţine rezultate în lupta pentru protecţia
eficientă a proprietăţii intelectuale, la nivel global, trebuie ca
organismele internaţionale din domeniu să coopteze şi alte
organe naţionale sau regionale care au competenţă pe
această linie, dar şi reprezentanţii industriilor de profil şi
organismele care reprezintă titularii de drepturi4.
CAPITOLUL I
APARIŢIA ŞI DEZVOLTAREA DREPTURILOR DE
PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Secţiunea 1 Consideraţii generale despre proprietatea
intelectuală
4 Chang, H. Intellectual Property Rights and Economic Development: Historical Lessons and Emerging Issues
in the Journal of Human Development, 2001.
11
1.1. Apariţia dreptului de proprietate intelectuală la nivel
mondial. Proprietatea intelectuală cuprinde drepturile legale
ce rezultă din activitatea de creaţie intelectuală în domeniile:
industrial, ştiinţific, literar sau artistic. Imposibilitatea
protecţiei prin simpla posesie asupra obiectului proprietăţii
intelectuale, reprezintă baza întregului concept al
reglementărilor normative privind acest gen de proprietate,
care are drept scop apărarea creatorilor şi a altor producători
de bunuri şi servicii intelectuale prin cesionarea, pe durată
limitată, a dreptului de utilizare a acestor opere sau servicii.
În mod tradiţional proprietatea intelectuală se împarte în
două ramuri: „dreptul de autor şi drepturile conexe” şi
„proprietatea industrială”.
1.2. Evoluția dreptului de proprietate intelectuală. Studierea
modului în care au apărut şi evoluat drepturile de proprietate
intelectuală, are la bază cunoaşterea multiplelor şi
complexelor probleme referitoare la evoluţia civilizaţiei
materiale şi spirituale ale omenirii. În acest fel, abordarea
istorică referitoare la drepturile de proprietate intelectuală,
fundamentată pe coordonatele spaţiului şi timpului, deschide
o fereastră spre cunoaşterea vremurilor îndepărtate,
consolidează imaginea prezentului şi ne ajută să proiectam
în viitor această importantă ramură a dreptului.
Secțiunea 2 Evoluţia istorică a drepturilor de proprietate
intelectuală
2.1. Perioada privilegiilor şi a monopolurilor. Există
informaţii potrivit cărora, „încă de acum 3000 de ani,
meşteşugarii indieni obişnuiau sa-şi graveze semnăturile pe
creaţiile lor artistice înainte de a le expedia în Iran, acum
2000 de ani chinezi vindeau bunurile purtând marca lor în
zona Mării Mediterane, iar marca ceramică romană
12
FORTIS, ..., a devenit atât de renumită, încât a fost copiată
şi contrafăcută”5.
2.2. Perioada reglementărilor naţionale. Dezvoltarea
producţiei de masă, a unui sistem de distribuţie mai complex
a mărfurilor de la producător la consumator, intensificarea
comerţului internaţional, au condus la creşterea numărului
de produse contrafăcute şi a imitaţiilor.
2.3. Perioada internaţionalizării. Primii paşi făcuţi pentru
reuşita internaţionalizării protecţiei proprietăţii intelectuale,
s-au concretizat în apariţia măsurilor de protecţie acordate
pe bază de reciprocitate în legislaţia internă a unor state.
2.4. Globalizarea. Explozia tehnologică şi informaţională
fără precedent, precum şi tendinţa de globalizare care s-a
manifestat la nivelul economiei mondiale, concretizată prin
expansiunea companiilor multinaţionale, a marilor
producători de bunuri şi servicii, au condus la necesitatea
unor reglementări juridico-penale, care să protejeze
proprietatea intelectuală şi care să încerce să stopeze
fenomenul contrafacerilor şi al pirateriei.
2.5. Istoricul protecţiei proprietăţii intelectuale în România.
În România crearea unui cadru legal de protecţie a mărcilor
a fost iniţiat la 15 aprilie 1879 când a fost promulgată prima
lege asupra mărcilor de fabrică şi de comerţ.
Secţiunea 3 Definirea şi caracteristicile dreptului de
proprietate intelectuală
3.1. Definirea conceptului de proprietate intelectuală.
Proprietatea intelectuală, înglobează reglementările,
naţionale şi internaţionale, care protejează creaţia spiritului
uman în domeniul literar, artistic şi ştiinţific, şi care conferă
titularului de drept posibilitatea de a beneficia de pe urma
creaţiei intelectuale.
5 R. Pârvu, L. Oprea, M. Dinescu, Introducere în proprietatea intelectuală, Editura Rosetti, Bucureşti, 2001,
op.cit.p.169
13
3.2. Principalele caracteristici ale dreptului de proprietate
intelectuală. Proprietatea intelectuală se împarte în două
ramuri: dreptul de autor, drepturile conexe dreptului de
autor şi drepturile sui-generis ale fabricanţilor de baze de
date și proprietatea industrială
Secțiunea 4 Controverse în legătură cu legitimitatea
protecţiei dreptului de proprietate intelectuală
4.1. Proprietatea materială și cea imaterială. Motivaţia
originară a protecţiei proprietăţii intelectuale a fost
încurajarea muncii artistice şi creatoare prin acordarea unui
monopol de scurtă durată asupra unor anumite utilizări ale
operelor, monopol ce era conferit unui individ ori unei
corporaţii de către autoritate.
4.2. Aspecte practice. În acest sens, în teză am exemplificat
câteva probleme practice întâlnite în domeniul protecţiei
dreptului de autor.
4.3. „Patentul” - drept de proprietate industrială. În
domeniul brevetelor pentru noile soiuri de plante, informaţia
biologică poate fi revendicată astăzi ca proprietate
intelectuală. În acest sens, anumite instanţe din Statele Unite
ale Americii, au hotărât că: secvenţele genetice pot fi
patentate, chiar atunci când secvenţele sunt găsite „în
natură”, atâta vreme cât izolarea lor se realizează prin
intermediul anumitor mijloace artificiale.
4.4. Aspecte consacrate de doctrina națională. În opinia
noastră, proprietatea intelectuală nu reprezintă o oprelişte în
dezvoltarea economică, ci din contră, este motorul acesteia,
iar intervenţia statului în ceea ce priveşte reglementarea şi
protecţia împotriva monopolurilor de orice fel este benefică.
CAPITOLUL II
PROPRIETATEA INDUSTRIALĂ.
MANAGEMENTUL PROTECŢIEI CREAŢIILOR
UTILITARE
14
Secţiunea 1 Noţiune, caracteristici şi componenţă
1.1. Noțiune. Proprietatea industrială, cuprinde totalitatea
drepturilor asupra creaţiilor geniului uman referitoare la:
invenţii, modele de utilitate, desene sau modele industriale,
mărci de fabrică, de comerţ sau de servicii, topografii de
circuite integrate, soiuri de plante sau rase de animale,
nume comerciale, indicaţii de provenienţă sau denumiri de
origine, protecţia împotriva concurenţei neloiale6.
1.2. Caracteristici ale dreptului de proprietate industrială.
Protejarea dreptului de proprietate industrială, nu reprezintă
o obligaţie, ci o facultate sau o posibilitate recunoscută de
actele normative în vigoare, titularului de drepturi., care
poate fi o persoana fizică sau o persoană juridică.
Secţiunea 2 Protecţia creaţiilor tehnice.
2.1. Brevetul de invenție. Primul privilegiu cu drepturi
exclusive, a fost acordat în Ţara Românească la 28 mai
1800, de către domnitorul Alexandru Moruzi, pentru a
construi şi exploata „o fabrică de testemeluri” 7 - la
Mânăstirea Mărcuţa din Bucureşti, pentru o durată de 15
ani, cu interdicţia „de a nu fi fabricate sau confecţionate de
altcineva asemenea produse”.
2.2. Modalităţi de acordare a protecţiei pentru creaţiile
tehnice. Legea în vigoare, nu dă o definiţie, ca atare
invenţiei, dar având în vedere practica românească în
domeniu, putem definii invenţia ca fiind o creaţie tehnică
sau ştiinţifică care reprezintă o soluţie tehnică date unei
probleme tehnice.
2.3. Modelul de utilitate. Modelul de utilitate mai este
cunoscut în domeniul proprietăţii industriale sub denumirea
de „invenţia mică”, la nivel mondial existând o reală
preocupare pentru armonizarea legislaţiei în domeniu.
6 G.Bucşă, T Popescu, Dicţionar ilustrat de proprietate intelectuală, Editura OSIM, Bucureşti, 2003, p. 209
7 ţesătorie de tulpanuri de basmale, năframe, şaluri
15
2.4. Desenul și modelul industrial. Desenul industrial,
reprezintă aspectul exterior, fără rol funcţional, al unui
produs utilitar plan sau bidimensional. Modelul industrial
reprezintă aspectul exterior, fără rol funcţional, al unui
produs utilitar tridimensional.
2.5. Produse semiconductoare. Prin topografie a unui circuit
integrat, se înţelege dispunerea tridimensională a unor
elemente ale unui circuit integrat din care cel puţin un
element este activ, şi a interconexiunilor circuitului integrat.
Secțiunea 3 Protecţia creaţiilor estetice
3.1. Marca. Mărcile pot fi: semne, de genul cuvinte, nume
de persoane, desene, litere, cifre, elemente figurative, forme
tridimensionale, forme ale produselor sau ale ambalajelor,
combinaţii de culori, şi orice combinaţie a acestor semne.
3.2. Indicaţiile geografice (indicaţiile de provenienţă sau
denumirile de origine). În ceea ce priveşte indicaţia
geografică, nu există o definiţie unanim acceptată, legea
română8 prevede că indicaţia geografică constituie o
denumire care serveşte la identificarea unui produs dintr-o
ţară, regiune sau localitate, în cazul în care o calitate, o
reputaţie sau alte caracteristici determinante sunt sau pot fi
în mod esenţial atribuite acestei origini geografice.
3.3. Numele comercial. Numele comercial reprezintă
denumirea sau firma sub care o persoană juridică, legal
înregistrată, îşi desfăşoară activitatea şi sub care semnează,
şi care are ca principal rol, individualizarea sau deosebirea
de celelalte firme ale altor persoane juridice existente. În
ţara noastră numele comercial beneficiază de protecţia
legală9, cu toate că nu există obligativitatea înregistrării
numelui comercial ca marcă.
8 Legea 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice
9 Potrivit prevederilor Legii nr. 11/1991, privind combaterea concurenţei neloiale, cu modificările şi
completările prevăzute de: Legea nr. 21/1996; Legea nr. 298/2001; Legea nr. 187/2012 și Legea nr. 255/2013
16
Secțiunea 4 Alte categorii de drepturi de proprietate
industrială
4.1. Concurenţa neloială. Concurenţa neloială reprezintă10
„totalitatea actelor de concurenţă care contravin practicilor
cinstite în materie industrială sau comercială”.
4.2. Protecţia know-how-lui. „Know-how” sau echivalentul
francez „savoir-faire” înseamnă „a şti cum să faci sau a şti
să faci”, iar cuvintele sunt traduse în limba română cu
înţelesul de pricepere, dibăcie, cunoaştere, secrete, metode
de lucru11.
CAPITOLUL III
MANAGEMENTUL ACTIVITĂŢILOR DE
PROTECŢIE A DREPTURILOR DE PROPRIETATE
INDUSTRIALĂ ÎN LUMEA GLOBALIZATĂ
Secţiunea 1 Protecţia proprietăţii intelectuale în era
globalizării
1.1. Conceptul de globalizare. În ceea ce priveşte
globalizarea, nu există o definiţie unitară a acesteia, motiv
pentru care în teză am prezentat câteva din cele mai
relevante astfel de definiţii.
1.2. Dreptul de proprietate intelectuală în lumea globală.
Fenomenul globalizării în domeniul proprietăţii intelectuale
a interesat şi interesează din ce în ce mai multă lume, şi are
un impact real pe multiple planuri ale vieţii socio-
economice.
Secţiunea 2 Aspecte de drept comparat în domeniul
drepturilor de proprietate intelectuală
2.1. La nivelul ţărilor membre U.E. am prezentat aspecte din
următoarele state: Austria, Bulgaria, Danemarca, Franţa,
Germania, Grecia, Marea Britanie, Polonia, Portugalia,
Suedia și Spania.
10 În accepţiunea Convenţiei de la Paris
11 Dicţionar englez-român, Institutul de lingvistică, Editura Academiei, Bucureşti, 1974, p.423
17
2.2. Prevederi penale din legislaţiile altor state am prezentat
cele mai relevante aspecte din SUA.
Secțiunea 3 Practică judiciară în domeniul drepturilor de
proprietate industrială
3.1. Criminalitatea economico-financiară în domeniul de
referință. Pentru o abordare cât mai riguroasă a temei vom
proceda la o scurtă prezentare a paşilor urmaţi de România
în cadrul procesului de aderare la U.E., finalizaţi prin
semnarea la 25 aprilie 2005, la Luxemburg, a tratatului de
aderare, tratat care a stat la baza procesului de ratificare, ce
a permis intrarea ţării noastre la data de 01 ianuarie 2007 în
Uniunea Europeană.
3.2. Contrafacerea „noua armă” a crimei organizate. În
ceea ce priveşte pirateria şi contrafacerile - componentă
importantă a criminalităţii pe verticală - în statele membre
U.E. dar şi în statele dezvoltate, statisticile relevă o creştere
substanţială a fenomenului dar şi o diversificare substanţială
a activităţilor ilegale.
3.3. Impactul crizei globale în domeniul drepturilor de
proprietate intelectuală. Ultimi ani au fost marcaţi de
evenimente semnificative în lumea financiară, care au
generat puternice tensiuni în economia globală,
materializate în prăbuşiri ale unor fonduri de investiţii,
descoperirea unor uriaşe fraude bancare şi instrumentarea
scandalurilor de evaziune fiscală în care au fost implicate
nume sonore la nivel mondial.
CAPITOLUL IV
REGLEMENTĂRI INTERNAŢIONALE,
COMUNITARE ŞI NAŢIONALE ÎN DOMENIUL
DREPTURILOR DE PROPRIETATE INDUSTRIALĂ
Secţiunea 1 Tratate si convenţii internaţionale în domeniu.
1.1. Convenţia de la Paris pentru protecţia proprietăţii
industriale din 1883
18
1.2. Convenţia pentru instituirea Organizaţiei Mondiale a
Proprietăţii Intelectuale, din 14 iulie 1967
1.3. Aranjamentul de la Madrid privind înregistrarea
internaţională a mărcilor, în forma revizuită la Stockholm
la 14 iulie 1967
1.4. Aranjamentul de la Haga privind depozitul in-
ternaţional de desene şi modele industriale, din 6 noiembrie
1925
1.5. Aranjamentul de la Madrid privind reprimarea
indicaţiilor de provenienţă false sau înşelătoare asupra
produselor
1.6. Aranjamentul de la Nisa privind clasificarea in-
ternaţională a produselor şi serviciilor în vederea
înregistrării mărcilor, din 15 iunie 1957
1.7. Aranjamentul de la Lisabona privind protecţia
denumirilor de origine şi înregistrarea lor internaţională
1.8. Aranjamentul de la Locarno privind clasificarea
internaţională a desenelor şi modelelor industriale, semnat
la 8 octombrie 1968
1.9. Tratatul de cooperare în domeniul brevetelor (P.C.T.),
adoptat la Washington la 19 iunie 1970
1.10. Aranjamentul de la Strasbourg privind clasificarea
internaţională a brevetelor de invenţii din 26 martie 1971
1.11. Tratatul de la Viena privind înregistrarea mărcilor
1.12. Aranjamentul de la Viena care instituie clasificarea
internaţională a elementelor figurative ale mărcilor,
întocmit la Viena la 12 iunie 1973
1.13. Convenţia de la Miinchen privind brevetul european
1.14. Tratatul de la Budapesta privind recunoaşterea
internaţională a depozitului de microorganisme în scopul
procedurii de brevetare, semnat la 28 aprilie 1977
1.15. Tratat privind dreptul mărcilor, adoptat la Geneva la
27 octombrie 1994
19
1.16. Convenţia Internaţională pentru Protecţia Noilor
Soiuri de Plante (UPOV)
Secţiunea 2 Reglementări ale Uniunii Europene în
domeniul drepturilor de proprietate industrială
2.1. Directiva 98/71 a Parlamentului European şi a
Consiliului, din 13 octombrie 1998, privind protecţia
juridică a desenelor şi modelelor
2.2. Directiva 89/104 CEE din 28.12.1988 privind
apropierea legislaţiilor referitoare la mărcile comerciale
2.3. Directiva Parlamentului European şi a Consiliului
2004/48 CE din 29 aprilie 2004 privind respectarea
drepturilor de proprietate intelectuală
2.4. Convenţie privind acordarea brevetelor europene
CAPITOLUL V
ORGANIZAŢII INTERNAŢIONALE, REGIONALE ŞI
NAŢIONALE CU ATRIBUŢII ÎN DOMENIUL
MANAGEMENTULUI DREPTURILOR DE
PROPRIETATE INDUSTRIALĂ
Secțiunea 1 Organizații regionale
1.1. OSIM și ORDA
1.2. Oficiul de Armonizare în Piaţa Internă. (OAPI) este o
agenţie a Uniunii Europene responsabilă cu promovarea şi
administrarea mărcii comunitare (din 1994) şi a designului
comunitar înregistrat (din 2003).
1.3. Oficiul European de Brevete. (EPO), cu sediul la
Munchen, face parte din Organizaţia Europeană a
Brevetului, instituită prin Convenţia privind Brevetul
European, are ca principală sarcină eliberarea brevetului
european de invenţie.
1.4. Oficiul Comunitar pentru Varietăţi de Plante. Oficiul
protejează la nivel comunitar drepturile amelioratorului
asupra noilor soiuri de plante aparţinând tuturor genurilor şi
20
speciilor de plante, incluzând, printre altele, hibrizii între
genuri şi specii.
1.5. Institutul European de Inovare şi Tehnologie. (EIT),
înfiinţat în anul 2008, are ca principală misiune consolidarea
capacităţii de inovare în comunitatea europeană, prin
cooperarea deplină a principalilor actori europeni din
„triunghiul cunoaşterii” care sunt învăţământul superior,
cercetarea şi întreprinderile.
Secțiunea 2 Organizaţia Mondială a Proprietăţii
Intelectuale
Secțiunea 3 Observatorul European în domeniul
contrafacerii şi a piraterie
CAPITOLUL VI
INDUSTRIA CONTRAFACERILOR ŞI A
PIRATERIEI. ANALIZA INFRACŢIUNILOR DIN
DOMENIUL DREPTURILOR DE PROPRIETATE
INDUSTRIALĂ DIN LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ
Secţiunea 1 Infracţiunii din domeniul brevetelor de
invenţii şi de soi
1.1. Însuşirea calităţii de inventator. Însuşirea fără drept, în
orice mod, a calităţii de inventator constituie infracţiune şi
se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu
amendă12. Împăcarea înlătură răspunderea penală13.
1.2. Contrafacerea unei invenţii. Încălcarea dispoziţiilor art.
32 alin.(2)14 constituie infracţiunea de contrafacere şi se
pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
12 Legea nr. 64 din 11 octombrie 1991 republicată şi actualizată privind brevetele
13 Conform prev. art. 40 pct. 1 şi art. 247 din Legea nr. 187/2012, începând cu data de 1 februarie 2014 (data
intrării în vigoare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal)
14 Potrivit art. 32 alin. 2 este interzisă efectuarea, fără consimţământul titularului, a următoarelor acte:
a) fabricarea, folosirea, oferirea spre vânzare, vânzarea sau importul în vederea folosirii, oferirii spre vânzare
ori vânzării, în cazul în care obiectul brevetului este un produs;
b) utilizarea procedeului, precum şi folosirea, oferirea spre vânzare, vânzarea sau importul în aceste scopuri al
produsului obţinut direct prin procedeul brevetat, în cazul în care obiectul brevetului este un procedeu.
21
Împăcarea înlătură răspunderea penală15. Brevetul de
invenţie conferă titularului sau un drept exclusiv de
exploatare a invenţiei pe întreaga sa durată de protecţie16.
1.3. Divulgarea datelor cuprinse în cererea de brevet.
Constituie infracţiune, divulgarea de către personalul
Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci, precum şi de către
persoanele care efectuează lucrări în legătură cu invenţiile, a
datelor cuprinse în cererile de brevet, până la publicarea lor
şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu
amendă17.
1.4. Analiza infracţiunii de contrafacere a unui soi.
Constituie infracţiunea de contrafacere, şi se pedepseşte cu
închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, efectuarea,
fără autorizaţia titularului brevetului de soi, a oricărui act
prevăzut la art.30 alin.(1)18, precum şi a oricărui act din cele
prevăzute în norma de incriminare.
Secţiunea 2 Protecţia designului industrial
2.1. Analiza infracţiunii de însuşire a calităţii de autor a
unui desen sau model industrial. Însuşirea fără drept, în
orice mod, a calităţii de autor al desenului sau modelului
industrial şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani
15 Conform art. 40 pct. 2 şi art. 247 din Legea nr. 187/2012, începând cu data de 1 februarie 2014 (data intrării
în vigoare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal)
16 Potrivit art. 33 alin. (1), din Legea nr. 64/1991
17 Conform art. 40 pct. 3 şi art. 247 din Legea nr. 187/2012, începând cu data de 1 februarie 2014 (data intrării
în vigoare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal)
18 Titularul de brevet pentru soi beneficiază de dreptul exclusiv de exploatare a noului soi şi de dreptul de a
interzice oricărei persoane sa efectueze, fără autorizaţia sa, următoarele acte privind materialul de înmulţire sau
materialul recoltat aparţinând soiului protejat:
a) producerea sau reproducerea;
b) condiţionarea în scopul înmulţirii;
c) oferirea spre vânzare;
d) vânzarea sau orice alta forma de comercializare;
e) importul;
f) exportul;
g) depozitarea pentru unul dintre scopurile prevăzute la lit. a)-f).
22
sau cu amendă. Împăcarea înlătură răspunderea
penală19. 2.2. Analiza infracţiunii de contrafacere a unui desen sau
model industrial. Săvârşirea fără drept a oricărui act
prevăzut la art. 30, după data înregistrării desenului sau
modelului, constituie infracţiunea de contrafacere şi se
pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani ori cu amendă.
Împăcarea înlătură răspunderea penală.
Secţiunea 3 Aspecte de natură penală privind mărcile şi
indicaţiile geografice
3.1. Analiza infracţiunilor prevăzute de legea 84 din 1998.
Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3
luni la 2 ani sau cu amendă săvârşirea, fără drept, a faptelor
incriminate de textul legislativ.
Secţiunea 4 Protecţia penală a topografiilor (produselor
semiconductoare)
4.1. Contrafacere şi exploatarea comercială fără drept a
unei topografii a unui produs semiconductor. Exploatarea
comercială sau producerea fără drept a unei topografii
protejate ori a unui produs semiconductor în care este
încorporată o topografie protejată sau a unui element de
circuit care încorporează un astfel de produs semiconductor,
în măsura în care acest element continuă să conţină o
topografie, dacă fapta a fost comisă după data publicării
înregistrării topografiei în Registrul naţional al topografiilor,
constituie infracţiunea de contrafacere şi se pedepseşte cu
închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă20. Împăcarea
înlătură răspunderea penală.
19 Legea nr. 129/1992, privind desenul şi modelul industrial, Republicată în M. Of. al României, Partea I, nr.
242 din 4 aprilie 2014
20 Legea nr. 16 din 6 martie 1995 privind protecţia topografiilor produselor semiconductoare, republicată, în
M. Of. al României, Partea I, nr. 211 din 25 martie 2014, în temeiul art. 248 din Legea nr. 187/2012 pentru
punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012, rectificată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 117 din 1 martie
23
Secţiunea 5 Concurenţa neloială
5.1. Concurenţa neloială. Persoana care săvârşeşte un act de
concurenţă neloială va fi obligată să înceteze sau să înlăture
actul, să restituie documentele confidenţiale însuşite în mod
ilicit de la deţinătorul lor legitim şi, după caz, să plătească
despăgubiri pentru daunele pricinuite, conform legislaţiei în
vigoare.
Secțiunea 6 „Industria contrafacerilor şi a pirateriei” -
caracteristici şi impact economico-social
6.1. Pirateria. Pirateria constă în copierea neautorizată a
operei protejate prin drept de autor sau drepturi conexe, în
scopuri comerciale ori necomerciale, precum şi vânzarea
neautorizată a operei copiate, activitate executată de o terţă
persoană, fără consimţământul sau autorizarea titularilor
de drept.
6.2. Mărfurile pirate. Conform prevederilor legale în
vigoare21, mărfurile pirat sunt definite ca fiind: „toate
copiile, indiferent de suport, inclusiv copertele, realizate
fără consimţământul titularului de drepturi sau al persoanei
legal autorizate de acesta şi care sunt executate, direct ori
indirect, total sau parţial, de pe un produs purtător de
drepturi de autor sau de drepturi conexe ori de pe
ambalajele sau copertele acestora”.
6.3. Tehnici de ridicare a produselor „pirat” cu ocazia
efectuării verificărilor economico-financiare. Un aspect,
deosebit de important pentru desfăşurarea ulterioară a
activităţilor în cadrul dosarului de urmărire penală din
domeniul drepturilor de autor şi a drepturilor conexe îl
2013, cu modificările ulterioare, dându-se textelor o nouă numerotare, modificată prin Legea nr. 76/2012 pentru
punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012 cu modificările ulterioare.
21 Cf. prev. art. 136 indice 6 alin.(8) din Legea 8 din 1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu
modificările şi completările în vigoare.
24
constituie modul în care echipa de control asigură produsele
ridicate în vederea definitivării cercetărilor.
6.5. Tehnici de verificare economico-financiară în domeniul
programelor pentru Calculator. Considerăm că sunt
necesare şi utile câteva precizări cu privire la regulile
generale, ce trebuiesc respectate cu ocazia verificărilor
efectuate de poliţiştii specializaţi de la investigarea fraudelor
la societăţi sau instituţii în unde sunt utilizate programe
pentru calculator.
6.6. Elemente specifice de întocmire a procesului verbal de
constatare. În teză am prezentat elementele specifice unei
verificări economico-financiare în domeniul software, care
trebuie să fie menţionate în procesul verbal încheiat cu
această ocazie.
6.7. Contrafacerea. Creşterea continuă a populaţiei globului,
creşterea exponenţială a necesităţilor pentru anumite
categorii de mărfuri, perfecţionarea profesională, lipsa de
educaţie în domeniu, a unor segmente de consumatori, sunt
principalii factori socio-economici care favorizează
activităţile frauduloase de piratare şi contrafacere.
6.8. Cauzele care determină contrafacerea
STUDIU DE CAZ
CONTRAFACEREA ȘI PIRATERIA ÎN DOMENIUL
JOCURILOR DE NOROC
Secțiunea 1 Despre jocurile de noroc tip slot-machine
1.1. Scurt istoric al apariţiei automatelor de joc. Aparatele
automate de jocuri de noroc, cunoscute în zilele noastre sub
denumirea de „slot-machine”, au fost inventate cu mai mult
de un secol în urmă de către August Fey22, un mecanic
german, care a emigrat în San Francisco.
1.2. Despre piraterie şi contrafacere în domeniul jocurilor
de noroc. Criminalitatea în domeniul drepturilor de
22 numele anterior Charles Fey, a se vedea în acest sens http://en.wikipedia.org/wiki/Charles_Fey
25
proprietate intelectuală a devenit o problemă globală, având
un pronunţat caracter transfrontalier, efectele sale negative
implicând adesea încălcări grave ale drepturilor omului,
pierderi financiare şi daune economice statelor, punând în
pericol viaţa şi sănătatea a numeroase fiinţe umane,
constituind o ameninţare la adresa securităţii naţionale a
statelor, putând avea un efect devastator asupra societăţii
umane.
1.3. Contrafacerea unei mărci. În România, au fost
identificate mărci şi desene industriale contrafăcute de
jocuri de noroc tip slot-machine, dar şi programe de
calculator piratate utilizate în industria jocurilor de noroc.
1.4. Contrafacerea desenului industrial. Drepturile asupra
desenelor industriale sunt recunoscute şi protejate pe
teritoriul României prin înregistrarea acestora la OSIM şi
prin eliberarea unui certificat de înregistrare care constituie
titlul de protecţie pentru desenul industrial.
1.5. Piratarea programelor de calculator. Regimul juridic al
protecţiei creaţiilor din diverse domenii, inclusiv al
programelor pentru calculator, considerat ca o creaţie
intelectuală, prezenta diferenţe semnificative în statele
europene, anterior anilor 1990, de natură să afecteze şi să
perturbe Piaţa Unică, la care se adaugă utilizarea masivă a
anumitor opere, printre care şi programele de calculator.
Secțiunea 2 Aspecte practice referitoare la identificarea
produselor pirat şi contrafăcute în domeniul slot-machine 2.1. Forma de prezentare
2.2. Componentele hardware
2.3. Programul de joc
2.4. Interfaţa vizuală, auditivă şi modul de operare al
jocului
2.5. Meniuri şi opţiuni
2.6. Concluziile expertizei
26
PROPUNERE DE LEGE FERENDA
Protecţia proprietăţii intelectuale, reprezintă o
îndatorire a statului român, care prin prevederile actelor
normative interne, cât şi prin aderarea la convenţiile,
aranjamentele, protocoalele şi tratatele internaţionale, face
dovada că obiectul creaţiei spiritului uman reprezintă o
problemă de interes major, care este tratată cu seriozitatea
necesară.
Apreciem că, legislaţia românească în domeniul
dreptului de autor, a drepturilor conexe, a dreptului sui-
generis al titularului bazei de date şi a drepturilor de
proprietate industrială, este în cea mai mare parte
armonizată cu prevederile convenţiilor şi tratatelor
internaţionale, dar şi cu cele ale directivelor Uniunii
Europene.
În acest sens, considerăm că majorarea limitelor
pedepselor şi mărirea cuantumului amenzilor ce pot fi
aplicate pentru încălcarea drepturilor de proprietate
intelectuală, este justificată, pe de o parte de faptul că
fenomenul contrafacerilor şi al pirateriei a luat o amploare
fără precedent în ultimii 10 ani, producând pagube, atât
titularilor de drepturi cât şi societăţii în ansamblul ei prin
prejudicierea bugetelor naţionale sau a bugetului Comunitar,
iar pe de altă parte, considerăm că funcţia de prevenire a
pedepsei, poate depinde de asprimea şi duritatea acesteia dar
şi de certitudinea şi inevitabilitatea aplicării acesteia.
Principala problemă în domeniul prevenirii şi
combaterii infracţiunilor la dreptul proprietăţii intelectuale,
constă în aplicarea incoerentă şi total nesatisfăcătoare a
prevederilor actelor normative în vigoare de către procurorii
din cadrul parchetelor şi respectiv de către judecătorii care
instrumentează acest gen de infracţiuni.
Un pas înainte, în domeniul aplicării legii penale
uniform, s-a făcut odată cu prevederile Planului de acţiune
27
pentru implementarea Strategiei naţionale în domeniul
proprietăţii intelectuale, adoptat prin Hotărârea de Guvern
nr.1174/2005, unde, unul din obiectivele propuse îl
reprezintă întărirea capacităţii administrative a Ministerului
Public, concretizată prin înfiinţarea în cadrul Parchetului de
pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a unui Serviciu
pentru coordonarea activităţii procurorilor în domeniul
drepturilor de proprietate intelectuală.
Constituirea acestei structuri a fost necesară, fiind
vizate în principal două componente, respectiv asigurarea
unei supravegheri şi a unei coordonări obiective a
activităţilor de constatare şi cercetare a infracţiunilor din
domeniul drepturilor de proprietate intelectuală, efectuate de
poliţişti specializaţi din structurile Inspectoratului General al
Poliţiei Române - Direcţia de Investigare a Fraudelor şi
Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră. În vederea
funcţionării legale şi eficiente a acestui Serviciu, Ministrul
Justiţiei a emis Ordinul nr.412/C/25.01.2006, în temeiul
căruia Serviciul funcţionează.
Ulterior, prevederea în cauză a fost modificată, în
conformitate cu Legea nr.356/2006, prin abrogarea art.209
alin.5 şi 6 C.p.p. şi art.21 alin.3 C.p.p. care au condus la
desfiinţarea Biroului de combatere a infracţiunilor în
domeniul drepturilor de proprietate intelectuală din cadrul
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi
care a produs o serie de consecinţe practice negative. Astfel,
această măsură a atras după sine declinarea de îndată a
dosarelor aflate în supravegherea Biroului în diverse stadii
de instrumentare, la unităţile de parchet competente din
teritoriu şi încărcarea volumului de lucru al acestora. De
asemenea, o parte din aceste in fracţiuni au fost comise pe
raza mai multor Curţi de Apel, aspect care, în urma
declinării dosarelor, a îngreunat continuarea cercetărilor de
către o singură unitate de parchet (spre exemplu: în
28
conformitate cu art.132 alin.2 C.p.p., există o serie de acte
de urmărire penală care nu pot fi efectuate prin comisie
rogatorie).
Divizarea activităţii de urmărire penală s-a reflectat
şi în faza de judecată, deoarece în practică, în măsura în
care nu există elemente de criminalitate organizată,
instanţele au pronunţat hotărâri judecătoreşti contradictorii,
care în fapt privesc aceleaşi infracţiuni şi aceleaşi persoane
între care există legături infracţionale, dar care au fost
trimise în judecată de parchete diferite. Nu în ultimul rând,
trebuie subliniată atribuţia biroului de monitorizare lunară a
cauzelor complexe, prin intermediul căreia se realizează o
evidenţă obiectivă a situaţiei infracţionale în materia
drepturilor de proprietate intelectuală la nivelul întregii ţări.
Având în vedere aceste aspecte, considerăm că, în
contextul în care România este membră a Uniunii Europene
şi este absolut necesar combaterea eficientă a fenomenului
contrafacerii şi pirateriei, se impune continuarea activităţii
Biroului de combatere a infracţiunilor în domeniul
drepturilor de proprietate intelectuală - aşa cum aceasta a
fost stabilită prin Ordin al Ministrului Justiţiei - şi pe cale de
consecinţă, menţinerea în vigoare a dispoziţiilor procedurale
reglementate de dispoziţiile art.209 alin.5 şi 6 C.p.p. şi
art.217 alin.3 C.p.p.
În ceea ce priveşte o mai bună gestionare a
problemelor din domeniul drepturilor de proprietate
intelectuală, precum şi în vederea eliminării neajunsurilor,
care pot apărea în practica judiciară în acest domeniu,
propunem de lege ferenda, elaborarea şi adoptarea unui
COD AL PROPRIETĂŢII INTELECTUALE ROMÂN,
care să sistematizeze şi să reglementeze unitar, în
conformitate cu prevederile acordurilor şi convenţiilor
internaţionale la care România este parte, dar şi cu
directivele Uniunii Europene în domeniul, dreptului de
29
autor, a drepturilor conexe, a dreptului sui-generis al
fabricantului de baze de date şi al drepturilor de proprietate
industrială. În acest sens propunem o sistematizare a
Codului în felul următor:
Titlul I Dreptul de autor, drepturile conexe şi dreptul sui-
generis al
fabricantului de baze de date
Titlul II Brevetele de invenţie
Titlul III Noile soiuri de plante şi rase de animale
Titlul IV Modelele de utilitate
Titlul V Design industrial (Desene şi modele industriale)
Titlul VI Topografii produselor semiconductoare
(circuite integrate)
Titlul VII Mărcile şi indicaţiile geografice
Titlul VIII Concurenţa neloială
Titlul IX Combaterea Pirateriei şi a Contrafacerilor
Titlul X Respectarea drepturilor de proprietate
intelectuală în vamă
Un prim aspect de noutate în domeniu îl constituie
reglementarea „modelului de utilitate” sau „mica invenţie”,
aşa cum este cunoscut în literatura de specialitate, necesar
dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii şi nu numai.
Protecţia modelului de utilitate, este necesară pentru a servi
scopurilor de asigurare a protecţiei unui obiect de
proprietate industrială, cu cerinţe mai puţin riguroase şi cu o
durată mai scurtă în comparaţie cu un brevet de invenţie
clasic.
Protecţia penală a drepturilor de proprietate
intelectuală, va fi reglementată distinct în cadrul titlurilor 8
şi 9, unde se va avea în vedere eliminarea prevederilor
similare, existente în acest moment în legile speciale dar şi
în Codul penal. Astfel propunem de lege ferenda, abrogarea
art. 299, art. 300 şi art. 301 C. pen., şi a prevederii similare
din art.5, al Legii 11/1991, privind combaterea concurenţei
30
neloiale modificată şi completată, precum şi a altor
paralelisme existente în actele normative din domeniu de
referinţă. De asemenea propunem de lege ferenda
introducerea în Codul Proprietăţii Intelectuale, a
prevederilor art. 297 C. pen, referitoare la înşelăciunea cu
privire la calitatea mărfurilor, a art. 298 C. pen., divulgarea
secretului economic, şi a art. 313 C. pen., falsificarea de
alimente şi alte produse.
Considerăm necesară, incriminarea separată în cadrul
Codului Proprietăţii Intelectuale, a infracţiunilor de
evaziune fiscală şi contrabandă săvârşite ca urmare a
nerespectării legislaţiei specifice în domeniul drepturilor de
proprietate intelectuală.
Propunerea referitoare la Codul Proprietăţii
Intelectuale Român, a avut la bază, prevederile Codului
proprietăţii intelectuale francez, adoptat în 1992 şi
modificat în 1997, şi respectiv a Codului proprietăţii
intelectuale portughez, din 1985, modificat în 1991.
Considerăm ca propunerea făcută, dacă va fi pusă în
practică, va reprezenta un pas înainte în activitatea de
protecţie a drepturilor de proprietate intelectuală, ea fiind
chemată să desăvârşească şi să îmbunătăţească, protejarea
valorilor culturale naţionale şi o promovare fermă a
acestora. Este imperios necesar ca dreptul de autor,
drepturile conexe şi drepturile de proprietate industriale, să
beneficieze de reglementări sigure, sistematizate şi uniform
aplicate, pe teritoriul naţional şi internaţional, care să
asigure o consacrare juridică în forme eficiente, astfel încât,
creaţiile literare, artistice sau ştiinţifice să contribuie la
înfăptuirea progresului spiritual şi material al societăţii
mondiale.
31
B I B L I O G R A F I E Legislaţie, documente oficiale
Acte normative naţionale
1. Constituţia României, publicată în Monitorul Oficial al României
nr.233 din 1991, revizuită prin Legea nr.429/2003, aprobată prin
referendum la 18-19.10.2003 şi republicată în Monitorul Oficial al
României nr.767 din 2003.
2. Codul penal al României, adoptat prin Legea nr.301/2004, publicată
în Monitorul Oficial al României nr.575 din 2004
3. Codul Fiscal al României, în vigoare de la 1 ianuarie 2007, cu
modificările şi completările până la data de 01 noiembrie 2007
4. Decretul nr. 321/1956 privind dreptul de autor, publicat în Buletinul
Oficial, Partea I-a, nr. 18 din 27 iunie 1956
5. Decretul nr. 1.175 din 28 decembrie 1968 privind ratificarea
Convenţiei pentru instituirea Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii
Intelectuale, publicat în Buletinul Oficial, Partea I-a, nr. 1 din 6
ianuarie 1969
6. Decizia ORDA nr. 1/1997 pentru acordarea Avizului de funcţionare
şi de exercitare a drepturilor ca organism de gestiune colectiva a
drepturilor de autor Societăţii pentru Drepturi de Autor în
Cinematografie şi Audiovizual a Autorilor şi Realizatorilor
(DACIN-SARA), publicată în Monitorul Oficial al României nr.
109 din 2 iunie 1997
7. Decizia ORDA nr. 3/1997, pentru avizarea funcţionarii ca
organism de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale de autor
în domeniul muzical a Asociaţiei „Uniunea Compozitorilor şi
Muzicologilor din România - Asociaţia pentru Drepturi de Autor”
(UCMR-ADA), publicată în Monitorul Oficial al României nr. 58
din 8 aprilie 1997
8. Decizia ORDA nr. 4/1997, de acordare a avizului de funcţionare şi
exercitare a drepturilor ca organism de gestiune colectivă a
drepturilor conexe Centrului Roman pentru Administrarea
Drepturilor Artiştilor Interpreţi (CREDIDAM), publicată în
Monitorul Oficial al României nr. 57 din 4 aprilie 1997
9. Decizia ORDA nr. 8/1997, pentru avizarea funcţionării ca
organism de gestiune colectivă a drepturilor de autor în domeniul
operelor scrise a Fondului Literar, publicată în Monitorul Oficial al
României nr. 138 din 1 iulie 1997
10. Decizia ORDA nr. 5/1997, pentru avizarea funcţionării ca organism
de gestiune colectivă a drepturilor conexe în domeniul muzical a
Uniunii Producătorilor de Fonograme din România (UPFR),
32
publicată în Monitorul Oficial al României nr. 121 din 23 martie
1998
11. Decizia ORDA nr. 9/1999, privind avizarea constituirii şi
funcţionării ca organism de gestiune colectivă a drepturilor de autor
şi a drepturilor conexe deţinute de producători în domeniul operelor
audiovizuale şi cinematografice a Asociaţiei „Uniunea
Producătorilor de Film şi Audiovizual din România” (UPFAR),
publicată în Monitorul Oficial al României nr. 177 din 25 aprilie
2000
12. Legea nr. 26 din 06.11.1990 privind registrul comerţului, publicată
în Monitorul Oficial al României nr.121 din 1990, republicată în
Monitorul Oficial al României nr. 413 din 14 iunie 2002 şi
actualizată
13. Legea nr. 11 din 29.01.1991 privind combaterea concurenţei
neloiale, publicată în Monitorul Oficial al României nr.24 din 1991,
cu modificările şi completările prevăzute de Legea nr. 298 din 7
iunie 2001
14. Legea nr. 64 din 11.10.1991 privind brevetele de invenţie, publicată
în Monitorul Oficial al României nr. 212 din 1991, cu modificările
şi completările aduse de: Legea nr. 571 din 22 decembrie 2003 ;
Ordonanţa de Urgenţă nr. 190 din 21 noiembrie 2005 şi Legea nr.
278 din 4 iulie 2006
15. Legea nr. 44/1992 pentru aderarea României la Aranjamentul de la
Haga privind depozitul internaţional de desene si modele
industriale, din 6.11.1925, cu modificările şi completările ulterioare,
publicată în Monitorul Oficial al României nr. 95 din 15 mai 1992
16. Legea nr. 129 din 29.12.1992 privind protecţia desenelor şi
modelelor industriale, publicată în Monitorul Oficial al României
nr.1 din 1993, cu modificările şi completările aduse de Legea nr.
585 din 29/10/2002 publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I nr. 810 din 07/11/2002
17. Legea nr. 16 din 06.03.1995 privind protecţia topografiilor
circuitelor integrate, publicată în Monitorul Oficial al României nr.
45 din 1995, republicată în Monitorul Oficial al României nr. 824
din 6 octombrie 2006
18. Legea nr. 8 din 14.03.1996 privind dreptul de autor şi drepturile
conexe, Monitorul Oficial al României nr. 60 din 26 martie 1996 şi
a suferit modificările şi completările aduse de: Legea nr. 146 din 24
iulie 1997; Legea nr. 285 din 23 iunie 2004; Ordonanţa de Urgenţă
nr. 123 din 1 septembrie 2005; Ordonanţa de Urgenţă nr. 190 din 21
noiembrie 2005; Legea nr. 329 din 14 iulie 2006
33
19. Legea nr. 5 din 8 ianuarie 1998 pentru ratificarea Protocolului
referitor la Aranjamentul de la Madrid privind înregistrarea
internaţională a mărcilor, adoptat la Madrid la 27 iunie 1989
20. Legea nr. 3 din1998 pentru ratificarea Aranjamentului de la Nisa
privind clasificarea internaţională a produselor şi serviciilor în
vederea înregistrării mărcilor, publicată Monitorul Oficial al
României nr.10 din 14 ianuarie 1998
21. Legea nr. 84 din 15.04.1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I-a, nr 161 din 23
aprilie 1998, modificată şi completată de Ordonanţa de Urgenţă nr.
190 din 21 noiembrie 2005
22. Legea nr. 93/1998 privind protecţia tranzitorie a brevetelor de
invenţie, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 186 din 20
mai 1998
23. Legea nr. 255 din 31.12.1998 privind protecţia noilor soiuri de
plante, Monitorul Oficial al României nr.525 din 1998, republicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 65 din 26.01.2007
24. Legea nr. 76 pentru aderarea României la Convenţia internaţională
pentru protecţia artiştilor interpreţi sau executanţi, a producătorilor
de fonograme şi a organismelor de radiodifuziune, încheiată la
Roma la 26 octombrie 1961 publicată în Monitorul Oficial al
României nr.148 din 14 aprilie 1998 - Convenţia a intrat în vigoare
pentru România la 22 octombrie 1998
25. Legea nr. 77 pentru aderarea României la Convenţia de la Berna
pentru protecţia operelor literare şi artistice din 9 septembrie 1886,
în forma revizuită prin Actul de la Paris la 24 iulie 1971 şi
modificată la 28 septembrie 1979, publicată în Monitorul Oficial al
României nr.156 din 17 aprilie 1998 - Convenţia de la Berna în
ultima sa formă revizuită a intrat în vigoare pentru România la 9
septembrie 1998
26. Legea nr. 78 pentru aderarea României la Convenţia pentru
protejarea producătorilor de fonograme împotriva reproducerii
neautorizate a fonogramelor lor, adoptată la Geneva la 29 octombrie
1971 publicată în Monitorul Oficial al României nr.156 din 17
aprilie 1998 -Convenţia a intrat în vigoare pentru România la 1
octombrie 1998
27. Legea nr. 205 din 21 noiembrie 2000 pentru ratificarea Tratatului
O.M.P.I. privind dreptul de autor, adoptat la Geneva la 20
decembrie 1996, Publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 609
din 27 noiembrie 2000
34
28. Legea nr. 206 din 21 noiembrie 2000 pentru ratificarea Tratatului
O.M.P.I. privind interpretările, execuţiile şi fonogramele, adoptat la
Geneva la 20 decembrie 1996, publicată în Monitorul Oficial,
Partea I, nr. 609 din 27 noiembrie 2000
29. Legea nr. 15/2001 pentru ratificarea Actului de la Geneva al
Aranjamentului de la Haga privind înregistrarea internaţionala a
desenelor si modelelor industriale, adoptat la 2 iulie 1999, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 103 din 28 februarie
2001
30. Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 429 din 31 iulie 2001
31. Legea nr. 611 din 13 noiembrie 2002 privind aderarea României la
Convenţia privind eliberarea brevetelor europene, adoptată la
Munchen la 5 octombrie 1973, precum şi la Actul de revizuire a
acesteia, adoptat la Munchen la 29 noiembrie 2000, publicată în
Monitorul Oficial al României nr. 844 din 22 noiembrie 2002
32. Lege nr. 451/2004 privind marca temporală, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I nr. 1021 din 05/11/2004
33. Legea 337 din 29 noiembrie 2005 privind protecţia topografiilor
produselor semiconductoare
34. Ordonanţa Guvernului nr. 66 din 17 august 2000, privind
organizarea şi exercitarea profesiei de consilier în proprietate
industrială republicată în Monitorul Oficial al României nr. 1019
din 21 decembrie 2006
35. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 190 din 21 noiembrie 2005,
pentru realizarea unor măsuri necesare în procesul de integrare
europeană, publicată în Monitorul Oficial al României nr.1179 din
28 decembrie 2005
36. Ordonanţa Guvernului nr. 2 din 1992 privind protecţia
consumatorilor, republicată, cu modificările şi completările în
vigoare
37. Ordonanţa Guvernului nr. 25/2006 privind întărirea capacităţii
administrative a Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, cu
modificările şi completările aduse de Legea nr. 364 din 21
septembrie 2006
38. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 25 din 18 aprilie 2007
privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de
lucru al Guvernului, publicată în Monitorul Oficial al României nr.
270 din 23 aprilie 2007, cu modificările şi completările aduse de:
Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 42 din 23 mai 2007 şi
Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 73 din 28 iunie 2007
35
39. Legea nr. 344/2005 privind unele măsuri pentru asigurarea
respectării drepturilor de proprietate intelectuală în cadrul
operaţiunilor de vămuire
40. H.G. nr. 152/1992 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a
Legii nr. 64/1991, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 79
din 30.04.1992
41. H.G. nr 833/1998 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a
Legii nr 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice
42. H.G. nr. 1424/2003 pentru aprobarea Strategiei în domeniul
proprietăţii intelectuale modificată şi completată de H.G. nr.
1174/2005
43. H.G. nr.88/2006 privind Normele de aplicare a Legii nr.344/2005
Legislaţie internaţională
44. Codul proprietăţii intelectuale francez, adoptat prin Legea nr. 92-
597/ 1992, modificat prin Legea nr. 97-283/1997
45. Codul proprietăţii intelectuale portughez, adoptat prin Legea nr.
48/1985, modificat prin Legea nr. 114/1991
46. Legea austriacă nr. 350/1977 cu privire la protecţia mărcilor de
comerţ, modificată prin Legea nr. 109/1993;
47. Legea austriacă nr. 108/1993 privind protecţia noilor soiuri de
plante;
48. Legea bulgară nr. 56 din 29 iunie 1993 privind dreptul de autor,
modificată în 2000
49. Legea bulgară din 14 septembrie 1999 privind desenele şi modelele
industriale;
50. Legea bulgară din 19 septembrie 1996 privind noile soiuri de plante
şi rase de animale
51. Legea daneză nr. 1259 din 20 decembrie 2000 a desenelor şi
modelelor industriale
52. Legea federală elveţiană din 20 martie 1975 privind protecţia noilor
soiuri de plante
53. Legea germană din 9 septembrie 1965 privind dreptul de autor şi
drepturile conexe, modificată prin Legea din 16 iulie 1998
54. Legea germană din 25 octombrie 1994 privind protecţia mărcilor
şi a altor semne, amendată prin Legea din 16 iulie 1998
55. Legea germană din 16 decembrie 1980 privind brevetele de
invenţie, modificată prin legile din 16 iulie şi 6 august 1998
56. Legea germană din 22 octombrie 1997 privind protecţia produselor
semiconductoare, modificată prin Legea din 7 martie 1990
57. Legea greacă din 16 septembrie 1994 a mărcilor de comerţ
36
58. Legea italiană nr. 70 din 21 februarie 1989 privind protecţia
topografiilor de produse semiconductoare, modificată prin Decretul
nr. 198 din 19 martie 1996
59. Legea norvegiană nr. 27 din 15 iunie 1990 privind protecţia
topografiilor de circuite integrate
60. Legea poloneză din 19 octombrie 1972 cu privire la activitatea
inventivă, modificată prin legea din 16 aprilie 1993
61. Legea poloneză nr. 724/1995 privind industrializarea seminţelor
62. Decretul legislativ regal spaniol nr. 1 din 12 aprilie 1996, privind
dreptul de autor şi drepturile conexe, modificat prin Legea nr.
5/1998
63. Legea spaniolă nr. 17/2001 cu privire la mărci, modificată prin
Legea nr. 20/2003
64. Legea spaniolă nr. 11/1986 privind brevetele, modificată prin Legea
nr. 50/1999;
65. Legea suedeză nr. 485/1970 privind desenele şi modelele
industriale, modificată prin Legea nr. 570/2002
66. Legea suedeză nr. 1685/1992 privind topografiile de circuite
integrate, modificată prin Legea nr. 238/1994
Acte normative cu caracter internaţional
67. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, adoptată şi proclamată
la New York prin Rezoluţia O.N.U. nr. 217 din 10 decembrie 1948
68. Protocolul nr.1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, semnat la Paris la 20.03.1952,
69. Acord privind constituirea Organizaţiei Mondiale de Comerţ,
încheiat la Marrakech la 15 aprilie 1994, ratificat prin Legea nr.
133/1994
70. Acord privind aspectele drepturilor de proprietate intelectuală legate
de comerţ (Acordul TRIPs), formând Anexa 1 C la Acordul privind
constituirea O.M.C
71. Acord european instituind o asociere între România, pe de o parte,
Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora, pe de altă
parte, încheiat la Bruxelles, la 1 februarie 1993, ratificat prin Legea
nr. 20/1993
72. Acord între statele Asociaţiei Europene a Liberului Schimb şi
România, ratificat prin Legea nr. 19/1993
73. Acord privind relaţiile comerciale dintre Guvernul României şi
Guvernul Statelor Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la 3
aprilie 1992, ratificat prin Legea nr. 52/1992
37
74. Acord între România şi Comunitatea Europeană privind protecţia
reciprocă şi controlul denumirii vinurilor, semnat la Bruxelles la 26
noiembrie 1993, ratificat prin Ordonanţa Guvernului nr. 16/1994,
aprobată prin Legea nr. 120/1994
75. Acorduri încheiate în cadrul fostului Consiliu de Ajutor Economic
Reciproc
76. Aranjamentul de la Madrid din 14 aprilie 1891 privind reprimarea
indicaţiilor de provenienţă false sau înşelătoare asupra produselor
77. Aranjamentul de la Madrid privind înregistrarea internaţională a
mărcilor, în forma revizuită la Stockholm la 14 iulie 1967, ratificat
prin Decretul nr. 1176/1968
78. Aranjamentul de la Madrid privind înregistrarea internaţională a
mărcilor, adoptat la Madrid la 27 iunie 1989, ratificat de ţara
noastră prin Legea nr. 5 din 8 ianuarie 1998
79. Aranjamentul de la Lisabona din 31 octombrie 1958 privind
protecţia denumirilor de origine şi înregistrarea lor internaţională
80. Aranjamentul de la Nisa privind clasificarea internaţională a
produselor si serviciilor in vederea înregistrării mărcilor din 15
iunie 1957, revizuit la Stockholm la 14 iulie 1967 si la Geneva la 13
mai 1977 şi modificat la 2 octombrie 1979, la care România a
aderat prin Legea nr.3/1998 - M.Of.nr.10/14.01.1998
81. Aranjamentul de la Strasbourg privind clasificarea internaţională a
brevetelor de invenţii din 26 martie 1971, modificat la 28
septembrie 1979, la care România a aderat prin Legea nr. 3/1998
82. Aranjamentul de la Haga privind depozitul internaţional de desene
şi modele industriale, din 6 noiembrie 1925, revizuit prin Actul de
la Haga din 28 noiembrie 1960 şi completat prin Actul
complementar de la Stockhoim din 14 iulie 1967, modificat la 2
noiembrie 1979, la care România a aderat prin Legea nr. 44/1992
83. Aranjamentul de la Locarno privind clasificarea internaţională a
desenelor şi modelelor industriale, semnat la 8 octombrie 1968 şi
revizuit la 28 septembrie 1979, la care România a aderat prin Legea
nr. 3/1998
84. Aranjamentul de la Viena care instituie clasificarea internaţională a
elementelor figurative ale mărcilor, întocmit la Viena la 12 iunie
1973 şi modificat la 1 octombrie 1985, la care România a aderat
prin Legea nr. 3/1998
85. Convenţia de la Paris pentru protecţia proprietăţii industriale,
încheiată la Paris la 20.03.1883, revizuită la Bruxelles la
14.12.1900, la Washington la 2.06.1911, la Haga la 6.11.1925, la
38
Londra la 2.06.1934, la Lisabona la 31.10.1958, la Stockholm la
14.07.1967 şi modificată la 2.10.1979
86. Convenţia pentru instituirea Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii
Intelectuale, semnată la Stockholm la 14 iulie 1976 şi modificată la
28 septembrie 1979, ratificată prin Decretul nr. 1175/1968
87. Convenţia de la Roma din 26 octombrie 1961, pentru Protecţia
Artiştilor Interpreţi şi Executanţi, a Producătorilor de Fonograme şi
a Organismelor de Radiodifuziune şi Televiziune, ratificată de
România prin Legea 76/1998, Publicată în Monitorul Oficial, Partea
I, nr.148 din 14 aprilie 1998
88. Convenţia de la Geneva din 29 octombrie 1971 pentru protecţia
producătorilor de fonograme împotriva reproducerilor neautorizate
ale fonogramelor
89. Convenţia de la Bruxelles din 21 mai 1974 privind distribuţia de
semnale purtătoare de programe transmise prin sateliţi
90. Protocol referitor la Aranjamentul de la Madrid privind înregistrarea
internaţională a mărcilor, adoptat la Madrid la 27 iunie 1989,
ratificat prin Legea nr. 5/1998
91. Regulamentul EU nr.1383/ 2003 privind intervenţia autorităţilor
vamale împotriva bunurilor suspectate a încălca anumite drepturi de
proprietate intelectuală precum si măsurile care trebuie luate
împotriva acestor bunuri
92. Regulamentul EC nr.1891/2004 privind stabilirea măsurilor pentru
implementarea Regulamentului EC nr.1383/2003
93. Regulament de aplicare a Tratatului de la Budapesta privind
recunoaşterea internaţională a depozitului de microorganisme în
scopul procedurii de brevetare
94. Tratatul de la Washington din 19 iunie 1970 privind cooperarea în
domeniul brevetelor
95. Tratatul de la Viena din 12 iunie 1973 privind înregistrarea mărcilor
96. Tratatul de la Budapesta privind recunoaşterea internaţională a
depozitului de microorganisme în scopul procedurii de brevetare,
semnat la 28 aprilie 1977 şi modificat la 26 septembrie 1980, la care
România a aderat prin Legea nr. 75/1999
97. Tratat privind dreptul mărcilor, adoptat la Geneva la 27 octombrie
1994, la care România a aderat prin Legea nr. 4/1998
98. Tratatul de cooperare în domeniul brevetelor (P.C.T.), adoptat la
Washington la 19 iunie 1970, ratificat prin Decretul nr. 81/1979
MARCA COMUNITARĂ
99. Directiva 89/104 a Consiliului, din 28/12/1988, apropiind
legislaţiile naţionale ale statelor membre privind mărcile, JOCE
39
1989 L 40 modificată prin hotărârea 92/10/CEE a Consiliului, din
19 decembrie 1991
100. Regulamentul CE nr. 40/94 al Consiliului, din 20 decembrie 1993,
privind marca comunitară
101. Regulamentul CE nr. 2868/95 al Comisiei, din 13 decembrie 1995,
instituind modalităţile de aplicare a Regulamentul (CE) nr. 40/94 al
Consiliului privind marca comunitară
102. Regulamentul CE nr. 2868/95 al Comisiei, din 13 decembrie 1995,
privind taxele care trebuie plătite OAPI (mărci, desene şi modele).
103. Regulamentul CE nr. 216/96 al Comisiei, din 5 februarie 1996,
instituind regulamentul de procedură al camerelor de recurs ale
OAPI (mărci, desene şi modele).
DESENE ŞI MODELE COMUNITARE
104. Directiva 98/71 CE a Parlamentului European şi a Consiliului, din
13 octombrie 1998, privind protecţia juridică a desenelor şi
modelelor
105. Regulamentul CE nr. 2245/2002 al Comisiei, din 21 octombrie
2002, instituind modalităţi de aplicare a regulamentului nr. 6/2002
al Consiliului privind desenele sau modelele comunitare, JOCE
L341/28 din 17 decembrie 2002
106. Regulamentul nr. 6/2002 al Consiliului, din 12 decembrie 2002,
privind desenele sau modelele comunitare, JOCE L 3/1 din 5
ianuarie 2002
107. Regulamentul CE nr. 2246/2002 al Comisiei, din 16 decembrie
2002, privind taxele care trebuie plătite OAPI pentru înregistrarea
de desene şi modele comunitare.
BREVETE COMUNITARE
108. Convenţie privind acordarea Brevetelor Europene (CONVENŢIA
BREVETULUI EUROPEAN), la care România a aderat prin Legea
nr.611 din 13.11.2002, publicată în Monitorul Oficial nr. 844 din
22.11.2002
109. Regulamentul de aplicare a Convenţiei Brevetului European adoptat
prin Decizia Consiliului de Administraţie din 12.12.2002
110. Regulamentul CEE nr. 1.768/92 al Consiliului din 18 iunie 1992
privind instituirea unui certificat suplimentar de protecţie pentru
medicamente
111. Regulamentul CE nr. 1.610/96 al Parlamentului European şi al
Consiliului din 23 iulie 1996 privind instituirea unui certificat
suplimentar de protecţie pentru produse fitofarmaceutice
40
112. Acord între Guvernul României şi Organizaţia Europeană de
Brevete privind cooperarea în domeniul brevetelor, ratificat prin
Ordonanţa Guvernului nr. 32/1996, aprobată prin Legea nr. 32/1997
113. Doc. Cons. CE nr. 827 final, din 23 decembrie 2003, care atribuie
CJCE competenţa pentru a statua asupra litigiilor relative la
brevetul comunitar.
114. Doc. Cons. CE nr. 828 final, din 23 decembrie 2003, instituind
Tribunalul brevetului comunitar şi privind acţiunile formate în faţa
Tribunalului de primă instanţă.
CERTIFICAT COMPLEMENTAR DE PROTECŢIE
115. Regulamentul CE nr. 1768/92 a Consiliului, din 18 iunie 1992,
privind crearea unui certificat complementar de protecţie pentru
medicamente.
116. Regulamentul CE nr. 1610/94 al Parlamentului European şi al
Consiliului, din 23 iulie 1990, privind crearea unui certificat
complementar de protecţie pentru produsele fito-farmaceutice
OBŢINEREA VEGETALĂ
117. Regulamentul CE nr. 2100/94, din 27 iulie 1994, JOCE 1
septembrie 1994
118. Regulamentul CE nr. 2605/98, din 3 decembrie 1998, JOCE 4
decembrie 1998
TOPOGRAFII PRODUSE SEMICONDUCTOARE
119. Directiva Consiliului nr.87/54 CEE privind protec’ia juridic[ a
topografiilor produselor semiconductoare
120. Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 122 din 17 mai
1991
121. Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 346 din 24
noiembrie 1992
122. Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 248 din 6
octombrie 1993
123. Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 290 din 24
noiembrie 1993
124. Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 077 din 27 martie
1996
125. Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 272 din 13
octombrie 2001
126. Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 006 din 10 ianuarie
2002
127. Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 157 din 30 aprilie
2004
41
128. Copyright Law ofthe Unites States of America, Published by U.S.
Copyright Office, aprilie 2000
Monografii, manuale
1. I.Brewer, About International Patent in Europe. Conference on the
International Patent System. Geneva, March 25-27, 2002.
2. C. S. Bănacu, Active necorporale, proprietate intelectuală. Editura
Tehnică Economică, Bucureşti, 2005.
3. L. Duran, A.Whither goes the international Patent System?
Association Internationale pour la Protection de la Propriete
Intellectuelle (AIPPI), 2002
4. M.Hanabusa, Evolution of patent rights and determination of
reasonable royalties”, extracted from Commentary on New
Industrial Property Low of Japan. Hanabusa Institute for the
Protection of Industrial Property, Tokyo, Japan.
5. V.Prodea, Brevetul de Invenţie- instrument si motor al dezvoltării
tehnologice. Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului
Bucureşti, Sala SOCEC, 29-30 nov.2007.
6. J. Kurtossy, Innovation Patent –engine in technological
developement. Bucharest, Camera de Comerţ şi Industrie a
Municipiului Bucureşti, Sala SOCEC, 29-30 nov.2007.
7. I. Vasilescu, Managementul portofoliului de brevete. Bucureşti,
Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti, Sala
SOCEC, 29-30 nov.2007.
8. V. Pordea, „Strategii de brevetare a rezultatelor cercetării şi
dezvoltării tehnologice . Camera de Comerţ şi Industrie a
Municipiului Bucureşti, Sala Socec, 29 -30 nov. 2007.
9. P. Ciontu, Strategii de brevetare. Statistica brevetării în România,
Bucureşti, ian 2008.
10. A. Strenc, Activitatea de brevetare în lume. Statistica brevetării,
Bucuresti, 2007.
11. A. Strenc, Worldwide first filings and Worldwide patent. Bucureşti,
2007.
12. G. Hubert, The German Patent System. Symposium, Bucharest,
November 29th, 2007.
13. Curs de pregătire profesională aprofundată a Consilierilor în
Proprietate Industrială, membri ANCPIR, organizat de Asociaţia
Naţională a Consilierilor în Proprietate Industrială din România în
colaborare cu Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile,
Sesiunile iulie, septembrie, octombrie 1997.
42
14. WIPO. Why is Intellectual Property Relevant to Your SME. WIPO
report 2007.
15. WIPO. Patent applications by patent office and country of origin
(1995-2006). WIPO Statistics, July 2008.
16. WIPO. Patent applications by field of technology: 2001-2005.
WIPO Statistics, July 2008.
17. WIPO. Patent applications by field of technology and country of
origin: 2001-2005 average. WIPO Statistics, July 2008.
18. WIPO. Patent grants by country of origin and patent office (1995-
2006). WIPO Statistics, July 2008.
19. WIPO. Patent grants by patent office, broken down by resident and
nonresident (1883-2006). WIPO Statistics, July 2008.
20. WIPO. Total number of patent grants by resident and non-resident
(1985-2006). WIPO Statistics, July 2008.
Autori români
1. A. Boroi, Drept penal. Partea Generală. - Bucureşti, Editura All
Beck, 1999
2. A. Boroi, Gh. Nistoreanu, I. Molnar ş. a., Drept penal. Partea
Specială, Bucureşti, Editura Europa Nova, 1999.
3. A. Boroi, Gh. Nistoreanu, Drept penal. Partea Specială, Bucureşti,
Editura All Beck, 2002
4. A. Boroi, M. Gorunescu, M. Popescu, Dicţionar de drept penal,
Editura AII Beck, Bucureşti, 2004
5. A. Boroi, G. Nistoreanu, Delicte contra proprietăţii intelectuale, în
Drept penal. Partea specială, ediţia a IlI-a, Ed. All Beck, Bucureşti,
2005
6. A. Boroi, Drept penal. Partea Generală. – Bucureşti, Editura C.H.
Beck, 2006
7. A. Boroi, Drept penal. Partea Specială. – Bucureşti, Editura C.H.
Beck, 2006
8. A. Boroi, Drept penal şi drept procesual penal – Bucureşti, Editura
C.H. Beck, 2006
9. A. Bădărău, P. Ciontu, N. Mihăilescu, Din istoria protecţiei
proprietăţii industriale în România, Editura OSIM, Bucureşti, 2003
10. A. Ionaşcu, N. Comşa, M. Mureşan, Dreptul de autor în România,
Editura Academiei, Bucureşti, 1969
11. A. Mihai, G. Răducu, A. Arjoca, M. Păstoreanu, M.Otava, Buletinul
Jurisprudenţei. Culegere de decizii în materia drepturilor de
proprietate intelectuală Vol. I (perioada 2002 - martie 2005), şi Vol.
II (2005), Bucureşti, 2006
43
12. A. M. Truichici, A. C. ascălu, Dreptul proprietăţii intelectuale,
Editura Era, Bucureşti, 2004
13. A. Petrescu, L. Mihai, Drept de proprietate industrială, Introducere
în dreptul de proprietate industrială. Invenţia. Inovaţia,
Universitatea Bucureşti, 1987
14. A. C. Ştrenc, B. Ionescu, G. Gheorghiu, Dreptul brevetului, Tratat,
vol. I, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2005
15. A. Ungureanu, A. Ciopraga, Dispoziţii penale din legi speciale
române, vol. II, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 1991
16. C. Bîrsan, Convenţia europeană a drepturilor omului. Comentariu
pe articole. Vol. 1. Drepturi şi libertăţi, Editura All Beck,
Bucureşti, 2005
17. C. Hamangiu, Proprietatea literara si artistica, Imprimeria Statului,
1893
18. C. R. Romiţan, Protecţia juridică a topografiilor de circuite
integrate, Editura Semne, Bucureşti, 2003
19. C. R. Romiţan, J. Drăgan, Mic dicţionar de proprietate intelectuală.
Dreptul de autor şi drepturile conexe, Editura Lumina Lex,
Bucureşti, 2004
20. C. R. Romiţan, Protecţia penală a proprietăţii intelectuale, Editura
C.H.Beck, Bucureşti, 2006
21. C. Tufan, V. Ştefan, Dreptul de autor şi drepturile conexe, Editura
Cartea Universitară, Bucureşti, 2005
22. C. Tripon, C. Georgescu, Dreptul proprietăţii intelectuale, Editura
Fundaţiei Andrei Şaguna, Constanţa, 2000
23. C. Voicu, G. Ş. Ungureanu, A. Voicu, Investigarea criminalităţii
financiar bancare, Editura Polipress, Bucureşti, 2003
24. C. Voicu, A. Boroi, L. Negrier-Dormont, G. Ş. Ungureanu, I.
Vintileanu, Introducere în criminologia aplicată, Editura Universul
Juridic, Bucureşti, 2004
25. C. Voicu, G. Ş. Ungureanu, Globalizarea şi criminalitatea financiar-
bancară, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2005
26. C. Voicu, A. Boroi, Dreptul penal al afacerilor, ediţia III, Editura
C.H.Beck, Bucureşti, 2006
27. C. Voicu, A. Voicu, I. Geamănu, Criminalitatea organizată în
domeniul afacerilor, Editura Bildner, Târgovişte, 2006
28. Dicţionarul Explicativ al limbii Române, Ediţia a II-a, Univers
Enciclopedic, Bucureşti, 1998
29. Dicţionar englez-român, Institutul de lingvistică, Editura
Academiei, Bucureşti, 1974
44
30. D. Coste, Fenomenul contrafacerilor în România, Vol.I, II şi III,
Editura Ziua, Bucureşti 2004
31. D. Ogăşanu, Dreptul proprietăţii intelectuale, Editura Universităţii
din Oradea, 2002
32. D. Stoenescu, Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale.
Documentar, Editura Politică, Bucureşti, 1980
33. E. Tanislav, C. R. Romiţan, V. Voicu, E. Tanislav jr., Protecţia
penală a proprietăţii intelectuale, Editura Semne, Bucureşti, 2002
34. F. Bujorel, Dreptul proprietăţii intelectuale. Dreptul de autor,
Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2003
35. F. Ciutacu, Dreptul proprietăţii intelectuale. Dreptul de autor.
Dreptul de proprietate industrială. Culegere de speţe, Editura
Themis Cart, Slatina, 2003
36. F. Streteanu, Drept Penal. Partea Generală, Editura Rosetti,
Bucureşti, 2003
37. Glosar de terminologie privind proprietatea intelectuală, Proiect
finanţat prin PHARE RO 0107/06/01, 2005
38. G. Antoniu, Noul Cod penal. Codul penal anterior, Studiu
comparativ, Editura AII Beck, Bucureşti, 2004
39. G. Bucşă, L. Bulgăr, T. Popescu, Protecţia proprietăţii industriale în
România şi prevenirea contrafacerii, Editura OSIM, Bucureşti, 1994
40. G. Bucşă, T Popescu, Dicţionar ilustrat de proprietate intelectuală,
Editura OSIM, Bucureşti, 2003
41. G. Diaconescu, Infracţiuni prevăzute în legi speciale şi legi
extrapenale, Editura All, Bucureşti, 1996
42. G. Diaconescu, Infracţiuni în legi speciale şi în legi extrapenale,
Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2002
43. G. Gheorghiu, Operele audiovizuale, Editura Lumina Lex,
Bucureşti, 2004
44. Institutul European Român, Proprietatea intelectuală, acte de bază,
Bucureşti, 2003
45. I. Băcanu, Firma şi emblema comercială. – Bucureşti, Editura
Lumina Lex, 1998
46. I. Băcanu, Proprietatea Industrială, Vol.I, II şi III, Editura Lumina
Lex, Bucureşti,1999
47. I. Lucaci, G. Meleca, Dreptul de proprietate intelectuală, Editura
Ministerului de Interne, Bucureşti, 2001
48. I. Enache, Apărarea drepturilor de proprietate intelectuală în
practica internaţională, Institutul Naţional de Informare şi
Documentare, Bucureşti, 1991
45
49. I. Macovei, Protecţia creaţiei industriale, Editura Junimea, Iaşi,
1984
50. I. Macovei, Dreptul proprietăţii intelectuale, Universitatea
Alexandru Ioan Cuza, Iaşi, 2004
51. I. Suceavă, F.Coman şi alţii, Drept Vamal, Editura Sitech, Craiova,
2007
52. I. Vasiu, L. Vasiu, ABC-ul informaticii, Editura Albastră, Cluj
Napoca, 1996
53. I. Vasiu, V. Patriciu, Ş. G. Patriciu, Internet-ul şi dreptul, Editura
All Beck, Bucureşti, 1999
54. I. Vasiu, Criminalitatea informatică, Editura Nemira, Bucureşti,
2001
55. I. Vasiu şi L. Vasiu, Informatică juridică şi Drept informatic, Editura
Albastră, Cluj Napoca, 2007
56. I. Vasiu, L. Vasiu, Afaceri electronice, aspecte legale, tehnice şi
manageriale, Editura Albastră, Cluj Napoca, 2007
57. L. Dănilă, Dreptul de autor, Editura AII Beck, Bucureşti, 2005
58. L. Mihai, Invenţia. Condiţiile de fond ale brevetării. Drepturi,
Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2002
59. Monografia ilustrată a OSIM, editată în format electronic, 2003
60. M. Pantea, Investigarea Fraudelor, Vol. I şi Vol. II, Editura Pro
Universitaria, Bucureşti, 2012
61. M. Pantea, Investigarea criminalităţii economico-financiare, Vol. I,
Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2010
62. M. Pantea, Investigarea criminalităţii economico-financiare, Vol.
II, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2011
63. M. Pantea, Managementul activităţilor de prevenire şi combatere a
ilegalităţilor în domeniul jocurilor de noroc în Uniunea Europeană,
Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2011
64. M. Pantea, C.Voicu, ș.a., Securitatea financiară a Uniunii
Europene în viziunea Tratatului de la Lisabona, Vol. II, Editura Pro
Universitaria, Bucureşti, 2010
65. M. Pantea, ș.a., Jocurile de noroc în contextul globalizării, Vol. I şi
Vol. II Editura Sitech, Craiova, 2010
66. M. Pantea, D. Bucur, Metode şi tehnici de investigare a fraudelor,
Editura Sitech, Craiova, 2009
67. M. Pantea, Protecţia proprietăţii intelectuale. Abordări teoretice şi
practice, Editura Sitech, Craiova, 2008
68. M. Pantea, Protecţia penală a proprietăţii intelectuale în era
globalizării, Editura Expert, Bucureşti, 2008
46
69. M. Seserman, Dreptul proprietăţii intelectuale, Editura Chemarea,
Iaşi 1993
70. N. Burchel, M. D. Popescu, I. Manea, Buletin de jurisprudenţă în
domeniul proprietăţii intelectuale, Editura OSIM, Bucureşti, 2005
71. N. Puşcaş, Invenţiile salariaţilor, Editura Lumina Lex, Bucureşti,
2002
72. O. Calmuschi, Dreptul proprietăţii intelectuale, Ed. Universităţii
Titu Maiorescu, Bucureşti, 2004
73. O. Crauciuc, Dreptul proprietăţii intelectuale. Dreptul proprietăţii
industriale, Editura Era, Bucureşti, 2000
74. R. Pârvu, L. Oprea, M. Dinescu, Introducere în proprietatea
intelectuală, Editura Rosetti, Bucureşti, 2001
75. R. Pârvu, C. R. Romiţan, Dreptul de autor şi drepturile conexe,
Editura AII Beck, Bucureşti, 2005
76. S. D. Cărpenaru, Drept Civil. Drepturile de creaţie intelectuală,
Universitatea Bucureşti, 1971
77. S. D. Cărpenaru, Drept Civil. Drepturile de creaţie intelectuală, ed.
a II-a, 1979
78. S.M.H. Collin, Dicţionar de informatică englez-român, Editura
Universal Dalsi, Bucureşti, 2000
79. Ş. Cocoş, Protecţia şi valorificarea proprietăţii industriale, Tribuna
Economică, 1999
80. Ş. Cocoş, a,b,c–ul protecţiei şi valorificării proprietăţii industriale,
Editura Rosetti, Bucureşti, 2004
81. T. Amza, C. P. Amza, Criminalitatea informatică, Editura Lumina
Lex, Bucureşti, 2003
82. T. Bodoaşcă, Introducere în studiul proprietăţii intelectuale, Editura
Aisteda, Bucureşti, 2002
83. T. Vasiliu si colab., Codul penal al României comentat şi adnotat.
Partea specială, vol. II, Editura ştiinţifică şi Enciclopedică,
Bucureşti, 1977
84. V. Roş, Dreptul proprietăţii intelectuale, Editura Global Lex,
Bucureşti, 2001
85. V.Roş, O.S.Matei, D.Bogdan, Dreptul proprietăţii intelectuale,
Dreptul proprietăţii industriale. Mărcile şi indicaţiile geografice,
Editura All Beck, Bucureşti, 2003
86. V. Roş, D.Bogdan, O.S.Matei, Dreptul de autor şi drepturile conexe
-Tratat, Editura All Beck, Bucureşti, 2005
87. V. Dobrinoiu, N. Conea, Dreptul penal. Partea Specială. Vol. II.
Teoria şi practica juridică, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2002
47
88. V. Dobrinoiu, Drept penal. Partea specială, Vol. I, Editura Lumina
Lex, Bucureşti, 2004
89. V. Dobrinoiu, N. Conea, C. R. Romiţan, C. Tănăsescu, N. Neagu,
M. Dobrinoiu, Drept penal. Partea specială, Vol. II, Editura Lumina
Lex, Bucureşti, 2004
90. V. Dongoroz şi alţii, Explicaţii teoretice ale Codului penal român.
Partea specială, Vol. I, II, III şi IV, Editura Academiei Române şi
AII Beck, Bucureşti, 2003
91. V. Lazăr, Infracţiuni contra drepturilor de proprietate intelectuală,
Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2002.
92. V. Berger, Jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, ed.
a IV-a, Institutul Român pentru Drepturile Omului, Bucureşti, 2003
93. Y. Eminescu, Tratat de proprietate industrială. Vol. I. şi II, Editura
Academiei, Bucureşti, 1982.
94. Y. Eminescu, Tratat de proprietate industrială. Vol. III, Editura
Academiei, Bucureşti,1984.
95. Y. Eminescu, Protecţia desenelor şi modelelor industriale, Editura
Lumina Lex, Bucureşti,1993
96. Y. Eminescu, Dreptul de autor, Editura Lumina Lex, Bucureşti,1994
97. Y. Eminescu, Concurenţa neleală, Editura Lumina Lex,
Bucureşti,1995
98. Y. Eminescu, Legea brevetelor de invenţie, Editura Lumina Lex,
Bucureşti, 1995
99. Y. Eminescu, Regimul juridic al Mărcilor, Editura Lumina Lex,
Bucureşti, 1996
100. Y. Eminescu, Dreptul de autor, Editura Lumina Lex, Bucureşti,
1997
Autori străini
101. A.Breulier, Du droit de perpetuité de la proprieté intellectuelle,
Paris, Auguste Durand Libraire, 1855
102. A. Bertrand, Marques et brevets. Dessins et modeles, Delmas, 1995
103. A. Bertrand, Le droit d’auteur et les droits voisins, ed. a II-a,
Editura Dalloz, Paris, 1999
104. A. Francon, Cours de propriété litteraire, artistique et industrielle,
Editura Dalloz, Paris, 1999
105. A. Michaels, A practical guide to trade mark law, Third edition,
Sweet&Maxwell, 2002
106. Caroline Carreau, Mérite et droit ď auteur, Paris, 1981
107. C. Colombet, Propriete litteraire et artistique et droits voisins, ediţia
8-a Editura Dalloz, Paris, 1997
48
108. E. Ulmer, Urhever und Varlagsrecht, ed. III, Springer Verlag,
Berlin, Heidelberg, New York, 1980
109. European Patent Office, Case Law ofthe Boards ofAppeal ofthe
European Patent Ojfice, Mediengruppe Universal, Germany, 2001
110. European Patent Office, Symposium on Enforcement of Intellectual
Property Rights and Patent Litigation, Mediengruppe Universal,
Germany, 2002
111. G. Grossman, E. Lai, International Protection of Intellectual
Property, National Bureau of Economic Research, 2002
112. G. Lzon-Caen, P. Lavigne, Traité théorique et pratique de droit de
cinéma français et comparé. T.I şi II, Paris, 1957
113. George Munster, Richard Walsh, Documente referitoare la
Apărarea şi Politica Externă Australiană 1968-1975, Australia, 1980
114. H. Desbois, Le droit d’auteur en France, Dalloz, Paris, 1978
115. J. M. Baudel, La legislation des Etats-Unis sur le droit d’auteur,
Ed.Frison, Roche, 1990
116. K. Idris, Intellectual Property a power tool for economic growth,
WIPO, 2001
117. L. Josserand, Cours de droit civil positif francais, Paris, 1938
118. Linards de Bellefouds Xavier, Droit d'auteur et droits voisins,
Editura Dalloz, Paris, 2002
119. Max Krummer, Das Urheberrechtlich schutzbare Werk, 1968
120. Organisation Mondiale de la Propriété Intellectuelle, Revue de
l’OMPI, iulie - august 2005
121. P. Greffe, F. Greffe, Trăite des dessins et des mo-deles, edition,
Litec, 2003
122. W.R.Cornish, Intellectual property, Third Edition, Sweet &
Maxwell, Londra, 1996
123. Y. Marcellin, Protection penale de la propriete intellectuelle, Cedat,
Paris, 1996
124. World Intellectual Property Organization, Unfair competition law:
the protection of intellectual and industrial creativity, Oxford
Clarendon Press, 1997
125. World Intellectual Property Organization, WIPO Magazine –
October, 2012
126. World Intellectual Property Organization, WIPO Magazine –
October, 2013
127. World Intellectual Property Organization, WIPO Magazine –
November-December, 2013
128. World Intellectual Property Organization, WIPO Magazine –
March-April, 2014
49
129. World Intellectual Property Organization, WIPO Intellectual
Property handbook: policy, law and use, Second edition, 2004
130. World Trade Organization, Guide to the Berne Convention, 1978
131. World Trade Organization, The legal text – The results of the
Uruguay Round of multilateral trade negotiations, Cambridge
University Press, 1999
Articole, Studii, Eseuri
Autori români
132. A.Boroi, G. Nistoreanu, Infracţionalitatea în domeniul informaticii,
Dreptul nr. 10-11/1994
133. Bogdan Manolea, UE aduce pedepse penale pentru încălcarea
drepturilor de proprietate intelectuală, Market Watch IT&C,
Numărul 93, Martie 2007
134. Buletinul Oficial de Proprietate Industrială, 2004, 2005, 2006, 2007
135. C. Moraru, Contrafacerea mărcilor, Revista Română de Proprietate
Industrială nr. 2/2004
136. C. R. Romiţan, Delicte contra drepturilor de proprietate intelectuală
prevăzute în noul cod penal. Drepturile patrimoniale de autor şi
conexe, Revista Dreptul nr. 7/2005
137. C. I. Stoica, R. Dincă, Consideraţii teoretice şi practice referitoare la
efectele Acordului TRIPS asupra sistemului de drept românesc, în
Revista de Drept Comercial nr. 7-8/2001
138. D. Ciuncan, Semnificaţia reglementării prin două texte distincte a
infracţiunii de concurenţă neloială, art. 301 C. pen. şi art. 5 din
Legea nr. 11/1991, în Revista Dreptul nr. 5/1996
139. D. Petru, Unele consideraţii în legătură cu concurenţa neloială,
Revista de drept penal nr. 3/1996
140. E. Tanislav, C. R. Romiţan, Contrafacerea modelelor şi desenelor
industriale, Revista Română de Proprietate Industrială nr. 2/2003
141. F. Arnau, Arta falsificatorilor – falsificatorii artei, Editura
Meridiane, Bucureşti, 1970
142. G. Isnard, Un Sherlock Holmes printre tablouri, Editura Meridiane,
Bucureşti, 1976
143. G. Potrivitu, C. Turianu, Observaţii în legătură cu reglementarea
infracţiunilor de concurenţă neloială
144. G. Potrivitu, Consideraţii în legătură cu unele infracţiuni prevăzute
în Legea nr. 8/1996, Revista Dreptul nr. 4/2006
145. G. Turcu, Aspecte de drept substanţial şi procedural privind
acţiunea în contrafacere de marcă, Revista Română de Dreptul
Proprietăţii Intelectuale nr. 1/2004
50
146. I. Pârvu, Dreptul de proprietate intelectuală, Dreptul Uniunii
Europene prevalează legilor naţionale, Revista de Drept Comercial
nr. 7-8/2000
147. Investigaţiile Comisiei Europene asupra abuzului de poziţie
dominantă din domeniul ITC, Revista Marketwatch, Numărul 99 ,
Octombrie 2007
148. I.Răducanu, Contrafacerea mărfurilor industriale în noul mileniu în
impact cu protecţia consumatorilor
149. I.Răducanu, Flagelul contrafacerii, Revista de Comerţ nr.4/2002
150. I. Vasiu, Operele de artă digitală cea mai nouă formă de exprimare a
unei opere, în Revista Română de Dreptul Proprietăţii Intelectuale
nr. 1/2004
151. I. Vasiu, L.Vasiu, Pirateria informatică, Revista Română de Dreptul
Proprietăţii Intelectuale nr. 1/2005
152. I. Vasiu, L. Vasiu, Comerţul electronic şi sistemul proprietăţii
intelectuale, Revista Română de Dreptul Proprietăţii Intelectuale nr.
2/2005
153. L. Popescu, Brevetarea programelor pentru calculator, Revista
Română de Proprietate Industrială nr. 2-3/2001
154. L. IACOB, Dreptul de reproducere, jurisprudenţă franceză
comentată, Revista Română de Dreptul Proprietăţii Intelectuale Nr.
2 (3), iunie 2005
155. M. Radu, Contrafacerea în proprietatea industrială, aspecte
teoretice, Revista Română de Proprietate Industrială nr. 5-6/2001
156. M. Pantea, Evaziunea Fiscală în domeniul drepturilor de
proprietate intelectuală, Seminar TAEX, Bucureşti, 2007
157. O. Calmuschi, Protecţia indicaţiilor geografice în cadrul Acordului
TRIPS, Studii de Drept Românesc nr. 3-4/2003
158. O. Calmuschi, Consideraţii privind procesul de armonizare a
legislaţiei naţionale cu legislaţia comunitară, Studii de Drept
Românesc nr. 1-2/2004
159. O. Calmuschi, Epuizarea drepturilor de proprietate intelectuală,
Revista Română de Dreptul Proprietăţii Intelectuale Nr. 2 (7), 2006
160. O. Spineanu-Matei, Apărarea drepturilor de proprietate intelectuală.
Compatibilitatea legislaţiei româneşti cu Directiva 2004/48/EC a
Parlamentului European şi a Consiliului din 29 aprilie 2004, în
Revista Română de Dreptul Proprietăţii Intelectuale nr. 2/2005
161. T. Popescu, Mărcile sonore şi protecţia acestora, Revista Română
de Proprietate Industrială nr. 5/2002
162. T. Popescu, România şi brevetul european, Inventică şi Economie
nr. 5/2003
51
163. T. Popescu, Contrafacerea. Manifestare şi combatere pe plan
mondial şi în România, Revista Română de Proprietate Industrială
nr. 4/2004
164. V. Dabu, T.B. Enoiu, Înşelăciunea cu privire la calitatea
mărfurilor. Falsificarea de alimente sau alte produse, în Revista de
drept penal nr. 1/2001
165. V. Roş, Contrafacerea şi plagiatul în materia dreptului de autor.
Retrospectivă istorică şi încercare de definire, Revista Română de
Dreptul Proprietăţii Intelectuale nr. 1/2004
166. V. Roş, D. Bogdan, Anularea înregistrării mărcilor pentru rea-
credinţă în dreptul comparat şi în dreptul convenţional, R.D.C. nr.
7-8/2004
167. V. Roş, D. Bogdan, Reaua-credinţă, frauda de lege şi abuzul de
drept ca motive de anulare a înregistrării mărcilor în dreptul român,
R.D.C. nr. 9/2004
168. M. Pantea, La criminalité économique et financière. Facteur de
risque pour la sécurité nationale (Criminalitatea economico-
financiară. Factor de risc la adresa securităţii naţionale), în limba
franceză în Revista „Curentul Juridic”, anul IX, nr. 4 (47), 2011
169. M. Pantea, L’industrie des contrefaçons dans le domaine
pharmaceutique (Industria contrafacerilor în domeniul produselor
farmaceutice), publicat în „Revista Română de Dreptul Proprietăţii
Intelectuale”, Anul VIII, nr. 4 (29) decembrie 2011
170. M. Pantea, Aspecte practice privind investigarea infracţiunilor de
contrabanda şi contrafacere a ţigaretelor în România ţară membră
a Uniunii Europene, publicat în „Revista Română de Dreptul
Proprietăţii Intelectuale”, Anul VIII, nr. 4 (29) decembrie 2011
171. M. Pantea, Counterfeiting of pharmaceutical products under the EU
law and relevant jurisdictional practice (Contrafacerea produselor
farmaceutice din perspectiva dreptului Uniunii Europene şi a
practicii jurisdicţionale în domeniu), în limba engleză în „Law
Review”, Judicial doctrine and case-law online quarterly
publication, Vol. I, Issue 4, octombrie-decembrie 2011 published by
Union of Jurists of Romania and Universul Juridic Publishing
House
172. M. Pantea, The granting of letters patent from the point of view of
the international standards of financial reporting (Abordarea
brevetului de invenţie din perspectiva standardelor internaţionale de
raportare financiară), publicat în limba engleză în „Annals of the
University of Petrosani, Economics”, publicaţie ştiinţifică a
52
Universităţii din Petroşani, Facultatea de Ştiinţe, Editura
Universitas
173. M. Pantea, Antrepriza criminală în domeniul drepturilor de
proprietate intelectuală, publicat în „Revista Română de Dreptul
Proprietăţii Intelectuale”, Anul VIII, nr. 3 (28) septembrie 2011
174. M. Pantea, Present and Future in the Internal Security Strategy of
the European Union (Prezent şi viitor în strategia de securitate
internă a uniunii europene), publicat în „6th Edition of International
confrence The European Integration - Realities and Perspectives”,
Volume 6/2011, Editura Danubius University Press Galaţi
175. M. Pantea, The right of intellectual property. The intellectual
capital – the unidentified fortune of the organizations (Dreptul de
proprietate intelectuală. Capitalul intelectual – averea neidentificată
a organizaţiilor), publicat în limba engleză în „Journal of Criminal
Investigations”, Vol. III, issue 6/decembrie 2010, Editura Sitech,
Craiova, 2010
176. C.Moisescu, Protecţia legală a programelor pentru calculator în
România, Dreptul, nr. 8/2003.
177. C.R. Romiţan, Reproducerea neautorizată a programelor informatice
protejate, Dreptul nr. 6/2007.
Autori străini
178. Andrew Gowers, Gowers Review of Intellectual Property, Her
Majesty's Treasury, December 2006
179. Brian Martin, Challenging the corruptions of information power,
London: Freedom Press, 1998
180. B. Boraschievici, Fragmente din Istoria protecţiei proprietăţii
intelectuale, Inventică şi Economie nr. 5/2002
181. Brian Martin, Information Liberation. Against intellectual property,
2004
182. Dr. Rede Gunter, Întâlnirea anuală a Asociaţiei Internaţionale a
Editorilor, Frankfurt, 8.10.2004
183. E. Armstrong, eseul „Privilegiile acordate autorilor şi editorilor în
Ţările de Jos şi Franţa în secolul al XVI-lea”, 1965
184. E. Penrose, The patent Controversy in the nineteenth century,
Jurnal of Economic History, May, 1950
185. E. Ulmer, Noţiunea de operă în dreptul de autor şi arta modernă, în
Droit ď auteur, nr.2. 1973
186. European Commission, Industrial property, Special Sectoral Report,
Brussels, 1998
53
187. European Commission, Report from the Commission to the
Council, The European Parliament and the ECOSOC on the
question of authorship of cinematographic or audiovisual works in
the Community, www.europa.eu.int, 1996
188. European Commission, Industrial relations as a key to strengthening
innovation in Europe, Innovation Directorate, 2003
189. European Commission, Entrepreneurial innovation in Europe,
Directorate of the enterprise, 2003
190. F. Beier, One hundred years of international co-operation – the role
of the Paris Convention in the past, present and future, International
Review of Industrial Property and Copyright law, 1984
191. Frederic Scherer, Essays in Honor of Edwin Mansfield: The
Economics of R&D, Innovation, and Technological Change, 2005
192. G. R. Williamson, Frontier Gambling: The Games, the Gamblers &
the Great Gambling Halls of the Old West, G.R. Williamson, 2011.
193. G. Isnard, Un Sherlock Holmes printre tablouri, Ed.Meridiane,
Bucureşti, 1976
194. G. F. Kunze, B. Lindner, Protecţia proprietăţii intelectuale în
România, Raport întocmit la solicitarea Grupului Consultativ pe
probleme de protecţie şi implementare a drepturilor de proprietate
intelectuală pentru investiţii al Comisiei Economice a Naţiunilor
Unite pentru Europa, Bucureşti, 2004 (nepublicat)
195. I. Fisher, Elementary principles of economics, New York, 1923,
Macmillan
196. Intellectual Property Owners Association, Top patent owners,
www.ipo.org, 2004
197. International Bureau of WIPO, Guide to the international
registration of marks under the Madrid Agreement and the Madrid
Protocol, WIPO Pub. Nr. 455, 1998
198. International Bureau of WIPO, Intellectual property exploitation
and valuation, ARB/LIC/CAI/98/4, 1998
199. J.P.Barlow, Selling Wine Without Bottels: The Economz of Mind
on the Global Net, High Noon of the Electronic Frontier in
Conceptual Issues in Cyberspace, Ed.P.Ludlow, 1996
200. Kamil Idris, Mesajul Directorului general al OMPI, cu ocazia Zilei
Mondiale a Proprietăţii Intelectuale, Revista Română de Proprietate
Industrială nr. 2/2003
201. Kimberly L. Thachuk, Terrorism’s Financial Lifeline: Can it be
Severed Strategic Forum, Institute for the National Strategic
Studies Defense University, Washington DC, No.191, May 2002
54
202. Michele Boldrin, David K. Levine, The Case Against Intellectual
Property, 2003
203. M. Boldrin, D. K. Levine, Against Intellectual Monopoly, 2007
204. Mazzone Jason, Copyfraud, Brooklyn Law School, New York
University Law Review, 2006
205. Mark A. Lemley, Property, Intellectual Property, and Free Riding,
Stanford Law School, 2005
206. N. Stephan Kinsella, Against Intellectual Property, Journal of
Libertarian Studies, 2001
207. N. Stephan Kinsella, Is Intellectual Property Legitimate ?,
Pennsylvania Bar Association Intellectual Property, Newsletter 3,
1998
208. Pierre Recht, Le droit d’auteur, une nouvelle forme de propriete, în
Droit d’auteur nr.5, 1969
209. Revue Internationale du Droit D'Auteur, nr. 141/1989; nr.
152/1992; nr. 143/1993; nr. 152/1994; nr.162/1994; nr. 166/1995;
nr. 167/1996; nr. 169/1996; nr. 189/2001; nr. 191/2002; nr.
193/2002; nr. 194/2002; nr. 195/2003; nr. 196/2003; nr. 197/2003;
nr. 198/2003; nr. 199/2004; nr. 200/2004
210. T. Morris-Suzuki, Capitalism in the Computer Age, în J.Davis,
T.Hirschl şi M.Stack (Eds.), Cutting Edge: Technology,
Information, Capitalism and Social Revolution, 1997
211. Timothy Ohms, Drepturile de proprietate intelectuală, Studiu
prezentat la Seminarul Protecţia drepturilor de proprietate
intelectuală, Mangalia, 2005
212. United Nations Conference on Trade and Development,
Conclusions et recommandations de la Réunion d’experts sur les
systèmes de protection des connaissances, innovations et pratiques
traditionnelles et l’expérience acquise au niveau national en la
matière, TDO 914(2), www.unctad.org, 2000
213. United Nations Conference on Trade and Development,
Notification - Réunion d’experts sur les systèmes de protection des
connaissances, innovations et pratiques traditionnelles et
l’expérience acquise au niveau national en la matière, TDO 914 (2),
www.unctad.org, 2000
214. V. Papanek, The Green Imperative: Natural Design for the Real
World, New York, Thames and Hudson, 1995
215. World Intellectual Property Organization, Intellectual property and
genetic resources, traditional knowledge and folklore
55
216. World Trade Organisation, The legal text – The Results of the
Uruguay Round of Multilateral Trade Negotiations, Cambridge
University Press, 1999
217. William Norman Thompson, Gambling in America: An
Encyclopedia of History, Issues, and Society, Editura ABC-CLIO,
2001.
Rapoarte, analize ale unor organisme
Autori români
218. Contrafacerea în domeniul proprietăţii industriale, Camera de
comerţ şi industrie Bucureşti şi Asociaţia Naţională pentru Protecţia
Proprietăţii Industriale, Mangalia, 28-30 aprilie 1999
219. Dr.ing.Stelică Nicula, Protecţia consumatorului împotriva
contrafacerilor, Seminar TAEX, Bucureşti, 2007
220. Investigaţiile Comisiei Europene asupra abuzului de poziţie
dominantă din domeniul, Revista ITC, Numărul 99 , Octombrie
2007
221. Raport anual al Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci, pe anul
2002, Editura OSIM, Bucureşti, 2003
222. Raport anual al Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci, pe anul
2003, Editura OSIM, Bucureşti, 2004
223. Raport anual al Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci, pe anul
2004, Editura OSIM, Bucureşti, 2005
224. Raport anual al Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci, pe anul
2005, Editura OSIM, Bucureşti, 2006
225. Raport anual al Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci, pe anul
2006, Editura OSIM, Bucureşti, 2007
Autori străini
226. Andema A. Lafora, Egeea I. J. Garcia, Luch J. Romani, Jimenez F.
Gallego, Sancţiuni de drept penal cu privire la încălcarea drepturilor
de proprietate intelectuală în Spania, Raport prezentat în cadrul
Simpozionului de proprietate intelectuală şi industrială, Lisabona,
iunie 2002
227. Comunicările de la Masa rotundă organizată de Universitatea de
ştiinţe sociale din Grenoble, „Les perspectives ď un droit
communautaire en matière de dessins et modèles industriels”,
Grenoble, 1977
228. Raportul special 301, International Intellectual Property Alliance,
Aprilie 2007
56
229. World Intellectual Property Organization, Implications of the
TRIPS Agreement on treaties administered by WIPO, WIPO Pub.
Nr. 464(E), 1997
230. World Intellectual Property Organization, Intellectual Property
exploitation and valuation, ARB/LIC/CAI/98/4, 1998
231. World Intellectual Property Organization, International framework
for the protection of trademarks and geographical indications,
WIPO/TM/BEY/03/01, 2003
232. World Intellectual Property Organization, Résume du projet
d’objectifs de politique générale et de principes fondamentaux
concernant la protection des expressions culturelles traditionnelles
ou expressions du folklore, WIPO/GRTKF/IC/7/3, www.wipo.org,
2004
233. World Trade Organization, Renforcement des capacités
technologiques, IP/C/W/243/Add.2, www.wto.org, 2001
234. World Trade Organization, Establishment of a Multilateral System
of notification and registration of geographical indications under
Article 23.4 of the TRIPS Agreement – Comparative table of the
main proposals submitted to date, IP/C/W/259, www.wto.org, 2001
235. World Trade Organization, Protection des savoirs traditionnels et du
folklore, IP/C/W/370, www.wto.org, 2002
236. World Trade Organization, Statement by Switzerland, TN/C/4,
www.wto.org, 2004
237. World Trade Organization, Special session of the Council for
TRIPS, TN/IP/14, www.wto.org, 2005
238. World Trade Organization, Annual report 2005 of the council for
TRIPS, IP/C/38, www.wto.org, 2005
239. World Trade Organization, Work programme on electronic
commerce, WT/GC/103, 2006
Site-uri
240. http://dexonline.ro
241. http://en.wikipedia.org
242. http://ph-online.ro
243. http://romania.indymedia.org
244. http://www.antena3.ro
245. http://www.aradon.ro
246. http://www.flagrantct.ro
247. http://www.madzone.ro
248. http://www.mie.ro
249. http://www.obiectivdesuceava.ro
250. http://www.radiocluj.ro
57
251. http://www.revistajocurilordenoroc.ro
252. http://www.romanialibera.ro
253. http://www.turnucustiri.ro
254. http://www.ziare.com
255. www.aipla.org
256. www.blitztech.ro
257. www.dadalos.org
258. www.dadalos.org
259. www.dklevine.com
260. www.europa.eu.int
261. www.hoover.org
262. www.ifla.org
263. www.iipa.com
264. www.intellectual-property.gov.uk
265. www.ipaustralia.gov.au
266. www.ipo.org
267. www.jpo.go.jp
268. www.marketwatch.ro
269. www.orda.ro
270. www.osim.ro
271. www.patent.gov.uk
272. www.quebecoislibre.org
273. www.slis.ualberta.ca
274. www.uspto.gov
275. www.vita.org/technet/iprs.
276. www.wipo.org
277. www.wto.org