Download - terapie locala
Terapia medicamentoasă locală în
boala parodontală
Ddr. Nicolaiciuc Ovidiu Sebastian
Facultatea de Medicină Dentară, Iasi
Disciplina de Parodontologie
Boala parodontală – definiţie, etiopatogenie
Etapele tratamentului parodontal
Principii şi noţiuni generale ale terapiei antimicrobiene locale
Substanţe medicamentoase utilizate în tratamentul local al bolii parodontale
Concluzii cu aplicabilitate practică
Terapia
medicamentoasă locală
în boala parodontală
Cuprins:
Afecţiunile parodontale sunt caracterizate din punct de vedere
anatomo-patologic prin distrugerea progresivă a structurilor de
fixare a dinţilor, iar din punct de vedere clinic, prin mobilizarea
progresivă a dinţilor care poate duce la căderea lor spontană
(Chompret).
Bolile parodontale corespund în general unei perturbări a
echilibrului dintre mijloacele de apărare ale gazdei şi
microorganismele ce colonizează mediul înconjurător
parodontal.
Factorii etiologici ai bolii parodontale pot fi împărţiţi, în funcţie
de originea lor specifică, în factori locali (determinanţi şi
favorizanţi) şi factori sistemici (Mârţu şi Mocanu) /.
Terapia etiologică
locală în boala
parodontală
principii, tehnici,
etape
FACTORI ETIOLOGICI LOCALI (EXTRINSECI)
Determinanţi – placa bacteriană
Predispozanţi (favorizanţi)
de iritaţie
depozite moi - materia alba
resturi alimentare - retenţie şi tasarecoloraţii dentare
depozite calcificate – tartrul
cariile
ţigările şi tutunul
tipul de alimentaţie
igiena orală
tratamente dentare defectuoase
Funcţionali
dinţi absenţi neînlocuiţi
malocluzii
trauma din ocluzie
parafuncţii ocluzale
pulsiunea limbii
respiraţia orală
FACTORI SISTEMICI (INTRINSECI)
factori endocrini (hormonali)
dezordini şi deficienţe alimentare
medicamente
factori psihologici (emoţionali)
ereditatea
maladii metabolice
perturbări şi maladii sanguine
• Faptul că etiologia bolii parodontale, altădată
obscură, acum este în mare parte elucidată, a
făcut ca şi măsurile terapeutice să fie mult mai
eficiente, axate pe combaterea factorului principal
– placa bacteriană.
• Un tratament comportând eliminarea sau
controlul infecţiei datorate plăcii şi introducerea
de măsuri riguroase de control a plăcii, reuşeşte în
cea mai mare parte a cazurilor să ducă la
restabilirea sănătăţii dentare şi parodontale
(Lindhe, 1986).
Terapia etiologică
locală în boala
parodontală
Faza I de terapie parodontală – faza etiologică sau
etiotropă
Are ca scop intercepţia şi oprirea evoluţiei bolii
parodontale prin eliminarea şi controlul tuturor
factorilor implicaţi. În acest sens cooperarea
pacienţilor joacă un rol deosebit şi trebuie
stimulată prin toate mijloacele ce ne stau la
dispoziţie. Ea presupune:
q controlul plăcii,
- controlul dietei (la pacienţii cu carii
explozive),
q detartrare şi surfasaj,
q corectarea factorilor iritanţi restaurativi şi
protetici,
q tratamentul cariilor (temporar sau definitiv, în
funcţie de prognosticul dintelui),
q terapia antimicrobiană locală sau sistemică,
q terapia ocluzală,
Terapia etiologică
locală în boala
parodontală
26
Treatment Options
Non-surgical
Scaling and root planing
Surgical
Pocket reduction procedures
Regenerativeprocedures
Crown lengthening
Soft tissuegrafts
Chemotherapeutic
Local antibiotics
Systemic antibiotics
Koshy et al Periodontol 2000 2004;36:166–78American Academy of Periodontology (http://www.perio.org./consumer/2a.html)
Aspecte
terapeutice
parodontale
SCOPURILE TERAPIEI PARODONTALE
Corect efectuată, terapia parodontală duce la
•eliminarea durerii,
•inflamaţiei gingivale şi a sângerării,
•reduce pungile parodontale şi
•elimină infecţia,
•stopează formarea de puroi,
•opreşte distrucţia ţesutului moale şi a osului,
•reduce mobilitatea anormală a dintelui,
•stabilind funcţia ocluzală normală,
•restaurează în unele cazuri ţesuturile distruse
prin boală,
•restabileşte conturul gingival fiziologic
necesar prezervării parodontale,
•previne recurenţa bolii reduce pierderea
dinţilor.
22/04/23
reducerea nivelului actual al contaminanţilor situs–urilor parodontale• reducerea riscului dobândirii de noi contaminanţi• stimularea mecanismelor de apărare ale gazdei
În conceptul actualÎn conceptul actual boala parodontală boala parodontală poate fi consideratăpoate fi consideratădrept o boală infecţioasă drept o boală infecţioasă
SCOPURILE
TERAPIEI
ETIOLOGICE
PARODONTALE
Apariţia leziuni parodontale în urma acumulării de placă bacterianăCarranza 2002
22/04/23
TERAPIA ETIOLOGICĂ INIŢIALĂ ÎN TERAPIA ETIOLOGICĂ INIŢIALĂ ÎN BO BOAALLAA PARODONTALPARODONTALĂĂ
• are rolul de a face ca apariţia sau progresia bolii să fie improbabilă sau imposibilă
IMOBILIZAREA
SCOPURILESCOPURILE
TERAPTERAPIEI IEI
ETIOLOGICE ETIOLOGICE
PARODONTALEPARODONTALE
•necesitatea cunoaşterii factorilor
determinanţi
• necesitatea dezvoltării strategiilor
de prevenţie a apariţiei sau
progresiei bolii
DEZIDERATE........DEZIDERATE........
22/04/23
CONDIŢII CONDIŢII
• principii de prevenţie, tratament al bolii infecţioase
• eficienţa tipurilor de prevenţie este condiţionată de COMPLIANŢA pacientului
colaborare medic – pacient (motivare) disponibilitatea modificărilor
– măsuri de igienă orală– modificări de dietă– modificări obiceiuri
• recomandări clare, simple conceptual şi convenabil de urmat
SCOPURILESCOPURILE
TERAPTERAPIEI IEI
ETIOLOGICE ETIOLOGICE
PARODONTALEPARODONTALE
22/04/23
• măsuri de control şi autocontrol al plăciimăsuri de control şi autocontrol al plăcii substanţe pentru evidenţiere mijloace principale, auxiliare, profesionale substanţe adjuvante de control
• re-echilibrare ocluzalăre-echilibrare ocluzală• imobilizare provizorieimobilizare provizorie• terapia medicamentoasăterapia medicamentoasă
sistemicătopică sisteme de eliberare controlată
•terapia ortodontica
ETAPA ETAPA ETIOLOGICĂ ETIOLOGICĂ DE DE TRATAMENTTRATAMENT
PRINCIPIILE DE TERAPIE ETIOLOGICĂ ÎN
BOALA PARODONTALĂ
• Recunoaşterea etiologiei microbiene a
bolii parodontale
• Rolul pe care-l joacă sistemele
defensive ale organismului în
fiziopatologia locală parodontală TERAPIA
ETIOLOGICĂ ÎN
BOALA
PARODONTALĂ •orientarea terapeutică să îmbrace tot mai
mult un caracter etiologic
•Cuprinde tot mai mult în vedere principii
biologice şi conservative, mai ales în ceea
ce priveşte respectul structurilor afectate de
evoluţia bolii parodontale.
Terapia traditionala a bolilor parodontale a
fost directionata in scopul
•modificarii si
•reducerii conditiilor locale de retentie a
plăcii bacteriene în jurul marginii gingivale.
Odată cu certificarea etiologiei bacteriene a
bolilor parodontale şi inducerea ipotezei că
că este implicată o anumită specie
microbiană, terapia antibacteriană a devenit
parte esentială a arsenalului terapeutic.
Terapia locală
antimicrobiană
TERAPIA
ETIOLOGICĂ ÎN
BOALA
PARODONTALĂ
22/04/23
ASPECTE GENERALE ASPECTE GENERALE
• este fundamentat pe conceptul infecţios al bolii parodontale
• completează acţiunea de îndepărtare a factorului determinant
• creşte eficienţa modalităţilor de îndepărtare şi control al plăcii
• aspecte terapeutice în contextul invaziv tisular al unor agenţi patogeni
TERAPIA
ETIOLOGICĂ ÎN
BOALA
PARODONTALĂ
Terapia locală
antimicrobiană
22/04/23
RAŢIONAMENTUL UTILIZĂRIIRAŢIONAMENTUL UTILIZĂRII
• doar mijloacele mecanice sunt insuficiente unui control sau prevenţii eficient(e)
• un control deficitar al plăcii creşte probabilitatea de re–infecţie a situs–urilor parodontale
• indicaţii evidente pentru un control mecanic deficitar (pacienţi cu disabilităţi)
• existenţa surselor de re–colonizare mucoasa linguală, amigdale suprafeţe retentive
Terapia locală
antimicrobiană
TERAPIA
ETIOLOGICĂ ÎN
BOALA
PARODONTALĂ
•Aplicaţiile topice antibacteriene sub forma
apelor de gură •dovedit eficiente in controlul plăcii
bacteriene supragingivale DAR accesul în pungile
parodontale fiind limitat , sunt ineficiente din
punct de vedere al evoluţiei bolii .
•Administrarea locală, la nivelul pungilor
parodontale a chimioterapicelor, prin injectare si
irigatii •eficientă în stoparea evoluţiei bolii
parodontale însoţită de pierderea inserţiei
epiteliale•lipsa eficacităţii în unele cazuri se datorează
probabil remanenţei scăzute la nivelul pungilor
parodontale.
TERAPIA
ETIOLOGICĂ ÎN
BOALA
PARODONTALĂ
Terapia locală
antimicrobiană
FORME DE ADMINISTRARE
TERAPIA
ETIOLOGICĂ ÎN
BOALA
PARODONTALĂ
Terapia locală
antimicrobiană
Administrarea locală a medicamentelor prezintă mai multe avantaje:
> Contactul direct şi intim cu structurile porodontale;
> Astfel se pot atinge concentraţii locale ale medicamentelor care nupot fî atinse în cazul administrării sistemice;
> Existâ un control riguros al aplicării;>Reacţiile adverse sistemice de obicei
sunt nesemnificative.
Dintre dezavantajele acestei metode se pot aminti:
•> Sunt eficiente doar în prezenţa microorganismelor ţintă;
•> Au un efect de scurtâ durată;•>Necesită o aplicare frecventă sau
dispozitive de eliberare controlată•>Pot determina apariţia rezistenţei sau
sensibilitâţii bacteriene.
Terapia locală
antimicrobiană
TERAPIA
ETIOLOGICĂ ÎN
BOALA
PARODONTALĂ
substanţe
antiplacă Cele mai frecvent utilizate sunt:
§ Clorhexidina,
§ Sanguinarina,
§ Compuşi fenolici- Triclosan, Listerina,
§ Compuşi cuaternari de amoniu,
§ Fluorurile,
Apa oxigenată + bicarbonat de
sodiu,
§ Produse naturale
§ Antibiotice.
Terapia locală
antimicrobiană
TERAPIA
ETIOLOGICĂ ÎN
BOALA
PARODONTALĂ
Este un antiseptic de elecţie împotriva plăcii
microbiene datorită înaltei sale afinităţii pentru
membrana celulară a microorganismelor.
În funcţie de concentraţie poate fi bactericidă
sau bacteriostatică, acţionând asupra germenilor
Gram +, Gram – şi fungilor.
Clorhexidina digluconat - hidrosolubilă
Forme de administrare:- soluţie apoasă – ape de gură (0,09%, 0,12%, 0,2%), irigaţii subgingivale (0,1%);- spray;- gel ( 0,2%);- Perio-chips® (CHX pe suport biodegradabil).
Terapia locală
antimicrobiană
TERAPIA
ETIOLOGICĂ ÎN
BOALA
PARODONTALĂ
Indicaţii:§ Dezinfecţia cavităţii orale înaintea efectuării oricărui tratament stomatologic, ca şi la sfârşitul procedurilor şi tratamentelor pentru dezinfectarea mucoasei bucale care nu poate fi periată (limbă, obraji).§ Ca adjuvant în timpul terapiei iniţiale, mai ales în cazurile de PRP, PJL.§ După chirurgie parodontală.
Precauţii:
§ utilizare pe perioade scurte de timp, în
alternanţă cu periajul dentar;
§ concentraţia mai mare de 0,2% duce la
perturbarea proceselor de vindecare în cazul
expunerilor osoase (extracţii, lambouri
translatate) şi întârzie reepitelizarea.
Face parte din uleiurile esenţiale folosite
ca mijloace de igienă orală încă din secolul
XIX. Conţine ingredienţi activi ca: timol,
eucaliptol, salicilat de metil, mentol, acid
benzoic şi acid boric într-un vehicul
hidroalcoolic.
Are acţiune antiplacă şi anticandidozică,
fiind capabilă să reducă: formarea plăcii
bacteriene în proporţie de 20–35 %, şi gingivita
în proporţie de 25–35 % (Carranza), folosită
perioade lungi de timp.
Produse comerciale: Listerina® şi Cool
Mint Listerina® – ape de gură ce conţin un
amestec de compuşi fenolic cu metilsalicilat.
Listerina
TERAPIA
ETIOLOGICĂ ÎN
BOALA
PARODONTALĂ
Terapia locală
antimicrobiană
TERAPIA
ETIOLOGICĂ ÎN
BOALA
PARODONTALĂ
Terapia locală
antimicrobiană
•este un derivat fenolic cu actiune antiinflamatorie
si antibacteriana fiind considerat ca importanta
imediat dupa clorhexidina fara a prezenta efectele
secundare ale acesteia.
•Este atat un compus fenolic cat si un germicid
nenionic cu toxicitate scazuta si cu un spectru
antibacterian larg.
TRICLOSANUL
Forme de prezentare:-solutii de clatire orala;-paste de dinti (0,2-0,5% ) ;Studii recente indica faptul ca
proprietatile antibacteriene si efectul anti-placa sunt moderate, ceea ce a determinat utilizarea triclosanului in combinatie cu alte substante pentru a-i potenta actiunea.
Sunt o clasă de antibiotice bacteriostatice,
> cu efecte asupra bacteriilor,
> cu rată rapidă de multiplicare.
> eficace în tratamentul bolii paradontale deoarece au
concentraţie în sulcusul gingival de 2 până la 10 ori mai
mare ca în ser.
> active faţă de numeroase specii gram pozitive şi
negative, fiind caracterizate ca antibiotice cu spectru
larg.
Terapia locală
antimicrobiană
TERAPIA
ETIOLOGICĂ ÎN
BOALA
PARODONTALĂ
Substanţe active utilizate-
antibioticele
> acţiunea tetraciclinei este deosebit de eficientă faţă de Actinobacillus
actinomycetemcomitans, în general rezistent la penicilină.
Tetraciclina se poate utiliza în asociere
cu Metronidazolul sub formă de pastă,
aplicată local în şanţul subgingival şi
pungile paradontale
( Dumitriu).
Terapia locală
antimicrobiană
TERAPIA
ETIOLOGICĂ ÎN
BOALA
PARODONTALĂ
Dintre sistemele de eliberare locală
controlată a medicamentelor la
nivelul pungilor parodontale se pot
aminti:
Sub formă de gel –
se pot administra diferite medicamente
cum ar fi
produsele de sinteză,
antibioticele sau anestezicele (Atridox -
doxicilinâ,Surgigel — tetraciclină, Elyzol,
Dumex - metronidazol Amisorb- complex
de
medicamente), sau produse extrase din
plante .
Terapia locală
antimicrobiană
TERAPIA
ETIOLOGICĂ ÎN
BOALA
PARODONTALĂ
Sisteme biodegradabile - se pot prezenta
sub forma de microsfere sau
minimembrane rezorbabile.
Microsferele se folosesc ca adjuvant în
cazul surfasajului şi
chiuretajului pentru a reduce adâncime a
pungii parodontale la pacienţii cu
parodontita adultului.
Sub această formă se
administrează antibioticele cum
ar fi minocilina (Arestin).
Se introduce o singură microsferă
la baza pungii
parodontale, care apoi este spartâ sub
presiune digitală exercitatâ dinspre
exterior, pentru a elibera pulberea.
Terapia locală
antimicrobiană
TERAPIA
ETIOLOGICĂ ÎN
BOALA
PARODONTALĂ
Minimembrane rezorbabile (Periochips) - sunt sisteme
biodegradabile pentru reducerea pungilor parodontale, ca
tratament asociat celui clasic.
Aceste minimembrane au dimensiuni de 4x5 mm şi
se inseră direct la nivelul pungii parodontale cu o adâncime
minimâ de 5 mm, după un prealabil chiuretaj şi surfasaj.
Acestea eliberează clorhexidină, sunt complet bioresorbabile
în aproximativ 7-10 zile, deci nu este necesar ca pacientul să
revină pentru a fi îndepărtat. Nu necesită anestezie al
aplicare.
Se pot insera la fiecare 3 săptămâni în pungi ce au
rămas cu o adâncime mai mare de 5 mm. De asemeni, se pot
folosi în etapa de menţinere a bolii parodontale. Folosirea
minimembranelor Periochips alături de metoda clasică
determinâ o îmbunătăţire a rezultatului la 9 luni cu 0, 95 mm
la determinarea adâncimii pungii, faţâ de situaţia folosirii
singure a metodei clasice.
Terapia locală
antimicrobiană
TERAPIA
ETIOLOGICĂ ÎN
BOALA
PARODONTALĂ
Introducerea unui minichip cu clorhexidină la nivelul pungii parodontale la nivelul meziala al suprafeţei M2.
Se recomandă utilizarea acestui produs numai în pungile parodontale cu adâncimi cuprinse între 5-8 mm.
Se constată obţinerea unui câştig de ataşament de aproximativ 0,5 mm la 6 luni dar numai în combinaţie cu tratamentul mecanic.
TERAPIA
ETIOLOGICĂ ÎN
BOALA
PARODONTALĂ
Terapia locală
antimicrobiană
22/04/23
Sistemele semisolide - sunt reprezentate de dispozitive sub forma defîbre, benzi sau minituburi îmbibate cu produşi activi, de obicei cuantibiotice, ce sunt eliberate în mod treptat pe parcursul mai multor zile.
După expirarea acestui timp necesită îndepărtarea în cabinetul stomatologic,ce poate fi urmată cu înlocuirea lor de către un dispozitiv nou.
Dintre aceste dispozitive amintim sistemul Eva pe bază de fibre ce conţin 0,5 mg/cm tetraciclină. Sunt eficiente până la nouă zile.
Sistemul Actisite este tot pebază de tetraciclină 25% incorporatâ în fibre dintr-un copolimer plasticneresorbabil, şi se eliberează lent timp de 10 zile.
TERAPIA
ETIOLOGICĂ ÎN
BOALA
PARODONTALĂ
Terapia locală
antimicrobiană
22/04/23
ANTIBIOTICEANTIBIOTICE
ASPECTE GENERALE ASPECTE GENERALE
• terapie asociată, adjuvantă, datorită caracteristicilor bolii parodontale (evoluţie cu exacerbări şi remisiuni)• indicaţii restrânse prin raport ridicat risc / beneficiu
INDICAŢIIINDICAŢII
• situaţii de urgenţă• premedicaţie, profilaxie antibiotică• tratamentul nechirurgical al formelor agresive
TERAPIA
ETIOLOGICĂ ÎN
BOALA
PARODONTALĂ
Terapia locală
antimicrobiană
EficienţEficienţaa clinică a clinică a
tetraciclinelor tetraciclinelor
aplicate local aplicate local îîn n
tratamentul tratamentul
afecţiunilor afecţiunilor
parodontale. parodontale.
tetraciclinele administrate
în combinaţie cu alte tratamente
nechirurgicale
tratament unic
au reuşit să împiedice dezvoltarea unor
infecţii parodontale şi
au contribuit la micşorarea incidenţei
parodontitei cronice a
adultului,
parodontitei refractare
şi
parodontitei juvenile.
Eliberarea locală de minociclină de diferite concentraţii şi
pe variate căi a fost cercetată pe larg la pacienţii cu
parodontită cronică a adultului.
Zonele tratate cu minociclină au arătat o reducere
a indicilor gingivali,
a adâncimii pungii (în special > 7 mm),
a numărului de spirochete din flora subgingivală.
TetraciclineleÎn studii ulterioare tetraciclinele au fost introduse în strips-uri acrilice (ADDY 1985, CUGINI şi
GOODSON 1989, HEIJL 1991)
preparate resorbabile de colagen (NOGUCHI 1988)
filme de colagen (MINABE 1989)
implanturi biodegradabile de polilactide şi poliglicolide.
Toate au fost aplicate ca tratamente unice în cazurile de parodontite cronice ale adultului.
Zonele pretratate cu tetraciclină au răspuns favorabil, fapt evidenţiat prin reduceri ale inflamatiei gingivale, ale sângerării, ale adâncimii pungilor, ale mobilităţilor dinţilor şi îmbunătăţiri ale nivelelor de ataşament conjunctiv.
S-au raportat şi reduceri semnificative ale diferitelor microorganisme: bacterii, spirochete, bacteroizi de pigmentaţie neagră. (GOODSON 1985,
SILVERSTEIN 1988)
S-a constatat că reducerea adâncimii pungilor şi câştigul de
ataşament în zonele tratate cu tetraciclină constă în principal din
capacitatea substanţei de a suprima Porphyromonas gingivalis din
zonele infestate.
ROSAVIA şi KORMAN au arătat că o singură
aplicaţie subgingivală de tetraciclină ca adjuvant al
root planingului nu a avut un efect mai bun decât
simpla efectuare a manoperei mecanice
Rezultate negative asemănătoare au fost obţinute
în zone pregătite mecanic anterior au fost spălate
la fiecare 14 zile, timp de şase luni cu o soluţie de
tetraciclină 50 mg/ml (MACALPINE 1985).
Din contră într-o experienţă realizată similar o
singură irigaţie cu 100micrograme/ml soluţie după
root planing a favorizat un câştig mai mare de
ataşament decât cel obţinut în zone chiuretate şi
irigate cu soluţii saline (PUCHALSKY 1988).
Nu au fost găsite diferenţe între aceste grupuri,
după terminarea tratamentului inflamaţiilor
gingivale, după trei luni.
Acest lucru demonstrează că principalul beneficiu
realizat este rezolvarea leziunilor parodontale
adânci, mai mult decât a inflamaţiilor gingivale
superficiale.
Aceste ipoteze au fost susţinute prin date obţinute
din studii ce au utilizat fibre monolitice conţinând
25% tetraciclină, plasate pentru zece zile în zone ce
au fost pregătite prin chiuretaj şi root planing
(HOLBOROW1989).
Aceste studii au raportat reduceri importante ale
sângerării, eliminării bacteroizilor de pigmentaţie
neagră şi câştiguri de ataşament când tetraciclinele
sunt utilizate combinat cu instrumentarea mecanică,
comparativ cu instrumentarea ca tratament unic.
Parodontită cronică profundă
Aspecte clinice înainte şi după tratamentul mecanic şi
antimicrobian
Leziunile de furcaţie reprezintă unele din
cele mai spectaculoase şi
dificile aspecte ale tratamentului
parodontal şi în consecinţă trebuie să
beneficieze de aplicarea locala a
unor medicamente cu eliberare controlată.
MINABE şi colaboratorii au aplicat de patru ori
consecutiv, săptămânal, tetraciclină şi filme de
colagen în leziunile interradiculare de gradul
II,pregătite anterior prin root planing.
Când au fost comparate leziunile care au
beneficiat numai de tetraciclină cu cele care au
fost pregătite prin root planing s-a constatat că
tratamentul combinat a redus sângerarea, la trei-
cinci săptămâni după aplicarea tratamentului.
Câştigul de ataşament important observat -2
mm- a fost de asemenea, mai mare decât în
cazul altor grupuri.
evaluare postoperatorie
Introducerea fibrelor de tetraciclină la nivelul pungii parodontale şi păstrarea acestora 7-12 zile.Concentraţia eliberată este de 1000mg/l de salivă, suficient necesară efectului bacteriostatic. Efectul clinic al diminuării inflamaţiei este vizibil.
22/04/23
Protocoale terapeuticeProtocoale terapeuticeGingivita ulcero-necroticăGingivita ulcero-necrotică
OBIECTIVEOBIECTIVE
• amendarea simptomatologiei acute• tratamentul bolii cronice• amendarea simptomelor toxice–septice• corectarea stării generale
STABILIREA DIAGNOSTICULUISTABILIREA DIAGNOSTICULUI
STABILIREA PLANULUI DE TRATAMENTSTABILIREA PLANULUI DE TRATAMENT
22/04/23
Protocoale terapeuticeProtocoale terapeuticeGingivita ulcero-necroticăGingivita ulcero-necrotică
TRATAMENT PRELIMINAR (pacient neambulator)TRATAMENT PRELIMINAR (pacient neambulator)
• repaus• clătiri orale la fiecare 2 ore cu amestec de apă caldă şi apă oxigenată 3 % sau CHX 0.12 % 2 ori / zi• antibioterapie sistemică
PENICILINĂ 250 – 500 mg per os la 6 ore 300.000 UI i.m. la 6 ore ERITROMICINĂ 250 mg la 4 ore METRONIDAZOL 200 mg la 8 ore, 7 zile
22/04/23
Protocoale terapeuticeProtocoale terapeuticeGingivita ulcero-necroticăGingivita ulcero-necrotică
TRATAMENT AMBULATORTRATAMENT AMBULATOR
• curăţirea leziunilor buletă apă oxigenată• detartraj ultrasonic strict supragingival pentru îndepărtarea tartrului superficial• eliminarea tutunului, condimentelor• continuarea clătirilor orale• limitarea periajului dentar• utilizarea firului interdentar şi irigaţiilor gingivale
ŞEDINŢE TERAPEUTICE SUCCESIVEŞEDINŢE TERAPEUTICE SUCCESIVE
• se urmăreşte evoluţia pacientului• se completează pe cât posibil detartrajul• reluarea treptată a tehnicilor de igienă orală
22/04/23
Protocoale terapeuticeProtocoale terapeuticeParodontita ulcero-necroticăParodontita ulcero-necrotică
• categorie aparte de pacienţi
• necesitatea consultului interdisciplinar pentru identificarea factorului sistemic predispozant
• tratament local şi sistemic
• terapie antimicrobiană pe seama antibiogramei
22/04/23
Protocoale terapeuticeProtocoale terapeuticeParodontita ulcero-necroticăParodontita ulcero-necrotică
Parodontită ulcero–necroticăParodontită ulcero–necrotică
Aspect clinic după 6 luniAspect clinic după 6 lunide tratamentde tratament
22/04/23
Protocoale terapeuticeProtocoale terapeuticeAbces parodontal acutAbces parodontal acut
OBIECTIVEOBIECTIVE
• amendarea durerii• controlul răspândirii infecţiei• restabilirea drenajului
DRENAJ PRIN PUNGĂDRENAJ PRIN PUNGĂ
• anestezie topică• se deschide sau se lărgeşte intrarea în pungă• se stabileşte drenajul
chiuretă mică detartror fin
22/04/23
Protocoale terapeuticeProtocoale terapeuticeAbces parodontal acutAbces parodontal acut
DRENAJ PRIN INCIZIE EXTERNĂDRENAJ PRIN INCIZIE EXTERNĂ
• izolarea abcesului (comprese), atisepsie locală• anestezie topică• localizarea prin palpare a zonei celei mai fluctuente• incizie verticală care va fi extinsă dincolo de linia mucogingivală cu interesarea ţesuturilor ferme• spălarea plăgii• uscarea zonei şi aplicarea unui antiseptic
• starea generală alterată – antibioterapie• simptomatologia acută dispare în 1-2 zile iar leziunea se tratează în continuare ca abces cronic
22/04/23
Protocoale terapeuticeProtocoale terapeuticeAbces gingivalAbces gingival
• anestezie topică• incizarea zonei fluctuente• incizie uşor lărgită pentru a permite drenajul• spălarea plăgii şi protejarea cu o compresă• reprogramare şi indicaţia spălării la 2 ore cu apă călduţă• dacă leziunea reziduală este prea mare poate fi îndepărtată chirurgical
22/04/23
Protocoale terapeuticeProtocoale terapeuticeGingivită simplă bacterianăGingivită simplă bacteriană
ŞEDINŢA IŞEDINŢA I
• examen clinic şi diagnostic – identificarea surselor de iritaţie locală• chestionar asupra obiceiurilor de igienă orodentară• conştientizarea pacientului• recomandarea tehnicilor de autocontrol al plăcii
ŞEDINŢA IIŞEDINŢA II
• demonstrarea şi corectarea tehnicilor de igienă• controlul profesional al plăcii (detratraj)• lustruirea suprafeţelor• îndepărtarea altor surse de iritaţie locală
22/04/23
Protocoale terapeuticeProtocoale terapeuticeGingivită simplă bacterianăGingivită simplă bacteriană
ŞEDINŢA IIIŞEDINŢA III
• identificarea zonelor cu inflamaţie persistentă• recomandarea modalităţilor chimice de control• indicarea modalităţilor auxiliare de control mecanic
IDENTIFICAREA CAUZELOR DE EŞECIDENTIFICAREA CAUZELOR DE EŞEC
• particule de tartru remanente• lustruire incompletă• persistenţa altor surse de iritaţie locală• instruire insuficientă şi control incorect al plăcii
22/04/23
Protocoale terapeuticeProtocoale terapeuticeGingivită simplă bacterianăGingivită simplă bacteriană
Gingivită aspect clinicGingivită aspect clinic
Aspect clinic la 2 luniAspect clinic la 2 lunide tratamentde tratament
22/04/23
Protocoale terapeuticeProtocoale terapeutice
Parodontită formă medieParodontită formă medie
Aspect clinic la 2 luniAspect clinic la 2 lunide tratamentde tratament
22/04/23
Protocoale terapeuticeProtocoale terapeutice
Parodontită medie.Parodontită medie.Migrări patologiceMigrări patologice
Aspect clinic la 6 ani.Aspect clinic la 6 ani.Diastema a dispărut dupăDiastema a dispărut după6 luni de tratament6 luni de tratament
22/04/23
Protocoale terapeuticeProtocoale terapeutice
Parodontită avansatăParodontită avansată
Aspect clinic dupăAspect clinic după3 luni de tratament3 luni de tratament
22/04/23
Protocoale terapeuticeProtocoale terapeuticeGingivite modulateGingivite modulate
HIPERPLAZIE NEINFLAMATORIEHIPERPLAZIE NEINFLAMATORIE
• întreruperea sau schimbarea medicaţiei de fond
HIPERPLAZIE COMPLICATĂ INFLAMATORHIPERPLAZIE COMPLICATĂ INFLAMATOR
• proceduri de control mecanic şi chimic al plăcii• monitorizare când hipercreşterea nu interferă cu îndepărtarea iritanţilor locali• îndepărtarea chirurgicală a leziunilor hiperplazice după amendarea simptomatologiei inflamatorii
22/04/23
Protocoale terapeuticeProtocoale terapeuticeGingivite modulateGingivite modulate
Hiperplazie gingivalăHiperplazie gingivalăindusă medicamentosindusă medicamentos
Aspect clinic dupăAspect clinic dupătratament etiologictratament etiologic
22/04/23
Protocoale terapeuticeProtocoale terapeuticeGingivite modulateGingivite modulate
GINGIVITA DE SARCINĂGINGIVITA DE SARCINĂ
• prevenţia primară şi / sau secundară a bolii• eliminarea tuturor factorilor iritativi• control riguros al plăcii• leziunile sunt tratate imediat ce sunt identificate
GINGIVITA PUBERTARĂGINGIVITA PUBERTARĂ
• proceduri de control mecanic şi chimic al plăcii• cazurile severe: zonele hipertrofice sunt îndepărtate chirurgical
22/04/23
Protocoale terapeuticeProtocoale terapeuticeVariaVaria
GINGIVITE DESCUAMATIVEGINGIVITE DESCUAMATIVE
• tratament local – periuţe cu peri moi• clătiri orale cu apă oxigenată 3 % 2 ori / zi• unguente cu conrticosteroizi
triamcinolon fluocinolon
• forme severe – terapie steroidică sistemică
MANIFESTĂRI GINGIVALE ÎN LEUCEMIIMANIFESTĂRI GINGIVALE ÎN LEUCEMII
• tratament cu avizul medicului hematolog• control strict al stării de igienă orală• evitarea riscului leziunilor traumatice• complicaţii acute: terapie anti-bacteriană (-fungică)
22/04/23
Protocoale terapeuticeProtocoale terapeuticeParodontite agresiveParodontite agresive
PARODONTITĂ PREPUBERTARĂPARODONTITĂ PREPUBERTARĂ
• identificarea şi corectarea condiţiei sistemice• terapie locală convenţională• antibioterapie ţintită
PARODONTITĂ JUVENILĂPARODONTITĂ JUVENILĂ
• prognostic funcţie de extinderea bolii• prognosticul dictează eficienţa terapiei standard• tetraciclină 250 mg la 6 ore• doxiciclină 100 mg / zi cel puţin 7 zile• în formele refractare amoxicilină + metronidazol
22/04/23
Protocoale terapeuticeProtocoale terapeuticeParodontite agresiveParodontite agresive
PARODONTITĂ RAPID PROGRESIVĂPARODONTITĂ RAPID PROGRESIVĂ
• tratament similar parodontitei refractare• programare frecventă• colaborare interdisciplinară• monitorizarea stării generale• terapie locală de eliminare a factorilor iritativi locali• pot fi necesare manopere de detartraj şi surfasaj în câmp deschis• terapie antibiotică sistemică
22/04/23
Protocoale terapeuticeProtocoale terapeuticeParodontite agresiveParodontite agresive
• diagnostic microbian, teste de susceptibilitate• terapie convenţională locală asociată cu o terapie antibiotică sistemică (antibiograma)• AUGMENTIN
375 mg la 8 ore , 14 zile• CLINDAMICIN
150 mg la 6 ore, 7 zile• asociere antiotică în cazurile cu floră asociată
22/04/23
Protocoale terapeuticeProtocoale terapeuticeComplicaţiiComplicaţii
HIPERESTEZIA DENTINARĂHIPERESTEZIA DENTINARĂ
• utilizarea agenţilor de desensibilizare aplicaţi de pacient aplicaţi în mod profesional
• paste de dinţi: Sensodyne, Duraphat gel• soluţii: Elmexgel, Nafestezine• modalităţi profesionale
varnish-uri agenţi anti-inflamatori
ABCESUL PARODONTAL CRONICABCESUL PARODONTAL CRONIC
• intervenţie chirurgicală cu lambou
22/04/23
Protocoale terapeuticeProtocoale terapeuticeComplicaţiiComplicaţii
Sondajul parodontal al unei leziuni abcedate: 10 mmSondajul parodontal al unei leziuni abcedate: 10 mm
22/04/23
Protocoale terapeuticeProtocoale terapeuticeComplicaţiiComplicaţii
LEZIUNI ENDO–PARODONTALELEZIUNI ENDO–PARODONTALE
• LEZIUNI ENDODONTICE complicate parodontal terapie endodontică eventual terapie parodontală
• LEZIUNI PARODONTALE complicate endodontal tratament parodontal tratament endodontic
• LEZIUNI COMBINATE ADEVĂRATE – tratament endodontic şi parodontal
•Terapia antibiotica locală, combinată cu
terapia mecanică este valoroasă în
tratamentul infecţiilor parodontale
recalcitrante şi sau agresive.
•Tratamentul antibiotic trebuie rezervat
cazurilor în care pacienţii nu răspund la
terapia convenţională.
•Selecţia agenţilor specifici antimicrobierni
este bine să se facă conform
antibiogramelor.
Terapia
medicamentoasă
locală în boala
parodontală
Concluzii cu valoare practică
•Antibioticele trebuie recomandate ca adjuvante
ale terapiei convenţionale (surfasaj chirurgical) şi
nu doar ca monoterapie.
•Antibioticele singure sau în combinaţie, sunt
adjuvanţi eficaci în tratamentul parodontitei
juvenile, parodontitei cu progresie rapidă şi
refractare.
•Când se folosesc antibioticele se recomandă
cultura bacteriană pentru identificarea patogenilor
putativi şi a sensibilităţii antibioticelor.
•Antibioterapia locală poate fi folosită pentru
tratarea situsurilor recurente localizate, care nu au
răspuns la terapia parodontală tradiţională
Concluzii cu valoare practică
Terapia
medicamentoasă
locală în boala
parodontală
22/04/23
sfârşitsfârşit