STUDIUL STARII DE SANATATE IN RELATIE CU PREFERINTELE ALIMENTARE (DIETA)
IN IMBATRANIRE
Elena Lupeanu¹, Doina Roditis¹, Denisa Duta², Nastasia Belc²
¹Institutul National de Gerontologie si Geriatrie “Ana Aslan”, Bucuresti²Institutul de Bioresurse Alimentare, Bucuresti
Obiectivele lucrarii:
► Studiul starii de sanatate si al statutusului nutritional in relatie cu preferintele alimentare
► Studiul unor enzime antioxidante eritrocitare : SOD si GPx
► Efectul consumului de paste imbogatite cu fibre (inulina 10%) asupra parametrilor metabolici
Material si metode
Loturi:
● Subiecti (nr. = 100) internati la INGG-Ana Aslan, cu patologie cardivasculara si dismetabolica, cu varste intre 60 – 95 ani (X = 68,6 ani)
● Subiecti (nr. = 54) din afara spitalului (inclusiv IBA), aparent sanatosi, cu varste intre 18 si 60 ani (X = 41,2 ani)
Ancheta medico-socială a investigat:
Starea de sănătate globală, prin:◙ diagnosticele clinice culese din fişele de observaţie si
evaluari paraclinice ale parametrilor hematologici si biochimici◙ o evaluare prin teste medico-sociale vizand:
♦ autoaprecierea sănătăţii ♦ intensitatea durerii, ♦ mobilitatea, ♦ funcţionalitatea fizică ♦ funcţionalitatea socială
Statusul nutriţional, estimat prin: ● Body Mass Index şi
● Mini Nutritional Assessment - forma lungă
Preferintele alimentare: printr-un chestionar alcătuit după U.S Dietary Guidelines (2005), Alimentary Pyramid - Questionnaire for quantitative and qualitative assessment of dietary habits şi recomandările alimentare pentru prevenirea cancerului publicate de American Cancer Society.
Evaluarea capacitatii de protectie a enzimelor antioxidante eritrocitare, superoxid dismutaza(CuZnSOD) si glutation peroxidaza (GPx)si corelatiile acestora cu statusul nutritional (BMI) si profilul metabolic la subiectii varstnici cu patologie cardiovasculara si dismetabolica.
Erythrocyte SOD and GPx activities were measured with RANSOD, and RANSEL kits, from Randox, UK. Calculation of the enzymes activities SOD:
Procentajul de inhibitie al unei probe poate fi utilizat pentru a exprima activitatea enzimei in Unitati SOD. Inmultind cu factorul de dilutie al probei obtinem U SOD/ml. Avand in vedere cantitatea de Hb/ml putem obtine exprimarea activitatii enzimei in U SOD/g Hb GPx: U/L hemolizate = 8412 x ∆ A340 nm/minuteRezultatul obtinut a fost inmultit cu factorul de dilutie (x 41) pentru a exprima activitatea enzimei in U/L sange total . Pentru o exprimare mai corecta activitatii GPx eritrocitar s-a realizat conversia U/L sange total in U/g Hb.Hemoglobina a fost determinata cu Reactiv Drabkin. Unitati GPx/100 ml g Hemoglobina/100ml = Unitati GPx/g Hb
(∆Asample/min x100)100 -
(∆Asist./min.)% inhibition=
Efectul consumului de paste imbogatite cu fibre (inulina 10%) asupra parametrilor metabolici:
● Subiecti varstnici, internati la INGG-Ana Aslan, cu patologie dismetabolica (dislipidemii si diabet tip 2 echilibrat prin dieta sau/si antidiabetice orale) au fost selectati (dupa o informare in legatura cu efectele pe care le pot avea fibrele solubile asupra organismului uman si in urma obtinerii acordului scris al acestora) in vederea consumului de paste fainose imbogatite cu inulina 10% (fibra solubila), realizate in Institutul de Bioresurse Alimentare, Bucuresti.
● O parte din subiecti au consumat pastele timp de 30 zile consecutiv, in timp ce altii au continuat consumul de paste pana la 60 zile consecutiv. La sfarsitul experimentului s-au facut determinari ale parametrilor biochimici: glucoza, uree, creatinina, acid uric, colesterol total, HDL-colesterol, LDL-colesterol, trigliceride, proteine totale, transaminaze: AST/TGO si ALT/TGP.
● S-au luat probe de sange pe anticoagulant
- Na-EDTA pentru studii epigenetice
- heparina pentru determinarea homocisteinei
S-adenozil metioninei
S-adenosil homocisteinei
Rezultate si discutii
Evaluarea starii de sanatate a subiectilor din lotul de varstnici internati in INGG-Ana Aslan
Graficul 1: Patologia cronică
Prevalenta patologiei cronice in lotul pacientilor INGG (n=100)
4,10
9,59
10,96
20,18
31,51
41,10
97,30
190,41
190,20
0 20 40 60 80 100 120 140 160 180 200
B.respir
B.mintale
B.digestive
B.neurologice
B.SN, analizatori
B.uro-genitale
B.nutritie.metab
B.reumatice
B.cardio.vasc
%
Graficul 2: Încărcătura patologică în lotul vârstnicilor
DISTRIBUTIA POLIPATOLOGIEI IN LOT
N.BOLI
1310987654321
Fre
qu
en
cy
30
20
10
0
Clinical characteristics of the subjects under study
Lot /Parameters
Controlgroup
Cardiovascular disease group
Cardiovasculardisease with type
II diabetes group
Type II diabetes group
Subjects number 15 35 32 18
Gender W/M(%) 90/10 80/20 75/25 60/40
Age (years) 65 ± 11 67 ± 8 72 ± 9 60 ± 2
Body weight (kg) 63, 50 ± 11,00 78,54 ± 15,41 p = 0,004 vs Ctrl
74,20 ± 14,38p = 0,004 vs Ctrl
85,60 ± 20,00p = 0,014 vs Ctrl
Height (m) 1,60 ± 0,07 1,63 ± 0,10 1,62 ± 0,08 1,60 ± 0,07
BMI (kg/m2) 24,84 ± 4,00 29,28 ± 4,24p = 0,003 vs Ctrl
28,20 ± 3,60p = 0,003 vs Ctrl
33,01 ± 6,18p = 0,006 vs Ctrl
p = 0,039 vs CVD+DZ II
Waist circumference (cm)
83,36 ± 12,61 101,05 ± 8,51p = 0,001 vs Ctrl
100,00 ± 7,30p = 0,016 vs Ctrl
98,20 ± 18,06
Systolic BP (mm Hg)
117 ± 10 140 ± 20p = 0,001 vs Ctrl
144 ± 17p = 0,001 vs Ctrl
126 ± 11p = 0,039 vs CVD+DZ
II
Diastolic BP (mm Hg)
68 ± 6 81 ± 9p = 0,001 vs Ctrl
83 ± 11p = 0,0003 vs Ctrl
74 ± 5
Control Cardiovascular disease Cardiovasculardisease associated with
Type 2 diabetes
Type 2 diabetes
Subjects (number) 15 35 32 18
Age (years) 64,92 ± 10,10 72,68 ± 8,02 70,52 ± 10,72 69, 85 ± 14,56
Glucose (mg/dl) 92,9 ± 7,82 97,375 ± 9,29 P = 0,167
127,56 ± 28,14P = 0,00092
174,4 ± 47,33 P = 0,0001vs Ctrl P = 0,0001 vs CV P = 0,012
Creatinine (mg/dl) 0,83 ± 0,13 0,89 ± 0,14 0,95 ± 0,16p = 0,05 vs Ctrl.
0,83 ± 0,14
Urea (mg/dl) 28,4 ± 4,24 39,00 ± 10,90
p=0,0048vs Ctrl
42,12 ± 11,96p=0,0011 vs Ctrl
32 ± 5
Uric acid (mg/dl) 3,76 ± 1,29 4,98 ± 0,97 p=0,0017vs Ctrl
5,43 ± 1,98p=1,0017 vs Ctrl
5,54 ± 1,16p = 0,02 vs Ctrl
Total cholesterol (mg/dl)
212,50 ± 39,47 221,72 ± 38,50 204,25 ± 46,20 252,6 ± 70,41
HDL cholesterol (mg/dl)
55,92 ± 6,75 58,74 ± 14,76 57,18 ± 10,56 54,76 ± 20,02
LDL cholesterol (mg/dl)
136,45 ± 29,07 147,85 ± 32,53 131,21 ± 37,50 160,20 ± 52,18
Triglyceride (mg/dl)
90,7 ±17,52 124,35 ± 48,71 P =0,037
123,37 ± 38,41P = 0,018
299,80 ± 122,65P = 0,008 vs CtrlP = 0,0001 vs CVP=0,0046vs CV+DZ
ALT (U/L) 23,10 ±14,23 22,07 ± 10,01 26,00 ± 13,41 28,80 ± 11,69
AST (U/L) 24,6 ± 8,40 22,55 ± 9,74 26,12 ± 12,23 23,20 ± 9,62
Metabolic characteristics of the studied subjects
Lot VSH (mm/h) Hb (g/dL) Ht (%) Leucocyte nr. /mm3
Fibrinogen (mg/dl)
Control groupn = 15
15,44 ± 8,44 12,71 ± 3,95 40,55 ± 3,95 5950 ± 1442 358 ± 79
Cardiovascular disease group
n = 35
20,60 ± 13,68 13,20 ± 0,97 41,1 ± 2,94 5891 ± 1371 427 ± 100
Cardiovascular disease with type 2 diabetes group
n = 32
18,00 ± 9,25 13,69 ± 1,24P = 0,048 vs Ctrl.
42,95 ± 3,09 7464 ± 998P = 0,01 vs CtrlP = 0,001 vs CVDP = 0,359 vs DZ
420 ± 111
Type 2 diabetes group
n = 1819,60 ± 14,00 12,98 ± 0,85 40,7 ± 2,03 6860 ± 1543
P = 0,155 vs CVD412 ± 122
Hematologic characteristics in old patients under study
Autoevaluarea starii de sanatate reprezinta un indicator valoros al starii de sanatate, mai ales in studiile epidemiologice.
Graficul 3: Autoaprecierea sănătăţii de către subiecţii celor două loturi: bolnavi vârstnici (60 ani şi peste, n=100) şi adulti considerati sanatosi (18 – 59 ani, n = 54)
40
23
37
16,67
64,81
18,52
0
20
40
60
80
100
%
Varstnici Adulti
Autoevaluarea starii de sanatate comparativ cu a altora
San.mai putin buna
Sanatate la fel de buna
Sanatate m.buna
Deşi polipatologia cronica a vârstnicilor este bogata, 40 % dintre ei considera ca au o sănătate mai bună decât a altor persoane
”Un bun status nutriţional este markerul unei îmbătrâniri sănătoase şi presupune o capacitate optimă de recuperare după boală”. (Vetta et al. 1999
Relatia intre perceptia sanatatii si status-ului nutritional al varstnicilor a fost aratata, de studiul lui Margetts (2003,), (varstnicii erau predispusi sa isi perceapa negativ sanatatea cand aveau un risc crescut de subnutritie).
Evaluarea starii nutritionale
Screening nutritional prin BMI
2 3,719
53,743
31,536
11,1
0
20
40
60
80
100
120
Varstnici bolnavi Adulti "sanatosi"
%
Obezi
Supraponderalii
Normoponderali
Subponderali
►Screeningul statusului nutritional prin BMI a relevat in randul varstnicilor o pondere mai mare a sumei : supraponderali plus obezi (79%) fata de valoarea acelorasi categorii in cazul adultilor (42,6%)
Graficul 4
►Compararea scorurilor MNA a aratat procente apropiate intre riscurile de subnutritie: la varstnici – 39,4% si la adulti 37,5% , ceea ce evidentiaza un comportament alimentar nesanatos al subiectilor adulti aparent “sanatosi”.
Graficul 5
0
39,4
60,6
0
37,5
60,4
0
10
20
30
40
50
60
70
%
Varstnicii(n=100)
Adulti "sanatosi"(n=54)
Evaluarea starii nutritionale prin MNA
Malnutritie
Risc malnutritie
Absenta riscului.
Evaluarea prin Scorul de Alimentatie
►Scorul obtinut s-a bazat pe evaluarea preferintelor alimentare, raportate la un chestionar U.S. Dietary Guidelines (privind consumul de grasimi totale, colesterol, sare, alcool si fibre), cat si la dieta respectata de subiecti, comparativ cu recomandarile alimentare date in conformitate cu Piramida Alimentelor si cele ale American Cancer Society.
Dieta, în cea mai mare parte a ei, trebuie sa fie alcătuită din alimente situate in jumătatea inferioară a piramidei, iar consumul de alimentelor din vârf să fie limitat!
Indicatiile de alimentatie sanatoasa dupa care se orienteaza scorul sunt: „Dacă doriţi sa fiţi sănătoşi şi longevivi, consumaţi o varietate mare de alimente cu conţinut redus de grăsimi, evitati grăsimile saturate (de origine animală) şi alimentele bogate in colesterol. Consumaţi din belşug fructe, legume, verdeţuri, cereale integrale, dar cantităţi minime de zahar, sare şi alte alimente rafinate. Nu consumaţi alcool.”
►Investigati prin acest chestionar, scorul alimentar a impartit subiectii in 4 grupe, conform legendei scorului alimentar, de la cei cu obiceiuri alimentare excelente, la cei care necesita ajutorul unui nutritionist
Legenda scorurilor de alimentatie
(5) 13 – 14 Obiceiuri alimentare excelente
(6) 10 – 12 Bine, per total, dar este loc de mai bine
(7) 8 – 10 Alimentatia dvs trebuie imbunatatita
(8) 5 – 7 Va hraniti nesanatos. Actionati rapid si decisiv!
(1) 0 - 4 Pericol! Aveti nevoie de ajutor!
Graficul 6: Reprezentarea scorului de alimentatie
2,11/ns
17.89
51.58
28.42
0 20 40 60
B in e p e r to ta l d a r e lo c d e ma i b in e
A lime n ta tia d v s. tre b u ie imb u n a ta tita
V a h ra n iti n e sa n a to s. A c tio n a ti ra p id si d e c isiv
N e v o ie d e a ju to r d e sp e c ia lita te
18.37
32.65
38.78
10.20
0 10 20 30 40 50
Bine per total dar e loc demai bine
Alimentatia dvs. trebuieimbunatatita
Va hraniti nesanatos !Actionati rapid si decisiv
Nevoie urgenta de ajutorde specialitate !
VARSTNICI ADULTI
In studiul de fata , scorurile intre 13 – 14 nu exista!!
In grupul adultilor “sanatosi” 49% se hranesc nesanatos, trebuind sa-si scimbe urgent stilul de alimentatie
- 32,7% trebuie sa-si imbunatateasca alimentatia
-- 18,4% au o alimentatie relativ corecta
In lotul varstnicilor bolnavi, apar scoruri de alimentatie mai bune, fapt explicat prin complianta la regimul igieno-dietetic prescris in bolile de care acestia sufera.
-La 18% li se indica schimbarea dietei
-- 51,58% trebuie da-si imbunatateasca alimentatia
- 28,42% se hranesc sanatos%%
Comportamentul alimentar si patologia dismetabolica la subiectii varstnici
Graficul 7: Relatia dintre scorul alimentatiei (evaluat dupa indicatiile date in “Piramida alimentelor”) si starea de nutritie (BMI)
43,5
20
43,3
30,8
39,1
17,4
36,7
15,4
53,8
0
10
20
30
40
50
60
Alimentatienesanatoasa
Alim. trebuieimbunatatita
Alimentatie ingeneral buna
Greutate normala
Supraponderali
Obezi
coeficient de corelatie r
p
Consum de cereale, in special rafinate
r = 0,233 p = 0,047
Consum de leguminoase uscate (fasole, naut)
r = 0,369 p = 0,001
Tabel 1 Corelatia dintre BMI si consumul de cereale, leguminoase si alcool
coeficient de corelatie r
p
Cantitatea de alcool r = 0,279 p = 0,023
Concentratia de alcool r = 0,295 p = 0,016
Portii cereale consumate PORTII PAINE, CEREALE
4
3
2
1
Nr.ord
Nr.portii %
1 1-2 portii 20,5
2 3 - 4portii 50,7
3 5-6 portii 13,7
4 7-8 portii 15,1
Total 100,0
Graficul 8: Cantitatea de celeale consumate (portii)
Paine neagra, cereale integrale
25,8%
34,8%
21,2%
18,2%4
3
2
1
Frecventa consumului de paine integrala in loc de paine alba si cereale
rafinate?
%
18.2 ▪ Intotdeauna cereale integrale ... / paine integrala
21.2 ▪de obicei paine integrala si ...
34.8 ▪de obicei paine alba, cereale rafinate
25.8 ▪intotdeauna paine alba, cereale rafinate
Graficul 9: Consumul de cereale in special rafinate
Corelatii intre: COMPORTAMENTUL ALIMENTAR
(1) Omisiunea micului dejun
si PATOLOGIE: r = p =
Dislipidemie mixta .204 .042
Disproteinemie .311 .002
Nevralgii .278 .005
Nevroze –depresive/ anx. .210 .036
(2) Consumul alimentelor grase
Hipoacuzie .291 .003
(3) Consumul alimente bogate in colesterol
Afectiuni renale (litiaza-infectii ur) .214 .033
Hipoacuzie .228 .022
Tulb. circulatorii vertebro-bazilare .195 .050
(4) Adaosul de sare in alimente
Nevralgii .240 .016
Polineuroatie .198 .049
B.respiratorii .199 .047
Osteoporoza Se apropie de semnificatie ... .191 .057
(5)Consumul de paine /cereale integrale
Litiaza si infectii renale .207 .039
Boala cardiaca ischemica .197 .050
Tabel 2: Corelatii intre obiceiurile alimentare si patologie
(6) Consumul de bauturi alcoolice
Frecventa consumului:
Reumatism degenerativ .200 .046
Cantitatea consumata
Reumatism degenerativ .196 .051
Obezitatea .239 .047
Boli endocrino-metabolice .227 .023
( mai ales Obezitatea .262 .008
Concentratia alcoolului
Boli renale (litiaza, infectii) .266 .026
Obezitatea .239 .047
B.neurologice –.243 0.43
Ateromatoza carotidiana –.270 .024
(7) Consumul de cafea
Reumatism degenerativ .335 .040
Boala ulceroasa duodeno-gastrica –.131 .052
Boli endocrino-metabolice .454 .007
mai ales, dislipidemia mixta .352 .041
Nevralgii –.355 .040
Numar cesti cafea / zi
Nevroze anxioase-depresive .357 . .038
Tabel 2: Corelatii intre obiceiurile alimentare si patologie
continuare
Corelatii intre : COMPORTAMENTUL ALIMENTAR si
VALOAREA PARAMETRILOR METABOLICI:
r= p=
(1) Omisiunea micului dejun
Colesterol total .261 .007
LDL - c ( Tinde spre semnificatie ) .189 .082
Trigliceride ( Tinde spre semnificatie ) .182 .064
(2) Consumul alimentelor grase
Acidul uric .216 .027
(3) Consumul alim. bogate in colesterol
Trigliceride .194 .049
(3) Adaosul de sare in alimente
Creatinina ( Tinde spre semnificatie ) .183 .063
Colesterol total .271 .005
LDL - c .309 .004
(4) Consumul de bauturi alcoolice
Cantitatea consumata
Acid uric .203 .039
Colesterol total .222 .023
LDL - c .253 .019
Concentratia alcoolului
Creatinina .291 .011
(5) Numar cesti cafea / zi
LDL -c Se apropie de semnificatie ... .302 .070
Tabel 3: Corelatii intre obiceiurile alimentare si indicatorii metabolici
Complianta varstnicilor bolnavi la regimul igieno-dietetic
Consumul cantitativ de dulciuri in lot, la pacienti cu diabet zaharat
63,2
0
56,6
36,832,1
11,3
0
10
20
30
40
50
60
70
0 1 2
Numar portii de dulciuri
%
Cu DZ
Fara DZ
15
Graficul 11
Analizand consumul de glucide ale varstnicilor, am constatat ca subiectii diabetici si obezii respecta in general dieta hipoglucidica.
Consumul de dulciuri a corelat semnificativ negativ cu prezenta diabetului zaharat (r = -0,498; p = 0,001) si a obezitatii (r = -0,317; p = 0,007), indicand complianta acestor pacienti la regimul hipoglucidic impus.
0 2 5,910,2
23,5
63,370,6
24,5
0
20
40
60
80
%
1 2 3 4
Frecventa consumului de alimente grase, la pacientii cu diabet zaharat
Pacienti CU DZ
Pacienti FARA DZ
Graficul 12A
Consumul de alimente bogate in grasimi:
1. La fiecare masa sau aproape la fiecare masa2. La majoritatea meselor 3. Numai ocazional4. Rareori sau niciodata
Frecventa consumului de alimete grase la pacienti cu obezitate
61,54
1,899,43
37,7430,77
7,69
0,00
50,94
0
10
20
30
40
50
60
70
1 2 3 4
%
Obezi
NE-obezi
Graficul 12B
Regimul hipolipidemic impus este respectat de diabetici (r = 0,353; p = 0,004 la corelatia regim hiperlipidic-prezenta DZ si pentru corelatia dintre regim hiperlipidic si valorile glucozei sanguine: r = 0,247 ; p = 0,049) (grafic 12A).
Si obezii respecta regimul hipolipidic, dupa cum apare in graficul 12B
Nici regimul bogat in grasimi, in general, si nici consumul frecvent de alimente bogate in colesterol NU coreleaza cu cresterea colesterolului seric, conform analizelor de corelatie efectuate.
30
ns 10
0
23.3
32.436.7
61.8
0
10
20
30
40
50
60
70
Col.T.<175 mg/dl Col.T.≥175 mg/dl
adaus sare zilnic
adaus sare frecv
…sare ocazional
... sare foarte rar
2527,3
38,1
30
72,7
0
28,633,3
45
0
10
20
30
40
50
60
70
80
LDL.optim LDL la limita LDL crescut
adaus sare frecvent
adaus ocazional
adaus sare f .rar
Graficul 13: Relatia dintre consumul de sare si valorile colesterolului total seric
Graficul 14: Relatia dintre consumul de sare si valorile LDL-colesterolului
LDL -Col <100100–129
130–159
160>
= Optim= Normal crescut= La limita (superioară)= Crescut
Au fost evidentiat corelatii semnificativ pozitive ale Colesterolului total si LDL-colesterol cu ingestia de alimente sarate: r = 0413; p = 0,001 (pt. colesterol total) si r = 0,367; p = 0,003 pentru LDL-colesterol
CONCLUZII
• Comportamentul alimentar al subiectilor varstnici este factor determinant al patologiei dismetabolice si cardiovasculare, In multe cazuri insa, studiind alimentatia varstnicilor bolnavi, spitalizati, am constatat prezenta compliantei la regimul recomandat de medic, ei respectand dietele prescrise, si hranindu-se astfel, mai sanatos decat adultii investigati in afara spitalului, ce se considera „sanatosi”.
• De aceea, sustinem ca evaluarea nutriţională trebuie să devină o activitate de rutină în practica medicala, in general, nu numai geriatrica. Totodată, schimbarea alimentaţiei greşite, ca metodă profilactică a patologiei dismetabolice şi cardiovasculare, reprezintă o urgenţă şi impunandu-se la toate vârstele.
***• OMS a lansat în 2004 o “Strategie globală asupra dietei, activităţii fizice şi sănătăţii”,
care subliniază importanţa: (1) „dobândirii unei diete echilibrate, prin reducerea consumului de grăsimi, zahăr rafinat şi sare, a creşterii aportului de fructe, legume, cereale şi nuci, şi (2) efectuarea de activităţi fizice moderate de cel puţin 30 de minute zilnic”.
Lot Superoxide dismutase (SOD)
% inhibition U/ml U/g Hb
Control group 54,71 ± 4,19 224 ± 17 1774 ± 281
Cardiovascular disease group
53,87 ± 7,14 221 ± 30 1649 ± 216
Cardiovascular disease + type2 diabetes
group
52,81 ± 4,64 220 ± 27 1616 ± 231
Type 2 diabetes group
44,00 ± 2,88P = 0,012 vs CtrlP = 0,028 vs CVP = 0,027 vs CV-DZ
180 ± 12P = 0,013 vs CtrlP = 0,031 vs CVP = 0,036 vs CV-
DZ
1426 ± 70P = 0,021 vs Ctrl
0
10
20
30
40
50
60
SO
D (
% I
NH
IBIT
IE)
Serie1 54,71 53,87 52,81 44
Control CVD CVD + DZ DZ
0
500
1000
1500
2000
SO
D (
U/g
Hb
)
Serie1 1778 1649 1616 1426
Control CVD CVD + DZ DZ0
50
100
150
200
250
SO
D (U
/ml)
Serie1 224 221 220 180
Control CVD CVD + DZ DZ
Erythrocyte Superoxide dismutase activity in the studied old subjects
٭
٭٭
LOTGlutathione peroxidase
U/L whole blood U/g Hb
Control group 8759 ± 1122 70,42 ± 8,98
Cardiovascular group 9018 ± 1809 67,67 ± 11,60
Cardiovascular disease with type 2 diabetes
group
8552 ± 2187 63,28 ± 13,96
Type 2 diabetes group 7303 ± 1281P = 0,041 vs Ctrl
59,09 ± 10,42P = 0,047 vs Ctrl.
52
54
56
58
60
62
64
66
68
70
72
Glu
tati
on
per
oxi
daz
a (U
/g H
b)
Control CVD CVD + DZ DZ
Erythrocyte Glutathione peroxidase activity in the studied old subjects
٭
Corelatii ale SOD si GPx cu greutatea corporala si BMI
Corelatii ale SOD si GPx cu tensiunea arteriala diastolica si sistolica
y = 1.635x + 57.935R2 = 0.0338r = 0,1838
p > 0,05; NS
010
2030
405060
7080
90100
0 2 4 6 8 10 12
Acid uric (mg/dl)
Glu
tati
on
per
oxi
daz
a (U
/g H
b)
y = -0.0527x + 71.407R2 = 0.0131r = 0,1144p>0,05; NS
0102030405060708090
100
0 50 100 150 200 250
Glucoza (mg/dL)
Glu
tati
on
per
oxi
daz
a (U
/g H
b)
y = -1.7605x + 1870.5R2 = 0.0814r = 0.2838p < 0,02
0
500
1000
1500
2000
2500
0 50 100 150 200 250
Glucoza (mg/dL)
SO
D (
U/g
Hb
)
y = -19.749x + 1777.3R2 = 0.0232r = 0.1523
p > 0.05; NS
0
500
1000
1500
2000
2500
0 2 4 6 8 10 12
Acid uric (mg/dL)
SO
D (
U/g
Hb
)
y = 0.0132x + 3.5126R2 = 0.077r = 0.2774p < 0.02
0
2
4
6
8
10
12
0 50 100 150 200 250
Glucoza (mg/dL)
Ac
id u
ric
(m
g/d
L)
Corelatiile GPx si SOD cu nivelul seric al glucozei si acidului uric
0
1
2
3
4
5
6
Aci
d u
ric
(mg
/dl)
Serie1 3,76 4,98 5,43 5,54
Control CV CV+DZ DZ
► There was a significant reduction of the protection capacity of the both antioxidant enzymes in Type 2 diabetes group compared with the other studied groups.
► SOD activity evidenced a significant negative correlation with BMI, serum glucose content, but there was no correlation between SOD and serum uric acid level.
► There was no significant correlation between GPx activity and serum glucose concentration , or GPx and serum uric acid.
► The reduction of the erythrocyte antioxidant enzymes, SOD and GPx , could contribute to the increase of the oxidative stress.
► The mechanisms wich could alters the activities of the two enzymes are numerous, but in the light of our results we suggest the posibility that the high level of glucose to affect the enzymes structure, directly by glycation, or indirectly by glucose autooxidation (formation of superoxide radical).
► Acidul uric este considerat un antioxidant extracelular important , dar semnificatia sa se discuta si in relatie cu rolul sau metabolic (produs final al catabolismului purinelor - care se intensifica in conditii patofiziologice precum: hipoxie, ischemie, ischemie-reperfuzie, soc hemoragic, etc), dar si ca factor de risc pentru patologia cardiovasculara (se poate depune pe vasele de sange,..)
CONCLUSIONS
Efectul consumului de paste imbogatite cu inulina 10% asupra parametrilor metabolici a subiecti varstnici cu patologie dismetabolica
25
8
17
0
5
10
15
20
25
nu
mar
su
bie
cti
Total fara Hipol cu Hipol
3
15
1
0
2
4
6
8
10
12
14
16
nu
mar
su
bie
cti
Fibrati Statine Fibrat + Statina
18%
88,00%
5,88%
0%
20%
40%
60%
80%
100%
Fibrati Statine Fibrat + Statina
LOT EXPERIMENTAL
● Subiectii au fost informati in legatura cu actiunea fibrelor solubile, in special inulina, asupra sistemuluyi digestiv si a metabolismului glucidic si lipid. Informatiile au fost culese din literatura de specialitate( reviste-publicatii).
● Au fost inclusi in lotul de testare subiecti care au avut stabilit diagnosticul de diabet zaharat tip 2 cu echilibrare prin dieta, sau/si cu antidiabetice orale, subiecti cu dislipidemii tratate cu hipolipemiante.
● Subiectii au mentinut dieta si tratamentul recomandat de medic (inainte de internare, in ti,pul internarii si dupa externare in toata perioada cat s-a desfasurat experimentul = 60 zile consecutiv)
0,65 0,6
39,8235,33
5,06 5,28
0
5
10
15
20
25
30
35
40
mg
/dl
creatinina uree acid uric
mg
/dl
*
*