S.C . IMPACT S ĂNĂTATE S .R.L . Nr. 66/23.03.2021
St r . Fa g u lu i nr .3 3 , Ia și , J ud . Ia ș i
J2 2 /9 4 0 /2 0 1 9 , CU I: R O4 0 6 6 9 5 4 4
R O3 6 INGB0 0 0 0 9 9 9 9 0 8 8 7 9 3 5 2 - ING Ba nk
Te le f on: 0 7 4 0 8 6 8 0 8 4 ; 0 75 3 5 4 4 8 3 6 o f f i c e @ i m p a c t s a n a t a t e . r o
w w w . i m p a c t s a n a t a t e . r o
Studiu de evaluare a impactului asupra sănătăţii şi confortului
populaţiei pentru obiectivul de investiţie „FERMA DE CREȘTERE A
PUILOR DE CARNE”, situat în comuna Brazi, județul Prahova
BENEFICIAR: S.C. AGRISOL INTERNATIONAL RO S.R.L.
Sediu: oraș Boldești Scăeni, str. Morii, nr. 38, jud. Prahova
J29/986/1999, CUI: 11323902
ELABORATOR: S.C. IMPACT SĂNĂTATE S.R.L. IAȘI
Dr. Chirilă Ioan
2021
Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
Studiu de evaluare a impactului asupra sănătăţii şi confortului
populaţiei pentru obiectivul de investiţie „FERMA DE CREȘTERE A
PUILOR DE CARNE”, situat în comuna Brazi, județul Prahova
CUPRINS
1. SCOP ȘI OBIECTIVE
2. OPISUL DE DOCUMENTE CARE AU STAT LA BAZA STUDIULUI
3. DATE GENERALE ȘI DE AMPLASAMENT
4. IDENTIFICAREA ȘI EVALUAREA POTENȚIALILOR FACTORI DE RISC PENTRU
SĂNĂTATEA POPULAȚIEI DIN MEDIU ȘI FACTORI DE DISCONFORT PENTRU
POPULAȚIE ȘI MĂSURI PENTRU MINIMIZAREA ACESTORA
5. ALTERNATIVE
6. CONDIȚII
7. CONCLUZII
8. REZUMAT
9. SURSE BIBLIOGRAFICE
IMPACT SANATATE SRL este abilitată conform Ord MS nr. 1524 să efectueze studii de impact
asupra sănătății atât pentru obiective care nu se supun cât și pentru cele care se supun procedurii
de evaluare a impactului asupra mediului (Aviz de abilitare nr. 1/07.11.2019) fiind înregistrată
la poziția 1 în Evidenta elaboratorilor de studii de evaluare a impactului asupra sanatatii
(EESEIS).
https://cnmrmc.insp.gov.ro/images/informatii/studii_de_impact/EESEIS.htm
Pagina 1 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
Studiu de evaluare a impactului asupra sănătăţii şi confortului
populaţiei pentru obiectivul de investiţie „FERMA DE CREȘTERE A
PUILOR DE CARNE”, situat în comuna Brazi, județul Prahova
1. SCOP ȘI OBIECTIVE
Obiectivul prezentei lucrări este evaluarea impactului activităților desfășurate
asupra sănătăţii populaţiei rezidente, în cazul stabilirii zonelor de protecție sanitară
conform Ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 119 din 2014 Publicat în Monitorul Oficial,
Partea I nr. 127 din 21/02/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică
privind mediul de viaţă al populaţiei, completat și modificat prin Ord. Ministerului
Sănătăţii nr. 994/2018, Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 1378/2018.
Evaluarea impactului asupra sănătăţii (EIS) reprezintă un suport practic pentru
decidenţii din sectorul public sau privat, cu privire la efectul pe care factorii de
risc/potenţiali factori de risc caracteristici diferitelor obiective de investiţie îl pot avea
asupra sănătăţii populaţiei din arealul învecinat. Pe baza acestor evaluări forurile
decidente (DSP, APMJ, autorităţile administrative teritoriale etc.), pot lua deciziile optime
pentru a creste efectele pozitive asupra statusului de sănătate a populaţiei şi pentru a
elabora strategii de ameliorare a celor negative.
Conform reglementărilor în vigoare din domeniu, EIS se realizează cu respectarea
următoarelor prevederi legislative:
EIS se realizează conform următoarelor prevederi legislative:
- Ord. M.S. nr. 119 din 2014 (modificat si completat de Ord. M.S. nr. 994/2018,
1378/2018) , din care trebuie luate în considerare următoarele articole: Art. 2; Art.
4; Art. 5; Art. 6; Art. 10; Art. 11; Art. 13; Art. 14; Art. 15; Art. 16; Art. 20; Art. 28; Art.
41; Art. 43;
- Ord. 1524/2019 pentru aprobarea Metodologiei de organizare a studiilor de
evaluare a impactului anumitor proiecte publice și private asupra sănătății
populației.
- Ord. M. S. nr. 1030/2009 (modificat prin Ord. 251/2012, Ord. 1185/2012) privind
aprobarea procedurilor de reglementare sanitară pentru proiecte de amplasare,
construcţie, amenajare şi reglementări sanitare a funcţionării obiectivelor şi a
activităţilor desfăşurate, care se va folosi de către DSP pentru emiterea
documentaţiei sanitare.
SC IMPACT SANATATE SRL este certificată conform Ord MS nr. 1524 să efectueze
studii de impact asupra sanatatii atât pentru obiective care nu se supun cât și pentru cele
care se supun procedurii de evaluare a impactului asupra mediului (Aviz de abilitare nr.
1/07.11.2019) fiind înregistrată la poziția 1 în Evidenta elaboratorilor de studii de
evaluare a impactului asupra sanatatii (EESEIS). https://cnmrmc.insp.gov.ro/images/
informatii/studii_de_impact/EESEIS.htm
Pagina 2 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
Studiul de evaluare a impactului asupra sănătății este un document tehnic ce
reunește aspecte de mediu, de sănătate, economice și sociale cu scopul de a cuantifica
modurile în care este afectată sănătatea, astfel încât să poată fi trase concluzii motivate,
ținând seama de informațiile furnizate de către solicitant, precum și de cele obținute de
către evaluator în scopul evaluării complete și corecte a impactului asupra sănătății.
Evaluarea impactului asupra sănătăţii reprezintă o combinare de proceduri, metode
şi instrumente pe baza căreia se poate stabili dacă o politică, un program sau proiect
poate avea efecte potenţiale asupra stării de sănătate a populaţiei, precum şi distribuţia
acestor efecte în populaţia vizată (definiție OMS, 1999).
Cu alte cuvinte, EIS reprezintă o abordare care, folosind o serie de metode, ajută
forurile decidente să releve efectele asupra sănătăţii (atât pozitive cât şi negative), şi de
asemenea, care pune la dispoziţia acestor foruri recomandări pentru minimalizarea
efectelor negative şi accentuarea celor pozitive.
EIS se bazează pe o înţelegere cuprinzătoare a noţiunii de sănătate. Sănătatea este
definită ca fiind “o stare pe deplin favorabilă atât fizic, mintal cât şi social, şi nu doar
absenţa bolilor sau a infirmităţilor” (OMS, 1946).
Această definiţie recunoaşte că sănătatea este influenţată în mod critic de o serie de
factori, sau determinanţi. Sănătatea individului – dar şi sănătatea diferitelor comunităţi
în care indivizii interacţionează – este afectată semnificativ de următorii determinanţi:
Sănătatea în relaţie cu mediul este acea componentă a sănătăţii publice a cărei scop
îl constituie prevenirea îmbolnăvirilor şi promovarea sănătăţii populaţiei în relaţie cu
factorii din mediu. Domeniul sănătăţii în relaţie cu mediul, include toate aspectele
teoretice şi practice, de la politici până la metode şi instrumente legate de identificarea,
evaluarea, prevenirea, reducerea şi combaterea efectelor factorilor de mediu asupra
sănătăţii populaţiei. Astfel, domeniul de intervenţie al sănătăţii în relaţie cu mediul este
unul multidisciplinar, complex, care presupune colaborarea intersectorială şi inter-
instituţională a echipelor de specialişti, pentru înţelegerea, descrierea, cuantificarea şi
controlul acţiunii factorilor de mediu asupra sănătăţii. EIS ne permite să predicţionăm
impactul diferitelor obiective de investiţie / servicii, propuse sau existente, asupra
acestor multipli determinanţi ai sănătăţii.
Vârsta Ereditate
Venit Condiţii de locuit
Stil de viaţă Activitate fizică Dietă
Suport social/prieteni Nivel de stres
Factori de mediu Acces la servicii
Pagina 3 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
2. DOCUMENTE CARE AU STAT LA BAZA ELABORĂRII STUDIULUI
Prezenta lucrare s-a întocmit pe baza documentaţiei tehnice prezentate care a
cuprins:
• Cerere de elaborare a studiului;
• Adresa APM Prahova nr. 2655/10.02.2021, urmare analizării în ședința CAT către
titularul de proiect privind necesitatea efectuării studiului pentru obiectivul aflat în
teritoriul arondat;
• Autorizația Integrată de Mediu nr. 19 din 01.11.2017, emisă de APM Prahova;
• Formular de solicitare Ferma Brazi;
• Raport de amplasament;
• Rapoarte de încercare: apă potabilă; zgomot; sol; aer;
• Memoriu tehnic;
• Certificat de înregistrare în Registrul Comerțului, CUI: 11323902;
• Certificat constatator;
• Acte de proprietate: contract de vânzare – cumpărare nr. 2561/30.06.1999;
• Extras de carte funciară;
• Autorizația de gospodărire a apelor nr. 08 din 31.01.2020 emisă de SGA Prahova,
valabilă până la 01.02.2024;
• Autorizație sanitar-veterinară nr. 22/07.07.2010 emisă de DSVSA Prahova;
• Autorizație sanitară veterinară nr. 5038/29.04.2013, pentru schimburi
intracomunitare cu produse alimentare de origine animală, emisă de DSVSA
Prahova;
• Plan de situație;
• Plan de amplasament și delimitare a imobilului;
• Plan de încadrare în zonă.
3. DATE GENERALE ȘI DE AMPLASAMENT
AMPLASAMENT
Ferma de creştere a puilor administrata de SC AGRISOL INTERNATIONAL RO SRL
este amplasată in intravilanul localitatii Brazi, nr. cadastral 10256, la sud de satul Popesti,
la sud – vest de satul Brazii de Sus si la nord - est de satul Stejaru. Distanta fata de cea mai
apropiata zona locuita este de cca. 350 m (Stejaru).
Terenul aferent fermei de crestere a puilor, în suprafaţă de 65 828 mp, din care
suprafata construita este de 27 927 mp, este proprietatea SC AGRISOL INTERNATIONAL
RO SRL conform Extrasului de carte funciara.
Accesul la ferma se face din DC 103 Popesti - Stejaru.
Comuna Brazi se află situată în zona de câmpie din sud-vestul judeţului Prahova,
pe malul stâng al râului Prahova şi ocupă o suprafată totală de 45,42 km², din care 3378
ha reprezintă suprafaţă agricolă. Comuna Brazi este formata din satele Batesti, Brazii de
Pagina 4 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
Jos, Brazii de Sus (resedinta), Negoiesti, Popesti si Stejaru. Este strabatuta de soseaua
nationala DN1, acolo unde ea formeaza centura de vest a municipiului Ploiesti.
Din acest drum, la Brazii de Sus se ramifica soseaua judeteana DJ101G, care duce
spre sud la Tinosu, Sirna si mai departe in judetul Dambovita la Cornesti (unde se termina
in DN1A). DJ101G se intersecteaza la Brazii de Jos cu soseaua judeteana DJ140, care duce
spre sud-est la Puchenii Mari (unde se termina in DN1) si spre nord-vest la Targsoru
Vechi (unde se intersecteaza cu DN1A) si Aricestii Rahtivani (unde se termina in DN72).
Prin comuna trece si calea ferata Bucuresti-Ploiesti, pe care este deservita de statia Brazi.
Comuna Brazi are următorii vecini: municipiul Ploieşti în partea de nord, comuna
Barcanesti în partea de est, comuna Puchenii Mari în partea de sud - est, comuna Tinosu
în partea de sud, comunele Sima si Cocorastii Colt în partea de sud - vest şi comuna
Targsoru Vechi în partea de nord - vest.
Localizarea amplasamentului fermei de pui AGRISOL INTERNATIONAL RO este
prezentată în planul următor.
Amplasamentul studiat
Relief
Localitatea Brazi se află din punct de vedere al reliefului şi al altitudinii în cadrul
zonei de câmpie şi anume în partea sudică a Câmpiei Ploieştiului. Câmpia Ploieştului, al
cărei nume provine de la principalul oraş situat în această regiune - Ploieşti- este ultima
unitate de relief străbătută de râul Prahova, înainte de vărsarea acestuia în Ialomiţa.
Câmpia Ploieştiului se întinde de la limita cu Subcarpaţii de Curbură, în interiorul
cărora pătrunde sub forma unui golf, de-a lungul râului Prahova, până la o altitudine
Pagina 5 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
maximă de 340-350m (în Nord) şi până la câmpia de subsidenţa a Gherghiţei, în sud, unde
altitudinea minimă este de aproximativ 72m.
Câmpia Ploieştiului este o câmpie piemontană, uşor inclinată, constituită din
aluviunile aduse de Prahova şi Teleajăn; are forma tipică a unui con de dejecţie, fiind
ingustă în partea de nord (2- 2,5km lăţime) şi mai largă în partea sudică (aproximativ
35km latime).
Câmpia Ploieştiului se întinde de la limita cu Subcarpaţii de Curbură, în interiorul
cărora pătrunde sub forma unui golf, de-a lungul râului Prahova, până la o altitudine
maximă de 340-350m (în Nord) şi până la câmpia de subsidenţa a Gherghiţei, în sud, unde
altitudinea minimă este de aproximativ 72m. Câmpia Ploieştiului este o câmpie
piemontană, uşor inclinată, constituită din aluviunile aduse de Prahova şi Teleajăn; are
forma tipică a unui con de dejecţie, fiind ingustă în partea de nord (2-2,5km lăţime) şi mai
largă în partea sudică (aproximativ 35km latime).
Diferenţa de altitudine dintre punctul cel mai înalt al câmpiei Ploieştiului (417m)
şi cel mai coborât (73m) este de cca 344m. Această amplitudine altimetrică pe o distanţă
de aproximativ 40 de km inseamnă o pantă destul de accentuată pentru o regiune de
câmpie, de 8m/km. În acelaşi sens, amplitudinea altimetrică în cadrul comunei Brazi este
de 25 de metri, ceea ce inseamnă pentru o distanţă de aproximativ 8km o pantă de cca
3m/km. Adâncimea fragmentării reliefului în cadrul comunei Brazi se situează undeva în
jurul valorii de 8-9m pe km pătraţi. În cadrul Câmpiei Ploieştiului densitatea fragmentării
reliefului marchează valori diferenţiate, cuprinse între 0 şi 4,7km pe km pătrat, dar pe
teritoriul comunei Brazi, ca şi pe 70% din suprafaţa acestei câmpii, este inregistrată
valoarea 0. Acest lucru este datorat conului de dejecţie al Prahovei care atinge o lătime
de peste 20km şi o grosime a aluviunilor de peste 60m.
În cadrul Câmpiei Ploieştiului figurează mai multe forme de relief. O formă de
relief intalnită este cea a luncilor, unităti morfohidrografice complexe, care reprezintă
sectorul cel mai coborât şi cu vârsta cea mai recentă, dezvoltat în lungul văilor. Aspectul,
extinderea şi strucura lor au fost condiţionate de schimbările petrecute în dinamica
râurilor, ca urmare directă a variaţiilor bio-climatice, eustatice şi neotectonice din
postglaciar. Fizionomia, extinderea şi structura luncilor sunt condiţionate de
caracteristicile reliefului major, dar şi de modificările raportului dintre debitul solid şi
debitul lichid, de variaţiile sezoniere şi accidentale ale regimului de scurgere.
Geologie
Din punct de vedere geologic, depozitele care afloreaza zona Ploiesti apartin
urmatoarelor intervale cronostratigrafice: Romanian - Pleistocen inferior (reprezentat
prin Formaţiunea Candesti), Pleistocen superior (argile roşcate), Pleisocen superior -
Holocen (depozite deluviale de panta si depozite loessoide). Alte depozite care apr
exclusiv in foraje sunt cele pleistocen mediu - holocene (conul aluvial Prahova - Teleajen)
si pleistocen medii (Complexul Marnos similar cu Formatiunea de Coconi).
Învelişul de sol reprezinta partea cea mai subţire si mai noua a litosferei formata
in holocen si a carui grosime nu depaseste doi-trei metri cand aceasta nu se asociaza cu
alte soluri mai vechi (fosile).
Pagina 6 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
Solul este caracterizat prin două straturi de baza: sol şi subsol. Primul corespunde
aproximativ stratului de dezvoltare maximă a rădăcinilor (aprox.60-80 cm).
Al doilea corespunde adâncimii cuprinse între 80-140 cm în care se execută lucrări
pedoameliorative durabile (desecare, spălarea sărurilor, etc).
Textura determină sau influenţează alte proprietăţi ale solului, influenţează
condiţiile de creştere a plantelor, determină stabilitatea diferenţiată a măsurilor
agrotehnice, agrochimice şi ameliorative ce urmează să fie aplicate solului.
Între factorii de mediu, solul are o importanţă majoră, el constituind, pe de o parte,
un loc de acumulare a elementelor poluante, iar pe de altă parte, un mijloc de răspuns
dinamic la procesul de acumulare.
Modificările care se produc în sol, ca urmare a impactului poluanţilor, se reflectă
asupra celorlalte verigi ale lanţului trofic, vegetaţie - apă - animale - om. În funcţie de
natura şi intensitatea impactului şi de însuşirile native fizice şi chimice ale solurilor,
amploarea modificărilor este diferită.
Tectonica
Din punt de vedere structural, zona apartine Avanfosei Carpatice si anume
flancului intern, în apropierea contactului cu Pânza Subcarpatica.
Depozitele Miocene superioare si Pliocene, în facies de molasa, prezinta o
tectonica relativ complicata datorata in principal fenomenului de diapirism generat de
migratia sarii, fenomen care a dus la aparitia unei succesiuni de cute anticlinale in axul
carora este prezenta sarea diapira sau cripto-diapira, separate de sinclinale largi.
Hidrologie
Amplasamentul fermei de crestere a puilor de carne se afla la aproximativ 200 m
pe malul stang al paraului Viisoara si la aproximativ 750 m de raul Prahova.
Harta hidrologică a zonei
Pagina 7 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
Condiţiile hidrogeologice sunt delimitate de structura geologica, de geomorfologia
zonei si de regimul hidrogeologic al apelor de suprafata corelat cu caracteristicile
climatice.
După modul de dezvoltare şi alimentare au fost puse în evidenţă următoarele
complexe acvifere:
- complexul acvifer superior, freatic;
- complexul acvifer de adâncime.
Harta corpurilor de apă subterană a zonei
Stratele acvifere freatice sunt cantonate în zona şesului aluvionar al râului
Prahova. Acest sector corespunde Câmpiei de subsidenţă a Ploieştiului, în care s-au
afundat aluviunile râurilor Prahova şi Teleajen începând din Pleistocenul mediu şi
continuând până în Holocen.
Alimentarea stratului freatic se face direct din precipitaţiile căzute pe suprafaţa
foarte permeabilă a aluviunilor Prahovei, iar pe unele sectoare se face din apele
superficiale.
Complexul acvifer de adâncime este cantonat în formaţiuni romanian -
pleistocen inferioare reprezentate de argile şi nisipuri argiloase cu intercalaţii de nisipuri
şi pietrişuri care, în zona de contact morfologic dintre coline şi câmpie sunt mai grosiere.
"Stratele de Cândeşti" reprezintă un foarte bun colector în care se dezvoltă un
complex acvifer de adâncime cu un potenţial de debitare important, datorită alimentării
intensive a acestuia din apele de suprafaţă.
Din punct de vedere hidrogeologic, apele subterane, ca mediu continuu, sunt
situate in zona, la adancimi mai mari de 10 m.
Comuna Brazi se afla in zona corpului de apa subterana ROIL15 – Conul aluvional
Prahova.
Pagina 8 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
Corpul ROIL15- Conul aluvial Prahova
Corpul de apă subterană freatică, este de tip poros permeabil şi este cantonat în
depozitele conului aluvionar, de vârstă cuaternară. Acviferul freatic este constituit dintr-
o alternanţă de nisipuri, pietrişuri şi bolovănişuri cu structură încrucişată. Stratul acvifer
freatic care se dezvoltă în depozitele conului aluvionar apare ca un complex unitar, care
prezintă unele caractere specifice prin dezvoltarea lenticulară a argilelor nisipoase.
Depozitele conului sunt constituite din nisip cu pietriş şi bolovăniş, în alternanţă cu argile
şi silturi cu structură încrucişată.
Sub complexul de pietrişuri şi nisipuri se dezvoltă un alt complex litologic
constituit dintr-o alternaţă de argile, nisipuri şi pietrişuri. La sud de limita Târgşoru
Vechi-Ploieşti acest complex cantonează un orizont acvifer multistrat sub presiune
(forajele care îl captează se manifestă artezian). Acviferul situat deasupra lui are nivel
liber, aparţinând genetic câmpiei de divagare.
În zona cuprinsă între Prahova şi Teleajen, stratul freatic are direcţia de curgere
orientată NV-SE.
Conul Prahova-Teleajen apare bine individualizat la contactul dintre zona de
dealuri subcarpatice şi câmpia propriu-zisă. Acest con face parte din câmpia piemontană
care se dezvoltă în interfluviul râurilor Prahova şi Teleajen şi este cunoscut sub numele
de câmpia piemontană a Ploieştilor, prezentându-se sub forma unei pâlnii care acoperă o
suprafaţă de cca. 600 km2 .
Pe o lungime de aproape 30 km această subunitate morfologică înregistrează o
diferenţă de nivel de 160 m, de la limita nordică la cea sudică, adică de la 320 m, cotă
maximă, la 160 m, cotă minimă.
Alimentarea acviferului se face din NV şi mai puţin dinspre N şi NE.
Panta hidraulică atinge valori de 8-9 %o în zona de nord (Ariceşti - Rahtivani -
Stoeneşti), iar spre sud-est nu depăşeşte 5 %.
În ceea ce priveşte schimbul de ape dintre apele de suprafaţă şi cele subterane, se
constată că până în dreptul comunei Târgşoru Nou, râul Prahova drenează apele din
subteran, iar în aval de această comună schimbul de ape este invers, râul Prahova
pierzând în depozitele conului aluvionar.
Raionarea apelor freatice, din punct de vedere al adâncimii nivelului hidrostatic,
indică zone cu adâncimi ce încep cu valori mai mici de 5 m, până la ultima zonă unde
adâncimea nivelului este mai mare de 45 m.
Întreaga suprafaţă a conului Prahova-Teleajen se poate separa, în funcţie de
nivelurile piezometrice, în două zone:
• zonă sudică, unde adâncimile sunt mai mici,până la 10 m (în această zonă apar
fronturile de captare CET şi Tătărani-Teleajen);
• zonă centrală şi nordică, unde adâncimea atinge valori mai mari. Această zonă se
caracterizează prin adâncimi mai mari de 10 m şi care cresc treptat spre nord şi
nord vest, ajungând la 40- 45 m, în zona comunelor Nedelea, Cătunu şi Păuleşti.
Grosimea maximă a depozitelor conului este de 50 m, pe linia Zalhana - Strejnicu
- Tătărani - Boereni - Cătunu, scăzând pe flancurile paleodepresiunii centrale, cât şi la NV,
în zona Ariceşti - Stoeneşti.
Pagina 9 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
Direcţia generală de curgere este dominant NV-SE.
Un element hidrogeologic important al conului îl constituie linia de descărcare sub
formă de izvoare pe aliniamentul Bărcăneşti - Ghighiu - Mimiu.
Cota minimă a nivelului hidrostatic este de 95 m în sud estul conului şi creşte
treptat spre nord.
Parametrii hidraulici au următoarele valori: coeficienţii de filtraţie sunt cuprinşi
între 50-150 m/zi, transmisivităţile între 500 - 2000 m2/ zi, iar debitele specifice sunt de
5-7 l/s.
Alimentarea acviferului freatic se realizează din precipitaţii, iar descărcarea se
face în primul rând către râuri şi prin sistemele de exploatare a apelor subterane. Există,
de asemenea, posibilitatea unei relaţii de schimb între acviferul freatic şi cele două râuri
Prahova şi Teleajen ceea ce permite schimbul de ape în ambele sensuri.
Datorită grosimii reduse a stratului acoperitor (şi chiar a lipsei acestuia) gradul de
protecţie este redus.
Analiza stării calitative a acestui corp, efectuată pe baza forajelor utilizate pentru
monitorizare, relevă depăşiri ale standardului de potabilitate la azotaţi şi ale valorilor de
prag la sulfaţi şi cloruri. Considerăm că starea chimică a acestui corp, conform analizelor
şi a distribuţiei punctelor în spaţiu, este bună.
Climă
Clima judeţului Prahova este temperat continentală, flora şi fauna reflectând
varietatea reliefului, fiind împărţite în trei grupe ce depind de altitudine: alpină,
subalpină şi silvo-stepă, fiecare având frumuseţea şi bogăţia proprie.
Datorita poziţiei sale, judeţul Prahova are un climat temperat, cu un pronunţat
grad de continentalism, caracterizat prin contraste mari de la vara la iarna.
Pozitia si relieful judetului favorizeaza, patrunderea maselor de aer rece
continental de origine euro-asiatice iarna, iar vara, mase de aer foarte cald, fierbinte si
uscat, din Asia ori Mediterana si Africa, ceea ce imprima acestei zone o nota specifica de
ariditate.
Ca si temperatura aerului, precipitatiile atmosferice au o caracteristica tipic
continentala, respectiv cu diferentiere pronuntata de la o luna la alta si de la un an la altul.
Anual pe teritoriul judetului cad precipitatii intre 1200 - 550 mm.
Cele mai mari cantitati anuale de precipitaţii cad la începutul verii, in lunile mai -
iunie, iar cele mai reduse iama, in februarie - martie.
Vânturile sunt puternic influentate de relief atât în privinta directiei, cât si a
vitezei.
Pentru caracterizarea regimului vanturilor din zona studiata, se pot asimila aceste
caracteristici cu cele inregistrate la statia meteorologica Ploiesti.
O pondere pronuntata au inregistrat-o vanturile din directiile N si NE, 26,0%,
respectiv 23,4%. Vanturile din directiile SE, S si NV au frecventele cele mai mici < 10% pe
an.
Se observa ca vanturile din directia S si NV (spre satele Blejoi si Ploiestiori) au o
pondere foarte mica, <10%.
Pagina 10 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
VECINĂTĂȚI:
Amplasamentul fermei de pui are următoarele vecinatati:
• la nord: teren agricol la limita amplasamentului; satul Popesti, zona de locuinte la
distanta de cca. 1100 m de limita amplasamentului; satul Brazii de Sus, zona de
locuinte la distanta de cca. 1600 m de limita amplasamentului;
• la est: teren agricol la limita amplasamentului;
• la sud: teren agricol la limita amplasamentului; paraul Viisoara la distanta de cca.
200 m de limita amplasamentului; raul Prahova la distanta de cca. 750 m de limita
amplasamentului;
• la vest: drum de acces DC 103 la limita amplasamentului; teren agricol; satul
Stejaru, zona de locuinte la distanta de cca. 350 m de limita amplasamentului.
Distanta fata de cea mai apropiata zona locuita este de cca. 350 m (Stejaru).
Ferma este amplasata la o distanta de aprox. 200 m de parâul Viisoara și de cca
750 m de raul Prahova.
ISTORICUL ZONEI
Amplasamentul analizat a fost ocupat in trecut de un operator economic AVICOLA
Ploiesti avand aceeasi activitate.
Activele Fermei nr. 6 Brazi, componenta a S.C. AGRISOL INT. RO. SRL Boldesti-
Scaieni, au fost preluate in anul 1999 in urma unui contract de vanzare cumparare de la
societatea Avicola Ploiesti care s-a dizolvat. Atat in prezent cat si in trecut spatiile
productive ale fermei au fost folosite pentru cresterea pasarilor. Activitatea de cresterea
pasarilor pe amplasament dateaza din anii 1980.
Dupa preluare, toate cladirile au intrat intr-un amplu proces de modernizare in
vederea conformarii cu legislatia in vigoare si normele europene.
In istoricul societatii si amplasamentului aferent, de la infiintare si pana in prezent
nu au fost inregistrate incidente avand ca urmare poluarea solului sau a apelor subterane.
Utilizarea trecuta si actuala a amplasamentului si a terenurilor invecinate nu au
generat surse de poluare cu impact asupra mediului, avand caracter de poluare istorica.
Lucrarile de reabilitare a fermei dupa anul 1999 au inclus in primul rand
repararea si modernizarea treptata, inclusiv interioara, a celor 12 hale. Au fost reparate
si celelalte cladiri functionale in prezent.
SITUAȚIA EXISTENTĂ / PROPUSĂ
Terenul aferent fermei de crestere a puilor, în suprafaţă de 65 828 mp este
proprietatea SC AGRISOL INTERNATIONAL RO SRL conform Extrasului de carte funciara.
Principalul obiectiv de activitate al S.C. AGRISOL INTERNAŢIONAL RO S.R.L îl
constituie „Creşterea pasărilor'' - cod CAEN 0147.
Activitatea fermei consta in cresterea puilor de carne la sol de la varsta de o zi
pana la varsta de 35 - 42 zile si o greutate de 2,2 - 2,5 kg cand sunt livrati abatoarelor.
Durata unui ciclu de crestere este de 35 - 42 zile.
Pagina 11 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
In prezent, activitatea in ferma se desfăşoară pe un singur amplasament in 12 hale
de productie identice, cu suprafața construită de 2170 mp și o suprafață utilă de
aproximativ 1975 mp, fiecare cu o capacitate 25000 locuri /hala, 300.000
locuri/serie/ferma, 5 - 6 serii/an, la un regim de funcţionare de 24 h/zi, timp de 365
zile/an. Sistemul de adăpostire este hală cu ventilație naturala și fortață, cu pardoseala
acoperită cu paie sau talas și echipamente de adăpătoare fără scurgeri.
In consecinta, conform Anexei 1 a Legii nr. 278/2013 privind emisiile industriale,
activitatile descrise mai sus fac parte din categoriile de activitati industriale pentru care
este necesară obţinerea autorizaţiei integrate de mediu, incadrandu-se la pct. 6.6. a)
"Creşterea intensivă a păsărilor de curte si a porcilor, cu capacitati de peste 40.000 de
locuri pentru pasari de curte.
Conform prevederilor Regulamentului (CE) al Parlamentului European şi al
Consiliului nr. 166/2006 privind înfiinţarea Registrului European al Poluanţilor Emişi şi
Transferaţi şi modificarea directivelor Consiliului 91/689/CEE şi 96/61/CE si
EMEP/EEA Corinair 2019, categoria de activitate analizată se încadrează după cum
urmează:
Toate halele sunt echipate cu instalatii tehnologice automatizate pentru furajare.
Se aplica tehnica de furajare BAT care inseamna cantitate si compozitie a furajului dupa
retete diferentiate pe faze de crestere in functie de varsta.
Pe amplasamentul cu suprafata totala de 65 828 m2 sunt urmatoarele obiective:
• 12 hale pentru cresterea puilor de carne;
• Corp administrativ, dotat cu filtru sanitar, birou, locuinta de serviciu, sala de mese;
• Farmacie,
• Magazie;
• Camera frigorifica;
• 1 incinerator de cadavre;
• Cabina poarta;
• Post de transformare + grup electrogenerator;
• 2 bazine vidanjabile pentru colectarea apelor uzate;
• 12 silozuri pentru depozitarea furajelor amplasate in exteriorul halelor;
• Gospodarie de apa (foraj, rezervor de inmagazinare a apei, pompe);
• Retele de alimentare cu apa, canalizare, electricitate
• Perdea vegetala perimetrala de protectie realizata din arbori cu rol de a diminua
mirosul si ecranare a zgomotului.
Pagina 12 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
Amplasamentul are o forma aproximativ dreptunghiulara. Halele de producţie
sunt dispuse in 12 hale, aşezate pe latimea terenului, iar cladirile anexa la intrarea in
ferma.
Cladirile si halele de productie din incinta fermei sunt construite din beton si
metal, aceste materiale nu constituie un factor de risc pentru mediul inconjurator.
Acoperisurile ahelor sunt realizate din placi de azbociment.
Cladirile din cadrul fermei sunt constructii realizate in anii 1975 - 1980, care au
fundatii din beton, zidarie de beton armat cu tavane de beton si pardoseli de ciment, care
confera siguranta deosebita desfasurarii in cele mai bune conditii a procesului de
productie atat pentru pasari cat si pentru personalul angajat al fermei.
Cladirile halelor au urmatoarele caracteristici:
- regim de inaltime - tip parter;
- fundatii - izolate, din beton armat;
- structura de rezistenta - din stalpi si grinzi din beton armat prefabricat, pe
care se reazema chesoanele de acoperis;
- peretii sunt din zidarie;
- acoperisul: este format din panouri sandwich cu placi de azbociment;
- usile: sunt din tamplarie metalica;
- finisaje: tencuieli exterioare si interioare - din mortar de ciment si
zugraveli de var, pardoseli - strat de rezistenta din beton.
Sistemul folosit pentru productia puilor de carne este de tipul „la sol". Adapostirea
se realizeaza in 12 hale de crestere a pasarilor, cu pardoseala betonata si dotate cu
instalatii automate de ventilatie, incalzire, distributie a apei si furajelor.
Caile de acces din incinta sunt betonate. Intre constructii sunt spatii verzi cu plante
spontane şi copaci.
Accesul in incinta unitatii se realizeaza prinr-o poarta principala, pentru mijloace
auto si pentru personal prin cabina poarta. Paza este asigurata permanent de personal
din cadrul unitatii. Pe timp de noapte incinta este prevazuta cu iluminat artificial.
Personalul pentru ferma AGRISOL INTERNATIONAL RO este in numar de 21
persoane. Conform practicii curente, in ferma sunt angajate persoane pentru urmatoarele
functiuni:
- Sef ferma;
- Ingrijitori hale;
- Mecanici intretinere hale;
- Electricieni.
Personalul fermei lucreaza intr-un singur schimb de lucru astfel:
• luni - vineri: 8 ore/zi de la 7:00 la 16:00 (cu o ora pauza de masa);.
• sambata si duminica: 2-3 ore/ zi, cu recuperarea timpului lucrat, prin rotatie
in zilele lucratoare.
Pagina 13 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
Se utilizeaza si prestatori de servicii pe baza de contract, de exemplu pentru
eliminarea cadavrelor, preluarea dejectiilor, eliminarea celorlalte tipuri de deseuri,
vidanjarea apelor uzate, etc.
FLUX TEHNOLOGIC
Fluxul tehnologic al fermei este unul flexibil, uşor adaptabil la nevoile titularului
de activitate, diferit in funcţie de situatia pieţei la un moment dat, ca baza este in sistem
TOTUL PLIN - TOTUL GOL in serii de 25 000 capete/hala. Aceasta inseamna ca in
fiecare ciclu vor fi aduşi 300 000 pui de o zi si livraţi abatoarelor la varsta de 35 - 42 zile
si o greutate de 2,2 - 2,5 kg. Durata unui ciclu de creştere este de 35 - 42 zile, urmata de o
perioada de 14 zile pentru pregatirea urmatoarei serii. Prin urmare, se pot creste 5 - 6
serii/an.
Procesele operationale din cadrul fermei de crestere a puilor pot fi impartite in
secvente dupa cum sunt prezentate in cele ce urmeaza:
- populare cu animale (pui de o zi) aduse din statiile de incubatie si instalarea
acestora in halele de productie;
- incarcare animale (pui de 2,2 - 2,5 kg) pentru a fi transportate la abatoare;
- activitati de asistenta si suport pentru procesele biologice de crestere a greutatii
corporale a animalelor;
- adapostire, constand din: 12 hale identice, cu pardoseala complet betonata,
sisteme de adapare, furajare, ventilatie naturala si artificiala;
- furnizare hrana, prin reteaua de distributie, de la silozul exterior fiecarei hale,
prin cele 4 linii de furajare/hala, la fiecare hranitoare;
- alimentare cu apa, prin 5 linii de adapare/hala automatizate cu adapatoare cu
picuratoare si farfurie de colectarea a scurgerilor;
- curatarea mecanica (uscata) a adaposturilor, spalarea halelor cu apa sub
presiune, respectiv cu masini de curatat la sfarsitul fiecarui ciclu de productie;
aceasta secventa include colectarea si evacuarea dejectiilor;
- asistenta veterinara de specialitate.
Activitatile desfasurate in ferma sunt in mare parte automatizate (administrarea
hranei si apei, climatizarea halelor de productie). Calculatorul de climatizare este dotat
cu sistem de alarmare in cazul aparitiei unor anomalii in functionare.
Celelalte activitati (administrarea medicamentelor, evacuarea dejectiilor si a
cadavrelor) se fac periodic de catre angajatii fermei.
Se pastreaza inregistrari privind consumul de apa, energie electrica, cantitatea de
furaje aprovizionata, retetele furajelor utilizate, cantitatea de deseuri evacuate din ferma,
etc.
PROCESE DE PRODUCȚIE
Prin specificul activitatii, procesele de producţie din ferma AGRISOL
INTERNAŢIONAL RO sunt:
Pagina 14 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
• procese biologice de crestere a greutatii corporale a animalelor care se
bazeaza pe procesele metabolice
• activitati de asistenta si suport a proceselor biologice care constau in:
- adapostire si curatarea adaposturilor
- colectarea si transferul dejectiilor
- administrarea hranei
- adapat
- asistenta medicala de specialitate.
Materialul biologic (pui de o zi) este adus in halele special pregatite. Pregatirea
halelor consta in curatirea, igienizarea, dezinfectia acestora, pregatirea asternutului din
paie si / sau talas.
Pe perioada de creştere, puii trebuie sa beneficieze de condiţii optime de furajare,
adapare si microclimat.
Sacrificarea puilor se face din ziua 35 pana la 42 zile, cand puii au o greutate
corporala cuprinsa intre 2,2 kg (35 zile) si 2,5 kg (42 zile).
Sporul zilnic de greutate variaza intre 6,5 g in prima zi si aproximativ 84 g in zilele
35 - 42.
Consumul zilnic de furaj variaza intre 20 g in primele zile si aproximativ 195 g la
maturitate. Astfel, intr-un ciclu de productie, un pui consuma aproximativ 4,5 kg furaje,
avand un indice de conversie de 1,8 kg furaje/kg pui.
Dupa depopularea halelor urmeaza indepartarea patului de crestere si igienizarea
halelor.
Repopularea halelor se face numai dupa terminarea lucrarilor de curatenie si
dezinfectie, cu respectarea perioadei de igienizare, vid sanitar si controlul eficientei
dezinfectantilor.
Ciclul de productie este de 35 - 42 zile pentru crestere si 14 - 21 zile pentru
curatirea halelor si vid sanitar.
Procesele operationale din cadrul fermei de crestere a puilor pot fi impartite in
secvente dupa cum sunt prezentate in cele ce urmeaza:
- populare cu animale (pui de o zi) aduse din statiile de incubatie si
instalarea acestora in halele de productie;
- incarcare animale (pui de 2,2 - 2,5 kg) pentru a fi transportate la abatoare;
- activitati de asistenta si suport pentru procesele biologice de crestere a
greutatii corporale a animalelor;
- adapostire, constand din: 12 hale identice, cu pardoseala complet betonata,
sisteme de adapare, furajare, ventilatie naturala si artificiala;
- furnizare hrana, prin reteaua de distributie, de la silozul exterior fiecarei
hale, prin cele 4 linii de furajare/hala, la fiecare hranitoare;
- alimentare cu apa, prin 5 linii de adapare/hala automatizate cu adapatoare
cu picuratoare si farfurie de colectarea a scurgerilor;
- curatarea mecanica (uscata) a adaposturilor, spalarea halelor cu apa sub
presiune, respectiv cu masini de curatat la sfarsitul fiecarui ciclu de
productie; aceasta secventa include colectarea si evacuarea dejectiilor;
Pagina 15 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
- asistenta veterinara de specialitate.
Pentru ca producerea carnii de pui broiler sa fie eficienta, este necesara
respectarea normelor tehnologice de baza, si anume:
• Se asigura si respecta toate principiile tehnologice de baza in cresterea
pasarilor, privind categoria de varsta, cu referire la densitatea puilor in
adapost, temperatura, luminozitatea, ventilatia, concentratia de noxe admisa,
calitatea asternutului;
• Furajarea trebuie sa asigure un spor mediu zilnic de 20 - 25 grame;
• Programul de lumina variaza in functie de varsta, intre 18 si 23 ore/zi.
Schema fluxului tehnologic
In halele de crestere a fermei se controleaza in permanenta urmatorii parametri:
- temperatura;
- umiditatea;
- regimul iluminarii.
Pagina 16 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
Controlul climatului in halele de creștere a puilor
Pe toată perioada de creştere, furajarea se face ad libidum şi este controlată prin
senzorii de hrănitor, care adaptează cantitatea după starea fiziologică şi greutatea puilor.
Programul de furajare se face în 4 faze de furajare.
Computerul de furajare se află în camera tehnica a fiecarei hale, personalul de
deservire verificând zilnic parametrii de funcţionare, de cel puţin două ori pe zi.
Animalele sunt crescute in adaposturi, in care se mentine un microclimat
corespunzator, care sa asigure un spor maxim de greutate intr-un timp minim.
Activitatea de productie din ferma se desfasoara pe baza unei tehnologii de
exploatare, care reprezinta un ansamblu de procese, metode, operatii sau faze ce se
desfasoara intr-o anumita ordine si corelare (flux tehnologic), respectand anumite
conditii si folosind o gama de utilaje mecanice care se refera la furajare, adapare si
microclimat. Tehnologia de exploatare urmareste valorificarea potentialului biologic al
animalelor, utilizarea rationala a furajelor, a utilajelor din dotare, a adaposturilor si a
fortei de munca, in scopul realizarii unei productii ritmice, constante calitativ si cu costuri
controlabile pe unitatea de produs.
A. Adăpostire și curățarea adăposturilor
Sistemul de adapostire
Adapostirea se realizeaza in 12 hale de crestere a pasarilor la sol complet
modernizate. Sistemul folosit pentru productia puilor de carne este de tipul „la sol", pe
asternut permanent din paie sau rumegus, cu ventilatie fortata.
Puii sunt crescuti pe asternut permanent din materiale absorbante (paie, coaja de
floarea soarelui, coaja de orez, talas) in strat de cca. 10 - 15 cm grosime; densitatea de
populare a halelor este de max. 16 pui/m2, ceea ce reprezinta o densitate maxima de 40
kg/m2. O serie de crestere dureaza 35 - 42 zile.
Toate halele sunt dotate cu instalatii automate pentru apa, administrare
medicamente, reglare parametri microclimat: temperatura, ventilatie si umiditate,
lumina.
Incalzirea halelor
Incalzirea se face cu 3 aeroterme/hala cu functionare pe gaze naturale, cu ardere
completa, fiecare cu o putere de 85 kW. Microclimatul este condus de un sistem automat
(calculator) pe fiecare hala.
Ventilarea halelor
Aerul uzat (viciat) aspirat din halele de productie se evacueaza cu ajutorul
ventilatoarelor - exhaustoare amplasate in acoperis si in peretii frontali (ventilatie
incrucisata, cu un debit maxim de aprox. 18,2 m3/h pentru 1000 capete).
Admisia de aer proaspat in hala se realizeaza prin compensare prin guri de
admisie amplasate in peretii laterali, actionate manual.
Pagina 17 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
Iluminat
Programul de lumina asigurat pentru cresterea puilor este de 18 - 23 ore/zi,
intensitatea fiind de 30 lucsi. Instalatia de iluminat este formata din tuburi fluorescente
cu consum redus de energie.
Curatarea halelor
Dupa fiecare ciclu de producţie se face o pauza pentru curatarea generala si
dezinfectarea halelor; se parcurg urmatoarele faze:
- se ridica liniile de hranire si fronturile de adapare;
- asternutul de paie imbibat cu dejectii de pasare se aduna prin raclare si se
evacueaza in exteriorul halei pe aleea betonata, este incarcat in mijloace
auto si este transportat direct la beneficiari;
- hala (tavan, pereti, stalpi, pardoseala) se igienizeaza cu solutie detergenta,
se inmoaie, se spala cu masina automata cu jet de apa sub presiune;
- se face dezinfectia umeda;
- se usuca hala;
- se introduce asternutul curat si desinfectat;
- se face dezinfectia uscata;
- dupa 24 ore se incepe ventilarea spatiului;
- se face dezinfectia finala.
Pentru igienizarea periodica, in functie de furnizorul cu care se colaboreaza in
perioada respectiva, se folosesc detergenti, dezinfectanti, precum Shift, Sanitas Forte,
Virex, Ecocid.
Colectarea si transferul apelor uzate
Apele de spalare de la hale sunt in cantitate foarte mica. Se utilizează cca. 2,9 m3
la spalarea unei hale deoarece se foloseşte masina de spalat cu presiune foarte mare, care
produce practic pulverizarea jetului de apa. In acest fel, cea mai mare parte a apei se
evapora iar putinele resturi sunt maturate si se descarca prin canalizarea interioara in
caminele vidanjabile situate in afara halelor.
B. Nutriție
In cadrul fermei zootehnice AGRISOL INTERNATIONAL RO SRL se are in vedere
cresterea puilor pana la 2,5 kg, urmarindu-se astfel valorificarea potentialului de crestere
a animalelor tinere care consuma cantitatea cea mai mica de hrana pentru 1 kg de spor
in greutate.
Pe toată perioada de crestere, furajarea se face ad libidum şi este controlată prin
senzorii de hrănitor, care adaptează cantitatea după starea fiziologică şi greutatea
animalelor precum şi după compoziţia furajului.
Furajarea puilor se face cu furaje speciale furnizate de FNC-ul propriu sau pe baza
de contract de firme terte.
Fiecare hala este prevazuta cu un buncar pentru furaje cu capacitatea de 20 tone
amplasat in exterior. Din buncarul mare, furajul este preluat automat de un snec
Pagina 18 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
transportor carcasat care alimenteaza cele 4 linii de furajare automate prevazute cu
hranitori de tip rotund (farfurie); furajul este la discretie.
Sistemul de hranire
In ferma se utilizeaza furajarea solidă controlată prin senzori. Sistemul de furajare
prevede:
- ţeavă de transport furaj, de la silozul amplasat in exteriorul halei la liniile
de furajare din interiorul halei;
- cântare, asigura necesarul de furaje.
Asigurarea necesarului de furaj se realizeaza cu o tehnologie complet mecanizată
de furajare, cu comandă computerizată.
Computerul de furajare se află în in camera tehnica a fiecarei hale, personalul de
deservire verificând zilnic parametrii de funcţionare, de cel puţin două ori pe zi.
Furajele folosite ca nutreturi combinate conform retetelor sunt in cantitate de cca.
6890 t/an (3,83 kg/pui livrat).
In cadrul unitatii analizate, se are in vedere utilizarea nutreturilor combinate
complete specifice fiecarei categorii de virsta si stare fiziologica.
Se utilizeaza retete pentru 4 etape de crestere pe baza de porumb, grau, srot de
soia, fosfat monocalcic, sare, ulei, premix de vitamine, minerale si aminoacizi:
• Nutretul combinat „Starter" se foloseste in alimentatia puilor cu varsta de la o
zi pina la 7 zile. Se caracterizeaza printr-un nivel proteic de 22,2%, cu 0,30%
metionina si 0,09% lizina.
• Nutretul combinat ,,Crestere 1" este folosit in alimentatia puilor cu varsta de 7
zile pina la 14 zile. Se caracterizeaza printr-un nivel proteic de cca. 20,5%, cu
0,25% metionina si 0,04% lizina.
• Nutretul combinat ,,Crestere 2'' este folosit in alimentatia puilor cu varsta de
la 14 zile pina la 28 zile. Se caracterizeaza printr-un nivel proteic de cca. 19,5%,
cu 0,20% metionina si fara lizina.
• Nutretul combinat „Finisare" este folosit in ultima parte de crestere a puilor cu
varsta de peste 28 zile. Se caracterizeaza printr-un nivel proteic de cca. 19,5%,
cu 0,18% metionina si fara lizina.
Rețetele furajelor combinate utilizate
Necesarul de energie
Pagina 19 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
Energia este utilizata in toate procesele viului, de la nivel de celula pina la
organisme complexe si este furnizata in principal de glucide si lipide. Diferitele categorii
de pui au cerinte diferite de energie. Necesarul de energie creste odata cu cresterea
varstei.
Necesarul de proteine si aminoacizi
Pentru animale acestea reprezinta substanţele de baza care intra in structura
tuturor celulelor, enzimelor, hormonilor si altor substante cu actiune biologica activa. In
organism, proteinele se afla intr-un proces continuu de reînnoire ceea ce constituie asa
numita ,,stare dinamica a proteinei". Pentru puine la care productia principala este
carnea, ceea ce inseamna dezvoltarea tesutului muscular, nivelul proteic al ratiei este
foarte important, fiind adesea un factor limitativ al cresterii.
Din considerente de pret exista tendinta utilizarii in ratia zilnica a cerealelor si
subproduselor acestora in cantitate mai mare, care sunt mai ieftine decit furajele proteice
dar mai sarace in proteine. Din punct de vedere economic utilizarea furajelor proteice
este insa mai eficienta, deoarece acestea nu numai ca formeaza tesutul muscular, pielea,
parul, organele, dar si hormonii, enzimele, singele, etc. De asemenea, proteinele
reprezinta si suportul material al sistemului imunitar si deci, rezistenta la imbolnaviri
este corelata cu nivelul proteic al ratiei.
Nivelul scazut de proteina, pe linga influenta negativa asupra dezvoltarii, poate
duce la tulburari grave organice, de metabolism si chiar de comportament, de exemplu
aparitia canibalismului care este un fenomen prin care organismul simtind deficitul de
proteina tinde sa-si refaca rezervele.
Din punct de vedere chimic, proteinele sunt alcatuite din aminoacizi, dar nu toti
acesti aminoacizi au aceeasi importanta biologica. Unii dintre acestia pot fi transformati
in organism din unul in altul, fiind denumiti neesentiali. Altii, in schimb, care nu pot fi
sintetizati de catre organism sau sinteza nu se realizeaza la nivelul cerintelor, au fost
denumiti esentiali, deoarece lipsa sau nivelul lor insuficient influenteaza utilizarea
tuturor aminoacizilor si deci a proteinei in general.
Dintre aminoacizii esentiali citam: lizina, metionina, triptofanul, arginina,
fenilalanina, histidina, izoleucina, leucina, treonina si valina.
Necesarul de vitamine
Pe linga substantele energetice si proteine, organismele vii au nevoie si de o serie
de substante asa numite ,,biostimulatoare''. Dintre acestea, vitaminele detin rolul
principal avind un insemnat efect biologic.
Organismul animal poate sintetiza cu ajutorul florei intestinale o serie de vitamine
plecind de la provitamine. La pui, asigurarea necesarului de vitamine prin furaje este
chiar mai importanta decit la alte specii, deoarece spre deosebire de acestea, puiul poate
sintetiza in organismul propriu foarte putine vitamine, deci procurarea lor se bazeaza pe
aport exogen.
Vitamina A este importanta pentru buna functionare a tesuturilor epiteliale,
celulelor retinei, a sistemelor respirator, reproducator, nervos si genito-urinar. Carenta
Pagina 20 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
in vitamina A duce la o receptivitate crescuta la boli, insuccese in reproductie, dezvoltarea
necorespunzatoare a puilor, rahitism, etc.
Vitamina B este importanta pentru o gama foarte larga de procese metabolice,
pentru diferite organe, mergind de la tesutul nervos pina la aparatul genital sau ficat,
actionind in multe procese oxidative care intervin in cresterea celulara.
Vitamina C are ca rol biologic fenomenele de oxidoreducere celulara si de aici
actiunea antiinfectioasa, antitoxica si antialergica, precum si o actiune stimulativa asupra
unei serii intregi de activitati enzimatice.
Vitamina D este reprezentata de un complex vitaminic cu rol in metabolismul
fosfo-calcic si al nutritiei in general, prin ameliorarea proceselor nutritive dereglate de
diferite boli infectioase.
Vitamina E reprezinta principala substanta biostimulatoare care asigura utilizarea
de catre organism atit a vitaminelor liposolubile cit si a celor hidrosolubile, prin deosebita
ei valoare antioxidanta.
Necesarul de elemente minerale
Elementele minerale iau parte la formarea scheletului, mentinerea presiunii
osmotice in organism, a unui anumit pH, a dispersiei coloidale, solubilizarea proteinelor,
excitabilitatea muschilor si nervilor, permeabilitatea membranelor celulare.
Mineralele necesare organismelor animale sunt clasificate in macroelemente, care
in organism se gasesc in cantitati de ordinul multiplilor de gram si microelemente de
ordinul submultiplilor de gram. Din grupa macroelementelor fac parte calciul, fosforul,
potasiul, clorul, sulful si magneziul. Grupa microelementelor cuprinde: fierul, manganul,
zincul, cuprul, cobaltul, iodul, fluorul si seleniul.
În cadrul SC AGRISOL INTERNAŢIONAL RO SRL se utilizeaza nutreturi combinate
complete specifice fiecarei categorii de virsta.
Nutreturile utilizate in cadrul fermei studiate se caracterizeaza printr-un nivel
mare de energie, continut mare de aminoacizi si minerale, precum si printr-un continut
scazut de proteina cruda, grasimi crude si fibra cruda.
Pentru caracterizarea nutreturilor utilizate, sunt prezentate mai jos, sub forma
tabelara, valorile parametrilor nutritionali ai acestor furaje comparativ cu cei ai furajelor
recomandate BAT.
Compararea tehnicilor utilizate in ferma AGRISOL INTERNATIONAL RO cu
tehnicile BAT indicate in BREF ILF se face pentru doua categorii de indicatori:
- tehnici de nutritie (numar de faze de hranire si reteta/compozitia
nutretului combinat pentru fiecare categorie de animal)
- consumul de furaje.
Pagina 21 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
Conformarea cu cerintele BAT pentru tehnici de nutritie
C. Adăpat
Instalaţia de adăpare din fiecare hala de producţie este formată din: regulator de
presiune, filtru, dozatoare de medicamente, amplasate în camera tehnică.
Distribuţia apei în fiecare hală se face prin 5 linii de adăpare automate cu
picuratori cu cupe pentru evitarea pierderilor de apa.
D. Managementul dejecțiilor
Există mai multe tehnici disponibile pentru prelucrarea dejectiilor provenite din
fermele de crestere a pasarilor care pot fi clasificate în urmatoarele categorii principale:
• tehnici de tratare a gunoiului de grajd brut sau a unui amestec cu alte materii
organice;
• tehnici de tratare a dejectiilor solide.
Conditiile specifice amplasamentului, constrângerile si oportunitătile prezente la
nivel local, precum si cerintele fermei care reflectă conditiile locale de mediu, determină
combinatia optimă de tehnici de management a dejectiilor.
Dejectiile solide formate din asternutul de paie imbibat cu gainat de pasare si cu
resturi de hrana, sunt evacuate mecanizat din halele de crestere pe aleele betonate din
fata halelor si apoi (in aceeaşi zi) se incarca in mijloace auto si se transporta in afara
amplasamentului.
SC AGRISOL INT. RO SRL a optat pentru livrarea dejectiilor imediat dupa
evacuarea din hale, fara depozitarea acestora pe amplasament.
In situatii exceptionale (lipsa beneficiari, lipsa mijloace auto, drumuri
impracticabile), dejectiile sunt pastrate in hale.
Acest lucru are avantajul de a elimina emisiile generate de depozitele de dejectii
animaliere.
Cantitatea medie anuala de dejectii solide (amestec de dejectii si asternut uzat),
conform estimarilor este de aproximativ 1000 tone/an, adica 3,3 kg/loc/an.
E. Incinerarea cadavrelor
Pentru situatii deosebite (carantina sanitar - veterinara), ferma are in dotare 1
incinerator tip Volkan 75, care functioneaza cu gaze naturale.
Pagina 22 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
Incineratoarele de tip Volkan 75 functioneaza in doua etape datorita celor 2
arzatoare:
• arzatorul principal functioneaza in prima camera de combustie pentru a incalzi si
aprinde cadavrele;
• arzatorul secundar functioneaza in camera secundara de combustie, unde gazele
rezultate din prima camera de ardere sunt reincinerate, fapt ce duce la arderea
eficienta.
Capacitatea maxima de incinerare este de 75 kg/ sarja, durata unei sarje fiind de
aproximativ 1,5 ore. Temperatura minima de incinerare este de 850 0C.
Deoarece are o rata de ardere de maxim 50 kg/ora, crematoriul se incadreaza
conform Regulamentului CE nr. 142/2011 ca instalatie de incinerare de capacitate mica.
Descrierea modului de funcţionare
Incineratorul este prevazut cu 2 camere de ardere dotate cu 2 arzatoare
indepedente (unul pentru camera principala de ardere si unul auxiliar pentru camera de
post-combustie).
Gazele si pulberile in suspensie rezultate in urma arderii primare din camera de
combustie trec in camera de postcombustie, unde sunt din nou supuse procesului de
ardere, se retin si se distrug eventualele noxe sau particule in suspensie.
Timpul de retentie si temperatura gazelor de ardere (minim 850 grade Celsius,
conform legistlatiei in vigoare) in camera de post combustie, asigura o ardere
corespunzatoare a materialelor gazoase, astfel incat valorile emisiilor se incadreaza in
cerintele legislatiei romanesti si europene, in domeniul incinerarii cadavrelor animaliere.
Materia primă este încărcată în camera primara (de piroliză) prin deschiderea usii
de alimentare cu deseuri.
După ce cadavrele animaliere sunt încărcate, arzătorul din camera de ardere si
arzătorul auxiliar din camera secundară sunt pornite. Atunci când temperatura în camera
primara si in camera secundară atinge valorile prestabilite (850 0C), arzătorul auxiliar
din camera de post-combustie se opreste. Arzatorul auxiliar din camera de post-
combustie porneste ori de cate ori este nevoie, pentru a mentine temperaturile
prestabilite in cele 2 camere.
Astfel, temperaturile presetate si cele 2 arzatoare asigura conformarea instalatiei
cu Regulamentul CE nr. 1069/2009 si Regulamentul CE nr. 142/2011.
Masurarea temperaturii se va realiza cu ajutorul unor termocuple montate in
punctele cheie, pentru mentinerea in parametri optimi ai procesului de piroliza, astfel: in
camera de piroliza si in camera de postcombustie. Informatiile primite de la aceste
termocuple regleaza debitul de gaze la arzatoarele celor doua camere, precum si debitul
suflantelor pentru corelarea necesarului de oxigen.
Cenusa rezultata este îndepărtată manual prin deschiderea usii de la camera
primara, iar pulberile din gazele de ardere sunt eliminate prin deschiderea usii de la
camera secundară.
Gazele de ardere sunt evacuate printr-un cos de dispersie cu inaltimea h = 3,6 m
si diametrul de 200 mm.
Pagina 23 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
In conformitate cu prevederile Regulamentului CE nr. 1069/2009 de stabilire a
unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală si produsele derivate care
nu sunt destinate consumului uman si Regulamentului CE nr. 142/2011 de punere în
aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1069/2009, „Instalatiile de incinerare si coincinerare
care tratează numai subproduse de origine animală si produse derivate, cu o capacitate
mai mica de 50 de kg de subproduse de origine animală pe oră (instalatii de capacitate
mica) si care nu sunt obligate să detină un permis de operare în conformitate cu Directiva
2000/76/CE, îndeplinesc următoarele conditii:
(a) se utilizează numai pentru eliminarea:
(i) cadavrelor animalelor de companie mentionate la articolul 8 litera
(a) punctul (iii) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009;
(ii) materialelor de categoria 1 mentionate la articolul 8 literele (b), (e)
si (f), a materialelor de categoria 2 mentionate la articolul 9 sau a materialelor de
categoria 3 mentionate la articolul 10 din regulamentul respectiv; si
(iii) cadavrelor de ecvine identificate individual din exploatatii care nu
fac obiectul unor restrictii sanitare în conformitate cu articolul 4 alineatul (5) sau
cu articolul 5 din Directiva 2009/156/CE, dacă există autorizatie din partea
statului membru;
(b) sunt echipate cu un arzător auxiliar, în cazul în care în instalatia de
capacitate mică sunt introduse materiale de categoria 1 prevăzute la articolul 8 litera (b)
din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009;
(c) sunt operate astfel încât subprodusele de origine animală să fie
transformate complet în cenusă."
F. Asistența sanitar veterinara
Asistenta veterinara este asigurata de catre medicul veterinar care recomanda si
administreaza tratamentul medicamentos, daca este cazul.
Toate activitatile de natura sanitar-veterinara (vaccinari, dezinfectii, dezinsectii,
recoltari probe sanitatie, recoltari probe de apa bruta, etc) sunt efectuate de personal
propriu, calificat.
MATERII PRIME
Principala materie prima pentru fermele de creştere intensiva a puilor de carne o
constituie efectivele de pui de o zi.
Puilor le trebuie administrate furaje si apa. Pentru igienizarea periodica a spatiilor
de lucru se folosesc dezinfectanti, detergenti, insecticide.
Cu exceptia motorinei folosita ocazional pentru functionarea generatorului
electric de avarie si a substantelor utilizate pentru dezinfectia halelor de productie,
celelalte materii prime si materiale nu sunt periculoase nici prin compozitia chimica si
nici prin modul de depozitare.
In ferma de creştere intensiva a pasarilor AGRISOL INTERNAŢIONAL RO se
folosesc urmatoarele tipuri de energie de baza:
Pagina 24 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
• energie electrica pentru iluminat interior/exterior si actionarea motoarelor
liniilor de furajare, pompelor si ventilatoarelor;
• gaze naturale pentru incinerarea cadavrelor, incalzirea spatiilor de productie si
cladirii administrative; Alimentarea cu gaze naturale se face din reteaua existenta
in zona. Consumul de gaz metan este de 870.000 mc/an;
• motorina pentru transportul furajelor si animalelor si gaze naturale pentru
producerea energiei termice pe timp friguros. Alimentarea se face direct de la
stații distribuție carburanți. Consumul anual de motorina este de 200 l/an.
Selecţionarea furnizorilor de materii prime se face in funcţie de urmatoarele
criterii:
• Caracteristici de calitate a produselor furnizate (calitatea la livrare, livrari
returnate, alte obiectii fara returnarea marfii, numarul de livrari);
• Performanta de livrare (numarul de livrari, numarul de livrari intarziate,
numarul de livrari in avans).
Selectia materiilor prime se realizeaza astfel:
• Informatii (culegerea informatiilor) referitoare la produsul de aprovizionat;
• Efectuarea activitatii de aprovizionare.
Documentele primite de la furnizor trebuie sa cuprinda toate elementele necesare
pentru identificarea corecta si completa a produsului aprovizionat (nr. lot/serie/sarja,
cantitate, calitate, etc.).
Receptia produselor (verificarea produsului aprovizionat):
- stabileste si confirma calitatea si cantitatea produselor aprovizionate;
- determina data trecerii produselor in patrimoniul beneficiarului;
- determina data de la care intra in vigoare termenul de garantie;
- determina data de la care furnizorul este absolvit de raspundere.
Personalul din ferma are obligatia sa acorde o deosebita atentie depozitarii,
manipularii si transportului materiilor prime, materialelor auxiliare si altor marfuri. Din
acest punct de vedere ei trebuie sa cunoasca si sa se conformeze intocmai dispozitiilor
obligatorii pentru toti cei care manipuleaza asemenea materiale.
Puilor le trebuie administraţi aminoacizi esenţiali, din moment ce propriul
metabolism al acestora nu le poate furniza. Aceştia sunt: arginina, histidina, izoleucina,
leucina, lisina, methionina, fenilalanina (tirozina) thereonina, triptofan si valina. În ceea
ce priveşte ultimii 2 aminoacizi care conţin sulf, methionina şi cistina, cel din urmă nu
este esenţial, dar din moment ce metionina este un precursor al cistinei (2 molecule de
cistină produc una de metionină) acestea sunt tot timpul independente. Primii aminoacizi
limitaţi sunt: lisina, metionina, thereonina şi triptofan. Prentru prevenirea carenţelor,
hrana puilor trebuie să îndeplinească un minim de cerinţe, prin selectarea
componentelor adecvate sau prin adăugarea de aminoacizi sintetici.
Vitaminele nu sunt produse de catre animale, sau sunt produse in cantitati
insuficiente, de aceea se adauga la ratia zilnica. Vitaminele sunt adesea preamestecate cu
mineralele.
Pagina 25 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
Informaţii privind caracteristicile celorlalte materii prime si materiale utilizate
sunt prezentate in tabelul urmator.
Ca materiale periculoase se semnaleaza doar motorina si gazele naturale folosite
pentru incalzire.
Denumirea comerciala, compoziţia si implicit categoria de pericol a acestor
produse pot diferi in funcţie de furnizorul acestora.
Principala materie prima o constituie efectivele de 300 000 pui de o zi/serie,
aproximativ 1 800 000 pui de o zi /an. In ferma sunt adusi pui de 1 zi iar la sacrificare
ating o greutate de 2,2 - 2,5 kg. Durata unui ciclu de productie este de aproximativ 42 zile
productive + 21 zile pauza pentru curatirea si dezinfectarea halelor. Rezulta un numar de
5 - 6 serii de pui pe an.
Materii prime
Materii prime Proces
tehnologic/activitate in care se utilizeaza
Natura chimică/
Compoziţia
Cantitati zilnice/anuale/
capacitati maxime
Destinaţie Mod de depozitare
Periculozitate pentru mediu
(datorita naturii chimice sau modului de
depozitare)
Pui de o zi Creşterea puilor de carne - 1 800 000 pui/
an Abatorizare si consumul uman
In halele de producţie Nu
Nutreturi combinate
Hrana animale Conform Retetelor
6900 tone/an Hrana puilor de carne
Pe amplasament: in silozurile amplasate in exteriorul halelor de productie
Nu
Paie si talas Aşternut de creştere Paie de cereale sau talas
540 t/an 100% eliminat si evacuat odata cu dejectiile
In hale Nu
Apa Adapat pui Prelevata din subteran
13 100 m3/an Adaparea puilor de carne Rezervor de 200 m3,
amplasat pe platforma Romstal si care deserveste si ferma Blejoi
Nu
Igienizarea adaposturilor
213 m3/an Colectata in bazine vidanjabile
Consum menajer 383 m3/an Medicamente Tratament animale Conform
prescriptiei medicului veterinar
Lichide: 1500 l/an
Pulberi: 5000kg /an
Absorbit in organism
Aduse de medicul veterinar cand este cazul.
Nu
Energie electrica Iluminat interior si
exterior; Functionare motoare linii furajare, electropompe si ventilatoare
510 MWh/an Se preia din Sistemul Energetic National prin post de transformare propriu
Gaze naturale Incalzire hala si filtrul sanitar
Metan min. 70% Etan max. 10%
Propan max. 3,5%
870 000 m3/an Gaze arse emise in atmosfera
Nu se depoziteaza Nu
Motorina Generator diesel de rezerva
Produs petrolier
200l/an Ardere; evacuare in aer sub forma de gaze arse
Depozitare direct in rezervoarele utilajelor
H411 - Toxic pentru mediul
acvatic cu efecte pe
termen lung.
Pagina 26 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
Materiale dezinfectante pentru igienizare
Igienizarea halelor ulterior spalarii mecanice a acestora dupa fiecare ciclu de producţie
Detergenţi, dezinfectant!
2600 kg/an Evacuat o data cu dejectiile si apa de spalare
In ambalajele originale in magazie cu acces restrictionat
Conform Fiselor de securitate
anexate
ZONE DE DEPOZITARE În incinta fermei nu există depozite permanente de deşeuri. Temporar se
depoziteaza deşeuri menajere, cadavre si deşeuri sanitar-veterinare.
Gama de materiale utilizate în activitatea de crestere a puilor de carne este relativ
redusa, ea rezumându-se în principal la furaje si la materialele pentru dezinfectia
spatiilor de productie.
În cantitati mici, în activitatea fermei sunt utilizate piese si materiale necesare
întretinerii echipamentelor din ferma.
Spatiile interioare, în care sunt depozitate materialele, au pardoseli din beton.
Substantele chimice utilizate pentru igienizarea halelor de crestere a puilor de
carne sunt pastrate pe întreaga perioada de depozitare, în ambalajele în care au fost
ambalate de catre firmele producatoare.
Furajele sunt depozitate în silozuri metalice, fiecare din ele fiind echipate cu
instalatii de umplere etanse. Atât instalatiile de umplere a silozurilor, cât si instalatiile de
alimentare a liniilor de hranire, sunt carcasate, pierderile de furaj în timpul
umplerii/golirii fiind mici.
În ceea ce priveşte depozitarea pe amplasament există următoarele facilităţi:
- 12 silozuri metalice de 20 tone fiecare, pentru depozitarea furajelor;
- 1 rezervor semiingropat din beton cu V = 500 m3 pentru inmagazinarea
apei;
- 1 bazin vidanjabil pentru apele uzate cu V = 55 m3.
- 1 bazin vidanjabil pentru apele uzate cu V = 16 m3.
Zonă internă de depozitare
Hrana este aprovizionata conform retetelor solicitate (inclusiv amestecate cu
polivitamine şi minerale), cu mijloace auto si depozitata in silozurile aflate in exteriorul
halelor.
Pagina 27 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
Pentru activitatea de igienizare, dezinfectie, deratizare, dezinsectie a obiectelor de
pe amplasament sunt folosite diferite produse. Acestea sunt depozitate in camere inchise,
cu acces restrictionat. Accesul la aceste substante il au numai persoanele autorizate.
In incinta unitatii sunt prevazute spatii amenajate pentru depozitarea tuturor
categoriilor de deseuri.
UTILIZARE CHIMICĂ
Substantele toxice si periculoase utilizate pe teritoriul fermei analizate sunt:
substantele utilizate la dezinfectarea spatiilor de productie si medicamentele de uz
veterinar.
Aceste produse sunt depozitate in magazie, iar manipularea se face numai de
persoane instruite in acest sens.
Tratamentele si vaccinarile periodice sunt efectuate de medicul veterinar, care
gestioneaza si dozele de medicamente utilizate (colectate in container special etans si
preluate de firme specializate).
Pentru igienizarea periodica, in functie de furnizorul de la acel moment, se
folosesc diferiti detergenti cu efect dezinfectant.
Caracteristicile produselor utilizate pentru igienizare la momentul intocmirii
acestei documentatii sunt prezentate in tabelul urmator.
Substanțe chimice utilizate
Denumirea comerciala / compoziţie
Categoria Impactul asupra mediului
Categorie Periculozitate Fraze de pericol
SHIFT Alcool etoxilat (C9-C11) (CAS 68439-45-2) Cocamidopropil betaine (CAS 61789-40-0) Acid amino trimetilen fosfonic sare penta sodium (CAS 2235-43-0) Hidroxid de sodiu(CAS 1310-73-2)
Detergent Clasificat CLP
H315 Provoaca iritarea pielii H318 Provoaca leziuni oculare grave
SANITAS FORTE Glutaral (CAS 111-30-8) Clorura de didecildimetl amoniu (CAS 7173-51-5) Alcool C10-C16
Dezinfectant Clasificat CLP
N - periculos pentru mediu H410 Foarte toxic pentru mediul acvatic
H302+H332 Nociv in caz de inghitire sau inhalare H410 Foarte toxic pentru mediul acvatic
etoxilatpropoxilat (CAS 69227-22-1) Propanol (CAS 67-63-0) Metanol (CAS 67-56-1)
cu efecte pe termen lung
cu efecte pe termen lung H334 Poate provoca simptome de alergie sau astm sau dificultati de respiratie in caz de inhalare H314 Poate provoaca arsuri grave ale pielii si levarea ochilor H317 Poate provoca o reacit alergica a pielii H335 Poate provoca iritarea cailor respiratorii
Pagina 28 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
ECOCID Monopersulfat de potasiu (CAS 70693-62-8) Sodiu dodecilbenzen sulfonat (CAS 68411-30-3) Acid 2 hidroxibutandioic (CAS 6915-15-7) Acid sulfamic (CAS 5329-14-6)
Dezinfectant Clasificat CLP
N - periculos pentru mediu H412 Nociv pentru mediul acvatic cu efecte pe termen lung
H315 Provoaca iritarea pielii H319 Provoaca iritarea grava a ochilor H412 Nociv pentru mediul acvatic cu efecte pe termen lung
VIREX Monopersulfat de potasiu (CAS 70693-62-8) Dicloroisocianurat de sodiu (CAS 2893-78-9) Acid sulfamic (CAS 532914-6)
Dezinfectant Clasificat CLP
N - periculos pentru mediu H411 Toxic pentru mediul acvatic cu efecte pe termen lung
H314 Poate provoaca arsuri grave ale pielii si levarea ochilor H302+H332 Nociv in caz de inghitire sau inhalare H411 Toxic pentru mediul acvatic cu efecte pe termen lung
Modul de depozitare a produselor și materialelor utilizate
UTILITATI Alimentarea cu apă
Gospodaria de apa este compusa din urmatoarele obiecte:
• foraj amplasat in interiorul fermei;
• electropompă submersibilă;
• rezervor de apa semiingropat din beton cu V = 500 m3;
• conducte si armaturi specifice pentru apa potabila.
Sursa de apa ce deserveste activitatea fermei este o sursa de apa subterana de
mare adancime, alcatuita dintr-un foraj amplasat in interiorul fermei cu urmatoarele
caracteristici:
• Adancime (H): 45 m
• NHs: 4,8 m
• NHd: 17 m
• Qcap: 5 l/s.
Forajul este echipat cu o electropompa tip Wordpomp, H = 34 mCA.
Principalele utilizări ale apei în cadrul fermei de creştere a puilor de carne sunt:
- adăparea puilor
- spălarea halelor după depopularea acestora
- satisfacerea nevoilor igienico-sanitare ale personalului angajat
- alte operaţii de spălare (platforme, echipament de lucru, etc.)
Pagina 29 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
- rezerva de apa necesara intervenţiilor in caz de incendiu.
Aductiunea apei de la foraj la rezervorul de inmagazinare se realizeaza prin
intermediul unei conducte metalice (L = 30 m).
Tratarea apei se realizeaza cu un sistem general de dedurizare a apei si filtre la
fiecare hala.
Inmagazinarea apei se face intr-un rezervor de apa semiingropat din beton cu V =
500 m3, care asigură și rezerva de apă de incendiu V = 300 m3.
Distributia apei se asigura prin intermediul unei statii hidrofor alcatuita din 3
recipienți hidrofor cu V = 5000 l fiecare; 1 compresor de aer, 3 pompe tip Lotru 100, din
care 2 pompe pentru alimentarea cu apa si o pompa de rezerva PSI.
Apa pentru stingerea incendiilor
Ferma are in dotare o retea de 12 hidranti interiori, aferenti halelor de crestere a
puilor. Rezerva de incendiu V = 300 mc este asigurata in rezervorul de inmagazinare a
apei.
Volume de apa asigurate in surse pentru alimentarea cu apa pentru nevoi igienico
- sanitare, consum biologic pasari si apa tehnologica:
• in regim nominal: Vmediu = 80 mc/zi Vanual = 29,2 mii mc;
• in regim minim: Vmin = 50 mc/zi Vanual = 18,2 mii mc.
Consumul de apa depinde de mai multi factori printre care:
• varsta şi greutatea puilor;
• starea de sanatate;
• conditiile climatice;
• tipul hranei şi sistemul de hranire;
• tipul şi starea sistemului de adapare.
Folosinte si norme de consum:
• Metabolism: 0,29 l/cap/zi pentru pui de carne;
• Spalari hale: 5,0 l /m2;
• Nevoi igienico-sanitare: 50 litri/ zi/om (conf. STAS 1478/90, tab.4).
Necesarul total de apa: - maxim: 71,4 mc/zi
- mediu: 44,6 mc/zi
Cerinta totala de apa: - maxim: 80,0 mc/zi
- mediu: 50,0 mc/zi.
Gradul de recirculare a apei = 0%.
Evacuarea apelor uzate
Din incinta complexului avicol rezultă:
- Ape pluviale;
- Ape uzate menajere și de la spălatul halelor la sfârșitul fiecărui ciclu de producție;
Pagina 30 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
- Dejecții solide.
Apa uzata in cadrul acestui amplasament rezulta din urmatoarele activitati:
nevoile igienico-sanitare ale personalului, aplicarea masurilor privind asigurarea
conditiilor sanitar - veterinare necesare pentru desfasurarea in conditii de securitate a
proceselor biologice (spalarea halelor la depopulare).
In ferma, la terminarea fiecarei serii, halele sunt depopulate, asternutul (amestec
uscat de paie si dejectii de pasare) se indeparteaza prin procedee mecanizate, dupa care
pardoseala este maturata si apoi spalata cu jet puternic de apa rece, cu ajutorul pompelor
de mare presiune si cu un consum foarte redus de apa.
Apele pluviale de pe acoperisul halelor si cladirilor anexe sunt colectate cu
jgheaburi si burlane, fiind deversate la terenul natural.
Apele uzate tehnologice au o incarcare specifica unei astfel de categorii de ape
uzate (suspensii solide si substante organice dizolvate) si sunt tratate in statia de epurare
a abatorului AGRISOL.
Apele uzate menajere sunt colectate impreuna cu apele rezultate din spalarea
halelor in aceleasi bazine betonate vidanjabile.
Bilanțul apei din incintă
Halele sunt spalate dupa fiecare ciclu de producţie. Apele rezultate de la spalarea
halelor se colecteaza printr-un sistem interior de rigole/canale colectoare de adancime
redusa, si se descarca in sistemul exterior de canalizare care dirijeaza apa catre un bazin
vidanjabil din beton cu V = 55 m3. Apele de spalare de la hale sunt in cantitate foarte mica.
Se utilizează cca. 2,9 m3 la spalarea unei hale deoarece se foloseşte masina de spalat cu
presiune foarte mare, care produce practic pulverizarea jetului de apa. In acest fel, cea
Pagina 31 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
mai mare parte a apei se evapora iar putinele resturi sunt maturate si se descarca prin
canalizarea interioara in caminele vidanjabile situate in afara halelor.
Apele uzate menajere provenite de la obiectele sanitare din cladirea personalului,
sunt preluate prin racorduri si colectoare in pardoseala, cu tuburi si piese specifice de
scurgere, cu descărcare într-un bazin vidanjabil, cu V = 16 m3.
Periodic, aceste ape se vidanjeaza si se trateaza in statia de epurare a abatorului
AGRISOL din comuna Boldesti Scaieni.
Alimentarea cu energie electrică
Alimentarea cu energie electrica se realizeaza dintr-un post de transformare, prin
intermediul unui tablou de distributie general de exterior. Acest tablou de distributie
contine si blocul de masura a energiei electrice si tabloul AAR.
Fiecare consumator este alimentat printr-un tablou electric secundar.
Pentru evitarea intreruperilor accidentale in alimentarea cu energie electrica la
postul de transformare este montat un grup electrogen de 220 kVA/400V (consum
maxim 60 l/h), care sustine toti consumatorii; grupul electrogen este echipat cu un tablou
de automatizare AAR (permite oprirea automata a grupului electrogen).
Anual se inregistreaza urmatorul consum de energie:
• 513 MWh energie electrica,
• 871 000 mc de gaze naturale reprezentand 10 160 MWh/an.
Alimentarea cu energie termică
Pentru incalzire, in medie se inregistreaza un consum anual de aprox. 871 000 mc
gaze naturale, reprezentand 10 160 MWh/ an.
Pentru a asigura microclimatul cel mai potrivit pentru cresterea puilor de carne
exista posibilitatea de reglaj, in functie de temperatura si umiditatea din hala si conditiile
meteorologice exterioare.
Incalzirea se face cu 3 aeroterme/hala cu functionare pe gaze naturale, cu ardere
completa, fiecare cu o putere de 85 kW.
Microclimatul este condus de un sistem automat (calculator) pe fiecare hala.
Aerul uzat (viciat) aspirat din halele de productie se evacueaza cu ajutorul
ventilatoarelor - exhaustoare amplasate in acoperis si in peretii frontali (ventilatie
incrucisata, cu un debit maxim de aprox. 18,2 m3/h pentru 1000 capete).
Admisia de aer proaspat in hala se realizeaza prin compensare prin guri de
admisie amplasate in peretii laterali, actionate manual.
Sistemul de control al microclimatului este centralizat si este format dintr-ul
modul electronic. El controleaza viteza ventilatoarelor in functie de temperatura din
incinta halei.
Sistemul de ventilație folosit utilizează presiunea negativă creată de ventilatoare
amplasate in pereții frontali și tavanul halelor. Amplasarea ventilatoarelor asigură
spalarea cu aer proaspăt a intregii suprafete și curgerea aerului in mod omogen. Admisia
aerului proaspăt se realizeaza prin prize de aer realizate in pereții laterali ai halei.
Pagina 32 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
Evacuarea aerului viciat se realizeaza in fiecare hala cu ajutorul a 10 ventilatoare
de 36 000 mc/h si 7 ventilatoare de 12 000 mc/h amplasate pe coama acoperisului.
Deșeuri
In fermele de creştere intensiva a puilor, principalele tipuri de deşeuri (care in
cazul altor tipuri de instalatii IPPC se pot minimiza teoretic printr-o folosire judicioasa a
materiilor prime) sunt dejectiile si cadavrele de animale. In cazul dejectiilor, nu exista
tehnici de minimizare a cantitatilor anuale produse, acestea variind intre anumite limite
in functie de rasa, cantitatea de hrana si de apa, clima, tipul de adapost si dotarea acestuia
cu instalatii de furajare/ adapare/ ventilare/ incalzire.
In cazul cadavrelor, mentinerea mortalitatii in limitele normale se realizeaza prin
respectarea cerintelor de bune practici veterinare. Cadavrele de animale sunt preluate de
firme specializate in eliminarea acestor tipuri de deseuri. In situatii deosebite de
carantina, cadavrele se elimina in incineratoarele proprii, amplasate in interiorul fermei.
Celelalte tipuri de deseuri sunt in general in cantitati nesemnificative si depind de
activitatile conexe desfasurate in ferma.
Întreaga cantitate de deseuri menajere rezultată din activitate este colectată în
europubele amplasate în incinta fermei. Periodic deseurile menajere sunt preluate de
firma de salubritate locala.
Dejecţiile animaliere sunt colectate impreuna cu asternutul permanent de crestere
si evacuat in afara fermei, direct la beneficiari. In situatii exceptionale (lipsa beneficiari,
lipsa mijloace auto, drumuri impracticabile), dejectiile sunt pastrate in hale.
Mortalitatile sunt pastrate intr-o camera frigorifica pe perioade scurte de timp,
pana se atinge capacitatea unui transport, fiind apoi transportate la firme autorizate in
vederea neutralizarii. In situatii deosebite de carantina, cadavrele se elimina in
incineratoarele proprii, amplasate in interiorul fermei.
Din activitatea care se desfasoara în incinta fermei de pui rezulta urmatoarele
tipuri de deseuri:
- deseuri de tip menajer din activitatea personalului care lucreaza in incinta -
cantitati extrem de reduse de resturi de la servitul hranei;
- dejectii animaliere;
- deseuri de ambalaje de medicamente sau vaccinuri rezultate din activitatea de
asistenta veterinara;
- cadavre de animale;
- diverse tipuri de deseuri de ambalaje.
În incinta fermei exista spatii special amenajate pentru depozitarea temporara a
tuturor deseurilor generate. In conditii normale, în incinta fermei sunt depozitate doar
deseuri menajere, în europubele şi cadavre de animale in spatii frigorifice special
amenajate.
Dejectiile solide formate din asternutul de paie imbibat cu gainat de pasare si cu
resturi de hrana, care se aduna din hale, se colecteaza prin curatare mecanica sau
Pagina 33 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
manuala si se evacueaza in exteriorul halelor, pe alea betonata. In aceeasi zi, acestea se
incarca in mijloace auto si se livreaza direct beneficiarilor.
In situatii exceptionale (lipsa beneficiari, lipsa mijloace auto, drumuri
impracticabile), dejectiile sunt pastrate in hale.
Managementul deșeurilor
În incinta fermei există spatii special amenajate pentru colectarea si depozitarea
temporara a deseurilor.
SITURI NATURA 2000
În judeţul Prahova au fost declarate 8 situri de importanţă comunitară (Ordinul
MMDD nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor
de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000
în România) şi 1 arie de protecţie avifaunistică (HG 1284/2007 privind declararea ariilor
de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura
2000 în România).
Pagina 34 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
Dintre siturile prezentate mai sus, cea mai apropiata de ferma de crestere a puilor
este ROSCI 0164 Pădurea Plopeni, afata la o distanta de aprovimativ 5,8 km NV.
ROSCI 0290 Coridorul Ialomiţei
Situl este constituit din culoarul Vaii Ialomitei, in aval de confluenta cu Raul
Prahova, pana la confluenta cu Dunarea, la care se adauga in partea din amonte culoarul
Raului Prahova, in aval de localitatea Cocorastii, si Raul Teleajen, in aval de localitatea
Coslegi, precum si dintr-o serie de trupuri de padure situate pe terasele/interfluviile de
pe partea dreapta a Raului Ialomita. Lunca are o latime cuprinsa intre 4-6 km, pronuntat
asimetrica, mai dezvoltata in partea stanga si cu albia minora situata imediat sub malul
drept. In cadrul luncii apar frecvente "brate moarte", belciuge, lacuri de lunca, mlastini,
dar si portiuni uscate de grinduri si plaje. Altitudinea variaza de la cca. 150 m in partea
din amonte a sitului, situata pe Raul Prahova si afluentul sau Teleajenul, la cca. 20 m la
varsarea Ialomitei in Dunare. Litologia de suprafata a luncii este constituita din depozite
aluvionare, adesea acoperite cu loess. Pe terase apar depozite de loess datand din cretacic
pana in cuaternar. Clima este temperat continentala de campie, cu un grad accentuat de
continentalism, cu contraste termice mari de la iarna la vara, cu precipitatii medii anuale
de 450-550 mm, temperatura medie anuala de 10-11 grade C, cu frecvente perioade de
uscaciune si seceta. Solurile sunt de tip aluviosol in lunca si cernoziom pe terase. In lunca,
vegetatia este reprezentata de zavoaie de plopi si de salcie, de sleauri de lunca, dar si de
pajisti cu Agrostis stolonifera, Alopecurus pratensis si Poa pratensis. Pe terase apar
paduri de stejar brumariu.
Calitate si importantă: Situl reprezinta cel mai important coridor ecologic care
strabate Baraganul, care se dezvolta de la vest la est, legand Subcarpatii si Campia
Ploiestiului de Dunare, Ialomita fiind singurul rau alohton din Campia Baraganului. In
acest fel, Ialomita si afluentii sai principali - Prahova si Teleajenul - conecteaza lunca
Dunarii cu zona de campie forestiera si colinara, strabatand zona cea mai uscata a tarii -
Campia Baraganului. Situl este deosebit de important prin prisma habitatelor specifice
luncilor marilor rauri pe care le adaposteste - sleauri de lunca cu stejar pedunculat,
zavoaie de plopi si salcii, vegetatia de cursuri de apa si de maluri, comunitatile de ierburi
higrofile, pajistile de altitudine joasa, dar si prin vegetatia specifica teraselor din stepa
care marginesc lunca - tufarisuri ponto-sarmatice, pajisti stepice, etc., precum si prin
speciile de fauna existente aici - castor, etc.
Vulnerabilitate: Raul Ialomita si afluentii sai - Prahova si Teleajenul - constituie
coloana vertebrala a Coridorului Ialomitei si, prin urmare, activitatile care genereaza un
impact negativ asupra raului constituie factori de vulnerabilitate. Dintre acestia amintim
lucrarile de regularizare a cursului Ialomitei, baraje si captari de apa din Ialomita si
afluentii sai, extractia de agregate minerale, poluarea apei, etc. La acestea se adauga
taierea padurilor din lunca, inlocuirea arboretelor naturale cu plantatii de plopi si salcii
selectionate, extinderea speciilor invazive, constructiile in zona de lunca, etc.
Impactul produs de funcţionarea obiectivului, va fi nesemnificativ, deoarece:
- apele uzate din cadrul amplasamentului vor fi epurate înaintea evacuării
acestora în receptori naturali;
Pagina 35 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
- constructiile sunt realizate cu respectarea prevederilor BAT si vor asigura
condiţii de operare în siguranţă, pentru a nu afecta factorii de protecţie -
mediul şi omul.
Sunt luate toate măsurile necesare, astfel încât contribuţia la modificarea calităţii
vegetaţiei şi faunei actuale va fi neînsemnată, iar impactul indus asupra biodiversităţii va
fi minim.
4. IDENTIFICAREA ȘI EVALUAREA POTENȚIALILOR FACTORI DE RISC PENTRU
SĂNĂTATEA POPULAȚIEI DIN MEDIU ȘI FACTORI DE DISCONFORT PENTRU
POPULAȚIE ȘI MĂSURI PENTRU MINIMIZAREA ACESTORA
Principalele domenii in care se manifesta potenţialii factori de risc pentru starea de
sanatate a populaţiei și de disconfort ca urmare a construcţiei si funcţionarii obiectivului sunt:
A. poluarea aerului; B. poluarea apelor / solului și managementul deşeurilor (deşeuri solide si
fecaloid - menajere) C. poluarea sonora.
A. Poluarea aerului
A1. situația existentă/propusă, posibilul risc asupra sănătății populației Condiții de climă pe amplasament
Clima judeţului Prahova este temperat continentală, flora şi fauna reflectând
varietatea reliefului, fiind împărţite în trei grupe ce depind de altitudine: alpină,
subalpină şi silvo-stepă, fiecare având frumuseţea şi bogăţia proprie.
Datorita poziţiei sale, judeţul Prahova are un climat temperat, cu un pronunţat
grad de continentalism, caracterizat prin contraste mari de la vara la iarna.
Pozitia si relieful judetului favorizeaza, patrunderea maselor de aer rece
continental de origine euro-asiatice iarna, iar vara, mase de aer foarte cald, fierbinte si
uscat, din Asia ori Mediterana si Africa, ceea ce imprima acestei zone o nota specifica de
ariditate.
Ca si temperatura aerului, precipitatiile atmosferice au o caracteristica tipic
continentala, respectiv cu diferentiere pronuntata de la o luna la alta si de la un an la altul.
Anual pe teritoriul judetului cad precipitatii intre 1200 - 550 mm.
Cele mai mari cantitati anuale de precipitaţii cad la începutul verii, in lunile mai -
iunie, iar cele mai reduse iama, in februarie - martie.
Vânturile sunt puternic influentate de relief atât în privinta directiei, cât si a
vitezei.
Pentru caracterizarea regimului vanturilor din zona studiata, se pot asimila aceste
caracteristici cu cele inregistrate la statia meteorologica Ploiesti.
Pagina 36 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
Roza vânturilor
O pondere pronuntata au inregistrat-o vanturile din directiile N si NE, 26,0%,
respectiv 23,4%. Vanturile din directiile SE, S si NV au frecventele cele mai mici < 10% pe
an.
Se observa ca vanturile din directia S si NV (spre satele Blejoi si Ploiestiori) au o
pondere foarte mica, <10%.
Surse de poluanți
In perioada de functionare
- Adapostirea animalelor. Din aceste activități pot rezulta următoarele noxe:
NH3, CH4, N2O, CO2, miros (cum ar fi H2S), pulberi;
- Managementul dejectiilor si utilizarea acestora ca fertilizant. Din aceste
activități pot rezulta următoarele noxe: NH3, CH4, N2O, miros (cum ar fi
H2S);
- Transportul materiilor prime, produselor finite, deseurilor. Din aceste activități
pot rezulta următoarele noxe: NOx, SOx, CO2, pulberi;
- Arderea gazelor naturale in aerotermele pentru incalzirea halelor. Din aceste
activități pot rezulta următoarele noxe: NOx, CO2;
- Arderea gazelor in centrala termica pentru incalzirea cladirii administrative.
Din aceste activități pot rezulta următoarele noxe: NOx, CO2;
- Descarcarea/depozitarea nutretului combinat in silozuri. Din aceste activități
pot rezulta următoarele noxe: pulberi;
- Activitatea de manipulare și depozitare temporară a apelor uzate: bazinele de
stocare ape uzate. Din aceste activități pot rezulta următoarele noxe: NH3, H2S,
CH4, mirosuri;
- Incinerarea cadavrelor: Din aceste activități pot rezulta următoarele noxe:
pulberi, CO2, CO, NOX, SO2.
- Activitatea de transport. Se va urmari ca autovehiculele sa-si mentina
parametrii inscrisi in cartea tehnica prin efectuarea la termene a reviziilor
Pagina 37 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
tehnice si a parametrilor. Din aceasta activitatea rezulta urmatoarele noxe: CO,
NOx, SOx, pulberi in suspensie si sedimentabile. Emisiile sub forma de praf
rezultat din resturi vegetale - au o manifestare redusa datorita tehnologiei
inglobate in fluxul tehnologic, aparand doar local in faza de manipulare a
materiei prime, fara a afecta semnificativ factorii de mediu.
Controlul pentru minimizarea emisiilor de se face prin aplicarea celor mai bune
tehnici pentru: adapostirea animalelor in hale, compozitia hranei si modul de
administrare a acesteia, precum si colectarea/ transferul/ tratarea/ stocarea si
eliminarea dejectiilor.
Patul de crestere se realizeaza din paie intregi, coaja de floarea soarelui sau
rumeguș. Furajele sunt uscate si contin in compozitie uleiuri și sroturi vegetale.
Incalzirea se face cu 3 aeroterme/hala cu functionare pe gaze naturale, cu ardere
completa, fiecare cu o putere de 85 kW. Microclimatul este condus de un sistem automat
(calculator) pe fiecare hala.
Aerul uzat (viciat) aspirat din halele de productie se evacueaza cu ajutorul
ventilatoarelor - exhaustoare amplasate in acoperis si in peretii frontali (ventilatie
incrucisata, cu un debit maxim de aprox. 18,2 m3/h pentru 1000 capete).
Admisia de aer proaspat in hala se realizeaza prin compensare prin guri de
admisie amplasate in peretii laterali, actionate manual.
Sistemul de control al microclimatului este centralizat si este format dintr-un
modul electronic. El controleaza viteza ventilatoarelor in functie de temperatura din
incinta halei.
Sistemul de ventilație folosit utilizează presiunea negativă creată de ventilatoare
amplasate in pereții frontali și tavanul halelor. Amplasarea ventilatoarelor asigură
spalarea cu aer proaspăt a intregii suprafete și curgerea aerului in mod omogen. Admisia
aerului proaspăt se realizeaza prin prize de aer realizate in pereții laterali ai halei.
Sistemul de ventilație operează cu viteză scăzută pentru a nu crea curenți de aer
in adăpost.
Evacuarea aerului viciat se realizeaza in fiecare hala cu ajutorul a 10 ventilatoare
de 36 000 mc/h si 7 ventilatoare de 12 000 mc/h amplasate pe coama acoperisului.
In cazul fermei AGRISOL INTERNATIONAL RO, activitatea de imprastiere a
dejectiilor se realizeaza in afara amplasamentului fermei si de aceea, nu sunt luate in
considerare la evaluarea impactului generat pe amplasament.
Efectele poluanților atmosferici asupra sănătății umane – prezentare generală
Implicatii asupra starii de sanatate
Particulele de praf contin 25% proteine, si variaza ca marime intre mai putin de 2
microni si 50 microni diametru. O treime dintre particule sunt respirabile. Particulele
proteice din fecale provin din epiteliul digestiv, sunt destul de mici si determina in
principal efecte la nivel alveolar, in timp ce particulele rezultate din furaje determina
efecte la nivelul cailor aeriene. Sunt de asemenea prezente excuamatii, particule de par
animal, bacterii, endotoxine bacteriene, granule de polen, fragmente de insecte si spori
Pagina 38 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
de fungi. Praful absoarbe amoniacul si posibil si alte gaze toxice si iritante (ex: H2S),
sporind potentialul nociv al fiecarui gaz luat separat. Amoniacul, de exemplu, poate fi
adsorbit de particulele respirabile si antrenat profund in plamani unde poate cauza
iritatii si cresterea raspunsului inflamator la praf.
Fosele septice genereaza continuu gaze toxice, iritante si asfixiante care pot ajunge
in cladirea adapostului. Dintre cele mai mult de 40 de tipuri de gaze rezultate din
degradarea dejectelor animaliere, hidrogenul sulfurat, dioxidul de carbon, metanul si
monoxidul de carbon sunt cel mai frecvent intalnite si ating cele mai mari concentratii. O
mare parte din amoniac se crede ca ar fi produsa prin actiunea bacteriana asupra urinii
si fecalelor aflate pe podeaua adaposturilor. Monoxidul si dioxidul de carbon ar putea fi
produse de sistemele de incalzire folosite in timpul iernii, iar dioxidul de carbon rezulta
si din expiratia animalelor.
Concentratia de praf si gaze din adaposturile pentru porcine poate fi suficient de
mare incat sa afecteze orice persoana care intra in adapost, dar persoanele cu expunere
ocupationala de lunga durata prezinta cel mai mare risc de dezvoltare a unor afectiuni
cronice respiratorii, potential ireversibile.
Concentratiile de praf si gaze cresc in timpul iernii, cand adaposturile sunt inchise
pentru a pastra caldura si cand monoxidul si dioxidul de carbon se degaja din instalatiile
de incalzire neventilate sau prost intretinute. Nivelurile de praf cresc de asemenea atunci
cand animalele sunt mutate si furajate. Frecvent, sistemele de ventilatie nu reduc in mod
adecvat concentratia de praf si gaze, aceasta ramanand suficient de mare incat sa fie
nociva pentru personal. Atunci cand sistemele de ventilatie nu functioneaza timp de
cateva ore, dioxidul de carbon rezultat din expiratia animalelor, sistemele de incalzire si
fosele septice poate atinge nivele asfixiante. Desi multe pierderi animale s-au produs din
aceasta cauza, s-ar putea sa nu constituie un risc major pentru sanatatea umana.
Hidrogenul sulfurat degajat din fosele septice atinge concentratii mai mari atunci
cand aceste fose se afla dedesupt sau partial sub adaposturile pentru animale. In cazul
folosirii foselor exterioare, atunci cand exista posibilitatea refluarii gazelor, acestea se pot
acumula in interiorul adapostului. Gazele degajate de fosele septice prezinta un pericol
acut atunci cand fosele cu depozite lichide sunt agitate in scopul golirii lor. In timpul
agitarii hidrogenul sulfurat se elibereaza rapid, nivelul crescand de la 5 ppm cat se gaseste
obisnuit in mediul ambiant la peste 500 ppm, nivel letal, in decurs de cateva secunde. 20
de animale au murit si cativa muncitori s-au imbolnavit grav in cursul agitarii foselor
pentru evacuare in adaposturi pentru porcine din cauza nivelelor de hidrogen sulfurat.
Cativa muncitori au decedat in timpul sau imediat dupa procesul de golire a foselor sau
de reparare a echipamentelor de pompare a reziduurilor solide sau lichide. Muncitorii
pot fi expusi la hidrogen sulfurat cand patrund in fose pentru recuperarea animalelor sau
diferitor obiecte sau pentru repararea sistemelor de ventilatie sau fisurilor din podele.
Amoniacul
Este un gaz incolor, d = 0,771, cu miros intepator si puternic inecacios, foarte
solubil in apa. In stare gazoasa moleculele de amoniac nu sint asociate, spre deoasebire
de starea lichida.
Pagina 39 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
Este prezent in apropierea platformelor de gunoi sau provenind in urma unor
procese industriale din materia prima intermediara sau finita (fabrici de acid azotic,
amoniac, ingrasaminte azotoase, industria facrmaceutica, etc.)
Amoniacul se poate gasi in aer sub forma de gaz (NH3), aerosoli lichizi (NH3OH)
sau solizi (sulfat de amoniu, clorura de amoniu, etc.).
Amoniacul in concentratii relativ ridicate este un iritant puternic al ochilor si
cailor respiratorii superioare, efectul depinzand si de sarea formata. Prin mirosul
caracteristic reprezinta un factor de disconfort.
Amoniacul se dizolva foarte usor in apa, cu degajare de caldura. Densitatea solutiei
apoase de amoniac este mai mica decit a apei. La temperatura obisnuita, amoniacul este
un compus stabil. Disocierea acestuia in hidrogen si azot incepe abia la 450 0C si este
favorizata de prezenta unor metale ca: fier, nichel, osmiu, zinc, uraniu.
In solutie apoasa, numai o parte din amoniacul dizolvat se combina chimic cu apa,
dind nastere la ioni de NH4+ si HO-. Din aceasta cauza si datorita faptului ca moleculele
neionizate de NH4OH nu pot exista, amoniacul este o baza slaba.
Cantitatea de amoniac produsa in fiecare an de om, este extrem de mica in
comparatie cu cea produsa in natura prin descompunerea materiei organice.
Amoniacul este foarte important atat pentru animale cat si pentru om. Se gaseste
in apa, sol si aer, constituind atat de necesara sursa de azot. Amoniacul nu se mentine ca
atare in mediul extern. Pentru ca amoniacul este reciclat natural, exista numeroase cai
prin care el este transformat si incorporat, in aer el persistand aproximativ o saptamana.
Toxocinetica - dupa patrunderea pe cale respiratorie, digestiva sau cutanata,
amoniacul se dizolva in testurile cu care vine in contact, cu formare de NH4OH, caustic.
Absobtia este redusa. Partial este neutralizat de acidul carbonic.
Toxicodinamie - sub forma gazoasa amoniacul este iritant si caustic pentru
mucoasa cailor respiratorii superioare (de la hiperemie la necroza), membrana
alveolocapilara (edem pulmonar acut lezional), conjunctiva si cornee (ulceratii),
tegumente (arsuri). Sub forma de solutie (NH4OH) se comporta ca alcalii caustici. Doza
letala (ingerare) = 10 ml NH4OH. Concentratia letala (inhalare) = 3 mg NH3 / l aer (5 000
ppm).
Concentratiile admisibile trecute in “Normele cu privire la concentratiile
admisibile de substante toxice si pulberi in atmosfera zonelor de munca / 1996 “ sunt:
concentratie admisibila medie 15 mg/m3 si concentratie admisibila de virf 30 mg/m3.
Amoniacul este un toxic cu un efect iritant extrem de puternic, efect care se
manifesta foarte rapid la locul de contact. Avind o solubilitate foarte mare, este rapid
detectat la nivelul mucoasei respiratorii superioare, conjunctivei, in concentratii destul
de mici.
Aceasta situatie prezinta insa si un avantaj, cel al autoalertarii foarte rapide a
persoanei expuse, de aceea accidentele sunt mai rare. Expunerile indelungate la doze
chiar mici pot insa produce bronsite cronice, BPOC.
In mod particular, recent, s-au pus in evidenta in expunerea cronica la amoniac in
concentratii medii, reactii inflamatorii oarecum specifice la nivelul irisului si corpului
ciliar, reactii in care sunt implicate prostaglandinele ce cresc permeabilitatea corneei,
Pagina 40 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
prin scaderea rapida a presiunii intraoculare pe care o produc. Acest mecanism permite
atingerea unor concentratii ridicate de toxic in zona, legarea amoniacului de proteine si
afluarea consecutiva a leucocitelor, declansindu-se astfel reactia inflamatorie.
Cele mai importante efecte ale amoniacului asupra oamenilor se datoreaza
proprietatilor sale iritative si corozive. Efectele pot fi limitate la iritarea ochilor si a
tractului respirator, dar expunerile severe pot cauza arsuri, inclusiv la nivelul tractului
respirator. In cazul expunerii prin inhalare amoniacul este temporar dizolvat in mucusul
tractului respirator, dupa care este excretat in procentaj mare, in aerul expirat.
O serie de efecte care au fost observate la om au fost observate si la animale, cum
ar fi efectele hepatice si renale, dar cu toate acestea amoniacul nu este recunoscut ca un
toxic primar pentru ficat sau rinichi.
Nu se cunosc efecte sistemice primare, ca urmare a expunerii la amoniac sau
solutii de amoniac, probabil datorita absorbtiei si metabolizarii rapide. Pot apare insa
efecte sistemice serioase, ca urmare a leziunilor oculare, tegumentare sau
gastrointestinale. Arsurile produse la nivelul tractului respirator, ca urmare a expunerii
la concentratii crescute de amoniac, la fel ca si leziunile asociate si edemul mucoasei
respiratorii, pot conduce la bronhopneumonie sau infectii respiratorii secundare.
In ciuda potentialului toxic al amoniacului, expunerea cronica via aer, la locul de
munca, la nivele scazute de amoniac, nu afecteaza functia pulmonara sau pragul
sensibilitatii olfactive. Proprietatile iritative si corozive ale amoniacului inhalat si ingerat
au fost dovedite prin studii pe animale. Leziuni moderate la nivel hepatic si leziuni renale
au fost observate la animale si oameni, dar numai la concentratii aproape letale. Studiile
pe animale au aratat ca expunerea continua a porcilor la concentratii de 103 pana la 145
ppm amoniac reduce consumul de hrana avand ca urmare scaderea in greutate, sugerand
ca toxicitatea sistemica a amoniacului apare ca rezultat al expunerii cronice.
Concentrația maxima de amoniac trebuie sa fie de 0,3mg/m3 aer la 30 min si 0,1
mg/m3 aer / 24 ore conform STAS 12.574/87 privind Concentrațiile maxime admisibile
ale substanțelor poluante din atmosfera - Aer in zonele protejate.
Particulele in suspensie
Aprecierea potențialului toxic al particulelor in suspensie depinde in primul rând
de caracteristicile lor chimice si fizice. Mărimea particulelor, compoziția lor, distribuția
constituenților chimici in interiorul particulelor au de asemenea o importanta majora in
acțiunea lor asupra sănătății populației expuse. Agresivitatea particulelor depinde nu
numai de concentrație, ci si de dimensiunea lor. Astfel cea mai mare agresivitate din
particulele respirabile (sub 10µm) o au cele cu diametrul de aproximativ 2,5µm si cu un
anumit specific toxic, care este dat de compoziția chimica.
Particulele in suspensie din aer sunt de fapt un amalgam de particule solide si
lichide suspendate si dispersate in aer.
Nivelul particulelor in suspensie poate fi influențat de factori meteorologici ca
viteza vântului, direcția vântului, temperatura si precipitațiile. Aceasta variație poate fi
substanțiala chiar de-a lungul unei singure zile, sau de la o zi la alta, determinând
fluctuații de scurta durata a nivelului particulelor in suspensie.
Pagina 41 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
Efectele asupra sănătății depind de mărimea particulelor si de concentrația lor si
pot fluctua cu variațiile zilnice ale nivelurilor fracțiunii PM10 si PM2,5 (PM-Particulate
Matter).
Efectele asupra stării de sănătate sunt:
- efecte acute ( creșterea mortalității zilnice, a ratei admisibilității in spitale prin
exacerbarea bolilor respiratorii, a prevalentei folosirii bronhodilatatoarelor si
antibioticelor)
- efectele pe termen lung se refera la mortalitatea si morbiditatea prin boli
comice respiratorii.
Cercetarea stiintifica furnizeaza constant noi informatii in ceea ce priveste efectele
adverse asupra sanatatii generate de poluarea aerului si a mecanismelor prin care
poluantii determina leziuni la nivelul cordului si plamanului si contribuie la aparitia
crizelor de astm si a deceselor premature.
Decesele premature relationate expunerii la particule in suspensie “PM” sunt
comparabile ca numar cu cele cauzate de accidentele din trafic si de fumatul pasiv.
Particulele de dimensiuni mici (diametru longitudinal sub 10 microni – din emisiile
motoarelor diesel sau emisiile semineelor) nu doar ca trec de mecanismele de aparare
ale organismului si patrund adinc in plaman, dar pot de asemenea, sa interfereze cu
procesele fiziologice celulare. Studiile populationale efectuate in sute de orase din SUA si
din alte parti ale lumii au demonstrat existenta unei corelatii intre nivelele crescute de
particule si decesele premature, numarul crescut de internari in spitale, numarul crescut
de urgente medicale si numarul de crize de astm bronsic. Studiile pe termen lung in care
au participat copii realizate in California au demonstrat faptul ca polurea cu particule ar
putea sa reduca semnificativ functia pulmonara la copii.
Desi nu exista date statistice disponibile in ceea ce priveste cazurile de cancer
pulmonar cauzate de poluantii atmosferici, se estimeaza ca expunerea la PM generate de
emisiile Diesel cauzeaza in jur de 250 de cazuri de cancer pe an in California. Un studiu
recent furnizeaza dovezi ca expunerea la particule din aer este asociata cu cancerul
pulmonar. Acest studiu a evidentiat ca cei ce locuiau intr-o zona sever poluata cu particule
au un risc de cancer pulmonar la o rata comparabila cu cea pe care o are un nefumator
care fumeaza pasiv. Frecventa exacta a mortalitatii ca rezultat al expunerii la poluanti
atmosferici nu poate fi inca determinata, dar acest studiu a evidentiat un exces de risc de
aproximativ 16% de a dezvolta un cancer pulmonar ca urmare a expunerii la particule de
dimensiuni mici.
La grupurile populationale cu susceptibilitate crescuta (ex. persoanele in varsta),
cordul poate fi afectat in cazul expunerii la particule. Studiile au evidentiat faptul ca la
persoanele cu boala cardiaca preexistenta prezinta risc de potential deces cand sunt
expusi la particule cu diametrul longitudinal mai mic de 10 microni. Aceste particule pot
patrunde in plaman si pot cauza aritmii cardiace sau pot cauza inflamatie care poate
determina afectare cardiaca. Intelegerea acestei relatii este extrem de importanta in
cuantificarea efectelor adverse asupra sanatatii determinate de poluarea aerului.
Conform Legii 104/2011 valoarea limita pentru PM10 este de 50 µg/m3 (media
pe 24 de ore), cu următoarele valori pentru protejarea sănătății: Pragul superior de
Pagina 42 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
evaluare 70% din valoarea-limita (35 µg/m3, a nu se depasi mai mult de 35 de ori intr-
un an calendaristic), Pragul inferior de evaluare 50% din valoarea-limita (25 µg/m3, a nu
se depasi mai mult de 35 de ori intr-un an calendaristic). Media anuala este 40 µg/m3, cu
pragurile 20-28 µg/m3.
Grupurile populationale cu susceptibilitate crescuta
Grupurile populationale cu susceptibilitate crescuta incluzind persoanele varstice,
persoanele cu boli cardiovasculare si pulmonare, copiii mici si sugarii, au un risc crescut
de a dezvolta efecte adverse ca urmare a expunerii la poluanti atmosferici. Se recomanda
acestor grupuri populationale sa-si restrictioneze anumite activitati in conditiile de
crestere a nivelelor de poluare atmosferica.
Hidrogenul sulfurat
Hidrogenul sulfurat din aerul halelor sau din fosele septice rezulta prin
descompunerea substanţelor organice din dejecţii (gainat) aşternut si microflora
anaeroba, care conţin aminoacizi sau peptide cu sulf.
In concentraţii scăzute hidrogenul sulfurat nu este nociv, dar prezintă un miros
dezagrabil. Pragul de miros este de 0,13 ppm pentru persoanele sensibile si mai ridicat
pentru persoanele expuse repetat. La concentraţii mici hidrogenul sulfurat este oxidat in
sânge, trece in sulfaţi si nu se acumulează in organism. Totuşi, se citeaza apariţia de
afecţiuni hepatice si renale la persoanele expuse cronic.
Poate sa producă efecte oculare care sa include conjunctivite, afecţiuni
reversibile ale globului ocular, acestea fiind asociate la o expunere de 20 ppm.
Expunerea de scurta durata la H2S, intre limitele de 5 pana la 15 ppm, poate duce
la iritarea ochiului, efecte comune organismului uman si animal.
Concentraţia maxima de hidrogen sulfurat trebuie sa fie de 0,015 mg/m3 la 30 min.
si 0,008mg/m3 aer / 24 ore conform STAS 12.574/87 privind Concentraţiile maxime
admisibile ale substanţelor poluante din atmosfera - Aer in zonele protejate.
Metanul
Metanul este un gaz incolor, inodor, usor inflamabil si explozibil la concentratii
largi in aerul uscat. Concentratia atmosferica este de 1.7 ppm si creste cu aproximativ 0.1
ppm in Emisfera Nordica. Concentratia metanului in atmosfera este data de echilibrul
dintre varietatea surselor si reducerea sa prin reactii chimice cu OH.
Nu exista standarde de expunere pentru gazul metan. Exceptie face metil
mercaptanul (0.00001 mg/m3 medie zilnica) utilizat in cantitati mici in amestec cu gazul
metan cu scopul de a atrage atentia la infiltrarile/scaparile de gaz metan.
Tot cresterea animalelor este considerata una dintre activitatile "cele mai
daunatoare pentru calitatea resurselor de apa". Daca dejectiile animalelor ajung in apa,
aceasta este compromisa. In plus, la nivel global, animalele consuma cantitati imense de
apa potabila, in conditiile in care exista regiuni unde apa de băut este un lux.
Creșterea animalelor produce metan prin doua cai: pe de o parte ca rezultat al
digestiei, iar pe de alta parte din proasta gestionare a bălegarului provenit de la
rumegătoare. Fermentația hranei de către animale sta la originea metanului "digestiv".
Pagina 43 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
Cantitatea de gaz emisa depinde, in mod natural, de numărul animalelor, de
gabaritul lor, precum si de performanta acestora in ceea ce privește productivitatea de
lapte. In fiecare an, animalele emana in atmosfera in jur de 74 milioane de tone de metan.
Numai bovinele sunt responsabile pentru trei sferturi din aceasta cantitate de gaz.
Intr-un secol, producția totala de metan s-a multiplicat mult din cauza creșterii
globale a turmelor. In plus, daca in 1890, o bovina emitea doar 35 de kilograme de metan
pe an, in ultimii ani, o bovina mai performanta din punct de vedere productiv elibereaza
anual in atmosfera cam 43 de kilograme de gaz.
Substanţele asfixiante de tipul dioxidului de carbon, monoxidului de carbon,
hidrogenului sulfurat, au ca principale efecte ale expunerii acute hypoxia si anoxia care
determina o scădere a capacitatii de efort, a performantelor fizice si intelectuale precum
si o agravare a afecţiunilor cardiovasculare. Efectele cronice ale expunerii la concentraţii
crescute se traduc clinic prin existenta unui sindrom asteno-vegetativ si accelerarea
procesului de ateroscleroza, factor de risc important in producerea si evoluţia maladiilor
cardiovasculare.
Oxidul de carbon este un gaz asfixiant care rezulta ca urmare a arderii
combustibilului într-o cantitate limitata - insufîcienta-de aer. Gazele de eşapament conţin
in medie 4% oxid de carbon in cazul motoarelor cu benzina si numai 0,1% in cazul
motoarelor Diesel. Când concentraţia monoxidului decarbon din aerul ambiant este
inferioară valorii de echilibru din sânge, CO trece din sânge in aer, gradul de eliminare
fiind mărit de efort si prin creşterea presiunii parţiale a oxigenului in aerul inspirat. Prin
blocarea unei cantitati de hemoglobina, monoxidul de carbon produce o hipoxie,
determinând efecte imediate (acute) şi efecte de lunga durata (cronice).
Efectele acute se intalnesc deobicei in cazul eliminării continue de CO in spatii
inchise, care nu sunt prevăzute cu ferestre sau acestea sunt inchise.
Prin expuneri de lunga durata la concentraţii mai scăzute de CO pot aparea efecte
secundare sau asa zis cronice. Acestea se refera in special la expunerile populaţiei in cazul
poluării mediului ambiant si se caracterizează, la adult, prin favorizarea formarii plăcilor
ateromatoase pe pereţii vasculari si creşterea frecvenţei aterosclerozei, precum si prin
apariţia cu frecventa mai crescută a malformaţiilor congenitale si a copiilor hipotrofici,
cu mari implicaţii sociale si economice.
Oxizii de azot, oxizii de sulf, fac parte din grupul poluanţilor iritanţi. Acţiunea
predomonanta asupra aparatului respirator se traduce prin modificări funcţionale si/sau
morfologice la nivelul cailor respiratorii sau a alveolei pulmonare. Acestea variaza funcţie
de timpul de expunere si de concentraţia iritanţilor in aerul inspirat.
Expunerea la aceasta categorie de poluanţi se traduce clinic prin apariţia a diferite
modificări patologice:
o efecte imediate - leziuni conjunctivale si corneene, sindrom traheo – bronsic
caracteristic, creşterea mortalitatii si morbidităţii populaţiei prin afecţiuni
respiratorii si boli cardiovasculare, agravarea bronşitei cronice si apariţia
Pagina 44 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
perioadelor acute;
o efecte cronice - creşterea frecventei si gravitaţii infecţiilor respiratorii acute si
agravarea bronhopneumopatiei cronice nespecifice.
Poluanţii alergizanti pot constitui o problema importanta atat pentru sanatatea
populaţiei rezidenta in jurul obiectivului, cat si pentru cei care lucrează in cadrul acestuia.
Alergenii de natura organica pot fi de provenienţa vegetala - polen fibre vegetale, levuri,
ciuperci si de provenienţa animala putând fi antrenate de curenţi de aer si transmise la
distante mai mari, determinând sindroame alergice. Reacţiile organismului la aceasta
categorie de poluanţi se petrec in special la nivelul tegumentelor si a tractului respirator.
Poluanţii toxici specifici, de tipul plumbului, fluorului, mercurului, cadmiului isi
manifesta acţiunea specifica asupra unor organe tinta, mai frecvent, rinichiul, ficatul,
sistemul hematopoetic cu efecte grave asupra sanatatii expuşilor.
Expunerea cronica la o serie de substanţe cum ar fi: benzoapirenul, aminele
aromatice, arsenul, cromul hexavalent, nichelul, azbestul, si altor substanţe chimice
clasificate de OMS drept cancerigene, pot determina creşterea semnificativa a excesului
de risc prin cancere cu cele mai diverse localizări.
Prin efectele indirecte aupra factorilor de mediu si a condiţiilor de viata poluarea
exterioara constituie un important factor de disconfort mai ales in zonele in care factorii
zonali si meteorologici contribuie la concentrarea poluanţilor si creşterea riscurilor
pentru sanatate.
A2. Evaluarea de risc asupra sănătății: identificarea pericolelor, evaluarea
expunerii, evaluarea relației doză-răspuns, caracterizarea riscului
Caracterizarea surselor de poluare
Praful provine de la animale si furaje, iar dejectele animaliere genereaza atat praf
Poluant Sursa
Amoniac (NH3)- miros - Metabolismul și dejecțiile animalelor
- adăpostul pentru animale, platforma de depozitare dejectii
Hidrogen sulfurat (H2S) - miros - Metabolismul și dejecțiile animalelor
- adăpostul pentru animale, evacuarea de dejectii platforma de
depozitare dejectii
Metan (CH4) - Metabolismul și dejecțiile animalelor
- adăpostul pentru animale, platforma de depozitare dejectii
Dioxid de carbon (CO2) - adăpostul animalelor
- Combustibil utilizat la transport auto
Praf (pulberi sedimentabile si in
suspensie, PM10, PM2,5)
- Transportul si manipularea furajelor in incinta
- adăpostul animalelor
- Evacuarea de dejectii din adaposturi / de pe platformă
Gaze de esapament (SOx, NOx,
CO, particule, COV, PAH)
- Mijloace de transport in incinta (pentru furaje, dejectii )
Pagina 45 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
cat si gaze. Acestea se acumuleaza in concentratii ce pot deveni nocive atat pentru
sanatatea oamenilor cat si pentru animale.
Fiecare adapost gazduieste o mixtura complexa de praf si gaze, determinata de
numerosi factori printre care: ventilatia cladirii, tipul de animale, tipul de furaje folosite,
modalitatea de evacuare a dejectelor. Compozitia amestecului de praf si gaze se poate
schimba in timp in acelasi adapost. Tipurile de adaposturi si expunerea la praful si gazele
corespunzatoare sunt prezentate in tabelul următor. Acest capitol se refera la
adaposturile pentru porcine, unde praful si gazele potential periculoase si problemele de
sanatate pe care le ridica sunt considerate a fi cele mai studiate si mai importante. Efecte
similare s-ar putea observa si la muncitorii din crescatoriile de pasari.
Adapost Gaze
pentru Praf NH3 H2S (dupa agitarea dejectelor)
pasari risc moderat risc major fara risc (dejecte depozitate ca solid)
porcine risc major risc moderat risc major
oi, vite risc minim risc moderat risc major daca
(nivel redus, cu dejectiile sunt
raspuns inflamator colectate in sistem lichid
mai rar si mai putin
sever)
Implicatii asupra starii de sanatate
Particulele de praf contin 25% proteine, si variaza ca marime intre mai putin de 2
microni si 50 microni diametru. O treime dintre particule sunt respirabile. Particulele
proteice din fecale provin din epiteliul digestiv, sunt destul de mici si determina in
principal efecte la nivel alveolar, in timp ce particulele rezultate din furaje determina
efecte la nivelul cailor aeriene. Sunt de asemenea prezente excuamatii, particule de par
animal, bacterii, endotoxine bacteriene, granule de polen, fragmente de insecte si spori
de fungi. Praful absoarbe amoniacul si posibil si alte gaze toxice si iritante (ex: H2S),
sporind potentialul nociv al fiecarui gaz luat separat. Amoniacul, de exemplu, poate fi
adsorbit de particulele respirabile si antrenat profund in plamani unde poate cauza
iritatii si cresterea raspunsului inflamator la praf.
Fosele septice genereaza continuu gaze toxice, iritante si asfixiante care pot ajunge
in cladirea adapostului. Dintre cele mai mult de 40 de tipuri de gaze rezultate din
degradarea dejectelor animaliere, hidrogenul sulfurat, dioxidul de carbon, metanul si
monoxidul de carbon sunt cel mai frecvent intalnite si ating cele mai mari concentratii. O
mare parte din amoniac se crede ca ar fi produsa prin actiunea bacteriana asupra urinii
si fecalelor aflate pe podeaua adaposturilor. Monoxidul si dioxidul de carbon ar putea fi
produse de sistemele de incalzire folosite in timpul iernii, iar dioxidul de carbon rezulta
si din expiratia animalelor.
Concentratia de praf si gaze din adaposturile pentru porcine poate fi suficient de
mare incat sa afecteze orice persoana care intra in adapost, dar persoanele cu expunere
ocupationala de lunga durata prezinta cel mai mare risc de dezvoltare a unor afectiuni
cronice respiratorii, potential ireversibile.
Pagina 46 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
Concentratiile de praf si gaze cresc in timpul iernii, cand adaposturile sunt inchise
pentru a pastra caldura si cand monoxidul si dioxidul de carbon se degaja din instalatiile
de incalzire neventilate sau prost intretinute. Nivelurile de praf cresc de asemenea atunci
cand animalele sunt mutate si furajate. Frecvent, sistemele de ventilatie nu reduc in mod
adecvat concentratia de praf si gaze, aceasta ramanand suficient de mare incat sa fie
nociva pentru personal. Atunci cand sistemele de ventilatie nu functioneaza timp de
cateva ore, dioxidul de carbon rezultat din expiratia animalelor, sistemele de incalzire si
fosele septice poate atinge nivele asfixiante. Desi multe pierderi animale s-au produs din
aceasta cauza, s-ar putea sa nu constituie un risc major pentru sanatatea umana.
Hidrogenul sulfurat degajat din fosele septice atinge concentratii mai mari atunci
cand aceste fose se afla dedesupt sau partial sub adaposturile pentru animale. In cazul
folosirii foselor exterioare, atunci cand exista posibilitatea refluarii gazelor, acestea se pot
acumula in interiorul adapostului. Gazele degajate de fosele septice prezinta un pericol
acut atunci cand fosele cu depozite lichide sunt agitate in scopul golirii lor. In timpul
agitarii hidrogenul sulfurat se elibereaza rapid, nivelul crescand de la 5 ppm cat se gaseste
obisnuit in mediul ambiant la peste 500 ppm, nivel letal, in decurs de cateva secunde. 20
de animale au murit si cativa muncitori s-au imbolnavit grav in cursul agitarii foselor
pentru evacuare in adaposturi pentru porcine din cauza nivelelor de hidrogen sulfurat.
Cativa muncitori au decedat in timpul sau imediat dupa procesul de golire a foselor sau
de reparare a echipamentelor de pompare a reziduurilor solide sau lichide. Muncitorii
pot fi expusi la hidrogen sulfurat cand patrund in fose pentru recuperarea animalelor sau
diferitor obiecte sau pentru repararea sistemelor de ventilatie sau fisurilor din podele.
Caracterizarea nivelului de expunere a populatiei
Conform Planului de mentinere a calitatii aerului in judetul Prahova 2018 - 2022,
valorile concentratiilor de fond ale poluantilor atmosferici estimate pentru anul 2022
sunt prezentati in tabelul urmator.
Sursele generatoare de emisii in aer din ferma AGRISOL INTERNATIONAL RO
sunt:
- procesele metabolice;
- managementul dejecțiilor;
- procese de ardere a combustibililor,
- incinerarea cadavrelor;
- activități auxiliare de: transport, descărcarea furajelor, intretinerea
amplasamentului.
În tabelul următor, sunt prezentate activitățile și noxele care rezultă în urma
desfăsurării lor:
Pagina 47 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
Pentru determinarea calitatii aerului ambiental, titularul a efectuat masuratori,
prin laborator acreditat ALS Life Sciences Romania SRL, la limita amplasamentului ale
concentratiei de hidrogen sulfurat, amoniac si pulberi in suspensie.
Rezultatele monitorizarii prin rapoartele de incercare, efectuate in anul 2019 sunt
prezentate in tabelele urmatoare.
Rezultatele monitorizării calității aerului ambiental – medie de scurtă durată – 30 min.
Rezultatele monitorizării calității aerului ambiental – medie zilnică
Comparand rezultatele obtinute cu limitele prevazute de limitele impuse de STAS
12574/87 se constata ca nu s-au inregistrat depasiri ale acestora.
Emisii de poluanți din procesele metabolice
Emisiile care sunt produse în sistemele de adapostire pentru animale sunt
amoniacul (NH3), mirosul, praful, metanul (CH4) si oxidul de azot (N2O).
Folosind factorii de emisie stabiliti de CORINAIR 2019, cantitatile estimate de
poluanti atmosferici proveniti din halele de crestere a puilor pentru ferma studiata sunt
prezentate in tabelul urmator.
Comparatia a fost facuta cu valoarea prag de emisie conform HG nr. 140/2008
privind stabilirea unor masuri pentru aplicarea prevederilor Regulamentului (CE) al
Parlamentului European si al Consiliului nr. 166/2006 privind înfiinţarea Registrului
European al Poluanţilor Emişi şi Transferaţi si modificarea directivelor Consiliului
91/689/CEE si 96/61/CE.
Pagina 48 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
În concluzie, doar valorile debitului anual al amoniacului depaseste valoarea prag.
Emisii de poluanți din procesele de ardere
Principalii poluanti gazosi emisi in arderea gazelor naturale sunt oxizii de azot,
oxizii de carbon, oxizii de sulf, pulberi si altii.
Emisii de poluanți din procesele de ardere
Folosind factorii de emisie stabiliti de CORINAIR 2019 (1.A.4.a.i – small
combustion, tabel 3.8), pentru o cantitate de 632 000 mc gaze naturale /an, cantitatile
anuale estimate de poluanti atmosferici proveniti din arderea gazelor naturale sunt
prezentate in tabelul urmator.
Cantități estimate de poluanți atmosferici proveniti din procesele de ardere a gazelor
naturale
Comparand rezultatele obtinute cu limitele prevazute de Autorizatia integrată de
mediu nr. 19 din 01.11.2017, se constata ca nu s-au inregistrat depasiri ale acestora.
Emisii din funcționarea incineratorului – emisii dirijate
Emisiile incineratoarelor pentru deseuri de origine animala (cu capacitatea sub 50
kg/h) nu sunt reglementate de Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deseurilor. De
asemenea, documentele de referintă BAT pentru Cresterea intensivă a pasarilor si a
Pagina 49 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
porcilor, Abatoare si subproduse animaliere sau Incinerarea deseurilor nu fac referire la
aceste tipuri de incineratoare cu capacitate redusa.
Corinair 2019 (NFR 5.C.1.b.v – Crematorii, SNAP 090902) nu stabileste factori de
emisie pentru incinerarea deseurilor provenite de la abatoare in acest tip de crematorii.
Atât timp cât se respectă conditiile tehnice de incinerare (asigurarea pentru cel
putin 2 secunde a temperaturii de 850 0C a gazelor de ardere), se asteaptă ca emisiile de
poluanti (altii decât cei emisi doar din arderea combustibililor) să fie putin importante.
Utilajele de transport și exploatare
Pentru buna desfasurare a activitatii sunt folosite urmatoarele utilaje: mijloace
auto pentru transportul si manipularea materiilor prime si distributia produselor.
Caracterizarea nivelului de expunere a populatiei la amoniac
Cele mai importante emisii sunt cele de amoniac, mirosuri si praf care provin din
interiorul halelor de creştere. Cantitatea si compoziţia dejecţiilor, precum si modul de
stocare si de manipulare sunt factori determinanţi pentru nivelul de emisii.
In cazul fermei AGRISOL INTERNATIONAL RO, activitatea de imprastiere a
dejectiilor se realizeaza in afara amplasamentului fermei si de aceea, nu sunt luate in
considerare la evaluarea impactului generat pe amplasament.
Principalul risc este determinat de prezenta amoniacului, care provine din
metabolismul / dejecțiile animalelor.
Pentru calculul estimativ al emisiilor / imisiilor vom considera următoarea
capacitate de creștere locuri/serie:
- pui – 300 000 de capete.
Emisiile de amoniac
EMEP/CORINAIR Emission Inventory Guidebook-2019
Considerăm că suprafața adaposturilor unde vor fi adapostite păsarile este cca.
23700 (1975mp x 12 hale) mp.
Evacuarea aerului viciat se realizeaza in fiecare hala cu ajutorul a 10 ventilatoare
de 36 000 mc/h si 7 ventilatoare de 12 000 mc/h amplasate pe coama acoperisului.
Sistemul de control al microclimatului din fiecare hala este format dintr-un modul
electronic care controleaza viteza ventilatoarelor in functie de temperature.
Dacă însumăm debitele masice de amoniac provenite de la toate păsările din
adăposturi, vor rezulta următoarele: o emisie medie de 0.527 g/s; sistem de exhaustare
– prin ventilatoare de coamă și de perete – asigură un debit de 1446 mc / s, cu diametrul
echivalent de 8.24 m.
Emisiile maxime de amoniac apar in ultima săptămână a ciclului de creștere
ajungând până la valoarea de cca 0.04 g NH3/ cap pasăre/ oră (Harper L.A., Flesch T.K.,
Wilson J.D, Ammonia emissions from broiler production in the San Joaquin Valley, 2010
Poultry Science 89 :1802–1814) sau 0,9-1 g NH3/ cap pasăre/ zi (Lima KAO, Moura DJ,
Pagina 50 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
Carvalho TMR, Bueno LGF, Vercellino RA, Ammonia Emissions in Tunnel-Ventilated
Broiler Houses, Brazilian Journal of Poultry Science, Oct - Dec 2011 / v.13 / n.4 / 265-
270):
Estimarea prin modele de dispersie a nivelurilor de contaminanti specifici in aria de influenta a obiectivului
Dispersia poluantilor a fost efectuată pentru amoniac (principalul poluant) prin
utilizarea programului SCREEN 3 (EPA SUA).
S-au luat in calcul 2 situatii:
- Caz general - programul ia in calcul toate clasele de stabilitate cu vitezele
curentilor de aer aferente acestor clase (“worst case” - cele mai nefavorabile
conditii”) pentru a determina impactul maxim pe care il poate avea o anumita
sursa de poluare.
- In functie de viteza si directia vantului: Pentru dispersii s-a luat in calcul viteza
medie a vantului din zonă in ultimul an si directia vantului (unghiul format intre
directia vantului si lungimea suprafetei, raportat la cea mai apropiată locuință).
Viteza medie a vantului in zona este de 3 m/s (cf. meteoblue.com)
Pagina 51 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
A. În cazul celei mai defavorabile situații (worst scenario), de calm atmosferic
1. Dispersiile de NH3 provenit de la nivelul adăposturilor, la capacitatea de vârf, 300 000 capete,
ca valori medii de emisie
Source type = point
emission rate (g/s) = 0.527000
stack height (m) = 1.8000
stk inside diam (m) = 8.2400
stk exit velocity (m/s)= 27.1159
stk gas exit temp (k) = 293.0000
ambient air temp (k) = 293.0000
receptor height (m) = 1.5000
urban/rural option = rural
building height (m) = 0.0000
min horiz bldg dim (m) = 0.0000
max horiz bldg dim (m) = 0.0000
the regulatory (default) mixing height option was selected.
the regulatory (default) anemometer height of 10.0 meters was entered.
stack exit velocity was calculated from
volume flow rate = 1446.0000 (m**3/s)
buoy. Flux = 0.000 m**4/s**3; mom. Flux =12480.795 m**4/s**2.
*** full meteorology ***
*** screen automated distances ***
*** terrain height of 0. M above stack base used for following distances ***
dist conc u10m ustk mix ht plume sigma sigma
(m) (ug/m**3) stab (m/s) (m/s) (m) ht (m) y (m) z (m) dwash
------- ---------- ---- ----- ----- ------ ------ ------ ------ -----
100. 0.3305 6 1.0 1.0 10000.0 108.97 30.89 30.71 no
200. 0.5204 4 20.0 20.0 6400.0 33.52 17.17 11.17 no
300. 1.782 4 20.0 20.0 6400.0 33.52 24.08 14.67 no
350. 2.270 4 20.0 20.0 6400.0 33.52 27.48 16.25 no
400. 2.616 4 20.0 20.0 6400.0 33.52 30.84 17.79 no
500. 2.923 4 20.0 20.0 6400.0 33.52 37.39 20.65 no
600. 2.925 4 20.0 20.0 6400.0 33.52 43.78 23.27 no
700. 2.799 4 20.0 20.0 6400.0 33.52 50.11 25.87 no
800. 2.613 4 20.0 20.0 6400.0 33.52 56.39 28.44 no
900. 2.409 4 20.0 20.0 6400.0 33.52 62.62 30.98 no
1000. 2.206 4 20.0 20.0 6400.0 33.52 68.80 33.49 no
1100. 2.020 4 20.0 20.0 6400.0 33.52 74.92 35.44 no
1200. 1.853 4 20.0 20.0 6400.0 33.52 81.01 37.34 no
1300. 1.705 4 20.0 20.0 6400.0 33.52 87.05 39.19 no
1400. 1.574 4 20.0 20.0 6400.0 33.52 93.05 40.99 no
Pagina 52 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
1500. 1.526 5 5.0 5.0 10000.0 70.60 76.27 34.15 no
1600. 1.575 5 5.0 5.0 10000.0 70.60 80.58 35.11 no
1700. 1.617 5 4.5 4.5 10000.0 73.06 85.05 36.44 no
1800. 1.656 5 4.0 4.0 10000.0 75.91 89.51 37.82 no
1900. 1.695 5 4.0 4.0 10000.0 75.91 93.77 38.72 no
2000. 1.732 5 3.5 3.5 10000.0 79.28 98.23 40.14 no
2100. 1.758 5 3.0 3.0 10000.0 83.37 102.71 41.58 no
2200. 1.782 5 3.0 3.0 10000.0 83.37 106.91 42.35 no
2300. 1.806 5 2.5 2.5 10000.0 88.48 111.41 43.92 no
2400. 1.830 5 2.5 2.5 10000.0 88.48 115.57 44.66 no
2500. 1.850 5 2.5 2.5 10000.0 88.48 119.73 45.39 no
2600. 1.872 5 2.0 2.0 10000.0 95.17 124.27 47.17 no
2700. 1.895 5 2.0 2.0 10000.0 95.17 128.39 47.88 no
2800. 1.914 5 2.0 2.0 10000.0 95.17 132.50 48.57 no
2900. 1.931 5 2.0 2.0 10000.0 95.17 136.60 49.26 no
3000. 1.951 5 1.5 1.5 10000.0 104.57 141.22 51.43 no
maximum 1-hr concentration at or beyond 100. M:
549. 2.946 4 20.0 20.0 6400.0 33.52 40.59 21.96 no
-------------- ----------- --------- -------
Simple terrain 2.946 549. 0..
Se observă că valorile imisiilor de la nivelul adăposturilor, la capacitatea maximă de 300 000
capete (valori medii de emisie) în zona locuințelor vor fi sub CMA medie zilnica / CMA
momentana în condițiile atmosferice cele mai defavorabile (calm atmosferic), cu sistemul
de ventilatie în funcțiune.
2. Dispersiile de NH3 provenit de la nivelul adăposturilor, la capacitatea de vârf - 300 000
capete, ca valori maxime de emisie, în săptămâna a 6a, la final de ciclu de creștere Simple terrain inputs:
source type = point
emission rate (g/s) = 3.47000
stack height (m) = 1.8000
stk inside diam (m) = 8.2400
stk exit velocity (m/s)= 27.1159
stk gas exit temp (k) = 293.0000
ambient air temp (k) = 293.0000
receptor height (m) = 1.5000
urban/rural option = rural
building height (m) = 0.0000
min horiz bldg dim (m) = 0.0000
max horiz bldg dim (m) = 0.0000
the regulatory (default) mixing height option was selected.
the regulatory (default) anemometer height of 10.0 meters was entered.
Pagina 53 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
stack exit velocity was calculated from
volume flow rate = 1446.0000 (m**3/s)
buoy. Flux = 0.000 m**4/s**3; mom. Flux =12480.795 m**4/s**2.
*** full meteorology ***
*** screen automated distances ***
*** terrain height of 0. M above stack base used for following distances ***
dist conc u10m ustk mix ht plume sigma sigma
(m) (ug/m**3) stab (m/s) (m/s) (m) ht (m) y (m) z (m) dwash
------- ---------- ---- ----- ----- ------ ------ ------ ------ -----
100. 2.176 6 1.0 1.0 10000.0 108.97 30.89 30.71 no
200. 3.426 4 20.0 20.0 6400.0 33.52 17.17 11.17 no
300. 11.74 4 20.0 20.0 6400.0 33.52 24.08 14.67 no
350. 14.95 4 20.0 20.0 6400.0 33.52 27.48 16.25 no
400. 17.23 4 20.0 20.0 6400.0 33.52 30.84 17.79 no
500. 19.25 4 20.0 20.0 6400.0 33.52 37.39 20.65 no
600. 19.26 4 20.0 20.0 6400.0 33.52 43.78 23.27 no
700. 18.43 4 20.0 20.0 6400.0 33.52 50.11 25.87 no
800. 17.21 4 20.0 20.0 6400.0 33.52 56.39 28.44 no
900. 15.86 4 20.0 20.0 6400.0 33.52 62.62 30.98 no
1000. 14.53 4 20.0 20.0 6400.0 33.52 68.80 33.49 no
1100. 13.30 4 20.0 20.0 6400.0 33.52 74.92 35.44 no
1200. 12.20 4 20.0 20.0 6400.0 33.52 81.01 37.34 no
1300. 11.23 4 20.0 20.0 6400.0 33.52 87.05 39.19 no
1400. 10.36 4 20.0 20.0 6400.0 33.52 93.05 40.99 no
1500. 10.05 5 5.0 5.0 10000.0 70.60 76.27 34.15 no
1600. 10.37 5 5.0 5.0 10000.0 70.60 80.58 35.11 no
1700. 10.64 5 4.5 4.5 10000.0 73.06 85.05 36.44 no
1800. 10.91 5 4.0 4.0 10000.0 75.91 89.51 37.82 no
1900. 11.16 5 4.0 4.0 10000.0 75.91 93.77 38.72 no
2000. 11.41 5 3.5 3.5 10000.0 79.28 98.23 40.14 no
2100. 11.57 5 3.0 3.0 10000.0 83.37 102.71 41.58 no
2200. 11.74 5 3.0 3.0 10000.0 83.37 106.91 42.35 no
2300. 11.89 5 2.5 2.5 10000.0 88.48 111.41 43.92 no
2400. 12.05 5 2.5 2.5 10000.0 88.48 115.57 44.66 no
2500. 12.18 5 2.5 2.5 10000.0 88.48 119.73 45.39 no
2600. 12.33 5 2.0 2.0 10000.0 95.17 124.27 47.17 no
2700. 12.47 5 2.0 2.0 10000.0 95.17 128.39 47.88 no
2800. 12.60 5 2.0 2.0 10000.0 95.17 132.50 48.57 no
2900. 12.71 5 2.0 2.0 10000.0 95.17 136.60 49.26 no
3000. 12.85 5 1.5 1.5 10000.0 104.57 141.22 51.43 no
Maximum 1-hr concentration at or beyond 100. M:
549. 19.40 4 20.0 20.0 6400.0 33.52 40.59 21.96 no
-------------- ----------- --------- -------
simple terrain 19.40 549. 0.
Pagina 54 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
Se observă că valorile imisiilor de la nivelul adăposturilor în cazul valorilor maxime de
emisie - în săptămâna a 6a, la final de ciclu de creștere, la capacitatea maximă de 300 000
capete - în zona locuințelor nu va depăși CMA medie zilnica și nici CMA momentana în
condițiile atmosferice cele mai defavorabile (calm atmosferic).
B. In condițiile meteorologice obișnuite ale zonei (viteza medie a vantului de 3 m/s)
3. Dispersiile de NH3 provenit de la nivelul adăposturilor, la capacitatea de vârf, 300 000
capete, ca valori medii de emisie
Source type = point
emission rate (g/s) = 0.527000
stack height (m) = 1.8000
stk inside diam (m) = 8.2400
stk exit velocity (m/s)= 27.1159
stk gas exit temp (k) = 293.0000
ambient air temp (k) = 293.0000
receptor height (m) = 1.5000
urban/rural option = rural
building height (m) = 0.0000
min horiz bldg dim (m) = 0.0000
max horiz bldg dim (m) = 0.0000
the regulatory (default) mixing height option was selected.
the regulatory (default) anemometer height of 10.0 meters was entered.
stack exit velocity was calculated from
volume flow rate = 1446.0000 (m**3/s)
buoy. Flux = 0.000 m**4/s**3; mom. Flux =12480.795 m**4/s**2.
*** stability class 4 only ***
*** anemometer height wind speed of 3.00 m/s only ***
*** screen automated distances ***
*** terrain height of 0. M above stack base used for following distances ***
Dist conc u10m ustk mix ht plume sigma sigma
(m) (ug/m**3) stab (m/s) (m/s) (m) ht (m) y (m) z (m) dwash
------- ---------- ---- ----- ----- ------ ------ ------ ------ -----
100. 0.3521e-06 4 3.0 3.0 960.0 225.23 37.56 36.94 no
200. 0.2487e-03 4 3.0 3.0 960.0 225.23 48.73 46.95 no
300. 0.3234e-02 4 3.0 3.0 960.0 225.23 57.49 54.22 no
350. 0.7057e-02 4 3.0 3.0 960.0 225.23 61.44 57.31 no
400. 0.1291e-01 4 3.0 3.0 960.0 225.23 65.21 60.15 no
500. 0.3090e-01 4 3.0 3.0 960.0 225.23 72.35 65.29 no
600. 0.3991e-01 4 3.0 3.0 960.0 225.23 76.81 67.27 no
700. 0.4374e-01 4 3.0 3.0 960.0 225.23 80.59 68.21 no
800. 0.4810e-01 4 3.0 3.0 960.0 225.23 84.64 69.23 no
900. 0.5298e-01 4 3.0 3.0 960.0 225.23 88.91 70.31 no
1000. 0.5841e-01 4 3.0 3.0 960.0 225.23 93.36 71.45 no
1100. 0.6241e-01 4 3.0 3.0 960.0 225.23 97.97 72.39 no
1200. 0.6654e-01 4 3.0 3.0 960.0 225.23 102.69 73.33 no
1300. 0.7079e-01 4 3.0 3.0 960.0 225.23 107.52 74.29 no
1400. 0.7514e-01 4 3.0 3.0 960.0 225.23 112.43 75.26 no
1500. 0.7958e-01 4 3.0 3.0 960.0 225.23 117.41 76.23 no
1600. 0.8411e-01 4 3.0 3.0 960.0 225.23 122.45 77.22 no
1700. 0.8870e-01 4 3.0 3.0 960.0 225.23 127.53 78.20 no
1800. 0.9335e-01 4 3.0 3.0 960.0 225.23 132.66 79.19 no
1900. 0.9804e-01 4 3.0 3.0 960.0 225.23 137.81 80.19 no
2000. 0.1028 4 3.0 3.0 960.0 225.23 142.99 81.18 no
2100. 0.1075 4 3.0 3.0 960.0 225.23 148.18 82.18 no
2200. 0.1122 4 3.0 3.0 960.0 225.23 153.40 83.18 no
Pagina 55 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
2300. 0.1169 4 3.0 3.0 960.0 225.23 158.62 84.18 no
2400. 0.1216 4 3.0 3.0 960.0 225.23 163.86 85.18 no
2500. 0.1263 4 3.0 3.0 960.0 225.23 169.10 86.19 no
2600. 0.1309 4 3.0 3.0 960.0 225.23 174.35 87.19 no
2700. 0.1354 4 3.0 3.0 960.0 225.23 179.60 88.19 no
2800. 0.1399 4 3.0 3.0 960.0 225.23 184.86 89.19 no
2900. 0.1444 4 3.0 3.0 960.0 225.23 190.11 90.19 no
3000. 0.1487 4 3.0 3.0 960.0 225.23 195.36 91.19 no
Maximum 1-hr concentration at or beyond 100. M:
4880. 0.2022 4 3.0 3.0 960.0 225.23 293.71 108.32 no
-------------- ----------- --------- -------
simple terrain 0.2022 4880. 0.
Se observă că valorile imisiilor de amoniac provenit de la nivelul adăposturilor, la
capacitatea maximă de 300 000 capete (valori medii de emisie) în zona locuințelor vor fi
mult sub CMA medie zilnica / CMA momentana (conform calculelor, sub 0.16 µg/mc) în
condițiile atmosferice obișnuite ale zonei, cu sistemul de ventilatie în funcțiune.
4. Dispersiile de NH3 provenit de la nivelul adăposturilor, la capacitatea de vârf, 300 000
capete, ca valori maxime de emisie, în săptămâna a 6a, la final de ciclu de creștere
Simple terrain inputs:
source type = point
emission rate (g/s) = 3.47000
stack height (m) = 1.8000
stk inside diam (m) = 8.2400
stk exit velocity (m/s)= 27.1159
stk gas exit temp (k) = 293.0000
ambient air temp (k) = 293.0000
receptor height (m) = 1.5000
urban/rural option = rural
building height (m) = 0.0000
min horiz bldg dim (m) = 0.0000
max horiz bldg dim (m) = 0.0000
the regulatory (default) mixing height option was selected.
the regulatory (default) anemometer height of 10.0 meters was entered.
stack exit velocity was calculated from
volume flow rate = 1446.0000 (m**3/s)
buoy. Flux = 0.000 m**4/s**3; mom. Flux =12480.795 m**4/s**2.
*** stability class 4 only ***
*** anemometer height wind speed of 3.00 m/s only ***
Pagina 56 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
*** screen automated distances ***
*** terrain height of 0. M above stack base used for following distances ***
Dist conc u10m ustk mix ht plume sigma sigma
(m) (ug/m**3) stab (m/s) (m/s) (m) ht (m) y (m) z (m) dwash
------- ---------- ---- ----- ----- ------ ------ ------ ------ -----
100. 0.2319e-05 4 3.0 3.0 960.0 225.23 37.56 36.94 no
200. 0.1638e-02 4 3.0 3.0 960.0 225.23 48.73 46.95 no
300. 0.2129e-01 4 3.0 3.0 960.0 225.23 57.49 54.22 no
350. 0.4647e-01 4 3.0 3.0 960.0 225.23 61.44 57.31 no
400. 0.8498e-01 4 3.0 3.0 960.0 225.23 65.21 60.15 no
500. 0.2035 4 3.0 3.0 960.0 225.23 72.35 65.29 no
600. 0.2628 4 3.0 3.0 960.0 225.23 76.81 67.27 no
700. 0.2880 4 3.0 3.0 960.0 225.23 80.59 68.21 no
800. 0.3167 4 3.0 3.0 960.0 225.23 84.64 69.23 no
900. 0.3489 4 3.0 3.0 960.0 225.23 88.91 70.31 no
1000. 0.3846 4 3.0 3.0 960.0 225.23 93.36 71.45 no
1100. 0.4109 4 3.0 3.0 960.0 225.23 97.97 72.39 no
1200. 0.4381 4 3.0 3.0 960.0 225.23 102.69 73.33 no
1300. 0.4661 4 3.0 3.0 960.0 225.23 107.52 74.29 no
1400. 0.4947 4 3.0 3.0 960.0 225.23 112.43 75.26 no
1500. 0.5240 4 3.0 3.0 960.0 225.23 117.41 76.23 no
1600. 0.5538 4 3.0 3.0 960.0 225.23 122.45 77.22 no
1700. 0.5841 4 3.0 3.0 960.0 225.23 127.53 78.20 no
1800. 0.6147 4 3.0 3.0 960.0 225.23 132.66 79.19 no
1900. 0.6455 4 3.0 3.0 960.0 225.23 137.81 80.19 no
2000. 0.6766 4 3.0 3.0 960.0 225.23 142.99 81.18 no
2100. 0.7077 4 3.0 3.0 960.0 225.23 148.18 82.18 no
2200. 0.7388 4 3.0 3.0 960.0 225.23 153.40 83.18 no
2300. 0.7699 4 3.0 3.0 960.0 225.23 158.62 84.18 no
2400. 0.8007 4 3.0 3.0 960.0 225.23 163.86 85.18 no
2500. 0.8314 4 3.0 3.0 960.0 225.23 169.10 86.19 no
2600. 0.8618 4 3.0 3.0 960.0 225.23 174.35 87.19 no
2700. 0.8918 4 3.0 3.0 960.0 225.23 179.60 88.19 no
2800. 0.9214 4 3.0 3.0 960.0 225.23 184.86 89.19 no
2900. 0.9505 4 3.0 3.0 960.0 225.23 190.11 90.19 no
3000. 0.9791 4 3.0 3.0 960.0 225.23 195.36 91.19 no
Maximum 1-hr concentration at or beyond 100. M:
4880. 1.331 4 3.0 3.0 960.0 225.23 293.71 108.32 no
-------------- ----------- --------- -------
Simple terrain 1.331 4880. 0.
Se observă că valorile imisiilor de la nivelul adăposturilor în cazul valorilor maxime de
emisie - în săptămâna a 6a, la final de ciclu de creștere, la capacitatea maximă de 300 000
Pagina 57 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
capete - în zona locuințelor vor fi mult sub CMA medie zilnica / CMA momentana, în
condițiile obișnuite ale zonei, cu sistemul de ventilație în funcțiune.
Interpretare
Cazul general nu corespunde situației reale - programul ia in calcul toate clasele
de stabilitate cu vitezele curentilor de aer aferente acestor clase (“worst case” - cele mai
nefavorabile conditii”) pentru a determina impactul maxim pe care il poate avea o
anumita sursa de poluare.
Situația cea mai probabilă este cea în care pentru dispersii s-a luat in calcul
viteza medie a vantului din zonă in ultimul an.
Estimările au fost efectuate, considerându-se valorile medii (conform datelor din
documentația de mediu) și maximă (la sfârșitul ciclului de creștere) a emisiilor de
amoniac provenit de la nivelul adăposturilor.
Dejecțiile (cu asternutul) nu sunt depozitate pe amplasament ci vor fi transportate
în afara fermei la sfarșitul fiecărui ciclu de creștere a puilor, pe o platformă pentru gunoi
zootehnic, într-o locație aflată la mare distanță de zonele locuite, pentru ca ulterior să fie
utilizate pentru fertilizarea solurilor, când condițiile de vreme o permit.
Interpretarea rezultatelor obținute din scenariile de dispersie a emisiilor de amoniac În situația cea mai probabilă (condițiile atmosferice obișnuite ale zonei), imisiile
estimate de amoniac se vor încadra în limitele admise, în zona celor mai apropiate
locuințe (aflate la distanțe de cca. 350 m de ferma de păsări). Ar putea exista usoare
depășiri ale CMA medie zilnica in conditiile meteorologice cele mai defavorabile, doar la
finalul ciclului de creștere a pasarilor (situatie ipotetica, putin probabila), dar valorile se
vor incadra in CMA de scurta durata.
Pentru reducerea emisiilor se recomandă menținerea curățeniei în incinta
obiectivului, cu îndepărtarea deșeurilor, pentru evitarea descompunerii acestora şi
degajării de gaze nocive sau mirositoare, precum şi pentru reducerea riscului de apariţie
a unor boli infecţioase și se recomandă ca în jurul obiectivului să se înfințeze și să se
întrețină o perdea de vegetație cu scopul de diminuare a mirosurilor şi de ecranare a
zgomotului.
Conform datelor prezentate în rapoartele de incercare realizate de ALS Life
Sciences Romania SRL, și a estimărilor rezultate prin calculele de dispersie se pot trage
concluziile că în condițiile obișnuite de funcționare, activitatea desfășurată nu va genera
substanţe periculoase la niveluri care pot determina riscuri semnificative asupra stării de
sănătate a populaţiei.
Scenarii cu privire la aportul, expunerea si riscurile de dezvoltare a efectelor
asociate expunerii la amoniac din aer datorat fermei
Aportul, expunerea si riscul de aparitie a efectelor s-a realizat utilizand modelul de
calculare a dozelor si evaluarea riscului de producere a efctelor elaborat de catre ATSDR
(Agentia pentru Substante Toxice si Inregistrarea Bolilor din cadrul Centrului de Control
al Bolilor apartinand Departamenului de Sanatate si Servicii Populationale a Statelor
Unite ale Americii).
Pagina 58 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
Interpretarea rezultatelor evaluarii
Calea respiratorie este o cale importanta de expunere umana la contaminanti care
se gasesc in atmosfera. Doza de expunere (in general exprimata in miligrame per
kilogram greutate corporala pe zi - mg/kg/zi) este o estimare a cantitatii (cat de mult)
dintr-o substanta care vine in contact cu o persoana, pe cale respiratorie. Estimarea unei
doze de expunere implica stabilirea a cat de mult, cat de des si pe ce durata, o persoana
sau o populatie poate veni in contact cu o anumita substanta chimica, intr-o anumita
concentratie (ex. concentratie maxima, concentratie medie) aflata in aer.
Ecuatia de calcul a dozei de expunere este:
ED=(C x IR x EF x CF)/BW, unde
ED=doza de expunere
C=concentratia contaminantului in aer
IR=rata de aport a contaminantului din aer
EF=factor de expunere
CF=factor de biodisponibilitate
BW=greutate corporala
Definitia parametrilor utilizati in calculul dozei de expunere:
Concentratia substantei. Cea mai mare concentratie de substanta detectata este
selectata pentru a evalua potentialul de expunere la amoniac, in scenarii diferite de
expunere.
Rata de aport. Rata de aport este cantitatea din aer la care o persoana este expusa
pe parcursul unei perioade de timp specificate, pe diferite grupuri populationale.
Factorul de biodisponibilitate. Cantitatea de substanta care este absorbita in
organismul unei persoane este exprimata ca factor de biodisponibilitate. Factorul de
biodisponiblitate reprezinta procentul din cantitatea totala de substanta care ajunge de
fapt in fluxul sanguin si care este disponibila sa produca un potential efect advers.
Factor de expunere. Cat de des si pentru cat timp o persoana este expusa unei
substante prin intermediul aerului, este exprimat ca factor de expunere. Factorul de
expunere ia in considerare frecventa, durata si timpul de expunere.
Frecventa de expunere poate fi estimata ca o valoare medie a numarului de zile
dintr-un an in care se produce expunerea. Pentru toate scenariile analizate s-au luat in
calcul 365 de zile pe an.
Durata expunerii este perioada de timp pe parcursul careia un grup populational
a fost expus la aceasta substanta din aer.
Timpul de expunere este utilizat pentru a exprima expunerea in termenii unor doze
medii zilnice care pot fi comparate cu niste valori maxime admise stabilite in vederea
prevenirii efectelor adverse asupra starii de sanatate sau cu rezultatele studiilor
toxicologice.
Greutatea corporala. Greutatea corporala este utilizata in ecuatia de calcul a dozei
de expunere pentru a exprima doze care pot fi comparate in cadrul unei populatii. S-au
luat in calcul trei categorii de varsta cu greutati specifice si anume: sugari, copii si adulti.
Pagina 59 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
In cazul de față s-au luat in calcul concentratiile estimate ale imisiilor de amoniac
provenit de la nivelul adăposturilor, în condițiile atmosferice obișnuite ale zonei la
distante de la 100 pana la 2000 m.
Scenariu de calcul al dozei de expunere la NH3 distanța (m)
Conc. (µg/m3) Sugar Copil Baieti Fete Barbati adulti
Femei adulte
6 – 8 ani 12-14 ani 12-14 ani
10 kg 25 kg 45 kg 40 kg 70 kg 60 kg
4.5 m3/zi 10 m3/zi 15m3/zi 12m3/zi 15,2m3/zi 11,3m3/zi
Doza de expunere calculata (mg/kg/zi)
100 0.3521E-06 1.58E-10 1.41E-10 1.17E-10 1.06E-10 7.65E-11 6.63E-11 200 0.2487E-03 1.12E-07 9.95E-08 8.29E-08 7.46E-08 5.40E-08 4.68E-08 300 0.3234E-02 1.46E-06 1.29E-06 1.08E-06 9.70E-07 7.02E-07 6.09E-07 400 0.1291E-01 5.81E-06 5.16E-06 4.30E-06 3.87E-06 2.80E-06 2.43E-06 500 0.3090E-01 1.39E-05 1.24E-05 1.03E-05 9.27E-06 6.71E-06 5.82E-06 600 0.3991E-01 1.80E-05 1.60E-05 1.33E-05 1.20E-05 8.67E-06 7.52E-06 700 0.4374E-01 1.97E-05 1.75E-05 1.46E-05 1.31E-05 9.50E-06 8.24E-06 800 0.4810E-01 2.16E-05 1.92E-05 1.60E-05 1.44E-05 1.04E-05 9.06E-06 900 0.5298E-01 2.38E-05 2.12E-05 1.77E-05 1.59E-05 1.15E-05 9.98E-06
1000 0.5841E-01 2.63E-05 2.34E-05 1.95E-05 1.75E-05 1.27E-05 1.10E-05
1100 0.6241E-01 2.81E-05 2.50E-05 2.08E-05 1.87E-05 1.36E-05 1.18E-05
1200 0.6654E-01 2.99E-05 2.66E-05 2.22E-05 2.00E-05 1.44E-05 1.25E-05
1300 0.7079E-01 3.19E-05 2.83E-05 2.36E-05 2.12E-05 1.54E-05 1.33E-05
1400 0.7514E-01 3.38E-05 3.01E-05 2.50E-05 2.25E-05 1.63E-05 1.42E-05
1500 0.7958E-01 3.58E-05 3.18E-05 2.65E-05 2.39E-05 1.73E-05 1.50E-05
1600 0.8411E-01 3.78E-05 3.36E-05 2.80E-05 2.52E-05 1.83E-05 1.58E-05
1700 0.8870E-01 3.99E-05 3.55E-05 2.96E-05 2.66E-05 1.93E-05 1.67E-05
1800 0.9335E-01 4.20E-05 3.73E-05 3.11E-05 2.80E-05 2.03E-05 1.76E-05
1900 0.9804E-01 4.41E-05 3.92E-05 3.27E-05 2.94E-05 2.13E-05 1.85E-05
2000 0.1028 4.63E-05 4.11E-05 3.43E-05 3.08E-05 2.23E-05 1.94E-05 Aport zilnic (mg/zi)
100 0.3521E-06 1.58E-10 1.41E-10 1.17E-10 1.06E-10 7.65E-11 6.63E-11 200 0.2487E-03 1.12E-06 1.12E-06 5.04E-09 5.04E-09 2.27E-11 2.27E-11 300 0.3234E-02 1.46E-05 0.00E+00 6.55E-08 0.00E+00 2.95E-10 0.00E+00 400 0.1291E-01 5.81E-05 1.29E-04 2.61E-07 5.81E-07 1.18E-09 1.46E-04 500 0.3090E-01 1.39E-04 3.09E-04 6.26E-07 1.39E-06 2.82E-09 3.49E-04 600 0.3991E-01 1.80E-04 3.99E-04 8.08E-07 1.80E-06 3.64E-09 4.51E-04 700 0.4374E-01 1.97E-04 4.37E-04 8.86E-07 1.97E-06 3.99E-09 4.94E-04 800 0.4810E-01 2.16E-04 4.81E-04 9.74E-07 2.16E-06 4.38E-09 5.44E-04 900 0.5298E-01 2.38E-04 5.30E-04 1.07E-06 2.38E-06 4.83E-09 5.99E-04
1000 0.5841E-01 2.63E-04 5.84E-04 1.18E-06 2.63E-06 5.32E-09 6.60E-04
1100 0.6241E-01 2.81E-04 6.24E-04 1.26E-06 2.81E-06 5.69E-09 7.05E-04
1200 0.6654E-01 2.99E-04 6.65E-04 1.35E-06 2.99E-06 6.06E-09 7.52E-04
1300 0.7079E-01 3.19E-04 7.08E-04 1.43E-06 3.19E-06 6.45E-09 8.00E-04
1400 0.7514E-01 3.38E-04 7.51E-04 1.52E-06 3.38E-06 6.85E-09 8.49E-04
1500 0.7958E-01 3.58E-04 7.96E-04 1.61E-06 3.58E-06 7.25E-09 8.99E-04
1600 0.8411E-01 3.78E-04 3.78E-04 1.70E-06 1.70E-06 7.66E-09 7.66E-09
Pagina 60 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
1700 0.8870E-01 3.99E-04 3.99E-04 1.80E-06 1.80E-06 8.08E-09 8.08E-09
1800 0.9335E-01 4.20E-04 4.20E-04 1.89E-06 1.89E-06 8.51E-09 8.51E-09
1900 0.9804E-01 4.41E-04 4.41E-04 1.99E-06 1.99E-06 8.93E-09 8.93E-09
2000 0.1028 4.63E-04 4.63E-04 2.08E-06 2.08E-06 9.37E-09 9.37E-09
Rezultatele obtinute privind doza de expunere si aportul zilnic calculate la
concentratiile amoniacului prognozate arată că în cazul funcționarii fermei la capacitatea
maxima, cu ventilatoarele in functiune, și în condiții obișnuite ale zonei nu se vor produce
efecte asupra starii de sanatate datorita acestora.
Instalații pentru reținerea, evacuarea și dispersia poluanților în atmosferă
Pentru reducerea emisiilor din halele de productie SC AGRISOL INTERNATIONAL
RO SRL aplica tehnici BAT in ceea ce priveste sistemul de adapostire (BREF 4.6.4.1) si
furajarea diferentiata pe faze de crestere (BREF 4.3.2.1).
Sisteme de ventilație
Sistemul de ventilatie folosit utilizeaza presiunea negativa creata de ventilatoare
amplasate in peretii frontali si tavanul halelor. Amplasarea ventilatoarelor asigura
spalarea cu aer proaspat a intregii suprafete si curgerea aerului in mod omogen. Admisia
aerului proaspat se realizeaza prin prize de aer realizate in peretii laterali ai halei.
Pagina 61 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
Evacuarea aerului viciat se realizeaza in fiecare hala cu ajutorul a 10 ventilatoare
de 36 000 mc/h si 7 ventilatoare de 12 000 mc/h amplasate pe coama acoperisului.
Sistemul de control al microclimatului din fiecare hala este format dintr-un modul
electronic care controleaza viteza ventilatoarelor in functie de temperatura din halei.
MIROSUL
Exista anumiţi agenţi poluatori care nu pot fi masurati sau monitorizaţi, ci doar
percepuţi de către populaţie sub forma subiectiva, de exemplu mirosurile. Acestea fiind
indicatori subiectivi, care in funcţie de pragul de percepţie al fiecărui individ poate
constitui un disconfort major sau discret, reclamat individual sau in colectivitate de către
anumite persoane.
In general mirosurile sunt considerate subiectiv, deci reacţiile la stimuli de miros
(odorizanţi) nu sunt intotdeauna cuantificabile. Pe deasupra, simţul mirosului devine
selectiv, adica mirosim instinctiv anumite mirosuri si ignoram altele. Mirosul, ca si gustul,
poate fi adaptat unor anumiţi stimuli după expunere si poate fi atenuat cu timpul.
Interpretarea mirosurilor survine după percepţie. Analizatorul olfactiv tinde sa clasifice
mirosurile in funcţie de sursa sau in asociere cu o substanţa cunoscuta.
Tabelul de mai jos prezintă o clasificare empirica a diferitelor mirosuri:
Tipul de miros
Sursa cea mai importanta
Substanţa chimica cea mai importanta
Intepator Reziduuri de păsări domestice, urina
Amoniac
Pestilenţial Peste sau carne stricata, excremente in descompunere
Amine
Greţos Reziduuri septice sulfuroase, laturi, piele stricata
Scatoli, indoli, sulfuri, putriscine
Mucegăit Balegar deshidratat, nămol compostat
Sulfuri
Proaspăt Balegar compus, balegar amestecat cu fan
Scatoli
Mirosurile intepatoare sunt asociate cu substante amoniacale, ca de exemplu
excrementele, care pot sa contina: indoli, scatoli, amine si o multime de alte substante
organice. Mirosurile de putrefactie provin de la substanțe sulfuroase cum ar fi alimente
(furaje) pe baza de proteine, care trec prin descompunere septica. Ouăle stricate si
excrementele septice dau mirosuri de putrefactie care contin hidrogen sulfurat,
mercaptani si sulfati in combinatie cu acizi si amine. Mirosul tipic de descompunere a
materiilor organice biodegradabile cum ar fi fecalele sau pestele stricat este pestilential.
Mirosurile care produc senzaţie de greaţa sunt mirosuri grele, emanate de carnea
stricata, piele (prelucrata), sau laturi preparate in locuri inchise, la care se pot adauga
mirosurile de mucegai. Mirosurile proaspete, sunt cele asociate cu natura, deseurile
aseptice (furaje, concentrate proteice, etc.) si sunt intalnite in zonele rurale. In termeni
practici, dorinţa vecinilor de a suprima un miros familiar poate insemna pastrarea unor
relaţii bune cu vecinii, care pot fi la fel de importante ca si mirosurile insele. Oricum
soluţia cea mai potrivita pentru un obiectiv funcţional este aceea de a proiecta si opera
Pagina 62 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
un sistem manual/mecanizat de eliminare a reziduurilor care reduce eliberarea
mirosurilor neplăcute.
Gazele rau mirositoare sunt transportate de vânt; totuşi concentraţia pe care ele o
ating intr-un punct mai depărtat de obiectiv, depinde de mulţi factori climatici. In
transportul aerian al mirosurilor un rol important il au: umiditatea relativa, temperatura,
insorirea, viteza si direcţia vântului, turbulenta si stabilitatea atmosferica.
Daca viteza vântului este mica atunci transportul aerian al mirosurilor este
impiedicat. In aceste condiţii, creşterea umidităţii relative si a temperaturii, favorizează
formarea si transportul mirosurilor pe verticala.
In general, cel mai scăzut nivel al mirosurilor se produce la viteze mari ale
vântului. In mod normal, la amiaza, viteza vântului este maxima si umiditatea relativa este
scăzută. Ca urmare, la amiaza apar mai puţine probleme legate de miros decât spre seara
când puterea vântului scade si creste umiditatea relativa. O cale importanta de a reduce
poluarea cu mirosuri este spalarea incintelor către amiaza.
Surse de mirosuri. Prin natura activitatii cat si prin dotarile cu care este prevazut
obiectivul, acesta se incadreaza in categoria acelora ce genereaza mirosuri neplacute prin
emisii atmosferice.
In cadrul fermei nu se utilizeaza substante urat mirositoare, sursele generatoare
de mirosuri neplacute sunt:
- mirosul generat din procesul de crestere a animalelor se datoreaza emisiilor de
amoniac si hidrogen sulfurat, emisii ce se degajă de la nivelul adăposturilor si al
platformei pentru depozitarea temporară a dejecțiilor.
- evacuarea apelor uzate tehnologice din cadrul fermei se realizeaza prin retele de
canalizare cu dirijare in bazine etanșe vidanjabile, cu durata limitata de stationare
si eliminate prin vidanjare. Sistemul de colectare si de eliminare a acestor ape
uzate de pe incinta conduce la emisii de mirosuri neplacute pe o perioada limitata
cu concentratia acestora spre limita inferioara, aceasta fiind favorizata si de
amplasamentul fermei intr-o zona deschisa.
Prin respectarea programului de igienizare a adăposturilor, a bazinelor, a
caminelor de canalizare, evacuarea ritmica a deseurilor, conduce la diminuarea
mirosurilor neplacute.
Amplasamentul fermei este situat in exteriorul localităţii, intr-o zona deschisa,
curentii de aer din zona favorizeaza dilutia mirosurilor, iar adăposturile sunt dotate cu
echipamente adaptate profilului de activitate.
Emisiile de mirosuri provenite din activitatile de crestere a animalelor depind de
factori precum activitatile de intretinere si organizare a fermei, sistemul de depozitare a
dejectiilor in perioadele in care nu se pot aplica pe terenurile agricole, a apelor uzate
tehnologice precum si sistemul de manipulare si depozitare a acestora.
Pentru reducerea emisiilor din halele de productie SC AGRISOL INTERNATIONAL
RO SRL aplica tehnici BAT in ceea ce priveste sistemul de adapostire (BREF 4.6.4.1) si
furajarea diferentiata pe faze de crestere (BREF 4.3.2.1).
Pagina 63 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
In vederea reducerii impactului local, procesarea dejectiilor se realizeaza pe alte
amplasamente, dejectiile fiind evacuate de pe amplasament in aceeasi zi cand sunt scoase
din hale. Pentru diminuarea mirosurilor se pot utiliza aditivi care, aplicati in zonele
generatoare de miros, conduc la schimbarea caracteristicilor si proprietatilor sursei
generatoare (dejectii, ape uzate), cu reducerea de compusi gazosi, amoniac, hidrogen
sulfurat, stabilizarea microorganismelor patogene, reducerea mirosurilor neplacute.
Titularul a implementat un Plan de gestionare a mirosurilor generate din
activitatea femei. Sunt prevazute masuri pentru prevenirea generarii dar si pentru
reducerea mirosurilor.
A3. Recomandări și măsuri obligatorii pentru minimizarea impactului negativ și
maximizarea celui pozitiv
Prevederi legislative
Legislaţia naţională relevantă prezentului proiect în domeniul emisiilor şi imisiilor
în aer, respectiv a calităţii aerului este următoarea:
• Legea 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator
• O.M. nr. 462/1993 pentru aprobarea Condiţiilor tehnice privind protecţia
atmosferică şi Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de
poluanţi atmosferici produşi de surse staţionare;
• STAS 12574/1987 privind calitatea aerului în zonele protejate.
Valorile concentraţiilor substanţelor poluante in aerul ambiant trebuie sa nu
depaseasca valorile limita, in conformitate cu legislaţia in vigoare (Legea nr. 104/2011 -
privind calitatea aerului inconjurator) si STAS 12.574/87- privind concentraţiile maxime
admisibile ale substanţelor poluante din atmosfera “Aer din zonele protejate”.
Se va institui un sistem de control si monitorizare a surselor generatoare de emisii
poluante in mediu si se vor asigura dotările pentru reducerea impactului asupra mediului
si sănătății umane.
Titularul activităţii/operatorul are obligaţia plantării şi întreţinerii perdelelor
vegetale pentru reţinerea mirosurilor.
Titularul activităţii/operatorul îşi va planifica si gestiona activităţile din care
rezultă mirosuri dezagreabile, persistente, sesizabile olfactiv, ţinând seama de condiţiile
atmosferice, evitându-se planificarea acestora în perioadele defavorabile dispersiei pe
verticală a poluanţilor (inversiuni termice, timp înnourat), pentru prevenirea
transportului mirosului la distanţe mari. Se va face instruirea personalului pentru a-şi
desfăşura activitatea astfel încât nivelul mirosului să fie minim.
Titularul/operatorul instalaţiei se va asigura că toate operaţiile de pe
amplasament să se realizeze în aşa tel încât emisiile şi mirosurile să nu determine
deteriorarea calităţii aerului, dincolo de limitele amplasamentului evitandu-se de
asemenea, impactul prin cumul de emisii.
Măsuri pentru reducerea emisiilor de la centrala termică și a aerotermelor
Pagina 64 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
Reducerea emisiilor din procesele de ardere poate fi realizată fie prin evitarea
formării unor astfel de substante (măsuri primare), fie prin eliminarea poluantilor din
gazele evacuate in atmosfera (măsuri secundare).
Măsuri pentru reducerea emisiilor de poluanți atmosferici sunt:
- modificarea compozitiei combustibililor si îmbunătătirea calitătii acestora
(înlocuirea combustibililor cu unii mai putin poluanti, de exemplu, combustibili cu
un continut redus de sulf);
- optimizarea controlului procesului de ardere;
- utilizarea unor echipamente cu eficientă inalta;
- utilizarea uor masuri secundare de retinere a polunatilor generati (desprafuire,
desulfurare, etc.).
In cazul aerotermelor și a centralei termice utilizate de SC AGRISOL
INTERNATIONAL RO SRL se aplica urmatoarele tehnici pentru reducerea emisiilor
atmosferice:
- utilizarea de gaz natural care are un continut redus de sulf;
- utilizarea de echipamente moderne, cu eficienta ridicata;
- procesele de ardere sunt automatizate.
Măsuri pentru reducerea emisiilor de la incinerarea deșeurilor de origine
animală
Incineratorul este prevazut cu 2 camere de ardere dotate cu 2 arzatoare
independente (unul pentru camera principala de ardere si unul auxiliar pentru camera
de postcombustie).
Gazele si pulberile in suspensie rezultate in urma arderii primare din camera de
combustie trec in camera de postcombustie, unde sunt din nou supuse procesului de
ardere, se retin si se distrug eventualele noxe sau particule in suspensie.
Deseurile de tesuturi animale se introduc in camera principala in care se
realizeaza incinerarea.
Timpul de retentie si temperatura gazelor de ardere (minim 850 0C, conform
legistlatiei in vigoare) in camera de post combustie, asigura o ardere corespunzatoare a
materialelor gazoase, astfel incat valorile emisiilor se incadreaza in cerintele legislatiei
romanesti si europene, in domeniul incinerarii cadavrelor animaliere.
Materia primă este încărcată în camera primara (de piroliză) prin deschiderea usii
de alimentare cu deseuri.
După ce deseurile sunt încărcate, arzatorul auxiliar din camera secundară este
pornit. Atunci când temperatura în camera secundară atinge valoarea prestabilita (850
0C), arzătorul auxiliar din camera de post-combustie se opreste si se porneste arzatorul
din camera de ardere. Arzatorul auxiliar din camera de postcombustie porneste ori de
cate ori este nevoie, pentru a mentine temperatura prestabilita in camera de
postcombustie.
Astfel, temperaturile presetate si cele 2 arzatoare asigura conformarea instalatiei
cu Regulamentul CE nr. 1069/2009 si Regulamentul CE nr. 142/2011.
Pagina 65 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
Managementul mirosurilor.
Masurile generale ce trebuie luate ca dejectiile si gunoiul de grajd sa nu produca
miros excesiv sau de durata, si sa nu atraga un număr neobisnuit de insecte sau alte specii
de animale nedorite sunt urmatoarele:
- Reducerea emisiilor de poluanți atmosferici (in special amoniac) printr-un sistem
de hrănire adecvat (continut scăzut de proteine și fosfor);
- Menținerea uscată a așternutului de creștere;
- Evacuarea dejecțiilor imediat după evacuarea din hale.
Avand in vedere ca pardoseala din adaposturile de păsări precum si aleile de
circulatie din incinta fermei sunt betonate, circulatia nerealizandu-se pe drumuri de
pamant, cantitatea de emisii de pulberi generate prin activitatile de transport si igienizare
sunt reduse cantitativ.
O cale importanta de a diminua poluarea cu mirosuri este spălarea incintelor către
amiaza pentru a utiliza capacitatea de dispersie a mirosurilor datorata vântului si
soarelui de la amiaza.
Cea mai importanta dimensiune a mirosului este acceptabilitatea. Acesta poate fi
cel mai bine promovat printr-o campanie de relații cu publicul, incluzând recunoașterea
problemei, demonstrând dorința de a face ceva in acest sens, de a da sugestii pentru
soluționarea plângerilor si eforturi de a educa populația cu privire la importanta
industriei agro-zootehnice si a implicațiilor eliminării acesteia.
Minimizarea emisiilor de amoniac se va realiza prin aplicarea celor mai bune
tehnici pentru sistemul de adăposturi, compoziţia hranei şi modul de administrare a
acesteia, colectarea, transferul, tratarea, stocarea şi aplicarea dejecţiilor pe terenuri. Se
vor aplica tehnici nutriţionale conform BAT, prin care să se reducă nutrienţii din dejecţii,
în vederea scăderii nivelului emisiilor de mirosuri din adăposturi. Imprastierea
dejecţiilor pe sol va fi urmata de integrare intr-un interval scurt de timp, conform
cerinţelor BAT.
B. Poluarea solului si a apelor; managementul deşeurilor (deşeuri solide si
fecaloid - menajere)
B1. Situația existentă/propusă, posibilul risc asupra sănătății populației
Utilizari ale apei
Principalele utilizări ale apei în cadrul fermei de creştere a puilor de carne sunt:
- adăparea puilor;
- spălarea halelor după depopularea acestora;
- Satisfacerea nevoilor igienico-sanitare ale personalului angajat;
- alte operaţii de spălare (platforme, echipament de lucru, etc.);
- Rezerva de apă necesară intervențiilor in caz de incendiu.
Consumul specific de apa (adăpare și igienizare) SC AGRISOL INT. RO SRL in ferma
de crestere a puilor de carne este de 47,6 l/loc/an.
Pagina 66 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
Conform BREF IRPP, paragraful 3.2.2.1.1, consumul de apa pentru adapare in
fermele de crestere a puilor de carne este de 4,5 - 11 l/cap pui/serie, 30 – 70 l/loc/an.
Consumul de apa de spalare este de 5 – 8 l/m2 (BREF IRPP, tab. 3.12).
Surse de poluare a apelor
Alimentarea cu apă
Sursa de apa ce deserveste activitatea fermei este o sursa de apa subterana de
mare adancime, alcatuita din doua foraje amplasate in exteriorul amplasamentului.
Gospodaria de apa este compusa din urmatoarele obiecte:
• foraj amplasat in interiorul fermei;
• electropompă submersibilă;
• rezervor de apa semiingropat din beton cu V = 500 m3;
• conducte si armaturi specifice pentru apa potabila.
Principalele utilizări ale apei în cadrul fermei de creştere a puilor de carne sunt:
- adăparea puilor
- spălarea halelor după depopularea acestora
- satisfacerea nevoilor igienico-sanitare ale personalului angajat
- alte operaţii de spălare (platforme, echipament de lucru, etc.)
- rezerva de apa necesara intervenţiilor in caz de incendiu.
Tratarea apei se realizeaza cu un sistem general de dedurizare a apei si filtre la
fiecare hala.
Inmagazinarea apei se face intr-un rezervor de apa semiingropat din beton cu V =
500 m3, care asigură și rezerva de apă de incendiu V = 300 m3.
Distributia apei se asigura prin intermediul unei statii hidrofor alcatuita din 3
recipienți hidrofor cu V = 5000 l fiecare; 1 compresor de aer, 3 pompe tip Lotru 100, din
care 2 pompe pentru alimentarea cu apa si o pompa de rezerva PSI.
Apa pentru stingerea incendiilor
Ferma are in dotare o retea de 12 hidranti interiori, aferenti halelor de crestere a
puilor. Rezerva de incendiu V = 300 mc este asigurata in rezervorul de inmagazinare a
apei.
Evacuarea apelor uzate
Din incinta complexului avicol rezultă:
- Ape pluviale;
- Ape uzate menajere și de la spălatul halelor la sfârșitul fiecărui ciclu de
producție;
- Dejecții solide.
Apa uzata in cadrul acestui amplasament rezulta din urmatoarele activitati:
nevoile igienico-sanitare ale personalului, aplicarea masurilor privind asigurarea
conditiilor sanitar - veterinare necesare pentru desfasurarea in conditii de securitate a
proceselor biologice (spalarea halelor la depopulare).
Pagina 67 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
In ferma, la terminarea fiecarei serii, halele sunt depopulate, asternutul (amestec
uscat de paie si dejectii de pasare) se indeparteaza prin procedee mecanizate, dupa care
pardoseala este maturata si apoi spalata cu jet puternic de apa rece, cu ajutorul pompelor
de mare presiune si cu un consum foarte redus de apa.
Apele pluviale de pe acoperisul halelor si cladirilor anexe sunt colectate cu
jgheaburi si burlane, fiind deversate la terenul natural.
Apele uzate tehnologice au o incarcare specifica unei astfel de categorii de ape
uzate (suspensii solide si substante organice dizolvate) si sunt tratate in statia de epurare
a abatorului AGRISOL.
Apele uzate menajere sunt colectate impreuna cu apele rezultate din spalarea
halelor in aceleasi bazine betonate vidanjabile.
Halele sunt spalate dupa fiecare ciclu de producţie. Apele rezultate de la spalarea
halelor se colecteaza printr-un sistem interior de rigole/canale colectoare de adancime
redusa, si se descarca in sistemul exterior de canalizare care dirijeaza apa catre un bazin
vidanjabil din beton cu V = 55 m3. Apele de spalare de la hale sunt in cantitate foarte mica.
Se utilizează cca. 2,9 m3 la spalarea unei hale deoarece se foloseşte masina de spalat cu
presiune foarte mare, care produce practic pulverizarea jetului de apa. In acest fel, cea
mai mare parte a apei se evapora iar putinele resturi sunt maturate si se descarca prin
canalizarea interioara in caminele vidanjabile situate in afara halelor. Apele uzate
menajere provenite de la obiectele sanitare din cladirea personalului, sunt preluate prin
racorduri si colectoare in pardoseala, cu tuburi si piese specifice de scurgere, cu
descărcare într-un bazin vidanjabil, cu V = 16 m3. Periodic, aceste ape se vidanjeaza si se
trateaza in statia de epurare a abatorului AGRISOL din comuna Boldesti Scaieni.
Surse de poluare a solului
Surse posibile de poluare a solului:
- Gestionarea necorespunzatoare a deseurilor pe amplasamentul societății;
- Stocarea si deozitarea necorespunzătoare a deșeurilor menajere, industrial,
ambalajelor;
- Stocarea și depozitarea necorespunzătoare a materiilor prime și materialelor;
- Scurgeri de ape uzate menajere și ape rezultate de la igienizarea halelor din
rețeaua de canalizare;
- Evacuarea necorespunzătoare a apelor uzate de pe amplasament;
- Fisuri accidentale ale conductelor de canalizare, exfiltratii din bazinul de stocare
ape uzate tehnologice și menajere;
- Pierderi accidentale de furaj din silozurile de depozitare;
- Depozitarea dejecțiilor pe căile de acces și antrenare de poluanți din apa pluvială;
- Depunerea dejecțiilor pe terenurile Agricole, neconforma cu codul bunelor
practice Agricole;
- Scurgeri accidentale de uleiuri și carburanți din motoarele autovehiculelor și
utilajelor.
Prin proiectarea şi amplasarea obiectivului analizat, se va realiza o protecţie a
solului şi subsolului prin căile de acces, circulaţie si a spatiilor de parcare betonate.
Pagina 68 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
Evacuarea apelor uzate se realizează in bazine vidanjabile existente. Asigurarea calitatii
si cantitatii apei utilizate de colectivităţi este o condiţie a prevenirii imbolnavirilor, a
menţinerii si promovării stării de sanatate a populaţiei.
Managementul deșeurilor
In fermele de creştere intensiva a puilor, principalele tipuri de deşeuri (care in
cazul altor tipuri de instalatii IPPC se pot minimiza teoretic printr-o folosire judicioasa a
materiilor prime) sunt dejectiile si cadavrele de animale. In cazul dejectiilor, nu exista
tehnici de minimizare a cantitatilor anuale produse, acestea variind intre anumite limite
in functie de rasa, cantitatea de hrana si de apa, clima, tipul de adapost si dotarea acestuia
cu instalatii de furajare/ adapare/ ventilare/ incalzire.
In cazul cadavrelor, mentinerea mortalitatii in limitele normale se realizeaza prin
respectarea cerintelor de bune practici veterinare. Cadavrele de animale sunt preluate de
firme specializate in eliminarea acestor tipuri de deseuri. In situatii deosebite de
carantina, cadavrele se elimina in incineratoarele proprii, amplasate in interiorul fermei.
Celelalte tipuri de deseuri sunt in general in cantitati nesemnificative si depind de
activitatile conexe desfasurate in ferma.
Din activitatea care se desfasoara în incinta fermei de pui rezulta urmatoarele
tipuri de deseuri:
- deseuri de tip menajer din activitatea personalului care lucreaza in incinta -
cantitati extrem de reduse de resturi de la servitul hranei;
- dejectii animaliere;
- deseuri de ambalaje de medicamente sau vaccinuri rezultate din activitatea de
asistenta veterinara;
- cadavre de animale;
- diverse tipuri de deseuri de ambalaje.
În incinta fermei exista spatii special amenajate pentru depozitarea temporara a
tuturor deseurilor generate. In conditii normale, în incinta fermei sunt depozitate doar
deseuri menajere, în europubele şi cadavre de animale in spatii frigorifice special
amenajate.
Dejecţiile animaliere sunt colectate impreuna cu asternutul permanent de crestere
si evacuat in afara fermei, direct la beneficiari.
Dejectiile solide formate din asternutul de paie imbibat cu gainat de pasare si cu
resturi de hrana, care se aduna din hale, se colecteaza prin curatare mecanica sau
manuala si se evacueaza in exteriorul halelor, pe alea betonata. In aceeasi zi, acestea se
incarca in mijloace auto si se livreaza direct beneficiarilor.
Dejectiile solide constand din asternutul uzat, sunt evacuate in afara halei dupa
fiecare ciclu de productie. Daca manevrarea nu se face corect, resturi de asternut uzat pot
ajunge pe sol direct sau prin antrenare de catre apele meteorice. Acest lucru nu are
consecinte asupra poluarii solului data fiind suprafata mare de teren si cantitatii reduse
de resturi dar, cel putin teoretic, poate conduce la poluarea apei freatice.
In situatii exceptionale (lipsa beneficiari, lipsa mijloace auto, drumuri
impracticabile), dejectiile sunt pastrate in hale.
Pagina 69 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
B2. Evaluarea de risc asupra sănătății: identificarea pericolelor, evaluarea
expunerii, evaluarea relației doză-răspuns, caracterizarea riscului
Evaluarea de risc
Asigurarea calitatii si cantitatii apei utilizate de colectivităţi este o condiţie a
prevenirii imbolnavirilor, a menţinerii si promovării stării de sanatate a populaţiei.
Spectrul imbolnavirilor generate de calitatea necorespunzatoare a apei potabile
este deosebit de complex, fiind reprezentat de afecţiuni infectioase si neinfectioase.
In consecinţa, asigurarea unei aprovizionări cu apa care sa asigure condiţiile de
calitate si cantitate a apei constituie un obiectiv esenţial al asigurării sanatatii populaţiei.
Apele reziduale prin conţinutul lor bogat in substanţe chimice si germeni patogeni se
caracterizează printr-o importantă sanitara deosebita.
Un prim aspect este cel legat de potenţialul epidemiologie al acestora, de
diseminarea in mediul inconjurator si in mod deosebit in apa si sol a germenilor patogeni
care in mod direct sau indirect pot genera imbolnaviri in special digestive, dar si cu poarta
de intrare cutanata in cazul imbaierii in ape infestate.
Cel de al doilea aspect este cel toxicologic, determinat de conţinutul in substanţe
chimice, care pot determina imbolnaviri in mod direct ca urmare a acţiunii asupra omului
sau prin pătrunderea acestora in lanţul trofic ca urmare a poluării solului, culturilor de
legume, etc.
Poluarea solului creaza premiza trecerii substanţelor chimice in apele de
suprafaţa sau subterane si in culturile vegetale cu efecte complexe si greu de cuantificat
asupra sanatatii populaţiei.
Consecinţele acestei poluări o constituie degradarea avansata a solului ceea ce
creaza dificultăţi in reintegrarea acestuia in circuitul agricol si astfel se reflecta in mod
indirect in starea de nutriţie a populaţiei.
Măsurile de prevenire si control a poluarii solului si apelor subterane au drept
consecinta eliminarea impactului asupra acestora. In plus, stratul de argila naturala (cca.
5 m argila) asigura o bariera geologica pentru contaminarea apei freatice cu poluanti de
la suprafata solului.
Deseurile agro-zootehnice conțin agenţi poluanţi, respectiv substanţele toxice
si/sau nocive, care se pot acumula in cantitati ce depasesc limitele maxim admisibile, atat
in sol, cat si in apele de suprafaţa si subterane.
In compoziţia acestor deşeuri intra un bogat conţinut organic, precum si un
conţinut mare de germeni, rezultate din dejecte animale si resturi vegetale folosite in
furaje sau ca aşternut. Aceasta categorie de deşeuri are importanta sanitaro -
epidemiologica fiind reprezentata inclusiv de cadavre de animale, resturi de provenienţa
animala (piei, oase, etc.). Poluarea solului cu aceste deşeuri solide reprezintă un pericol
atat prin cantitatea lor, dar mai ales prin conţinutul microbiologic.
Suportul nutritiv organic existent in sol conferă florei microbiene inclusive celei
patogene condiţii de supravieţuire. Insectele si rozătoarele joaca un rol important
epidemiologie in transmiterea bolilor infecto-contagioase.
Pagina 70 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
Un potenţial risc poate aparea si in cazul unor ploi torenţiale/ căderi mari de
zapada, prin spalarea depozitelor de deşeuri, prost gestionate si neevacuate la timp, a
evacuării apelor meteorice.
Din activităţile propuse desfășurate nu vor rezulta emisii directe pe sol. Totuşi, în
mod indirect, pot exista unele surse de poluare potenţială a solului, care constau din:
o poluarea accidentală datorată scurgerilor de carburanţi sau lubrefianţi de la
mijloacele de transport – cantitativ, aceste scurgeri vor fi nesemnificative şi vor
avea caracter exclusiv accidental; din punct de vedere spaţial, ele se pot
produce în zonele platformelor betonate (parcare, căi de acces), astfel încât
posibilitatea contaminării solului este exclusă;
o poluarea accidentală datorată scurgerilor accidentale de ape uzate prin
neetanșeitatile structurilor subterane, fisurarea conductelor de canalizare
menajera, depozitarea necorespunzatoare a deseurilor, dejectiilor, de practici
agricole gresite – impactul în aceste situaţii este de scurtă durată.
Prin depozitarea corespunzătoare în depozit acoperit, se elimina posibilitatea
poluarii solului si subsolului cu diverse substante continute de acestea (azot amoniacal,
fosfor, potasiu, substante organice, microelemente – cupru, zinc, mangan, fier, etc.).
Conform Codului de bune practici agricole, in utilizarea gunoiului de grajd ca
ingrasamant, momentul de aplicare pe terenul agricol este deosebit de important.
Perioadele cand se aplica ingrasaminte organice trebuie stabilite in functie de diferite
conditii:
• cât mai devreme posibil, in cadrul perioadei de crestere a culturilor, pentru a
maximiza preluarea nutrientilor de culturi si a minimiza riscul poluarii;
• este interzisa aplicarea îngrasamintelor organice pe terenurile agricole in
perioadele de definite ca „perioade de interdicţie”;
• in anumite areale, in special pe soluri cu substrat subtire calcaros, exista pericol
iminent de poluare a apelor subterane. In functie de specificul local, intotdeauna
acest pericol trebuie luat în considerare cand se aplica ingrasaminte organice in
astfel de areale cu risc ridicat;
• conditiile meteorologice, starea solului si a resurselor de apa care fac ineficienta
sau riscanta aplicarea ingrasamintelor organice pe teren; trebuie luate masurile
necesare pentru evitarea poluarii apelor.
Manipularea dejectiilor si a gunoiului de grajd in incinta fermei in scopul stocarii
temporare sau livrarii catre terti, poate crea riscuri privind siguranta personalului dar si
protectia factorilor de mediu. Manipularea se face manual si/sau cu incarcatoare sau alte
tipuri de utilaje. Manipularea necorespunzatoare, cu personal neinstruit sau utilaje
neintretinute, poate conduce atat la riscuri privind sanatatea umana cat si la riscuri de
poluare a solului. Pentru evitarea producerii de accidente cu consecinte negative, trebuie
respectate atat cerintele privind securitatea muncii la manipularea dejectiilor si a
gunoiului de grajd dar si masurile corespunzatoare ca dejectiile si gunoiul de grajd sa nu
ajunga in alte locuri decat platforma de dejectii, pentru a se evita astfel poluarea solului.
Prin manipularea neglijenta si stocarea necorespunzatoare, pot aparea situatii de
scurgeri/imprastiere a dejectiilor de pe platforma de gunoi.
Pagina 71 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
Prin vidanjarea periodica a bazinelor de colectare ape uzate menajere riscul
poluarii solului este redus.
Un management riguros privind gestionarea deseurilor pe amplasamentul
obiectivului, va reduce semnificativ riscul producerii unor poluari accidentale ale solului
din incinta fermei.
In cazul in care nu se realizeaza o analiza a dejectiilor inainte de a fi folosite ca
ingrasamant si nu se intocmeste un studiu pedologic și agrochimic pe terenul care
urmeaza a fi fertilizat pot apare efecte daunatoare asupra solului, cum ar fi:
- Aplicarea unor cantitati mari de dejectii, are ca rezultat cresterea excesiva a
continutului de saruri solubile in sol ce pot impiedica cresterea plantelor sau pot
leviga in apele freatice;
- Dezechilibrele elementelor nutritive in sol duc la dezechilibre metabolice la
animalele care consuma furaje cultivate pe asemenea soluri. Furajele cu un
continut ridicat de nitrati pot fi daunatoare animalelor.
- Excesul de azot din sol afecteaza si omul prin consumarea in stare proaspata a
unor legume cu o capacitate mare de acumulare a nitritilor (morcov, ceapa, sfecla,
salata, telina, etc.), precum si a unor legume preparate (cartofi, spanac, etc.). In
aceasta situatie in organism are loc formarea nitrozaminelor (substanta cu mare
potential mutagen si cancerigen) ca rezultat al unei reactii intre aminele
secundare si acidul azotos.
- Excesul de sodiu si potasiu din sol, ca rezultat al aplicarii in exces a dejectiilor,
contribuie la marirea continutului de saruri solubile, la degradarea structurii
solului si reducerea productiei vegetale.
- Acumularea unor metale grele (zinc, cupru, etc.) in sol.
In cazul aplicarii dejectiilor in stare proaspata, direct pe sol, se poate produce si o
poluare biologica a solului. Aceasta este caracterizata prin diseminarea pe sol odata cu
diversele reziduuri a germenilor patogeni.
Supravietuirea pe sol a acestora este variabila si depinde atat de specia
microbiana cat si de calitatile solului si conditiile meteo – climatice.
Indicatorii poluarii biologice a solului sunt reprezentati de o serie de germeni a
caror prezenta si mai ales numar arata gradul de poluare.
Numarul total de germeni din sol sau mai ales numarul germenilor impurificatori,
constituie un indicator global a carui valoare in cazul solului este mult mai redusa decat
in cazul apei.
In starea lor proaspata, dejectiile animaliere prezinta un risc atat pentru
muncitorii agricultori, cat si pentru culturile care se vor dezvolta pe terenurile tratate cu
aceste reziduuri.
Azotul si fosforul continut in dejectiile imprastiate pe camp in cadrul actiunii de
fertilizare sunt componente fertilizante.
Evaluarea relației doză-răspuns
Pagina 72 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
Pentru determinarea calitatii apei potabile și a solului de pe amplasamentul
fermei, anual au fost prelevate si analizate probe de apa subterana prin două foraje și
probe de sol, prin rapoartele de incercare, realizate de ALS Life Sciences Romania SRL.
Ultimele rezultate obtinute, pentru apă subterana, la cele doua foraje, in anul 2019,
sunt prezentate in tabelele urmatoare.
Ultimele rezultate obtinute, pentru sol, in anul 2019, sunt prezentate in tabelele
urmatoare.
Rezultatele analizelor pentru solul din incinta amplasamentului
Valori normale, praguri de alertă și de intervenție, conform Ordinului nr. 756/1997
Din comparatia rezultatelor analizelor cu limitele indicate mai sus, rezultă
următoarele:
- pentru cupru, zinc si THP valorile se situează sub valorile normale.
Caracterizare riscului – prezentare generală
In general, emisiile de poluanţi din activitatile desfasurate intr-o ferma de crestere
a puilor de carne sunt în majoritate difuze şi foarte greu de măsurat.
Apele uzate descarcate direct in apele de suprafata pot proveni din surse diverse
precum sistemele de colectare a dejectiilor si apelor uzate. Emisiile din aceste surse
contin N si P, dar poate aparea si o crestere a nivelului de CBO.
Pagina 73 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
Oricum ar fi, dintre toate sursele, imprastierea dejectiilor pe terenurile agricole
este activitatea responsabila pentru poluarea cu numerosi compusi a solului, apelor
subterane si de suprafata. Desi tehnicile de tratare a dejectiilor sunt disponibile, aplicarea
dejectiilor direct pe teren este inca cea mai utilizata tehnica. Dejectiile pot fi un bun
fertilizator, dar acolo unde este aplicat in exces fata de capacitatea solului si de necesarul
recoltelor devine o sursa majora de poluare.
S-a acordat o mare atentie emisiilor de azot si fosfor, dar celelalte elemente cum
ar fi potasiul, nitritii, NH4+, microorganisme, metale (grele), antibiotice si alte produse
farmaceutice pot ajunge in dejectii si emisiile lor pot cauza efecte de lunga durata.
Contaminarea apelor cu nitrati, fosfati, agenti patogeni (in special Salmonella) sau
metale grele poate fi motiv de ingrijorare. Aplicarea in exces pe teren este asociata cu
acumularea de cupru in sol, dar legislatia UE a redus semnificativ nivelul de cupru permis
in hrana puilor de carne, ceea ce reduce potentialul de contaminare daca dejectiile sunt
corect aplicate. Desi imbunatatirea tehnicilor poate duce la eliminarea surselor potentiale
de poluare, densitatea fermelor de pui de carne duce la ingrijorare cu privire la
disponibilitatea terenului de a primi dejectiile.
Poluarea in agricultura si in special poluarea cu azot, a fost identificata in timpul
cercetarilor ca un risc pentru calitatea solurilor si apelor. Riscurile se refera la un nivel
ridicat de nitrati in apa de baut, eutrofierea apelor de suprafata (in asociere cu fosforul)
precum si acidifierea solurilor si a apelor.
Obiectivul Directivei UE 91/676/EEC este de a reduce aceste riscuri prin
reducerea si limitarea aplicarii de azot pe hectarul de teren arabil. Statele membre sunt
obligate sa identifice zonele vulnerabile la poluarea cu compusi de azot prin infiltrarea in
ape si sa ia masuri speciale de protectie. In aceste zone imprastierea pe teren este
restrictionata la un nivel maxim de 170 kgN/ha/an.
Azotul
Pentru azot, exista diferite căi de emisie după împrăstierea gunoiului de grajd. În
functie de conditiile meteorologice si de sol, acesta poate fi de 20–100% din azotul
amoniacal dacă dejectiile sunt imprastiate la suprafată. Rata emisiilor de amoniac tinde
să fie relativ ridicată în primele câteva ore după aplicare si scade rapid în ziua aplicării.
Este important de retinut că eliberarea de amoniac nu este doar o emisie nedorită in aer,
ci provoacă si o reducere a calitătii fertilizării gunoiului de grajd aplicat.
Fosforul
Fosforul (P) este un element esential in agricultura si joaca un rol important
pentru toate formele de viata. In sistem natural (nu la ferme) P este reciclat in sol prin
gunoi si reziduuri naturale si vegetale si acolo ramane. Intr-un asemenea ecosistem, P
este eliminat prin recolte sau produse animale si suplimentar se aduce P pentru a sustine
productivitatea.
Fosforul este retinut în mod ferm în sol, dar aplicarea excesivă a gunoiului de grajd
poate duce la îmbogătirea inutilă a solului, care la concentratii ridicate in solul vegetal
poate duce la levigarea fosforului către apele subterane si de suprafată. De asemenea,
Pagina 74 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
fosforul poate fi pierdut prin eroziunea solului si din scurgerea din gunoiul de grajd
proaspăt aplicat.
Ca sursa de fosfor, aplicarea dejectiilor se estimeaza ca aduce un aport de 50% din
cantitatea de P din apele de suprafata si sol.
Nitratii si nitritii
Nitratii sunt compusi anorganici care se caracterizeaza printr-o solubilitate
crescuta in apa. Sursele majore de nitrati in apa potabila sunt reprezentate de fertilizanti,
canalizare si ingrasamantul animal. Majoritatea compusilor care contin azot, in apa, tind
sa fie convertiti la nitrati. Nitratii se gasesc, de asemenea, in mod natural in mediu, in
depozitele minerale, sol, apa de mare, sistemele de apa dulce si in atmosfera. Nitratii si
nitritii sunt utilizati in mod obisnuit ca si conservati si intensificatori de culoare pentru
carnea procesata, cu toate ca cantitatea adaugata acestor produse a fost substantial
redusa de la nivelele utilizate anterior.
Alimentele reprezinta sursa majora e expunere la nitrati. Aportul de nitrati adus
de o dieta tipica este in medie de 75 pana la 100 mg/zi. Legumele, in special spanacul,
telina, sfecla, salata si radacinoasele sunt responsabile de cea mai mare cantitate de din
aportul de nitrati adus de dieta. Ingestia a 250 mg de nitrati/zi a fost raportata la cei a
caror dieta consta in principal din alimente de origine vegetala. Organismul produce, de
asemenea, aproximativ 62 mg de nitrati /zi care se adauga la ceea ce este ingerat. Infecia
si boala pot determina organismul sa produca nivele mai crescute de nitrati.
Fantanile de mica adancime sunt cele mai susceptibile a fi contaminate cu nitrati.
Fantanile situate in apropierea surselor de fertilizanti sau de ingrasaminte animale, cum
sunt fermele de exemplu, au un risc mai mare de a fi contaminate cu nitrati. Alte surse de
contaminare sunt sistemele de canalizare defecte si santierele de constructii care
utilizeaza explozivi.
Absorbtia
Nitratii reprezinta un pericol pentru sanatate datorita conversiei lor la nitriti.
Odata ingerati, conversia nitratilor la nitriti are loc in saliva la grupurile populationale de
toate varstele si la nivelul tractului gatrointestinal in cazul sugarilor. Sugarii convertesc
aproximativ dublu, 10% din cantitatea de nitrati ingerata la nitriti, comparativ cu o
conversie in procent de 5% la copiii mai mari si la adulti.
Efecte pe termen scurt (acute)
Nitritii modifica forma normala a hemoglobinei care transporta oxigenul la
tesuturi, transformind-o in methemoglobina, care nu mai poate transporta oxigenul la
tesuturi. Concentratiile suficient de mari de nitrati din apa potabila pot determina
methemoglobinemie la sugar, se mai numeste “boala albastra a sugarului”. In cazurile
severe, netratate pot apare leziuni cerebrale si chiar deces prin sufocare datorita lipsei
de oxigen. Simptomele precoce ale methemoglobinemiei includ iritabilitate, lipsa
energiei, cefalee, ameteli, varsaturi, diaree, dispnee si o coloratie albastru-gri sau violet
deschis in zonele din jurul ochilor, gurii, buzelor, mainilor si picioarelor. Sugarii pana la
6 luni reprezinta grupul populational cu susceptibilitatea cea mai mare. Nu numai ca
transforma un procent mai mare de nitrati in nitriti, dar hemoglobina lor este mai usor
Pagina 75 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
de convertit la methemoglobina si au o cantitate mai redusa de enzima care transforma
methemoglobina inapoi in forma care poate transporta oxigenul.
Nu s-au raportat cazuri de methemoglobinemie cand apa continea mai putin de 10
ppm de nitrati. Majoritatea cazurilor implica expunere la nivele in apa potabila depasind
50 ppm. Adultii sanatosi nu dezvolta methemoglobinemie la nivele ale nitratilor in apa
potabila care plaseaza sugarii la risc. Femeile insarcinate sunt mai susceptibile la efectele
nitratilor datorita cresterii in mod natural a nivelelor de methemoglobina pe parcusul
ultimelor saptamani de sarcina, incepind cu saptamana 30. De asemenea, un risc crescut
prezinta acei indivizi cu afectiuni rare, care se trasmit genetic, care au nivele mai mari
decat cele normale de methemoglobina in sange. Indivizii cu afectiuni digestive
determinate de reducerea aciditatii, au de asemenea un risc crescut. Fierberea apei care
are nivele crescute de nitrati, trebuie evitata deoarece fierberea nu face decat sa creasca
concentratia de nitrati pe masura ce apa se evapora.
Efecte pe termen lung (cronice)
Singurul efect non-cancerigen cunoscut determinat de nitrati este
methemoglobinemia. Nici un alt efect non-cancerigen ca urmare a expunerii cronice nu a
fost demonstrat.
Efecte carcinogene
Dupa ce nitratii sunt convertiti in nitriti in organism, nitratii pot reactiona cu
anumite substante care contin amine care se gasesc in alimente si formeaza nitrozamine
care sunt cunoscute ca substante potential cancerigene. Formarea nitrozaminelor este
inhibata de antioxidanti care pot fi prezenti in alimente precum vitamina C si vitamina E.
Studiile efectuate pe rozatoare carora li s-a administrat cantitati mari de nitriti impreuna
cu substante care contineau amine, au pus in evidenta cancere pulmonare, hepatice si
esofagiene. Totusi, nu s-au pus in evidenta cancere nici la animalele la care s-au
administrat nitrati si amine, nici la cele la care s-au administrat nitriti fara amine.
Cateva studii epidemiologice pe populatii umane, au evidentiat o corelatie intre
cancerul gastric si nivelele de nitrati din apa potabila. Oricum, multe studii similare nu au
gasit nici o asociere intre nitratii din apa potabila si cancer.
Un studiu recent desfasurat in SUA a evidentiat o asociere intre expunerea la
nitrati din apa potabila si limfomul non-Hodgkin (NHL). Oricum, acelasi studiu a pus in
evidenta faptul ca o crestere a aportului de nitrati adusi de dieta reduc riscul de NHL. Desi
s-a tinut cont de expunerea ocupationala la pesticide in acest studiu, nu s-a masurat
expunerea la pesticide prin apa potabila, iar expunerea la pesticide a fot asociata cu un
risc crescut de NHL.
Nu exista dovezi valide ca nitratii si nitritii pot cauza cancer in absenta
substantelor care contin amine, substante necesare pentru formarea nitrozaminelor in
organism. Din acest motiv, nitratii si nitritii sunt inclusi in Grupul D, cu dovezi inadecvate
ca ar determina cancer, conform vechii scheme de clasificare utilizata de Agentia de
Protectie a Statelor Unite (U.S. EPA). Conform noilor criterii de referinta ale EPA ar fi mai
potrivita includerea nitratilor si nitritilor in categoria “informatii inadecvate pentru
evaluarea potentialului carcinogen”.
Efecte reproductive si efecte asupra dezvoltarii
Pagina 76 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
Studiile epidemiologice pe femei insarcinate avind nivele crescute de nitrati in apa
potabila nu au pus in evidenta efecte negative asupra nou-nacutilor, cu exceptia unui
studiu care a pus in evidenta o asociere intre nivelurile de nitrați si o creștere a defectelor
de tub neural.
Majoritatea studiilor pe animale nu au evidentiat efecte reproductive sau efecte
asupra dezvoltarii ca urmare a expunerii materne. Intr-unul din studii s-au evidentiat
efecte comportmentale la nou-nascuti la nivele de expunere la nitrati putin peste aportul
tipic pentru o femeie insarcinata.
Echipamente de depoluare
Instalații pentru reținerea, evacuarea și dispersia poluanților in apă subterană, apă de
suprafata și sol
B3. Recomandări și măsuri obligatorii pentru minimizarea impactului
negativ și maximizarea celui pozitiv
Lucrările şi măsurile pentru protecția apelor, propuse pentru eliminarea riscurilor
de poluare sunt:
- întreținerea drumurilor de acces pentru a evita murdărirea roților
autovehiculelor,
- evitarea eventualelor deversări și impermeabilizarea prin betonare a tuturor
zonelor unde ar exista posibilitatea unori deversări accidentale;
- colectarea şi evacuarea în mod controlat a apelor meteorice potențial impurificate,
- întreţinerea şanţurilor de colectare a apelor pluviale;
- economisirea apei: spălarea halei cu jet sub presiune pentru reducerea volumului
de ape uzate;
- calibrarea regulată a instalațiilor pentru alimentarea cu apă de băut pentru
evitarea pierderilor prin scurgere;
- deseurile tehnologice vor fi colectate selectiv si depozitate in recipiente adecvate
naturii lor, eliminarea/valorificarea se va face prin intermediul firmelor
autorizare cu respectarea legislatiei in vigoare;
- controlul periodic asupra stării tehnice și intervențiile în cazul unor defecțiuni la
toate instalațiile de depozitare a dejecțiilor și apelor uzate;
- intretinerea corespunzatoare a bazinelor vidanjabile;
- gunoiul de grajd va fi folosit ca ingrasamant natural pe terenuri agricole;
Pagina 77 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
- se vor asigura dotari speciale pentru manipularea, transportul si administrarea in
camp a gunoiului de grajd.
- vidanjarea bazinelor de colectare ape uzate menajere si levigat numai cu agenti
economici autorizati;
- stationarea mijloacelor de transport, a utilajelor si echipamentelor detinute se va
realiza numai in spatiile special amenajate ( platforme pietruite sau betonate);
- spalarea si igienizarea mijloacelor de transport detinute si a utilajelor se va face
numai la operatori autorizati pentru desfasurarea acestor activitati;
- nu este permisă evacuarea nici unei substanţe sau materii care poluează mediul
în apele de suprafaţă sau canalele de scurgere a apei pluviale de pe amplasament
sau din afara acestuia.
- încărcarea şi descărcarea materialelor trebuie să aibă loc în zone desemnate,
protejate împotriva pierderilor şi scurgerilor.
- titularul trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a preveni sau minimiza
emisiile în apă, în special prin structurile subterane.
Aplicarea fertilizantilor se va face cu respectarea legislației și a celor mai bune
practici din domeniu.
Ariile de aplicare a fertilizantilor nu trebuie sa aiba inclinari mai mari de 15 grade,
iar aplicarea sa nu se apropie mai mult de 50 m de zonele de pietris sau stanca si 300 m
de orice curs de apa. Fertilizantii naturali nu se aplica in vecinatatea surselor de apa
subterana. Aplicarea acestora pe soluri inghetate sau imbibate cu apa trebuie evitata.
Rata de aplicare a fertilizantilor nu trebuie sa depaseasca nevoile culturilor din
aria de aplicare. Pentru obtinerea de rezultate obtime in cresterea culturilor si pentru
evitarea contaminarii panzei freatice, trebuie sa se tina cont de factori ca: nivelul de
nutrienti din sol, cantitatea de fertilizant aplicata, tipul de sol. Se recomanda testarea de
rutina a solului si fertilizantilor pentru a nu se depasi nevoile culturilor respective.
Aplicarea fertilizantilor lichizi se poate face in doua moduri: folosirea unui sistem
de irigatii cu aspersoare sau folosirea unor instalatii de imprastiere a fertilizantului.
Indiferent de metoda folosita, calibrarea sistemelor si instalatiilor si evidenta cantitatii
de fertilizant aplicata trebuie respectate cu rigurozitate.
Beneficiarii de material fertilizant, vor fi atentionati sa actioneze in conformitate
cu cerintele de protejare a mediului acvatic impotriva poluarii cu nitrati proveniti din
surse agricole. Acestia vor fi obligati sa intreprinda demersurile legale necesare pentru
efectuarea acestor lucrari, inclusiv aprobarea planului de fertilizare de catre autoritatile
agricole si de gospodarire a apelor.
În situaţii normale de funcţionare, nu se întrevăd riscuri de contaminare a solului
şi apelor subterane, in conditiile:
- desfăşurarea activităţii pe suprafeţe betonate;
- manipularea de materiale, materii prime şi auxiliare, deşeuri trebuie să aibă loc în
zone desemnate, protejate împotriva pierderilor prin scurgeri accidentale;
Pagina 78 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
- se vor evita deversările accidentale de produse şi deşeuri care pot polua solul şi
implicit migrarea poluanţilor în mediul geologic; în cazul în care se produc, se
impune eliminarea deversărilor accidentale, prin îndepărtarea urmărilor acestora
şi restabilirea condiţiilor anterioare producerii deversărilor;
- suprafaţa halelor, platforma de acces, parcarea si caile de acces interioare vor fi
curatate in permanenta;
- asigurarea etanseitatii bazinelor de vidanjare a apelor uzate;
- întreţinerea reţelelor de canalizare etanşe pentru prevenirea impurificarii solului
si apelor subterane;
- asigurarea pe amplasamentul societăţii, în depozite/magazii o cantitate
corespunzătoare de substanţe absorbante şi substanţe de neutralizare, potrivite
pentru controlul oricărei deversări accidentale de produse;
- planificarea şi realizarea, periodic, de revizii şi reparaţii la elementele de
construcţii subterane, respectiv conducte, cămine şi guri de vizitare etc., rigolele
de colectare şi scurgere a apelor pluviale vor fi menţinute în perfectă stare de
curăţenie;
- aplicarea prevederilor Codului de bune practici agricole de către fermieri si
producătorii agricoli este obligatorie in zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati.
Se va realiza anual un Plan de Management al dejecţiilor ţinând seama de
prevederile O.M. nr. 242/2005;
- administrarea pe terenul agricol a dejecţiilor se va realiza conform unui Program
de fertilizare a solului, care stabileşte masurile de prevenire a poluării la
administrarea pe terenuri. In cadrul acestui proces de administrare dejecţii se va
respecta Regulile de buna practica agricola, in special aplicarea managementului
nutriţional - cantitati de hrana conform cerinţelor animalelor funcţie de stadiul de
creştere in vederea diminuării excreţiilor de nutrienti;
- se va respecta tehnologia de lucru în cadrul fermei de păsări;
- utilizarea materialelor de absorbţie in cazul scăpărilor accidentale de produse
petroliere sau substanţe chimice, pe caile de acces, materiale ce vor fi colectate in
containere si ulterior transportate la o instalaţie de incinerare;
- depozitarea corespunzătoare a cadavrelor de păsări respectiv pungi de material
plastic, in spaţiu special amenajat, pana la preluarea si neutralizarea printr-o
societate abilitata.
Prin respectarea tuturor măsurilor de organizare, funcționare a obiectivului,
precum şi a prevederilor din domeniul protecției mediului, protecției şi securitătii
muncii, poluările accidentale cu impact semnificativ asupra apelor și solului pot fi
prevenite şi vor fi evitate. Nu sunt necesare masuri suplimentare de protecţie a
ecosistemelor terestre si acvatice.
C. Poluarea sonoră
C1. situația existentă/propusă, posibilul risc asupra sănătății populației
Pagina 79 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
Zgomotul si vibratiile generate de activitatile desfasurate in incinta fermei se
incadreaza in STAS 10009/2017. Activitatile specifice desfasurate pe amplasamentul
fermei respecta prevederile Legii nr.104/2011 privind calitatea aerului inconjurator.
Surse potentiale de zgomot si vibratii
Sursele potentiale de zgomot si vibratii sunt reprezentate de urmatoarele
activitati:
- transportul animalelor (păsări) la achizitie si livrare, prin zgomotul generat de
mijloacele de transport utilizate;
- transportul furajelor, paielor, materialelor necesare;
- activitatile de curatare a adaposturilor si transportul dejectiilor solide si a
gunoiului de grajd la platforma temporară de dejectii din exteriorul fermei si
livrarea catre terti in aceeasi zi, in scopul fertilizarii terenurilor agricole;
Toate aceste activitati potential generatoare de zgomot si vibratii se desfasoara
intr-o perioada limitata si determinata de timp. Nivelul de zgomot si vibratii generat de
activitatile desfasurate pe amplasament se incadreaza in STAS 10009/2017,
neconstituind o sursa de poluare fonica care sa creeze disconfort vecinatatilor, cu atat
mai mult cu cat amplasamentul fermei este situat intr-o zona caracterizata de activitati
productive.
Nu au fost inregistrate reclamatii/plangeri privind disconfortul produs de
zgomotul activitatilor de pe amplasamentul studiat.
Majoritatea activităților se desfășoară în spațiu închis. Totodata utilajele folosite
nu creaza zgomote peste limita admisa. Ușile halelor sunt în permanență inchise.
Silozurile de furaje sunt amplasate in vecinatatea halelor. Activitatile de populare si
depopulare se realizeaza doar pe timpul zilei. Se utilizeaza ventilatoare cu randament
ridicat, controlate de computerul de climatizare. Perimetral, ferma este inconjurata de o
perdea vegetala.
Nivelul de zgomot generat de sursele prezentate in tabelul anterior nu este
semnificativ, datorita masurilor de control intreprinse pe amplasament si valorii reduse
a zgomotului de fond.
C2. Evaluarea de risc asupra sănătății: identificarea pericolelor, evaluarea
expunerii, evaluarea relației doză-răspuns, caracterizarea riscului
Efecte produse de zgomot asupra organismului
Zgomotul, cu efectele sale stimulatorii, indiferente sau inhibitorii, reprezinta o
componenta naturala a mediului inconjurator, care poate afecta sanatatea si capacitatea
de munca.
Efectele produse de zgomot asupra organismului uman pot fi clasificate in doua
mari categorii, in functie de nivelul zgomotului:
• efecte produse de nivele mari de zgomot, care se adreseaza in general persoanelor
expuse profesional;
• efecte ale nivelelor reduse de zgomot, care pot fi evidentiate la populatie.
Pagina 80 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
In categoria efectelor provocate de nivelele reduse de zgomot intra:
- reducerea inteligibilitatii vorbirii, evidentiata pentru expuneri la 20-45 dB(A);
- afectarea somnului, inregistrata la nivele de zgomot ce depasesc 35 dB(A);
- alterarea sistemului neurovegetativ, tulburari circulatorii sau endocrine, puse in
evidenta in special ca urmare a expunerii la zgomote intermitente repetate sau
persistente.
Efectul zgomotului asupra organismului uman depinde de conditia fizica, psihica
precum si de activitatea care trebuie prestata (necesitatea unei concentrari mentale,
perioada de regenerare, etc.). Aceastea determina modul de a reactiona la zgomot. De
asemenea, modul in care este perceput un anumit sunet mai depinde de acceptarea socio-
culturala a unui anumit sunet, cu un anumit nivel, aceasta acceptare nefiind corelata cu
intensitatea sunetului.
Zgomotul perturba activitatea neuropsihica obisnuita, manifestarile cele mai
frecvente fiind iritabilitatea crescuta, modificarea reactiilor psihoemotionale, a atentiei,
a starii de vigilenta (de detectare si raspuns adecvat la schimbari specifice,
intamplatoare), dificultatea realizarii somnului reparator, etc.
Sensibilitatea individuala variaza in limite extrem de largi, de la o persoana la alta.
La persoanele afectate de zgomot fenomenul de surditate nu se instaleaza brusc. Intr-o
prima etapa se micsoreaza sau se suprima perceptia tonurilor inalte, de frecventa
apropiata de 4.000 Hz. Fenomenul se extinde progresiv la frecventele mai joase.
Anual, titularul a determinat nivelul zgomotului generat de activitatile de pe
amplasament. Valoarea determinata la limita amplasamentului a fost de 59,4 dB(A).
Astfel, nivelul de zgomot generat de activitatile din ferma se incadreaza in limitele impuse
de STAS 10009/88.
C3. Recomandări și măsuri obligatorii pentru minimizarea impactului
negativ și maximizarea celui pozitiv
Activitățile de pe amplasament nu trebuie sa producă zgomote care sa depășească
limitele prevăzute în normativele în vigoare.
Valori limita admise
Conform H.G nr. 493/2006, actualizată prin Hotărârea nr.601 din 13 iunie 2007
sunt fixate valorile limită de expunere şi valorile de expunere de la care se declanşează
acţiunea angajatorului privind securitatea şi protectia sănătăţii lucrătorilor în raport cu
nivelurile de expunere zilnică la zgomot şi presiunea acustică de vârf. În cazul valorilor
limită de expunere, determinarea expunerii efective a lucrătorului la zgomot trebuie să
ţină seama de atenuarea realizată de mijloacele individuale de protecţie auditivă purtate
de acesta.
În conformitate cu prevederile SR 10009-2017, limitele maxim admise pentru
nivelul de zgomot (nivel de presiune acustică continuu echivalent ponderat A), măsurat
la limita zonelor functionale din mediul urban (în cazul a două sau mai multe zone
funcţionale adiacente pentru care în acest standard sunt stabilite limite admisibile
diferite, pe linia de demarcaţie a respectivelor zone funcţionale se ia în considerare acea
limită admisibilă care are valoarea cea mai mică) sunt:
Pagina 81 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
- pentru zona industriala: LAeqT = 65 dB,
- pentru zona rezidențială: LAeqT = 60 dB.
Valorile admisibile ale nivelul de zgomot exterior pe strazi - masurat (ca Nivel de
presiune acustică continuu echivalent ponderat A, LAeqT) la bordura trotuarului ce
margineste partea carosabila - sunt următoarele:
- pentru Stradă de categorie tehnică IV, de deservire locală, LAeqT=60 dB
- pentru Stradă de categorie tehnică III, de colectare, LAeqT=65 dB
- pentru Strada de categoria tehnica II de legatura, LAeqT=70 dB;
- pentru Stradă de categorie tehnică I, magistrală, LAeqT=75-85 dB.
Valorile admisibile ale nivelul de zgomot la limita spatiilor functionale (limita
spaţiului amenajat activităţii specifice, şi nu limita proprietăţii din care fac parte aceste
spaţii, care poate fi mai extinsă), incinte industriale / spatii cu activitate comercială,
conform SR 10009-2017: Nivel de presiune acustică continuu echivalent ponderat A,
LAeqT= 65 dBA.
Ordinul Ministerului Sănătății nr. 119/ 21.02.2014, art. 16 (completat și
modificat prin Ord. M.S. nr. 994/2018) prevede următoarele aspecte privind poluarea
sonoră.
(1) Dimensionarea zonelor de protecție sanitară se face în așa fel încât în teritoriile
protejate să se asigure și să se respecte valorile-limită ale indicatorilor de zgomot, după
cum urmează:
a) în perioada zilei, între orele 7,00-23,00, nivelul de presiune acustică continuu
echivalent ponderat A (LAeqT) nu trebuie să depășească la exteriorul locuinței valoarea
de 55 dB;
b) în perioada nopții, între orele 23,00-7,00, nivelul de presiune acustică continuu
echivalent ponderat A (LAeqT) nu trebuie să depășească la exteriorul locuinței valoarea
de 45 dB;
c) 50 dB pentru nivelul de vârf, în cazul măsurării acustice efectuate la exteriorul
locuinței pe perioada nopții în vederea comparării rezultatului acestei măsurări cu
valoarea-limită specificată la lit. b).
(2) În cazul în care un obiectiv se amplasează într-o zonă aflată în vecinătatea unui
teritoriu protejat în care zgomotul exterior de fond anterior amplasării obiectivului nu
depășește 50 dB (A) în perioada zilei și 40 dB (A) în perioada nopții, atunci dimensionarea
zonelor de protecție sanitară se face în așa fel încât în teritoriile protejate să se asigure și
să se respecte valorile-limită ale indicatorilor de zgomot, după cum urmează:
a) în perioada zilei, între orele 7,00-23,00, nivelul de presiune acustică continuu
echivalent ponderat A (LAeqT) nu trebuie să depășească la exteriorul locuinței valoarea
de 50 dB;
b) în perioada nopții, între orele 23,00-7,00, nivelul de presiune acustică continuu
echivalent ponderat A (LAeqT) nu trebuie să depășească la exteriorul locuinței valoarea
de 40 dB;
c) 45 dB pentru nivelul de vârf, în cazul măsurării acustice efectuate pe perioada
nopții la exteriorul locuinței în vederea comparării rezultatului acestei măsurări cu
valoarea-limită specificată la lit. b).
Pagina 82 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
(3) Sunt interzise amplasarea și funcționarea unităților cu capacitate mică de
producție, comerciale și de prestări servicii specificate la art. 5 alin. (1) în interiorul
teritoriilor protejate, cu excepția zonelor de locuit.
(4) Amplasarea și funcționarea unităților cu capacitate mică de producție,
comerciale și de prestări servicii specificate la art. 5 alin. (1), în interiorul zonelor de
locuit, se fac în așa fel încât zgomotul provenit de la activitatea acestora să nu conducă la
depășirea următoarelor valori-limită:
a) 55 dB pentru nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat A
(LAeqT), la exteriorul locuințelor, în perioada zilei, între orele 7,00-23,00;
b) 45 dB pentru nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat A
(LAeqT), la exteriorul locuințelor, în perioada nopții, între orele 23,00-7,00;
c) 50 dB pentru nivelul de vârf, în cazul măsurării acustice efectuate pe perioada
nopții la exteriorul locuinței în vederea comparării acestei măsurări cu valoarea-limită
specificată la lit. b).
Având în vedere că cele mai apropiate locuințe se află la distanțe de cca. 350 m de
limita amplasamentului fermei, considerăm că nivelul de zgomot datorat activității fermei
nu va fi o sursă de disconfort pentru vecinătăți. Se vor lua toate masurile pentru a atenua
din zgomotul produs de utilaje si pentru a se încadra in limita legală, la limita incintei
amplasamentului. Activitățile producătoare de zgomot se vor desfășura doar în orar
diurn.
Masuri de reducere a impactului
Pentru reducerea impactului mirosului si zgomotului asupra populației,
operatorul va respecta următoarele condiții:
- toate activitățile vor fi planificate si desfășurate astfel incat impactul zgomotelor
și mirosurilor sa fie redus;
- se interzic in timpul nopții manevrele de aprovizionare/livrare, etc.;
- toate utilajele si instalatiile care produc zgomot si/sau vibratii vor fi mentinute in
stare buna de functionare; se vor utiliza ventilatoare care genereaza nivel scazut
de zgomot; sunt folosite ventilatoare cu viteză redusă;
- punctele de încărcare/descărcare a mărfurilor sunt localizate departe de
proprietați rezidențiale și intre clădiri care atenuează propagarea zgomotului;
- aparatele de spălat cu apă sub presiune sunt folosite in interiorul clădirilor;
- punctele de amplasare a motoarelor electrice sunt localizate, pe cât posibil in
interiorul clădirilor pentru atenuarea propagării zgomotului;
- se va mentine curatenia in ferma, pe drumurile de acces;
- drumurile si aleile din incinta vor fi intretinute corespunzator;
- gunoiul zootehnic va fi transportat numai cu mijloace de transport acoperite;
- se interzice desfășurarea de alte activitati decât cele specifice obiectivului.
D. Monitorizare
Pagina 83 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
Sistemul de automonitorizare in faza de exploatare are doua componente
principale:
• monitorizarea tehnologica;
• monitorizarea factorilor de mediu in zona de influenta.
Automonitorizarea tehnologica consta in verificarea permanenta a starii de
functionare a:
- utilajelor si autovehiculelor;
- sistemului de colectare a apelor uzate;
- drumurilor din incinta.
Scopul acestor activitati este asigurarea functionarii in conditiile proiectate ale
tuturor echipamentelor si instalatiilor, avand ca rezultat reducerea riscurilor de
accidente care pot avea efecte negative pentru mediu si sanatatea oamenilor.
Se monitorizeaza urmatorii parametrii tehnologici:
• Numarul de pasari animale;
• Creșterea în greutate;
• Consumul de furaje;
• Compozitia hranei, cu evidentierea continutului de proteina cruda si fosfor;
• Calcularea cantitatii anuale de azot total si fosfor total excretat;
• Consumul de apa;
• Consumul de energie electrica;
• Consumul de combustibili;
• Cantitatea de deseuri produsa.
Titularul activității raportează autorității teritoriale pentru protecția mediului
rezultatul activității de automonitorizare.
Monitorizare aer
Se propune estimarea emisiilor semnificative de poluanti in aer (amoniac si
pulberi) pe baza factorilor de emisie corespunzatori sistemului de adapostire si
continutului de proteina cruda si fosfor in furaje.
Emisiile de poluanti atmosferici in cazul unui management necorespunzator pot
sa constituie un important factor de disconfort olfactiv. Astfel, in vederea verificarii
conformarii activitatii, calitatea aerului ambiental va fi monitorizata semestrial la limita
amplasamentului, pe latura de V (spre satul Stejaru).
Pagina 84 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
Monitorizarea emisiilor incineratoarelor pentru deseuri de origine animala nu
sunt reglementate de Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deseurilor si nici de
legislatia romaneasca. De asemenea, documentele de referintă BAT pentru Cresterea
intensivă a pasarilor si a porcilor, Abatoare si subproduse animaliere sau Incinerarea
deseurilor nu fac referire la aceste tipuri de incineratoare.
Se considera ca atât timp cât se respectă conditiile tehnice de incinerare
(asigurarea pentru cel putin 2 secunde a temperaturii de 850 0C a gazelor de ardere), se
asteaptă ca emisiile de poluanti să fie putin importante.
Astfel, consideram cu nu este necesara monitorizarea emisiilor atmosferice.
Totusi in vederea evitarii deteriorarii calitatii aerului ambiental sau in cazul
aparitiei unor sesizari din partea populatiei învecinate, in timpul functionarii
incineratorului, se poate impune monitorizarea calitatii aerului ambinetal (imisii).
Monitorizarea apei și a solului
Calitatea solurilor pe care se vor imprastia dejectiile, va fi monitorizata prin
efectuarea studiilor agropedologice. Anual se va realiza monitorizarea cantitătii de azot
si fosfor total excretat rezultată din dejectiile animaliere, prin utilizarea analizei
dejectiilor animaliere pentru continutul de azot total si de fosfor total.
Monitorizarea deşeurilor
Evidenta deseurilor produse va fi tinuta lunar, conform HG 856/2002 si va
contine urmatoarele informatii:
- tipul deseului
- codul deseului
- cantitatea produsa
- data evacuarii deseului din instalatie
- data predarii deseului
- cantitatea predata catre transportator
- date privind expeditiile respinse
Vor fi pastrate inregistrari privind transportatorul de deseuri: numele, specificul
activitatii, autorizatia de functionare.
Se vor inregistra si raporta cantitatile anuale de deseuri inclusiv cantitatile de
dejectii. Se va institui un registru de evidenta: cantitati de dejectii livrate la terti, data
livrarii, numele beneficiarului, destinatia dejectiilor. Activitatea de aplicare a dejectiilor
pe camp nu este in responsabilitatea fermei. Se vor stipula clauze contractuale prin care
utilizatorul isi insuseste, sub semnatura, obligatiile legale ce ii revin la utilizarea
dejectiilor ca fertilizant, inclusiv prelevarea de probe de sol de pe terenul pe care se aplica
dejectiile. Astfel, o data pe an vor fi determinate concentratiile de azot total si fosfor total
din dejectiile animaliere.
Monitorizare ambalaje și deșeuri de ambalaje
Gestionarea ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje se va realiza în conformitate
cu prevederile Legea nr. 249/2015 din 28 octombrie 2015 privind modalitatea de
Pagina 85 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje. Raportarea datelor referitoare la
ambalaje și deșeuri de ambalaje, catre autoritatile competente pentru protectia mediului
se va realiza în conformitate cu legislatia de mediu in vigoare.
Monitorizare zgomot
Se va realiza anual, printr-un set de măsurători in următorul punct de
monitorizare: P1 – spre poarta de acces a unității, la aprox. 2 m de gard.
Vor fi ținute următoarele inregistrări și evidențe curente:
a. gospodaria de apa este dotata cu debitmetru pentru inregistrarea consumului
de apa;
b. consumul lunar de energie;
c. consumul lunar de motorina si gaze naturale;
d. numarul /efectivul de animale se inregistreaza la fiecare data de
intrare/iesire;
e. greutatea corporala se inregistreaza la fiecare data de iesire;
f. cantitatile de nutret intrate se inregistreaza la fiecare data de intrare;
consumul lunar se determina prin calcul;
g. reteta nutretului combinat este pastrata la sediul fermei;
h. cantitati de deseuri si compozitia acestora (inclusiv dejectii);
i. integritatea retelei de canalizare exterioare, si a caminelor de vizitare.
E. Probleme legate de disconfortul si plângerile populației
Plangerile populatiei privind disconfortul reprezinta o categorie de indicatori
privind relatia mediu-individ, recunoscuti de OMS si de tarile membre. Sunt indicatori cu
o anumita valoare practica in cazul unor poluanti sau situatii de poluare in care agentii
din mediu nu pot fi masurati sau monitorizati cu precizie.
Totusi acesti indicatori sufera de o serie de neajunsuri cum ar fi:
- sunt strict corelati cu perceptia riscului pentru populatie, care in majoritatea
cazurilor se situeaza la o distanta apreciabila de riscul real evaluat de
specialisti; de cele mai multe ori riscul perceput de populatie este inversat fata
de riscul real;
- sunt indicatori subiectivi, reprezentand de obicei ceea ce crede populatia
despre risc si nu ceea ce stie populatia despre risc;
- sunt indicatori in consens cu interesul populatiei chestionate si nu cu riscul
real de pierdere a sanatatii;
- sunt indicatori in functie de pragul de perceptie al fiecarei persoane (referitor
la factorul sau factorii de mediu incriminati) ceea ce face ca de multe ori un
disconfort major sa fie negat, iar un disconfort discret sa fie reclamat cu
vehementa.
Perceptia riscului pentru sanatate
Pagina 86 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
Lucrările care fac obiectul prezentului studiu, nu constituie o sursă semnificativă
de disconfort pentru aşezările umane (atât din punctul de vedere al poluării aerului, cât
şi al nivelulului de zgomot).
Perceptia riscului prezentat de tehnologiile industriale cu implicatie momentana
sau controversata asupra sanatatii (cazul in speta) este puternic influentata de factorii
psihosociali. Chiar si in conditiile in care nu s-au putut evidentia efecte semnificative in
planul cresterii morbiditatii populatiei expuse sau cand concentratiile poluantului fizico-
chimic sunt in zona de siguranta, sub nivelele maxim admise de lege, temerile oamenilor
exista iar ele trebuie intelese.
Reactii de disconfort la poluarea chimica a aerului se constata tot mai frecvent in
comunitatile contemporane, odata cu cresterea gradului lor de informare si de cultura.
Senzatia de disconfort este influentata si “modulata” de o componenta social-culturala,
oficial recunoscuta de Organizatia Mondiala a Sanatatii inca din 1979. Un plan de
protectie a populatiei va include si raportari la factorii psihosociali, mai ales atunci cand
emisiile existente, chiar reduse, se asociaza in planul perceptiei colective cu un disconfort
sau chiar risc potential, semnalat in plan subiectiv indeosebi prin mirosuri si perceptia
vizuala a pulberilor.
Mirosurile, ca reflectari subiective ale unor stimuli odorizanti, sunt greu
predictibile. Simtul mirosului se manifesta selectiv, fiind puternic influentat cultural.
Expunerea poate conduce chiar si la fenomenul adaptarii, senzatiile olfactive atenuandu-
se cu timpul.
Pulberile, prin caracterul lor vizibil si efectele lor obiective (iritarea cailor
respiratorii, tuse), conduc la perceptii mult mai obiectivabile, mai stabile, si au un
potential crescut de afectare a calitatii vietii.
Acceptabilitatea este unul din parametri importanti ai poluantilor. Ea poate fi
influentata substantial prin comunicarea cu publicul, prin sublinierea semnificatiei
sociale sau individuale a sursei poluantilor, prin recunoasterea problemei si transmiterea
informatiilor specificate in recomandarile de mai sus.
Umiditatea relativa, temperatura aerului, viteza si directia curentilor dominanti
de aer concura la dispersia si dirijarea pulberilor si mirosurilor intr-o directie opusa
zonelor locuite ale localitatii indeosebi in perioada amiezei, cand viteza vantului este
maxima iar umiditatea relativa este scazuta. Totusi, in situatia degajarii unor pulberi, gaze
si mirosuri de natura sa declanseze plangeri in randul locuitorilor expusi, perceptia
negativa poate fi modificata prin informarea adecvata a locuitorilor, prin ansamblul unor
masuri din categoria celor mentionate anterior, in scopul cresterii acceptabilitatii acestor
poluanti.
Plangerile populatiei privind disconfortul constituie un indicator cu o anumita
valoare practica privind relatia dintre individ si mediu, adoptat in situatiile in care agentii
din mediu nu pot fi cuantificati cu precizie. Remarcam unele caracteristici ale acestui
indicator, care subliniaza insa aspectul sau relativ si validitatea lui mai redusa:
a. are un caracter subiectiv si prin faptul ca este legat de ceea ce crede populatia
despre risc, si nu ceea ce stie despre el;
Pagina 87 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
b. este legat de perceptia “riscului pentru populatie” – indicator subiectiv, la
randul lui – care nu se afla intr-o relatie nemijlocita cu riscul “real” estimat de
specialisti; perceptia se poate situa uneori la mare distanta fata de marimea
riscului “real”;
c. tine seama de interesul locuitorilor intr-o perspectiva mai larga si nu doar de
riscul real al periclitarii sanatatii lor;
d. se afla in relatie cu “pragul de perceptie” individual al riscului (al fiecarei
persoane), fiind posibile distorsiuni majore, cu ignorarea sau supraestimarea
unor riscuri specifice (faptul alimentand in continuare un dezacord persistent
intre cetateni, agentul economic, forurile de specialitate si autoritati).
Cea mai importanta dimensiune a mirosului este acceptabilitatea. Acesta poate
fi cel mai bine promovata printr-o campanie de relatii cu publicul, incluzand
recunoasterea problemei, demonstrand dorinta de a face ceva in acest sens, de a da
sugestii pentru solutionarea plangerilor, si eforturi de a educa populatia cu privire la
importanta industriei zootehnice si a implicatiilor eliminarilor acesteia.
Relatiile cu publicul
Fermele de animale sunt posibile generatoare de conflicte atat in relatia cu mediul
inconjurator, cat si cu receptorii umani din colectivitatile invecinate.
A fost propus un model si o tactica de comunicare a riscului pentru sanatate,
tinand seama de gravitatea acestuia:
1. In cazul emisiilor continue sau intermitente, de intensitate scazuta, cu un
potential redus de periclitare a sanatatii publice, sesizabile de un numar semnificativ de
persoane (care se simt periclitate sau deranjate si care au formulat, eventual, plangeri
verbale sau scrise), se procedeaza la informarea lor selectiva privind:
- informatii legate de lipsa pericolului real pentru sanatate;
- calitatea si prestigiul surselor acestor informatii (autoritate medicala, inspectorat,
dispensar, agentie, centru, institut medical sau tehnic);
- natura poluantilor si nivelele momentane si cumulate ale acestora in factorii de
mediu (aer, apa), gradul si aria de raspandire a poluantilor (harta raspandirii
locale); sublinierea faptului ca normele regulamentare si legale nu sunt depasite;
- masurile tehnice si organizatorice luate de catre agentul economic pentru
reducerea in continuare a nivelelor de contaminare;
- descrierea actiunilor de informare a publicului aflate in curs sau preconizate;
- mentionarea autoritatilor locale sau nationale care cunosc problema si care au fost
antrenate in modalitati de supraveghere si limitare a emisiilor potential toxice;
- numarul canalelor de informare poate fi restrans la minimum necesar.
2. In cazul emisiilor de intensitate mai mare, cu potential de periclitare a sanatatii
publice, pe langa masurile de mai sus, cu modificarile necesare, legate de efectele dovedite
pe starea de sanatate la concentratiile efective din zona, inclusiv comunicarea hartii
distributiilor locale, se vor inscrie si urmatoarele actiuni:
Pagina 88 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
- comunicarea masurilor de siguranta ce pot fi luate la nivel individual, familial sau
comunitar, de limitare a contaminarii organismului (a inhalarii, ingestiei sau
contaminarii pielii) sau a mediului cu poluantii specifici;
- largirea si multiplicarea canalelor de comunicatie, cu includerea scolilor si
educatorilor, cu antrenarea medicilor de familie si familiilor potential afectate,
aflate in ariile de contaminare si in cele limitrofe;
- comunicarea anticipata a masurilor ce trebuie luate in cazul unui incident de
contaminare fizico-chimica a mediului, pe categorii de responsabili si de populatie
expusa;
- comunicarea unor informatii, cu rol de “activare” a memoriei colective, privind
beneficiile economice ale activitatii cu efecte poluante si semnificatia sociala a
functionarii obiectivului, ocuparea fortei de munca etc. (cu scopul cresterii
“acceptabilitatii” sursei cu potential poluant).
5. ALTERNATIVE
Pot fi luate in considerație următoarele alternative:
1) Pastrarea actualei locații și mutarea locuințelor pentru a respecta zona de
protecție sanitară prevăzută de Ord. 119/2014 - 994/2018 (1000 m în jurul
perimetrului obiectivului, conform art. 11). Această alternativă, deși beneficiază de
prevederile L204/2008, art. 5 (Deținătorii de exploatații agricole care au fost infiintate
si funcționează cu respectarea prevederilor legale si in perimetrul cărora s-au construit
locuințe sau alte obiective socioeconomice cu nerespectarea restricțiilor impuse de
Ordinul ministrului sanatatii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igiena si a
recomandărilor privind mediul de viata al populației, cu modificările si completările
ulterioare, pot iniția proceduri judiciare in vederea demolării acelor construcții
neautorizate sau a celor autorizate fara respectarea prevederilor legale in vigoare, cu
scopul exclusiv de a preveni si limita disconfortul si riscurile sanitare) ar avea serioase
implicații sociale, limita de 1000 de m cuprinzând locuinţe particulare.
2) Coabitarea fermei și locuințelor, cu minimizarea impactului asupra mediului si
sănătății populației rezidente. Această alternativă este posibilă pe de o parte prin
optimizarea si rentabilizarea activității zootehnice productive și adoptarea unor
măsuri de reducere a riscului asupra mediului și implicit asupra sănătății populației
și pe de altă parte, prin acceptarea condițiilor impuse de fermă (pentru prevenirea
epizootiilor) și asumarea eventualului disconfort (care ar putea apărea în anumite
condiții meteorologice defavorabile) de către populația aflată în zona învecinată
fermei.
Această alternativă ar permite păstrarea activității din zonă, existența locurilor
de munca pentru populație si o contribuție financiară la taxele si impozitele locale.
Dezavantajul acestei alternative este dat de potențialul disconfort, în anumite condiții
climatice defavorabile, în special datorită mirosurilor produse de activitatea de la fermă.
Conform datelor prezentate în rapoartele de incercare realizate de ALS Life
Sciences Romania SRL, și a estimarilor calculelor de dispersie, se pot trage concluziile că
Pagina 89 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
în condițiile obișnuite de funcționare, activitatea desfășurată nu va genera substanţe
periculoase la niveluri care pot determina riscuri semnificative asupra stării de sănătate
a populaţiei. Factorii de disconfort sunt indicatori subiectivi și nu se pot cuantifica într-o
formă matematică care să permită o evaluare de risc.
Recomandăm Alternativa 2), caz în care se impun o serie de condiţii specifice.
6. CONDIȚII ȘI RECOMANDĂRI
Considerăm ca obiectivul poate avea un impact pozitiv din punct de vedere socio-
economic în zonă, iar eventualul impact negativ asupra sănătății populației poate fi evitat
prin respectarea următoarelor condiții.
Obiectivul va fi protejat in sensul interdicției accesului persoanelor străine in
incinta.
Exploatarea obiectivului se va face cu respectarea condiţiilor de biosecuritate
astfel încât să nu producă poluarea mediului şi risc pentru sănătatea vecinilor.
Împotriva senzației de disconfort a populației prin producerea de eventuale
zgomote, vibrații, mirosuri, praf, fum a investiţiei propuse, care afectează liniştea publică
sau locatarii din apropierea obiectivului se vor asigura mijloacele adecvate de limitare a
nocivităților, astfel încât sa se încadreze in normele din standardele in vigoare.
Manipularea materiei prime și a deșeurilor se va face astfel încât să se evite
degajarea de particule sau mirosuri care ar produce disconfort populației învecinate și se
vor lua măsuri pentru evitarea poluării apei freatice.
Manevrarea cu grija a asternutului uzat, colectarea si incarcarea in mijloacelor
auto a intregii cantitati de asternut, evitarea descarcarii neglijente direct pe suprafete de
teren nebetonate, evitarea pierderilor pe traseul de transport. Refacerea suprafetei
aleelor betonate, prioritar in zona in care se face evacuarea asternutului uzat din hale.
Nu se va recurge la depozitari necontrolate de deșeuri solide sau lichide rezultate
din procesul tehnologic. Îndepărtarea deșeurilor din incinta și dezinfectia/ dezinsectia/
deratizarea se vor face conform procesului tehnologic declarat la autoritățile de
reglementare, cu respectarea măsurilor pentru evitarea descompunerii deșeurilor si
degajării de gaze nocive sau mirositoare, precum si pentru reducerea riscului de apariție
a unor boli infecțioase.
Se va intocmi si respecta planul de gestionare a disconfortului olfactiv. Se va
întocmi un plan de prevenire si combatere a poluării accidentale, cu masuri care sa
prevină inundarea amplasamentului la ploi torențiale. Se va întocmi unui plan de acțiune
in timpul inundațiilor si a unui plan de deszăpezire, pe timp de iarna, pentru înlăturarea
efectelor căderilor masive de zăpada.
Dacă DSP / APM județean vor considera necesar, se va întocmi un plan de
monitorizare prin analize efectuate de un laborator acreditat, la limita cu cele mai
apropiate locuințe, in special în timpul verii. Depășirea valorilor prevăzute în normele
sanitare va conduce la aplicarea de măsuri tehnice, organizatorice și/sau limitarea
activității poluatoare.
Pagina 90 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
Recomandăm ca zona de locuințe a localității să nu se mai extindă spre fermă –
terenul neconstruit existent va fi considerat zonă de protecție sanitară - în procedura de
autorizare a noilor construcții din acestă zonă, DSP județean va stabili necesitatea
efectuării studiului de impact asupra sănătății, în funcție de natura fiecărui obiectiv.
7. CONCLUZII
Amplasamentul fermei de pui are următoarele vecinatati:
• la nord: teren agricol la limita amplasamentului; satul Popesti, zona de locuinte la
distanta de cca. 1100 m de limita amplasamentului; satul Brazii de Sus, zona de
locuinte la distanta de cca. 1600 m de limita amplasamentului;
• la est: teren agricol la limita amplasamentului;
• la sud: teren agricol la limita amplasamentului; paraul Viisoara la distanta de cca.
200 m de limita amplasamentului; raul Prahova la distanta de cca. 750 m de limita
amplasamentului;
• la vest: drum de acces DC 103 la limita amplasamentului; teren agricol; satul
Stejaru, zona de locuinte la distanta de cca. 350 m de limita amplasamentului.
Distanta fata de cea mai apropiata zona locuita este de cca. 350 m (Stejaru).
Ferma este amplasata la o distanta de aprox. 200 m de parâul Viisoara și de cca
750 m de raul Prahova.
În condiţiile respectării integrale a prezentului proiect si a recomandărilor din
prezentul referat aceste distanţe pot fi considerate perimetru de protecţie sanitară; la
capacitatea prevăzută în proiect, obiectivul poate funcționa pe amplasamentul existent.
Conform datelor prezentate în rapoartele de incercare realizate de ALS Life
Sciences Romania SRL și in calculele de dispersie, se estimează că în condițiile obișnuite
de funcționare a fermei, activitatea desfășurată nu va genera substanţe periculoase la
niveluri care pot determina riscuri semnificative asupra stării de sănătate a populaţiei.
Pentru reducerea emisiilor se impune menținerea curățeniei în incinta fermei, cu
îndepărtarea deșeurilor, pentru evitarea descompunerii acestora şi degajării de gaze
nocive sau mirositoare, precum şi pentru reducerea riscului de apariţie a unor boli
infecţioase și se recomandă ca în jurul obiectivului să se înfințeze și să se întrețină o
perdea de vegetație cu scopul de diminuare a mirosurilor şi de ecranare a zgomotului.
Considerăm ca obiectivul de investiție „FERMA DE CREȘTERE A PUILOR DE
CARNE”, situat în comuna Brazi, județul Prahova, poate avea un impact pozitiv din
punct de vedere socio-economic în zonă, iar eventualul impact negativ asupra sănătății
populației poate fi evitat prin respectarea condițiilor enumerate.
8. SURSE BIBLIOGRAFICE
- Ordin MS nr. 119 /2014 Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 127 din 21.02.2014
pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al
populaţiei, cu modificările si completările ulterioare
Pagina 91 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
- Ord. 1524/2019 pentru aprobarea Metodologiei de organizare a studiilor de evaluare a
impactului anumitor proiecte publice și private asupra sănătății populației.
- Ord. M. S. nr. 1030/2009 (modificat prin Ord. 251/2012, Ord. 1185/2012) privind
aprobarea procedurilor de reglementare sanitară pentru proiecte de amplasare,
construcţie, amenajare şi reglementări sanitare a funcţionării obiectivelor şi a
activităţilor desfăşurate.
- S. Mănescu – Tratat de igienă ; Ed. med. vol.I, Bucureşti, 1984
- Susan Thompson, Faculty of the Built Environment, University of New South Wales, A
planner’s perspective on the health impacts of urban settings, Vol. 18(9–10) NSW Public
Health Bulletin
- https://www.who.int/hia/examples/agriculture/whohia008/en/
- Baskin-Graves L, Mullen H, Aber A, Sinisterra J, Ayub K, Amaya-Fuentes R, et al. Rapid
Health Impact Assessment of a Proposed Poultry Processing Plant in Millsboro,
Delaware. International journal of environmental research and public health. 2019 Sep
16;16(18). PubMed
- Lock K, Gabrijelcic-Blenkus M, Martuzzi M, Otorepec P, Wallace P, Dora C, et al. Health
impact assessment of agriculture and food policies: lessons learnt from the Republic of
Slovenia. Bulletin of the World Health Organization. 2003;81(6):391-8. PubMed
- Hashemi M, Sadeghi A, Dankob M, Aminzare M, Raeisi M, Heidarian Miri H, et al. The
impact of strain and feed intake on egg toxic trace elements deposition in laying hens
and its health risk assessment. Environmental monitoring and assessment. 2018 Aug
21;190(9):540. PubMed
- Lester C, Temple M. Health impact assessment and community involvement in land
remediation decisions. Public health. 2006 Oct;120(10):915-22. PubMed
- Triolo L, Binazzi A, Cagnetti P, Carconi P, Correnti A, De Luca E, et al. Air pollution impact
assessment on agroecosystem and human health characterisation in the area
surrounding the industrial settlement of Milazzo (Italy): a multidisciplinary approach.
Environmental monitoring and assessment. 2008 May;140(1-3):191-209. PubMed
- Lock K, McKee M. Health impact assessment: assessing opportunities and barriers to
intersectoral health improvement in an expanded European Union. Journal of
epidemiology and community health. 2005 May;59(5):356-60. PubMed
- Rosenberg BJ, Barbeau EM, Moure-Eraso R, Levenstein C. The work environment impact
assessment: a methodologic framework for evaluating health-based interventions.
American journal of industrial medicine. 2001 Feb;39(2):218-26. PubMed
- http://www.hc-sc.gc.ca/hppb/ phdd/determinants/index.html
- Ison E (2000) Resource for health impact assessment. Volume 1. London: NHSE
- http://www.london.gov.uk/mayor/health_commission/2001/hltfeb27/papers/hlthfe
b27item5a.pdf (January 2002)
- Maconachie M, Elliston K (2002) A guide to doing a prospective Health Impact Assessment
of a Home Zone. Plymouth: University of Plymouth
- McIntyre L, Petticrew M (1999) Methods of health impact assessment: a literature review.
Glasgow: MRC Social and Public health Sciences Unit
Pagina 92 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
- The Merseyside Guidelines for Health Impact Assessment. Liverpool: Merseyside Health
Impact Assessment Steering Group South & West Devon Health Authority (2001)
- The World Health Organisation Constitution. Geneva: WHO World Health Organisation
(1998)
- Health Impact Assessment: Gothenburg consensus paper. (December 1999), Brussels:
WHO European Centre for Health Policy
- Barton H, Tsourou C (2000) Healthy Urban Planning. London: Spon (for WHO Europe)
- Supplementary Guidance for Conducting Health Risk Assessment of Chemical Mixtures, US
EPA, 2000
- IGHRC (2009) Chemical Mixtures: A Framework for Assessing Risk to Human Health
(CR14). Institute of Environment and Health, Cranfield University, UK.
- Haddad S, Beliveau M, Tardif R, Krishnan K. A PBPK modeling-based approach to
account for interactions in the health risk assessment of chemical mixtures.
Toxicological sciences : an official journal of the Society of Toxicology. 2001
Sep;63(1):125-31. PubMed
Acest material nu înlocuiește acordul vecinilor. Orice reclamație din partea
vecinilor se rezolvă de către beneficiar. IMPACT SANATATE SRL nu îşi asumă responsabilitatea rezolvării acestor conflicte.
Materialul a fost efectuat, in baza documentaţiei prezentate, in condiţiile actuale de amplasament si in contextul legislaţiei şi practicilor actuale. Orice modificare intervenită in documentația depusa la dosar sau/si nerespectarea recomandărilor si condiţiilor menţionate in acest material, duce la anularea lui.
Elaborator, Dr. Chirilă Ioan
Medic Primar Igienă Doctor în Medicină
Pagina 93 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
9. REZUMAT
Beneficiar: S.C. AGRISOL INTERNATIONAL RO S.R.L., Sediu: oraș Boldești Scăeni,
str. Morii, nr. 38, jud. Prahova, J29/986/1999, CUI: 11323902
Obiectiv de investiție: „FERMA DE CREȘTERE A PUILOR DE CARNE”, situat în
comuna Brazi, județul Prahova
Ferma de creştere a puilor administrata de SC AGRISOL INTERNATIONAL RO SRL
este amplasată in intravilanul localitatii Brazi, nr. cadastral 10256, la sud de satul Popesti,
la sud – vest de satul Brazii de Sus si la nord - est de satul Stejaru. Distanta fata de cea mai
apropiata zona locuita este de cca. 350 m (Stejaru). Terenul aferent fermei de crestere a
puilor, în suprafaţă de 65 828 mp, din care suprafata construita este de 27 927 mp, este
proprietatea SC AGRISOL INTERNATIONAL RO SRL conform Extrasului de carte funciara.
Accesul la ferma se face din DC 103 Popesti - Stejaru.
Activele Fermei nr. 6 Brazi, componenta a S.C. AGRISOL INT. RO. SRL Boldesti-
Scaieni, au fost preluate in anul 1999 in urma unui contract de vanzare cumparare de la
societatea Avicola Ploiesti care s-a dizolvat. Atat in prezent cat si in trecut spatiile
productive ale fermei au fost folosite pentru cresterea pasarilor. Activitatea de cresterea
pasarilor pe amplasament dateaza din anii 1980.
Principalul obiectiv de activitate al S.C. AGRISOL INTERNAŢIONAL RO S.R.L îl
constituie „Creşterea pasărilor'' - cod CAEN 0147. Activitatea fermei consta in cresterea
puilor de carne la sol de la varsta de o zi pana la varsta de 35 - 42 zile si o greutate de 2,2
- 2,5 kg cand sunt livrati abatoarelor. Durata unui ciclu de crestere este de 35 - 42 zile.
In prezent, activitatea in ferma se desfăşoară pe un singur amplasament in 12 hale
de productie identice, cu suprafața construită de 2170 mp și o suprafață utilă de
aproximativ 1975 mp, fiecare cu o capacitate 25000 locuri /hala, 300.000
locuri/serie/ferma, 5 - 6 serii/an, la un regim de funcţionare de 24 h/zi, timp de 365
zile/an. Sistemul de adăpostire este hală cu ventilație naturala și fortață, cu pardoseala
acoperită cu paie sau talas și echipamente de adăpătoare fără scurgeri.
In consecinta, conform Anexei 1 a Legii nr. 278/2013 privind emisiile industriale,
activitatile descrise mai sus fac parte din categoriile de activitati industriale pentru care
este necesară obţinerea autorizaţiei integrate de mediu, incadrandu-se la pct. 6.6. a)
"Creşterea intensivă a păsărilor de curte si a porcilor, cu capacitati de peste 40.000 de
locuri pentru pasari de curte.
Întreaga activitate productiva legata de instalatia de crestere a puilor de carne se
desfasoara în interiorul halelor de crestere, în exteriorul halelor desfasurându-se doar
activitati care deservesc activitatea de baza (transport, aprovizionare cu materiale şi
furaje, evacuarea dejectiilor si apelor uzate).
Toate halele sunt echipate cu instalatii tehnologice automatizate pentru furajare.
Se aplica tehnica de furajare BAT care inseamna cantitate si compozitie a furajului dupa
retete diferentiate pe faze de crestere in functie de varsta. Principala materie prima o
constituie efectivele de 300 000 pui de o zi/serie.
Pagina 94 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
Amplasamentul fermei de pui are următoarele vecinatati:
• la nord: teren agricol la limita amplasamentului; satul Popesti, zona de locuinte la
distanta de cca. 1100 m de limita amplasamentului; satul Brazii de Sus, zona de
locuinte la distanta de cca. 1600 m de limita amplasamentului;
• la est: teren agricol la limita amplasamentului;
• la sud: teren agricol la limita amplasamentului; paraul Viisoara la distanta de cca.
200 m de limita amplasamentului; raul Prahova la distanta de cca. 750 m de limita
amplasamentului;
• la vest: drum de acces DC 103 la limita amplasamentului; teren agricol; satul
Stejaru, zona de locuinte la distanta de cca. 350 m de limita amplasamentului.
Distanta fata de cea mai apropiata zona locuita este de cca. 350 m (Stejaru).
Ferma este amplasata la o distanta de aprox. 200 m de parâul Viisoara și de cca
750 m de raul Prahova.
În condiţiile respectării integrale a prezentului proiect si a recomandărilor din
prezentul referat aceste distanţe pot fi considerate perimetru de protecţie sanitară; la
capacitatea prevăzută în proiect, obiectivul poate funcționa pe amplasamentul existent.
Pot fi luate in considerație următoarele alternative:
3) Pastrarea actualei locații și mutarea locuințelor pentru a respecta zona de
protecție sanitară prevăzută de Ord. 119/2014 - 994/2018 (1000 m în jurul
perimetrului obiectivului, conform art. 11). Această alternativă, deși beneficiază de
prevederile L204/2008, art. 5 (Deținătorii de exploatații agricole care au fost infiintate
si funcționează cu respectarea prevederilor legale si in perimetrul cărora s-au construit
locuințe sau alte obiective socioeconomice cu nerespectarea restricțiilor impuse de
Ordinul ministrului sanatatii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igiena si a
recomandărilor privind mediul de viata al populației, cu modificările si completările
ulterioare, pot iniția proceduri judiciare in vederea demolării acelor construcții
neautorizate sau a celor autorizate fara respectarea prevederilor legale in vigoare, cu
scopul exclusiv de a preveni si limita disconfortul si riscurile sanitare) ar avea serioase
implicații sociale, limita de 1000 de m cuprinzând locuinţe particulare.
4) Coabitarea fermei și locuințelor, cu minimizarea impactului asupra mediului si
sănătății populației rezidente. Această alternativă este posibilă pe de o parte prin
optimizarea si rentabilizarea activității zootehnice productive și adoptarea unor
măsuri de reducere a riscului asupra mediului și implicit asupra sănătății populației
și pe de altă parte, prin acceptarea condițiilor impuse de fermă (pentru prevenirea
epizootiilor) și asumarea eventualului disconfort (care ar putea apărea în anumite
condiții meteorologice defavorabile) de către populația aflată în zona învecinată
fermei.
Această alternativă ar permite păstrarea activității din zonă, existența locurilor
de munca pentru populația din zona si o contribuție financiară la taxele si impozitele
locale. Dezavantajul acestei alternative este dat de potențialul disconfort, în anumite
Pagina 95 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
condiții climatice defavorabile, în special datorită mirosurilor produse de activitatea de
la fermă. Recomandăm Alternativa 2), caz în care se impun o serie de condiţii specifice.
Pentru factorul de mediu aer
În situația cea mai probabilă (condițiile atmosferice obișnuite ale zonei), imisiile
estimate de amoniac se vor încadra în limitele admise, în zona celor mai apropiate
locuințe (aflate la distanțe de cca. 350 m de ferma de păsări). Nu vor exista depășiri ale
CMA medie zilnica nici in conditiile meteorologice cele mai defavorabile, la finalul ciclului
de creștere a pasarilor (situatie ipotetica, putin probabila); și în acest scenariu, valorile
se vor incadra in CMA de scurta durata. Conform datelor prezentate în rapoartele de
incercare realizate de ALS Life Sciences Romania SRL, și in calculele de dispersie, se
estimează că în condițiile obișnuite de funcționare a fermei, activitatea desfășurată nu va
genera substanţe periculoase la niveluri care pot determina riscuri asupra stării de
sănătate a populaţiei. Pentru reducerea emisiilor se recomandă menținerea curățeniei în
incinta obiectivului, cu îndepărtarea deșeurilor, pentru evitarea descompunerii acestora
şi degajării de gaze nocive sau mirositoare, precum şi pentru reducerea riscului de
apariţie a unor boli infecţioase și se recomandă ca în jurul obiectivului să se înfințeze și
să se întrețină o perdea de vegetație cu scopul de diminuare a mirosurilor şi de ecranare
a zgomotului.
Pentru factorul de mediu apă
Activitatea AGRISOL INTERNATIONAL RO nu are efecte directe asupra apelor
subterane sau de suprafata. Masurile de prevenire si control a poluarii apelor, prezentate
au drept consecinta eliminarea impactului asupra apelor. Apele uzate menajere provenite
de la obiectele sanitare din cladirea administrativa, sunt preluate prin racorduri si
colectoare in pardoseala, cu tuburi si piese specifice de scurgere, cu descărcare în cele 2
bazine vidanjabile in care se colecteaza si apele rezultate de la spalarea halelor. Controlul
periodic asupra starii tehnice si interventiile in cazul unor defectiuni la toate instalatiile
de colectare si evacuare, vor conduce la o diminuare a impactului asupra apelor din zona
de influenta. Au fost selectate produse de igienizare biodegradabile. Igienizarea spațiilor
și echipamentelor se realizează cu mașini de spălare cu apă sub presiune, ceea ce conduce
la o reducere a consumurilor de apă și detergenți.
Pentru factorul de mediu sol
Principalele activitati desfasurate in ferma studiata se desfasoara in spatii inchise.
Masurile de prevenire si control a poluarii factorilor de mediu, prezentate au drept
consecinta si eliminarea impactului asupra solului. Astfel, rezulta ca poluarea solului si a
subsolului nu se poate produce decat accidental. In plus, folosirea dejectiilor in agricultura
se face cu respectarea Bunelor practici agricole. Pentru determinarea calitatii solului de pe
amplasamentul fermei, anual au fost prelevate si analizate probe de sol, din care au rezultat
următoarele: pentru cupru, zinc si THP valorile se situează sub valorile normale.
Rezultatele analizelor releva ca solul de pe amplasament nu este poluat.
Pagina 96 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
Pentru zgomot
Principalele activitati desfasurate in ferma studiata se desfasoara in spatii inchise.
Masurile de prevenire si control a emisiilor de zgomot au drept consecinta reducerea
nivelului de zgomot. Anual, titularul a determinat nivelul zgomotului generat de
activitatile de pe amplasament. Valoarea determinata la limita amplasamentului a fost de
59,4 dB(A). Astfel, nivelul de zgomot generat de activitatile din ferma se incadreaza in
limitele impuse de STAS 10009/88. Având în vedere că cele mai apropiate locuințe se află
la distanțe de cca. 350 m de limita amplasamentului fermei de pui, considerăm că nivelul de
zgomot datorat activității fermei nu va fi o sursă de disconfort pentru vecinătăți. Se vor lua
toate masurile pentru a atenua din zgomotul produs de utilaje si pentru a se încadra in
limita legală, la limita incintei amplasamentului. Activitățile producătoare de zgomot se
vor desfășura doar în orar diurn.
Managementul deșeurilor
În incinta fermei exista spatii special amenajate pentru depozitarea temporara a
tuturor deseurilor generate. In conditii normale, în incinta fermei sunt depozitate doar
deseuri menajere, în europubele şi cadavre de animale in spatii frigorifice special
amenajate. Dejecţiile animaliere sunt colectate impreuna cu asternutul permanent de
crestere si evacuat in afara fermei, direct la beneficiari. Dejectiile solide formate din
asternutul de paie imbibat cu gainat de pasare si cu resturi de hrana, care se aduna din
hale, se colecteaza prin curatare mecanica sau manuala si se evacueaza in exteriorul
halelor, pe aleea betonata. In aceeasi zi, acestea se incarca in mijloace auto si se livreaza
direct beneficiarilor. In situatii exceptionale (lipsa beneficiari, lipsa mijloace auto,
drumuri impracticabile), dejectiile sunt pastrate in hale.
Managementul mirosurilor
Pentru reducerea emisiilor din halele de productie SC AGRISOL INTERNATIONAL
RO SRL aplica tehnici BAT in ceea ce priveste sistemul de adapostire (BREF 4.6.4.1) si
furajarea diferentiata pe faze de crestere (BREF 4.3.2.1). In vederea reducerii impactului
local, procesarea dejectiilor se realizeaza pe alte amplasamente, dejectiile fiind evacuate
de pe amplasament in aceeasi zi cand sunt scoase din hale. Pentru diminuarea mirosurilor
se pot utiliza aditivi care, aplicati in zonele generatoare de miros, conduc la schimbarea
caracteristicilor si proprietatilor sursei generatoare (dejectii, ape uzate), cu reducerea de
compusi gazosi, amoniac, hidrogen sulfurat, stabilizarea microorganismelor patogene,
reducerea mirosurilor neplacute. Titularul a implementat un Plan de gestionare a
mirosurilor generate din activitatea femei. Sunt prevazute masuri pentru prevenirea
generarii dar si pentru reducerea mirosurilor.
Considerăm ca obiectivul poate avea un impact pozitiv din punct de vedere socio-
economic în zonă, iar eventualul impact negativ asupra sănătății populației poate fi evitat
prin respectarea următoarelor condiții.
Obiectivul va fi protejat in sensul interdicției accesului persoanelor străine in
incinta.
Pagina 97 Acest document este proprietatea SC IMPACT SANATATE SRL. Reproducerea și/sau retransmiterea totală sau parțială se poate face doar cu respectarea dreptului de autor.
Exploatarea obiectivului se va face cu respectarea condiţiilor de biosecuritate
astfel încât să nu producă poluarea mediului şi risc pentru sănătatea vecinilor.
Împotriva senzației de disconfort a populației prin producerea de eventuale
zgomote, vibrații, mirosuri, praf, fum a investiţiei propuse, care afectează liniştea publică
sau locatarii din apropierea obiectivului se vor asigura mijloacele adecvate de limitare a
nocivităților, astfel încât sa se încadreze in normele din standardele in vigoare.
Manipularea materiei prime și a deșeurilor se va face astfel încât să se evite
degajarea de particule sau mirosuri care ar produce disconfort populației învecinate și se
vor lua măsuri pentru evitarea poluării apei freatice.
Manevrarea cu grija a asternutului uzat, colectarea si incarcarea in mijloacelor
auto a intregii cantitati de asternut, evitarea descarcarii neglijente direct pe suprafete de
teren nebetonate, evitarea pierderilor pe traseul de transport. Refacerea suprafetei
aleelor betonate, prioritar in zona in care se face evacuarea asternutului uzat din hale.
Nu se va recurge la depozitari necontrolate de deșeuri solide sau lichide rezultate
din procesul tehnologic. Îndepărtarea deșeurilor din incinta și dezinfectia/ dezinsectia/
deratizarea se vor face conform procesului tehnologic declarat la autoritățile de
reglementare, cu respectarea măsurilor pentru evitarea descompunerii deșeurilor si
degajării de gaze nocive sau mirositoare, precum si pentru reducerea riscului de apariție
a unor boli infecțioase.
Se va întocmi si respecta un plan de gestionare a disconfortului olfactiv. Se va
întocmi un plan de prevenire si combatere a poluării accidentale, cu masuri care sa
prevină inundarea amplasamentului la ploi torențiale. Se va întocmi unui plan de acțiune
in timpul inundațiilor si a unui plan de deszăpezire, pe timp de iarna, pentru înlăturarea
efectelor căderilor masive de zăpada.
Dacă DSP / APM județean vor considera necesar, se va întocmi un plan de
monitorizare prin analize efectuate de un laborator acreditat, la limita cu cele mai
apropiate locuințe, in special în timpul verii. Depășirea valorilor prevăzute în normele
sanitare va conduce la aplicarea de măsuri tehnice, organizatorice și/sau limitarea
activității poluatoare.
Recomandăm ca zona de locuințe a localității să nu se mai extindă spre fermă –
terenul neconstruit existent va fi considerat zonă de protecție sanitară - în procedura de
autorizare a noilor construcții din acestă zonă, DSP județean va stabili necesitatea
efectuării studiului de impact asupra sănătății, în funcție de natura fiecărui obiectiv.
Elaborator,
Dr. Chirilă Ioan
Medic Primar Igienă
Doctor în Medicină