Nr. 190. Anal LXXIV. Braşov, Marţi-Mercuri în 31 Angnst (13 Septemvrie) 1911.
Apare în fiecare zi de lucru.Abonam, ntul: pentru Austro-Ungarla pe an 24 cor., pe V2 *n 12 cor., pt V« an 6 cor. Pentru România şi străinătate pe an 40 franci, pe V2
in 20 franci., pe V« *n 10 franci. Număr de Duminecă 8 franci pe an.
R e d a c ţ i a ,T i p o g r a f i a şi A d m i n i s t r a ţ i a : B R A Ş O V , PIAŢA MARE Nr. 30.
Telefon: Nr. 226.
Pentru Braşov cu dusul acasă pe an 24 cor., Fără dus acasă pe an 20 cor. pe V2 an 10 cor., pe 7* an 5 cor. Un număr 10 bani. Inserate : un şir petit 20 bani pentru o publicare. Publicări mal dese după tarif şl Tnvoială. —- Reclame pe pagina a 3-a un şir 20 bani.
Convocător.
Î Aderenţii partidului naţional rolo din comitatul Aradului sunt avocaţi la
adunarea poporală,
> are se va ţinea în Buteni la 4117 ■ ştemvrie 1911, Dumineca, la oarele
11 a. m. pe piaţa dinaintea casei co- DQDale. cu următoarea
ordine de si:
1) situaţia politică;2) V o tu l u n iv e r s a l ,
3) Proiectele militare ;4) Proiect de rezoluţii.
Buteni, 9 Septemvrie n. 1911.
Comitetul aranjator:
Cornel Lazar, protopop Hălmagiu, Dr. Jorel Grozda, Dr. ioan Papp, Dr. Cornel Iii, Ioan Cosma, Petru Pârva, G eorge iidreica, Petru Ţiucra, Ştefan Peneş, A r- tidie Cacinca, Ioan Coloja, F lo rea Fânaţa, Teodor Borlea, Petru Draga, Ioan Iercoşan, Tasile Doncea, Constantin Giura, Ioan Hale, Florea Giura, M itru Fica, Petru Ruja, Iu Bodea, adm. prot. Buteni, Mihai Lu- pei (Todaş), Mihaiu Lupei (H erţe ), Ioan fiorga, N icolae Lunuţ, G ligor Frenţ, G. Ruja, Ioan T rif, Iuliu Faur, Petru Bejan, Ioan Braiţ, Lazar Oprea, D ionisie Matheeş, t e e Popa, Crăciun Mihuţ, Teren ţie Mi-
■Tnţa, I. Boria, G eorge Stoia, P in tea Radu, Siiion Lupşa, N icolae Ursa, Teodor Ursa,
| kam Giurgiu, Silviu Ganea, N icolae Her* lei, Nicolae Oana, T eodor H erbei, A ron Pop, Ioan Popovici (Bârsanul), Iiarion V er-
figan, Ioan Nemeş, Ioan Birău senior, Ioan Mu, iunior, Augustin Mihulin, Patrich ie
I Covaci, Pavel Vesa, Pavel Bene, Teodor Rada, Iancu Mihulin, N icolae Ardelean , Pomul Raţ, Ioan Betea, N icolae Ştefea, Petru Oprea, A lexandru Nica, Ioan Popo- rici, Cornel Novac, Ioan Iancin, Ştefan Albu, Constantin Tâmpa, V ic to r Faur, Petru Motocan, Vasoi Ioan, Pârva Uie, Cornel Săbău, G ligor Uea, G eorge Costina, Romul Hărduţ, Ioan Sărac, M axim ilian Mi- elean, Savu Dorea, T eodor Feier, Constanţi Băbuţă, Iova Costea, Petru Lazar, Ioan Frugia, Axentie Codrean, F lore Jurcan, fiore Lazar, Pe tre Ccciu, Iorga Lazar, Dumitru Ancuţa, Ioan Giurgiu, Pavel Agieu, Eutimiu Agieu , Pantelim on Covaci, Terenţie Cociu, Tăoase Cociu ,Zâhărie Mil-
lian, G eorge Millian, loan Faur, Pavel Je- bea, Teren ţie Costea, loan Târla, Fabriţiu Bodea, Cornel Bodea, T eodor Draia, Sabin Micluţia, loan Popa, Mihaiu Popa, Teodor Bălaş, Ştefan Stan, loan Aodreiu , Sinesle loja , Aurel Borlea.
Serbările EMKE.1.
Vineri, în 8 Septemvrie c. s’au ţinut la Cluj serbările iubilare ale „Societăţii culturale maghiare ardelene*4. Acum s’au împlinit adecă 25 de ani de când a luat fiinţă aceasta societate „culturală** spre a apăra maghiarismul din Ardeal de atacurile şi cutropirea străinilor, cari îşi ridicau capul să-I înghită şi anume în România în chipul societăţii „Carpaţii“, mama Ligei de azi, în Germania, ca Deutscher Schulverein şi. Alldeutscher Verband, iar în Rusia — horribile dictu — ca Reuniuni slavice de binefacere....
Aşa ne spune în un ton grandoman raportul, ce s’a prezentat adunării generale din Cluj, acum la 8 Sept. c.
Faptul însă este, că maghiarimea nici din Ardeal, nici din Ungaria, n’a fost atacată de nimenea şi dacă societăţile de mai sus, relevate în raport, şi-au ridicat glasul în favorul şi pentru apărarea naţionalităţilor din Ungaria, au fâcut-o în urma măsurilor agresive ale guvernelor şi camerei ungare, care la 1879 a primit legea pentru introducerea limbei maghiare în şcoalele poporale nemaghiare şi la 1883 a votat legea, ca în clasele VII şi VIII ale liceelor nemaghiare limba şi literatura maghiară să se propuie pe ungureşte.
EMKE s’a înfiinţat pentru răspândirea culturei maghiare între naţionalităţi şi pentru deşteptarea şi remaghiarisarea Ungurilor vala- hisaţi.
Acesta a fost scopul mărturisit al EMKE-i, care a ieşit la iveală din
vorbirile ce s’au rostit la întemeiarea ei şi din articolii ziarelor maghiare de pe Ia anii 1884— 85.
Iar scopul adevărat, ascuns sub cultură şi remaghiarizare, a fost şi este: maghiarizarea.
Acesta e un adevăr. Iar altul este, că atât de EMKE, cât şi de alte reuniuni „culturale** similare grosul poporaţiunii maghiare ştie puţin şi se interesează puţin. EMKE este o creaţiune a clasei feudale şi a gen- try-ilor, cari şi pe calea aceasta au voit să-şi câştige merite patriotice.
Dovezile în privinţa aceasta ni le-a dat şi adunarea jubilară de acum din Cluj.
Vom remarca unele din aceste.La serbări n’a fost oaspeţi mul
ţime, cum se aştepta, cel puţin numărul lor nu s’a apropiat de cel al oaspeţilor noştri din Blaj. Dacă sub- tragem persoanele şi deputaţiunile oficiale — aceste venite mai cu seamă Ja poruncă — putem afirma, că numărul celor adunaţi a fost neînsemnat. Şi au lipsit, putem zice, ţăranii. Au fost aduse pe cheltuiala EMKE-i două coruri poporale din două sate din ţara Haţegului, pe cari EMKE le „remaghiarizează** şi au fost vârâţi prin locale „hoştăţenii** din suburbiile Clujului, în costumele lor diforme, albastre întunecate. încolo apoi au fost de faţă Berzeviczy, Apponyi, vre-o 14 fişpani, 10 viceşpani, 19 deputaţi din cameră, mulţi alţi oficiali şi feudali..,, oficialitate.
Aceasta a dat caracteristica adunării.
Fiind EMKE creaţiunea gentry- ilor, natural, că cei adunaţi ar fi aşteptat să fie reprezentat şi M. Sa prin un arhiduce. Cât de mult le place conţilor şi gentry-lor scăpătaţi a se răsfăţa în feericele raze ale tronului ! Dar pofta nu li-s’a împlinit. Era vorba, că în numele M. Sale să aziste la adunare arhiducele Iosif. In ultimele momente însă arhiducele s’a „bolnăvit** şi astfel s’a mulţumit a
saluta EMKE prin o depeşă. Nâtural, că aceasta întâmplare a indispus pe congresişti, şi le-a cauzat năcaz. Năcazul transpiră cu deosebire în ziare, prin observări puţin loiale.
In acest punct se distinge cu deosebire „Pesti Hírlap", care scrie din acest prilej un articol cu titlu „Gâtlejul arhiducelui**. (E vorba că arhiducele a căpătat o aprindere a- cută de gâtlej.) „P. Hirl.4* bătându-şi joc de aceasta aprindere „repentină**, zice, că în asemenea caz arhiducele bolnav trebuia înlocuit imediat cu un altul, dar aceasta nu s-a putut face, căci nu se prea găsesc arhiduci, cari se vorbească idioma lui Arpad.
In schimbul acestui năcaz patrioţii din Cluj au tăbărât cu atât mai mare furie asupra naţionalităţilor, în special asupra noastră a Românilor.
Cu prilejul jubileului EMKE-i au avut reprezentanţi vre-o 82 de reuniuni „culturale**, cari s-au întrunit în un congres regnicolar, sub prezidenţia lui Széli Kálmán.
Aici cu deosebire au răsunat glasuri contra noastră, bătând apa în piuă. Atacurile au culminat în discursul unui slujbaş, fost fişpan, Falussy Arpad, care ne-a dat gata, enunţând cu convingere, că noi Românii suntem — Slavi.
Basta!
Membrii comitetului central com ita- tens ai partidului naţional rom ân din co m itatul Braşovului sunt convocaţi la şe dinţă pe V ineri în 2/15 Sept. 1911 la 11 oare în casina română din Braşov. Sunt rugaţi to ţi a lua parte, fiind la ordinea
zilei lucruri de im portanţă. — I. Lengeru preşedinte. Dr. A l. Str£voiu secretar.
Regele P e t ru a l S ârb ie i la B u dapesta. „Vossische Zeitung“ e informata, că regele Petru al Serbiei va vizita în cărând pe Maj. Sa Monarhul la Budapesta.
FOILETONUL «G A Z . T R A N S .»
Triumful artei muzicaleromâne la Blaj.
jmcerlul din 15/28 Aug. —- Mănăstirea Argeşului.
Recensiune de Dr. I. CI. Iuga.(Urmare).
Corului drăgălaş dela început îi ur- nează solo lui JSegru-Vodă:
„Mândre ciobănaş,Din fluer doinaş
Aici se reproduce lim bagiul poporal prin flaut, — fluerul nefiind încă întrodus io muşi ca de orchestră, — care execută o doină ciobănească. O pârtie de toată Irumseţea, unde frumoasa voce de bas a părintelui Oct. Mureşianu s-a va lora t foarte ;i a plăcut mult.' Ciobanul îi răspunde to t în accente
poporale:
„Ba Doamne, am văzut Pe unde am trecut“....
fyod însă ajunge la p a r t ia :
„Cânii cum îl văd La el se reped Şi latră a pustiu Şi urlă a morţiu“,
accentele lirice se schimbă în dram atice esprimând astfel groaza ce-,1 apucă pe cioban când se gândeşte la zidul pustiu, de cari se leagă superstiţia am in tită la început. Musica acomodându-se textului îm bracă form a recitativului.
Cu un canon frumos, în care sopranul şi altul încep, iar tenorul şi basul intră dup’aceea, începe c o ru l:
„Cât îl auzia Domnu ’nveselia“...
Iar orchestra im itează mersul celor din suita iui Radu-Negru.
Una din tre cele mai frum oase părţi a operei este unde Negru-Vodă sosind esc lam ă :
„Iată zidul meu !Aici aleg Eu Loc de mănăstire“...
In sunetul măestos al fan farelor, cari dau acorduri, ce leagă m elodie de m elodie, esprimă com positorul m ăreţia momentului.
Şi ca să fie şi mai măestos, autorul esprimă cuvântul >Eu« prin C*ul din octava mare de bas, care-i întăreşte şi cu o fermată (coroană).
Urm ează după aceasta o fugă gran dioasă, cum numai la autorii cei mari poţi afla, când corul în c ep e :
„Meşterii grăbia Sforile ’ntindea
Dar ori ce lucra Noaptea se surpa A doua zi iar A treia zi iar“...
Orchestra aici im itează surparea z idului şi lucrul m eşterilor, cum întind sfo rile, măsură locul, sapă şanţuri şi lucră la ridicarea zidului.
Toate acesta sunt esprimate cu multă m ăestrie din partea autorului.
Naratoru l ne descrie desperarea celor 9 m eşteri şi a lui Manole, care îşi p ierduse deja toată speranţa în term inarea zidirei.
Cu un fortissimo grandios esprimă toată orchestra deşteptarea iui Manole, care ’şi destăinueşte visul ce lor 9 m eşteri
mari — atât de hotărâtor şi im portant a- supra sorţii z id irei şi atât de dezastruos asupra sfârşitului lor. Chiar din aceasta cauză im portanţa aceasta mare a visului lui se reoglindeşte în grandiositatea şi mă- iestatea muzicei.
Prin rom anţa plină de gingăşie :
„O şoaptă de sus Aevea mi-a spus“. .
îşi destăinueşte Manole visul şi în chip energic, bine esprim at în muzică din partea autorului, îi provoacă pe cei 9 m eşteri, ca să primească jurăm ântul ce-1 o fere e l ; la ceea ce corul cu în treaga orchestră ac- centuiază prim irea ofertu iu i şi depunerea solemnă a jurăm ântului :
„Pe ea s-o jertfim In zid s-o zidim“.
Şi cu aceasta parte măiestoasă se încheie partea primă a piesei lăsând o a- dâncă im presiune îu ascultători.
Partea cea mai frumoasă, mai dramatică şi mai plină de efect a com poziţie i lui I. Mureşianu este partea a doua.
Şi această parte se începe cu o u vertură, care însă e prea lungă şi mai puţin succeasă, ca şi cea dela începutul părţii prime. A po i mai e şi prea sim fonică în
Pagina 2 G A Z S T A T R A N S I L V A N I E I
Abzlcerea Ini Schönaich. Ministrul de räzboiu Schönaich şi-a dat demisia. Urmaşul lui — cum am spus — va fl probabil generalul Au ffenberg. Num irea va
urm a z ile le aceste.In legătură cu această schimbare de
persoane, mai cu seamă, ziarele opoziţionale m aghiare au răspândit ştirea, că noul m inistru eventual nu va susţinea !n Întreg im e proiectele de re fo rm e m ilitare. Faţă de aceasta se anunţă din V iena, că ştirea aceasta nu este adevărată, deoarece condiţia prealabilă ce s a pus pentru num irea noului m inistru — fie acela ori cine — a fost ca el să primească şi să accep- teze de ale sale proiectele m ilitare.
Congregaţia comitatului Arad.Sâmbătă s-a Întrunit congregaţiunea
extraord inară a com itatului A rad pentru a lua in desbatere cunoscutele adrese ale oraşului V ârşeţ în chestiunea condamnării obstrucţiei parlam entare şi a urgentării votu lu i universal, egal şi secre t
Deschizându-se şedinţa, protonotarul com itatului Schili Jozsef, a propus In num ele comisiunei adm in istrative un proiect de rezoluţiune, în care se esprimă gu ve rnului încredere, se dă expresiune speranţei, că guvernul va înainta parlamentului un proiect de lege dem ocratic re fe r ito r la lă rg irea posibil mai întinsă a dreptului electora l cu considerarea desvoltării isto- rice, a intereselor naţionale şi a gradului de cultură a poporaţiunii. In ce priveşte proiectele m ilitare dela ordinea zile i congrega ţia nu află de lipsă a lua poziţie ori a da d irectivă în această chestiune. In fine se condamnă obstrucţia şi se cere resta bilirea posibilităţii muncii legislative.
Prim ul ora tor a fost d-1 F . Goldiş, care după ce a fixat în mod energic şi dem n punctul de vedere al partidului naţional român, a prezentat următorul proiec t de adresă cătră camera deputaţilor :
„In legătură cu adresa municipiului orăşenesc Vârşeţ, referitoare la starea abnormală a legislaţiunii ţării, — având în vedere faptul, că camera ungară, ieşită din alegeri e- feptuite prin corupţie, presiuni şi cele mai crase ilegalităţi, dar chiar şi în urma actualei legi electorale, medievale şi nedrepte, nu reprezintă opinia veritabilă a popoarelor ţării, iar guvernul actual, ca expresiune fidelă a acestei camere, nu are autorizaţia acestor popoare la politica sa de gu- vernament, — municipiul comitatului Arad îşi esprimă neîncrederea sa faţă de acest guvern.
In faţa proiectelor militare, prezentate de guvern spre deliberare în parlament, constatându-se, că pe deoparte aceste proiecte impun statului astfel de împovărare financiară, pe care ţara în starea ei materială de acum şi în vederea sistemului absolut nedrept al impozitelor publice, nu le poate suporta, pe de altă parte acelea proiecte introduc inovaţiuni umilitoare faţă de naţiunile nemaghiare ale patriei, nejuste şi destruc-
raport cu ceeace trebue să f i e : introducerea unei părţi a baladei.
Cu multă pricepere muzicală sunt descrise în această uvertură zorile zile i şi răsăritul soarelui, voind prin aceasta com- positorul a reoglinda şi în muzică textul, cu care începe corul a en ara :
„Iată ’n zori de zi Manea se trezi“...
Din acest m om ent începând şi până la trag ica zid ire a Anei, muzica într-un m inunat crescendo, — ce to t mai tare se deBvoaltă şi creşte până ce îşi a junge culm ea dramatismului în ţipete le desperate a le A n e i îm presurate de zid şi acompan iate de rom anţa a doua a lui Manole, de coru l şi orchestra Întreagă, — descrie în co lori de to t vii desfăşurarea acţiune! dram atice, producând o adâncă im presie a- supra unei urechi pricepătoare de muzică, i ţ i v ine să crezi în rea lizarea cuvintelor genialu lui creator ai dram ei m uzicale, W agn er Richard, care într-un m om ent de îna ltă inspiraţie a esc lam at: »v a veni v re mea, când muzica va înlocui limba şi vo rb irea «.
(Va urma).
tive pentru armată, în consecinţă municipiul comitatului Arad cere luarea dela ordinea zilei a acestor proiecte.
Referitor la obstrucţia opoziţiei din camera ungară, municipiul comitatului Arad declara, că această obstrucţie nu este izvorită din voinţa popoarelor acestui stat, deoarece ea nu are ca ţintă înlăturarea guvernului spre a înfăptui egala îndreptăţire a tuturor naţiunilor statului, ci dimpotrivă ţinteşte o simplă schimbare de persoane înteţind politica actuală de guvernament, care se razimă pe principiul barbar de supremaţie de rassă şi de nedreptăţire al naţiunilor nemaghiare ale patriei.
In urmarea tuturor acestor dureroase constatări, municipiul comitatului Arad cere înfăptuirea fără a* mânare a legei electorale pe baza sufragiului universal, egal, direct, secret şi pe comune, în cercuri alcătuite în temeiul egalităţii naţionale între toate popoarele ţării, având după aceasta a se disolva parlamentul şi a se transmite dietei alegânde toate acţiunile legislative trebuitoare pentru întărirea şi prosperarea dorită a statului ungar.
(Aprobări vii din partea Românilor).
Intru sprijin irea propunerei d-lui V. Goldiş au mai luat cuvântul d-nul Dr. I. Marşieu, Dr. C. lancu şi propunătorul, combătând pe mamelucii guvernam entali şi protestând In contra în treruperilor bădărane şi inzu ltelor aduse limbei rom âneşti din partea câtorva mameiuci, pe cari vorb irile rostite în limba noastră dulce i-a scos din sărite.
Din partea ju stiştilo r a vorb it con* tra propunerei comisiunei adm inistrative advocatul László M ihály aprobând obstrucţia.
Punându-se ia vo t propunerea com isiunei adm., ea a întrunit, precum era de prevăzut, m ajoritatea de voturi.
Felic ităm pe fruntaşii noştri arădani pentru atitudinea lor deamnă şi bărbătească.
Serbările Ligei Culturale.Bucureşti, 29 Aug. v. 1911.
O aglom eraţie atât de m are de public, ca cea din z ile le de Sâmbătă şi eri, Duminecă, nu s-a mai pom enit de m ult în Bucureşti, poate nici chiar pe timpul expoziţie i jubilare. Ceas de ceas sosiau trenuri cu mii de oaspeţi din Bucovina, Ardeal, Ungaria şi cu deosebire din toate părţile Rom âniei. D in Bucovina au sosit peste 15C0 ţărani şi intelectuali, sub conducerea studenţim ei univ. Trenurile erau ticsite de m ulţim ea celora, cari au urm at apelul călduros al L ige i Culturale. Serbările L ige i Culturale au avu t de fapt darul să răscolească toate su fletele româneşti, care în tr ’un sublim avânt de cald patriotism au răspuns ca un singur glas la apelul ei.
Inaugurarea serbărilor L ig e i a fost favoriza tă de o vrem e admirabilă. In incinta parcului Carol de cum intrai, ochiul îţ i era plăcut im presionat de culoritul şi varietatea costum elor naţionale, întrunite din toate reg iun ile ţărei şi ale fra ţilo r de peste munţi. Pe toate aleele era un între g furnicar de oameni.
D istracţiunile n-au lipsit de dim ineaţă. Muzicile m ilitare cântau marşuri de tr iu m f; orchestrele naţionale cântece rom âneşti.
In mai toate pavilioanele se aranja se câte o distracţiune. P e lac, bărcile m arinei m ilitare spintecau uşor luciul apei.
In arenele Romane, la oarele 6 d. a. corteg iu l «P o ves te i Neam ului» a făcut o adâncă im presie asupra num eroşilor spectatori. «Povestea Neam ulu i» a fost aranja tă de astădată în condiţiuni minunate. T o t ziua, au fost a lergări de în trecere pe b ic iclete şi curse pe m ăgari. A u fost pe ziua de Duminecă în parcul Carol, fără nici o exagerare, cel puţin 40— 50 m ii de oameni.
S-a făcut to t ce e omenese posibil ca în parc publicul să nu ducă lipsă de hrană şi băuturi. T oa te acestea totuşi n-au fost îndestu lătoare pentru mulţimea v iz ita torilor.
P e la oarele 7 şi jum ătate seara, o p loaie torenţia lă a căzut pe neaşteptate,
care a cauzat la Expoziţie atâta panică şi îmbulzeală, încât nu avem de cât să mulţumim întâm plărei, că nu avem de În registrat vre-o nenorocire.
Coresp.
Reflecsiuni in preajma a. şcolar,re fe r ito r la educaţiunea fe tiţe lor.
Ne dăm samă de sigur, cât de m are responzabilitate iau asupra lor, pedagoa- ge le şi pedagogii In ternate lor noastre, cărora li se încredinţează iarăşi educsţi- unea fetiţe lor, ce se grupează din d iferite localităţi, din d iferite straturi sociale, cu d iferită educaţiune, cu d iferite obiceiuri şi cu d iferite tem peram ente.
Cu deosebire în educaţiunea fe tiţe lor, im presionabile după sensibilitatea lor particulară mai pronunţată, aceasta m isiune pedagogică este nemăsurat de grea, căci pentru a putea continua creşterea şi instrucţiunea la acest grup variat în de
prinderi şi sentimente, nu se poate pro- cede după un singur sistem, ca să se
poată obţine rezu ltate mulţumitoare.
Dacă phisiologii d isting anumite tem peram ente cu care este înzestrată om e
nirea şi dacă psihologii în registrează pe baza aceasta d iferite le caractere, în a- ceasta tinereţe feciorească isbucneşte o scară nedefinită de nuanţări în tem peram ent şi caracter, care variază după sensibilitate, după felu l sistemului nervos, după starea anemică sau după fluctua- ţiunea unui sânge mai iute, după un organism mai debil sau mai puternic, după im presionabiiitatea diferită, care influin-
ţează în d iferite chipuri sufletul şi m intea, dând pedagogilor gre le problem e de resolvat.
Compar această grupare de tinereţe cu o grădină de flori, şi nu trebue să uităm că cea mai mare minune dumnezeiască este, că în natură nu sunt nici două flori cu totu lu i to t asemănate, precum nu sunt nici două chipuri om eneşti absolut identice. Ştim însă, că un grăd inar dibaciu ţine cont de fe lu rite le specii şi variaţiuni, dosând apa, lumina şi căldura după modul cum le prieşte mai bine, de ce nu s-ar putea ţine cont şi în educaţiunea morală de tratam entul d iferit al acestor suflete plăpânde încred in ţate educa toare lor? Tocm ai precum un medic tratează şi face diaguoza fie-cărui bolnav după individualitatea proprie, şi pedagogii ar trebui să facă tratam entu l m oral după iudividu&litatea particulară.
A ces t mod de educaţiune, neapărat, că implică o mare sarcină educatorilor, însă rezu lta te le ce s-au obţinut în d irecţiunea aceasta in şcoalele fam iliare cu sistem nou şi modern au fost surprinzătoare, căci s-a constatat că cel mai m are rău în educaţiunea şcolară este educaţi- unea negativă, care este o utopie p rim ejdioasă. Modul de a descuraja, a blama, a batjocuri eleva cu apostrofări deprimă- toare, înseamnă că pedagoga se achită foarte uşor de m isiunea şi responzabili- tatea luată asupra-şi, în mod negativ. N egreş it că este m ult mai grea m etoda pozitivă, prin care pedagoaga încearcă de
repeţite ori cu încurajări a ridica in te ligen ţa şi priceperea elevei.
Nu este in telig in ţa cu totu lu i io t m ărgin ită (a fară de id iotism ), din care n-am putea fi în stare să obţinem vre-un rezu ltat, tocm ai cum ra r există loc pe pământ, care este absolut im productiv,
căci chiar în tre crăpăturile stâncilor ră sar flo rice le g ingaşe şi parfum ate şi chiar m lăştin ile produc o vegeta ţie frum oasă şi interesantă.
Dumnezeu a pus şi în su fletele acesto r tinere fiinţe fe lu rite sem inţe şi cade în sarcina pedagoagelor, educatoarelor şi
acelor ce sunt în locuitoarele m am elor, să cu ltiveze cu în g r ijire aceasta ţarină, pentru ca să dea flo ri şi roduri.
Multă osteneală, îndelungă răbdare şi o nesecată bunătate se recere pentru
acest fe l de educaţiune. Să m ai recere o autoritate, care nu este sacă şi rigidă, eare nu înspăimântă şi îngrozeşte, ei o
lNr. 190.— 1911 1
Iautoritate care inspiră încredere desăvii şită, care inspiră sim ţul de dreptate care stârneşte în in im ile e leve lor o si ordinare şi supunere de bună voie, simţi într-ânsa un scut şi un reazăm puteri ce lăm ureşte judecata lo r nehotărâtă.
Precum este constatat, eă transmit« înprejurim ei noastre nervositatea, nem ţăm irea, irita ţia şi mânia, to t aşa putei transm ite lin iştea sufletească, bunătatetj seninătatea gândirii. Educatoarea capabi de a-şi stăpâni firea prin vo in ţă şi bus voinţă, va fi recom pensată de a prodoi în ju ru l său o atm osferă calmă şi pac nică, in care m intea lin iştită va avea Iii pezim ea ju d e c ă ţ ii; creerul va putea ast avea aptitudinea de a-şi apropia şi a-şi! tipări tra in ic impresiunile, noţiunile ideile ce le prim eşte ca instrucţiune. Pi faptul acesta se n ivelează cu încetul inegalităţile prea pronunţate în acea! grupare ; acest fel de instrucţiune va pj rea e leve lo r o binefacere, o continuii
a v ieţii lo r fam iliare şi în in im a lor se trezi dorul de a-şi îm plini datoriile I se va trezi dragoste şi recunoştinţă fa|
de cei-ce li*se consacră lor de aceşti pi rin ţi sufleteşti cu cariera lor plină i je r tfire de sine.
Maria Baiidescu,
în tâm p in a re .Şimleu, 8 Sept. c.
In n-rul de M iercuri (185— 1911) »G azete i Transilvan ie i« sub titlu l »Rane naţiunei«, a apărut un m ic articolaş, refe r ito r la acţiunea respective ţinuta >Ret niunei înv. rom. Sa lăgien i«.
E drept, că în adunarea din Santa s’a propus, ca reun. noastră să se /® membru la »M agyarország i Tanitóegyeí le tek Országos S zöve tsége«, dar tot atui s’a propus şi aceea, ca dimpreună cu C! le la lte propuneri ce s’au făcut să se tran pună şi aceasta, com itetu lui central gp studiare. Şi comitetul, de sigur, va ai m odalităţile, pentru soartea ulterioari acestei gingaşe propuneri. — Afirmaţi™ că Reuniunea noastră deja s'a înscrişi membru la m enţionata alianţă, nu corii punde adevărului.
Asigurăm însă pe d-1 X . că reuni nea, care înainte cu 7 ani a in iţiat >AI anţa reuniunilor învăţătorilo r români cat. din ţa ră « şi a purtat până acum stei gul în lupta grea, nesprijinită, n’a arui cat în baltă acel steag, ci ţine cu s~ la lupta din trecut şi are firm ă nădejdi că odată, în aceasta luptă, va eşi invit gă toare.
Că sunt oameni, cari ar voi să dud la perire esistenţa acestei reuniuni, constatat, dar cei chemaţi vo r şti sâ măsurile necesare, faţă de aceia, cari nu-; aduc am inte că, este şi caracter, fără care omul este neom, adecă nul.
Aşteptăm din partea autorităţilor st perioare bisericeşti-şcolare şi dela cir tu rarii rom âni — dacă nu ne dau mit! de a ju tor — barem puţin sprijin, faţif de cauzele învăţâtoreşti.
Simion Oros. secret, reun. înv. rom. sălăgieti
ŞTIRI .— 30 August v.
Vlaicu va sbnra la Braşov, kdimineaţă a sosit la Braşov d-1 ii giner Negruţ din Blaj, reprezentau tul aviatorului nostru Vlaicu, pentn a face pregătirile necesare în vede rea proiectatului sbor la Braşov, li urma unor consfătuiri, ce s’au urmai în decursul zilei de azi, s’a fixat ki minul sborului d-lui Vlaicu la Bn şov pe Duminecă într’o sâptămââ adecă pe Duminecă în 24 Sept. n. Fee tivitatea sborului va fi pusă sub* gida casinei române din Braşov şi a despărţământului Braşov al „Asocia ţiunei“ . In scopul acesta se va ţinea probabil mâne după amiazi o cod* fătuire în cerc mai larg, în localităţile casinei române.
Azi înainte de-amiazi d-1 inginer Negruţ însoţit de directorul ţământului Braşov, d-1 prof. N. dan s’au prezentat la d-1 căpitan
Nr. 190.— 1911 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E ! . Pagina 3., --------------------------------------------------
perior de poliţie Farkas, care a luat la cunoştinţa cu multă amabiitate sborol anunţat. A zi după ami azi d-1 inginer Negruţ însoţit de d-nii Petru Popovici şi V. Branisce au plecat la stupina d-lui Mandi Steriu, pentru a vizita terenul acestei stupine, pe care d-1 Steriu cu multă bunăvoinţă l-a pus la dispoziţie pentru sborul d lui Vlaicu. Amănunte vom aduce înnu- merii viitori.
sărbătorirea d-lai Andreiu Bârseanu.Din Sibiiu ni se scrie : După prim a şedinţă « comitetului central al Asociaţiunei, ţinută S&mbătă după amfazi, la care au luat parte ţi câţiva m em brii extern i, in tre cari noul vicepreşedinte al „A soc ia ţiun ei«, dl canonic Dr. Vasile Suciu, a urm at seara banchetul dat în onoarea noului preşedinte al »A s o ciaţiunei« d-1 A . Bârseanu. La banchet au luat parte peste 100 persoane din in telectualii Sibiiului şi a com unelor apropiate.
1 S’au ros tit numeroase toaste în o- jpţoarea d-lor Bârseanu şi Dr. A . Suciu. Ş efia toastelor a deschis-o veneratu l preşedinte al despărţământului Sibiiu, d-1 Partémé Cosma, vorb ind în onoarea d-lui Bâr- «eanu. D intre oaspeţii mai îndepărtaţi au luat parte d-nii Dr. V. Suciu, d irector Ne- gruţiu, G. Precup, ingin. Negruţiu , părintele Agârbiceanu, protopop Lupaş etc.
Cor.Din partea desp. Braşov al Asocia-
ţiunii s’a trim is Sâmbătă d-lui P. Cosma următoarea te leg ram ă : Mândri de alegerea d-lui Bârseanu ca preşedinte al Aso- ciaţiunii, despărţământul Braşov se alătură la bucuria Sibienilor. — N . Bogdan.
Meseriaş român siblan — premiat înSoma. Cunoscutul cro itor din Sibiiu, d-1 Ioan Petraşcu, cu prăvălia bine asortată din Strada Cisnădiei, participând cu mai multe obiecte, în tre cari şi cu un rând de reverenzi, la expoziţia univ. din Roma, dintre 800 esponenţi cro itori a fost distins cu prim ul prem iu „Gran Prem io* şi eu Medalia de aur. — Această distincţie bine m eritată ar trebui să îndem ne pe fiecare român a-1 sprijin i în în treprinderea ea, cu atât mai mult, că e singurul român, căruia i-a succes să se pună alăturea cu multele şi m arile firm e străine din strada principală a Sibiiului. P—a.
Expoziţie de copii în Lancrăm. Apelulcald al com itetu lui central al »Reuniunii române de agricu ltură din com itatul S ib iiu «, lansat îu cauza expoziţie i de copii, a aflat tiu răsunet în in im ile fruntaşilor din Lancrăm şi îm prejurim e. Iu conferenţa ţinută îo astă cauză s’a luat cu plăcere ia cunoştinţă faptul, că la prem iile de distribuit va con tribu i: comuna politică Lancrăm 70 cor., comuna bisericească 30 cor., banca »Agricola« din Sebeşul săs. 50 cor., banca »Sebeşana« 50 cor. stând astfel, cu contri- buirea de cor. 50 a „Reuniunii agricole, in total 250 cor. la d ispoziţie de îm părţit intre mam ele harnice din Lancrăm. Pen tru a asigura buna reuşită a acestei lucrări de in teres h igien ic-econom ic s’a instituit un com itet aran jator local, care desvoaită activ ita te lăudabilă în toate direcţiunile. T inerim ea locală în însufleţirea ci va aranja o petrecere îm preunată cu reprezentaţiune teatrală şi cu concert.
Pentru form area ju riu lu i au fost propuşi, în afară de fruntaşii din Lancrăm şl de membrii com itetului central al Reuniunii agricole, dom n ii: Dr. I. E lekeş, Dr. At. Moga, medici în Sebeşul săs.,Dr. T ra cta Petraşcu, m edic în Tălm aciu, Sergiu %edean şi Eugen Pop Păcurariu, proto- presbiteri, G. Tătar, contabil, I. Băilă, tu tor, Dr. Seb. Stanca, par., Ioan Oncescu, nofc. emer. şi 1. PaveJ, învăţător, to ţi din Sebeşul săsesc. Couferiu ţe se vo r ţinea mai multe, tractând despre higienă etc. du fotografiatu l grupelor etc. se însărcinează unul din fo togra fii din Sebeşul-să- «esc. Term inui expoziţie i s’a deflpt pe Duminecă 24 Septem vrie d. c. D eta lii va da comitetul central al Reuniunii agricole.
Sfinţire de biserică. Comitetul paro- éial gr. or. român din Mesterhúsa, trac- tul Reginului, în v ită la sfinţirea bisericii nou edificate, care va avea loc Duminecă, la 4/17 Septem vrie a. c. prin I. P. S. Domn Arhiepiscop şi M itropo lit Ioan Meţianu, precum şi la banchet, concert şi dans, cari ae vor aranja din acest incident. Gara ultimă e Bánffyháza. Onoraţii oaspeţi sunt rugaţi a se anunţa înainte la banchet.
Petrecere poporală în Slbflo în onoa- rea aviatorului Yialcn. in cinstea iubitului nostru av ia tor Vlaicu se va da în Sibiiu, Duminecă la 17 Septem vrie a. c. st. nou
■după sbor, o petrecere poporală eu dans ŰQ pavilionul „ Hermannsgartm“ (strada
Şaguna Nr. 9, peste drum de casele »A s - t r e i« ) , la eare Invită cu toată dragostea pe to ţi Rom ânii de bine. Comitetul aeronautic aranjator.
d e 300 m etri de ţărm , in urm a unei fu rtuni subite. Vaporaşul s-a răsturnat şi cele 14 doam ne s-au înecat toate, bărbaţii s-au sa lvat înotând.
şapte şi zece ani, e lev i ai şcoalei din sat. Conductorul m irat Be apropie de eopii, le făcu semn să stea şi-i în treb ă :
— De ce a ţi salutat vo i pe domnu ăla cu barbă albă şi luugă?
— E domnu Haşdeu care trece p’aici.
— Dar de unde-1 cunoaşteţi v o i?— Din cartea de lectură...Şi zicând aşa, unul deschise cartea
tocm ai unde era o bucată de versuri şi portretu l lui Haşdeu.
Conductorul priv i şi se încredinţă pe deplin că domnul cu care vorb ise era intr-adevăr profesorul şi scriitoru l vestit Haşdeu, şi câud se sui lumea îu vagoane, se duse drept la academician, îi iăeu o re- ver io ţă spunându-i:
— V ă ro g să mă ie rta ţi stră lucite domnule Haşdeu, că eu, om m atur ce m ă aflu, nu v-am cunoscut până acum şi v-am pricinuit supărare cu în trebările m ele nesăbuite. E o ruşine pentru m ine, o văd bine, ca să nu cunosc pe un om m are al ţării, pe care îl cunosc şi-l salută până şi copii mici dela sate. Vă ro g să mă iertaţi.
Haşdeu to t aşa neturburat ca în tâi, a zâm bit..
D. Teleor.
ULTIME ŞTIELBudapesta, 12 Sept. Aici 8-au
ivit din nou patru cazuri de holeră şi un deces. Unul s-a bolnăvit de holeră, bând apă din Dunăre.
PariS, 12 Sept. Ziarul „Matin“ scrie, că guvernul francez va fixa răspunsul la contra-proiectul german probabil în consiliul de miniştri ce se va ţine la Elizeu, iar Marţi sau Joi se va redacta definitiv de cătră consiliul de miniştri răspunsul Franţei.
Acest răspuns va fi redactat In aceîaş spirit vast de reconciliare şi în dorinţa toarte sinceră de a-se parveni la un acord, spirit ce a caracterizat atitudinea Franţei în ultimul timp.
Lisabona, 12 Sept. Delegatul guvernului, care a fost trimis la frontieră spre a se informa asupra miş- cărei regaliste, a raportat, că în a- fară de cavalerie şi artilerie, rega- liştii dispun şl de două aeroplane, de care vor să se folosească spre a da populaţiei semnalul relativ la is- bucnirea revoluţiei.
Lisabona, 12 Sept. Toate puterile în afară de Austro-Ungaria, au dat reprezentanţilor lor instrucţiuni ca să recunoască republica portugheză.
Roma, 12 Sept. O depeşă din Lingua Glossa anunţă, că un nou crater al vulcanului Etna s-a deschis lângă Muntenegru şi Monte- rosso. Coloanele de fum sunt luminate când şi când de lulgere strălucitoare. Lava scoboară ameninţătoare asupra pădurilor din preaj'ma comunelor Linguaaglossa şi Castigli- one. Cutremurele de pământ sunt aproape continue. Străzile din Cata- nea sunt acoperite de cenuşe.
P ro p r ie ta ră :Văd. E le n a D r . A u r e l M u re ş ia x m .
Redactor resp. I o a n Spuderoa.
Wiillischhof,Stabiliment de hydroterapie şi sanatoriu,
arangiat conform tuturor recerinţelor mo- deme; dietetică după sistemul lui Dr. Lah- mann (băi de aier, de soare, de abur, de aier cald, de acid carbonic, de oxigen, de radium, băi electrice, băi medicinale, g im nastică etc. etc.) 30 min. depărtare dela V iena, în reg iune rom antică şi sănătoasă. Indicat la toate boalele nervoase şi ce le ale schimbului organ ic (neurasthenie, hys- terie, anemie, diabet, diathesă urică, rheu- matism, boale de stomach şi de in testine etc.) Cure de îngrăşare şi de slăbire. Nu se primesc în stab ilim en t: boale in feeţioase şi boale psychice.
Posta: Maria-Ensersdorf bei WienTelegrame şi telefon: Văllischhof-
Oiesshubel bei Wien.Cu prospecte şi detailuri stă la di«*
posiţie direcţiunea şi m edicu l şe f al sta«* b ilim en tu lu i:
Or. Marios S to r».
Foc şl moarto în urma trăznetulai.Duminecă după prânz s’a deslănţuit o fu rtună vio len tă asupra Braşovului. In tim pul scurt de vre-o câteva m inute, cât a durat această furtună, trăznetu l, care ş-a descărcat mânia în tr ’o şură, din Strada de m ijloc, a prefâcut-o în cenuşă, făcând o pagubă de 10 m ii coroane. — T o t atunci pe locuitorul din Schei (P a jiş te 7 ) Vasile Gal, l-a lo v it trăznetu l în casă, durmind pe divan. I-a săgetat pieptul, lă- sându-i m ort. Lem narul Dumitru Bobancu, pe care, din întâm plare, furtuna îl apucase în pădurea din m arginea oraşului, din sus de podul Dracului, pe când vo ia să treacă o potecă stâncoasă, la auzul bubuiturii puternice a tunetului, s’a cutrem urat, şi lunecându-i picioarele, a scăpat de pe stâncă la o adâncime de 20 m., aflându-şi astfel m oartea.
Concurs de învăţător. N i se s c r ie : Reghinul săsesc, unul din cele mai expuse puocte ale Românismului, publică concurs pentru Învăţător gr. cat. cu term inui 20 Sept. n. c. Salarul fundam ental de 1000 cor. în ra te lunare anticipative, şi cvin- cvenalele cuvenite, pe lângă corteiu l după lege, recom andă acest loc unora din cei mai buni în văţători, cunoscători de muzică, în care caz se pune în prospect scutirea de cantorat. Poate conta şi la a lte ven ite laterale.
Ştiri artistice din România. D-nui m *Sadoveanu, d irectoru l Teatru lu i Naţional din Iaşi a in trat în tra ta tive cu doamna A ga ta Bârsescu pentru o serie de rep re- zentaţiuni.
Stagiunea Teatru lu i Naţional din laşi se va deschide la 14 O ctom vrie v. cu tr ilog ia d-lui Delavrancea, care se va juca în 3 seri consecutive. Rolurile principale vo r fi in terpreta te de d-l Nottara.
Oaspeţi distinşi la »Reuniunea soda- Iilor români din Sibiiu«. Distinsul prezident al „A soc ia ţiu n ii“ , d-1 Andreiu Bârseanu, cu preastim ata-i soţie şi în societatea d lor N. Droc. Barcian, profesor, N icoiae Băl- nescu, deputat, ambii din G iurgiu (R om ânia) şi I. C. Pacţu, prof. în Braşov, plăcut im presionaţi de corecta in terpretare prin corul »Reuniun ii m eseriaşilor« noştri a cântărilor litu rg ice din catedrală, au cercetat Dumineca trecută localităţile R eu niunii am intite. D istinşilor oaspeţi li-a dat desluşirile de lipsă, în ce priveşte numărul m ăestriior, ca lfe lor şi ucenicilor din Sibiiu, prezidentul Reuniunii dl V ie. Tordăşianu. Satisfăcuţi de cele văzute şi auzite, distinşii oaspeţi şi-au dat obolul lo r pe altarul clasei noastre de m ijloc, iar d-1 Bârseanu a cerut să fie trecu t în şirul m em brilor Reuniunii m eseriaşilor şi în ai Reuniunii rom âne agrico le sibiene.
Necrolog. Institutul de cred it şi econom ii, »V ic to r ia « cu adâncă durere anunţă trecerea din viaţă a neuitatului şi devotatului prietin şi prezident al com itetu lu i de supraveghere al institutului Oeorge Feier, răposat Joi, în eta te de 66 ani. înm orm ântarea a avut ioc Sâmbătă în 9 1. crt. la orele 9 a. m. în Boroşineu. F ie-i ţărâna u şoară ! Direcţiunea şi comitetul de supraveghere a institutului.
La «Fundaţiunea Dr. Petro Şpan»,pentru ajutorarea revistei «V a tra Ş co la r i», d-nul Ioan Sporea, înv.-dir. In Feld ioara a donat suma de 2 cor. Ii esprim pe această cale v ii m ulţum ite şi-i doresc m ulţi im itatori. Braşov, 27 Aug. v. 1911. Pentru corpul înv. dela şcoala prim ară centrală de băeţi şi fe tiţe : R. Frateş, dir. şcoaleior de fe tiţe.
Un apel. Subscrişii, în numele institutului de cred it şi econom ii «Sec&şana» din Ludoşul-m are, vo ind a veni în a ju torul celor nenorociţi prin focul iscat în 22 şi 28 August a. c., în urma căruia au rămas 37 fam ilii dimpreună cu v ite le lor, lipsiţi de m ijloacele de traiu, apelăm şi pe calea aceasta la sprijinul tu turor creştin ilor, rugându-i să binevoiască a întinde mână de a ju tor ce lor nefericiţi. O ri-ce a ju tor să se trim ită la adresa: «Secăşana« institut de credit şi econom ii, societate pe acţii în Ludoşul-mare (N agyludas) corn. Sibiiu. O ferte le incurse se vo r evita pe cale ziaristică. — tSecâşana» cassă de cred it şi econom ii, societate pe acţii în Ludoşul-mare. Spornic, dir. eşec. A lex iu Staicu, parocb gr. c a t ea cassar.
Groaznică nenorocire pe nn lac. DinPerugia se anun ţă : Sâmbătă dimineaţa, un vaporaş, care transporta 14 doam ne sau dom nişoare şi 3 bărbaţi dela Castiglione, s-a înecat pe lacul Trasim ena la o distanţă
Dofranfiaro* Ni se serie: După cum confirm ă «A z ú jság» Nr. 210 din 5 Septem vrie a. c. la agenţia «S oc ie tă ţii de navigaţiune m agh iară» din Orşova, casierul Ladim ir B rody a com is mai m ulte iregu larităţi, însuşindu-şi şi 12 000 coroane. F iind deţinut, la judecătorie a m ărturisit că nişte în treprinderi speculative l-au ruinat. Ziua deţinerii a fost ziua de Sântă-Mărie, în localul «H ote lu l R e g a l» pe când îşi sorbea o cată neagră, ia r in 7 Septem vrie a. c. fu escortat din închisoarea din Orşova la tribunal în Caransebeş. Din cauza aceasta m are agita ţie în Israil.
P e noi numai atât ne Interesează, flind-că numita «Societa te de n av iga ţie », care e un cuib jidovesc, e susţinută cu bani g re i din cassa ţării resp. şi de pe pielea noastră, iar defraudantul Brody Ladim ir e patrio t de 5 piţule şi odraslă din neamul celor ce au trecu t pedeştri «M area roş ie », fă r ’ a-şi uda picioarele.
ÂViZ. Aducem la cunoştinţa on. noştr i abonaţi şi cetitori, că de aci încolo re dacţia şi adm inistraţia rev iste i »N a ţiu nea «, e Budapesta, Üllői út 115/b. Budapesta, 10 Septem vrie 1911. Adm in istraţia rev. >1Naţiunea €.
8*2 perdül pe drumul Târgu l inului, florilor, promenada de sus, strada porţii, Târgu l grâului, un ac de briliant cu un m ărgărita r m are în m ijloc. Cel care află acest ac, este rugat pe lângă o rem uneraţie corăspunzătoare a-1 preda la Czell, Târgu l inului 31— 33 etaj Í.
Din viaţa lui B. P. Haşdeu.Săptămâna trecu tă s au îm plin it pa
tru ani dela m oartea marelui nostru savant, Bogdan Petriceicu Haşdeu. Din acest prilej ziarele din Rom ânia au com em orat am intirea marelui filo log şi istoric, re le vând opera lui şi ep izoade din viaţă.
In »S ea ra « aflăm urm ătoarea anecdotă, publicată de D. Teleor, pe care dân
sul a auzit-o deia un intim al.lui Haşdeu.Iată anecdota :
In ultim ii zece ani ai v ie ţii sale, Haşdeu a ocupat aproape în continuu şi postul de preşedinte al Consiliului perm anent de pe lângă m inisterul cu ltelor şi instrucţiunii publice şi în această calitate avea bilet perm anent de drum de fier. Foarte des se ducea la Câmpina la Castelul lulia Haşdeu, unde cugeta, scria, se odihnea şi de m ulte ori ţinea şedinţe de spiritism cu prietenii săi cei mai de aproape.
Intr-o zi în drumul spre Câmpina, un conductor de tren perm utat de curând — se vede pe linia aceea — îi cere lui Haşdeu biletul de tren. Haşdeu scoate din Buzunar biletul său perm anent prins în tre două cartoane lega te în pânză englezească:
— Poftim .
Conductorul ia scoarţele, le deschide încet, citeşte, apoi întreabă :
— D -voastră sunteţi domnul Haşdeu?
— Da, domnule.— Domnul Haşdeu, profesorul, scrii
torul ?— Da, domnule.— Mă asigura ţi?— Fără îndoială.— Carnetul ăsta nu e îu regulă.— De ce?
— Regulam entul prevede expres, ca să aveţi anexat aci în tr-o parte şi fo to grafia dum neavoastră.
— A i d re p ta te ; dar fiind prea cunoscut pe linia asta, n-am mai pus şi portretu l.
Conductorul strâm bă din nas şi zice:— E în neregulă. N-am ce să vă fac,
dar o să fiţi controlat pe drum...— Bine, domnule.— V ă rog însă, ca să puneţi fo to
grafia. A şa cere regulamentul... a ltm interi...
Haşdeu zâmbi şi nu se supără, văzând că conductorul e sincer şi că într-a- devăr nu crede că are în faţă pe Haşdeu. Era însă ga ta să-i dea orice explicaţie ar fi dorit.
După vre-o zece m inute trenu l se opri la o staţie, cum ar fi Băicoi. Haşdeu scobori din vagon spre a m erge la Bufetul gării. In drumul dela vagon şi până la bufet academicianul fu salutat de vre-o zece copii mici cu căciuli ţugu iate în cap şi cu ghiozdane după gât. Erau copii Intre
Pagina 4. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 190— 1911
îan. güa-ete sinatoascLice ^©an.tr\a. copii.Preturi unitare fise.6.50 7.50 8.50 10 Coroane
Moskovits Farkas & Ciede ghete şi cisme. Societate pe acţii:
Filiala Braşov, Strada Porţii Nr. 59.
Este fapt complinit
2v£a,g'aziivcLl d_e Ib.©âao.@liferant c. şi r. al curţii şi camereiM. NEUMANN, z
Braşov, Strada Vămii Nr. 21.
oferă Haine pentru bărbaţi, băeţi şi de fetiţerecunoscute ca cele mai bune, atât gata cât şi după măsură«
Xî\ F IL IA LE : Arad, Braşov, Debreţin, Fiume, Kassa, Cluj, Ţ> J i,1 iu D c l Miskolcz, Oradea-mare, Cincibiserici, Pojon, Seghedin, K|inrtTj0\Tfl
Timişoara, Agram, Belgrad, Sofia. a/u \a u |/w UtUi
Fublicaţiune.Pentru zidirea unui internat de
băeţi în Braşov, Str. Prundului Nr.39, i 41 subsemnata Eforie şcolară publică Jicitatiune cu oferte închise. Terminul ultim pentru prezentarea ofertelor este: ziua de 12/25 Septem- bre 1911 orele 5 seara.
Numai acele oferte se vor lua in considerare, la cari va fi alăturat un deviz cu preţuri detailate pe mărimi şi pe bucată, introduse în coroane şi fileri în formularele de deviz, ce se pot lua dm cancelaria E- foriei şcolare.
La ofert se va alătura ca vadiu 5°/0 dela suma totală a devizului în hârtii de valoare notate la bursă, îq bani gata sau îq libel de depunere nevinculat.
Ofertele au să fie timbrate şi au să conţină declaraţiunea, că oierentul cunoaşte condiţiunile de contract precum şi prescrierile technice în toate amănuntele şi se supune necondiţionat acelora.
Planurile şi condiţiunile do zidire se pot vedea în cancelaria Eforiei şcolare în orele de birou dela 9— 12 înainte de amiazi şi dela 3— 6 după amia/i.
Formulare de deviz cu măsurile date se pot lua din cancelaria Eforiei şcolare pe lângă preţul de 5 Cor. bucata.
Eforia şcolară îşi rezervă dreptul de a hotărî liber asupra ofertelor fără cosiderare la suma devizului.
Braşov, din şedinţa Eforiei şco late, ţinută la 26 August 1911.
Eforia şcoalelor gr. or. român din Braşov.
De închiriatmai multe locuinţe în Blumena Str. Fântânei Nr. 13 la
Cari lleustâdter«
Arendare de pământPământ circa 170 holde cat. clasa I. pe hotarul Preşmerului, bun pentru cultivarea sfeclelor dezahar, mai departe borhot, tescovină pentru circa 70 capete de vită peste tot a- nul, se dau cu arendă imediat pe mai mulţi ani.
A se adresa în Braşov, Strada Fântânei Nr. 13 la
Cari Neustâdter,fabricant de spirt şi droşdii.Studenţi gimnasiali din casă
bună, se primesc în cost şi îngrijire (odae separată) la Preoteasa văduvă Strada Vă*mei 28, curtea îndărăpt.
Comis.să caută pentru despărţământul de coloniale la „Severineana“, so- ciet te corn. pa acţii în Caransebeş,
j*
însoţirea centrală delăptărie din Braşov
recomandă productele sale higienlce:Lapte de vacă şi de bivoliţă proaspăt în sticle; unt, smân
tână, kafir şi iaurt de prima calitate. Produsele se pot cumpăra în prăvăliile proprii şi anume: TârţjUl b O l l O f 2 (cu vânzare de lapte) şi Str. de mijlOC 30 (însoţirea de lapte). Mai departe în următoarele prăvălii: F. Adam, Valea morilor a) 11;C. R . Fernengel, Str. Hirscher 1; Gr. Fleischer, Str. Caterinei 9; L. Glasz, Str Neagră 55; A. Gál, Str. Neagră 1 ; Í. Lazar, cofetar, Str. Porţii 67; H. Liesz, Str. Aţei,- V. Nagelschmidt, Str. Hirscher 19; Seevald, prav. de coloniale, Petersberger I., Str. orfanilor 6; A. Servatius, Târgul cailor 12; G. Vass, Parcul spitalului militar 38.
Hala de vânzarea productelor Str. Mihail-Weiss 17.Se caută vânzători de produse!
W
Gazkoksescelent liber de pucioasă, foarte bun pentru încălzirea cen
trală a odăilor, la făurărie, motoare etc. se capătă în
Birou! orăşenesc al fabricei de gaz aerian a oraşuluiBraşov, Strada porţii 60«
Tot acolo să află o expoziţie permanentă cu sticle de gaz, sobe pentru încălzit baia, automate pentru apă caldă etc.
care se pot vedea în toate zilele.
„G AZETA TR A N S ILV A N IE I“ cu numărul ă 10 fileri, se vinde la tutungeria d-lui Dumitru Pop, zaraf str Hirscher Nr. 4 şi la Eremias Nepoţii.
T IP A R U L TIPOGRAFIEI A. MUKEŞIANU, BRAŞOV.