Download - Saptamana Romania libera - 6
O sinteză a evenimentelor trecute și viitoare
pag. 6 pag. 3 pag. 6 pag. 2 pag. 2 pag. 4 pag. 4 pag. 8 pag. 8 pag. 5
1 2 3 4 5 15 16 17 18 19
1 – 5 noiembrie 2010 15 – 19 noiembrie 2010
IstorIa fără prejudecăţI
Din
zia
rul R
omân
ia L
iber
`
cum
a fă
cut t
eodo
sIe r
ost d
e un
mIlI
on d
e eur
oD
up`
ce t
imp
de
trei
ani
nu
a p
l`ti
t un
leu
la b
uget
ul
de
stat
, Arh
iep
isco
pia
Tom
isul
ui a
reu
[it
s` a
dun
e,
în m
ai p
u]in
de
dou
` lu
ni, u
n m
ilion
de
euro
pen
tru
a sc
`pa
de
sub
sec
hest
rul F
iscu
lui.
Din
zia
rul R
omân
ia L
iber
`
a da
t un
tun
de 6
0 de
mIl
Iard
eEx
ecut
orul
jud
ec`t
ores
c R
emus
R`d
ules
cu a
dec
is, p
e 11
oct
omb
rie
2002
, s`
scoa
t` la
vân
zare
un
com
ple
x tu
rist
ic d
in P
loie
[ti,
de[
i ins
tan]
a an
ulas
e d
eciz
ia
exec
ut`r
ii si
lite
a ac
estu
ia.
Din
zia
rul R
omân
ia L
iber
`
reţe
aua
csm
s-a
fIsu
rat
Pat
ru ju
dec
`tor
i ref
orm
i[ti
au
reu[
it s
` in
tre
în C
onsi
liul S
uper
ior
al
Mag
istr
atur
ii. E
ste
vorb
a d
e A
dri
an T
oni N
eac[
u, A
lexa
ndru
{er
ban
, H
ora]
iu D
umb
rav`
[i C
rist
i Dan
ile].
ww
w.r
oman
ialib
era.
ro
expr
oprI
erI I
nutI
le, p
lătI
te c
u su
me
mar
ISu
te d
e ro
mân
i au
fost
exp
rop
ria]
i deg
eab
a, d
eoar
ece
auto
str`
zile
de
pe
amp
lasa
men
tul l
or n
u s-
au m
ai r
ealiz
at n
icio
dat
`. P
rop
riet
arii
de
alt`
d
at`
nu î]
i pot
red
obân
di t
eren
urile
.
RL,
rev
ista
„C
asa
Mea
“
alee
şI d
elIm
Itare
pen
tru
grăd
Ină
}ii m
inte
ale
ea p
e ca
re t
reb
uia
s` m
earg
` D
orot
hy c
a s`
-l g
`sea
sc`
pe
Vr`
jitor
ul d
in O
z? E
i bin
e, d
ac`
[i-a
u r`
mas
cev
a c`
r`m
izi d
up`
cons
trui
rea
case
i, p
o]i a
vea
una
asem
`n`t
oare
.
RL,
Ed
i]ia
de
Tran
silv
ania
ştef
an H
ruşc
ă, a
ştep
tat d
e pu
blIc
ul c
luje
anA
rtis
tul m
aram
ure[
an v
a ad
uce
pe
scen
` „T
rei p
`sto
ri”,
”Flo
rile
dal
be”
, „L
inu-
i lin
” sa
u „R
ug`
pen
tru
p`r
in]i
”, p
rint
re a
lte
colin
zi s
au c
ânte
ce
pop
ular
e cu
car
e [i
-a o
bi]
nuit
pub
licul
.
RL,
sup
limen
tul „
Uti
l“
Ilum
Inat
ul d
e ex
terI
orEx
ist`
, în
pre
zent
, o m
ulti
tud
ine
de
met
ode
[i t
ehni
ci d
e ilu
min
at c
are
vor
aduc
e, c
u si
gura
n]`,
un
plu
s d
e sa
voar
e, s
pa]
iu [
i vol
um a
tât
pen
-tr
u ca
s` c
ât [
i pen
tru
pei
saju
l ext
erio
r ac
este
ia.
Din
zia
rul R
omân
ia L
iber
`, A
ldin
e
rom
ânul
car
e a
cum
păra
t ala
ska
ÎRom
ânul
Geo
rge
Pom
utz
a fo
st u
nul d
intr
e ce
i mai
cu
nosc
u]i c
oman
dan
]i m
ilita
ri a
mer
ican
i. El
a lu
pta
t d
eop
otri
v` în
Rev
olu]
ia d
e la
184
8 d
in U
ngar
ia [
i în
R`z
boi
ul c
ivil
amer
ican
.
RL,
sup
limen
tul „
New
Yor
k Ti
mes
“
bIll
clI
nton
, nou
l gur
u al
res
taur
ante
lor
Pu]
ine
fraz
e su
nt m
ai f
olos
itoa
re r
esta
uran
telo
r d
in
într
eaga
lum
e d
ecât
“B
ill C
linto
n a
luat
mas
a ai
ci”.
Fos
-tu
l pre
[ed
inte
am
eric
an a
reu
[it
s` d
evin
` un
arb
itru
in
tern
a]io
nal a
l buc
`t`r
iei.
RL,
sup
limen
tul „
Tim
pul
lib
er“
p“eg
oIst
ul”,
la te
atru
l I.l
. car
agIa
leTe
atru
l Na]
iona
l “I.L
. Car
agia
le”
a p
rogr
amat
în 1
6 no
i-em
bri
e sp
ecta
tolu
l “Eg
oist
ul”,
a c
`rui
cro
nic`
o p
ute]
i ci
ti în
Tim
pul
Lib
er d
in 1
8 no
iem
bri
e. A
utor
ul s
pec
ta-
colu
lui:
Jean
Ano
uilh
.
brief Edito
claudiupĂdurean, redactor-șef
În ultima perioadă, în Româ-nia, a proliferat o nouă spe-cie: sfertodoctul de Internet.
Este vorba de o categorie umană a cărei preocupare principală este comentatul pe forumul ziarelor. Cel mai adesea, sfertodoctul de Internet are opinii clare, tran-şante, el dă verdicte, pune etiche-te şi este unicul deţinător al ade-vărate scări a valorilor. Articolul despre generalul româno-ame-rican George Pomutz a stârnit o adevărată furtună pe Internet. Unul dintre sfertodocţi a tras concluzia că Pomutz al nostru nu ar fi fost român, pentru că a lup-tat în armata lui Kossuth. Alţii au spus că generalul Pomutz ar fi avut un rol diplomatic minor, de aceea, nu avea cum să negocieze cumpărarea Alaskăi. Dacă postul de consul general al SUA în Rusia este unul minor, înseamnă că planeta s-a răsturnat complet. În fine, forumurile ziarelor nu vor fi închise doar pentru că pe ele postează cei cu idei puţine, dar fixe. Noi preferăm istoria fără prejudecăți.
N r . 6
america nu scoate lumea din crizălaureatul premiului nobel, Ken-neth J. arrow, spune că america nu mai este atât de mare încât să scoată lumea din criză. americanul, unul dintre cei mai importanţi teoreticieni în economie din lume, are origini româneşti şi a acordat un interviu pentru rl.
pag. 3
2 s ă p t ă m â n a R L N r . 6
ce a fost
3/11 – amănunte în rL
O demonstrează experimentul realizat de un reporter sub aco-perire al RL care a jucat rolul unui
întreprinzător care vrea să vândă produse alimentare în şcoli. Aproape jumătate din cei cu care a stat de vorbă jurnalistul au acceptat ca elevii lor să aibă acces la alimente interzise de ministerele Sănătăţii şi Educaţiei şi care, în plus, sunt „sterilizate prin iradiere“. Am pretins că sunt reprezen-tantul companiei fictive „Solaris Alimen-
Pentru mită, mulţi directori de unităţi şcolare sunt dispuşi să pună în pe ricol sănătatea elevilor lor.
taria“, care vrea să amplaseze chioşcuri şi rulote mobile în curţile unităţilor şcolare. Pentru a fi convingător, mi-am făcut pliante de prezentare pe care scria cât mai vizibil lista de produse pe care vreau să le comercializez. Am ales cât mai multe din-tre alimentele interzise de lege pentru a fi vândute în şcoli: snacks, hot-dog, ham-burgeri, salate cu sos de maioneză, cartofi prăjiţi, sucuri răcoritoare, milkshake de banane şi caise, sifon.
Deşi stau nefolosite terenurile ex-propriate, proprietarii de altăda-tă nu şi le pot redobândi, deoare-ce Guvernul nu găseşte timpul necesar întocmirii actelor de
restituire. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) are în portofoliu cel puţin 70 ha teren rezul-tate în urma exproprierilor efec tuate pentru construirea unor autostrăzi care niciodată nu se vor face. În principal, terenurile erau nece-sare construirii autostrăzii Transilvania, unde Bechtel, firma americană care o realizează, s-a jucat de-a proiectarea, şi autostrăzii Comarnic Braşov. Con structorii acesteia, Vinci şi Aktor, au reziliat contractul, lăsând statul român ca pe o mireasă părăsită în noaptea nunţii.
Statul a expropriat pentru constructorii care au plecatNetrecându-i prin cap că va păţi o asemenea ruşine, CNADNR a expropriat înainte de sem-narea contractului pentru concesiunea au-tostrăzii Comarnic-Braşov 239 de proprietari, deţinători ai unei suprafeţe totale de 32 hec-tare de teren în localităţile Râşnov şi Cristian din Braşov. Deşi hotărârea de guvern spune că trebuiau expropriate 39 de hectare, CNADNR a luat doar 32 de hectare sau, mai bine zis „doar“ 229 din cele 236 de proprietăţi, deoarece nu a mai avut bani să plătească expropriaţii.
Sute de români au fost expropriaţi degeaba, deoarece autostrăzile de pe amplasa-mentul lor nu s-au mai realizat vreodată.
exproprieri inutile, plătite cu sume mari
Terenurile expropriate nu sunt folosite nici de stat, nici de agricultori
Amănunte pe www.romAniALiberA.ro
5/11 – rL, ediția de Sud-est
marIna olandeză construIeşte nave la galațILa Şantierul Naval Damen Galaţi a avut loc ieri, în prezenţa ambasadorului regatu-lui Olandei la Bucureşti, lansarea la apă a navei militare „Friesland“, construită pentru Marina regală din Olanda. Nava face parte din clasa Holland OPV (Offshore Patrol Vessel), are lungimea de 108 metri, lăţimea de 16,2 metri, un deplasament de 3.750 tdw şi o viteză maximă de croazieră de 22 noduri. Echipajul e format din 50 de persoane. „Friesland” are o platformă de aterizare şi un hangar pentru elicopter.
3/11 – din ediţia rL de transilvania
turIştI în monumentul cu locomotIvăDespre calea ferată Oraviţa-Anina, bănă-ţenii vorbesc numai la superlativ: monu-ment istoric, prima cale ferată construită în românia, calea ferată aflată la cea mai mare înălţime, tuneluri care au fost săpate manual cu dalta şi ciocanul încă înainte de a se fi inventat dinamita, care înconjoară muntele de două ori şi jumă-tate, diferenţa dintre punctul de plecare de la Oraviţa şi cel de sosire de la Anina este de 333 de metri, vagoanele şi loco-motiva sunt de construcţie specială.
economie turism
Biografia românului George Pomutz este una fabuloasă. Născut în oraşul Jula din Ungaria, popu-
lat majoritar de români, el a luptat în Revoluţia de la 1848 de partea lui Ludovic Kossuth şi împotriva lui Avram Iancu. Mulţi români din Ungaria au făcut la fel, deoarece idealurile revoluţiei maghiare erau unele democratice şi liberale, în timp ce trupele de moţi ale lui Avram Iancu era considerate de aceşti oameni drept spriji-nitoare ale reacţiunii austriece. Apoi el a emigrat în SUA, unde a luptat în Armata Nordistă în timpul Războiului de Secesiu-ne. Printre altele, el este cunoscut pentru faptul că a incendiat oraşul Atlanta, apărat de rebelii sudişti. Pentru meritele sale, el a devenit apoi consul al Statelor Unite ale Americii în Sankt Petersburg, capitala imperială rusă. George Pomutz a făcut parte din echipa de negociatori americani care a cumpărat Alaska de la Rusia, pentru modesta sumă de 7,2 milioane de dolari. George Pomutz a încetat din viaţă în San-kt Petersburg.
românul George Pomutz a fost unul dintre cei mai cunoscuţi comandanţi mili-tari americani.
Românul care a cumpărat Alaska
5/11 – amănunte în rL, Aldine
4.200 de modificări ale
documentaţiilor cadas-trale pentru autostrada Transilvania au fost solicitate de construc-torul american Bechtel.
Cu cât se vinde sănătatea unui elev
N r . 6 s ă p t ă m â n a R L 3
ce a fost
2/11 – din ediția rL
Patru judecători reformişti au reuşit să pătrundă în componenţa CSM, fapt care creează perspectivele unei
mişcări de înnoire a sistemului de justiţie. La secţia de procurori însă, vechea gardă şi-a conservat puterea. Raportul de forţe în favoarea reformiştilor ar putea fi întărit doar dacă Senatul va in-valida şi mandatele pentru cele şase locuri ce ar urma să fie ocupate ilegal de actuali
Patru judecători din noua gardă au reuşit să intre în Consiliul Superior al Magistraturii. Ei vor să reformeze CSM.
Reţeaua CSM s-a fisurat 5/11 – amănunte în rL, Aldine
raIul luI nIcolae steInHardt Una dintre cele mai luminoase figuri ale creştinismului din secolul XX este cea a lui Nicolae Steinhardt. Evreul convertit la ortodoxie l-a cunoscut pe Dumnezeu în temniţele comuniste, acolo unde a fost coborât fizic doar ca să se înalţe spiritual. Nicolae Steinhardt, după eliberare, a găsit un colţ de rai unde şi-a trăit ultimii ani şi unde a fost înmormântat. Este vorba de Mănăstirea rohia din Ţara Lăpuşului, locul unde fratele Nicolae a creat o bibliotecă de invidiat.
justiție
membri CSM.Patru judecători tineri- Adrian Toni Neacşu, Alexandru Şerban, Horaţiu Dumbravă şi Cristi Dănileţ-au reuşit să fisureze grupul vechilor membri ai CSM, criticaţi adesea pentru spriji-nul pe care l-au acordat magistraţilor suspectaţi de corupţie şi pentru pro-movarea în funcţii de conducere pe criterii clientelare. Schimbările se termină însă aici.
mAi muLte detALii, în rL din 1 noiembrie, 2010
Laureatul Premiului Nobel Kenneth J. Arrow spune că America nu mai este atât de mare încât să scoată lumea din criză.
Americanul, unul dintre cei mai importanţi teoreticieni în economie din lume, are origini româneşti şi a acordat un interviu pentru rL.
opinie america nu scoate lumea din crizĂ
„Magicianul“ economiei • Kenneth J. Arrow este considerat unul dintre cei mai buni experţi în economie. Teoriile sale i-au adus reputaţia unui „magician“. • El este una dintre figurile cele mai reprezentative ale Universităţii Stanford, una dintre cele mai bine cotate instituţii de învăţământ superior de peste Atlan-tic. Cea mai preţioasă distincţie primită este Nobelul, care i-a fost acordat în anul 1972. • Economistul american de origine ro-mână a fost cooptat, de către Papa Ioan Paul al II-lea, şi în echipa de membrii fondatori ai Academiei Pontificale de Ştiinţe Sociale. De asemenea, el a fost deseori consultat de către administraţia Statelor Unite ale Americii în probleme economice.
cv
Bunicii lui Kenneth J. Ar-row au trăit în Iaşi şi au emigrat în America în anii 1890. Arrow a primit Nobe-lul pentru teoriile sale cu privire la echilibrul eco-nomic general şi statul so-
cial, în 1972, pe când avea 51 de ani, fiind cel mai tânăr laureat al acestui premiu. Astăzi, în ciuda vârstei înaintate, economistul american continuă să predea la Universita-tea Stanford. Într-un interviu pentru Româ-nia Liberă, Arrow explică modul în care va ieşi lumea din criza economică şi care sunt şansele României de a-şi depăşi problemele actuale. El povesteşte şi modul în care a primit Nobelul.
Surprindere mare„La momentul respectiv am fost foarte sur-prins. Atunci, Premiul pentru Economie era încă ceva nou-Nobelul pentru Economie a fost acordat prima oară în 1969, iar eu şi co-legul meu (John Hicks-n.n.) am fost în al patrulea lot. A fost neaşteptat de devreme. Trebuie să spun că mai erau mulţi oameni-în viaţă atunci - care meritau acest premiu şi nu l-au pri mit niciodată. Eu nu mi-aş fi acor dat mie Nobelul la acea dată...“ El adaugă faptul că istoria ne învaţă că există o repetare a cri-zelor economice. „O caracteristică a economi-ilor, chiar dacă mergem înapoi până în anii 1750, o reprezintă faptul că au existat mereu fluctuaţii. În tot secolul al XIX-lea, la fiecare câţiva ani au existat fluctuaţii, câteodată cu şomaj masiv. În Statele Unite, Marea Britanie şi Franţa un astfel de an a fost 1873, anii 1890 au fost, de asemenea, răi. A existat, desigur, şi Marea Depresiune din anii 1930 cu dispariţii de bănci, depozite evaporate, şomaj de 25%... Aşadar, ceea ce vedem azi nu e ceva nou şi
china continuă şi azi să-şi ba-zeze creşterea economică pe
exporturi şi să manipuleze valoa-rea yuanului, iar acest lucru va fi în continuare un factor perturbator.“
Kenneth J. Arrow
nici măcar atât de grav“. El s-a referit şi la cri-za din România. „Economiile mici şi deschise au mult mai multe probleme în a-şi formula politici economice independente. Ele nu prea
Laureatul Premiului Nobel, Kenneth J. Arrow, are origini româneşti
au de ales-trebuie să se bazeze pe stimulul in-jectat de statele mai mari. Acest lucru nu se poate spune însă despre Marea Britanie, care avea şi alte opţiuni“.
4 s ă p t ă m â n a R L N r . 6
ce urmează
L ipsa spaţiului este o pro-blemă cu care ne confrun-tăm frecvent, mai ales atunci când locuim într-un apartament standard, de bloc. Însă cu cât familia este mai numeroasă, cu atât
spaţiul este mai preţios. Iată cum îl poţi valo-rifica într-un mod practic şi original!Să dispui doar de o singură cameră pentru cei doi copii ai tăi nu e tocmai un caz ideal. Să o amenajezi în aşa fel încât să-i găzduiască confortabil e dificil. Să faci asta într-un mod interesant şi estetic este însă cu adevărat... tricky. Dar nu şi dacă eşti inventiv! Cei de la Ivona Ambienti îţi propun o soluţie fo-arte practică şi originală. Este vorba despre o amenajare dezvoltată pe verticală, a cărei piesă de rezistenţă o reprezintă două paturi pereche, prevăzute cu rotile, care se ascund sub podiumul pe care este aşezat un birou mare, pentru două persoane.
Mobilier dispus pe un singur pereteTot mobilierul este dispus pe un singur pe-rete, astfel încât restul încăperii să rămână liber pentru desfăşurarea unor activităţi specifice destinatarilor (joacă, primirea pri-etenilor), dar şi pentru asigurarea unui look aerisit încăperii. Evident, seara suprafaţa este ocupată de paturile „ce stau ascunse“ în tim-pul zilei. Corpurile destinate depozitării sunt mai mult decât generoase, practic fiind valo-rificat fiecare colţişor.
Teatrul Naţional „Lucian Blaga“ din Cluj îi invită pe micii spec-tatori la reprezentația „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte“, o dramatizare după bas-mul lui Petre Ispirescu. Actorul Marian Râlea îi va chema pe copii să urce pe scenă, să descopere povestea şi să devină eroi de poveste, „pentru că scena este locul unde îţi poţi învinge teama, emoţiile şi poţi să-ţi descoperi un talent ascuns, este locul unde îţi
poţi continua joaca şi dezvolta imaginaţia“. Cu ajutorul reflec-toarelor, al măştilor, al costumelor şi al cuvântului, copiii vor putea deveni eroi de poveste: persona-jele negative vor fi interpretate de actorii Teatrului Naţional Cluj-Napoca, iar cele pozitive de către copiii-spectatori. Spectacolul va fi interactiv şi este recomandat copiilor cu vîrsta între 6-12 ani. Spectacolul va avea loc în 24 no-iembrie, de la ora 10.00.
Puține fraze sunt mai folosi-toare restaurantelor din în-treaga lume decât „Bill Clinton a luat masa aici“. Fostul preşedinte american a reuşit cumva să devină un arbitru internațional al bucătăriei rafinate, iar simpla sa apariție într-un restaurant este ca un fel de stea Michelin informală. Deşi numele său a fost asociat multă vreme cu hamburge-
rii şi rețelele fast-food, Bill Clinton poate transforma acum, prin simpla apariție, un mic local necunoscut în acel restaurant celebru unde vrea să mănânce toată lumea şi la care trebuie să-ți faci rezervare cu săptămâni înainte. Cu toate acestea, Clinton de-cide foarte rar unde va mânca. De obicei, fie echipa sa, fie oficialii din oraşele pe care le vizitează fac alegerea.
revista „Domus“ oferă idei referitoare la amenajarea spaţiilor pentru copii din apar-tamentele standard.
Soluţia cea mai ingenioasă se referă la amenajarea spaţiului dezvoltată pe verticală, care include două paturi pereche.
18/11 – supl. timpul liber
planurIle de vIItor ale băIeţIlor de la proconsul
Au trecut aproape 11 ani de când băieții de la Proconsul şi-au făcut debutul. Piesa „De la ruşi“ a prins imediat la public, formația devenind rapid una dintre cele mai îndrăgite din românia. Cu ocazia lansării celui mai nou single, „Spargem gheața“, cei de la Proncosul ne vorbesc în Timpul liber de pe 18 noiembrie despre începuturi, drumul anevoios pe care l-au parcurs, descoperirea lui Dumnezeu şi planuri-le de viitor.
noiembrie – revista „Casa mea”
alee şI delImItare pentru grădInă
Ţii minte aleea pe care trebuia să meargă Dorothy ca să-l găsească pe Vrăjitorul din Oz? Ei bine, dacă ţi-au rămas ceva cărămizi după construirea casei, poţi avea una asemănătoa-re. Tot ceea ce îţi mai trebuie sunt doi saci de nisip şi ceva răbdare şi imaginaţie. Cărămizile nu trebuie să fie întregi, ba chiar e mai bine dacă foloseşti jumătăţi, sferturi sau alte spărturi rezultate după ce constructo-rii ţi-au terminat casa.
noiembrie – revista „domus”
apelează la culorI tonIce
E drept că puţini dintre noi beneficiem de un spaţiu amplu alocat bucătăriei. Dacă faci parte din această categorie, îţi oferim un exemplu de amenajare numai bun de urmat şi te încurajăm să-ţi transformi bucătăria într-un spa-ţiu multifuncţional.Propunerea noastră se pretează şi în cazul în care dispui de o bucătărie mică. E adevărat însă că, atunci când spaţiul este mai mare, şi posibilităţile de amenajare se multiplică.
pe scurt
o cameră pentru doi copii
lumea poveştIlor pentru copIII bIll clInton, noul guru al restaurantelor
Amenajarea propusă valorifică la maximum spaţiul camerei
chiar şi treapta de acces în zona de studiu este prevăzută cu un compartiment pentru stocare.
cromatica aleasă – verde tonic în combinaţie cu ac-cente de fuchsia - contribuie într-o mare măsură la nota «proaspătă» a decorului.“
DeSIGnerII
o Să ApAră în noiembrie – revista „Domus“
17/11/2010 – rL, Ediţia de Transilvania 16/11/2010 – New York Times
N r . 6 s ă p t ă m â n a R L 5
ce urmează
Evoluţia bună este confirmată de Raportul de Piaţă al CB Richard Ellis România. Mai multe tendinţe
au marcat al treilea trimestru al anului 2010: o creştere a cererii cu 330% faţă de anul trecut până la cifra de 63.400 mp şi o creştere a activităţii totale de închiriere la peste 100.000 mp, incluzând aici reînnoiri şi renegocieri. În acelaşi timp, se poate spune că s-au livrat cele mai puţine clădiri noi. Doar 50.700 mp spații noi de birouri au fost terminate, iar dintre acestea 14% au fost ocupate de proprietari.Chiria rămâne stabilă la 19,5 euro/mp/lună, dar se observă o presiune descenden-tă asupra chiriilor nete efective. Propri-etarii sunt presaţi să ofere discounturi atât pentru chiria de bază, cât şi pentru locurile de parcare. Cererea a fost de 63.400 mp. Luând în considerare nivelul mediu din perioada 2008-2009 de 50.500 mp, acest trimestru a depăşit chiar şi cele mai opti-miste scenarii.
Trimestrul trei al acestui an s-a dovedit cel mai per-formant pentru piaţa de bi-rouri de la începutul anului 2008 şi până în prezent.
Perioadă bună pentru piaţa de birouri
18/11 – supl. timpul liber
„poker“ la teatrul de comedIe dIn bucureştITeatrul de Comedie a programat sâmbătă 20 noiembrie, ora 19.00, spectacolul „Po-ker“. Autor: Adrian Lustig. regia: Alexandru Tocilescu. Cu: George Mihăiță, Vladimir Găitan, Valentin Teodosiu, Simona Stoices-cu/Cătălina Ionescu/Aniela Petreanu. Trei personaje – un politician veros, un milionar de carton şi un profesionist oricând gata să profite de pe urma îmbogățirii altora - se întâlnesc la o partidă de poker cu o mână moartă, cel de-al patrulea, des pomenit, cel care trasează din umbră destine.
televiziune19/11 – rL, supl. util
IlumInatul de exterIorExistă, în prezent, o multitudine de meto-de şi tehnici de iluminat care vor aduce, cu siguranţă, un plus de savoare, spaţiu şi volum atât pentru casă, cât şi pentru peisajul exterior acesteia. Iluminatul de accent cu spoturi, de exemplu, este o metodă eficientă de a adăuga efecte speciale casei şi grădinii. Se realizează prin poziţionarea unor corpuri de iluminat cu fascicol puternic şi concentrat pe zona şi elementele care se doresc a fi scoase în evidenţă.
amenajărinoiembrie – revista „planul casei mele“
o nouă afacere: încHIrIerI de terenurI Dacă nu se vinde, măcar se închiriază! Pe principiul acesta tot mai mulţi pro-prietari se arată dispuşi să-şi închirieze terenurile. În această perioadă, proprie-tarii terenurilor preferă închirierea aces-tora din două mari motive, spun specia-liştii imobiliari. În primul rând, pentru că nu pot obţine preţul dorit în cazul unei vânzări, piaţa terenurilor fiind încă blo-cată, dar şi pentru că unii dintre ei speră ca la un moment dat să înceapă propria afacere, deci să utilizeze terenul.
economie
24/11 – supl. imobiliare
Roata istoriei se tot învâr-teşte, iar greşelile trecutu-lui se întorc, dacă nu sunt reparate la timp. Vorbele acestea se pot exemplifica prin istoria incredibilă şi în acelaşi timp tragică pe
care am descoperit-o undeva în mijlocul Bă-răganului, în comuna Perieți. O localitate la numai zece kilometri de Slobo-zia. Aici a fost înființată, în 1934, o fermă care avea să ajungă, în scurt timp, cea mai mare din țară şi din estul Europei în producția semințelor pentru legume, datorită tehno-logiilor occidentale şi unei organizări exem-plare. Sufletul acestei întreprinderi a fost Au-reliu Popescu – diplomat de carieră, licențiat în ştiințe economice. Ideea lui a fost ca, în colaborare cu institutele de cercetare româneşti, să producă semințe de legume pentru recolte cât mai bogate. S-a dorit ca românii să aibă hrană de cea mai bună calitate, asigurată de pe propriile ogoa-re, fără să mai depindem de importuri. După toată munca lui, Aureliu a fost aruncat în în-chisoare de regimul comunist. Azi, când agricultura românească e la pă-mânt, nimeni nu vrea să audă de lecția „pre-dată“ de Aureliu Popescu. Fosta lui fermă zace în paragină.
imperiul semințelor de legume de la periețiCa şi în perioada interbelică, fermierii români cumpără seminţe din străinătate
Am părăsit cariera de funcționar superior, fiind în conflict cu concepțiile politice din acea
perioadă.“
AurelIu PoPeScu
o Să ApAră SăptămânA viitoAre – românia Liberă
Decorat cu Legiunea de OnoareAureliu Popescu s-a născut la Bucureşti în 1898, din tată funcționar şi mamă cro-itoreasă. A luptat în primul război mon-dial. A învățat singur limba engleză şi a cerut o bursă la Şcoala de Studii Eco-nomice din Londra. Acolo, câştiga bani din spălat vase, traduceri şi meditații particulare. reuşeşte să-şi ia licența în 1923. Va fi bursier al Fundației rockefel-ler la Columbia University din SUA. Este numit ataşat al Ambasadei româniei din Paris. Face studii asupra pieței franceze şi, pe baza acestora, e semnată o nouă convenție între cele două țări. Volumul schimburilor comerciale creşte rapid de 10 ori. Pentru aceasta, guvernul Franței îi acodră românului Legiunea de Onoare în grad de ofițer.
PErsOnAliTATEÎn 1940, ca-n 2010Ar trebui să începem cu realitățile româneşti din anii ‘30-‘40. Privind la cele ce se întâm-plau atunci în materie de legumicultură, e ca şi cum azi am „beneficia“ de un destin tras la indigo. Ce se petrece acum ne spun patrona-tele din industria alimentară – până la 90% din legumele româneşti sunt din import. La fel şi semințele pentru legume. Cum era în perioada interbelică? Situația era descrisă de Consiliul Superior Econo-mic – majoritatea semințelor pentru legume erau aduse din Olanda, Bulgaria, Ungaria şi Germania. Țara noastră avusese chiar şi o experiență nefastă cu importurile din Bul-garia. Vecinii noştri ne-au vândut la un mo-ment dat rapiță în loc de varză şi sfeclă de furaj în loc de sfeclă roşie. Pe de altă parte, chiar dacă apăruseră şi la noi ferme de specialitate, semințele de acolo nu erau vândute direct țăranilor, ci prin inter-mediari, în târguri.
6 s ă p t ă m â n a R L N r . 6
top 10 evenimente trecuteHolera în românia: mister şi cifre măsluite
Autorităţile comuniste au măsluit intenţionat statisticile referitoare la această boală.
vineri, 5 noiembrie 2010H olera, care a afectat mii de oameni în Haiti şi a omorât peste 330, a trecut şi
prin România în mai multe valuri. Prima pandemie a avut loc în 1831, când a fost adu-să de armatele ruse. Cea de-a doua a venit în 1848, cu un vas turcesc, care a acostat în Por-tul Galaţi. Ultimele focare ne-au prins în pli-
D upă ce timp de trei ani nu a plătit un leu la bugetul de stat, Arhiepiscopia
Tomisului a reuşit să adune, în mai puţin de două luni, un milion de euro pentru a scăpa de sub sechestrul Fiscului. Practic, în fix 42 de zile, Arhiepiscopia Tomisului a adunat 4,2 milioane de lei. Surse din cadrul arhiepisco-piei spun că banii au fost strânşi prin chetă şi prin intermediul unui împrumut bancar. Preoţimea constănţeană a contribuit din răsputeri la chetă.
• În anii 1973-1990, mii de persoane s-au îmbolnăvit de holeră, dar în statistici nu-mărul bolnavilor a fost mult diminuat, iar cel al morţilor-ascuns.
• Practic, autorităţile au încercat să muşamalizeze ultimele două valuri de îmbolnă-viri care au afectat ţara noastră, pe motiv că holera este o boală a sărăciei.
nă epocă a comunismului, când se falsificau statistici şi numărul de morţi de ascuns. Au fost afectate în principal judeţele Tulcea şi Constanţa, dar viaţa pe litoral şi în Deltă pal-pita la fel ca şi înainte. Lumea îşi vedea mai departe de treabă, se organizau nunţi, bote-zuri, iar studenţii mergeau liniştiţi la mare.
Cum a făcut Teodosie rost de un milion €Luni, 1 noiembrie
Executorul judecătoresc Remus Rădulescu a decis, pe 11 octombrie
2002, să scoată la vânzare un complex turistic din Ploieşti, deşi instanţa anulase decizia executării silite a acestuia. După o evaluare conform preţului de inventar, care nu a ţinut cont de preţul real, cel al pieţei, statul a fost prejudiciat cu 60 miliarde lei vechi. După o anchetă sumară, procurorii au decis neînceperea urmăririi penale a lui Remus Rădulescu.
A dat un tun de 60 miliardemiercuri, 3 noiembrie
marți, 2 noiembrie
pIloțII au murIt pentru a salva satul
marți, 2 noiembrie
sarkozy, ţIntă pentru al-QaedaLuni, 1 noiembrie
se bea cImentul dat de guvern?miercuri, 3 noiembrie
cum va arăta noul acord cu fmIvineri, 5 noiembrie
vIaţă maI lungă, banI maI mulţI
Joi, 4 noiembrie
adevăratul ceauşescu e în gHenceaJoi, 4 noiembrie
IlIescu dă ora exactă în psd
Doi aşi ai zborului, pregătiţi de aviaţia americană, şi-au pierdut viaţa. Cei doi au renunţat să se catapulteze de pe un avion MiG 21 Lancer pentru a duce avionul în afara satului Călăraşi Gară. Cei doi eroi au fost piloţii Laurenţiu Chiriţă şi Sorin Avram. Fiecare avea 40 de ani şi câte un copil. Soţia eroului Sorin Avram este însărcinată cu cel de-al doilea copil.
Poliţia grecească a operat arestări la Atena după explozia unui colet-capcană într-o societate de mesagerie rapidă. Alte pachete au fost intercep-tate şi neutralizate în diverse alte firme cu acelaşi profil de mesagerie. Unul dintre pachete, desco-perit asupra a doi presupuşi extremişti anarhişti greci, era destinat preşedintelui francez, Nicolas Sarkozy. O serie de analişti americani spun că, de fapt, în spatele operaţiunii ar fi Al-Qaeda.
Unii dintre sinistraţii care şi-au pierdut casele la inundaţiile din vară preferă să locuiască în corturi şi să dea pe băutură materialele de construcţie primite de la Guvern. Sinistraţii cu pricina provin din comuna tulceană Ceatalchioi. Oamenii au primit gratuit scânduri, ciment şi fier-beton. Un sac de ciment „costă“ un litru de ţuică.
Ceea ce era previzibil încă de la începutul anului a devenit certitudine: România va continua relaţia cu FMI şi după ce actualul acord se va încheia, în aprilie 2011. Cel mai probabil, FMI va continua supravegherea finanţelor României, dar nu va vira bani decât în caz de urgenţă. Astfel, autorităţile româneşti vor fi obligate să fie mai cumpătate.
Speranţa de viaţă la naştere a crescut cu patru ani în România în ultimii 20 de ani, la 73,2 ani, potrivit unui raport ONU. În plus, trăim cu aproape un an mai mult faţă de me-dia din Europa Centrală şi de Est. A crescut şi venitul brut pe cap de locuitor, de la 8.929 do-lari, în 1990, la 12.844, în 2010. În clasamen-tul mondial al dezvoltării umane, România se află pe locul 50 din 169 de ţări.
Experţii de la Institutul de Medicină Legală au confirmat că soţii Ceauşescu sunt înmor-mântaţi în Cimitirul Ghencea. Ei au făcut teste pe o serie de probe ADN prelevate la sfârşi-tul lunii iulie, când rămăşiţele foştilor dictatori au fost deshu-mate. În ultimii 20 de ani au circulat numeroase zvonuri privind mormintele Ceauşeşti-lor, dar nostalgicii au continuat să vină în Ghencea.
Preşedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, crede că formarea unei noi majorităţi parlamen-tare este posibilă doar după alegeri. Situaţia ar putea fi însă precipitată de nemulţu-miri recente ale UDMR. Liderii partidului etnicilor maghiari au dat un ultimatum premierului PDL, Emil Boc, căruia i-au cerut să găsească soluţii pen-tru adoptarea legii educaţiei, declarată neconstituţională.
ce a fostN r . 6 s ă p t ă m â n a R L 7
Ziarista Tanya Gold a publicat un reportaj care ridiculizează starea infrastructurii din Ro-mânia. De asemenea, ea pu-blică rânduri extrem de critice la adresa Bucureştiului. Apoi, jurnalista britanică, ce a încer-
cat să regăsească originile mitului vampirului Dracula în România, a fost la Castelul Bran, despre care spune că, din afară, se aseamănă cu o casă a groazei, însă înăuntru „arată de parcă o englezoaică l-a cumpărat şi l-a atacat cu mobilă de la Laura Ashley“ (lanţ de maga-zine de mobilă şi îmbrăcăminte pentru femei din Marea Britanie, n.r.).
Castelul cu canapele„Este plin de canapele. Îmi aminteşte de Sur-biton (suburbie a Londrei, cunoscută pentru stilurile arhitecturale variate – n.r.). «Este ca în Surbiton», i-am spus ghidului meu. «Du-mă la
The Guardian compară Bucureştiul cu „un Paris mestecat şi, apoi, scuipat afară de Croydon“.
Britanicii râd de Vlad ŢepeșAmănunte pe www.romAniALiberA.ro
Vlad Ţepeş a ajuns motiv de ironie pentru The Guardian
PUBLICITATE
2/11 – din ediția rL
generalul cHIţac a murIt soldat
Fostul şef al trupelor chimice, trimis de Ceauşescu să reprime revolu-ţia de la Timişoara, a decedat pe 1 noiembrie. Chiţac fusese condamnat la 15 ani de închisoare, iar gradul de general i-a fost retras. Fostul general Mihai Chiţac a decedat în locuinţa sa din Capitală. Chiţac fusese externat recent, după mai multe săptămâni de spitalizare în urma unor boli cronice. românia Liberă a dezvăluit în luna septembrie, în exclusivitate, că fostul general a suferit o intervenţie chirur-gicală pe creier şi se afla într-o stare foarte gravă, într-un spital din reţeaua Ministerului Sănătăţii.
pe scurt
locul de naştere al lui Dracula». «Care din ele?», m-a întrebat el. «Cel adevărat. Nu Biblioteca Britanică, unde Stoker a scris romanul»“, scrie Tanya Gold. Astfel, jurnalista ajunge în Sighi-şoara, unde observă magazinele cu statuete „Dracula“ şi mulţi câini vagabonzi umblând pe străzi. „Casa în care s-a născut Dracula este,
acum, un restaurant“, scrie ziarista, notând că arată ca un „playmobil gotic“, unde Dracula este pictat pe un perete, arătând ca „un chel-ner italian înfuriat“. Gold mai observă că „mu-nicipalitatea plăteşte doi bărbaţi să se îmbrace în costume medievale şi să urmărească turiş-tii prin oraş, bătând într-o tobă“.
8 s ă p t ă m â n a R L N r . 6
top viitor17/11/2010 – rL, Ediţia de Transilvania
Teatrul Naţional „I.L. Caragiale“ a programat în 16 noiembrie spectacolul „Egoistul“, a
cărui cronică o puteţi citi în Timpul liber din 18 noiembrie. Autorul spectacolului: Jean Anouilh. Regia: Radu Beligan. Cu: Radu Beligan, Simona Bondoc/Carmen Stănescu, Damian Crâşmaru, Mihai Fotino/Marin Moraru, Sanda Toma. O piesă autobiografică, ultima scriere a drama-turgului francez, ce vorbeşte despre viață şi moarte, sănătate şi boală, relații complicate de familie – uneori tandre, alteori amare.
„Egoistul“, la Teatrul I.L. Caragiale18/11 – supl. timpul liber
A rtistul maramureşean va aduce pe scenă „Trei păstori“,„Florile dalbe“, „Linu-i lin“ sau „Rugă pentru
părinţi“, printre alte colinde sau cântece populare cu care şi-a obişnuit publicul. „Merg la concertele lui de ani de zile, şi prin muzica pe care o cântă, îl consider un me-sager al tuturor românilor“, spune Maria Pop în timp ce se pregăteşte să-şi cumpere biletul. Ştefan Hruşcă a debutat ca artist în anul 1981 cu Cenaclul Flacăra, alături de care până în 1984 a susținut peste 1.000 de spectacole. Din anul 1991 s-a stabilit în To-ronto, Canada. Concertul de colinde va avea loc la TNC pe 22 noiembrie, de la ora 19.30. Preţul biletelor este între 50 şi 60 de lei.
Teatru Naţional „Lucian Blaga“ din Cluj (TNC) va găzdui concertul de colinde al artistului Ştefan Hruşcă.
Ştefan Hruşcă, aşteptat de publicul clujean
10/11 – rL, ediția de transilvania
decembrie – revista „Căminul“
ceI treI „c“: clasIc, cald, cosy
Ar mai fi şi un al patrulea „C“ – comu-nicarea excelentă care s-a înfiripat între proprietar şi designerul Alina Vîlcu (şi toată echipa ei). Multe proiec-te eşuează sau nu-şi ating potenţialul maxim tocmai pentru că această par-te nu merge deloc. N-a fost cazul aici. Peretele despărţitor transparent, care separă bucătăria de restul casei, e unul din elementele originale ale aces-tui cămin, alături de mixul inspirat de clasic şi nou şi anumite finisaje spe-cial alese. Amenajarea interioară a pornit de la felul în care era structurat imobilul în care se află acest aparta-ment. Compartimentările încă nu erau făcute pe atunci, aşa că s-a putut face o împărţire eficientă, pentru care s-au luat în considerare mai mulţi factori: liniştea, poziţionarea faţă de soare, distanţa faţă de zonele de zi.
amenajări
cât costă maşinile de
epocă din ardeal