UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI
GESTIUNEA AFACERILOR
CONTABILITATEA INSTITUŢIILOR PUBLICE
Rolul E-government în asigurarea transparenţei sectorului public
Studenți:
Manole Cristina-Alexandra
Muntean Roxana-Mădălina
Mureșan Gabriela Mihaela
Anul III, Finanțe-Bănci, Grupa 4
2013
1
Rolul E-government în asigurarea transparenţei sectorului public
Rezumatul referatului (abstract)
Lucrarea de faţă este structurată pe mai multe părţi pornind de la noţiuni teoretice privind
rolul pe care îl deține e-government în asigurarea transparenței din sectorul public și
concretizându-se prin intermediul studiului de caz.
La finalul lucrării se găsesc şi anumite recomandări şi concluzii personale, privind
importanţa temei abordate.
Cuvinte cheie: contabilitate, e-government, sector public, instituții publice, transparenţă
Motivaţia
Am ales aceast subiect de referat datorită multitudinilor de informaţii pe care le cuprinde.
Este o temă de actualitate, vastă şi într-o continuă schimbare. Ea încercă să se modifice permanent
în raport cu cerinţele pieţei şi să ţină pasul cu tehnologia. Personal, considerăm că traversăm o
epocă a tehnologiei, manifestând o dependentă faţă de aceasta. Datorită acestui fapt, insituţiile
publice încearcă şi ele să ţină pasul cu tehnologia, oferind diverse servicii şi informaţii cu ajutorul
mediului online, realizându-se o transparenţă şi la acest nivel. Rolul guvernării electronice capătă
mereu noi dimensiuni şi noi abordări.
Pentru cele menţionate mai sus, a fost relativ uşor să alegem această temă, deoarece fiecare
dintre noi şi-a exprimat şi manifestat un interes faţă de aceasta.
Introducere
Datorită diverselor transformări de-a lungul timpului, viaţa economică a României şi
implicit modul de organizare al instituţiilor publice au suferit diverse modificări. Aplicarea
informaticii pe scară tot mai largă oferă noi posibilităţi de abordare a contabilităţii instituţiilor
publice. Folosirea calculatoarelor şi a tehnologiei în general , accelerează la prelucrarea datelor şi a
informaţiilor. Progresul tehnic şi tehnologic a ajutat şi uşurat munca contabililor și a stabilit o nouă
2
legătură între Guvern şi Parlament cu cetăţenii. Acestă legătură poate să fie considerată ca fiind o
interacţiune digitală, care poartă denumirea de e-governement sau guvernare electronică.
Potrivit autorilor Marcel Ghiţă şi Marin Popescu, guvernanţa este definită ca fiind : un
concept foarte amplu care include o supervizare solidă şi eficace a modului în care este realizat,
condus, controlat sau gestionat, în scopul protejării intereselor componentelor respectivei arii,
organizaţii sau instituţii.1
Transparenţa are rolul de a preveni acţiuni care ameninţă integritatea publică (acte de
corupţie) și de a evalua performanța administraţiei publice (capacitatea administrativa).2
Trasând o paralelă între cele două definiţii, se poate afirma faptul că guvernanţa trebuie să
fie transparentă la nivelul tuturor instituţiilor publice, pentru a elimina orice acte de corupţie şi
pentru a putea fi urmarită de toţi cetăţenii unei comunităţi. În acest sens, un loc important il joacă
tehnologia cu toate utilităţile ei.
Conceptul de E-government reprezintă ansamblul de sisteme şi resurse specifice
managementului public, care, prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, vizează
optimizarea actului administrativ.3 Acest sistem de guvernare crează o legătură între stat şi cetăţeni,
oferindu-le acestora posibilitatea de a fi mai aproape de activitatea instituţiilor publice.
Metodologie
Lucrarea de faţă a fost elaborată cu scopul de a asimila noi cunoştinţe referitoare la
guvernanţa electronică. Documentarea pentru partea teoretică am realizat-o consultând diferite cărţi
de specialitate oferite de Biblioteca Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, precum
şi consultarea numeroaselor site-uri care sunt puse la dispoziţia cetăţenilor pentru menţinerea unei
legături între instituţiile care aparţin statului şi aceştia. Documentarea pentru partea practică am
realizat-o prelucrând diverse informaţii puse la dispoziţie. Totodată, am efectuat şi o cercetare de
piaţă la nivel naţional, având drept scop consolidarea rolului pe care-l deţine sfera conceptului de E-
governement în viaţa de zi cu zi.
1 Marcel Ghiţă, Marian Popescu, Auditul intern al instituţiilor publice: teorie şi practică, Editura CECCAR, Bucureşti,
2006, p11. 2 Suport de curs- Integritatate şi transparenţă-Profesioniştii în managementul educational preuniversitar,
http://promep.softwin.ro/activitati.php 3 Dan Nica, Guvern, cetăţean, societate informaţională, Editura Semne, Bucureşti, 2001, p.10.
3
Pentru întocmirea lucrării de faţă, am urmărit respectarea cerinţelor impuse pentru
elaborarea acesteia. În consecinţă, la finalul acestei lucrări se gasesc recomandări şi concluzii
personale, în concordanţă cu conţinutul şi tema abordată.
Cadrul Legislativ
Era necesar să apară diferite reglementări în acest domeniu, printre care amintim:
Hotărârea Nr. 862 din 22 iulie 2009 privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului
nr. 1.085/2003 pentru aplicarea unor prevederi ale Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri
pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în
mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, referitoare la implementarea Sistemului
Electronic Naţional;4
Legea nr. 161 din 19 aprilie 2003, privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în
exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi
sancţionarea corupţiei;
Legea nr. 544 din 12 octombrie 2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public;
Normele metodogice din 7 februarie 2002 de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces
la informaţiile de interes public;
Legea nr. 365/2002 privind comerţul electronic, publicată în Monitorul Oficial nr. 483 din data
de 5 iulie 2002;
Hotărârea de Guvern nr. 1259 din 13 decembrie 2001 privind aprobarea Normelor tehnice şi
metodologice pentru aplicarea Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică;
Legea nr. 455 /2001 privind semnătura electronică, publicată în Monitorul Oficial nr. 429 din
31 iulie 2001;
Hotărârea nr. 1085/11.09.2003 pentru aplicarea unor prevederi ale Legii nr. 161/2003 privind
unele măsuri referitoare la implementarea Sistemului Electronic Naţional;
Hotărârea nr. 538/7.04.2004 privind modificarea si completarea Hotărârii Guvernului nr.
1085/2003 pentru aplicarea unor prevederi ale Legii nr. 161/2003;
Legea nr. 506 din 17 noiembrie 2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi
protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice:
Legea nr.272 din 29 iunie 2006 pentru completarea art.7 din Legea nr.506/2004. 5
4 https://www.ghiseul.ro/ghiseul/public/informatii/legislatie
5http://www.cnrd.ro/contentfiles/cnrd/content/pagini%20site/legislatie_/2eb7f5c7-1a66-4a06-a12d-
6b6d07a45fef/hotarare-nr-862-din-22-iulie-2009.pdf
4
De la apariţia acestor legi şi până la punerea lor în practică există un drum lung. România a
făcut un prim pas în sensul dezvoltării acestui concept (amintim de portalul E-guvernare), dar la
polul opus se află semnătura electronică care nici până în prezent nu este pusă în practică, aceasta
fiind doar la nivel conceptual.
În prezent, Sistemele Agenţiei pentru Serviciile Societăţii Informaţionale care sunt deja
funcţionale şi care au fost impuse datorită aderării României la Uniunea Europeană sunt:
Sistemul Electronic Naţional (www.e-guvernare.ro);6
Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (www.e-licitatie.ro);7
Sistemul electronic de atribuire a autorizaţiilor de transport internaţional rutier de
marfă (www.autorizatiiauto.ro).8
Trecere în revistă a literaturii de specialitate (literature review)
În continuare ne vom axa pe reprezentarea conceptului de e-government, vom explica ceea
ce acesta presupune, componentele sale, precum și aplicabilitatea sa în România.
Sectorul public şi relaţiile sale cu societatea au generat numeroase analize şi discuţii în
ultimii ani. Creşterea cererii de servicii publice, restricţiile bugetare, costurile de personal şi noile
facilităţi oferite de tehnologia informaţiei au constituit provocări generatoare de noi concepte:
„guvernare on-line”, „e-government”, „democraţie electronică”. Prin intermediul acestora se dorește
să se reducă barierele administrative birocratice şi să se uşureze accesul la informaţiile şi serviciile
publice.
E-government presupune, așadar, îmbunătăţirea relaţiei şi fluidizarea schimbului de
informaţii dintre sectorul public, pe de o parte, şi cetăţeni şi mediul de afaceri, pe de altă parte. E-
government înseamnă oferirea de servicii publice în format electronic pentru cetăţeni şi mediul de
afaceri, o alternativă mai eficientă şi mai ieftină, care ar permite Guvernului să fie mai aproape de
cetăţeni şi să-şi adapteze serviciile conform cerinţelor acestora.
Pentru implementarea cu succes a „e-government" este necesară definirea unei arhitecturi
coerente de aplicaţii şi a unui set predefinit de servicii generice şi instrumente pentru dezvoltarea,
implementarea şi administrarea ulterioară a aplicaţiilor. Această arhitectură trebuie actualizată
6 www.e-guvernare.ro
7 www.e-licitatie.ro
8 www.autorizatiiauto.ro
5
pentru a asigura corespondenţa cu cerinţele utilizatorilor şi cu noile tehnologii care apar. Aceste
aplicații informatice specifice se încadrează în următoare listă de servicii publice destinate
cetățenilor și mediului de afaceri: taxe pe venit, căutarea unui loc de muncă, securitate și protecție
socială, documente personale, înregistrarea unei mașini, autorizații de construcție, declarații la
poliție, librării publice, certificate de naștere, căsătorie sau deces, înscrierea în învățământul
secundar și terțiar, schimbarea adresei, servicii din domeniul sănătății, e-transport, contribuții
sociale, taxe de corporație, TVA, înmatricularea unei noi companii, transmiterea de date către
oficiile de statistică, declarații vamale și achizițiile publice.
„E-government” este format din patru componente principale: interacțiunea dintre Guvern și
cetățean (G2C), interacțiunea dintre Guvern și mediul de afaceri (G2B), interacțiunea dintre Guvern
și funcționarii publici (G2E) și interacțiunea dintre instituții guvernamentale (G2G).
Componenta G2C presupune modernizarea generalizată a serviciilor publice, care trebuie să
se concentreze pe necesităţile cetăţenilor. Pentru a fi cu adevărat eficiente serviciile publice trebuie
să fie disponibile 24 ore din 24, 7 zile pe săptămână din 7. Cetăţenii vor putea interacţiona cu
Guvernul de acasă, de la serviciu sau chiar în timpul deplasărilor lor. Serviciile oferite cetăţenilor
sub eticheta de e-government G2C sunt, în principal, de trei tipuri, după funcţiile oferite: servicii de
informare, servicii de comunicare interactivă și servicii tranzacționale.
Componenta G2G presupune comunicarea prin mijloace electronice între instituţiile publice.
Această comunicare este de cele mai multe ori nedetectabilă de către cetăţean şi presupune
schimbul de date la diferite niveluri de securitate între sistemele informatice ale celor două instituţii.
În ceea ce privește G2E, aceasta are în vedere faptul că Guvernul îşi va putea îmbunătăţi
eficienţa managementului intern, va putea reduce costurile administrative şi va putea determina
apariţia unei noi culturi e-government prin utilizarea mijloacelor electronice în comunicarea şi
tranzacţiile pe care le are cu angajaţii săi, funcţionarii publici.
Relaţiile dintre guvern şi mediul de afaceri – componenta G2B - sunt unele dintre cele mai
disputate relaţii din sfera guvernării electronice. Principala cauză a acestei atenţii speciale este, pe
de o parte, faptul că firmele private reprezintă motorul creşterii economice a unei ţări, iar serviciile
furnizate de stat pe Internet în favoarea acestui sector ar trebui să fie pe măsura importanţei sale. Pe
de altă parte, achiziţiile guvernamentale şi licitaţiile de tot felul se mută din ce în ce mai mult pe
Internet, acest lucru însemnând mai multă transparenţă şi costuri mai scăzute, bineînţeles dacă
aceste avantaje sunt dorite de Guvern. Cele mai importante tipuri de aplicații G2B se referă la
6
sistemele de achiziţii publice realizate prin Internet (aceste sisteme aduc cu sine multiple avantaje
legate în primul rând de transparentizarea procesului de ofertare şi acceptare a ofertelor şi reducerea
costurilor generale implicate) și serviciile oferite de stat sectorului privat prin Internet.
În România s-au dezvoltat numeroase site-uri web la nivelul administraţiei publice centrale
şi locale, care oferă informaţii utile pentru cetăţeni şi agenţi economici, referitoare la legislaţie,
proceduri administrative şi documente de largă utilizare. Astfel, se realizează o serie de diverse
proiecte al căror obiectiv este crearea şi asigurarea unei infrastructuri informaţionale şi de
comunicaţii capabile să asigure realizarea şi executarea sub formă electronică a 80% din serviciile
publice. În acest fel, se va asigura o mai bună şi mai transparentă funcţionare a administraţiei
publice, o creştere şi diversificare a calităţii serviciilor publice, precum şi îmbunătăţirea mijloacelor
de comunicare dintre instituţii şi cetăţeni.
Pentru trecerea la oferirea serviciilor publice în format electronic, România urmează cadrul
pe patru niveluri propuse de Comunitatea Europeană:
Nivelul I: diseminarea informaţiei publice prin mijloace electronice;
Nivelul II: interacţiune unidirecţională;
Nivelul III: interacţiune bidirecţională;
Nivelul IV: tranzacţii on-line.
În prima etapă se oferă informaţii de interes public, on-line. A doua etapă presupune
posibilitatea de a descărca formulare, care vor fi completate off-line şi trimise pe căi tradiţionale
către instituţiile responsabile. Cea de-a treia etapă este una bidirecţională, în care are loc atât
descărcarea formularelor, cât şi completarea şi transmiterea acestora on-line, această etapă
presupunând autentificarea. Ultima etapă are în vedere integrarea unor procese mai complexe on-
line, printre care se numără livrarea de bunuri şi produse, efectuarea plăţilor în format electronic etc.
Coordonarea la nivel strategic şi integrarea sistemelor informatice naţionale este asigurată
prin intermediul Guvernului, Grupului pentru promovarea tehnologiei informaţiei şi Ministerului
Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei. România a întreprins demersuri pentru a crea un Portal
Guvernamental, care va oferi cetăţenilor un mod simplu, sigur şi rapid de a accesa prin Internet o
întreagă gamă de servicii publice. Acesta nu va înlocui contactul direct cu furnizorii de servicii
publice. El va oferi cetăţenilor opţiuni pentru modalitatea de a accesa serviciile guvernamentale.
Strategia de trecere la e-government include o combinaţie a următoarelor elemente: încurajarea
competiţiei pe piaţa de telecomunicaţii, transformarea guvernului prin intermediul tehnologiei
7
informaţiei şi a "e-business", realizarea achiziţiilor publice în format electronic, atragerea
investiţiilor în domeniul comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei.
Transparența în sectorul public
Pentru a fi posibilă prezentarea rolului e-government în asigurarea transparenței sectorului
public este esențial să ne oprim asupra expunerii și delimitării conceptului de „transparență”.
Transparenţa urmăreşte asigurarea unui acces mai larg al cetăţenilor la informaţiile şi
documentele aflate în posesia instituţiilor statului, participarea cetăţenilor la procesul decizional şi
asigurarea legitimitătii, eficacităţii şi responsabilităţii administraţiei faţă de cetăţean. Conceptul de
transparenţă a procesului decizional derulat în instituţii se referă la asigurarea accesului cetăţenilor
la documentele aflate în gestiunea instituţiilor statului precum şi la consultarea cetăţenilor cu privire
la adoptarea unor reglementări. Transparenţa, în sens larg, se referă la accesul liber la informaţie de
orice fel, la posibilitatea de a opta sub orice formă. În acest sens, legea nr. 544/2001 este deosebit de
importantă întrucât reglementează primul contact dintre autoritătile publice şi cetăteni. Astfe, se
poate vorbi de transparentizarea si responsabilizarea instituţiilor publice şi participarea cetăţenilor la
procesul de luare a deciziilor.9
Relaţia administraţie publică – cetăţeni a fost întotdeauna una destul de controversată,
ambele părti având destul de multe lucruri de reproşat una celeilalte. Lipsa de profesionalism a
funcţionarilor, birocraţia excesivă, corupţia, mersul greoi al procedurilor administrative, lipsa de
profesionalism în relaţiile cu publicul, aglomeraţia, confuziile sau erorile angajaţilor, lipsa de
informare în randul publicului sunt în mare, problemele care intervin în aceasta relaţie
administraţie-administraţi. Transparenţa trebuie să devină o componenta esenţială a instituţiilor
publice, ea este mai curând o prevedere a legii, distanţa dintre gradul actual de transparenţă al
instituţiilor şi obiectivele fixate prin lege fiind destul de însemnată.
Lipsa transparenţei „decizionale, alături de alte carenţe ale activităţii de reglementare,
conduce la încrederea scăzută a societăţii în forţa şi importanţa actelor normative. Absenţa
consultărilor face ca normele să fie frecvent modificate sau înlocuite, lucru ce determină o
accentuată instabilitate legislativă şi nu oferă siguranţa necesară cadrului legal existent în România.
De asemenea un alt efect al lipsei transparenţei decizionale în administraţia publică poate fi şi este
în tara noastra, apariţia fenomenului de corupţie. Standardele de transparenţă în sectorul public, în
9 Asociaţia Română pentru Transparenţa (ART), Transparenţa decizională în administraţia publică, a se vedea
http://www.apd.ro/files/publicaţii/Transparenţa decizională în administraţia publică.pdf, p. 5.
8
sistemul administrativ trebuie accentuate. Transparenţa constituie una din premisele combaterii
corupţiei.”10
Conceptul de transparenţă decizională vine să susţină colaborarea tot mai strânsă între
cetăţeni, pe de-o parte, şi dintre cetăţeni şi instituţii publice – centrale şi/sau locale, pe de altă parte.
Actorii interesaţi în această transparenţă, au un cuvânt important de spus, părerile lor arată un aspect
important al implicării precum şi implementarea lor într-o societate care tinde a fi una democratică
prin respectarea drepturilor fundamentale ale omului.
Transparenţa are rolul de a preveni acţiunile care ameninţă integritatea publică (acte de
corupţie) şi de a evalua performanţa administraţiei publice locale (capacitatea administrativă).
Transparenţa activităţii administraţiei publice locale constituie regulă în toate etapele şi procedurile
(premergătoare, concomitente şi ulterioare) deciziei administrative, confidenţialitatea fiind excepţia
care se limitează la informaţia stabilită prin lege datorită nevoii protejării unor interese specifice
domeniului siguranţei publice, prevenirii infracţiunilor, protejării monezii şi a creditului, a
intimităţii.
Publicul trebuie să fie permanent informat asupra activităţii autorităţilor publice, atât în
stadiul de evaluare a planurilor de activitate, cât şi în momentul adoptării şi implementării
deciziilor, furnizându-i-se în orice moment informaţii complete, obiective şi consistente de natură
financiară ori în legatura cu misiunea şi planificarea strategică a entităţilor publice. Transparenţa
permite oricărei persoane asupra căreia produce efecte un act al unei entităţi publice să cunoască
temeiul acestuia. La rândul lor entităţile publice primesc de la entităţile superioare feed-back
constând în evaluarea amănunţită a activităţii lor. O reformă reală şi profundă a administraţiei care
să asigure deplina transparenţă a instituţiilor publice, calitatea serviciilor acestora şi o relaţie
normala, bazată pe respectul reciproc dintre funcţionarul public şi cetăţean este doar dezirabile. Fără
efortul comun al tuturor celor implicati în realizarea ei, şi, în primul rand al persoanelor care
lucrează în administraţia publică, ea va rămâne în continuare formală, perturbând la nesfârşit
practici ce ţin de un trecut revoluţionar.
În statele democratice, guvernarea se bazează pe principiul consimţământului celor
guvernaţi. De aici derivă obligativitatea ca oficialii şi funcţionarii publici, fie că sunt aleşi sau
10
Alistar, Victor, Transparenţa decizională în administraţia publică, Bucureşti, 2005, Institutul Naţional de
Administraţie, p. 32.
9
numiţi, să fie răspunzatori în faţa cetăţenilor. Aşadar, încrederea opiniei publice este vitală pentru
reuşita guvernării democratice11
.
Legea transparenţei prevede o modalitate de implicare a cetăţenilor în luarea deciziilor la
nivelul administraţiei. Sfera modurilor de participare a cetăţenilor în viaţa organelor administrative
statale este mult mai largă. Încercând să definim participarea cetăţenească, vom spune că ea este
procesul prin care preocupările, nevoile şi valorile cetăţenilor sunt încorporate precesului de luare a
deciziilor în cadrul administraţiei publice locale.
Studiu de caz
La nivel național, transparența în sectorul public este realizată prin intermediul Sistemului
Electronic Național - www.e-guvernare.ro, acest site având menirea de a facilita accesul cetățenilor
la informațiile și serviciile publice, cetățenii intrând în contact cu informația publică fără a fi nevoie
să se deplaseze la sediul instituțiilor publice, reducând totodată barierele administrative birocratice.
Sistemul Electronic Național reprezintă punctul central de acces la informaţii şi servicii
electronice ale administraţiei publice oferind utilizatorilor o gamă de servicii electronice destinate
companiilor private cât și cetățenilor persoane fizice precum acces la formularele şi procedurile
administrative ale administraţiei publice şi acces la informaţii de contact ale instituţiilor publice
centrale şi locale. Toate aceste servicii au drept scop asigurarea unei transparențe cât mai eficiente
în sectorul public, site-ul făcând legătura între mai multe portaluri de comunicare contribuabil –
administrații publice.
Portalul Formular unic permite contribuabililor să depună declarația unică privind
obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitul pe venit și evidența persoanelor asigurate
(Formular D112).
Portalul Ghișeul Virtual de Plăți oferă cetățenilor posibilitatea de plată a impozitulul pe
venit, efectuarea de plăți anticipate cu titlu de impozit, regularizări aferente impozitului pe venit și
obligațiile fiscale accesorii aferente acestora, precum și plata amenzilor de circulație de către
cetățenii municipiului București, prin utilizarea cardului bancar.
11
Alistar, Victor, Cocoşatu, Mădălina, Dincă, Dragoş, Popescu, Ion, Deontologia funcţionarilor publici, suport de curs
Departamentul pentru Învăţământ la Distanţă, Bucureşti, p. 40
10
0
1000
2000
3000
4000
Consilii locale
Primării
Grădinile, școli, universități
Portalul pentru formulare administrative on-line vine în sprijinul cetățenilor punând la
dispoziția acestora diverse formulare utilizate în relația cu diferite administrații publice, centrale și
locale. În acest fel obținerea documentelor necesare în construcții, starea civilă, urbanism, protecție
socială este facilitată.
De asemenea, site-ul oferă cetățenilor informații cu privire la datele de contact electronic ale
diverselor instituții publice, centrale și locale și anume: școli, grădinițe, universități, teatre, muzee,
diverse administrații publice pe diferite domenii. Cele două grafice de mai jos ilustrează
principalele categorii de instituții publice înscrise în SEN:
Pe lângă aceste portaluri Sistemul Electronic Național e-guvernare.ro face legătura cu încă
alte 5 portaluri a căror funcționalitate reiese din denumirea acestora și anume:
- Ghișeul Virtual de Plăți
- Sistemul Electronic de Achiziții Publice
- Portal pentru plata amenzilor de circulație
- Sistem informatic integrat Viza on-line
- Autorizații transport international
11
Conform Caietului de Sarcini din cadrul portalului eRomânia12
facilitățile pe care trebuie să
le ofere administrațiile publice locale și centrale aferente e-guvernării și pentru asigurarea
transparenței în sistem, atât pentru cetățeni cât și pentru mediul de afaceri fac parte din următoarele
module: e-mediu, e-transort, e-funcționari publici, e-turism, e-cultură, e-justiție, e-agricultură, e-
statistică, e-educație, e-sănătate, e-cetățean, e-IMMuri și e-asociere.
La nivelul unităților administrativ-teritoriale locale, pentru a observa modul în care se
desfășoară guvernarea electronică, respectiv facilitățile oferite cetățenilor și mediului privat
urmărind modulele prezentate mai sus, precum și gradul de transparență al informațiilor și
serviciilor publice, am analizat site-urile unor primării de municipii și consililii județene și locale
(site-uri preluate din SEN).
Consiliul Județean Ilfov a demarat în 10 septembrie 2012 un program cofinanțat din
fonduri europene destinate dezvoltării regionale, program ce a avut drept scop implementarea unei
soluţii de e-guvernare la nivelul Consiliului Judeţean Ilfov şi a Consiliilor Locale din judeţul Ilfov
pentru eficientizarea serviciilor publice oferite cetăţenilor şi mediului de afaceri13
. Prin intermediul
acestui proiect Consiliul Județean Ilfov a urmărit să îmbunătățească serviciile oferite cetățenilor, în
principal prin reducerea timpilor de așteptare la ghișeuri pentru obținerea de informații, asigurarea
unei acesibilități și transparențe sporite în ceea ce privește actul administrativ precum și reducerea
costurilor și timpului alocate activităților specifice instituției.
Astfel, prin crearea portalului www.e-ilfov.ro cetățenii pot beneficia on-line de servicii
precum:
a) Serviciul on-line de informare
b) Serviciul on-line de Participare la Decizii
c) Serviciul de Sondare a Opiniei Publice on-line
d) Serviciul de petiții on-line
e) Serviciul on-line de Asistență Socială
f) Serviciul de documente și autorizări on-line
g) Serviciul taxe și impozite on-line
12
http://legi-internet.ro/blogs/index.php
13 http://www.cjilfov.ro/upload2/Proiecte_finalizate/Implementarea_unei_solutii_de_e-guvernare.pdf
12
De asemenea, site-ul Consiliului Județean Ilfov poate fi caracterizat prin transparență
deoarece oferă contribuabililor facilități din aproape toate modulele, cu precădere facilități din
categoriile e-mediu, e-transport, e-cultură, e-statistică, e-educație, e-sănătate și e-cetățean.
Facilitățile aferente primelor 6 module oferite pe site-ul www.cjilfov.ro, sunt, după caz, informații
de interes public referitoare la managementul deșeurilor, mijloacele și căile de transport din județ,
principalele activități culturale organizate în județ, statistici județene ce privesc diferite domenii de
activitate, link-uri către Inspectoratul Școlar al Județului Ilfov, precum și informații privind
principalele unități medicale din județ.
Referitor la modului e-cetățean pe site se regăsesc informații în ceea ce privesc activitățile și
proiectele derulate de Consiliul Județean Ilfov, proiectele aflate în dezbatere publică, taxele și
tarifele practicate în diferitele instituții subordinate Consiliului Județean, diferite informații
financiare de interes public și bugetele allocate pe ani bugetari. De asemenea, cetățenii au
posibilitatea să descarce diverse formulare on-line.
În ceea ce privește municipiul Cluj-Napoca guvernanța electronică este realizată în
special prin posibilitatea acordată cetățenilor de a-și plăti taxele și impozitele on-line, aceștia având
nevoie de un cont de utilizator și o parolă emise de Primărie. De asemenea, persoanele care doresc
să se căsătorească au posibilitatea de a-și programa on-line oficierea căsătoriei.
În ceea ce privește transparența, aceasta este asigurată prin diverse module cum ar fi: e-
cultură, e-educație, e-sănătate, e-asociere și mai ales e-cetățean. Pe site-ul primăriei,
www.primariaclujnapoca.ro cetățenii pot găsi informații referitoare cantina primăriei, amenajări de
parcuri, informații despre acte necesare pentru diferite acțiuni, execuția bugetară, proiecte derulate
de Primărie, acțiuni de deratizare și dezinsecție, licitații, proiecte aflate în dezbatere publică. De
asemenea, pe site pot găsi informații despre instituțiile de învățământ din municipiul Cluj-Napoca,
despre unitățile medicale, instituțiile de cultură, asociații de proprietari etc. În ceea ce privește
modulul e-asociere, pe site-ul Primăriei sunt prezentate principalele instituții publice și societăți
comerciale cu care aceasta colaborează.
Site-ul Primăriei Cluj-Napoca nu oferă posibilitatea descărcării de documente și nici
transmiterea lor electronică, ci doar informații privind actele necesare pentru diverse operațiuni pe
care un client le poate efectua la sediul Primăriei.
Primăria Alba-Iulia, la fel ca și Primăria municipiului Sibiu se axează în realizarea
guvernării electronice și transparenței în special pe modulele e-cetățean și e-turism, municipiile
13
reședințe de județ având un potențial turistic deosebit. Astfel, site-urile cuprind informații
numeroase despre conducerea Primăriei și Consiliul Local, diverse informații de interes public cu
privire la licitații, bugetul local și execuția acestuia, declarații de avere, taxe și impozite, adrese de
contact privind sediile diferitelor instituții publice. Trebuie remarcat faptul că, spre deosebire de
municipiul Cluj-Napoca, site-urile orașelor Alba-Iulia și Sibiu permit descărcarea de formulare
necesare comunității pentru diferite nevoi ale acestora, însă nu pot fi trasmise electronic. Taxele și
impozitele pot fi plătite on-line în cazul municipiului Alba-Iulia, dar nu printr-o platformă
personală, ci pe site-ul www.ghiseul.ro, în timp ce cetățenii sibieni nu au această posibilitate. Ei pot
să comunice însă cu Primăria referitor la alte aspecte cum ar fi depuneri de plângeri, înscrieri în
audiență, încheierea de căsătorii, prin crearea unui cont de utilizator.
Fiind orașe cu numeroase obiective turistice, atât orașul Alba-Iulia cât și Sibiu reușeșc să își
pună în valoare acest potențial turistic, de pe site-ul Primăriei fiecărui oraș cetățenii putându-se
informa despre obiectivele turistice ce pot fi vizitate, istoria orașelor, evenimente sportive și
culturale, hoteluri și mijloace de transport disponibile în fiecare din cele două municipii. În plus,
Primăria Sibiu oferă cetățenilor, locuitori sau vizitatori, posibilitatea de a căuta hoteluri în funcție de
anumite preferințe, cafenele etc.
Primăria Municipiului Zalău se aseamănă în domeniul transparenței prin guvernarea
electronică cu Primăria Reghin, dar și cu cea a municipiului Turda prin aceea că, pe lângă
informațiile pe care le dețin și celelalte site-uri prezentate anterior referitoare la structura Primăriei,
execuția bugetară, licitații, comunicate de presă, istoric, evenimente culturale, obiective turistice,
oferă utilizatorilor posibilitatea descărcării de formulare, transmiterea unor reclamații și/sau sugestii
cât și plata online a taxelor și impozitelor, pe platforme proprii.
La polus opus se poate considera a fi Primăria Municipiului Bistrița al cărei grad de
guvernare electronică, respectiv transparență în acțiunile comunitare/publice este redus în
comparație cu administrațiile locale prezentate mai sus. Deși site-ul Primăriei abundă în informații
referitoare la municipiu, buget, declarații de avere, adrese de contact, comunicate de presă, rapoarte
de activitate și alte informații de interes public (modulul e-cetățean), lipsesc informațiile referitoare
la taxe și impozite, precum și posibilitatea de plată a acestora electronic. De asemenea, singurele
formulare care pot fi descărcate sunt cele referitoare la declarațiile de avere, acestea neputând fi
transmise electronic, la fel ca și în cazul celorlalte municipii prezentate anterior. De remarcat aici
este atenția acordată modulului e-mediu, în contract cu informațiile oferite de alte Primării, aici
fiind postate acțiuni de protecția mediului întreprinse, rapoarte de activitate, informații de mediu.
14
Tot în această categorie pot fi incluse și primăriile comunelor care oferă cetățenilor o
mulțime de informații de interes public ce aparțin modulului e-cetățean precum declarații de avere,
structura organizatorice, execuții bugetare, planuri de dezvoltare. Ca exemplu pot fi date Primăria
Comunei Avram Iancu, Primăria Băișoara, Primăria Tușnad, Primăria Arieșeni etc.
Analizând modul în care administrațiile locale folosesc guvernarea electronică ca modalitate
de asigurare a transparenței, de comunicare cu cetățenii se poate concluziona că predomină
informațiile eferente modulului e-cetățeni deoarece toate site-urile prezintă informații de interes
public, toate site-urile Primăriilor de municipii oferă informații despre impozite și taxe, declarații de
avere și execuții bugetare. Modulul e-funcționari publici, care presupune postarea pe site-uri a
informațiilor privind posturile disponibile din Primării, precum și informații referitoare la
organizarea concursurilor în vederea ocupării acestor posturi vacante lipsesc cu desăvârșire.
Concluzii
Așadar, prin toate aspectele prezentate anterior am încercat să evidențiem modul prin care
introducerea și punerea în practică a conceptului de „e-government” a facilitat desfășurarea
activităților din sectorul public. Prezentarea succintă a tuturor aspectelor ce țin de această temă, dar
și realizarea studiului de caz vin să susțină și să accentueze rolul fundamental pe care e-government
îl deține în asigurarea transparenței din sectorul public. Informația este oxigenul democrației, iar
democrația ar fi de neconceput fără accesul liber al publicului la informații.
Lipsa transparenței în viața politică și în actul de guvernare reprezintă unul dintre
obstacolele cele mai greu de depășit de către o societate democratică. Dar informația nu reprezintă
numai o necesitate pentru cetățeni, ea este și un element esențial al unei bune conduceri.
Transparența are rolul de a preveni acțiunile care amenință integritatea publică (acte de corupție) și
de a evalua performanța administrației publice locale (capacitatea administrativă).
Astfel, transparența reprezintă un principiu fundamental, întrucât fără deschidere nu există
evoluție și performanță, iar șansele ca o societate să devenă eficientă sunt minime. Când vorbim de
liberul acces la informaţiile de interes public ne referim la posibilitatea oricărei persoane de a
obţine informaţii ce sunt deţinute de instituţii ale statului. Administraţia publică reprezintă palierul
de legătură între lege şi cetăţean de aceea este nevoie ca acesta să fie cât mai transparentă, să
identifice nevoile cetăţenilor şi să le satisfacă în mod continuu.
15
Referitor la studiu de caz efectuat se poate concluziona faptul că guvernarea electronică în
ceea ce privește asigurarea transparenței în domeniul public este o modalitate folosită din ce în ce
mai mult de către administrațiile publice locale. Dacă municipiile, indiferent că sunt sau nu
reședințe de județ, folosesc din urmă cu mult timp paginile web ca modalitate de comunicare cu
cetățenilor, prin care aceștia au acces la informații de interes public, în ultima perioadă se poate
observa, conform www.e-guvernare.ro, multitudinea de comune care au început să utilizeze
guvernanța electronică ca mijloc de comunicare cu cetățenii într-un mod cât mai transparent. De
remarcat este ascensiunea, dezvoltarea acestor servicii electronice oferite spre utilizare cetățenilor
cât și numărul crescând al cetățenilor care folosesc serviciile electronice precum plata taxelor și a
impozitelor on-line, descărcări și completări de formulare on-line, înscrieri în audiențe, programară
de cununii civile.
16
Bibliografie
1. Marcel Ghiţă, Marian Popescu, Auditul intern al instituţiilor publice: teorie şi practică, Editura
CECCAR, Bucureşti, 2006, p11.
2. Suport de curs- Integritatate şi transparenţă - Profesioniştii în managementul educațional
preuniversitar, http://promep.softwin.ro/activitati.php
3. Dan Nica, Guvern, cetăţean, societate informaţională, Editura Semne, Bucureşti, 2001, p.10.
4. Asociaţia Română pentru Transparenţa (ART), Transparenţa decizională în administraţia
publică, a se vedea www.apd.ro/files/publicaţii/Transparenţa decizională în administraţia
publică.pdf, p. 5.
5. Alistar, Victor, Transparenţa decizională în administraţia publică, Bucureşti, 2005, Institutul
Naţional de Administraţie, p. 32.
6. Alistar, Victor, Cocoşatu, Mădălina, Dincă, Dragoş, Popescu, Ion, Deontologia funcţionarilor
publici, suport de curs Departamentul pentru Învăţământ la Distanţă, Bucureşti, p. 40
7. www.ghiseul.ro/ghiseul/public/informatii/legislatie
8. www.cnrd.ro
9. www.e-guvernare.ro
10. www.e-licitatie.ro
11. www.autorizatiiauto.ro
12. legi-internet.ro/blogs/index.php
13. inovatii.gov.md/index.php/ro/centrul/ce-este-guvernarea-electronica
14. www.undp.md/publications/doc/E-guvernarea(brosura).pdf
15. www.cjilfov.ro/upload2/Proiecte_finalizate/Implementarea_unei_solutii_de_e-guvernare.pdf
16. www.primariaclujnapoca.ro
17. www.primariaturda.ro
18. www.zalausj.ro
19. www.apulum.ro
20. www.primariabistrita.ro
21. www.sibiu.ro
22. www.primariareghin.ro
23. www.primariaavramiancu.ro
24. www.primariabaisoara.ro
25. www.primariatusnad.ro
26. www.primariaarieseni.ro