Download - Poluarea pe râul Motru
Poluarea pe râul Motru
Proiect : Student: Motea Ion
Riscuri hidrologice Grupa: 203
Anul: II
1
Cuprins
Introducere
1. Influența antropicului asupra rețelei hidrografice..................4
2. Surse de poluare..........................................................................5
3. Poluarea pânzei freatice.............................................................6
4. Propuneri de măsuri privind prevenirea şi combaterea
poluării apelor de suprafaţă din bazinul râului Motru...........8
5. Concluzii....................................................................................10
BIBLIOGRAFIE......................................................................11
ANEXE......................................................................................12
2
Introducere
În condițiile în care în a doua jumătate a secolului al XX-lea, cu
precădere în perioada neagră a istoriei româniei din punct de vedere al poluării
mediului de către industrializarea în masă a regimului comunist. În România,
activitățile industriale au luat o amploare deosebită, riscurile hidrologice induse
de aceste activități, manifestate în special prin poluarea surselor de apă de
suprafaȚ ă și din subteran, au crescut.
Funcție de natura ei, poluarea apelor de suprafață înregistrează trei forme
distincte: fizică, chimică și biologică.
În funcție de modul de manifestare, poluarea apelor de suprafață poate fi:
punctiformă sau locală, lineară și difuză. Poluarea apelor de suprafață poate
avea un caracter permanent sau accidental.
3
1. Influența antropicului asupra rețelei hidrografice
Influența activității antropice asupra unei rețele hidrografice implică
modificări de ordin cantitativ și calitativ. Modificările de ordin cantitativ
constau din modificări ale structurii rețelei hidrografice și ale regimului de
scurgere a apei, iar cele de ordin calitativ implică modificări complexe ale
trecerii de aluviuni și modificări ale proprietăților fizico-chimice ale apei cu
influențe asupra calității apei.
Impactul cantitativ poate avea fie o semnificație indirectă (despăduriri
efectuate în decursul timpului, pășunat nerațional, extinderea suprafețelor
arabile în dauna suprafețelor împădurite, efectuarea lucrărilor agricole cu
mijloace și tehnici necorespunzătoare etc.), fie o semnificație directă, prin
artificializarea regimului scurgerii apei, construcȚia de baraje antropice în
vederea acumulării apei în spatele acestora, îndiguirea cursurilor de apă,
consolidarea și apărarea malurilor, regularizări și rectificări ale albiilor etc.
Impactul antropic asupra rețelei hidrografice din bazinul Motrului s-a
manifestat prin construcția barajului de la Valea Mare (1982) captării râurilor
Cerna, Motru şi Tismana în vederea producerii de energie electrică. Se
proiectează construirea unor mari lacuri de acumulare, legate subteran între ele
într-un mare Complex Hidroenergetic, capabil să susţină sistemul energetic
naţional în perioada vârfului de consum.
Modificări asupra rețelei hidrografice au fost aduse și de realizarea
balastierelor de la Padeș, Apa Neagră și Cătunele terasamentele căilor de
comunicație, numeroasele terasări, nivelări, asanări și adaptări ale terenurilor la
realizarea construcțiilor industriale și civile.
4
2. Surse de poluare
Poluarea domestică este rezultatul deversării deșeurilor solide și lichide
provenite din activitatea domestică ori din activitatea unor unități de servicii
neracordate la un sistem special de tratare a deșeurilor. În bazinul râului Motru
sursele de poluare domestică provin din:
racordarea incompletă a locuințelor la canalizarea urbană și implicit la
stațiile de epurare, cu efect în antrenarea nitraților și descompunere a
proteinelor din materia organică a solului sub acțiunea
microorganismelor,direct în rețeaua hidrografică;
capacitatea insuficientă a rețelei de canalizare cu consecințe în pierderea
unor cantități importante de ape uzate în timpul transportului spre stația
de epurare, care se scurg direct în rețeaua hidrografică (în special în
municipiul Motru);
depășirea capacității de epurare a apelor menajere cu efect în producerea
poluării apei râului Motru, care se resimte până în aval de Fața Motrului.
depozitarea necontrolată în albiile râurilor a deșeurilor menajere;
scurgerea necontrolată în rețeaua hidrografică a combustibilului din
rezervoare îngropate;
infiltrarea în sol și în pânza freatică a apelor provenite din precipitații,
care prin acțiunea lor de spălare și transport se încarcă adesea cu diferiți
poluanți: metale grele (Pb, Ni, Zn, Cr, Cd), săruri, hidrocarburi, azbest,
îngrășăminte, pesticide, produse chimice utilizate în spălarea rețelei
rutiere, substanțe aflate în atmosferă (praf, oxizi de sulf, amoniac, azot,
gudroane acizi etc.), care în timp se vor scurge în reȚ eaua hidrografică.
5
Poluarea din sursele industriale are cauze foarte variate, cel mai
frecvent fiind legată de depozitele de deșeuri, de apele industriale uzate și de
redepunerile din atmosferă. Unitățile industriale cu rol major în poluarea
aerului,apei,florei și faunei în bazinul râului Motru a fost cu precădere mina din
satul Mărășești pusă în funcțiunde din 1980, de la care se devărsa în râul
Brebina afluent pe dreapta al Motrului,toate substanțele chimice folosite la
extragerea minereului.
Pe cursul său mijlociu, acestor ape li se adaugă cele provenite de la unităţile
miniere din zonă. Acestea contribuie la poluarea râului Motru atât prin
evacuarea de ape provenite de la sediile administrative, precum şi prin
evacuarea de ape industriale.
Poluarea apelor de suprafață din bazinul râului Motru, provenită din
surse din agricultură, implică substanțe provenite din utilizarea îngrășămintelor
și a pesticidelor (poluare cu azotiți, azotați, fosfor, cianuri, aldehide, substanțe
organice etc.), din dejecțiile de la complexele agrozootehnice sau de la gunoiul
împrăștiat pe câmp.
Poluarea prin transport se manifestă în lungul căilor de transport (ferate și
rutiere) ce însoțesc în râul în călătoria sa spre gura de vărsare. În ultimii 10-15
ani, circulația auto s-a dezvoltat foarte mult în bazinul râului Motru, cel mai
adesea fără respectarea normelor privind protecția mediului.
3.Poluarea pânzei freatice
Apele poluate ale râului Motru ajung în pânza freatică de unde se răspândesc
mai departe în fântânile și izvoarele ce reprezintă o principală sursă de apă
pentru comunitatea rurală.
6
a.) Surse de poluare datorate lucrărilor destinate evacuării anumitor substanţe în
mediul subteran:
- infiltrarea din puţurile de injecţie folosite pentru descărcarea
apelor uzate,
- infiltrarea apelor din irigaţii la care s-a folosit apă uzată.
b.) Surse de poluare datorate unor lucrări proiectate pentru stocarea, tratarea
sau depozitarea substanţelor, care funcţionează necorespunzător:
- depozite de deşeuri (spălate de precipitaţii),
- depozite de materiale rezultate în urma excavaţiilor din
construcţii sau din activităţi miniere,
- rezervoare de stocare subterane sau supraterane (deversare,fisurare,
deteriorarea înbinărilor cu conductele de legătură),
- descărcarea în gropile de excavaţii a deşeurilor de orice fel.
c.) Surse de poluare datorate lucrărilor proiectate pentru transportul unor
substanţe:
- conducte destinate transportului substanţelor chimice sau apelor uzate,
- spargerea ambalajelor şi împrăştierea pe sol a unor produse chimice, în timpul
transportului.
d.) Surse rezultate din alte activităţi (surse indirecte):
- irigaţii,
- aplicarea pesticidelor, ierbicidelor şi a fertilizatorilor,
- depozite de deşeuri animaliere,
7
- apele provenite din precipitaţii pot polua solul prin dispersia poluanţilor în
apele subterane.
- spălarea şoselelor (sare, alţi poluanţi),
- spălarea şi dizolvarea poluanţilor atmosferici,
- poluare urbană,
- drenajul în zonele miniere.
e.) Surse de poluare datorate unor lucrări care favorizează descărcarea
poluanţilor în subteran:
- lucrări de foraj executate necorespunzător,
- gropile de excavaţii pot colecta ape uzate provenite din zonele urbane sau
industriale.
f.) Surse naturale de poluare a căror provenienţă este provocată de activităţi
umane:
- interacţiunea dintre apele de suprafaţă şi cele subterane (când regimul natural
al apelor de suprafaţă este modificat de om,ecorespunzător),
- scurgeri naturale care transportă minerale dizolvate,
Apa folosită la transportul deşeurilor din industria minieră şi metalurgică
conţine fracţiuni de reactivi, folosiţi în procesul tehnologic al preparării, ca
varul tehnic, cianura de sodiu, sulfatul de zinc, sulfatul de cupru, acidul sulfuric,
carbonatul de sodiu, xantatul de sodiu, flotanololul, alcoolul, fosfacresolul,
uleiul de pin, silicatul de sodiu, substanţe radioactive.
4)Propuneri de măsuri privind prevenirea şi combaterea poluării
apelor de suprafaţă din bazinul râului Motru
8
Pentru asigurarea unui management durabil al resurselor de apă din
arealul bazinului Motru se propun următoarele măsuri de prevenire şi combatere
a poluării:
realizarea staţiilor de epurare a apelor uzate în localităţile care nu
dispun de astfel de obiective;
retehnologizarea staţiilor de epurare existente, în vederea
funcţionării acestora la parametrii proiectaţi sau mărirea
capacităţii de epurare acolo unde aceasta se impune;
urmărirea strictă a noilor utilizatori de apă pentru a nu evacua în
emisar ape uzate insuficient sau deloc epurate, care nu se
încadrează în normele reglementate;
corelarea lucrărilor de alimentare cu apă cu cele de epurare şi
asigurarea unui personal specializat pentru exploatarea acestor
instalaţii;
monitorizarea riguroasă a parametrilor de calitate ai apelor de
suprafaţă, a receptorilor naturali în care se evacuează apele uzate
urbane sau industriale;
implementarea şi punerea în practică a Codului de bune practici
agricole, în scopul prevenirii poluării apei cu nitraţi proveniţi din
surse agricole.
9
5)Concluzii
Fiind un sistem bine structurat, organizat şi ierarhizat, orice presiune
asupra unei componente a mediului acvatic îl influenţează în întregime. Bazinul
hidrografic Motru a fost de-a lungul timpului şi continuă să fie, încă, puternic
afectat de fenomenul de poluare. În vederea reducerii riscului de producere a
fenomenelor de poluare este necesară creșterea capacității de epurare a apelor la
stațiile de epurare existente sau implementare altora noi, identificarea tuturor
surselor și tipurilor de poluare, implementarea unui sistem mai eficient de
monitorizare a emisiilor și imisiilor, cuantificarea cât mai obiectivă a stării de
calitate a apei, identificarea calitativă și cantitativă a tuturor poluanților toxici,
inventarul cantităților de apă prelevate și evacuate, creșterea capacității
agenților economici de a gestiona problemele de protecție a apelor și de a stabili
și soluționa problemele de mediu, creșterea gradului de conștientizare și
implicare a societății civile în probleme legate de îmbunătățirea calității apei și
corelarea și interconectarea fluxului de informații între instituțiile publice la
nivel local și regional.
10
BIBLIOGRAFIE
1.Costache,I.,(2011), Flora și vegetația bazinului hidrografic inferior al râului Motru,Vol.I, Editura Universitaria Craiova.
2. Oana Ionuș.,(2011), Potențialul Geologic al apelor de suprafață în bazinul hidrografic Motru.Teză de doctorat.
3. Pişota Ion, Zaharia Liliana, Diaconu Daniel (2010), Hidrologie (ed. A II-a), Editura Universitară, Bucureşti.
* Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor Conferinţa Ştiinţifică Jubiliară,28-30 septembrie 2010.Utilizarea marilor acumulări hidroenergetice în gestionarea fenomenelor hidrologice extreme.PETRE TIRIPLICĂ, CRISTEL GHEORGHIU. S.C. HIDROELECTRICA S.A.- Sucursala Hidrocentrale Târgu - Jiu
*Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Inginerie, Nr. 3/2010
*http://www.viataingorj.ro/actualitate/salvati-raul-motru/
*http://www.impactingorj.com/eveniment/prinsi-cand-furau-agregate-minerale-din-albia-raului-motru.html
*http://www.gds.ro/Gorj%20si%20Mehedinti/2007-07-04/Primaria+Pades+polueaza+raul+Motru+
*http://www.verticalonline.ro/motrul-fara-cantec
*http://greenly.ro/apa/acumularea-hidroenergetica-de-la-valea-mare
*http://primariatismana.sapte.ro/hidroel.htm
*http://archive.is/1UYIo
11
ANEXE
Fig.1. Localizarea corpurilor de apă de referinţă în bazinul hidrografic Motru (prelucrare după datele ABA Jiu, PMBH Jiu-2009)
12
13
Fig.2.Caracteristicile debitului mediu de substanţe chimice dizolvate şi debitului chimic mediu specific în bazinul hidrografic Motru (2005-2009) (prelucrare după datele ABA Jiu)
14
Fig.3.Repartiţia sezonieră a concentraţiei de săruri dizolvate la staţiile de monitoring în bazinul hidrografic Motru, anul 2009 (prelucrare după datele ABA Jiu)
Fig.2.Lucrările hidrotehnice şi balastierele în bazinul hidrografic Motru (prelucrare după Administraţia Bazinală de Apă Jiu, 2011)
15
Poluarea cu resturi menajere pe râul motru.
Preluat de pe: http://www.viataingorj.ro/actualitate/salvati-raul-motru/
16
Poluarea râului Motru prin stațiile de excavare a balastului.
Preluat de pe: http://www.impactingorj.com/eveniment/prinsi-cand-furau-agregate-minerale-din-albia-raului-motru.html
Poluarea într-un grad mai mic a râului motru cu carburanți. Preluat de pe : http://www.gds.ro/Gorj%20si%20Mehedinti/2007-07-04/Primaria+Pades+polueaza+raul+Motru+
17
18
19