PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
ORAŞULUI RÂŞNOV
PENTRU PERIOADA 2014-2020
Septembrie 2014
CUVÂNTUL PRIMARULUI
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
3
CUPRINS
LISTA ABREVIERILOR UTILIZATE .................................................................................... 6
1. DESCRIEREA COMUNITĂŢII ........................................................................................... 9
1.1. ADMINISTRAŢIA LOCALĂ ........................................................................................ 9
1.2. AMPLASARE GEOGRAFICĂ .................................................................................... 14
1.3. DATE STATISTICE PRIVIND DEMOGRAFIA ........................................................ 16
1.4. DEZVOLTAREA ECONOMICĂ ................................................................................ 25
1.4.1. Profilul economic local ........................................................................................... 25
1.4.2. Agricultură, silvicultură şi pescuit .......................................................................... 33
1.4.3. Industria prelucrătoare ............................................................................................ 34
1.4.4. Forţa de muncă ....................................................................................................... 35
1.4.5. Furnizori de instruire .............................................................................................. 39
1.4.6. Târguri şi expoziţii.................................................................................................. 40
1.5. TURISMUL .................................................................................................................. 41
1.5.1. Potenţialul turistic ................................................................................................... 41
1.5.2. Capacitatea de cazare .............................................................................................. 47
1.5.4. Resursele umane ..................................................................................................... 62
1.6. RESURSELE NATURALE .......................................................................................... 63
1.7 EDUCAŢIE ŞI TINERET .............................................................................................. 66
1.7.1. Sistemul educaţional ............................................................................................... 66
1.7.2. Tineret şi sport ........................................................................................................ 78
1.8. CULTURĂ .................................................................................................................... 79
1.9. PROIECTE REALIZATE ŞI IMPACTUL ACESTORA ............................................. 85
2. SERVICIILE DE UTILITĂŢI PUBLICE ........................................................................... 90
2.1 INFRASTRUCTURA DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI CANALIZARE .................... 90
2.2 INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT ..................................................................... 92
2.3 TRANSPORTUL ÎN COMUN ...................................................................................... 94
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
4
2.4 MANAGEMENTUL DEŞEURILOR ............................................................................ 95
2.5 ILUMINATUL PUBLIC................................................................................................ 97
2.6 SPAŢII VERZI ............................................................................................................... 97
2.7 ENERGIE TERMICĂ .................................................................................................... 98
3. AMENAJAREA TERITORIULUI, DEFINIREA ŞI DETERMINAREA ARIEI
FUNCŢIONALE.................................................................................................................... 100
3.1 Analiza situaţiei existente PUG, PATJ ........................................................................ 100
3.2. Perspective de dezvoltare în vederea protejării, dezvoltării şi valorificării patrimoniului
natural şi cultural ................................................................................................................ 103
4. INCLUZIUNEA SOCIALĂ – ASPECTE IMPORTANTE PRIVIND LOCUIREA,
SĂNĂTATEA, EDUCAŢIA ŞI OCUPAREA ...................................................................... 107
5. PROVOCĂRI – EMIGRARE VS. IMIGRARE, DEZVOLTAREA UNOR ZONE
VECINE, SPECIALIZAREA INTELIGENTĂ ŞI INDUSTRIILE CREATIVE ................. 109
6. ANALIZA SWOT A COMUNITĂŢII .............................................................................. 114
7. DEZVOLTAREA LA NIVELUL REGIUNII / JUDEŢULUI – VIZIUNE, MISIUNE ... 125
8. STRATEGIA DE DEZVOLTARE – CORELAREA CU ALTE PLANURI/STRATEGII
EXISTENTE LA NIVEL JUDEŢEAN, REGIONAL, NAŢIONAL, EUROPEAN ............. 142
9. DIRECŢII DE DEZVOLTARE 2014-2020 ...................................................................... 152
DIRECŢIA DE DEZVOLTARE PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA MEDIULUI......... 153
DIRECŢIA DE DEZVOLTARE ÎMBUNĂTĂŢIREA REŢELEI STRADALE ŞI
TEHNICO-EDILITARE .................................................................................................... 154
DIRECŢIA DE DEZVOLTARE CREŞTEREA CALITĂŢII SERVICIILOR SOCIO-
CULTURALE .................................................................................................................... 154
DIRECŢIA DE DEZVOLTARE DIVERSIFICAREA ECONOMIEI LOCALE ............. 154
DIRECŢIA DE DEZVOLTARE CREŞTEREA CAPACITĂŢII ADMINISTRATIVE .. 155
DIRECŢIA – DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢII DE TURISM ....................................... 157
10. OBIECTIVE 2014-2020. MĂSURI PROPUSE .............................................................. 165
11. OPORTUNITĂŢI NAŢIONALE ŞI LOCALE DE FINANŢARE ................................. 200
11.1 OPORTUNITĂŢI NAŢIONALE DE FINANŢARE ................................................ 200
11.2 OPORTUNITĂŢI LOCALE DE FINANŢARE ........................................................ 201
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
5
12. OPORTUNITĂŢI EUROPENE DE FINANŢARE ........................................................ 204
13. PLAN DE ACŢIUNE ...................................................................................................... 225
CADRUL JURIDIC APLICABIL ..................................................................................... 225
PROIECTE/MĂSURI ........................................................................................................ 231
ESTIMARE FINANCIARĂ A DOCUMENTAŢIILOR TEHNICO-ECONOMICE
NECESARE IMPLEMENTĂRII PROIECTELOR „HARD” PREVĂZUTE ÎN CADRUL
PLANULUI DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV 2014-2020 ........ 250
14. MANAGEMENTUL ŞI MONITORIZAREA IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE
DEZVOLTARE A ORAŞULUI RÂŞNOV 2014-2020 ........................................................ 256
ANEXA NR. 1 – Organigrama Primăriei Oraşului Râșnov .................................................. 262
ANEXA NR. 2 – Membrii Asociaţiei Rosenau Turism – Staţiune Turistică Râşnov ........... 263
ANEXA NR. 3 – Surse private de finanţare .......................................................................... 266
ANEXA NR. 4 – Programe Guvernamentale ........................................................................ 268
ANEXA NR. 5 – Minuta consultărilor tematice pentru Planul de Dezvoltare Regională a
Oraşului Râşnov 2014-2020 (26.08 – 05.09.2014) ................................................................ 272
BIBLIOGRAFIE .................................................................................................................... 276
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
6
LISTA ABREVIERILOR UTILIZATE ADI Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară
AEL Advanced eLearning, laborator de informatică
AER Asociaţia de Ecoturism din România
AFCN Administraţia Fondului Cultural Naţional
AFM Administraţia Fondului pentru Mediu
AJOFMB Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Braşov
AGMR Asociaţia Ghizilor Montani din România
AHA American Hospitability Academy
AM Autoritate de Management
AMB Agenţia Metropolitană Braşov
AMTMB Asociaţia Microregiunea Turistică Munţii Bucegi
ANAT Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism
ANGTR Asociaţia Naţională a Ghizilor de Turism din România
ANOFM Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă
ANSMR Asociaţia Naţională a Salvatorilor Montani din România
ANTREC Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural
APDT Asociaţia pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului
APIA Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură
APL Administraţie Publică Locală
ATV All Terrain Vehicle – vehicul pentru toate tipurile de teren
Br Brad
CA Cifră de Afaceri
CAD Computer Aided Design – proiectare pe calculator
CAEN Clasificarea Activităţilor din Economia Naţională
CCDB Casa Corpului Diplomatic Braşov
CCIB Camera de Comerţ şi Industrie Braşov
CDI Cercetare, Dezvoltare, Inovare
CES Cerinţe Educative Speciale
CFM Cadru Financiar Multianual
CIC Centru de Informare pentru Cetăţeni
CIM Contract Individual de Muncă
CJB Consiliul Judeţean Braşov
CL Consiliu Local
CLLD Community Led Local Development
CNFPPP Centrul Naţional de Formare Profesională a Personalului Propriu
CRFPA Centrul Regional de Formare Profesională a Adulţilor
CSS Clubul Sportiv Şcolar Dinamo
DFP Departament al Finanţelor Publice
DGASPC Direcţie Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului
DJ Drum judeţean
DJSB Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov
DMI Domeniu Major de Intervenţie
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
7
DN Drum naţional
E Drum european
Fa Fag
FB Facebook
FEADR Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Regională
FEDR Fondul European de Dezvoltare Regională
FESI Fonduri Europene Structurale şi de Investiţii
FIS Federaţia Internaţională de Schi
FNAP Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi
FSE Fondul Social European
FSR Fabrica de Scule Râşnov
IGSU Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă
IMM Întreprinderi Mici şi Mijlocii
INSSE Institutul Naţional de Statistică în Sistem Electronic
ISJB Inspectoratul Şcolar Judeţean
IT Tehnologia Informaţiei
LEA Linie electrică
LMI Lista Monumentelor Istorice
MEN Ministerul Educaţiei Naţionale
Mo Molid
NATO Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord
n.c.a neclasificat altundeva
NEET Not in Education, Employment or Training
OG Ordonanţă de Guvern
OI Organism Intermediar
OMT Organizaţia Mondială a Turismului
ONG Organizaţii non-guvernamentale
ONSS Olimpiada Naţională a Sportului Şcolar
PATJ Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean
PDR Plan de Dezvoltare Regională
PFA Persoană fizică autorizată
PHARE Poland Hungary Aid for Reconstruction of the Economy
PIB Produs Intern Brut
PIDU Plan Integrat de Dezvoltare Urbană
PNDR Programul Naţional de Dezvoltare Rurală
POC Programul Operaţional Competitivitate
POCA Programul Operaţional Capacitate Administrativă
POCU Programul Operaţional Capital Uman
POIM Programul Operaţional Infrastructură Mare
POR Programul Operaţional Regional
POS Programul Operaţional Sectorial
POSCCE Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice
POSDRU Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
8
PRGD Plan Regional de Gestionare a Deşeurilor
PUG Plan Urbanistic General
PUZ Plan Urbanistic Zonal
RA Regie Autonomă
RM Raport de Mediu
SA Societate pe Acţiuni
SAPARD Special Accesssion Programme for Agriculture and Rural
Development
SNC Strategia Naţională de Cercetare
SNDD Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă
SPO Serviciu Public de Ocupare
SRL Societate cu răspundere limitată
TEN-T Trans-European Transport Networks
TIC Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor
TVA Taxă de Valoare Adăugată
UAT Unitate administrativ-teritorială
UE Uniunea Europeană
UNESCO Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură
UNICEF Fondul Internaţional pentru Urgenţe ale Copiilor al Naţiunilor Unite
UTR Unitate Teritorială de Referinţă
ZMB Zona Metropolitană Braşov
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
9
1. DESCRIEREA COMUNITĂŢII
1.1. ADMINISTRAŢIA LOCALĂ Administraţia publică locală a oraşului Râşnov funcţionează în contextul perioadei de
tranziţie în temeiul principiilor autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice,
eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale, legalităţii şi al consultării cetăţenilor în
soluţionarea problemelor locale de interes deosebit. Raporturile dintre autoritatea
administraţiei publice locale şi autorităţile administraţiei publice de la nivel judeţean se
bazează pe principiile autonomiei, legalităţii, responsabilităţii, cooperării şi solidarităţii în
rezolvarea problemelor întregului judeţ. Pe de o parte, în relaţiile dintre autoritatea
administraţiei publice locale şi Consiliul Judeţean Braşov, precum şi între consiliul local şi
primar, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare.
În iniţierea procesului de planificare strategică la nivel local, consiliului local şi primăriei le
revine, în conformitate cu prevederile Legii nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, cu
modificările şi completările ulterioare, un rol deosebit de important. Fiind direct responsabile
de elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor de dezvoltare locală, aceste autorităţi trebuie
să acorde o importanţă sporită îmbunătăţirii standardelor de calitate în reglementare pentru
atingerea obiectivelor propuse, implicit din perspectiva elaborării de politici publice menite
să susţină dezvoltarea durabilă a comunităţii.
După 1996, Râşnovul a fost administrat de către trei primari desemnaţi de către cetăţeni în
mod democratic, iar faptul că actualul edil îşi exercită al treilea mandat indică o stare de
stabilitate, normalitate şi continuitate pe plan local – semn al încrederii locuitorilor în
instituţiile administraţiei publice locale – ceea ce reprezintă o premisă importantă pentru
progresul unei dezvoltări locale sustenabile.
Cei trei edili sunt:
1996 - 2000 – Teleanu Vasile (CDR)
2000 - 2004 – Soiu George Ilie (PD)
2004 - prezent – Veştea Adrian Ioan (PNL)
Deţinând în principal rol deliberativ, exercitat inclusiv prin aprobarea planurilor şi strategiilor
iniţiate la nivelul acestui palier administrativ, Consiliul Local al Oraşului Râşnov este
format dintr-un număr de 17 consilieri locali, organizaţi în comisii de specialitate.
Bugetul local al UAT Râşnov a cunoscut o evoluţie deosebită în ultimii ani, reflectând o
imagine fidelă a dinamicii economice pozitive înregistrate pe baza dezvoltării activităţii de
turism, dar şi diversificării afacerilor locale. Astfel, în perioada 2004-2013, în baza unei
creşteri a încasărilor din taxe şi impozite de 284%, veniturile proprii au crescut cu 325%,
depăşind nivelul de 12.000.000 de lei. În ceea ce priveşte fondurile atrase de la bugetul de
stat şi de la bugetul UE, în perioada 2008-2013 valoarea acestora a ajuns la 133.398.405 lei,
depăşind anual nivelul veniturilor proprii, cu excepţia anului 2009, când au fost la un nivel de
aproximativ 50% din acestea.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
10
Sursa: UAT Râşnov
Concomitent, investiţiile au cunoscut o curbă ascendentă, ca rezultat al creşterii surselor de
venituri la bugetul local:
Sursa: UAT Raşnov
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
11
Stema oraşului este acum stema istorică a comunităţii, reprezentând
însemnele vechi ale cetăţii – un scut şi trei trandafiri. Încă din Evul Mediu,
trandafirul a fost ales emblema aşezării, toponimele de-a lungul timpului
incluzând mereu ca şi rădăcină cuvântul „roz”: prima menţiune
documentară a Râşnovului datează din 1331 sub numele de Rosnou, iar mai
târziu, în 1343, apare cu numele de Rosnov. În cronicile şi documentele
vechi, Rasnovul mai apare sub formele ,,Rasnow”(1377), ,,Rosinov” (1377),
,,villa Rosarum” (1388), ,,Rosenau”, ,,Rozsnyo” şi ,,Rajnov”. Rădăcina
toponimului pare a fi cuvântul „roz”, care înseamnă ,,trandafir”, atât în limba latină, cât şi în
limbile slavă şi germană. De altfel, încă din Evul Mediu trandafirul a fost ales ca emblemă a
aşezării.
Cele două simboluri ale istoriei râşnovene – Cetatea şi trandafirul – au devenit elementele
identitare cele mai valoroase ale comunităţii şi au oferit şi brandul turistic local, care în
prezent are două componente: Trandafirul şi Cetatea care trăieşte.
Aparatul propriu de specialitate funcţionează în baza unei organigrame1 care cuprinde
compartimente, servicii şi direcţii stabilite astfel încât atribuţiile care revin autorităţii publice
locale, conform legii administraţiei publice, să poată fi puse în practică, dar şi ţinându-se cont
de caracteristicile şi nevoile specifice ale localităţii.
Astfel, menţionăm existenţa unui Birou Proiecte Finanţare Internaţională, a unui
Compartiment pentru Informarea şi Promovarea Turismului, a serviciului Salvamont şi în
special a unei Direcţii de Cultură prin care se administrează Cetatea Râşnov şi Casa de
Cultură.
În cadrul aparatului propriu îşi desfăşoară activitatea 93 de angajaţi, dintre care 32 reprezintă
personal contractual şi 61 sunt funcţionari publici. Corpul funcţionarilor publici şi al
personalului contractual din primărie beneficiază de servicii de instruire şi formare periodice,
sub rezerva restricţiilor bugetare, urmărindu-se creşterea eficienţei activităţilor proprii şi
dezvoltarea competenţelor şi abilităţilor angajaţilor, condiţie necesară îmbunătăţirii calităţii
actului administrativ la nivel local.
Instituţii publice importante existente la nivel local sunt:
Direcţia Finanţelor Publice – sediul zonal;
Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură – centru zonal pentru oraşul Râşnov,
comunele Vulcan, Cristian, Bran, Moieciu şi Fundata;
Poliţia Râşnov ;
Serviciul de Poliţie Comunitară (în sediul UAT);
Policlinica Râşnov;
Ocolul Silvic al oraşului Râşnov;
Gara Râşnov;
Postul de Jandarmerie Montană Râşnov;
Cinematograful „Amza Pellea”.
1 Vezi Anexa nr. 1
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
12
De asemenea, operatorul pentru servicii apă-canal, salubritate, lucrări apă-canal este SC
GOSCOM CETATEA RÂŞNOV SA, o societate pe acţiuni cu capital majoritar UAT (oraşul
Râşnov deţine 64,75% din capital), restul acţionarilor fiind persoane fizice.
În ceea ce priveşte nivelul dotării şi echipării aparatului administraţiei publice locale,
primăria deţine în evidenţă echipamente care formează baza materială necesară desfăşurării
activităţilor proprii, după cum urmează: conexiune internet prin fibră optică şi routere wi-fi,
protecţie anti-virus, 26 calculatoare personale inclusiv de tip notebook la care se adaugă
dotări de natura obiectelor de inventar (imprimante, scannere, telefon/fax etc.).
Oraşul Râşnov este beneficiarul unui proiect de informatizare şi dotare TIC în cadrul
POSCCE 2007-2013, prin care pentru sediul primăriei au fost achiziţionate tehnică de calcul
şi programe cu licenţă, în valoare de cca 400.000 de euro.
Primăria dispune de un site propriu construit în anul 2010 – www.primariarasnov.ro, care
include instrumente şi facilităţi destinate populaţiei şi pentru asigurarea transparenţei în
administraţia publică, ca de exemplu:
Sistem de plată on-line a taxelor şi impozitelor;
Posibilitatea consultării situaţiei audienţelor programate;
Posibilitatea verificării de către cetăţeni a stadiului în care se află cererile adresate
primăriei;
Modul e-petiţii.
Primăria dispune de un sediu nou, modern, care din punct de vedere al spaţiului şi dotărilor
corespunde cerinţelor necesare desfăşurării în bune condiţii a actului administrativ, reunind în
aceeaşi locaţie toate serviciile şi compartimentele, amenajat cu scopul primar de a facilita şi
eficientiza comunicarea cu cetăţenii şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor prestate. Astfel,
trebuie subliniat faptul că la parterul noii clădiri a fost înfiinţat Centrul de Informare pentru
Cetăţeni – C.I.C. format din reprezentanţi ai fiecărui serviciu din primărie, astfel încât
preluarea cererilor cetăţenilor să se efectueze rapid şi eficient. Centrul este deservit şi de o
sală de aşteptare.
Începând cu anul 2005, Primăria Râşnov editează „Gazeta de Râşnov”, un ziar local care a
devenit cea mai importantă sursă de informare pentru cetăţeni, care oferă în acelaşi timp o
istorie documentată a investiţiilor şi acţiunilor edililor.
Întrucât stabilirea unor centre zonale ale APIA şi DFP în oraşul Râşnov reprezintă un
indicator al recunoaşterii importanţei localităţii în context socio-economic şi administrativ,
primăria le-a asigurat celor două instituţii un sediu renovat cu resurse de la bugetul local.
Relaţia administraţiei publice locale cu autorităţi similare din ţară şi străinătate s-a
materializat prin parteneriate şi colaborări cu autorităţi din alte ţări, precum şi prin implicarea
acesteia în asociaţii de dezvoltare comunitară.
În prezent oraşul Râşnov este înfrăţit cu localitatea italiană Palazzolo Sull’ Oglio, oraş aflat la
70 de km de Milano. În ceea ce priveşte evenimentele dedicate reprezentanţilor autorităţilor
publice locale, menţionăm participarea primarului sau a altor reprezentanţi la Congresul
Autorităţilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei, organ consultativ al Consiliului
Europei.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
13
Intercomunalitatea ca pârghie a dezvoltării locale, reglementată atât la nivelul Legii nr.
215/2001 a administraţiei publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, dar şi al
Legii nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice, cu modificările şi completările
ulterioare, a fost promovată şi de oraşul Râşnov în vederea asigurării serviciilor de
management al deşeurilor şi al promovării potenţialului turistic al zonei. În prezent oraşul
este membru în:
Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „ISO – MEDIU” în domeniul salubrizării
localităţilor din judeţul Braşov;
Asociaţia Microregiunea Turistică Munţii Bucegi;
Asociaţia pentru dezvoltare durabilă „Bazinul montan Bucegi-Piatra Craiului”;
Asociaţia pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului din judeţul Braşov.
Oraşul Râşnov este în prezent membru al Zonei Metropolitane Braşov2, care reprezintă un
parteneriat pe termen mediu şi lung pentru dezvoltarea municipiului şi a localităţilor ce-l
înconjoară. Această zonă a apărut, informal, în urma elaborării Planului de Dezvoltare
Durabilă pentru Municipiul Braşov, în anul 2005, ulterior fiind înfiinţată o organizaţie non
guvernamentală – Agenţia Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Braşov – AMB.
În prezent, membrii acestei organizaţii sunt: Municipiul Braşov, Consiliul Judeţean Braşov,
Municipiul Săcele, Municipiul Codlea, Oraşul Râşnov, Oraşul Ghimbav, Oraşul Zărneşti,
Oraşul Predeal, Comuna Sânpetru, Comuna Hărman, Comuna Prejmer, Comuna Tărlungeni,
Comuna Bod, Comuna Hălchiu, Comuna Cristian, Comuna Crizbav, Comuna Feldioara şi
Comuna Vulcan.
AMB are acum statut de Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară, constituită la nivelul
Polului de Creştere Braşov. Dezvoltarea economică a Zonei Metropolitane Braşov depinde de
2 www.metropola-brasov.ro
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
14
Regiunea Centru
capacitatea de a genera tehnologii şi produse competitive. Din acest punct de vedere,
politicile locale de dezvoltare vizează orientarea investiţiilor finanţate prin programele
operaţionale către sectoarele unde vor genera maximum de impact, în special în termeni de
atragere de investiţii şi dezvoltare economică.
1.2. AMPLASARE GEOGRAFICĂ Oraşul Râşnov este localizat în judeţul Braşov, component al Regiunii de Dezvoltare Centru,
în partea superioară a Ţării Bârsei, la poalele Masivului Postăvaru, la mică distanţă de Munţii
Bucegi şi Piatra Craiului şi la capătul nordic al culoarului (trecătorii) Rucăr-Bran şi Cheia-
Predeal.
Teritoriul administrativ se învecinează la vest cu cel al oraşului Zărneşti, la sud-vest cu cel al
comunei Bran, la nord-vest cu cel al comunei Vulcan, la nord-est cu cel al comunei Cristian,
la sud-est cu cel al oraşului Predeal şi la est cu cel al municipiului Braşov.
Râşnovul este amplasat la o altitudine medie de 676 m deasupra nivelului mării, la intersecţia
meridianului de 25°27´ longitudine estică cu paralela de 45°35´ latitudine nordică. În cadrul
judeţului oraşul are o poziţie sud-estică, aflându-se la circa 15 km de municipiul Braşov,
12 km de oraşul Predeal, 12 km de comuna Bran şi 9 km de staţiunea turistică Poiana Braşov.
Prin amplasarea sa, oraşul are acces la sistemul drumurilor naţionale, judeţene şi comunale şi
la reţeaua de cale ferată, teritoriul său administrativ fiind străbătut de DN 73 Braşov-Bran, de
DN 73A Râşnov-Zărneşti şi de calea ferată Braşov-Zărneşti, precum şi de DJ 101.
În ceea ce priveşte poziţionarea strategică a oraşului, o mare relevanţă pentru dezvoltarea sa
viitoare o reprezintă cele două investiţii majore care se prefigurează în zonă: construirea
Aeroportului de le Ghimbav, care va fi funcţional în anul 2016, şi a Autostrăzii Transilvania.
Oraşul face parte din Zona Metropolitană Braşov, constituită din 14 localităţi (3 municipii, 3
oraşe şi 8 comune), având o populaţie totală de peste 400.000 de locuitori.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
15
Oraşul este încadrat ca având rangul III (sub 50.000 de locuitori).
Suprafaţa oraşului Râşnov este de 15.140,71 ha din care, în prezent, intravilanul ocupă un
procent de numai 7,37%. După modul de utilizare a terenului, cea mai mare suprafaţă este ocupată
de păduri (48%), urmată de terenul arabil (15%). Teritoriul administrativ al oraşului este împărţit după
cum urmează:
Sursă date: PUG Oraş Râşnov (varianta supusă aprobării)
Prin PUG-ul aflat în curs de aprobare se propune extinderea intravilanului existent până la
1.703,33 ha, reprezentând 11,25% din suprafaţa totală, astfel încât acesta să includă toate
suprafeţele de teren ocupate de construcţii, precum şi suprafeţele necesare dezvoltării
localităţii pe o perioadă de 7-10 ani. Situaţia intravilanului propus al UAT Râşnov se prezintă
după cum urmează:
Sursă date: PUG Oraş Râşnov (varianta supusă aprobării)
Din punct de vedere urbanistic, oraşul are probleme cu folosirea ineficientă a terenurilor,
dezvoltarea haotică a unor noi zone destinate locuirii, insuficienţa spaţiilor verzi.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
16
Oraşul Râşnov nu are alte localităţi componente, fiind format din zone de case şi cartiere de
blocuri de locuinţe (cartierul Romacril, cartierul Florilor, cvartal ISR).
În oraş predomină regimul de înălţime mic, P – P+1, construcţiile mai înalte fiind puţin
numeroase, realizate în perioada anilor ’80. Dotările aferente zonelor de locuit (comerţ,
alimentaţie publică) nu sunt concentrate într-o anumită zonă, ele fiind răspândite în teritoriu.
Dotările de interes public, pentru învăţământ (grădiniţe, şcoli generale), pentru sănătate (staţie
de salvare, cămin de bătrâni) sau agrement prezintă un deficit important.3
Relieful. Oraşul Râşnov face parte din Regiunea Centru a cărei
principală caracteristică este varietatea reliefului, predominant
muntos, cu un ridicat potenţial turistic şi de dezvoltare a
zootehniei, dar şi cu suprafeţe de platou şi luncă propice
culturilor agricole. Zona montană se întinde pe 47% din suprafaţa
Regiunii Centru, ocupând părţile de est, sud şi vest ale regiunii.
Oraşul Râşnov este aşezat în partea de sud-vest a depresiunii
Braşov – cea mai întinsă depresiune intramontană a Carpaţilor. Această parte a ţării se
numeşte „Ţara Bârsei”, după numele râului principal ce o străbate, Bârsa. Râşnovul se află
într-o zonă geografică deosebit de pitorească ce include:
Clăbucetele Predealului;
Munţii Bucegi;
Masivul Postăvarul;
Masivul Codlei (Perşanii de Sud).
Altitudinea medie a reliefului este de 1.508 m, cea mai mare înălţime întâlnindu-se în Munţii
Bucegi, iar cea mai joasă în zona depresionară.
1.3. DATE STATISTICE PRIVIND DEMOGRAFIA Parcursul istoric de mai bine de 2000 de ani al oraşului Râşnov, atât de încercat de invazii
duşmane, incendii sau cutremure, a influenţat evoluţia demografică a localităţii de-a lungul
anilor, al cărei trend încercăm să îl ilustrăm în cele ce urmează4.
Primele consemnări mai detaliate despre populaţia Râşnovului apar abia în anul 1510, când
aşezarea avea „146 gospodari, 24 văduve, 10 săraci, 9 case goale, 4 oameni în serviciul
public, 1 clopotar, 14 ciobani, 8 case cu săraci”, iar „Dobridge, zona locuită de români, era o
aşezare separată condusă de un preot român şi de un cneaz”. Recensământul din anul 1765
consemnează faptul că din 126.546 de suflete ale întregii populaţii săseşti 25.135 locuitori
erau în Ţara Bârsei, iar dintre aceştia 1.392 se aflau în Râşnov. Prin comparaţie, Braşovul
avea 7.710 locuitori, Cristianul 1.312, iar Codlea 2.055. În anul 1762, în Râşnov locuiau
1.047 de români, comparativ cu 5.355 în Braşov, 449 în Cristian şi 552 în Codlea.
Următoarea perioadă marchează modificarea structurii etnice a Râşnovului astfel:
În anul 1771: 1.499 saşi, 895 români, 138 ţigani;
3 PUG 4 Sursa: www.zenophotos.com, www.asociatiarosenauturism.ro, consultant ştiinţific Nicolae Pepene
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
17
În anul 1849: 1.697 saşi, 1.703 români, 14 maghiari, 340 ţigani;
În anul 1890: 1.820 saşi, 2.353 români, 105 maghiari;
În anul 1924: 1.790 saşi, 3.371 români, 91 maghiari.
Industrializarea intensivă a localităţii în perioada comunistă a determinat transformarea
comunei Râşnov în oraş prin urbanizare forţată, iar statul român a demarat construcţia de
locuinţe pentru cei veniţi să ocupe locurile de muncă, astfel încât cea mai spectaculoasă
evoluţie a populaţiei a avut loc între anii 1970-1977, când Râşnovul a crescut cu circa 4.800
de locuitori, respectiv de la 10.107 locuitori la 14.920 locuitori.
Perioada post-revoluţionară s-a caracterizat printr-o scădere accentuată a populaţiei oraşului
Râşnov. Între anii 1990 şi 1992 s-a înregistrat cea mai abruptă involuţie, de la 18.043
locuitori la 16.381 locuitori, adică un minus de 9,21% determinat de contextul politic şi
economic al momentului, pe fondul unui puseu migrator extern accentuat (peste 1.000 de
persoane plecate cu domiciliul din localitate), ameliorat doar de un spor natural pozitiv şi o
tendinţă de creştere a ritmului sosirilor în localitate (probabil tot din cauze sociale si
economice).
Din graficul de mai jos se observă că între anii 1992 şi 2002 tendinţa demografică negativă
continuă chiar dacă într-un ritm mai lent, ajungându-se la o populaţie de 15.510 locuitori,
ceea ce reprezintă o scădere totală de 14,03% faţă de momentul de referinţă 1990. După acest
moment, dinamica demografică se angajează, se pare ireversibil, pe un trend ascendent,
determinat de un context economic şi social mai favorabil, marcat printre altele de
dezvoltarea unor sectoare aşa cum sunt construcţiile şi serviciile (comerţ, baruri şi
restaurante), chiar dacă industria construcţiilor mecanice şi a uneltelor de mână, devenită
tradiţională pentru localitate, pierde în această perioadă mai mult de jumătate din angajaţi5 .
Sursa: INSSE baza de date Tempo Online
În perioada 2008-2014, populaţia totală a oraşului Râşnov creşte în continuare într-un ritm
moderat, cu 3,5%, respectiv de la 16.155 locuitori la 16.732 locuitori:
5 PUG
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
18
Sursa: INSSE baza de date Tempo Online
Prezintă interes analiza acestui ritm de creştere, în contextul urban aferent nivelurilor
teritoriale de rang superior, considerându-se că evoluţia demografică în mediile urbane este
influenţată de factori economici, sociali, culturali şi politici similari, care determină astfel o
bază unitară de comparaţie.
În ceea ce priveşte populaţia urbană a Regiunii Centru în anul 2011, aceasta scade cu 15,5%
faţă de anul 1992 şi cu 6,4% faţă de 2002, conform analizei socioeconomice a strategiei de
dezvoltare regională 2014-2020. Atât la nivel judeţean, cât mai ales regional, tendinţa de
scădere demografică se menţine de o perioadă lungă de timp, chiar dacă a încetinit ca ritm în
ultimii ani, generând perspective îngrijorătoare din punct de vedere economic şi social.
Luând anul 2008 ca valoare de referinţă (100%), se poate face o paralelă între ritmurile de
creştere procentuală a populaţiei oraşului Râşnov şi a populaţiei din mediul urban de la
nivelul judeţului Braşov şi al Regiunii Centru în ultimii ani:
Sursa: INSSE prelucrare din baza de date Tempo Online
Din graficul de mai sus se poate observa faptul că ritmul pozitiv de creştere a populaţiei din
oraşul Râşnov s-a suprapus tendinţei de uşoară scădere înregistrată în mediul urban al
judeţului Braşov (↓1,3%) şi respectiv al Regiunii Centru (↓1,76%). Din această comparaţie
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
19
rezultă o poziţie avantajoasă a oraşului faţă de alte unităţi teritorial-administrative urbane,
relevându-se un potenţial demografic deosebit care trebuie luat în considerare în cadrul
acestei strategii de dezvoltare, în sensul propunerii unor direcţii de dezvoltare care să
contribuie la menţinerea şi dezvoltarea tendinţei actuale.
La nivelul anului 2014 (1 ianuarie), structura pe grupe de vârstă a populaţiei stabile din oraşul
Râşnov relevă faptul că ponderile cele mai ridicate le deţin grupele 35-39 ani, 30-34 ani şi
40-44 ani, ceea ce demonstrează existenţa unor resurse semnificative de forţă de muncă:
Sursa: INSSE baza de date Tempo Online
În ceea ce priveşte distribuţia pe sexe a populaţiei oraşului Râşnov în ultimii ani, aceasta se
prezintă după cum urmează:
Sursa: INSSE baza de date Tempo Online
În perioada analizată se observă un ritm relativ mai mare de creştere a numărului total al
femeilor (3,85%) faţă de numărul bărbaţilor (3,27%), gradul de feminizare al populaţiei
ajungând la sfârşitul intervalului la 51,33% pe fondul unei rate de supravieţuire superioare a
populaţiei feminine, precum şi a fenomenului migraţional specific îndeosebi bărbaţilor.
Astfel, remarcăm faptul că în cazul grupelor de vârstă de peste 65 ani gradul de feminizare al
populaţiei creşte peste media menţionată, ajungând la 62% pentru grupa de vârstă 65-69 ani
şi chiar 72% pentru grupa 80-85 ani.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
20
Sursa: INSSE prelucrare din baza de date Tempo Online
Analizând piramida vârstelor (% din populaţia totală) pentru anul 2014 raportat la începutul
perioadei analizate (2008), se observă faptul că diferenţele în creştere cele mai semnificative,
atât în cazul femeilor, cât şi în cazul populaţiei masculine, se regăsesc la grupele 55-59 ani şi
65-69 ani, ceea ce demonstrează o tendinţă de îmbătrânire demografică, resimţită cu
precădere în rândul populaţiei feminine. Per total, ponderea populaţiei în vârstă (65+) în
totalul populaţiei este în creştere, de la 9,76% la 11% în anul 2014. La această tendinţă se
adaugă o descreştere concomitentă a populaţiei tinere (15-19 ani, 20-24 ani) în anul 2014 faţă
de 2008, cu mai mult de 1 punct procentual în fiecare caz.
Cu toate acestea, analizând situaţia grupelor de vârstă mici (copii cu vârsta între 0-4 ani şi 5-9
ani), observăm o creştere moderată faţă de anul 2008, tendinţă care trebuie susţinută în
continuare prin politici publice de încurajare a natalităţii, alături de cele de motivare a
populaţiei tinere de a rămâne cu domiciliul în localitate.
În context suprateritorial, nu putem să nu remarcăm însă faptul că situaţia oraşului Râşnov
este mai bună decât la nivel regional şi judeţean, unde ponderea vârstnicilor (65+) în totalul
populaţiei ajunge în 2011 la 14,23%6 (în regiune) şi 12,97% (în judeţ) faţă de 10,29%7 în
Râşnov în acelaşi an – un alt argument în favoarea potenţialului demografic deţinut de
această localitate.
La acesta adăugăm faptul că în oraşul Râşnov gradul de dependenţă demografică,
reprezentând raportul dintre numărul persoanelor de vârstă „dependentă” (sub 15 ani şi peste
64 ani) şi populaţia în vârstă de muncă (între 15 şi 64 ani) exprimat la 100 de persoane, este
6 Calcule Tempo Online 7 Calcule Tempo Online
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
21
în anul 2013 de doar 33,398 – sub nivelurile acestui raport pentru regiunea Centru (42,309),
respectiv pentru judeţul Braşov (37,7210). În legătură cu acest subiect trebuie menţionat
contextul îngrijorător relevat de predicţiile demografice care arată că până în anul 2050
gradul de dependenţă va evolua până la 68 în judeţ, respectiv 71 în regiune, din cauza
creşterii accentuate prognozate pentru populaţia vârstnică.
Structura confesională a populaţiei oraşului Râşnov este formată în majoritate din persoane
de religie ortodoxă (13.098), conform datelor oferite de Direcţia Judeţeană de Statistică
Braşov. Alte religii reprezentate sunt: Romano-catolică (300 persoane), Reformată (62
persoane), Penticostală (71 persoane), Greco-catolică (32 persoane), Baptistă (32 persoane),
Adventistă de ziua a şaptea (26 persoane), Musulmană (6 persoane), Unitariană (12
persoane), Martorii lui Iehova (38 persoane), Creştină după Evanghelie (132 persoane),
Creştină de rit vechi (7 persoane), Evanghelică luterană (49 persoane), Ortodoxă sârbă (6
persoane), Evanghelică (32 persoane), Evanghelica de confesiune augustană (70 persoane),
altă religie (26 persoane). Au mai fost înregistrate 10 persoane fără religie şi atei (12
persoane). Informaţia nu a fost disponibilă în cazul unui număr de 1001 persoane.
În ceea ce priveşte împărţirea populaţiei stabile în funcţie de etnie, aceasta se prezintă
conform datelor oferite de Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov astfel:
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov
Mişcarea naturală. În analizarea acestui aspect trebuie ţinut din nou cont de contextul
suprateritorial, întrucât situaţia înregistrată pe plan local diferă de cea întâlnită la nivel
judeţean şi regional.
8 Calcule Tempo Online la 1 iulie 2011 9 Tempo 2011 10 Tempo 2011
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
22
Astfel, în cifre absolute, putem observa că în primii ani după Revoluţie s-a înregistrat o
scădere accentuată a sporului natural în cazul populaţiei oraşului Râşnov, fapt aflat în
concordanţă cu tendinţa demografică negativă menţionată mai sus. Cu toate acestea, sporul
natural s-a menţinut în majoritate pozitiv până în prezent, cu excepţia unei scăderi de până la
-16 în 1997. După o involuţie semnificativă în perioada 2009-2011 (pe fondul acutizării
efectelor crizei economice şi instabilităţii politice, când natalitatea a scăzut cu 3,96 ‰ pe
când rata deceselor chiar s-a redus cu 1,36 ‰), sporul demografic îşi reia tendinţa de uşoară
creştere, datele statistice nefiind disponibile decât până în anul 2012 inclusiv. Putem însă
presupune că acesta se află în concordanţă cu tendinţa demografică pozitivă actuală.
Sursa: INSSE prelucrare din baza de date Tempo Online
Prin raportarea sporului natural la 1.000 de locuitori putem obţine însă o imagine comparativă
între oraşul Râşnov, judeţul Braşov şi regiunea Centru. Indicatorul a fost calculat după
formula (nr. născuţi vii – nr. decedaţi)/nr. total locuitori*1000. Şi în acest caz ne vom raporta
la situaţia existentă în mediul urban întrucât factorii economico-sociali specifici acestuia
influenţează în mai mare măsură atât natalitatea, cât şi starea de sănătate a populaţiei şi/sau
speranţa de viaţă.
Sursa: INSSE prelucrare din baza de date Tempo Online
Din graficul de mai sus rezultă poziţia net favorabilă deţinută de oraşul Râşnov în contextul
teritorial, reluarea creşterii după anul 2011 fiind chiar în contradicţie cu cifrele la nivel
regional şi judeţean. Însă, analizând comparativ rata natalităţii şi cea a mortalităţii, putem
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
23
trage concluzia că poziţia favorabilă se datorează mai degrabă unei rate a mortalităţii mai
reduse (speranţă mai mare de viaţă) faţă de media judeţeană şi urbană, decât unui grad de
fertilitate mult mai ridicat:
Sursa: INSSE prelucrare din baza de date Tempo Online
Mişcarea migratorie
Conform analizei socioeconomice a Regiunii Centru pentru perioada 2014-2020, deşi nu
există date cuprinzătoare privind migraţia externă din România şi, implicit, privind migraţia
din Regiunea Centru, se poate estima că numărul celor originari din Regiunea Centru se
situează în jurul cifrei de 300 mii, astfel că migraţia este prima cauză a declinului demografic.
Majoritatea celor stabiliţi în străinătate fac parte din grupa de vârstă 20-44 ani, acest lucru
accentuând dezechilibrele demografice şi sociale deja înregistrate la nivel regional. Un prim
val migraţional a atins Regiunea Centru la începutul anilor ’90, odată cu declinul economic al
regiunii. O altă categorie de emigranţi ce a părăsit Regiunea Centru în ultimii 20-25 de ani
este constituită din populaţia de etnie germană. În decurs de doar câţiva ani cea mai mare
parte a persoanelor de etnie germană au emigrat din România. În prezent, asistăm la al doilea
val migraţional ce cuprinde în special populaţia tânără din mediul rural şi centrele urbane mai
mici.
La nivelul oraşului Râşnov fenomenul migraţiei externe este reflectat de datele statistice
disponibile în baza de date INSSE pentru perioada 1994-2009 ca fiind reprezentat de plecarea
definitivă din România (din localitate) a unui număr de 233 persoane, însă vârful acestui
fenomen probabil că s-a înregistrat în perioada imediată de după Revoluţie, atunci când de
altfel toţi indicatorii demografici au suferit scăderi abrupte. Concomitent, în oraşul Râşnov s-
a înregistrat şi fenomenul imigraţional extern, întrucât între anii 1995-2009 un număr de 26
de persoane şi-au stabilit domiciliul în România (în localitate).
Mult mai relevantă pentru fenomenul mişcării migratorii este însă analiza schimbărilor de
domiciliu (incluzând migraţia externă) şi, respectiv, a soldului migratoriu calculat ca
diferenţă între stabilirile şi plecările cu domiciliul din localitate.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
24
Anul
Persoane Sold La 1000 locuitori
stabilite cu
domiciliul
plecate cu domiciliul
migratoriu stabilite plecate rata
1990 211 682 -471 11.69 37.80 -26.10
1992 304 170 134 18.56 10.38 8.18
2005 219 175 44 13.83 11.05 2.78
2006 297 268 29 18.65 16.83 1.82
2007 322 224 98 20.14 14.01 6.13
2008 293 217 76 18.14 13.43 4.70
2009 285 179 106 17.51 11.00 6.51
Judeţ Braşov - mediul urban 2009 -969 -2.20 ,
Sursa: INSSE prelucrare din baza de date Tempo Online
Datele prezentate mai sus confirmă soldul migratoriu puternic negativ înregistrat imediat
după Revoluţia din 1989, urmat de un reviriment al stabilirilor cu domiciliul în localitate,
probabil pe fondul declinului industrial care a afectat centrele urbane majore (de exemplu
Braşovul) şi care a determinat relocarea celor care şi-au pierdut locurile de muncă în centre
urbane mici sau către mediul rural. Soldul se menţine pozitiv, cu oarecare fluctuaţii, până la
sfârşitul intervalului analizat (anul 2009), în contradicţie cu soldul la nivel judeţean care se
menţine în continuare negativ.
Analizând în mod consolidat atât situaţia schimbărilor de domiciliu, cât şi a celor de
reşedinţă, rezultă reprezentarea grafică următoare:
Sursa: INSSE prelucrare din baza de date Tempo Online
Deşi stabilirile de reşedinţă nu influenţează situaţia populaţiei stabile, trebuie să remarcăm
soldul puternic pozitiv din perioada 1990-1992, o explicaţie fiind faptul ca emigranţii care
renunţă la domiciliul stabil îşi păstrează în schimb o reşedinţă în localitate, alături de
atractivitatea turistică a oraşului care a determinat stabilirea unor reşedinţe de vacanţă.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
25
1.4. DEZVOLTAREA ECONOMICĂ Situat în inima ţării, la cca 15 km sud-vest de oraşul Braşov, pe vechiul drum comercial al
Branului (astăzi DN 73), oraşul Râşnov s-a dezvoltat în condiţii de dependenţă de comerţul
desfăşurat pe cea mai importantă legătură transcarpatică medievală.
Viaţa economică a oraşului a evoluat ulterior, în 1911 dându-se în exploatare aici prima uzină
electrică din Ţara Bârsei, iar în 1924 consemnându-se faptul că Râşnovul a exportat spre
Viena 40 de vagoane cu orz pentru bere şi a transmis peste 500 de vagoane cu cartofi la
fabrica de amidon de la Sibiu.
Odată cu instaurarea comunismului, oraşul a pornit pe calea industrializării, cea mai
importantă decizie fiind cea de extindere a fabricii de scule, unelte agricole şi tehnice, fondată
în 1940 de G. Georgescu-Topaslau, firma „GETOP”. Naţionalizată de statul comunist,
GETOP devine „Fabrica de Scule Râşnov”, în acelaşi an începându-se şi construcţia primei
hale industriale, dată în exploatare în 1950. FSR Râşnov, supra-denumită de propagandă
„sculerul-şef al industriei constructoare de maşini”, era singura unitate industrială din
România profilată pe scule aşchietoare. În anul 1952 a fost construită a doua unitate
industrială importantă a Râşnovului, o uzină chimică experimentală, din care mai târziu s-a
dezvoltat o uzină care produce accesorii pentru fabricarea textilelor şi încălţămintei.
În ceea ce priveşte profilul economic al oraşului Râşnov, acesta este în prezent relativ
diversificat, activităţile economice reprezentative fiind industria prelucrătoare, turismul,
comerţul şi agricultura - silvicultura.
1.4.1. Profilul economic local
Conform datelor statistice provenite de la Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov, în perioada
2010-2012 viaţa economică a oraşului Râşnov a cunoscut o expansiune remarcabilă în
termeni de cifră de afaceri, în 2012 cele 381 societăţi comerciale înregistrând în total un
volum al activităţii de peste 334 milioane lei.
Sursa: Prelucrare date Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov
În ceea ce priveşte contribuţia pe sectoare economice la formarea cifrei de afaceri, cea mai
mare pondere este deţinută de către Industria prelucrătoare (49,82%), urmată de Comerţ
(25,42%) şi Agricultură, silvicultură şi pescuit (7,29%).
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
26
Sursa: Prelucrare date Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov
Din punct de vedere al ritmului de dezvoltare a activităţilor economice în fiecare sector
reprezentat în economia locală, în perioada analizată (2010-2012) au fost înregistrate
următoarele tendinţe:
Secţiune
CAEN Sectorul
Cifră de
afaceri 2010
(lei)
Cifră de
afaceri
2011 (lei)
Cifră de
afaceri 2012
(lei)
A Agricultură, silvicultură şi pescuit 14.129.966 24.980.124 24.360.977
C Industria prelucrătoare 123.875.137 135.833.519 166.552.418
E
Distribuţia apei; salubritate, gestionarea
deşeurilor, activităţi de decontaminare 5.616.426 7.240.889 7.259.444
F Construcţii 13.674.490 19.896.924 19.597.870
G
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul;
repararea autovehiculelor şi
motocicletelor 85.501.216 73.882.534 84.376.518
H Transport şi depozitare 6.620.759 9.604.685 12.275.822
I Hoteluri şi restaurante 4.334.700 10.663.158 10.190.320
J Informaţii şi comunicaţii 868.787 454.556 604.882
L Tranzacţii imobiliare 245.496 1.253.320 136.420
M Activităţi profesionale, ştiinţifice şi 5.030.236 4.475.445 4.716.323
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
27
tehnice
N
Activităţi de servicii administrative şi
activităţi de servicii suport 1.275.180 1.596.453 2.778.897
R Sănătate şi asistenţă socială 154.062 148.389 153.814
S
Activităţi de spectacole, culturale şi
recreative 123.540 613.825 737.760
T Alte activităţi de servicii 805.865 639.632 565.098
TOTAL 262.255.860 291.283.453 334.306.563
Sursa: Prelucrare date Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov
Din datele de mai sus se observă că sectoarele cele mai dinamice în perioada menţionată sunt
cele legate de activitatea de turism/entertainment:
Activităţi de spectacole, culturale şi recreative, unde cifra de afaceri totală a crescut
cu 497,18 %;
Hoteluri şi restaurante, unde cifra de afaceri totală a crescut cu 135,09%;
Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport, unde cifra de
afaceri totală a crescut cu 117,92%;
Transport şi depozitare, unde cifra de afaceri totală a crescut cu 85,41%;
Agricultură, silvicultură şi pescuit, unde cifra de afaceri totală a crescut cu 72,41%;
Construcţii, unde cifra de afaceri totală a crescut cu 43,32%;
Industria prelucrătoare, unde cifra de afaceri totală a crescut cu 34,45%.
În sume absolute, cel mai dinamic sector este Industria prelucrătoare, care a progresat faţă de
anul 2010 cu 42.677.281 lei, urmat de sectoarele Construcţii, Transport şi depozitare,
respectiv Hoteluri şi restaurante (cu creşteri de peste 5 milioane de lei), precum şi Activităţi
de servicii administrative şi activităţi de servicii suport şi Distribuţia apei; salubritate,
gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (cu creşteri de peste 1,5 milioane de lei).
În ceea ce priveşte ritmul de scădere al sectoarelor economice, remarcăm următoarele
aspecte:
Scăderea cu 1,32% a volumului de activitate pentru societăţile din sectorul Comerţ cu
ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor: în anul 2012 a
survenit în fapt un reviriment faţă de anul 2011, când cifra de afaceri în sector scăzuse cu mai
mult de 10 milioane lei;
Scăderea cu 30,38% a volumului de activitate al firmelor din sectorul Informaţii şi
comunicaţii: descreşterea survine pe fondul reducerii activităţii firmelor de telecomunicaţii
prin reţele cu cablu şi consultanţă în tehnologia informaţiei, în timp ce activităţile de editare
şi producţie cinematografică, video şi televiziune au cunoscut creşteri semnificative;
Scăderea cu 44,43% a volumului de activitate al societăţilor din sectorul tranzacţiilor
imobiliare: descreşterea survine pe fondul reducerii activităţii firmelor care se ocupă cu
închirierea şi subînchirierea bunurilor imobiliare, respectiv cu administrarea imobilelor, în
timp ce activitatea agenţiilor imobiliare a crescut cu peste 62%.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
28
Sectoarele economice cel mai bine reprezentate din punct de vedere al numărului de firme
raportate au fost comerţul (116 societăţi, 31,45%), construcţiile (50 societăţi, 13,12%),
industria prelucrătoare (49 societăţi, 12,86%) şi hoteluri şi restaurante (43 societăţi, 11,29%).
Sursa: Prelucrare date Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov
Din punct de vedere al evoluţiei numărului de societăţi comerciale, cele mai importante
creşteri s-au înregistrat în sectoarele: agricultură şi silvicultură (de la 17 la 22 societăţi),
transport şi depozitare (de la 24 la 31 societăţi), hoteluri şi restaurante (de la 39 la 43
societăţi).
Analizând dinamica economică din punct de vedere al numărului de angajaţi pe fiecare
sector de activitate, în perioada 2010-2012 numărul total de salariaţi a crescut de la 1.732 la
1.911, sectoarele care au atras cel mai mult forţa de muncă fiind:
Hoteluri şi restaurante: de la 85 la 152 salariaţi;
Industria prelucrătoare: de la 640 la 695 angajaţi;
Transport şi depozitare: de la 53 la 87 angajaţi;
Agricultură, silvicultură şi pescuit: de la 147 la 169 angajaţi;
Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport: de la 25 la 40
angajaţi;
Construcţii: de la 199 la 210 angajaţi.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
29
Celelalte sectoare au cunoscut reduceri destul de mici ale efectivelor de salariaţi, dintre
acestea firmele din comerţ renunţând în total la 22 de anagajaţi.
Sursa: Prelucrare date Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov
Analizând în mod integrat dinamica sectoarelor economice în perioada 2010-2012, respectiv
diferenţele înregistrate în ceea ce priveşte cifra de afaceri, numărul de salariaţi, numărul de
firme, obţinem următorul tablou evolutiv:
Secţiune
CAEN
Sectorul Dinamică cifra de afaceri
(lei) %
Dinamică
nr. salariaţi
Dinamică nr.
societăţi
comerciale
A Agricultură, silvicultură şi
pescuit
10.231.011 72,41% 22 5
C Industria prelucrătoare 42.677.281 34,45% 55 -10
E
Distribuţia apei; salubritate,
gestionarea deşeurilor, activităţi de
decontaminare
1.643.018 29,25% 7 0
F Construcţii 5.923.380 43,32% 11 -9
G
Comerţ cu ridicata şi cu
amănuntul; repararea
-1.124.698 -1,32% -21 -28
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
30
autovehiculelor şi motocicletelor
H Transport şi depozitare 5.655.063 85,41% 34 7
I Hoteluri şi restaurante 5.855.620 135,09% 67 4
J Informaţii şi comunicaţii -263.905 -30,38% -3 1
L Tranzacţii imobiliare -109.076 -44,43% 0 -1
M
Activităţi profesionale, ştiinţifice
şi tehnice
-313.913 -6,24% -3 -5
N
Activităţi de servicii
administrative şi activităţi de
servicii suport
1.503.717 117,92% 15 2
R Sănătate şi asistenţă socială -248 -0,16% -2 -1
S Activităţi de spectacole,
culturale şi recreative
614.220 497,18% 7 0
T Alte activităţi de servicii -240.767 -29,88% -10 -3
Sursa: Prelucrare date Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov
Din datele de mai sus se observă că dezvoltarea turismului a antrenat creşteri semnificative
în sectoarele specifice şi conexe: hoteluri şi restaurante, activităţi de spectacole, culturale
şi recreative, activităţi de construcţii şi ale agenţiilor imobiliare. În paralel, industria
prelucrătoare şi agricultura şi silvicultura au cunoscut creşteri importante, ceea ce
creionează un tablou economic cu potenţial mare de diversificare, care oferă perspective
domeniilor de sprijin al afacerilor: transport şi depozitare, servicii administrative şi
activităţi de servicii suport etc.
În ceea ce priveşte top 10 angajatori din oraşul Râşnov în anul 2013, conform
www.listefirme.ro, observăm că începând cu anul 2010 opt dintre aceştia şi-au crescut
numărul de angajaţi în mod constant. De asemenea, deşi şi-a redus numărul de salariaţi,
compania AGROINDUSTRIALA RÎŞNOV SA înregistrează o creştere semnificativă a cifrei
de afaceri, cu cca 50% faţă de 2008, ceea ce relevă un potenţial de creştere semnificativ,
dublat de o tehnologizare şi eficientizare a activităţii sale economice ce conduce la scăderea
resurselor umane. Se remarcă de asemenea o creştere cu mai mult de 50% a personalului
angajat în cazul unor firme de transport mărfuri şi de prestări servicii în domeniul turismului.
Nr.
Crt Societatea
Comercială
CAEN
Salariaţi
2010
Salariaţi
2011
Salariaţi
2012
Salariaţi
2013
CA
2013
1
DEXION
STORAGE
SOLUTIONS
SRL
C 2511
Fabricarea de
construcţii metalice şi
părţi componente ale
structurilor metalice
177 169 183 204 49,088,320
2 PSICONTROL
SRL C 2790
Fabricarea altor
echipamente electrice 79 96 97 116 82,315,416
3
FABRICA DE
SCULE
RÂŞNOV SA
C 2573 Fabricarea uneltelor 112 106 100 97 7,196,409
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
31
4
GOSCOM
CETATEA
RÂŞNOV SA
E 3600 Captarea, tratarea şi
distribuţia apei 49 53 54 54 3,357,817
5 ARA SRL C 2599
Fabricarea altor
articole din metal
n.c.a.
32 35 38 41 3365 847
6
M & M
PRODUCT
SRL
C 2221
Fabricarea plăcilor,
foliilor, tuburilor şi
profilelor din material
plastic
36 36 0 38 31,699,468
7
AGROINDUS-
TRIALA
RÎŞNOV SA
A 150
Activităţi în ferme
mixte (cultură
vegetală combinată
cu creşterea
animalelor)
54 48 46 37 2,398,543
8 STELLDAF
CLASS SRL G 4619
Intermedieri in
comerţul cu produse
diverse
1 15 30 34 1,207,082
9
IMAN
CONSULT
SRL
N 7990
Alte servicii de
rezervare şi asistenţă
turistică
15 24 25 32 2,281,297
10 MAU TRANS
SRL H 4941
Transporturi rutiere
de mărfuri 10 17 23 31 7,232,645
Sursa: www.listafirme.ro
În ceea ce priveşte FABRICA DE SCULE RÂŞNOV SA, reducerea numărului de salariaţi
reprezintă o continuare a unei tendinţe mai vechi, în 2002 existând aici 594 angajaţi, în 2005
– 376 angajaţi, iar în 2007 – 285 angajaţi. Cu toate acestea, faţă de ritmul abrupt de scădere
de până în 2010, după acest an remarcăm moderarea acestuia, între 2010 şi 2012
înregistrându-se chiar o intensificare a activităţii economice, indicată de creşterea cifrei de
afaceri.
Analizând top 10 al societăţilor comerciale în funcţie de cifra de afaceri realizată în anul
2013, observăm că 5 dintre acestea se regăsesc şi în top 10 angajatori (din care una este FSR),
ceea ce relevă faptul că în domeniile Industria construcţiilor metalice şi a produselor din
metal, exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii; Fabricarea produselor din cauciuc şi mase
plastice; Fabricarea echipamentelor electrice; Transporturi terestre şi transporturi prin
conducte potenţialul de creştere există, atât din punct de vedere financiar, cât şi al generării
de noi locuri de muncă. Faptul că FSR se află între cei mai mari angajatori din Râşnov,
coroborat cu situaţia economică dificilă în care se află compania, indică un grad destul de
ridicat de dependenţă faţă de această industrie, care trebuie contracarat prin măsuri de
diversificare economică şi dezvoltare a resurselor umane.
Nr.
Crt Societatea
Comercială
CAEN CA
2010
CA
2011
CA
2012
CA
2013
Salariaţi
2013
1 PSICONTROL
SRL
C 2790 Fabricarea altor
echipamente
electrice
39,885,531 53,714,303 60,262,175 82,315,416 116
2 DEXION
STORAGE
SOLUTIONS
SRL
C 2511 Fabricarea de
construcţii
metalice şi părţi
componente ale
structurilor
metalice
38,065,569 36,507,527 51,752,764 49,088,320 204
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
32
3 M & M
PRODUCT
SRL
C 2221 Fabricarea
plăcilor, foliilor,
tuburilor şi
profilelor din
material plastic
17,890,012 19,150,337 25,478,945 31,699,468 38
4 HEAT X SRL I 5590 Alte servicii de
cazare
7,264 5,429,341 3,390,727 11,809,959 4
5 DYNEA
RESINS
ROMANIA
SRL
C 2052 Fabricarea
cleiurilor
7,180,522 5,617,972 12,161,235 10,176,994 27
6 LIRIADA CO
SRL
G 4752 Comerţ cu
amănuntul al
articolelor de
fierărie, al
articolelor din
sticlă şi a celor
pentru vopsit, în
magazine
specializate
6,254,295 7,304,447 6,771,052 7,986,145 11
7 MAU TRANS
SRL
H 4941 Transporturi
rutiere de
mărfuri
2,778,293 3,681,359 4,967,789 7,232,645 31
8 FABRICA DE
SCULE
RÂŞNOV SA
C 2573 Fabricarea
uneltelor
6,599,851 7,949,111 8,352,052 7,196,409 97
9 PRESIDENT
COM SRL
A 141 Creşterea
bovinelor de
lapte
0 691,617 52,472 7,124,382 20
10 D.M.
ELEKTRON
SRL
C 2611 Fabricarea
subansamblurilor
electronice
(module)
3,355,148 5,966,089 6,181,647 6,864,847 0
Sursa: www.listafirme.ro
Conform bazei de date www.listafirme.ro există 38 de societăţi comerciale cu capital străin
în Râşnov, câteva dintre cele mai importante fiind:
PSICONTROL SRL O filială a grupului belgian Picanol, care oferă soluţii de controllere personalizate la
cerinţele clientului, servicii de fabricaţie electronice, montaj plăci de circuite
imprimate, servicii de asamblare module, de aprovizionare logistică şi
aprovizionare locală; compania a investit 2 milioane de euro în tehnologiile şi
facilităţile sale de producţie.
DEXION STORAGE
SOLUTIONS SRL O investiţie de 12 milioane de euro pentru fabrica de 12.500 metri patrati prin
relocarea fabricii din Londra, Marea Britanie. Întreprinderea foloseşte avantajul
surselor locale de oţel în realizarea sistemelor de rafturi şi accesorii şi foloseşte
echipamente de tăiere şi de prelucrare la rece de ultimă generaţie.
DYNEA RESINS
ROMANIA SRL
O investiţie finlandeză a companiei DyneaChemicals care a cumpărat compania
Rom Re Ro Munteanu din Râşnov, specializată în producţia de adezivi.
D.M. ELEKTRON SRL O investiţie italiană pentru fabricarea de componente electronice de asamblare.
Datorită importanţei şi relevanţei pentru dezvoltarea şi diversificarea economiei locale, vom
acorda în secţiunile şi capitolele care urmează o atenţie specială sectoarelor agriculturii,
industriei prelucrătoare şi, respectiv, turismului.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
33
1.4.2. Agricultură, silvicultură şi pescuit
În ceea ce priveşte agricultura, aceasta a fost dintotdeauna una dintre principalele ocupaţii
ale locuitorilor oraşului Râşnov, activitatea fiind favorizată de relief şi condiţiile climatice.
Cele mai importante ramuri au fost creşterea animalelor şi cultivarea unor legume şi cereale
cum ar fi cartofi, sfeclă, grâu, orz.
Cu timpul, ponderea acestor activităţi a scăzut, însă tradiţia acestor îndeletniciri a dus la
înfiinţarea pe lângă vechile cooperative agricole a unor asociaţii particulare.
În anul 2013, conform bazelor de date oferite de site-ul www.listafirme.ro, cele mai
importante firme care activează în sectorul agricol sunt:
Nr. Denumire Caen
01
Caen
02
Caen
03
Cifră de
afaceri
Nr.
angajaţi
1 PRESIDENT COM SRL 141 7,124,382 20
2 VICFOR SRL 220 5,794,557 13
3
OCOLUL SILVIC AL
ORAŞULUI RÂŞNOV RA 210 5,322,359 28
4
VALENTIN & ALINA
IMPEX SRL 220 3,696,759 23
5 RED SCORPIO SRL 146 2,883,445 8
6
AGRO ZOO TRUETSCH
SRL 111 2,598,268 12
7
AGROINDUSTRIALA
RÎŞNOV SA 150 2,398,543 37
8 STONEAGE SRL 210 740,015 3
9 GREEN CENTER SRL 322 573,939 7
10 CRISALE HOLZ SRL 220 320,587 0
11
MODAMIG FOREST
EXPLOR SRL 220 303,113 5
12 MINI TEHNO M.M. SRL 220 232,449 1
13 ASTFOR SRL 240 222,983 4
14 FLOR FOREST SRL 220 98,415 6
15 EMSILVA SRL 220 87,728 3
16 COM RO EXIM98 SRL 142 86,467 2
17 EQVUS IMPEX SRL 143 73,923 4
18 FUNGIFARM SRL 113 22,142 0
TOTAL 7 10 1 32,580,074 176
Sursa: www.listafirme.ro, anul 2013
Astfel, în anul 2013 agricultura era practicată în oraşul Râşnov de către 18 societăţi
comerciale care au raportat cifra de afaceri, dintre care 7 în domeniul Agricultură,
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
34
vânătoare şi servicii anexe, 10 în domeniul Silvicultură şi exploatare forestieră şi o
întreprindere în domeniul Piscicultură şi acvacultură.
În ceea ce priveşte creşterea animalelor şi cultura plantelor, patru dintre cele şapte societăţi
comerciale se ocupă cu creşterea bovinelor, cailor şi a altor cabaline, două au ca obiect de
activitate cultura plantelor şi una (Agroindustriala Râşnov) se ocupă cu activităţi în ferme
mixte.
Conform datelor de mai sus11, din cifra de afaceri totală de 32.580.074 lei şi din 176 angajaţi
care revin firmelor cu activitate în domeniu, ponderea fiecărei ramuri se prezintă după cum
urmează:
Sursa: www.listafirme.ro
Din cele de mai sus se observă predominanţa sectorului forestier în tabloul situaţiei generale
sectoriale, ceea ce corespunde specificului şi resurselor locale.
1.4.3. Industria prelucrătoare
Datorită diversităţii activităţilor economice pe care le include, sectorul industriei
prelucrătoare prezintă un potenţial deosebit pentru orice economie locală, iar în cazul oraşului
Râşnov acesta este o soluţie, alături de turism, pentru contracararea declinului industrial al
localităţii.
Analizând acest sector în perioada 2010-2012, remarcăm faptul că ponderile cele mai mari
din punct de vedere al cifrei de afaceri sunt deţinute de firme cu activităţi în fabricarea altor
echipamente electrice, fabricarea de construcţii metalice şi părţi componente ale structurilor
metalice, urmate la mare distanţă de firme cu activităţi de fabricare a cleiurilor, plăcilor,
foliilor, tuburilor şi profilelor din material plastic, subansamblurilor electronice (module).
11www.listafirme.ro
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
35
În fapt, este vorba despre societăţile comerciale care s-au remarcat în analizele anterioare nu
numai în ceea ce priveşte evoluţia cifrei de afaceri şi a numărului de angajaţi, dar şi prin
faptul că utilizează capital provenind din investiţii străine:
PSICONTROL SRL
DEXION STORAGE SOLUTIONS SRL
DYNEA RESINS ROMANIA SRL
D.M. ELEKTRON SRL
Aceasta demonstrează în primul rând importanţa atragerii capitalului străin pentru economia
locală, precum şi eficienţa utilizării acestuia, rezultat al utilizării celor mai noi şi inovative
echipamente, tehnici şi instrumente, dar şi al ultilizării unor resurse umane de calitate.
Alte domenii care au înregistrat creşteri în perioada analizată sunt legate de activitatea de
construcţii, prelucrarea lemnului etc.:
Distilarea, rafinarea şi mixarea băuturilor alcoolice;
Tăierea şi rindeluirea lemnului;
Fabricarea altor elemente de dulgherie şi tâmplărie, pentru construcţii;
Fabricarea materialelor plastice în forme primare;
Fabricarea altor produse chimice n.c.a.;
Fabricarea articolelor de ambalaj din material plastic;
Fabricarea altor produse din material plastic;
Fabricarea cărămizilor, ţiglelor şi a altor produse pentru construcţii din argilă arsă;
Fabricarea produselor din beton pentru construcţii;
Fabricarea betonului;
Tratarea şi acoperirea metalelor;
Operaţiuni de mecanică generală;
Fabricarea altor articole din metal n.c.a.;
Fabricarea altor piese şi accesorii pentru autovehicule şi pentru motoare de
autovehicule;
Fabricarea de mobilă pentru birouri şi magazine.
O descreştere semnificativă în această perioadă este înregistrată în domeniul fabricării
maşinilor şi utilajelor pentru agricultură şi exploatări forestiere.
1.4.4. Forţa de muncă
Domeniile de activitate în care există forţă de muncă calificată în oraşul Râşnov sunt:
industria de construcţii metalice şi părţi componente ale structurilor metalice, industria
lemnului, fabricarea substanţelor şi produselor chimice, agricultura, comerţul şi construcţiile.
Însă, există în acelaşi timp anumite domenii, unele chiar de nişă, dar care incumbă un
potenţial de dezvoltare deosebit (aşa cum reiese din secţiunile anterioare), în care nu există
forţă de muncă calificată. Concomitent, se remarcă în rândul elevilor care nu au posibilitatea
de a urma cursuri de învăţământ liceal şi superior o lipsă de informare cu privire la meseriile
cerute de piaţa forţei de muncă.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
36
În ceea ce priveşte capitalul uman de care dispune oraşul Râşnov, acesta trebuie analizat prin
prisma populaţiei care poate oferi forţă de muncă şi a modului în care aceasta este structurată
pe categorii (populaţie activă, ocupată, salariată etc.), precum şi prin prisma accesului la
procesul de învăţământ.
În perioada analizată, 2008-2014, ponderea populaţiei în vârstă de muncă (între 15 şi 64 de
ani) în totalul populaţiei a scăzut moderat, fluctuând în jurul a 75 %, în timp ce ponderile
specifice judeţului şi regiunii se află la un nivel inferior, cu o medie de 72,73% la nivel de
judeţ şi 70,32% la nivelul regiunii.
Sursa: INSSE prelucrare din baza de date Tempo Online – la 1 iulie din fiecare an
În ceea ce priveşte numărul de şomeri înregistraţi, remarcăm în ultimii ani o tendinţă
generală de reducere a acestuia la nivelul oraşului Râşnov, într-un ritm mai accentuat în
perioada 2010-2011 şi mai moderat spre stagnare ulterior. Şomajul în rândul bărbaţilor are un
nivel absolut mai ridicat faţă de cel al femeilor, care predomină însă demografic.
Sursa: INSSE baza de date Tempo Online
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
37
Datorită statutului de oraş industrializat, locuitorii oraşului Râşnov sunt în mare parte
persoane cu înaltă calificare. Cu toate acestea, în urma restrângerii activităţii din domeniul
industrial şi a închiderii unor mari fabrici care atrăgeau această forţă de muncă, nivelul
şomajului atingea în ianuarie 2010 cifra de 985 de persoane, dintre care 491erau femei. Aşa
cum se observă, însă, în graficul de mai sus, tendinţa în ceea ce priveşte numărul de şomeri
înregistraţi este de scădere, astfel că în martie 2014 numărul şomerilor descreşte la numai 358
de persoane, din care 170 femei şi 188 bărbaţi.
Analizând concomitent perioada 2008-2012 din punct de vedere al numărului de salariaţi,
precum şi al procentului de salariaţi în total resurse de munca (populaţie 15-64 ani), se
observă de asemenea o tendinţă de creştere începând cu anul 2010, ceea ce semnifică un
potenţial de relansare economică, având ca indicator creşterea numărului de locuri de muncă.
Sursa: INSSE baza de date Tempo Online
Raportându-ne în continuare la rezultatele referendumului din anul 2011, structura
populaţiei active, privită comparativ la nivel local, judeţean şi regional, se prezintă după cum
urmează:
Populaţie
stabilă
activă
Din care
Ocupată %
Din care
Şomeri %
Oraşul Râşnov 6,813 6,048 88.77 765 11.23
Judeţul Braşov 237,685 215,485 90.66 22,200 9.34
Regiunea Centru 1,022,614 940,345 91.96 82,269 8.04
Sursa: INSSE Recensământ 2011
Conform metodologiei de calcul utilizate pentru datele de mai sus, numărul şomerilor din
oraşul Râşnov este de 765 de persoane la momentul referendumului din 2011 (diferenţa între
populaţia stabilă activă şi populaţia ocupată), în timp ce situaţia şomerilor înregistraţi la
nivelul anului 2011 este conform bazei de date Tempo Online de doar 456 persoane (media
cifrelor lunare ale şomerilor înregistraţi). Aceasta implică existenţa unui număr de şomeri
neînregistraţi (de exemplu absolvenţi care nu au fost încă înregistraţi, persoane care nu au
fost niciodată înregistrate, persoane care au depăşit durata acordării indemnizaţiei de şomaj şi
care desfăşoară activităţi ocazionale etc.).
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
38
Astfel, procentul populaţiei ocupate în totalul populaţiei active rămâne mai scăzut decât
indicatorii la nivel suprateritorial, ceea ce implică susţinerea în continuare a unor politici
economice de încurajare şi stimulare a antreprenoriatului, în scopul creşterii numărului de
locuri de muncă, dar şi eforturi de conştientizare a angajatorilor şi angajaţilor cu privire la
consecinţele negative ale fenomenului de muncă la negru. Rata şomajului înregistrat,
reprezentând raportul dintre numărul şomerilor şi populaţia activă, este în consecinţă mai
mare decât în contextele judeţean şi regional.
Conform datelor statistice (Tempo Online), în anul 2011 numărul mediu de salariaţi era în
oraşul Râşnov de 2.200 de persoane, ceea ce reprezintă 36,4% din populaţia ocupată
înregistrată la referendumul din acelaşi an, procent ce sugerează un număr mare de persoane
ocupate de tipul patroni şi alţi lucrători independenţi. Comparativ, procentul la nivel de judeţ
este mult mai mare, reflectând preponderenţa lucrătorilor salariaţi.
Tot conform datelor obţinute cu ocazia recensământului din 2011, populaţia inactivă
(alcătuită din elevi şi studenţi, pensionarii care nu realizează alte venituri în afara pensiei,
femei casnice, copiii şi adulţii care nu au statut de elev, respectiv pensionar, şi care sunt
întreţinuţi de familie, stat sau organizaţii private) a manifestat o tendinţă de creştere în ultimii
ani, la nivel regional situându-se la 55,97% în anul 2012 comparativ cu 52,5% în 200012.
Trendul este argumentat prin analiza socioeconomică a Regiunii Centru ca fiind datorat
creşterii numărului de pensionari şi tendinţei de prelungire a duratei studiilor care duce la
întârzierea intrării tinerilor pe piaţa muncii.
Din punct de vedere al nivelului de educaţie, în comparaţie cu judeţul Braşov, se remarcă
faptul că la nivelul oraşului Râşnov există un procent mai redus de absolvenţi ai
învăţământului superior şi liceal, în timp ce procentul absolvenţilor de învăţământ profesional
şi de ucenici este mai ridicat, ceea ce este în concordanţă cu oportunităţile educaţionale
existente pe plan local (prezenţa unui liceu tehnologic).
Sursă: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov
12 Planul de Dezvoltare a Regiunii Centru pentru perioada 2014-2020
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
39
1.4.5. Furnizori de instruire
În ceea ce priveşte accesul resurselor umane la servicii de instruire, consiliere şi formare
profesională, există furnizori acreditaţi atât la nivelul judeţului Braşov, cât şi în localitate.
Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Braşov (AJOFM Braşov) are
printre atribuţii asigurarea şi coordonarea aplicării politicilor în domeniul ocupării şi formării
profesionale, precum şi organizarea, prestarea şi finanţarea, în condiţiile legii, a serviciilor de
ocupare şi formare profesională a forţei de muncă neîncadrate, prin compartimentele de
specialitate şi prin prestatorii de servicii.
Centrul Regional de Formare Profesională a Adulţilor Braşov (CRFPA Braşov) este o
instituţie publică de interes regional, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Agenţiei
Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, având drept obiect de activitate:
Formarea profesională a adulţilor în vederea dobândirii, menţinerii şi ridicării
nivelului competitivităţii profesionale pe piaţa muncii;
Evaluarea competenţelor profesionale în raport cu standardele ocupaţionale şi de
calitate existente pe piaţa muncii;
Certificarea formării profesionale a adulţilor;
Informare şi consiliere privind cariera.
Centrul Naţional de Formare Profesională a Personalului Propriu situat în Rasnov este
primul centru de acest gen unde funcţionarii publici din cadrul ANOFM şi instituţiile
subordonate îşi pot perfecţiona cunoştinţele şi îmbunătăţi abilităţile, astfel încât beneficiarii
serviciilor Agenţiei să resimtă creşterea constantă a calităţii prestaţiilor personalului
ANOFM.
Camera de Comerţ şi Industrie Braşov este cea mai mare organizaţie de susţinere
şi promovare a afacerilor din Braşov şi reprezintă vocea mediului de afaceri braşovean. CCIB
reprezintă şi susţine interesele profesionale ale comercianţilor faţă de organele
guvernamentale locale şi centrale, alte organisme şi instituţii; sprijină interesele
comercianţilor români în raporturile cu organisme specializate din străinătate; propune
organelor de drept promovarea unor acte normative în interesul comerţului.
Conform Agenţiei Naţionale pentru calificări, în judeţul Braşov există ofertă de furnizare
servicii de instruire în următoarele domenii: Administrator pensiune turistică, Agent de
securitate, Agent pază şi ordine, Barman Preparator, Bucatar, Cofetar-Patiser, Competenţe
antreprenoriale, Comunicare în limba engleză, Contabil, Director de hotel, Director de
restaurant, Electrician electronist auto, Expert Achiziţii Publice, Expert evaluator de
proprietăţi imobiliare, Expert Fiscal, Expert imobiliar (broker imobiliar), Facilitator de
dezvoltare comunitară, Infirmieră, Îngrijitoare bătrâni la domiciliu, Inspector în domeniul
securităţii şi sănătăţii în muncă, Lucrător în comerţ, Lucrător în gospodărie agroturistică,
Lucrător în structuri în construcţii, Lucrător social, Măcelar, Manager de inovare, Manager
îmbunătăţire procese, Manager în activitatea de turism, Manager proiect, Manager resurse
umane, Mecanic auto, Ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie, Pizzar,
Pomicultor, Recepţioner de hotel, Responsabil de mediu, Somelier, Specialist în
managementul deşeurilor, Zugrav ipsosar tapetar vopsitor.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
40
În Râşnov există un furnizor privat de instruire, S.C. Redis Consult S.R.L. Râşnov, cu
următoarea ofertă de servicii de instruire:
- Evaluare şi certificare de competenţe Formator;
- Evaluarea şi certificarea în sistem non formal în meseriile de:
Confecţioner asamblor articole textile;
Lucrător în comerţ;
Montator pereţi şi plafoane rigips;
Instalator instalaţii tehnico-sanitare şi gaze;
Zidar, pietrar, tencuitor;
Dulgher, tâmplar, parchetar.
- Alte cursuri:
Curs contabilitate;
Curs limba engleză;
Curs crescător de animale;
Curs operator introducere, validare şi prelucrare date.
1.4.6. Târguri şi expoziţii
Râşnovul beneficiază de avantajul apropierii de municipiul Braşov şi poate beneficia de
infrastructura de sprijinire a afacerilor disponibilă aici, în ceea ce priveşte târgurile şi
expoziţiile.
Braşov Business Park este locaţia perfectă pentru evenimente, conferinţe şi întâlniri, cu
facilităţi deosebite şi catering într-un cadru superb, oferind facilităţi excelente pentru
organizarea unor evenimente aşa cum sunt:
Târgul Imobiliar Brasov;
Transylvania Tourism Fair Braşov;
Turism, agroturism 04.04.2014 - 06.04.2014;
Gastropan Braşov;
Salonul Auto Braşov, Expo Inter Cars, Braşov auto motor show şi accesorii;
Salonul Naţional de Optică şi Optometrie Braşov;
Târguri tehnice;
Transylvania Wine Fair;
Braşov wedding day;
Baby Boom show, Expo Bebe Plus.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
41
1.5. TURISMUL
1.5.1. Potenţialul turistic
În prezent, oraşul Râşnov a devenit a treia staţiune de interes naţional
din judeţul Braşov, după Poiana Braşov şi Predeal. Oraşul a obţinut
acest statut pe baza îndeplinirii unor criterii obligatorii de atestare,
printre care amplasarea într-un cadru natural fără poluare, existenţa
utilităţilor urban-utilitare, existenţa serviciilor de informare şi
promovare turistică, precum şi îndeplinirea unor criterii suplimentare de
atestare a staţiunii turistice, cum ar fi existenţa unor săli de spectacole,
cinematograf, parcuri, amenajări pentru practicarea sporturilor, centre
de informare turistică, organizarea de evenimente turistice, culturale,
sportive.
La prima participare a Râşnovului la un târg de turism internaţional (15-18 octombrie 2009,
Bucureşti), Direcţia de Cultură a oraşului Râşnov (înfiinţată în decembrie 2008) a lansat cele
două componente ale brandului turistic local: Cetatea care trăieşte şi Trandafirul. De
acum, Cetatea Râşnov trăieşte prin toate evenimentele culturale organizate aici de-a lungul
anului şi respectul pentru istorie al celor care îi sunt oaspeţi.
Atractivitatea turistică a staţiunii Râşnov rezidă atât în potenţialul său natural, cât şi în cel
antropic.
Destinaţia Râşnov a căpătat o dimensiune complexă din punct de vedere turistic, întrucât
oferă vizitatorilor oportunităţi pentru mai multe tipuri de turism, în concordanţă cu potenţialul
său deosebit.
POTENŢIALUL NATURAL este determinat de resursele turistice oferite de cadrul natural
prin componentele sale, inclusiv cele modificate prin intervenţia omului, pe care le vom trece
în revistă în continuare.
Cheile Râşnoavei. Situate la est de Masivul Postăvaru, pe pârâul
Valea Cheii, la circa 800 m altitudine, de dimensiuni relativ reduse - 250 m
lungime, dar deosebit de sălbatice, cu versanţi abrupţi, înalţi de 160-170 m,
modelate în calcare; Cheile sunt accesibile dinspre oraşul Râşnov, pe DN
POTENȚIALUL TURISTIC AL
STAȚIUNII RÂȘNOV
POTENȚIAL NATURAL POTENȚIAL ANTROPIC
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
42
73A până la cabana Cheia, apoi pe drumul forestier de pe Valea Cheia. Cheile Râşnoavei au o
importanţă turistică deosebită datorită turismului sportiv şi peisajului ce oferă turistului o
varietate peisagistică, de la poieni viu colorate floral până la versanţi stâncoşi greu
accesibili13.
Accesul auto în Cheile Râşnoavei se face din Drumul Naţional 73A Predeal - Râşnov, la 145
km de Bucureşti, pe un drum carosabil, care se ramifică, din dreptul kilometrului 20, spre est.
De la Predeal – Cabana Trei Brazi se poate ajunge pe potecile marcate cu triunghi albastru şi
triunghi galben, iar de la halta Timişu de Sus pe marcajele cu triunghi rosu. Obiectivul
turistic natural este situat la 20 km distanţă de Predeal, 21 km de Braşov şi 8 km de Râşnov.
Peştera Valea Cetăţii (Peştera
Înfundată/Fundata) este localizată pe
povârnişul vestic al Masivului Postăvaru, în
bazinul Ţării Bârsei, la 3,5 km distanţă de
Râşnov, la 1,5 km distanţă de Cetatea Râşnov
şi la o altitudine de 790 m (intrarea principală).
Accesul către peştera amenajată la standarde
europene se face din centrul Râşnovului, pe
DN 1E, pe Strada Valea Cetăţii (şoseaua
Rosenau – Poiana Braşov), din parcarea
amenjată, după 450 m de parcurs prin carstul
împădurit al rezervaţiei naturale. Accesul cu
bicicleta şi pe jos se poate face din parcarea amenajată, urmând drumul sau poteca de acces
amenajată în lungul văii Fundata sau pe traseele turistice sau tematice dinspre Poiana Braşov,
Cetatea Râşnov-Valea Cetăţii, Bisericuţa Păgânilor.
Peştera este o atracţie turistică de excepţie aflată la doi paşi de Cetate, care dezvăluie
vizitatorilor formaţiuni perfect modelate de apă şi aer ce înconjoară o sala „catedrală” de
30.000 metri cubi, de 20 metri înălţime şi întinsă pe o suprafaţă de 2.500 mp. Tavanul are
volute şi arce de calcar de un alb rar întâlnit. Amenajată cu cele mai moderne tehnologii şi
beneficiind de o acustică deosebită, în „catedrala” peşterii se organizează concerte de muzică
simfonică, săptămânale şi ocazionale, în colaborare cu Filarmonica Braşov, oferind turiştilor
melomani experienţe deosebite, de neuitat, precum şi spectacole de lumini.
Site-ul de prezentare al obiectivului turistic este www.pestera-valeacetatii.ro, email:
[email protected]. Program de vizitare: Vara (7 Apr-22 Oct): 10:00-20:00 şi iarna (22
Oct -7 Apr): 10:00 - 18:00. Vizitarea se face din 30 în 30 de minute începând cu ora fixă şi
turiştii sunt însoţiţi de ghid.
Rezervaţia naturală mixtă14Abruptul Bucşoiu – Mălăieşti – Gaura din Munţii
Bucegi, cu o suprafaţă de 1.634 ha şi întindere în oraşul Râşnov şi comunele Bran şi Moieciu.
Peştera Gura Cheii15 este situată în Cheile Râşnoavei, existenţa sa fiind semnalată
încă din 1925, fiind apoi săpată parţial în mai multe campanii arheologice. În anul 2007 s-a
derulat aici o campanie menită să salveze depozitul supus distrugerii prin activitatea umană,
13PLAN DE MARKETING DESTINAŢIA RÂŞNOV. PROMOVAREA STAŢIUNII TURISTICE RÂŞNOV
2012 – autor Nicolae Pepene 14Ibidem 13 15www.cronica.cimec.ro
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
43
ajungându-se la patul peşterii şi constatându-se că săpăturile anterioare ale căutătorilor de
comori şi turiştilor au dus la epuizarea sitului. Suprafeţele restrânse rămase neafectate au fost
cercetate sistematic, recuperându-se o cantitate importantă de artefacte, destul de
reprezentativă, în perspectiva reevaluării ştiinţifice a cercetărilor din acest sit. În suprafaţa
nederanjată s-au găsit 32 de piese dintre care 21 sunt realizate din cuarţit, două din silex, două
din jasp, trei din chert şi două din roci nedeterminate cu certitudine. A mai fost recuperată o
cantitate însemnată de faună fosilă, aflată în curs de studiere.
Traseele turistice montane16 oferă privelişti de o rară frumuseţe, sunt marcate
corespunzător şi au diverse grade de dificultate, de la minim la complex:
Oraşul Râşnov – Valea Cetăţii – Poiana Cristianului 1000m – Poiana Aviatorilor;
Oraşul Râşnov – Peşterea – Râşnoavei – Cabana Aviatorilor;
Oraşul Râşnov – Valea Glăjeriei – Cabana Mălăieşti – Vărful Omul 2505 m;
Oraşul Râşnov – Restaurant Cetate (Acapulco) – Peştera Râşnoavei;
Peştera Râşnoavei – Bisericuţa Păgânilor – Piatra Scrisă;
Cabana Cheia Râşnov – Cheile Râşnoavei – Spinarea Calului;
Cabana Cheia Râşnov – Şaua Runcului 1015 – Uzina Veche;
Cheile Râşnoavei – Cabana Trei Brazi 1130m;
Cheile Râşnoavei – Cabana Secuilor 1110m;
Valea Glăjeriei – Poiana Frăsinet 1130 m – Şipote (Crăcănel);
Uzina Veche – Şaua Runcului – Cabana Cheia – Cheişoara – Poiana Brasov.
Potenţialul natural al oraşului oferă pentru pasionaţi oportunitatea de a desfăşura
activităţi specifice vânătorii şi observaţiilor de animale, prin intermediul Ocolului Silvic al
oraşului Râşnov R.A. Acesta oferă:
Posibilitatea de a observa specii de carnivore mari - urs, lup, râs;
Un sezon ce durează din februarie până în noiembrie (observaţii de seară);
Servicii pentru grupuri de minimum 2 persoane, maximum 15 persoane;
Oportunităţi foto-video amator şi profesionist;
Însotitor – maestru de vânătoare.
Ocolul Silvic a început exploatarea fondului cinegetic pe principii moderne şi a amenajat
observatoare prin care turiştii pot viziona animalele în mediul lor natural, creând bazele unui
gen de turism care poate avea un succes din ce în ce mai mare, mai ales pentru vizitatorii
străini. În acest scop, a fost construită o cabană de vânătoare şi a fost reamenajat vechiul
canton din Glăjerie.
POTENŢIALUL ANTROPIC al oraşului Râşnov include potenţialul cultural-istoric
reprezentat de vestigiile arheologice, monumentele istorice şi de factură religioasă, instituţiile
şi evenimentele cultural-artistice, arta şi tradiţia populară specifice.
Cetatea medievală a Râşnovului17. Accesul spre Râşnov se face cu automobilul din
Braşov prin cartierul istoric Bartolomeu, pe E 574 spre Piteşti sau cu autobuzul (din fata Gării
Bartolomeu). Din Bucureşti se poate ajunge în Râşnov urmând DN1 până în Azuga, după
16www.asociatiarosenauturism.ro 17www.turism-Râ şnov.ro
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
44
care se face stânga pe 73A. Este posibil accesul cu automobilul până la poalele dealului pe
care se află construită cetatea, unde se află o parcare amenajată. De acolo se poate urca până
la cetate pe jos sau cu mini-carul. Cetatea Râşnov este al doilea cel mai vizitat obiectiv
turistic din Braşov, după Castelul Bran. A avut peste 200.000 de turişti.
Turiştii pot vizita monumentul istoric şi în
zilele de sărbători legale, inclusiv de Paşti,
Crăciun şi Anul Nou, programul fiind
cel obişnuit: program de vară: 1 aprilie – 31
octombrie, luni-duminică: 9:00 - 19:00;
program de iarnă: 1 noiembrie – 31 martie,
luni-duminică: 9:00 - 17:00.
Străjerii, meşterii şi ghizii din cetate îşi
întâmpină oaspeţii cu legende şi artefacte
menite să readucă la viaţă vremurile de glorie ale mândrei fortăreţe de pe stânci, neînfrânte
de-a lungul veacurilor.
Pentru vizitatorii cetăţii este amenajată şi o incintă de
relaxare şi pentru tir cu arcul. Se pot cumpăra
numeroase suveniruri, bijuterii din pietre semi-
preţioase, obiecte de artă sau cărţi cu referire la istoria
şi tradiţiile locului. În magazinele de suveniruri din
Cetatea Râşnovului toţi vânzătorii sunt îmbrăcaţi în
costume medievale, iar vizitatorii pot vedea cum
lucrează meşterii populari şi artizani, acestea fiind
două dintre cerinţele impuse de Primăria Râşnov
comercianţilor care au închiriat spaţii comerciale în
cetate. În cel mai înalt punct al cetăţii se poate observa
o superbă panoramă 3600 asupra împrejurimilor,
vizitatorii având la dispoziţie un ochean. Turiştii pot
admira în voie curtea exterioară şi curtea interioară a cetăţii, barbacana de est (o
construcţie circulară fortificată, prevăzută cu numeroase guri de tragere, două herse şi un
drum de strajă), precum şi fântâna cetăţii18 săpată între anii 1623-1640.
Vizitatorii care vor să ofere ceva cetăţii pot planta într-un mic scuar din curtea interioară un
fir de trandafir. În schimb, numele acestora va rămâne scris pe o plăcuţă, alături de floarea
sădită.
Pentru facilitarea accesului în cetate, în prezent se află în derulare un proiect european al
UAT Râşnov prin care se instalează un ascensor plan înclinat la locaţia acesteia.
Castrul Roman Cumidava este deschis turiştilor fără taxă de vizitare, dar numai
însoţiţi de un ghid. Aşezarea dacică se află pe teritoriul agricol al oraşului Râşnov, la
aproximativ 500 m de râul Bârsa.
Biserica Sf. Nicolae. Înfiinţată în 1384, este cea mai veche biserică ortodoxă din sud-
estul Transilvaniei. De-a lungul funcţionării sale, lăcaşul a primit numeroase donaţii de la
18Sursa foto: www.romanianmonasteries.ro
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
45
domnitori şi boieri din Ţara Românească (Mihai Viteazu, Radu Şerban, Matei Basarab,
Ştefan Racoviţă). De aceea, regăsim adesea biserica Râşnovului prezentată drept „ctitorie
voievodală”19. Obiectivul se află la adresa Str. Romulus Cristoloveanu nr. 14 şi este
monument naţional clasa A (Lista Naţională a Monumentelor Istorice nr. BV-II-m-A-11762).
Se vizitează cu programare.
Biserica Evanghelică. Obiectivul se află la adresa str. Republicii nr. 1 şi este
monument naţional clasa A (Lista Naţională a Monumentelor istorice: BV-II-a-A-11763).
Are următorul program de vizitare: luni: închis, marţi - sâmbătă: 9.00 - 17.00, duminică:
13.00 - 16.00. Aici se află20 încă lespezile comemorative ale unor pastori însemnaţi din
secolele XVII-XVIII, un altar instalat în anul 1776, cu zidărie şi stuc, ce conţine o copie după
Cina cea de Taină a lui Leonardo da Vinci, o orgă de la 1781, însemne ale breslelor, bazinul
de botez de la anul 1854, steme ale Râşnovului vechi şi alte elemente de mare însemnătate
istorică.
Centrul istoric, incluzând zone de patrimoniu naţional istoric şi cultural, Centrul
Cultural Râşnov, Promenada Sissi şi Gara Râşnov reprezintă obiective turistice care
completează adevărata dimensiune istorică şi culturală a oraşului şi staţiunii Râşnov. În ceea
ce priveşte centrul istoric, în prezent se află în implementare un proiect cu finanţare
europeană pentru amenajarea şi punerea în valoare a acestuia.
Cabana Mălăieşti21 – În prezent cabana Mălăieşti este deschisă tot timpul anului şi
dispune de 110 locuri de cazare.
Potenţialul antropic al oraşului Râşnov este completat de o serie de evenimente
culturale şi sportive22, la a căror organizare îşi aduc concursul diferitele organizaţii, asociaţii
şi cluburi care colaborează cu Primăria Râşnovului în scopul consacrării oraşului ca destinaţie
turistică:
Festivalul Internaţional de Foarte Scurt Metraj;
Zilele Oraşului Râşnov;
Festivalul Naţional Ecvestru;
Maialul;
Sărbătoarea Rozelor;
Mystery & Thriller Festival;
Zilele Cetăţii Râşnov;
Festivalul pentru copii JOCMANIA;
Curtea Comedianţilor;
Festivalul Turnirul Cetăţilor;
Festivalul Cavalerilor de Malta;
Festivalul Internaţional de Muzică ,,Liga Campionilor”;
Festivalul Internaţional de Film Istoric;
Festivalul Internaţional Istoric Academic ,,În Numele Trandafirului”;
Serbările Zăpezii;
Festivalul Off Road;
19Ibidem 13 20Ibidem 13 21Ibidem 13 22Ibidem 13
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
46
Bucuria Sărbătorilor de Iarnă;
Festivitatea Bradului de Crăciun;
Balul Zoritorilor.
Facilităţi sportive şi de agrement:
Infrastructura sportivă: Baza olimpică pentru sporturi de iarnă Valea Cărbunării –
Râşnov. Baza sportivă este formată din Centrul naţional de sărituri cu schiurile şi baza de
biatlon. Trambulinele de la Râşnov sunt primele din România şi sud-estul Europei la
standardele Federaţiei Internaţionale de Schi. Baza olimpică de biatlon este cea mai modernă
bază din România pentru concursuri de biatlon şi schi fond.
Servicii turistice:
Turism sportiv: sărituri cu schiurile (Complexul de pe Valea Cărbunării); biatlon şi schi
fond (baza olimpică de pe Valea Cărbunării, baza CSŞ Dinamo Râşnov de pe Valea Cetăţii);
alpinism (Colţii Cheii); fotbal (stadionul „Bucegi” – Valea Cetăţii).
Servicii de agrement:
o agrementul de incintă (închis): saloane SPA, saună, masaj, solar, coafură,
fitness, împachetări, manichiură, pedichiură etc.;
o echitaţie: Centrul de echitaţie Diana, Centrul de echitaţie Pânicel;
o tenis în cadrul complexului turistic Valea Cetăţii;
o plimbări cu jeep-ul sau ATV-ul – firme specializate / ofertă pensiuni;
o drumeţii pe trasee montane – Centrul montan Altitudine;
o alpinism: în Colţii Cheii se află şapte trasee marcate, cu grad de dificultate
diferit. Aici se mai practică tiroliana – traversări tip funicular, pe o coardă de 130 de metri
lungime, la o înălţime de 135-140 m, sau via ferrata – turistul se caţără pe o scară fixă de 200
de metri lungime, care urcă în perete urmând fisuri, denivelări, surplombe;
o sporturi extreme: bungee-jumping – Cheile Râşnoavei;
o schi fond: bazele sportive din Valea Cărbunării şi Valea Cetăţii;
o jogging: Promenada Sisi, bazele sportive din Valea Cărbunării şi Valea Cetăţii.
Oraşul Râşnov va avea un „parc cu dinozauri” după modelul celor din Austria şi
Germania. Lucrările la acest obiectiv sunt realizate de un investitor privat, au început în
această primăvară şi se vor finaliza până la sfârşitul anului, parcul urmând să fie inaugurat în
anul 2015. Valoarea proiectului se ridică la 4,5 milioane de euro, banii provenind din fonduri
europene. Parcul este amplasat în dreapta drumului care urcă spre Cetatea Râşnov, pe un
teren de 1,4 ha concesionat de la Primărie. În interior vizitatorii vor putea vedea 56 de grupuri
de dinozauri în mărime naturală, de până la 20 de metri înălţime, reprezentând evoluţia
dinozaurilor de-a lungul epocilor în care aceştia au trăit pe pământ. Dinozaurii vor fi
construiţi dintr-o fibră de sticlă specială pentru a nu fi afectaţi de intemperii. Parcul va
include şi restaurant, terasă, locuri de joacă pentru copii, inclusiv un spaţiu pentru laser
shooting, într-un decor de Jurassik Park.
Licenţa a fost luată din Germania, iar proiectul este unic în România şi în ţările vecine, cel
mai apropiat parc de acest fel fiind în Austria.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
47
1.5.2. Capacitatea de cazare
Conform unui motor de căutare de hoteluri23 care a luat în considerare peste 6.028 de
destinaţii populare, oraşul Râşnov apare încă din mai 2013 drept cea mai accesibilă
destinaţie turistică din lume din punct de vedere financiar. Oraşul se află în raporturi
concurenţiale cu celelalte staţiuni montane din România şi chiar cu destinaţii similare din
străinătate. În aceste condiţii, având în vedere startul relativ recent al renaşterii sale din punct
de vedere turistic, Râşnovul trebuie să identifice rapid şi să fructifice în mod eficient toate
avantajele sale potenţiale pentru a-şi (re)câştiga un binemeritat loc în topul destinaţiilor
turistice. În rândul avantajelor, cel al accesibilităţii financiare este unul dintre cele mai
importante.
Pe lângă costurile asociate facilităţilor sportive, de agrement sau de vizitare şi participare la
obiectivele de interes turistic, un aspect major în acest sens îl reprezintă structurile de
cazare.
Zonele turistice cu pensiuni şi case de vacanţă s-au dezvoltat în zona amonte de oraşul
Râşnov, pe Valea Glăjeriei şi Râşnoavei. De asemenea, o suprafaţă de 10 ha este destinată
construirii unei noi zone care va include 25 de pensiuni turistice şi se întinde pe Valea
Cărbunării, lânga baza de sărituri cu schiurile şi biatlon. În construirea acestora se vor
impune 2 – 3 modele obligatorii şi se va ţine cont de regulile unui urbanism modern,
echilibrat. Conform PUG Râşnov aflat în curs de aprobare, se propune ca zona de sport şi
agrement să reprezinte 1,16%, iar zona de dotări turistice şi servicii complementare să
reprezinte 14,68% din intravilanul propus.
Precizăm că în cele ce urmează ne vom referi la datele disponibile din punct de vedere
statistic (sursa INSSE) care oferă informaţii ce ni se par relevante la nivel de trend. Însă
privirea de ansamblu asupra capacităţii de cazare a staţiunii este conturată pe baza
informaţiilor provenite de la Asociaţia Rosenau Turism:
Total unităţi de cazare – 92;
Total camere – 857;
Total locuri de cazare – 2.037.
În anul 2013, conform datelor statistice disponibile, în staţiunea Râşnov existau următoarele
structuri de primire a turiştilor:
Tip structură Nr. structuri
Hotel 2
Hostel 1
Cabană turistică 4
Pensiune turistică 31
Pensiune agroturistică 2
Sursa: INSSE baza de date Tempo Online
Este de remarcat faptul că, în ceea ce priveşte pensiunile turistice, numărul acestora s-a dublat
faţă de anul 2008, când datele statistice indicau un număr de 15 structuri de acest tip. De
asemenea, în anul 2013 în Râşnov existau 2 hoteluri şi o structură de tip hostel.
23www.trivago.ro
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
48
Tot relevantă este însă şi analiza în evoluţie a numărului de locuri de cazare oferite de către
aceste structuri. Dacă în 2013 numărul locurilor de cazare în hoteluri era 96, iar în hostel era
20, evoluţia structurilor de tip cabană şi pensiune relevă o creştere remarcabilă, mai ales pe
segmentul de pensiuni turistice (în 2003, conform PUG Râşnov, acestea ofereau doar 17
locuri de cazare).
Sursa: INSSE baza de date Tempo Online
Se observă faptul că un ritm ridicat de creştere a capacităţii de cazare intervine începând cu
anul 2010, an în care prind contur rezultatele eforturilor investiţionale şi de promovare
întreprinse de actuala administraţie în scopul consacrării localităţii drept destinaţie turistică.
De asemenea, în cazul pensiunilor, deşi numărul structurilor a crescut cu 106%, numărul
locurilor de cazare disponibile în acest tip de facilităţi a crescut mai mult, respectiv cu 135%
(prin extinderea pensiunilor existente sau construirea unor pensiuni cu mai multe camere). În
prezent, numărul mediu de locuri de cazare asigurat de o pensiune turistică este de 19,3.
La o analiză a capacităţii de cazare exprimate în locuri-zile24 începând cu 2008, observăm
încă din 2011 existenţa oportunităţilor de cazare în facilităţi tip camping, ceea ce reprezintă
un demers de adaptare a ofertei turistice pentru a răspunde şi segmentului de turişti care
preferă să înnopteze în mijlocul naturii.
LOCURI/ZILE 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Hoteluri lipsă date lipsă date lipsă date lipsă date 28,844 35,040
Hosteluri lipsă date 552 2,920 lipsă date lipsă date 6,680
Cabane turistice 7,479 7,163 5,297 17,182 24,790 68,271
Campinguri lipsă date lipsă date lipsă date 1,550 lipsă date 22,950
Pensiuni turistice 87,509 96,257 100,542 105,403 121,931 201,998
Pensiuni
agroturistice lipsă date lipsă date lipsă date 19,149 42,953 30,985
Sursa: INSSE baza de date Tempo Online
24Reprezintă un indicator statistic care exprimă numărul de locuri de cazare puse la dispoziţia turiştilor de către
unităţile de cazare turistică, ţinând cont de numărul de zile cât sunt deschise unităţile în perioada considerată
(sursa: INSSE)
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
49
Focusându-ne în continuare pe categoria cabane şi pensiuni, observăm ritmul alert de creştere
a capacităţii exprimate în locuri zile după 2010, cu un puseu pozitiv remarcabil după anul
2012, corespunzător ritmului de apariţie a pensiunilor şi cabanelor, prezentat în graficul
anterior, marcând un alt moment de materializare a eforturilor administraţiei pentru
dezvoltarea turismului local.
Sursa: INSSE baza de date Tempo Online
Dinamica fluxurilor de turişti în ultimii ani în ceea ce priveşte numărul mediu de înnoptări şi
de sosiri relevă o durată medie de şedere de 2,2 zile în cazul cabanelor, respectiv de 2,21 zile
în cazul pensiunilor turistice (raport calculat între numărul de înnoptări şi numărul de sosiri
pentru categoriile de structuri de cazare pentru care există date statistice complete). Aceste
date sugerează predominanţa turismului de weekend:
Anul 2008
Anul 2009
Anul 2010
Anul 2011
Anul 2012
Anul 2013
Şedere Medie
Cabane turistice 1.84 2.48 2.38 2.17 2.32 2.03 2.20
Pensiuni turistice 2.16 2.30 2.21 2.22 2.18 2.20 2.21
Sursa: INSSE prelucrare din baza de date Tempo Online
O privire de ansamblu asupra numărului lunar de sosiri, respectiv de înnoptări, pe parcursul
anilor calendaristici 2012-2013 ne ajută să observăm perioadele de aflux turistic maxim şi
minim.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
50
Sursa: INSSE baza de date Tempo Online
Sursa: INSSE baza de date Tempo Online
Din cele de mai sus se observă că principalele vârfuri de sezon sunt în perioada iulie-august,
precum şi în perioadele care corespund vacanţelor (Paşte, 1 Mai, Decembrie-Ianuarie).
Perioadele în care Râşnovul este cel mai puţin vizitat sunt în special lunile martie, octombrie,
noiembrie. Aceste grafice ilustrează şi caracterul sezonier al atractivităţii turistice a staţiunii,
alături de predominanţa caracterului de weekend.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
51
După provenienţă, turiştii se împart în categoriile autohtoni şi străini25.
Turiştii autohtoni reprezintă principala categorie de vizitatori ai oraşului Râşnov. Aceştia
sunt în general persoane cu venituri medii şi peste medie, care îşi petrec concediul în zona de
munte, individual sau cu familia. Principalul tip de turism practicat de această categorie este
cel de agrement şi cel de odihnă şi relaxare, în special pe durata lunilor de vară şi iarnă şi în
timpul weekendului. În general, până în prezent, turiştii români preferă să îşi organizeze
deplasarea pe cont propriu, fără sprijinul agenţiilor de voiaj, şi să îşi petreacă singuri sejurul.
Din această cauză, în cazul lor turismul organizat este mai puţin întâlnit.
Pe toate pieţele există în cazul turiştilor străini un interes constant pentru circuitele turistice
cu tematică culturală. La nivelul anului 2007, pentru Râşnovul turistic pieţele emitente erau
în ordine descrescătoare Germania, Austria, Elveţia şi Ungaria. În anul 2011 cei mai mulţi
turişti străini care au înnoptat în Râşnov proveneau din Germania (696) şi SUA (318), urmate
la o distanţă apreciabilă de Franţa (57), Republica Moldova (40), Ucraina (40), Polonia (34)
şi Italia (32). Observăm că în continuare Germania a rămas piaţa emitentă principală pentru
turismul râşnovean.
În ceea ce priveşte sectorul economic al hotelurilor şi restaurantelor în economia locală,
conform www.listafirme.ro există 37 de societăţi comerciale din domeniu care au declarat
realizarea unei cifre de afaceri în anul 2013, primele două dintre acestea realizând 71,6% din
cifra de afaceri raportată pentru acest sector.
Nr. Denumire Caen 55 Caen 56
Cifră de
Afaceri
Nr.
angajaţi
1 HEAT X SRL
5590
11,809,959 4
2 POIANA RÂŞNOAVEI SRL
5590
1,208,462 23
3 MIC MARE SRL
5630
675,744 7
4 STEFANESCU IMPEX SRL
5590
593,691 20
5 EDEL HOUSE SRL
5590
476,140 8
6 RAMAGI COM SRL
5590
366,987 16
7 CHEILE RÎŞNOAVEI SRL
5590
347,762 5
8 FLORIS BER MOROIANU SRL
5610
296,622 9
9 ANEMAR SRL
5630
250,868 3
10 DOGARIU IMPEX SRL
5590
208,592 12
11 BACHUS NAPI SRL
5610
180,137 1
12 LEROIV TRANS SRL
5630
148,142 7
13 CAM BUZ SRL
5630
124,992 0
25Ibidem 13
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
52
14 EASY COME SRL
5590
121,155 2
15 SALAMANDER IMPEX SRL
5590
119,828 3
16 ANDREB TURISM SRL
5590
119,188 4
17 SOIU MEDIA GRUP SRL
5590
118,235 2
18 B.I.V.I. TRADING L.T.D SRL
5630
107,333 4
19 ANDREI SRL
5510
93,075 3
20 CASA RÂŞNOVEANĂ SRL
5590
89,855 5
21 TALEX IMPEX SRL
5630
88,948 1
22 ILIOV LIRIO FOOD SRL
5629
85,881 1
23 CER RONIC SRL
5510
72,751 3
24 2 FRATI 2008 SRL
5590
72,579 2
25 BORCEA COMTUR SRL
5630
67,987 1
26 LUMISAM SRL
5630
67,514 1
27 LAU HAN SRL
5630
48,737 1
28 MONTANA DIHAM PHOENIX SRL
5510
40,574 0
29 REUNION CAFFE SRL
5630
35,871 4
30 EMAN INVEST SRL
5610
33,309 1
31 ROBLUCK COMPANY SRL
5590
26,370 5
32 SEVTUR S.M. SRL
5590
24,646 1
33 PROMENADA SISI SRL
5610
21,453 2
34 PANTA SERV SRL
5590
21,430 0
35 MAYFAIR ATRIUM SRL
5630
8,673 1
36 ANDANYA SRL
5520
7,435 0
37 SUMIRE SRL
5590
3,352 0
TOTAL 21 16 18,184,277 162
De asemenea, analizând datele de mai sus defalcat pe secţiuni, contribuţiile la cifra de afaceri
şi numărul total de angajaţi în sector se prezintă după cum urmează, graficele relevând
ponderea deţinută de activitatea de asigurare a capacităţii de cazare:
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
53
Sursa: www.listafirme.ro
1.5.3. Marketingul turistic
Existenţa potenţialului antropic şi natural este o condiţie necesară, dar nu şi suficientă, pentru
dezvoltarea turistică a unei staţiuni. Acesteia trebuie să i se adauge atât capitalul uman
specializat, cât şi marketingul turistic, însemnând strategia de promovare a potenţialului şi a
ofertei complete de servicii şi facilităţi turistice, fiind un proces la a cărui punere în aplicare
trebuie să contribuie toţi factorii implicaţi, atât publici, cât şi privaţi.
În anul 2012 a fost întocmit PLANUL DE MARKETING DESTINAŢIA RÂŞNOV.
PROMOVAREA STAŢIUNII TURISTICE RÂŞNOV, de către domnul Nicolae Pepene,
directorul Direcţiei de Cultură Râşnov, prin care se porneşte de la viziunea ,,Staţiunea
turistică Râşnov – O experienţă unică: cultură, sport, natură” , stabilindu-se strategia de
imagine, de piaţă, de promovare şi de distribuţie.
Planul de acţiuni prin care se doreşte implementarea acestei strategii prevede:
Promovarea statutului de staţiune turistică de interes naţional;
Îmbunătăţirea vizibilităţii şi condiţiilor de vizitare ale obiectivelor turistice din
Râşnov;
Elaborarea unui pachet de lucrări pentru promovarea adecvată şi unitară a
potenţialului turistic din zonă;
Realizarea unei campanii de promovare turistică a destinaţiei turistice Râşnov bazate
pe Internet;
Promovarea potenţialului turistic al oraşului Râşnov prin participarea la expoziţii şi
târguri de turism;
Înfiinţarea unui Centru Naţional de Informare şi Promovare turistică;
Promovarea turismului sportiv;
Remarcarea oraşului Râşnov prin evenimente culturale de calitate şi anvergură
naţională şi internaţională;
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
54
Planul de marketing defineşte potenţialul turistic râşnovean ca fiind adecvat următoarelor
forme de turism: cultural, de agrement, sportiv, odihnă şi recreere, rural, afaceri, circulaţie.
În cazul oraşului Râşnov, succesul înregistrat în acest domeniu se datorează eforturilor
conjugate ale edililor, asociaţiilor şi organizaţiilor locale, dar şi operatorilor în turism,
demonstrându-se în acest fel eficienţa unei astfel de intervenţii şi faptul că numai prin
complementaritatea eforturilor se pot obţine rezultate concrete, şi mai ales durabile.
Asociaţii, organizaţii, cluburi
Asociaţia Rosenau Turism are drept scop promovarea şi
dezvoltarea durabilă a turismului din zona Transilvaniei,
având ca membri furnizori de servicii turistice şi de
agrement din zonă, iar ca membri fondatori persoane cu o
vastă experienţă şi cu pasiune faţă de turism şi sporturile
specifice. Asociaţia deţine un site
(www.asociatiarosenau.ro) prin care promovează
obiectivele de interes turistic şi serviciile de turism,
inclusiv de cazare, disponibile în zonă. În anexă
prezentăm lista şi informaţii relevante despre unităţile de
cazare membre ale acestei asociaţii.26
Clubul Sportiv Montan Altitudine aduce un aport important la dezvoltarea şi promovarea
turismului sportiv în staţiunea Râşnov, organizaţia derulând şi proiectul „Cheile Râşnoavei -
Turism şi aventură”, cofinanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru
Dezvoltare Regională. Este o asociaţie non-guvernamentală care are drept scop desfăşurarea
de activităţi sportive în ramurile de sport ALPINISM ŞI ESCALADĂ, SCHI-BIATLON şi
CICLISM; selecţia, iniţierea şi pregătirea de sportivi în aceste domenii; participarea la
competiţii sportive interne şi internaţionale, organizarea de expediţii în munţi înalţi;
promovarea activităţilor sportive la mare altitudine; dezvoltarea şi susţinerea practicării
sporturilor şi activităţilor montane; desfăşurarea şi susţinerea programelor educative pe teme
de ecologie privind regulile şi tradiţiile activităţii montane, grija şi respectul pentru mediul
înconjurător şi conservarea naturii; acţiuni de promovare şi popularizare; organizarea de
evenimente; atragerea de parteneriate şi resurse pentru susţinerea oricărei iniţiative privind
ecologia şi mediul înconjurător. Site-ul clubului este: www.clubulmontanaltitudine.ro .
Alte asociaţii cu relevanţă pentru zona Valea Prahovei şi Braşov – Râşnov sunt:
Asociaţia Ghizilor Montani din România (AGMR);
Asociaţia Naţională a Ghizilor de Turism din România (ANGTR);
Asociaţia Naţională a Salvatorilor Montani din România (ANSMR);
Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural (ANTREC);
Asociaţia Microregiunea Turistică Munţii Bucegi (AMTMB);
Asociaţia pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului (APDT);
Asociaţia de Ecoturism din România (AER);
Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT);
26Anexa nr. 2 tabelul Rosenau
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
55
Asociaţia Naţională a Bucătarilor şi Cofetarilor din Turism;
Asociaţia de Turism Poiana Braşov;
Consorţiul Local Buşteni;
Asociaţia Oamenilor de Afaceri din Buşteni;
Asociaţia IMM-urilor Filiala Buşteni;
Asociaţia Naţională a Şcolilor de Schi din România.
Un rol esenţial în promovarea potenţialului turistic al oraşului Râşnov îl deţine existenţa
Centrului de informare pentru patrimoniul cultural din Râşnov, deschis de Asociaţia
Mioritics şi Primăria Râşnov în parteneriat cu Biroul Regional UNESCO în cadrul
programului european „Cultural Heritage – a Bridge towards a Shared Future”. Centrul este
al treilea inaugurat după cele din Sibiu şi Sighişoara şi este amplasat chiar în incinta cetăţii,
oferind gratuit tuturor vizitatorilor informaţii culturale şi turistice. În incinta centrului, turiştii
au la dispoziţie hărţi cu obiectivele turistice din Transilvania, pliante care promovează
festivalurile locale din zonă şi un panou de informare electronic, cu o bază de date cu 400 de
fotografii şi hărţi interactive pentru prezentarea bisericilor fortificate din regiune.
Centrul de Informare şi Promovare Turistică Râşnov este amplasat în centrul oraşului, în
incinta Ocolului Silvic. Centrul facilitează accesul la informaţii despre întreaga ofertă
turistică şi oferă o gamă completă de informaţii. Baza de date actualizată permanent se află la
dispoziţia turiştilor şi conţine informaţii despre cele mai atractive obiective turistice din judeţ,
programe şi evenimente ale comunităţilor locale, transport, zone protejate, structuri turistice
de cazare, alimentaţie şi agrement, precum şi despre pachetele turistice ale operatorilor locali.
Autoritatea publică locală a întreprins eforturi deosebite pentru promovarea turistică a
oraşului Râşnov, pentru a face posibilă reîntoarcerea la valorile tradiţionale locale,
administraţia fiind conştientă de rolul său integrator şi de necesitatea de a asigura, conform
atribuţiilor legale, cadrul necesar pentru dezvoltarea activităţilor de turism.
Fructificând colaborarea cu Asociaţia Rosenau Turism într-un parteneriat, UAT Râşnov a
accesat fonduri europene pentru promovarea potenţialului turistic al oraşului, în care au fost
incluse celebra Cetate Ţărănească Râşnov, Biserica Veche Românească, Muzeul Râşnov,
Biserica Evanghelică, obiceiurile şi tradiţiile zonei, festivalurile şi sărbătorile locale. De
asemenea, folosind această experienţă şi în calitatea sa de membru al Asociaţiei
Microregiunea Turistică „Muntii Bucegi”, UAT Râşnov a beneficiat de încă o finanţare
nerambursabilă prin proiectul „Promovarea potenţialului turistic antropic şi natural din zona
munţilor Bucegi”, care a urmărit să contribuie la dezvoltarea turismului din Valea Prahovei
şi zona Râşnov-Bran.
Prin intermediul acestor proiecte au fost create mijloace şi instrumente de promovare şi
informare (de exemplu portal web, tipărituri, panouri stradale etc.), conform planului de
implementare a strategiei de marketing.
În ceea ce priveşte sectorul privat reprezentativ pentru domeniul Activităţi ale agenţiilor
turistice şi a tur-operatorilor; alte servicii de rezervare şi asistenţă turistică observăm că în
economia oraşului există două firme active, dintre care cea mai importantă este SC IMAN
CONSULT SRL, a cărei cifră de afaceri a evoluat de la 219.742 lei în anul 2008 la
2.281.297 lei în 2013, respectiv de la 2 angajaţi la 32 de angajaţi. Astfel, această evoluţie
este deopotrivă un semn al dezvoltării turistice a localităţii, dar şi un indicator al contribuţiei
agenţilor din turism la promovarea cu succes a staţiunii.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
56
În ceea ce priveşte prezenţa oraşului Râşnov în mediul online, vom analiza în continuare
vizibilitatea instituţiilor, obiectivelor turistice şi evenimentelor desfăşurate în staţiune.
INSTITUŢII
Administraţia publică locală dispune de un site oficial www.primariarasnov.ro, care se
adresează în egală măsură cetăţenilor, funcţionarilor publici şi mediului de afaceri, dar şi
potenţialilor turişti (secţiunea Ştiri). Conform companiei care a proiectat pagina de internet27,
portalul foloseşte tehnologii web atât în interfaţa cu utilizatorii, cât şi în interfaţa de
administrare. Componenta pentru cetăţeni le oferă acestora informaţii de interes general, dar
şi informaţii specifice, fiind integrată cu aplicaţii implementate la nivelul primăriei
(management documente, urbanism, audienţe, depunere petiţii, plăţi online). Componenta
web pentru cetăţeni oferă ştiri publice, informaţii despre primărie, despre conducerea
primăriei, despre consiliul local, informaţii turistice, curs valutar şi evenimentele organizate
de primărie. Pagina oferă cetăţenilor acces la un forum de discuţii şi la o secţiune de căutare
în cadrul portalului.Componenta intranet pentru funcţionarii publici conţine un avizier public
intern de comunicare, utilizatorii având acces la o agendă virtuală pentru programarea şi
anunţarea anumitor evenimente. Componenta extranet oferă posibilitatea utilizatorilor din
exteriorul primăriei, cetăţeni sau agenţi economici, de a-şi crea un cont de utilizator. După
autentificare, aceşti utilizatori au acces de editare şi vizualizare şi la alte informaţii decât cele
expuse în componenta internet.
De asemenea, a fost construit printr-un proiect cu finanţare europeană site-ul www.rasnov-
turism.ro, care cuprinde informaţii de interes turistic prin secţiunile ORAŞUL/TURISM/
AGENDA CULTURALĂ/ŢARA BÂRSEI/PRESĂ.
În ceea ce priveşte vizibilitatea instituţiei, în perioada analizată (ultimii 5 ani) au fost
identificate 15 menţionări pe website-uri, dintre care 12 pe portaluri dedicate ştirilor şi trei pe
alte categorii de site-uri. Astfel, articole despre administraţia publică locală au fost publicate
pe site-uri cu audienţă naţională aşa cum sunt www.money.ro, www.historia.ro,
www.incomemagazin.ro , www.ziarelive.ro (28 titluri), www.mediafax.ro , www.antena3.ro ,
precum şi pe site-uri cu audienţă de tip regional/local asa cum sunt: www.totpal.ro,
www.adevarul.ro/locale , www.radiomures.ro, www.bzb.ro, www.bizbrasov.ro . În cazul
altor categorii de site-uri, remarcăm prezenţa informaţiilor despre administraţia publică locală
pe www.indecosoft.ro; Facebook: OrasulRasnov (cont individual), Rasnov-Orasul
Trandafirilor (grup cu 663 membri), OrasulRasnov (pagina community - 6 likes), menţionări
în categoria Places; www.frir.ro – pagina Festivalului Internaţional de Reconstituire Istorică.
Referitor la măsurarea audienţei online, doar patru dintre aceste site-uri oferă opţiunea
vizualizării traficului aferent articolului respectiv, ştirile despre Primăria Râşnov cumulând în
aceste cazuri 2.860 vizualizări, dintre care 1.244 sunt aferente unui articol despre intenţia de a
reabilita Cetatea Ţărănească (www.historia.ro), iar 1.369 unui articol despre modernizarea
sediului primăriei (www.totpal.ro). În ceea ce priveşte funcţia de FB „like”, ştirile despre
instituţie au totalizat 70 de aprecieri pentru şapte articole care ofereau această posibilitate.
În ceea ce priveşte adresabilitatea informaţiilor către publicul străin, un singur articol este
tradus în limba engleză, însă din considerente comerciale şi publicitate pentru produsele
proprii, fiind vorba de www.Indecosoft.ro .
27www.indecosoft.ro
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
57
Concluzii:
Ştirile despre autoritatea publică locală sunt prezente atât în mass-media cu audienţă
naţională, cât şi în cea cu audienţă regională;
Notorietatea autorităţii publice locale în presa online este pozitivă;
Instrumentele de măsurare a audienţei online indică niveluri scăzute ale acesteia;
Informaţiile publicate pe site-urile de ştiri nu beneficiază de traducere în alte limbi
străine;
Instrumentele social media nu sunt utilizate în mod suficient şi eficient;
Pagina proprie a Primăriei Râşnov este bine organizată şi integrată cu aplicaţii
moderne, dar oportunităţile de informare pentru publicul străin sunt extrem de reduse.
OBIECTIVE TURISTICE
Cetatea Râşnov
Cetatea Râşnov beneficiază de un site propriu, www.cetateataraneasca.ro, elaborat în cadrul
unui proiect finanţat din fonduri europene, dar site-ul nu este actualizat de foarte mult timp.
În ceea ce priveşte vizibilitatea obiectivului, au fost identificate 50 de menţionări pe website-
uri, dintre care nouă pe portaluri dedicate ştirilor şi 21 pe alte categorii de site-uri. Astfel,
articole despre Cetatea Râşnov au fost publicate pe site-uri cu audienţă naţională aşa cum
sunt www.historia.ro, www.tvrplus.ro, www.realitatea.net, www.jurnalul.ro, precum şi pe
site-uri cu audienţă de tip regional/local aşa cum sunt: www.digi24.ro/regional,
www.adevarul.ro/locale, www.newsbrasov.ro. În cazul altor categorii de site-uri, menţionăm
apariţii pe site-uri/bloguri cu specific turistic, precum www.rasnov-turism.ro,
www.romanianmonasteries.org, www.infoghidromania.ro, www.lumeamare.ro etc.
Obiectivul este promovat printr-o pagina Facebook Cetatea Medievală Râşnov.
Referitor la măsurarea acestei audienţe, doar şapte dintre aceste site-uri oferă opţiunea
vizualizării traficului aferent articolului respectiv, ştirile despre Cetatea Râşnov cumulând în
aceste cazuri 7.810 vizualizări, dintre care cele mai multe (2.858) sunt aferente unui articol
despre reabilitarea cetăţii (www.jurnalul.ro), iar 1.433 unui articol publicat pe
www.romaniaoriginal.info. În ceea ce priveşte funcţia FB „like”, ştirile despre obiectiv au
totalizat 1.791 de aprecieri pentru 18 articole care ofereau această posibilitate, cele mai multe
dintre acestea fiind aprecieri ale paginii de FB (aprox 1.500).
În ceea ce priveşte adresabilitatea informaţiilor către publicul străin, apariţiile pe site-ul
rasnov-turism.ro beneficiază de traduceri în limbile engleză, franceză, germană, un articol pe
site-ul www.carta.ro de traducere în engleză, franceză, germană, spaniolă, italiană. De
traducere în engleză beneficiază articole de pe www.romanianmonastires.org, pagina FB,
www.wikimedia.ro, www.casatolstoi.ro.
Efectuând o comparaţie între Castelul Bran şi Cetatea Râşnov, situaţia se prezintă după cum
urmează:
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
58
Biserica Evanghelică
În ceea ce priveşte vizibilitatea obiectivului, au fost identificate 10 menţionări pe website-
uri/bloguri de turism şi de ştiri cu audienţă locală.
Referitor la măsurarea acestei audienţe, doar trei dintre aceste site-uri oferă opţiunea
vizualizării traficului aferent articolului respectiv, ştirile despre Biserica Evanghelică
cumulând în aceste cazuri 761 vizualizări, dintre care 440 sunt aferente descrierii pe site-ul
www.cesavezi.ro. În ceea ce priveşte funcţia FB „like”, ştirile despre obiectiv au totalizat 34
de aprecieri pentru trei articole care ofereau această posibilitate.
În ceea ce priveşte adresabilitatea informaţiilor către publicul străin, apariţiile pe site-ul
rasnov-turism.ro beneficiază de traduceri în limbile engleză, franceză, germană, iar un articol
pe site-ul www.rasnov-adventure.ro de traducere în engleză.
Peştera Valea Cetăţii
Obiectivul beneficiază de un site propriu, www.pestera-valeacetatii.ro, aflându-se în
administrare privată. În ceea ce priveşte vizibilitatea obiectivului, au fost identificate cinci
menţionări pe website-uri/bloguri de turism şi de ştiri cu audienţă locală, precum şi pe
www.financiarul.ro.
Referitor la măsurarea acestei audienţe, nu au fost identificate opţiuni pentru vizualizarea
traficului. În ceea ce priveşte funcţia FB „like”, ştirile despre obiectiv au totalizat 55 de
aprecieri pentru 2 articole care ofereau această posibilitate.
În ceea ce priveşte adresabilitatea informaţiilor către publicul străin, apariţiile pe site-ul
rasnov-turism.ro beneficiază de traduceri în engleză, franceză, germană, iar un articol de pe
site-ul www.romaniaredescoperita.ro de traducere în engleză.
Biserica Veche Sf. Nicolae
În ceea ce priveşte vizibilitatea obiectivului, au fost identificate patru menţionări pe website-
uri/bloguri de turism şi de ştiri cu audienţă locală.
Referitor la măsurarea acestei audienţe, nu au fost identificate opţiuni pentru vizualizarea
traficului. Nu există nici aprecieri prin funcţia FB „like”.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
59
În ceea ce priveşte adresabilitatea informaţiilor către publicul străin, apariţiile pe site-ul
rasnov-turism.ro beneficiază de traduceri în engleză, franceză, germană, iar un articol pe site-
ul www.rasnov-adventure.ro de traducere în engleză.
Centrul istoric al oraşului
În ceea ce priveşte vizibilitatea obiectivului, au fost identificate trei menţionări pe website-uri
de ştiri cu audienţă locală sau pe pagina de web a primăriei.
Referitor la măsurarea acestei audienţe, nu au fost identificate opţiuni pentru vizualizarea
traficului. În ceea ce priveşte funcţia FB „like”, ştirile despre obiectiv au totalizat 30 de
aprecieri pentru două articole care ofereau această posibilitate.
În ceea ce priveşte adresabilitatea informaţiilor către publicul străin, apariţiile pe site-ul
rasnov-turism.ro beneficiază de traduceri în engleză, franceză, germană.
Complexul olimpic de sărituri cu schiurile
Evenimentele organizate aici au notorietate internaţională şi de aceea vizibilitatea
obiectivului trebuie să fie prioritară.
Site-ul web www.ski-rasnov.ro este dedicat Cupei Mondiale de sărituri cu schiurile
organizată în România, cu informaţii grupate sub secţiunile
Acasă/Program/Calendar/Participanţi/Servicii/Galerie/Contact. De asemenea, locaţia este
promovată printr-o pagina Facebook SkiRasnov cu 2.139 aprecieri.
În ceea ce priveşte vizibilitatea obiectivului, au fost identificate opt menţionări pe website-
uri, în general de ştiri locale, precum şi pe www.romanialibera.ro şi www.stiri.tvr.ro.
Referitor la măsurarea acestei audienţe, doar două dintre aceste site-uri oferă opţiunea
vizualizării traficului aferent articolului respectiv, ştirile despre Complex cumulând în aceste
cazuri 918 vizualizări. În ceea ce priveşte funcţia FB „like”, ştirile despre obiectiv au totalizat
1.395 de aprecieri pentru patru articole care ofereau această posibilitate, la acestea
adăugându-se aprecierile paginii de FB.
În ceea ce priveşte adresabilitatea informaţiilor către publicul străin, apariţiile pe site-ul
rasnov-turism.ro beneficiază de traduceri în limbile engleză, franceză, germană, iar site-ul
www.skirasnov.ro are o versiune în limba engleză.
Concluzii:
Ştirile despre Cetatea Râşnovului şi Complexul Olimpic sunt prezente atât în mass-
media cu audienţă naţională, cât şi în cea cu audienţă regională;
Cetatea Râşnovului se bucură de o notorietate comparabilă cu Cetatea Bran;
Celelalte obiective beneficiază de o audienţă online la scară mai redusă;
Instrumentele de măsurare a audienţei online indică niveluri scăzute ale acesteia, cu
excepţia Cetăţii Râşnov, care este adevărata „carte de vizită în online” a oraşului;
Informaţiile publicate online nu beneficiază de traducere semnificativă în alte limbi
străine;
Instrumentele social media nu sunt utilizate în mod suficient şi eficient.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
60
EVENIMENTE
Festivalul de Film Istoric Râşnov
Festivalul beneficiază de un site propriu: www.ffir.ro.
În ceea ce priveşte vizibilitatea evenimentului, au fost identificate 10 menţionări pe website-
uri, dintre care şapte pe portaluri dedicate ştirilor şi trei pe alte categorii de site-uri. Astfel,
articole despre festival au fost publicate pe site-uri cu audienţă naţională precum
www.hotnews.ro, www.historia.ro, www.mediafax.ro, www.stirileprotv.ro,
www.cultural.bzi.ro, precum şi pe site-uri cu audienţă de tip regional/local aşa cum sunt:
www.digi24.ro/regional, www.adevarul.ro/locale.
Referitor la măsurarea acestei audienţe, doar trei dintre aceste site-uri oferă opţiunea
vizualizării traficului aferent articolului respectiv, stirile despre festival cumulând în aceste
cazuri 2.685 vizualizări, dintre care cele mai multe (2.107) sunt aferente unui articol pe
www.historia.ro. În ceea ce priveşte funcţia FB „like”, ştirile despre eveniment au totalizat
213 de aprecieri pentru şapte articole care ofereau această posibilitate.
În ceea ce priveşte adresabilitatea informaţiilor către publicul străin, apariţiile pe site-ul
rasnov-turism.ro beneficiază de traduceri în engleză, franceză, germană, cele de pe
www.primaria-ro de traducere în engleză, iar site-ul propriu are variantă în limba engleză.
Festivalul Ordinul Cavalerilor de Malta
În ceea ce priveşte vizibilitatea evenimentului, au fost identificate şase menţionări pe
website-uri, dintre care patru pe portaluri dedicate ştirilor şi două pe alte categorii de site-uri
(pagina primăriei şi www.rasnov-turism.ro). Articole despre festival au fost publicate pe site-
uri cu audienţă de tip regional/local precum www.ziare.com /local, www.mytex.ro sau pe
site-ul turistic www.skytrip.ro.
Referitor la măsurarea acestei audienţe, doar trei dintre aceste site-uri oferă opţiunea
vizualizării traficului aferent articolului respectiv, ştirile despre festival cumulând în aceste
cazuri 2.560 de vizualizări, dintre care cele mai multe (2.077) sunt aferente unui articol pe
www.skytrip.ro. În ceea ce priveşte funcţia FB „like”, nu au fost identificate articole cu
această opţiune.
În ceea ce priveşte adresabilitatea informaţiilor către publicul străin, apariţiile pe site-ul
rasnov-turism.ro beneficiază de traduceri în engleză, franceză, germană, iar cele de pe
www.primaria.ro de traducere în engleză.
Zilele Râşnovului şi Festivalul Ecvestru
În ceea ce priveşte vizibilitatea evenimentului, au fost identificate şapte menţionări pe
website-uri, dintre care patru pe portaluri dedicate ştirilor şi trei pe alte categorii de site-uri
(www.rasnov-turism.ro, www.vinsieu.ro, www.dordeduca.ro). Articole despre festival au fost
publicate pe site-uri cu audienţă de tip regional/local aşa cum sunt: www.ziare.com/local,
www.brasovromania.ro, www.digi24.ro/local.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
61
Referitor la măsurarea audienţei online, doar trei dintre aceste site-uri oferă opţiunea
vizualizării traficului aferent articolului respectiv, ştirile despre festival cumulând în aceste
cazuri 563 de vizualizări, dintre care cele mai multe (384) sunt aferente unui articol pe site-ul
www.ziare.com. În ceea ce priveşte funcţia FB „like”, ştirile despre eveniment au cumulat 10
aprecieri pentru un articol care oferă această posibilitate.
În ceea ce priveşte adresabilitatea informaţiilor către publicul străin, apariţiile pe site-ul
rasnov-turism.ro beneficiază de traduceri în engleză, franceză, germană.
Rockstadt Extreme Fest
Festivalul beneficiază de un site propriu: www.rockstadtextremefest.ro.
În ceea ce priveşte vizibilitatea evenimentului, au fost identificate patru menţionări pe
website-uri: www.romanialibera.ro, www.vinsieu.ro, www.allmetalfest.com, precum şi pe
pagina proprie de Facebook Rockstadtextremefest – 6.689 aprecieri.
Referitor la măsurarea audienţei, doar unul dintre aceste site-uri oferă opţiunea vizualizării
traficului aferent articolului respectiv, ştirea despre festival cumulând în acest caz 920 de
vizualizări.
În ceea ce priveşte adresabilitatea informaţiilor către publicul străin, nu au fost identificate
informaţii în limba engleză.
Sărbătoarea Rozelor
În ceea ce priveşte vizibilitatea evenimentului, au fost identificate trei menţionări pe website-
uri: www.bzb.ro, www.newsbrasov.ro, www.primariarasnov.ro.
Referitor la măsurarea acestei audienţe, ştirile despre eveniment au cumulat 39 de aprecieri
pentru un articol care oferă această posibilitate.
În ceea ce priveşte adresabilitatea informaţiilor către publicul străin, nu au fost identificate
informaţii în limba engleză.
Curtea Comedianţilor
Festivalul beneficiază de un site propriu: http://curteacomediantilor.blogspot.ro/.
În ceea ce priveşte vizibilitatea evenimentului, au fost identificate cinci menţionări pe
website-uri, dintre care trei pe portaluri dedicate ştirilor şi două pe alte categorii de site-uri.
Articole despre festival au fost publicate pe www.wall-street.ro, www.grairomanesc.ro,
www.newsbv.ro, www.ccs.ro, www.prinbrasov.ro.
Referitor la măsurarea acestei audienţe, ştirea despre eveniment a cumulat nouă aprecieri
pentru un articol care oferă această posibilitate.
În ceea ce priveşte adresabilitatea informaţiilor către publicul străin, nu au fost identificate
informaţii în limba engleză.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
62
Festivalul Istoric Academic „În Numele Trandafirului”
În ceea ce priveşte vizibilitatea evenimentului, au fost identificate patru menţionări pe
website-uri, dintre care două pe portaluri dedicate ştirilor şi două pe alte categorii de site-uri.
Articole despre festival au fost publicate pe www.ziare.com, www.newsbv.ro,
www.iubescbrasovul.ro şi www.rasnov-turism.ro.
Referitor la măsurarea acestei audienţe, două dintre aceste site-uri oferă opţiunea vizualizării
traficului aferent articolului respectiv, ştirile despre festival cumulând în aceste cazuri 399 de
vizualizări. În ceea ce priveşte funcţia FB „like”, ştirile despre eveniment au cumulat cinci
aprecieri pentru un articol care oferă această posibilitate. În ceea ce priveşte adresabilitatea
informaţiilor către publicul străin, apariţiile pe site-ul rasnov-turism.ro beneficiază de
traduceri în engleză, franceză, germană.
Serbările zăpezii
În ceea ce priveşte vizibilitatea evenimentului, au fost identificate trei menţionări pe website-
uri, dintre care două pe portaluri dedicate ştirilor. Articole despre festival au fost publicate pe
site-urile www.ziare.com, www.amosnews.ro, www.vinsieu.ro.
Referitor la măsurarea acestei audienţe, unul dintre aceste site-uri oferă opţiunea vizualizării
traficului aferent articolului respectiv, ştirile despre festival cumulând în acest caz 1.398 de
vizualizări.
În ceea ce priveşte adresabilitatea informaţiilor către publicul străin, nu au fost identificate
informaţii în limba engleză.
Concluzii:
Evenimentele organizate contribuie la notorietatea turistică a staţiunii în mare măsură;
Instrumentele de măsurare a audienţei online indică niveluri medii şi scăzute ale
acesteia;
Informaţiile publicate online nu beneficiază de traducere semnificativă în alte limbi
străine;
Instrumentele social media nu sunt utilizate în mod suficient şi eficient.
1.5.4. Resursele umane
Pe lângă eforturile investiţionale şi de marketing susţinute de către toţi actorii implicaţi în
dezvoltarea locală, succesul activităţilor de turism local depinde în mare măsură de existenţa
unui capital uman specializat, respectiv de resursele umane calificate în domeniul
turismului şi alimentaţiei, în domeniul consultanţei şi managementului sau marketingului
turistic, managementului calităţii etc., asigurându-se în acest fel un standard ridicat al
serviciilor furnizate.
Dovedind o bună adaptare a curriculei la cerinţele pieţei muncii, Liceul Tehnologic Râşnov
asigură prin oferta educaţională calificare pentru meseria de tehnician în turism (intensiv
limba germană) şi ospătar. Cu toate acestea, activitatea de pregătire a resurselor umane în
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
63
domeniul turismului şi alimentaţiei nu dispune de resursele informaţionale necesare pentru un
act educaţional de calitate superioară, la standarde europene.
În oraşul Braşov există 19 instituţii de formare profesională ce oferă programe de pregătire în
domenii diverse, precum: manager în activitatea de turism, director de agenţie de turism,
touroperatoare, detailistă/ filială/ sucursală, director de hotel/ motel/ hotel pentru tineret/
hostel/ camping/ sat de vacanţă/ popas turistic, director restaurant/ rotiserie/ cramă/ braserie/
berărie/ grădină de vară/ bar de noapte/ bar de zi/ cafébar/ cafenea/ disco-bar (discotecă-
videotecă)/ bufet bar/ unităti tip fast-food/ cofetărie/ patiserie, tehnician în turism, hotel şi
alimentaţie, administrator pensiune turistică, cameristă, lucrător hotelier, guvernantă de hotel/
etaj, recepţioner de hotel, agent de turism-ghid, ghid de turism montan, drumeţie montană,
galerii de artă/ interpret/ habitat natural floră, faună zonă montană/ habitat natural floră, faună
zonă umedă/ supraveghetor turism ornitologic/ turism speologic/ turism ecvestru, barman etc.
În Braşov funcţionează din anul 2007 o filială a American Hospitability Academy (AHA),
care are o experienţă de peste 20 de ani în formarea personalului din domeniul turistic, fiind
prima şcoală americană de management hotelier din Europa de Est. În acest proiect s-au
implicat Primăria Braşov şi Colegiul Tehnic „Astra”, specializat în industrie alimentară, în
cadrul căruia funcţionează filiala. Şcoala a fost înfiinţată având drept obiectiv atragerea a
peste 1.000 de cursanţi din întreaga Europă. Cursurile organizate aici sunt de două feluri.
Pentru meseriile de bază, adică ospătar, bucătar, camerist şi altele, cursurile se întind pe o
perioadă destul de mică de timp, între două săptămâni şi câteva luni. Cursul de manager
hotelier se desfăşoară pe durata a doi ani la Brasov, după care urmează un an de specializare
în SUA, într-un hotel din lanţurile Hilton, Marriott, Ritz sau Sheraton, salariul fiind plătit de
aceste hoteluri.
1.6. RESURSELE NATURALE
Reţeaua hidrografică
În ceea ce priveşte apele de suprafaţă, oraşul Râşnov este străbătut de pârâul Ghimbăşel,
format din unirea a două ramuri: Ghimbăşelul Mare ce izvorăşte din versantul nordic al
Bucegilor şi Pârâul Mic ce se formează în urma confluenţei pârâului Cheii, Pârâului Mic (ce
izvorăsc din Clăbucetele Predealului) şi a pârâului Poiana (ce izvorăşte din versantul sud-
vestic al muntelui Postăvaru).
Râşnovul mai este străbătut de pârâul Pănicel care izvorăşte din masivul Bucegi şi are drept
afluent pârâul Sohodol, precum şi de râul Bârsa, având izvoarele în Munţii Făgăraş, Taga şi
Piatra Craiului şi care curge prin partea vestică a oraşului.
Cursurile de apă de suprafaţă au o stare ecologică moderată în cea mai mare parte a acestora
(59% pârâul Ghimbăşel şi afluentul Pârâul Mic). Pârâul Pănicel şi afluentul său, reprezentând
24% din total, prezintă o stare ecologică bună, iar râul Bârsa prezintă o stare ecologică slabă
(17%). Poluarea apelor de suprafaţă provine din surse industriale, activităţi de mică industrie,
activităţi agricole, precum şi traficul auto şi apele insuficient epurate.
Zona Râşnov face parte din zona 5 în ceea ce priveşte apele subterane. Nivelul acestora
creşte dinspre est spre vest. În zona muntoasă, în perioadele cu precipitaţii, nivelul apei se
poate situa la 1,20 – 1,30 m adâncime, în timp ce în zona centrală a oraşului adâncimea apei
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
64
este cuprinsă între 2 şi 7 m, iar în zona de şes adâncimea este de ordinul zecilor de metri (cca
40 m).
Paralel cursului apelor de suprafaţă există un curs subteran alimentat din masivele Piatra
Craiului, Bucegi, Postăvarul, cu ieşire în zona mlăştinoasă Prejmer-Bod. Pe parcurs acest curs
subteran este interceptat prin fronturi de captare cu puţuri forate.
Toate corpurile de apă subterană de pe teritoriul administrativ al oraşului Râşnov au fost
încadrate ca având o stare calitativă chimică bună şi sunt într-o cantitate suficientă.
Solurile
În oraşul Râşnov se regăsesc 11 tipuri de sol şi mai multe subtipuri, toate grupate în nouă
clase: argiluvisoluri, cambisoluri, molisoluri, soluri neevoluate, trunchiate sau desfundate,
spodosoluri, umbrisoluri. Conform datelor publicate pe site-ul Agenţiei pentru Protecţia
Mediului Braşov, la nivelul oraşului Râşnov nu există situri contaminate şi nici situri
potenţial contaminate, dar fertilitatea şi capacitatea de suport a solurilor este afectată atât de
condiţiile naturale, cât şi de metodele incorecte de gospodărire utilizate.
Fondul forestier
Zona de vegetaţie este cea a foioaselor, sub care se dezvoltă solurile numite cambisoluri.
Resursele naturale sunt rocile de construcţii, dar mai ales pădurile.
Ocolul Silvic al oraşului Râşnov administrează o
suprafaţă de 6.369,20 ha pădure şi 507,90 ha păşuni
împădurite, între altitudinile 650-1.650 m, în funcţie de
care în compoziţia arboretului apare o etajare a speciilor
forestiere. Astfel, la altitudinile mai mici găsim arborete
având în compoziţie preponderent foioase (fag), iar
odată cu creşterea altitudinii compoziţia arboretelor
cuprinde preponderent răşinoase. Structura pe specii, ca
procent din suprafaţa fondului forestier, este
următoarea:
Fa : 47%;
Mo: 24%;
Br : 19%;
Alte specii : 10%
Posibilitatea anuală de masă lemnoasă dată de amenajament este de 24.744 mc din care
19.302 mc de produse principale, 2.845 mc de produse secundare (rărituri) şi 2.597 mc de
igienă.
Ocolul Silvic al Oraşului Râşnov gestionează încă de la înfiinţare pepiniere în Glăjerie, în
Valea Popii şi Cheişoara, precum şi un solar de 32 mp cu o capacitate de 25.000 de puieţi pe
an.
Printr-un proiect european aprobat în anul 2013, Primăria Râşnov a obţinut o finanţare în
cadrul Măsurii 122 a PNDR 2007-2013, prin care se amenajează o pepinieră modern
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
65
amenajată astfel încât să se asigure necesarul de puieţi pentru împăduririle necesare pe cele
peste 6.300 de hectare de fond forestier şi cele peste 500 de hectare de păşuni împădurite
aflate în proprietatea oraşului. Pepiniera este localizată în zona Valea Lungă, respectiv în
spatele Masivului Postăvarul, pe o suprafaţă totală de 9.083 de metri pătraţi. Prin proiect se
realizează şi o clădire administrativ – operaţională, o remiză pentru utilaje şi se achiziţionează
echipamentele necesare, printre care un utilaj multifuncţional performant.
Clima
Climatul este temperat continental. Factorii geografici joacă un rol esenţial în identificarea
particularităţilor climatice. Principalul factor care influenţează distribuţia parametrilor
climatici îl constituie relieful. Dintre caracteristicile fizice de bază ale reliefului, altitudinea se
dovedeşte a avea rolul cel mai important în distribuţia parametrilor climatici. Temperaturile
medii anuale sunt cuprinse între 6 si 8 ºC şi cresc dinspre sud (altitudini mai ridicate) spre
nord.
Oraşul Râsnov se află în Depresiunea Braşov într-o zonă de interferenţă a influenţelor
climatice estice şi vestice, expusă mai mult maselor de aer continental, dar şi unde este
simţită influenţa maselor de aer oceanic. Frecvente sunt inversiunile de temperatură, cu
deosebire iarna şi la începutul verii, când masele de aer rece şi dens se îngrămădesc în valea
depresionară, fiind greu de disociat datorită ramei muntoase înconjurătoare. Media anuală a
precipitaţiilor depăşeşte 700 mm. Îngheţurile timpurii (în medie în prima decadă a lunii
octombrie, dar aparând şi din septembrie) şi cele târzii (sfârşitul lui aprilie şi începutul lui
mai) se resimt direct în eşalonarea muncilor agricole28.
În ceea ce priveşte calitatea aerului, conform Raportului privind starea mediului în judeţul
Braşov pentru anul 2010, elaborat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, la nivelul
judeţului emisiile sunt în scădere, dar calitatea aerului încă trebuie să se îmbunătăţească.
Patrimoniul natural al oraşului Râşnov este una dintre principalele bogăţii ale acestuia,
oferind vizitatorilor experienţe unice, de neuitat. Pe teritoriul administrativ al oraşului Râşnov
se află următoarele arii naturale protejate de interes naţional:
Parcul Natural Bucegi;
Rezervaţia naturală Peştera Valea Cetăţii, Rezervaţia naturală Muntele Postăvaru,
Rezervaţia naturală Bucegi, Abruptul Prahovean Bucegi.
Pe teritoriul administrativ al oraşului Râşnov au fost delimitate, conform OG 57/2007 privind
regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice,
siturile de importanţă comunitară Natura 2000 ROSCI0013 – BUCEGI (3.197,3 ha) şi
ROSCI0207 – POSTĂVARUL (350,34 ha).
Parcul Natural Bucegi este unitate cu personalitate
juridică a Regiei Naţionale a Pădurilor-Romsilva şi este una
dintre cele 27 de arii protejate din România, fiind propusă în
acest scop încă din anul 1936 datorită peisajelor inegalabile şi a
diversităţii speciilor de plante şi animale specifice acestui masiv.
Parcul Natural Bucegi este situat în partea estică a Carpaţilor
28 PUG , RM, şi introducerea din PDR
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
66
Meridionali şi cuprinde întreg Masivul Bucegi desfăşurat sub forma unei potcoave cu
deschidere sudică şi delimitat de abrupturi ce depăşesc frecvent 1000 m. Parcul are o
suprafaţa de 32.497 ha desfăşurată pe teritoriul administrativ a trei judeţe: Dâmboviţa,
Prahova, Braşov. Limita Nordică este cea mai impunătoare, fiind un abrupt fragmentat de văi
glaciare care domină cu 1200-1400 m altitudine Culoarul Râşnovului şi Clăbucetele
Predealului.29
Pe suprafaţa administrată de ocolul silvic al oraşului se regăsesc 1.572 ha situate în Parcul
Natural Bucegi30, luate în administrare de către Administraţia Parcului Natural Bucegi pe
baza unui plan aprobat de management ce prevede luarea unor măsuri stricte de protejare a
tuturor habitatelor şi speciilor din interiorul parcului.
Peştera Valea Cetăţii31 face parte din aria
naturală protejată Peştera Valea Cetăţii care a fost
desemnată arie naturală protejată pentru protecţia şi
conservarea elementelor naturale cu valoare şi
semnificaţie ecologică, ştiinţifică şi peisagistică
deosebită, reprezentate de fenomene carstice, arbori
seculari, floră, pierderi de apă în ponorul Fundatei. Din
data de 22.02.2010, aria naturală protejată Peştera Valea
Cetăţii a fost atribuită în custodia SC EMS Cave SRL de către Ministerul Mediului şi
Pădurilor şi de atunci procesul de deteriorare a formaţiunilor rămase neatinse a fost din
fericire stopat, începându-se demersurile pentru amenajarea peşterii prin folosirea unei
tehnologii de ultimă generaţie. Peştera a fost deschisă spre vizitare în decembrie 2010, după o
muncă titanică de restaurare şi amenajare.
1.7 EDUCAŢIE ŞI TINERET
1.7.1. Sistemul educaţional
În oraşul Râşnov sistemul educaţional este reprezentat de instituţii de nivel preşcolar şi
preuniversitar:
4 grădiniţe;
Şcoala Gimnazială nr. 1 Râşnov;
Şcoala Gimnazială nr. 2 Râşnov;
Şcoala nr. 3;
Liceul Tehnologic Râşnov.
În cadrul acestor instituţii de învăţământ este înscrisă o populaţie şcolară totală care atingea
în anul 2008 nivelul de 2.460 de copii şi tineri, în anul 2011 înregistrându-se un minim pe
fondul scăderii numărului de elevi şi al creşterii numărului de copii înscrişi în grădiniţe,
urmat în 2012 de o inversare a raportului şi o uşoară creştere până la 2.399 de copii şi tineri,
evoluţia ultimilor ani fiind reflectată în graficul de mai jos.
29 www.bucegipark.ro 30 www.osrasnov.ro – Ocolul Silvic al Oraşului Râşnov 31 www.peştera-valeaCetăţii.ro
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
67
Sursă: INSSE baza de date Tempo Online
Ca oraş aflat în zona de influenţă a municipiului şi centrului universitar Braşov, tinerii din
oraşul Râşnov optează pentru urmarea studiilor liceale sau superioare în capitala judeţului. În
ceea ce priveşte sistemul preuniversitar, repartizarea populaţiei şcolare pe cicluri de
învăţământ a evoluat în perioada 2008-2012 astfel:
Sursa: INSSE baza de date Tempo Online
Din graficul de mai sus se observă o evoluţie semnificativă a populaţiei şcolare cuprinse în
ciclul primar şi o scădere de ansamblu a cifrelor totale, în concordanţă cu tendinţele
demografice prezentate anterior.
În ceea ce priveşte cifrele de absolvire pe niveluri de instruire, datele statistice pentru anii
2010 – 2011 sunt următoarele:
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
68
Niveluri de instruire Anul 2010 Anul 2011
Primar şi gimnazial 161 108
Licee 126 132
Şcoli profesionale 27 14
Şcoli postliceale 10 28
Sursa: INSSE baza de date Tempo Online
În concordanţă cu tendinţele privind populaţia şcolară, efectivele personalului didactic
implicat în sistemul de învăţământ local descresc până în anul 2011, după care îşi reiau o
creştere moderată.
2008 2009 2010 2011 2012
196 196 167 155 156
Grădiniţe
În anul 2004, spaţiile destinate celor patru grădiniţe din localitate se caracterizau printr-un
deficit faţă de numărul copiilor înscrişi în această formă de învăţământ, problemele fiind
accentuate de solicitările de retrocedare a unora dintre aceste clădiri.
Situaţia a fost rezolvată de actuala administraţie, care a răscumpărat una dintre clădiri, a decis
construirea unei grădiniţe noi şi extinderea celor vechi, însă problemele legate de spaţiu încă
persistă în cazul Grădiniţei nr. 3.
În anul 2008 a fost inaugurată în Piaţa Şcolii Grădiniţa nr 2, prima amenajată după anul 1990,
cu un efectiv de 100 de copii. În anul 2010 şi-a început funcţionarea pe str. I.L. Caragiale
noua grădiniţă cu program prelungit a oraşului, finanţată cu fonduri guvernamentale şi,
ulterior, resurse de la bugetul local, dotată cu 120 de paturi, o sală de mese, bucătărie şi
cabinet medical.
În acest an se finalizează lucrările de extindere a Grădiniţei cu program normal nr 1.
Şcoala Generală nr. 1 Râşnov este prima şcoală românească din Râşnov. Clădirea şcolii
este reabilitată, în ultimii ani aceasta beneficiind de lucrări de reabilitare a faţadei (2010) şi
asfaltare a curţii interioare (2006), înlocuire a tâmplăriei de lemn cu tâmplărie cu geamuri
termopan (2007), amenajare a unui cabinet de informatică, igienizare, înlocuire a instalaţiei
electrice şi a caloriferelor (2008).
În ultimii ani nu au mai fost realizate investiţii pentru această unitate, fiind necesare lucrări de
izolare termică, precum şi de amenajare a spaţiului verde.
În anul 2013-2014 în această unitate de învăţământ s-au înscris 250 de elevi, dintre care 136
în ciclul primar şi 114 în ciclul gimnazial. Majoritatea elevilor absolvenţi se orientează către
şcoli profesionale, dar promovabilitatea la nivelul clasei a VIII-a este de doar 50%, acelaşi
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
69
procent înregistrându-se şi la Evaluarea Naţională. În schimb, elevii au obţinut rezultate bune
la concursurile sportive de rugby tag.
Elevii şcolii sunt preponderent de etnie romă,
majoritatea provenind din familii defavorizate:
monoparentale, fără loc de muncă, ceea ce
determină probleme legate de pericolul de
abandon şcolar, comunicare dificilă cu familiile
etc. La nivelul şcolii, aceştia beneficiază de
servicii de orientare şcolară, precum şi de
activităţi extraşcolare: excursii, serbări, carnaval,
proiecte de prevenire a consumului de substanţe
nocive organismului.
Pentru sprijinirea procesului educaţional au fost atrase finanţări PHARE, UNICEF – prin care
se desfăşoară Campania „Hai la şcoală”, precum şi POSDRU – Educaţia este calea de
răspuns la toate întrebările.
Şcoala Generală nr. 2 Peter Thal Râşnov32 a luat fiinţă în anul 1508, primele „case
şcolare” fiind situate vis-a-vis de casa parohială a Bisericii Evanghelice, astăzi sala de sport a
şcolii. După incendiul din 1787, se construieşte o şcoală cu două clase, iar după cel din 1841,
se reconstruieşte o clădire cu 5 săli de clasă, 30 de ani mai târziu acestora adăugându-li-se trei
săli de clasă supraetajate. La acel moment, denumirea instituţiei era „Şcoală Evanghelică
săsească”. În 1945 se înfiinţează şi o şcoală româneasca în paralel cu cea germană, iar în
1968 titulatura şcolii se schimbă în Şcoala Generală Nr.2 Râşnov, aşa cum este şi în prezent.
În anul 2014, şcoala primeşte numele Peter Thal, dupa numele unui merituos profesor de
engleză-germană al şcolii, care şi-a început şi terminat cariera didactică între anii 1960 şi
2000.
Şcoala are 755 de elevi (470 la ciclul primar şi 285 la
gimnaziu), incluşi într-un număr de 32 de clase, dintre care 10
cu învăţământ în limba germană (primar şi gimnazial). Elevii
învaţă în cele două corpuri de clădire existente: corpul A (str.
Izvor nr. 10) şi corpul B (str. Brazilor nr.1). În dotarea şcolii
există un centru de documentare şi informare, un laborator
AEL (dotat cu calculatoare pentru învăţare asistată de
calculator), o sală de sport reabilitată, un laborator de fizică-chimie, un laborator de biologie,
un cabinet de limbi moderne. Pentru extinderea şi dotarea acestei unităţi de învăţământ, UAT
Râşnov a solicitat şi obţinut finanţare europeană pentru extinderea şcolii prin construirea a 12
săli de clasă, patru laboratoare, cinci cabinete, o bibliotecă, dar şi a unui spaţiu ce va fi util
pentru implementarea unui program de tip „şcoala dupa scoală”, ce se desfăşoară în
colaborare cu părinţii elevilor. De asemenea, din fondurile solicitate se vor mai achiziţiona
echipamente didactice şi IT, precum: table extensibile magnetice, staţii audio, laborator mobil
de limbi străine, calculatoare portabile, videoproiectoare, multifuncţionale şi mobilier
specific, în scopul asigurării unui proces educaţional la standarde europene.Noile terenuri de
sport ale şcolii au fost finanţate de la bugetul local şi au dimensiunile de 36m/ 18m, respectiv
12m/20m, cu o suprafaţă de joc realizată dintr-un material elastic special, modern.
32 Site-ul şcolii
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
70
Rezultatele la învăţătură obţinute de către elevii şcolii demonstrează o calitate înaltă a
procesului de învăţământ, rezultat al implicării deosebite în actul educaţional a unor cadre
didactice valoroase şi dedicate meseriei. Astfel, în anul şcolar 2012-2013, 67 de absolvenţi au
susţinut admiterea în învăţământul liceal obţinând rezultate meritorii:
Sursa: scoala2rasnov.blogspot.ro
În sprijinul aceleiaşi idei vin şi rezultatele excepţionale obţinute de către elevii şcolii la
olimpiadele de Limba şi Literatura Română şi Cultură şi Civilizaţie Românească, ca de
exemplu în anul şcolar 2012-2013:
Limba şi Literatura Română:
Locul I – Olimpiada Judeţeană, eleva Cecile Jouault, cl. a V-a
Locul III – Olimpiada Judeţeană, eleva Iulia Hermeneanu, cl.a V-a
Locul II – Olimpiada Judeţeană, elevul Andrei Dragoiu, cl. a VII-a
Locul III – Olimpiada Judeţeană, eleva Andreea Marin, cl. a VII-a
Participare cu 100 puncte – Olimpiada Judeţeană, elevii Maria Ghergel, cl. a V-a şi Olivia
Firastrau, cl. a VIII-a
Participare – Olimpiada Naţională , eleva Cecile Jouault, Cl. a V-a
Cultură şi Civilizaţie Românească
Locul I – Olimpiada Judeţeană, eleva Iulia Hermeneanu, cl. a V-a
Participare (cu premiu special pentru originalitate) – Olimpiada Naţională, eleva Iulia
Hermeneanu, cl. a V-a
În total, şcoala a obţinut la concursurile şi olimpiadele şcolare la Limba şi Literatura Română
trei locuri I la nivel judeţean şi participare la faza naţională în ultimii doi ani, două locuri I şi
participare la faza naţională la concursul Cultură şi spiritualitate românească, locul II
judeţean la Concursul Biblioteca anului 2014. Concursurile Cangurul au adus şcolii locul I
judeţean şi II naţional la Cangurul Poveştilor şi numeroase calificative de Excelent şi FB
elevilor ciclului primar. De asemenea, elevii au obţinut locuri I şi II la faza judeţeană a
concursului Flacăra Ortodoxiei, locul II la olimpiada judeţeană de cultură civică.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
71
Unitatea de învăţământ este foarte activă în participarea la diverse proiecte educaţionale,
inclusiv finanţate din fonduri europene. Astfel instituţia a fost implicată în următoarele
activităţi:
Proiect Comenius „SHARING AND COMPARING CULTURES VIA MEDIA”;
Proiectul POSDRU „Parteneriat pentru copilul meu” în colaborare cu Fundaţia
ALUMNI, FNAP, SHOTRON şi MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII,
TINERETULUI ŞI SPORTULUI. Şcoala este CENTRU DE RESURSE;
Parteneriat cu Asociatia ACASA – Dreptul la şansă „Cum se face” – proiect care are
ca scop susţinerea Campaniei „Niciodată singur”. În prezent, o parte din fonduri este folosită
pentru întreţinerea celor 10 copii aflaţi în Casa de tip familial Brebenel Râşnov;
Proiect European „ENESCOM” – Reţea Europeană de Centre de Informare pentru
promovarea energiei durabile şi reducerea emisiilor de CO2 în comunităţile locale;
Proiect COMENIUS – „O Europă, mai multe culturi”;
Safety tour – participare la Olimpiada Internaţională de protecţie civilă „Safety Tour”
care are loc la Viena, Austria, în fiecare an;
Proiectul „CER-OM-PĂMÂNT”, noi energii pentru Europa în parteneriat cu
Stadtische Realschule Kleve, Germania;
Proiect educaţional bilateral Germania-România, finanţat de Fundaţia Robert Bosch
prin programul „Junge Wege in Europa” (Drumuri noi în Europa);
Comunicarea nonviolentă – plan de acţiuni la nivelul şcolii, care să contribuie la
dezvoltarea unei atitudini pozitive, de apreciere reciprocă, în rândul elevilor;
Teatrul, mijloc de învăţare şi exprimare;
Fotografia şi filmul, mijloace de expresie;
Pentru elevi se organizeaza excursii semestriale la nivelul fiecărei clase, se desfăşoară
activităţi de lectură şi creatie în cadrul CDI-ului din şcoală, au loc în fiecare an
activităţi educative la nivelul şcolii cu ocazia Crăciunului, Sărbătorilor Pascale, Zilei
Copilului şi activităţi diverse în cadrul săptamânii Şcoala Altfel. De asemenea, elevii
participă la spectacole şi concerte în cadrul parteneriatului dintre şcoală şi Opera
Braşov/ Filarmonica Braşov, şi desfăşoară activităţi de învăţare în colaborare cu
Asociaţia ACASA, prilej cu care activităţile educative se desfaşoară în cadrul vizitelor
la agenţi economici, unde aceştia se familiarizează cu procesul de fabricaţie.
Elevii şcolii au posibilitatea de a practica sporturile de iarnă în cadrul Clubului Sportiv
Râşnov şi sporturi de echipă în cadrul altor cluburi private care au activitate în oraş – volei,
dans sportiv, Karate, judo, lupte.
Şcoala are un deficit de cadre didactice pentru secţia germană. În cadrul acestei unităţi există
un segment de populaţie şcolară suspusă riscului de abandon şcolar şi care a beneficiat de un
program de menţinere în şcoală şi de prevenire a abandonului şcolar în parteneriat cu
asociaţia Alumni şi MEN, „Parteneriat pentru copilul meu”.
Elevii cu situaţie precară beneficiază de burse sociale, iar la nivelul claselor se organizează
colective de sprijin pentru cei aflaţi în nevoi.
În anul şcolar 2013-2014, Şcoala nr. 3 a inclus în procesul de învăţământ un număr de 377
de elevi, în creştere faţă de anul anterior, dintre care 211 în ciclul primar şi 266 în cel
gimnazial.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
72
În ultimii ani instituţia a beneficiat de investiţii în reabilitarea clădirii şi a sălii de sport, dar în
prezent sunt necesare lucrări de izolare termică şi de amenajare a spaţiului verde. De
asemenea, este necesară extinderea terenului de sport şi amenajarea unui bazin de înot pentru
diversificarea tipurilor de sport ce pot fi practicate de elevi, însă cheltuielile de întreţinere a
unei asemenea investiţii sunt foarte mari.
Elevii şcolii au rezultate bune şi foarte bune la învăţătură, majoritatea orientându-se către
colegii naţionale din Braşov, şcoli tehnice, prezentând o promovabilitate la nivelul clasei a
VIII-a de aproximativ 95%, iar la Evaluarea Naţională de 100%.
Elevii participă la activităţi extraşcolare (excursii, proiecte educative, ateliere de creaţie),
beneficiază de servicii de orientare şcolară, iar oportunităţile de petrecere a timpului liber prin
sport sunt tenis, fotbal, handbal, cross.
Liceul Tehnologic Râşnov33 a luat fiinţă în anul 1922 sub denumirea de Şcoala de ucenici
industriali şi comerciali. La momentul înfiinţării avea 27 de elevi şi aparţinea de Ministerul
Instrucţiunii Publice. Până la actul naţionalizării, această şcoala a pregătit muncitori calificaţi
pentru diverse ateliere particulare, instruirea practică a ucenicilor făcându-se în atelierele
patronilor. Din anul şcolar 1974-1975 şcoala asimilează cursul liceal al fostului liceu teoretic
din localitate, lărgind structura profilurilor (mecanică-electrotehnică), primind astfel titulatura
de liceu industrial. În anul 1978 au fost finalizate lucrările de construire a noii clădiri a şcolii,
a atelierului şcolar şi a celor două internate, rezolvându-se odată cu ele problemele cauzate de
lipsa spaţiului şi creşterea numărului de elevi, astfel încât institutia să-şi poată afirma rolul
esenţial în procesul instructiv-educativ al întregii zone. Începând cu 1990, şcoala parcurge o
nouă etapă de transformare. Prin diversificarea profilelor (uman, economic, informatic,
agroturism, bilingv-german, cursuri postliceale de turism şi de maiştri), titulatura se schimbă
din nou din Liceu Industrial în Grup Şcolar Industrial, iar în 2013 în Liceul Tehnologic
Râşnov. În prezent, domeniile în care se asigură pregătirea profesională a elevilor sunt
mecanică şi turism şi alimentaţie publică, specializări cu o mare relevanţă pentru piaţa de
muncă locală şi regională.
Oferta educaţională a unităţii de învăţământ prevede următoarele profiluri:
învăţământ gimnazial: pregătire sportivă integrată – schi/alte sporturi (funcţionează
începând cu anul şsolar 2012-2013);
prin LICEU – zi – rută directă de calificare:
Filieră teoretică, profil real, cu specializarea ştiinţe ale naturii;
Filieră teoretică, profil uman, cu specializarea filologie;
Filieră tehnologică, rută directă de calificare, profil tehnic, cu
specializarea tehnician proiectant CAD (Computer Aided Design –
proiectare pe calculator);
Filieră tehnologică, rută directă de calificare, profil servicii, cu
specializarea tehnician în turism, cu predare intensivă a limbii
germane.
prin LICEU – seral – rută progresivă de calificare:
Filieră tehnologică, profil tehnic, calificarea tehnician prelucrări
mecanice.
33 Site-ul liceului
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
73
prin LICEU – învăţământ cu frecvenţă redusă – rută directă de calificare:
Filieră teoretică, profil real, cu specializarea stiinţe ale naturii;
Domenii şi calificări prin şcoala profesională de 3 ani:
Domeniul Mecanic – calificarea mecanic auto;
Domeniul Turism şi Alimentaţie – calificarea ospătar (chelner) în
unităţi de alimentaţie.
Liceul Tehnologic Râşnov este o unitate şcolară pentru învăţământ de masă, finanţată din
resurse publice, adoptând sistemul tradiţional de învăţământ la forma de învăţământ de zi,
seral şi frecvenţă redusă. Predarea este normală, în limba română, la unele clase studiindu-se
intensiv în limba germană, engleză sau spaniolă. Limbile străine studiate normal sunt:
germană, engleza, franceza şi spaniolă.
Se preconizează că începând cu anul şcolar 2016-2017 se va solicita autorizare pentru
funcţionarea claselor de liceu vocaţional cu program sportiv IX-XII.
În anul 2013-2014, în cadrul unităţii de învăţământ au fost cuprinşi 509 elevi, repartizaţi
astfel:
Sursa: www.liceulrasnov.rdsbv.ro
În ceea ce priveşte rezultatele şcolare obţinute de către elevii liceului la sfârşitul anului
şcolar 2011-2012, 38,72 % dintre aceştia au obţinut note peste şapte, ceea ce reprezintă o
creştere cu mai mult de 7% faţă de anul anterior:
Sursa: www.liceulrasnov.rdsbv.ro
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
74
Premiile speciale obţinute de elevii liceului sunt:
Concursul de matematică TRAIAN DUŢĂ– Făgăraş – prof. Scurtu Dana
ENESCU LARISA – premiul II
MUNTEANU CRISTINA – premiul II
Olimpiada disciplinelor tehnice – prof. Corboş Gabriela, prof. Gonţea Magdalena, prof.
Dudulean Cristian
GABOR SAMIR – Locul II
CÂRSTOC ALEXANDRU – menţiune
Istorie şi societate în dimensiune virtuală - prof. Ciocan Leontina
CERNAT ANDREI – menţiune
FERŢU GABRIEL – menţiune
Elevii liceului au obţinut rezultate notabile şi în ceea ce priveşte sportul:
1. Echipa de Rugby – Locul I la Campionatul Judeţean, Locul I pe Zonă, Locul IV la
Campionatul Naţional.
2. Olimpiada Naţională a Sportului Şcolar – ONSS, au participat 12 elevi la faza judeţeană:
Ganea Robert, Aiordăchioaiei Radu, Tinca Laurenţiu, Niţă Alexandru, Cojocaru Denis,
Carciuc Cătălin, Băeţelu Ioana, Matei Ana, Gotcu Ana, Râşnoveanu Mădălina, Hărăţ Larisa,
Popreagă Andreea.
3. Tenis de masă – Dulugea Diana – locul II – Campionatul Judeţean ONSS.
4. Fotbal – Ghiţun Cătălin, Şupă Ştefan, Manea Alexandru, Afrăsinei Cristian, Mărtoiu
Alexandru, Râpanu Constantin, Gabor Samir, Ganea Robert, Trofin Claudiu, Despa Daniel.
5. Cros – Tinca Laurenţiu – Locul III la etapa judeţeană a ONSS.
6. Pentatlon – Locul II la Campionatul Judeţean al ONSS – Membrii echipei: Ganea Robert,
Blega Ştefan, Mitrofan Sorin Nicolae, Farcaşl Florin, Cârstoc Alexandru.
Cu privire la evaluările naţionale, rata de promovabilitate la examenul de competenţe
profesionale a fost 100% în ultimii ani, în timp ce la bacalaureat se remarcă o scădere
îngrijorătoare a ratei promovabilităţii în rândul absolvenţilor până la 31% în anul 2012, cu o
îmbunătăţire a situaţiei în anul următor, când promovabilitatea a crescut la 58%. Situaţia se
prezintă după cum urmează:
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
75
Sursa: www.liceulrasnov.rdsbv.ro
Liceul Tehnologic este implicat în programe şi proiecte educaţionale de natură
extracurriculară:
DENUMIREA ACTIVITĂŢII OBIECTIVUL / ACTIVITĂŢI
Festivitatea de deschidere a anului
şcolar
Familiarizarea elevilor cu diriginţii şi profesorii;
organizarea colectivelor.
Plurilingvism şi multiculturalitate –
Ziua europeană a limbilor
Importanţa şi beneficiile cunoaşterii mai multor limbi
străine – dezbateri; realizarea unui dosar tematic.
Proiect naţional „Let’s Do It
Romania”
Acţiune de ecologizare.
Ziua Internaţională a mersului pe
jos
Activităţi sportive.
Cangurul lingvistic, secţiunea
germană
Preocuparea pentru o cultură generală.
„ Halloween” Realizarea unui concurs pe tema aceasta.
„Toleranţă şi intoleranţă în Europa”
– Ziua Internaţională pentru
Toleranţă – 16 noiembrie
Dicţionar explicativ multilingvist despre xenofobie,
rasism.
„Drepturile copilului, drepturile
omului” – Ziua Internaţională a
drepturilor Copilului
Cunoaşterea drepturilor copilului;
Dezbateri, mape / panouri tematice;
Jocuri multilingviste în lumea copiilor.
Mesajul meu antidrog Protecţia şi reducerea factorilor de risc în rândul elevilor –
campanie antidrog.
Ziua Naţională a României Expoziţii, recital de poezii.
Ziua Mondială a Drepturilor
Omului
Dezbateri legate de Declaraţia universală a drepturilor
omului;
Analize asupra rolului crucial pe care îl are mass-media în
schimbările societăţii moderne.
Cangurul lingvistic, secţiunea
engleză
Preocuparea pentru o cultură generală.
Iată,vin colindători! – Serbarea Cunoaşterea semnificaţiei Crăciunului;
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
76
Pomului de Iarnă Spectacol festiv şi împărţirea darurilor de Crăciun.
Eminescu, „expresia integrală a
sufletului românesc” (N.Iorga)
Expoziţii, recital de poezii, compoziţii proprii.
Ziua Principatelor Române Simpozion de referate, desene,
Vizionări de filme şi documentare, prezentari Power-
Point.
Ziua Internaţională a Holocaustului Referate, vizionări documentare.
Ziua Internaţională a Nonviolenţei
în Şcoală
Promovarea ideii de educare a copiilor în armonie,
solidaritate şi respect. Mesajul principal al acestei zile este
„dragoste universală, nonviolenţă şi pace”. Simpozion.
„Valentine’s Day” După amieze distractive, dansante.
Dragobetele – ziua dragostei şi a
bunăvoinţei
Referate, conversaţii.
Mărţisorul, începutul primăverii Legenda mărţişorului, confecţionare de mărţişoare.
Ziua internaţională a scriitorului
Rolul literaturii în dezvoltarea culturii mondiale şi lupta
pentru libertatea de expresie.
Ziua femeii – 8 martie Concurs, spectacol festiv.
Ziua Francofoniei Panouri / mape tematice, concursuri.
Ziua Internaţională a apei – 22
martie
Atragerea atenţiei asupra problemelor legate de
necesitatea protejării cantitative şi calitative a apelor –
simpozion.
Schimbarea suntem noi! – Ora
Pământului – 29 martie
Sensibilizarea utilizatorilor de energie electrică faţă de
problema dioxidului de carbon emis în atmosferă la
producerea energiei electrice.
Ziua Păcălelilor Obiceiuri de 1 aprilie şi păcăleli celebre.
Ziua Mondiala a Sănătăţii – 6
aprilie
„O stare bună de sănătate adaugă viaţă anilor”, Referate,
afise, colaje.
Ziua Mondială a Pământului Atragerea atenţiei asupra problemelor de mediu ale Terrei
– simpozion.
„Şcoala Altfel” Activităţi educative, extracurriculare şi extraşcolare.
Ziua Mondială a Familiei Dialog, joc de rol.
Ziua Mondială a Muzeelor – 18 mai Muzeele într-o lume în schimbare: noi provocări, noi
inspiraţii.
Ziua Eroilor
Comemorarea eroilor neamului – depuneri de flori.
1 iunie – Ziua Copilului Concursuri cu temă.
Ziua Porţilor deschise Promovarea ofertei educaţionale.
Festivitatea de încheiere a anului
şcolar
Premierea elevilor.
Elevii desfăşoară o bogată activitate şi în cadrul programului Şcoala Altfel. În timpul liber,
elevii desfăşoară activităţi extraşcolare: excursii, tabere, activităţi sportive (rugby, fotbal,
tenis de masă, tenis de câmp, baschet, aerobic, dansuri populare)0, seri cultural artistice,
vizionări de filme.
În cadrul şcolii se desfăşoară activitati specifice de integrare a tinerilor – orientare şcolară şi
profesională, precum şi măsuri de sprijin pentru tineri – consiliere prin cabinet de psihologie
şcolară (cu psiholog propriu), profesor itinerant de sprijin specializat în psihologie şcolară
(pentru gimnaziu şi clasele IX-X).
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
77
Programe derulate şi investiţii atrase:
2012-2013 – implicarea unui grup ţintă format din elevi de clasa a IX-a tehnologic + 5
profesori în Proiectul JOBS (Orientare profesională – training în întreprinderi şi şcoli),
derulat prin I.S.J. Braşov;
2013- 2014 – implicarea unui grup ţintă format din elevi de clasa a IX-a tehnologic + 5
profesori în Proiectul JOBS (Orientare profesională – training în întreprinderi şi şcoli),
derulat prin I.S.J. Braşov;
Formarea a 5 profesori prin Proiectul JOBS;
Formarea continuă a profesorilor prin cursurile organizate de CCD Braşov.
În paralel, schimbările de ordin economic survenite în peisajul industrial al localităţii au
cauzat probleme deosebite unităţii de învăţământ, determinând dispariţia internatelor, dar şi
pierderea celor două clădiri atât de necesare pentru desfăşurarea orelor de curs. În prezent,
şcoala dispune numai de clădirea principală şi de clădirea atelierelor, care cuprinde şi o sală
de sport la etaj, procesul educaţional desfăşurându-se în condiţii dificile, restrictive, iar
cusurile de instruire practică sunt găzduite de diverşi agenţi economici.
Pentru rezolvarea acestor probleme, în anul 2007 au fost atrase finanţări de la bugetul de stat
destinate proiectării şi execuţiei unor lucrări de reabilitare, extindere şi construire a unor
spaţii destinate asigurării condiţiilor de desfăşurare a activităţilor didactice de predare,
învăţare, evaluare la clasele cu învăţământ teoretic şi tehnologic, a activităţilor de instruire
practică în domeniul mecanic şi în domeniul turismului şi alimentaţiei publice, a activităţilor
sportive (sală de sport, sală fitness) şi a activităţilor de informare-documentare, de împrumut
de carte (bibliotecă, sală de lectură). Aici urmează să se construiască un campus, centru
educaţional arondat zonei Bran – Zărneşti.
În urma suspendării finanţărilor guvernamentale, proiectele (extindere clădire ateliere,
construcţie corp nou cu 3 etaje; construirea unei cantine; construirea unui cămin destinat
cazării cadrelor didactice şi elevilor) au fost întrerupte, însă în prezent se urmăreşte atragerea
unor fonduri în cadrul POR 2007-2013 pentru finalizarea proiectului Proiectare şi Execuţie
Laboratoare şi Extindere Ateliere Şcoală în Incinta Grupului Şcolar Industrial Râşnov, Str.
Republicii Nr.29, urmând că pentru construirea cantinei şi respectiv caminului să se solicite
finanţări în perioada următoare.
În prezent, mai sunt necesare lucrări de anvelopare termică, precum şi investiţii pentru
schimbarea centralei termice a liceului, care a depăşit termenul de garanţie şi are o perioadă
maximă de funcţionare pana în 2016. De asemenea, accesul persoanelor cu dizabilităţi este
posibil în clădire, dar nu la fiecare etaj. Cabinetele de informatică sunt dotate cu computere,
însă programele software sunt depăşite tehnic. În ceea ce priveşte proiectul execuţiei
căminului, este necesară identificarea altor surse de finanţare.
Una dintre principalele probleme identificate în domeniul educaţional este slaba comunicare
între şcoală şi comunitate, în special în ceea ce priveşte informarea insuficientă a părinţilor şi
elevilor cu privire la formarea profesională şi piata locurilor de muncă. De asemenea, din
cauza plecărilor şi revenirilor din străinătate, reintegrarea elevilor în procesul de învăţământ
este foarte dificilă.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
78
1.7.2. Tineret şi sport
În ultimii ani, ponderea tinerilor cu vârsta între 15 şi 39 de ani din totalul populaţiei
Râşnovului a scăzut cu 3,86%, conform datelor statistice disponibile pentru perioada 2008-
2014. Din piramida vârstelor (sectiunea 1.3) reiese că această tendinţă are drept cauză
principală scăderea populaţiei tinere de până în 25 ani.
Sursa: INSSE prelucrare din baza de date Tempo Online
Din graficul de mai sus rezultă şi faptul că gradul de feminizare este în rândul populaţiei
tinere mai scăzut decât cel existent la nivelul populaţiei totale, în acest caz numărul tinerilor
de sex masculin fiind superior celui de sex feminin.
Copiii şi tinerii oraşului Râşnov au avantajul de a trăi într-o localitate extrem de ofertantă din
punct de vedere al oportunităţilor de petrecere a timpului liber, întrucât zestrea cultural
istorică, şi mai ales patrimoniul natural deosebit, le asigură premisele pentru satisfacerea
hobby-urilor în diverse domenii, dezvoltarea abilităţilor şi talentelor, îmbogăţirea bagajului
de cunosţinţe şi obţinerea unei sănătăţi mai bune prin practicarea sporturilor sau chiar
angajarea într-o carieră sportivă de performanţă.
Ca urmare a acestor oportunităţi, pe teritoriul oraşului Râşnov au fost înfiinţate şi
funcţionează următoarele cluburi/organizaţii destinate copiilor, tinerilor, dar şi adulţilor:
- Clubul copiilor Râşnov – Zărneşti;
- Clubul Şcolar Sportiv Dinamo;
- Clubul Meşterii Cetăţii Râşnov;
- Club speologic;
- Club eco-alpin;
- Club ski.
Autoritatea publică locală, în exercitarea atribuţiilor sale, trebuie să asigure, potrivit
competenţelor sale şi în condiţiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de
interes local privind sportul. Astfel, prin cooperarea acesteia cu organizaţiile care activează
în domeniu, a rezultat o agenda sportivă care pune în valoare oportunităţile oferite de peisajul
montan (vezi secţiunea dedicată turismului).
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
79
Fără îndoială, o adevărată emblemă a oraşului Râşnov sunt sporturile de iarnă34. Cu o
tradiţie de peste un secol, Râşnovul este astăzi capitala sporturilor de iarnă din România,
oraşul beneficiind în prezent de singura bază sportivă din România pentru sporturi nordice:
sărituri cu schiurile, biatlon, schi fond şi combinată nordică (sărituri şi schi fond).
Istoria sportului râşnovean căpătă o anvergură mondială. Din anul 2005, Râşnovul a intrat în
circuitul concursurilor internaţionale de biatlon prin organizarea Campionatului Balcanic de
vară la biatlon şi a Cupei Europei la schi role. La 9 iunie 2012, România a intrat în mod
oficial în circuitul internaţional al competiţiilor de sărituri cu schiurile. Prima Cupă de vară a
Federaţiei Internaţionale de Schi (FIS) din România a reunit la Râşnov unii dintre cei mai
buni săritori cu schiurile la nivel mondial. Vedete precum austriacul Thomas Morgenstern,
campion mondial şi olimpic la sărituri cu schiurile, şi slovenul Robert Kranjec, campion
mondial la zbor cu schiurile, au probat trambulina K64 din Râşnov. Apoi, în perioada 18-20
ianuarie 2013, la Cupa FIS Râşnov a fost înregistrată o altă premieră naţională: primul
concurs oficial internaţional pe trambulina K 90 m. În perioada 17-22 februarie 2013,
Râşnovul a fost oraş gazdă pentru competiţia de sarituri cu schiurile din cadrul Festivalului
Olimpic al Tineretului European.
În anul 2016, Râşnovul va fi gazda Campionatului mondial de ski nordic, pentru juniori si
tineret, alături de Predeal şi Cheile Grădiştei.
Pentru petrecerea timpului liber, pe lângă activităţile specifice sporturilor de iarnă, tinerii din
oraşul Râşnov au următoarele posibilităţi de agrement şi relaxare:
Echitaţie;
Tenis;
Închirieri snowmobil;
Plimbări cu ATV – ul;
Parapantă;
Paintball;
Drumeţii pe trasee montane – Clubul Montan Altitudine;
Alpinism;
Mountain bike – pe potecile special amenajate;
Sporturi extreme;
Volei, dans sportiv, Karate, judo, lupte, rugby;
Cinematograf.
1.8. CULTURĂ Existenţa îndelungată a Râşnovului a fost legată de soarta unor personalităţi istorice, din cele
mai vechi timpuri şi până astăzi, care şi-au pus amprenta, într-un fel sau altul, asupra
evoluţiei sale.
Astfel, în anul 1427 Râşnovul şi cetatea sa au fost vizitate de împăratul Sigismund de
Luxemburg, totodată rege al Ungariei, care a acordat aşezării dreptul de a ţine târguri, fapt ce
a influenţat mult dezvoltarea ulterioară şi importanţa economică şi comercială a localităţii. În
1660, după lupta de la Mirăslău, Mihai Viteazu a cucerit localitatea, dar nu şi cetatea, după
care s-a retras împreună cu familia sa pentru o perioadă la Râşnov, numind aşezarea „un oraş
al domniei mele”. Momentul cel mai lipsit de glorie pentru râşnoveni îl reprezintă însă
capitularea în faţa Principelui Transilvaniei Gabriel Bathory.
34 www.skirasnov.ro
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
80
Peisajul specific şi parfumul istoriei emanat de
vechea cetate au determinat intrarea Râşnovului
şi in istoria cinematografiei româneşti, mai ales
ca decor ales de regizorul Sergiu Nicolaescu
pentru filmele sale istorice Dacii (1966 – în
rolurile principale: Amza Pellea, Mircea
Albulescu), Nemuritorii (1974 – rolurile
principale: Sergiu Nicolaescu, Ilarion Ciobanu,
Amza Pellea, Ion Besoiu, Gheorghe Dinică,
Colea Răutu, Jean Constantin, Gina Patrichi,
muzica „Phoenix”) sau Mihai Viteazu (1970 –
în rolul principal Amza Pellea). În 1967, la
Râşnov este realizat filmul Columna35, o
coproducţie româno-germano-italiană regizată de Mircea Drăgan, avându-i în rolurile
principale pe Ilarion Ciobanu, Richard Johnson, Florin Piersic, Antonella Lualdi, Gheorghe
Dinică. Filmul a fost nominalizat anul următor la ,,Globul de aur” şi la ,,Oscar” pentru cel
mai bun film străin. În timpul filmărilor, în cetate s-au descoperit urme de locuire dacice. De
asemenea, producţia Steaua fără nume (1964), regia Henri Colpi, i-a avut în rolurile
principale pe Marina Vlady, Cristea Avram, Claude Rich.
Mai recent, aici a fost turnat filmul Cold Mountain (2003) în regia Anthony Minghella,
avându-i în rolurile principale pe Nicole Kidman, Renée Zellweger, Jude Law, eveniment cu
conotaţii internaţionale.
Dintre personalităţile râşnovene, îi amintim aici pe fraţii Hans şi Erich Bergel. Scriitorul şi
jurnalistul Hans Bergel s-a născut în 1925 la Râşnov, iar în 1968 a emigrat în Republica
Federală Germania şi trăieşte de atunci la München. Pentru activităţile sale de scriitor a fost
premiat cu Crucea Federală de Merit, iar de la Universitatea din Bucureşti a primit titlul de
Doctor Honoris Causa. În anul 2012 devine cetăţean de onoare al oraşului Râşnov. Hans
Bergel a mai fost declarat cetăţean de onoare al Braşovului în 1996, a fost decorat în 2009 de
preşedintele României, Traian Băsescu, cu Ordinul „Meritul Cultural” în grad de ofiţer,
categoria A - „Literatură” şi în iulie 2012 a primit titlul de „Scriitor al oraşului”, acordat de
Uniunea Scriitorilor din România, filiala Braşov. Fratele său, dirijorul Erich Bergel s-a născut
în 1930 la Râşnov şi a decedat în anul 1998. Între 1966 şi 1971 a fost dirijor al Filarmonicii
din Cluj şi a emigrat în Germania în 1971, unde a fost susţinut de către Herbert von Karajan.
Între 1974 şi 1980 a condus Internationale BayreutherJugendfestspiele. Din 1979 a fost
profesor pentru „dirijat şi educaţie orchestrală” la Academia de arte din Berlinul de Vest.
Între 1989 şi 1994 a fost dirijor principal al Orchestrei Societăţii Simfonice din Budapesta.
Diplomatului Sorin Dumitru Ducaru i s-a acordat de asemenea titlul de „Cetăţean de onoare”
al Râşnovului la sfârşitul anului 2013, acesta fiind românul cu poziţia cea mai înaltă într-o
organizaţie internaţională politico-militară şi în prezent unul dintre primii nouă decidenţi din
structura civilă a NATO, şi omul care are cea mai importantă carieră profesională din istoria
Râşnovului. Diplomatul a primit şi Ordinul Naţional Serviciul Credincios în grad de
Comandor în anul 2000, Ordinul Meritul Diplomatic în grad de Ofiţer în 2007 şi Ordinul
Naţional ,,Steaua României” în gradul de Cavaler în 2008.
35Sursafoto: www.cinemagia.ro
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
81
Identitatea culturală a oraşului este încorporată însă în mare parte de mărturiile arheologice
şi arhitectonice încărcate de istorie ce mai există şi astăzi pe teritoriul aşezării.
Castrul roman de la Râşnov – „La Cetate”36: Fortăreaţa antică se află în punctul
„Grădişte” („Cetatea de pământ”, Erdenburg, Eulenburg, Orlenburg), la circa 500 m în
dreapta pârâului Bârsa şi la 4 km nord de oraşul Râşnov. Castrul a fost construit de romani
lângă râul Bârsa pentru supravegherea ieşirii din actuala trecătoare a Branului (drumul antic
trecea pe lângă castru). Numele antic al Râşnovului sub forma „Cumidava” apare pe o placă
votivă din timpul împăratului roman Alexander Severus (222-235 d.Hr.), descoperită în
castru în timpul săpăturilor arheologice din 1939. Castrul a fost abandonat la retragerea
armatei şi administraţiei romane ordonată de împăratul Aurelian (270-275 d.Hr.).
Aşezarea dacică Cumidava37. Pe Dealul Cetăţii, cele mai vechi urme de locuire
dateaza încă din epoca neolitică. Dacii au locuit Dealul Cetăţii între sec. IV i.Hr, – I d.Hr.
Aşezarea era formată din locuinţe de suprafaţă şi bordeie, şi fortificată cu şanturi de apărare şi
valuri de pământ. În timpul celui de-al doilea război daco-roman, aşezarea a fost incendiată şi
parţial distrusă de cuceritori.
Cetatea de pamânt de la Râşnov, situată pe culmea unui deal la sud de localitate, de
tip locuire civilă cetate Latène, datând din Epoca medievală / sec. XIV - XVIII, sec. XIV38.
De-a lungul timpului39, şansa supravieţuirii aşezării de la poalele muntelui Postăvarul a fost
refugierea locuitorilor săi în cetatea ridicată pe dealul ce domină drumul Branului, atât în
timpul catastrofelor naturale, cât şi al invaziilor militare. Cetatea a fost formată iniţial dintr-o
incintă largă, care a cuprins de la început „Cetatea de jos” de mai târziu. Legate de această
incintă sunt şi cele mai vechi turnuri: Turnul Armelor (pe latura de sud) şi Turnul Bathory
(latura de est). Cetatea comunităţii râşnovene are deci două curţi: exterioară (Cetatea de jos)
şi interioară (Cetatea de sus). În curtea exterioară, numită ,,curtea din faţa cetăţii” sau
,,grădina cetăţii”, după pierderea funcţiei militare (sec. XVI) erau adăpostite vitele. Încă din
secolul al XIV-lea, în curtea exterioară a fost ridicată o capelă. Intrarea principală în curtea
interioară a cetăţii este precedată de o construcţie circulară fortificată, prevăzută cu
numeroase guri de tragere, două herse şi un drum de strajă (Barbacana Mare). Cetatea Râşnov
nu a fost o simplă cetate de refugiu, folosită doar atunci când era semnalat un pericol iminent.
Cheltuielile necesare amenajării caselor din cetate sunt justificate numai de o prezenţă
îndelungată a comunităţii între zidurile cetăţii. Aşa se explică şi sobele cu cahle din căsuţe,
care demonstrează locuirea în cetate şi iarna, şi planul căsuţelor, tipic pentru casele burgului
medieval, cu parterul folosit pentru atelier, depozit, dar şi locuire, şi etajul ocupat, în general,
numai pentru locuire. Cercetările arheologice au descoperit 80 de căsuţe (suprafaţa medie
este de 17 m²). În cel mai înalt punct al cetăţii saşii reformaţi au ridicat în prima jumătate a
secolului al XVII-lea o capelă nouă. În timpul asediului de la 1613 partea superioară a
turnului Báthory a fost distrusă. Sub zidul prăbuşit a rămas inventarul turnului de apărare: trei
căni de cositor cu capac, arme, instrumente, unelte de fier, ghiulele de piatră, ceramică, un ac
de păr aurit şi, cea mai valoroasă parte a tezaurului, 416 monede de argint. ,,Zestrea” turnului
de apărare a fost descoperită în anul 2001.
Din nefericire, la începutul anilor 2000 a avut loc cel mai dramatic episod al istoriei
contemporane a Cetăţii Râşnov, datorită intervenţiilor distrugătoare şi ilegale ale fostului
36Ibidem 13 37Ibidem 13 38www.ran.cimec.ro 39www.cetataeataraneascarasnov.ro
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
82
administrator, fiind distruse iremediabil capelele cetăţii, în grădina cetăţii, situl dacic şi cel
medieval, prin intervenţii cu excavatorul etc. În prezent, cetatea a revenit în proprietatea
administraţiei publice locale, care face eforturi deosebite pentru păstrarea şi punerea sa în
valoare. Au fost necesare lucrări de primă urgenţă pentru consolidarea şi reabilitarea zidului
de fortificaţie, pentru reabilitarea zidului de fortificaţie dintre Turnul Bathory şi Turnul de
Nord, dezafectarea unor lucrări, reconstruirea Turnului cu Platformă şi a Terasei de artilerie
uşoară, consolidarea zonelor de zid de fortificaţie afectate în urma prăbuşirii din 2009 – în
acest scop fiind utilizate fonduri din bugetul local în valoare de peste 6,5 milioane de lei.
Biserica ortodoxă veche Sf. Nicolae40 – structură de cult/religioasă. Biserica este
monument istoric de importanţă naţională, fiind considerată drept cea mai veche biserică
ortodoxă care ni s-a păstrat cu elevaţie în sud-estul Transilvaniei. Edificiul a îndeplinit rolul
de biserică parohială pentru cartierul Dobrice şi, în general, pentru populaţia de confesiune
ortodoxă din Râşnov (români şi alţi etnici). Vechimea relativă a monumentului se bazează pe
un grafit parietal, postmedieval, cu anul 1384, aflat la vedere în vechiul altar, şi pe cea mai
veche parte din arhitectura sa, latura de răsărit. Cea mai veche pictură a bisericii datează din
jurul anului 1500 şi este de factură postbizantină.
Biserica ortodoxă nouă „Sf. Nicolae”41. În perioada 1875-1878,
la Râşnov a fost ridicată o nouă biserică de zid. În iarna anului 1885,
pictorul braşovean Mişu Popp (1827-1892), reprezentant important al
academismului românesc, a pictat tâmpla iconostasului de lemn. La 1
septembrie 1886, biserica nouă a fost sfinţită de mitropolitul Ardealului,
Miron Romanul. Pereţii interiori ai bisericii au fost pictaţi abia după
terminarea Primului Război Mondial. Lucrarea aparţine lui Capadaev şi
a fost terminată în 1929.
Biserica evanghelică42. Lăcaşul de rugăciune al saşilor
este al doilea monument medieval al oraşului ca mărime, după
cetate. Edificiul a fost dintotdeauna locul de cult al comunităţii
saşilor din Râşnov şi a stat, până la adoptarea Reformei (la
jumătatea secolului al XVI-lea), sub patronajul Sf. Apostol
Matei. Vechimea bisericii, dovedită în primul rând de elemente
arhitectonice vizibile în interior (stil romanic şi gotic), şi mai
puţin de documentele ei scrise care debutează târziu (1384), se
poate aprecia pentru secolul al XIII-lea. În pofida numeroaselor intervenţii, biserica a
conservat în mare parte structura medievală, bazilicală, cu trei nave de înălţimi diferite. În
prezent, biserica evanghelică continuă să fie cel mai important loc al memoriei comunităţii
săseşti locale.
Benefiiciind de finanţare în cadru Axei 1 a
POR 2007-2013, printr-un proiect de reactualizare şi
modernizare urbană, Centrul Istoric Râşnov 43
40Ibidem 13
sursafoto: www.asociatiarosenauturism.ro 41Ibidem 13 42Ibidem 13 43www.rasnov-turism.ro
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
83
reprezintă un al punct de reper al vieţii culturale râşnovene.
În Piaţa Unirii se regăseşte hotelul comunal ce primise numele „La Cetatea
Râşnovului” (Zur Rosenauer Burg), a cărui construcţie a început în 1874 ca răspuns la
atractivitatea turistică din ce în ce mai mare pe care o căpătase oraşul la 1900. Clădirea este în
prezent destinată creării Centrului Cultural Râşnov44. Clădirea este reprezentativă pentru
comunitatea râşnoveană din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Gasthof-ul râşnovean a
îndeplinit mai multe funcţii: restaurant, hotel, sală de festivităţi. La anul 1900, hanul comunal
,,La Cetatea Râşnovului” era considerat cel mai frumos şi cel mai mare hotel cu sală de
festivităţi din Ţara Bârsei. Clădirea romantică este considerată un exemplu reprezentativ de
eclectism pitoresc: soluţii baroce pentru gang şi scări, amenajare în stil neoclasic a sălii şi
picturii murale ce o decorează şi o faţadă, parte clasicizantă, parte neogotică, agrementată de
decorul în lemn traforat al acoperişului. În prezent, Primăria Râşnov deţine un proiect de
reabilitare şi modernizare a fostei Case de Cultură din centrul oraşului sub forma unui Centru
Cultural. Majoritatea încăperilor au primit destinaţii culturale: concerte, spectacole, expoziţii,
ateliere interactive pentru copii, mediatecă, bibliotecă, arhivă istorică, centru de studii
multiculturale. Proiectul de refuncţionalizare, mansardare şi extindere a imobilului din Piaţa
Unirii nr. 9 are o valoare de 9.782.946,77 lei.
În anul 1871 se ridică în zona Marktplatz o nouă clădire de şcoală pentru comunitatea
evanghelică şi sunt menţionaţi nouă învăţători. În perioada 1904-1905 în spatele acestei şcoli
este construită Casa comunităţii evanghelice, cu o sală de festivităţi denumită ,,Sala mare”, o
sală de sport şi un leagăn pentru copii. În perioada interbelică, Piaţa Mare a Râşnovului a
primit numele ,,Regina Maria”.
Râşnovul istoric.45 În oraşul Râşnov, pe Lista Naţională a Monumentelor Istorice din
România, alături de obiectivele istorice deja menţionate, există şi o zonă de protecţie istorică
şi arhitecturală:
Ansamblul ,,Strada Ion Luca Caragiale” (Str. I.L. Caragiale, între Str. Izvorului şi Str.
Şoimului), sec. XVIII-XIX, Lista Naţională a Monumentelor Istorice: BV-II-a-B-
11756.
Ansamblul ,,Strada Cetăţii” (Str. Cetăţii, ambele laturi ale străzilor Cetăţii şi
Şoimului), sec. XVIII-XIX, Lista Naţională a Monumentelor Istorice: BV-II-a-B-
11757.
Ansamblul ,,Strada Florilor” (Str. Florilor, între Str. Armata Română şi Str. Mihai
Viteazul), sec. XVIII-XIX, Lista Naţională a Monumentelor Istorice: BV-II-a-B-
11758.
Ansamblul ,,Pe Dobrice” (Str. Horea, Str. Cloşca, Str. Crişan), sec. XVIII-XIX, Lista
Naţională a Monumentelor Istorice: BV-II-a-B-11759.
Ansamblul ,,Piaţa Unirii” (Piaţa Unirii nr.1-22), sec. XVIII-XIX, Lista Naţională a
Monumentelor Istorice: BV-II-a-B-11760
Ansamblul ,,Strada Ion Creangă” (Str. Ion Creangă, ambele laturi), sec. XVIII-XIX,
Lista Naţională a Monumentelor Istorice: BV-II-a-B-11761.
44Ibidem 13 45Lista Monumentelor Istorice (LMI), aprobată prin Ordinul nr. 2314/8 iulie 2004 al Ministerului Culturii şi
Cultelor, publicată în,,Monitorul Oficial al României”, Partea I, an 172 (XVI), nr. 646 bis din 16 iulie 2004.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
84
O altă locaţie care respiră parfumul istoric al Râşnovului este Promenada Sissi
(Elisabeta)46, amenajată în anul 1879 şi botezată în cinstea împărătesei Austro – Ungariei:
Elisabeta (Sissi), fiica regelui Maximilian I de Bavaria (24 decembrie1837 – asasinată la 10
septembrie 1898, la Geneva), soţia împăratului Franz Josef al Austriei. Iniţiativa amenajării
a aparţinut colonelului Johann von Kaunz, comandantul regimentului de cavalerie din
Râşnov, soldaţii fiind cei care au trasat aleile, de-a lungul cărora au plantat copaci şi au
aşezat bănci. A fost construit un foişor, iar mai târziu a apărut un bufet cu terasă. Lângă
Elisabethen Promenade s-a construit şi o şcoală de înot. În anul 2012, Primăria Râşnov a
reamenajat locul de plimbare al râşnovenilor de altădată.
Un alt reper pentru trecerea timpului este
Gara Râşnov, aşezată pe Calea ferată Braşov –
Zărneşti. Calea ferată a fost construită între anii
1889-1892 de Societatea Anonimă a Căilor Ferate
Vicinale Braşov – Trei Scaune, înfiinţată la 1 mai
1890. Capitalul necesar construcţiei acestei linii a
fost asigurat de casele „Erlancer&Sohne –
Frankfurt” şi „Fraţii Sulzbach – Viena”, prin
emiterea a 5.600 de acţiuni fundamentale şi a
14.444 de acţiuni de proprietate. Realizarea căii
ferate Braşov – Zărneşti a fost motivată de exploatarea bogatelor resurse de lemn, cărbune,
piatră, produse agricole (sfeclă, cartofi), de creşterea oilor şi, nu în ultimul rând, de apariţia
fabricii de hârtie de la Zărneşti şi a fabricii de zahăr Bod. La 25-26 februarie 1891, Comisia
Tehnică a marcat în teren viitorul traseu al căii ferate, în lungime de 25,3 km. Linia a fost
proiectată şi executată de firmele „Leo Arnoldy” şi „O. Smerker” – Budapesta. Recepţia căii
ferate Braşov – Zărneşti a fost realizată la 6 iunie 1891, iar inaugurarea liniei şi deschiderea
circulaţiei trenurilor au avut loc la 24 iunie 1891.
Cabana Mălăieşti47 este prima cabană amenajată în Bucegi şi una dintre cele mai
vechi din Munţii Carpaţi. Ridicată de către SKV (SiebenburgischeKarpatenVerein) la o
altitudine de 1.578 de metri, prima clădire a fost inaugurată la 29 iulie 1882. Adăpostul de
lemn a ars în anul 1897, dar a fost refăcut după numai un an. În 1923, Casa de adăpost de la
Mălăieşti a fost distrusă de o avalanşă pornită din jgheaburile Muntelui Bucşoiu. Atunci s-a
luat decizia mutării amplasamentului din poiana de mai jos de golul alpin la adăpostul
Padinei Crucii, la o altitudine de 1.720 de metri. „Casa Mălăieşti” a fost construită în anul
1924 şi mărită în anii 1938-1939. La 4 martie 1997, clădirea a fost distrusă în întregime de un
incendiu. Reamenajarea cabanei actuale a fost finalizată în anul 2006.
Autoritatea publică locală, în exercitarea atribuţiilor sale, trebuie să asigure potrivit
competenţelor sale şi în condiţiile legii cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor
publice de interes local privind cultura. Misiunea Primăriei şi a Consiliului Local Râşnov
nu este uşoară având în vedere valoarea, complexitatea şi importanţa moştenirii istorice,
multiculturale, religioase a locuitorilor acestor ţinuturi.
Din punct de vedere instituţional, în cadrul aparatului de specialitate a fost constituită în
subordinea primarului Direcţia de Cultură Râşnov, care administrează Cetatea Râşnov şi
Casa de Cultură a oraşului (Centrul Cultural Râşnov), conform organigramei.
46www.rasnov-turism.ro sursafoto: www.asociatiarosenauturism.ro 47Ibidem 13
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
85
În ceea ce priveşte Biblioteca orăşenească Râşnov, aceasta funcţiona în condiţii improprii în
anul 2008, fiind mutată întâi într-un sediu nou din Piaţa Şcolii, apoi, în 2011, la sediul
Liceului Tehnologic. Prin programul „Biblionet” implementat de IREX România cu
finanţarea Fundaţiei Bill & Melinda Gates, Centrul de Informare şi Documentare înfiinţat cu
sprijinul Bibliotecii Judeţene a fost dotat cu echipamente şi programe specifice, moderne.
O altă instituţie de cultură este Cinematograful din Râşnov, renovat în urmă cu câţiva ani şi
care din 2013 a primit numele îndrăgitului actor Amza Pellea, gest considerat firesc de către
autorităţile locale, dat fiind că actorul a jucat în multe filme celebre turnate în vechea cetate a
oraşului. Anunţul oficial a fost făcut în cadrul Festivalului de Film Istoric din 2013.
O publicaţie deosebit de importantă pentru documentarea şi promovarea moştenirii cultural-
istorice a comunităţii este albumul ,,Râşnov. O istorie în imagini”, realizat de istoricul
Nicolae Pepene, arhivistul Bogdan Florin Popovici şi colecţionarii Victor Ştefănescu şi
Florina Rusu. Lucrarea a fost finanţată tot de Primăria Râşnov, de această dată cu sprijinul
Consiliului Judeţean Braşov.
Începând cu anul 2011, data de 1 Decembrie – Ziua Naţională a României, a devenit, la
iniţiativa primarului Adrian Veştea, Ziua Staţiunii Turistice Naţionale Râşnov.
Autoritatea publică locală este susţinută în demersul său de protejare, conservare şi, mai ales,
de punere în valoare a moştenirii culturale locale de către un număr de organizaţii şi asociaţii
non-guvernamentale şi cluburi, unele orientate către promovarea turismului (care în cazul
nostru este fundamental legat de viaţa culturală), cu ajutorul cărora se organizează
evenimente culturale (vezi Secţiunea Turism) – festivaluri, concursuri, expoziţii etc.,
devenite sau cu potenţial de a deveni emblematice pentru Cetatea Râşnov.
1.9. PROIECTE REALIZATE ŞI IMPACTUL ACESTORA
POGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL 2007-2013
Axa Prioritară 1. „Sprijinirea Dezvoltării Durabile a oraşelor – poli urbani de creştere”
Domeniul major de intervenţie 1.1
Proiectul Ascensor plan înclinat acces Cetatea Râşnov
Proiectul prevede construirea unui ascensor pe
plan înclinat pentru facilitarea accesului turiştilor
la Cetatea Râşnov, având o lungime totală de 165
de metri, un unghi de înclinare de 37 de grade şi
o capacitate de transport a instalaţiei de maxim
648 persoane/zi. Liftul cu cremalieră va avea
două staţii, una de plecare din spatele Casei de
Cultură şi a doua la Cetate. Consumul de energie
pentru acest lift este unul redus, ţinând cont că
are o contragreutate şi, totodată, este şi un mijloc
de transport ecologic. Costul de realizare a
acestei investiţii, în urma licitaţiei, este de 10.718.447 lei, cofinanţarea nerambursabilă din
partea Uniunii Europene şi Guvernului României fiind de doar 50%.
Prin implementarea acestui proiect se vor obţine următoarele rezultate:
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
86
o facilitarea accesului vizitatorilor la Cetatea Râşnov;
o reducerea duratei de acces la Cetatea Râşnov de la 24 de minute (în condiţiile utilizării
căilor de acces rutier) la 15 minute;
o creşterea numărului de vizitatori ai Cetăţii Râşnov cu cca 20%;
o creşterea nivelului calităţii vieţii pentru membrii comunităţii locale.
Valoare: 15.357.613,52 lei
Durată: Proiectul va fi finalizat în decembrie 2014.
„Proiectul integrat de reactualizare şi modernizare urbană – Centrul istoric
Râşnov”, o investiţie unică în judeţul Braşov care va da o nouă înfăţişare centrului staţiunii
prin amenajarea Pieţei Unirii ca zonă pietonală şi construirea unei parcări subterane pe două
niveluri, cu o capacitate de 100 de locuri, sub actuala piaţă,
precum şi a unui pasaj pietonal subteran.
De asemenea, centrul istoric va include un spaţiu destinat
organizării de evenimente publice, se vor amenaja spaţiile
verzi, se va reface reţeaua de iluminat public (proiectul
prevede înlocuirea stâlpilor de iluminat public cu lampadare
prinse de case pentru completarea atmosferei istorice
autentice), se vor amenaja fântâni arteziene şi se va instala mobilier stradal.
Pentru ca demararea acestui proiect să fie posibilă, vor fi executate cu finanţare din bugetul
local lucrări de deviere a reţelelor existente, în valoare de 500.000 de lei. Proiectul efectiv de
transformare a centrului istoric în zonă pietonală are o valoare totală de 12.299.057 de lei
(TVA inclus), acesta fiind preţul stabilit în urma licitaţiei.
Valoare: 18.249.765,15 lei.
Durată: Proiectul se află în derulare.
Axa Prioritară 5. Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului
Domeniul major de intervenţie 5.3
Proiectul „Promovarea potenţialului turistic al oraşului Râşnov”, implementat în
parteneriat cu Asociaţia Rosenau Turism, a avut drept obiectiv promovarea potenţialului
turistic al localităţii Râşnov, care deţine o bogată moştenire culturală, cu elemente de
unicitate. Sunt incluse în proiect celebra Cetate Ţărănescă Râşnov, Biserica Veche
Românească, Muzeul Râşnov, Biserica Evanghelică, obiceiurile şi tradiţiile zonei,
festivalurile şi sărbătorile locale.
Proiectul a urmărit:
o Promovarea potenţialului turistic al oraşului Râşnov prin activităţi de marketing
(participarea la expoziţii şi târguri, publicitate în mass-media);
o Organizarea de evenimente culturale şi artistice care să atragă turiştii şi să prezinte
atracţiile şi specificul zonei;
o Crearea unui portal de informaţii electronic, utilizat ca un ghid comprehensiv al
localităţii şi al turismului din zonă: www.rasnov-turism.ro;
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
87
o Editarea de materiale informative – ghiduri turistice, albume, reviste de istorie şi
turism, broşuri, pliante, hărţi turistice, seturi de fotografii de epocă şi fotografii
contemporane cu Râşnovul turistic, CD-uri şi DVD-uri turistice.
Valoare: 999.971,02 lei
Durată: 01.09.2009 - 31.08.2011
Proiectul „Promovarea potenţialului turistic antropic şi natural din zona
Munţilor Bucegi”, derulat prin Asociaţia Microregiunea Turistică „Munţii Bucegi”.
Proiectul a urmărit să contribuie la dezvoltarea turismului din Valea Prahovei şi zona
Râşnov-Bran prin dezvoltarea durabilă a tuturor formelor de turism în concordanţă cu
resursele turistice existente în zonă; crearea şi dezvoltarea de produse turistice de calitate,
care să motiveze cererea turistică şi să întâmpine aşteptările consumatorilor; creşterea
veniturilor obţinute din activitatea de turism; creşterea şi încurajarea investiţiilor în toate
domeniile adiacente turismului; stimularea creării de locuri de muncă.
Activităţile specifice ale proiectului sunt:
o Realizarea unui portofoliu de fotografii;
o Construirea unui portal web pentru promovarea zonei turistice Bucegi;
o Realizarea unor tipărituri de prezentare a zonei turistice: broşuri tematice cu privire la
sporturi de vară, sporturi de iarnă, cultură, istorie-artă, culte-biserici, mânăstiri,
schituri, sărbători religioase, gastronomie, evenimente, harta zonei turistice;
o Realizarea şi amplasarea unor panouri stradale.
Valoare: 948.000 lei
Axa Prioritară 3
Domeniul major de intervenţie 3.4.
Proiet Extindere Şcoala Generală nr. 2 Râşnov
Proiectul urmăreşte extinderea şcolii prin construirea a 12 săli de clasă, a 4 laboratoare, 5
cabinete, o bibliotecă, dar şi a unui spaţiu ce va fi util pentru implementarea unui program de
tip „şcoala după şcoală” desfăşurat în colaborare cu părinţii elevilor.
De asemenea, din fondurile solicitate se vor mai achiziţiona echipamente didactice şi IT
precum: table extensibile magnetice, staţii audio, un laborator mobil de limbi străine,
calculatoare portabile, videoproiectoare, multifuncţionale şi mobilier specific, în scopul
asigurării unui proces educaţional la standarde europene.
Valoare: 8.939.340 lei
Durată: Proiectul are o durată de 18 luni.
Proiectul Eficientizarea activităţilor interne ale UAT Râşnov şi furnizare servicii
on-line a urmărit interoperabilitatea sistemelor primăriei şi ale instituţiilor cu care
colaborează, dotarea sediului nou al primăriei cu echipamente IT moderne şi introducerea
unui software performant pentru achiziţiile publice.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
88
Valoare 1.382.622,82 lei
Ministerul Mediului - AFM
Construirea unui parc în Piaţa Şcolii
Proiectul Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă de la sursa Cheile
Râşnoavei şi extinderea reţelelor de canalizare menajeră în oraşul Râşnov are o valoare
de peste 10 milioane de euro şi se află în derulare.
POS MEDIU
Consiliul Local Râşnov, în parteneriat cu Consiliul Local Cristian, intenţionează să
implementeze un proiect pentru dezvoltarea colectării selective de deşeuri prin achiziţionarea
de autogunoiere şi containere, finanţat prin fonduri structurale. Valoarea proiectului este de
625.150 de euro.
SAPARD
Printr-un program SAPARD a fost realizată o investiţie de un milion de euro pentru
realizarea drumului forestier până la Cabana Diham.
PNDR
Măsura 1.2.5. Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi
adaptarea agriculturii şi silviculturii
Proiect Reablitare şi extindere drum forestier Pravita între Valea Glăjeriei şi
Cabana Diham.
Valoare: 3.765.474,99 lei
Modernizare drumuri forestiere
În total vor fi modernizaţi 22 de km de drum, respectiv următoarele tronsoane forestiere:
Valea Popii, Valea Cărbunării, Valea Neagră, Cheişoara, Valea Lungă, Valea cu Noroi,
Pârâul cu Brazi, Glăjerie, Valea Tociliţei, Valea Paltinului, Glimboc, Pârâul Ursului, Culmea
cu Afine, Golomos, Provita, Pârâul Nisipului, Ţigăneşti, Najila, Pârâul Timenului, Mălăieşti,
Valea lui Dobre, Pănicer.
Valoare: 6,5 milioane de lei.
Masura 1.2.2 Îmbunătăţirea valorii economice a pădurii
Proiect Amenajare pepinieră pe amplasamentul vechiului canton silvic Valea
Lungă
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
89
Pepiniera va avea o suprafaţă totală de 0,5 ha şi va cuprinde, pe lângă toate amenajările
moderne pentru producerea de puieţi (sole de cultură, solare, sere), şi o clădire administrativă
de 100 mp, precum şi o remiză pentru utilaje. Evident, tot prin acest proiect este finanţată şi
achiziţionarea tuturor utilajelor şi uneltelor necesare producerii puieţilor, precum şi
conectarea locaţiei la reţeaua electrică, printr-un branşament propriu de aprox 4 km. Dacă în
primii 5 ani de monitorizare UE vor fi produşi exclusiv puieţi din speciile forestiere, după
încheierea acestei perioade activitatea pepinierei va fi diversificată şi către producerea de
puieţi ornamentali, atât de necesari pentru menţinerea Râşnovului în topul oraşelor „verzi”
din România.
Proiectul a fost declarat eligibil în anul 2013.
Valoare: 960.000 euro
Administraţia Fondului Cultural Naţional
UAT Râşnov a implementat un proiect pentru înfiinţarea Muzeului Filmului Istoric.
,,Programul de Săli de Educaţie Fizică Şcolară” derulat de Compania Naţională de
Investiţii din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice
Proiectul de pe Valea Cetăţii, cu o valoare de 1.060.122 lei.
POSDRU
Proiectul Calificarea romilor, prioritate de bază pentru Primăria Râşnov are ca
obiectiv dezvoltarea competenţelor în domeniul agroturismului şi în domeniul construcţiilor
prin calificarea a 40 de persoane de etnie romă care locuiesc în oraşul Râşnov.
Valoare: 72.268 Euro
Parteneriat public-privat
La data de 16 iulie 2009 a început pe Valea Cărbunării
construirea bazei olimpice de sărituri cu schiurile,
primul centru de sărituri cu schiurile la standarde
internaţionale din România, printr-un parteneriat
exemplar între OMV România, Federaţia Română de
Schi şi Biatlon şi Primăria Râşnov.
Complexul include trei trambuline cu punctul de
construcţie la 15,35, respectiv 64 de metri, cărora li s-a
adăugat în 2012 o trambulină de 90 de metri construită
printr-un alt parteneriat de succes al Primăriei Râşnov,
de această dată cu Federaţia Română de Schi şi Biatlon
şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. Centrul
mai dispune de o instalaţie de producere a zăpezii
artificiale şi o instalaţie de udat, iar în zona de aterizare
există o suprafaţă artificială şi gazon natural, astfel încât trambulinele pot fi folosite pe
întreaga durată a anului.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
90
2. SERVICIILE DE UTILITĂŢI PUBLICE
2.1 INFRASTRUCTURA DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI CANALIZARE
În anul 2008, oraşul Râşnov a fost beneficiarul proiectului Extindere şi Reabilitare reţea
canalizare menajeră cartier Florilor şi Primăverii, în valoare de 7.978.799 lei, în cadrul
Programul Phare 2006 CES – „Schema de investiţii pentru sprijinirea iniţiativelor sectorului
public în sectoarele prioritare de mediu”.
Pentru îmbunătăţirea situaţiei existente, a fost accesată o finanţare pentru proiectul
„Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă de la sursa Cheile Râşnoavei şi extinderea
reţelelor de canalizare menajeră în oraşul Râşnov”. Finanţarea în valoare de peste 10 milioane
de euro a fost obţinută de la Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, iar proiectul se află
în derulare.
Sistemul de alimentare cu apă în sistem centralizat al oraşului Râşnov are drept sursă de
alimentare Cheile Râşnoavei, în acest scop existând drenaje de-a lungul pârâului Valea Cheii.
Prin proiectul aflat în derulare se meţin sursele de captare a apei existente pe teritoriul
administrativ al oraşului, se realizează o nouă conductă de aducţiune în zona captării, se
amenajează un rezervor de stocare cu un volum de 200 mc (faţă de 100 mc cel vechi), precum
şi o nouă reţea de distribuţie a apei potabile, modernă, realizată din polietilenă. De asemenea,
vechea staţie de clorinare a apei fiind subdimensionată şi uzată moral, se impune realizarea
unei noi staţii de clorinare amplasată în zona rezervoarelor existente. Proiectul mai prevede
amenajarea pe reţelele de distribuţie a unor cămine de vane pentru reglarea debitelor de apă,
sisteme de golire, de aerisire, a unui număr de 2.350 de branşamente prevăzute cu dispozitive
individuale de monitorizare a volumelor de apă distribuite tip apometru, precum şi
amenajarea a trei staţii de tip hidrofor în cartierele Valea Cărbunării şi Dobricea, Valea
Cetăţii, şi în zona străzilor Gheorghe Lazăr şi Nicolae Bălcescu.
În prezent, numărul de locuinţe legate la reţea este de 2.646 (81 străzi), iar lungimea reţelelor
de alimentare cu apă potabilă este de 56,53 km.
În zona noilor construcţii turistice existente pe Valea Glăjeriei sau Valea Râşnoavei, care se
alimentează prin puţuri forate sau captări de izvoare, se recomandă prin PUG realizarea unor
sisteme centralizate de alimentare cu apă cu o singură sursă, captări de izvoare, rezervoare de
compensare, o distribuţie centralizată şi exploatare de către o unitate de specialitate, fiind
astfel posibil ca distribuţia apei să se facă pe cale gravitaţională, cu consumuri minimale de
energie. Pe de altă parte, utilizarea puţurilor forate pune problema consumurilor de energie
electrică, costisitoare şi cu probleme în exploatare determinate de orice echipamente aflate în
funcţiune continuă.
Ca rezervă pentru eventuale dezvoltări ulterioare ramâne şi utilizarea captării de apă a fostei
uzine Chimica Râşnov, care permite de asemenea distribuţia gravitaţională în localitate, la un
preţ mult mai redus faţă de alte soluţii propuse. În acest caz sunt necesare recondiţionarea şi
completarea staţiei existente cu o treaptă suplimentară de filtrare.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
91
Pentru îmbunătăţirea (modernizarea) condiţiilor de exploatare este necesară asigurarea unui
program de monitorizare a presiunilor din reţelele de distribuţie, în punctele importante, cu
montarea de manometre şi instalaţii telemetrice de transmitere la un post dispecer comun. De
asemenea, este necesară montarea de echipamente de măsurare a nivelului apei în rezervoare
şi transmiterea datelor la postul dispecer.
Necesităţile de dezvoltare în ceea ce priveşte captarea şi distribuţia apei potabile sunt:
1. Captare apa zona 7 izvoare;
2. Reţea distribuţie apă pe Strada Glăjeriei, zona DN 73A, Colţii Cheii;
3. Reţea canalizare pe Strada Glăjeriei, zona DN73A, Colţii Cheii;
1. Reţele distribuţie apă Zona Verze;
2. Reţele distribuţie apă DN73 (Calea Braşovului, partea stângă spre Cristian);
3. PUZ Valea Cărbunării.
Sistemul de colectare a apelor uzate este separat pentru ape uzate menajere şi ape pluviale.
În ceea ce priveşte apele uzate menajere, colectarea acestora este asigurată pentru cca 50%
din străzile oraşului, pe 67 străzi. Pentru străzile Valea Cetăţii şi M. Viteazu este necesară o
reţea nouă pe partea imobilelor cu număr impar deoarece nu se pot racorda la reţeaua
existentă din cauza reţelei pluviale. În prezent, numărul de locuinţe legate la reţeaua de
canalizare este de 1.629, iar lungimea reţelei de canalizare este de 33,22 km48.
Evacuarea apelor uzate se face printr-un colector de canalizare cu secţiuni ovoid la staţia de
epurare a municipiului Braşov, care preia pe traseu şi apele uzate din comunele Cristian şi
Ghimbav.
Pentru viitor se prevede extinderea reţelei de canalizare menajeră pe toate străzile existente,
cea mai importantă fiind extinderea pe strada Caraiman (DN 73), în zona centrală a localităţii.
Din cauza drumului naţional este necesară executarea reţelelor de canalizare pe ambele părţi
ale străzii. Pentru dotările turistice de pe Valea Glăjeriei şi Valea Râşnoavei este necesară
prelungirea reţelei de canalizare existente în zonele respective, realizându-se un sistem cu
funcţionare gravitaţională.
Necesarul investiţional pentru perioada următoare se referă la reţeaua de canalizare din
zonele:
1. Cartier Matei Basarab;
2. Cartier Câmpului – Zona IAS;
3. Cartier Cetăţii;
4. Cartier Mihai Viteazu;
5. Cartier Predeal;
6. PUZ Primăverii 2;
7. DN73 (Calea Braşovulu, partea stângă spre Cristian);
8. PUZ Verze;
9. Strada Gării – Strada Soarelui – reabilitare colector;
10. PUZ Valea Cărbunării;
48 Instituţia Prefectului Judeţul Braşov
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
92
11. Strada Gării – Zona Industrială;
12. Strada Grădinarilor.
Pentru apele pluviale există în prezent reţele şi colectoare de canalizare pluvială în zona
centrală a oraşului, precum şi în cartierul Primăverii, cu descărcare în apele colectate în
pârâul Ghimbăşel şi pe strada Vânători. În celelalte zone evacuarea apelor pluviale se face
prin rigole.
Reţelele de canalizare pluvială din orasul Râşnov sunt:
1. Valea Cărbunării – I.L.Caragiale (sub Pleasa) – Emisar Ghimbăşel;
2. Str. Crişan – Horia – Cloşca – I.L.Caragiale –Emisar Ghimbăşel;
3. Str. Romulus Cristoloveanu – I.L.Caragiale – Emisar Ghimbăşel;
4. Valea Cetăţii – M. Viteazu – Cvartal ISR – Emisar Ghimbăşel;
5. Str. Republicii – Florilor – Piaţa Nouă – Emisar Ghimbăşel;
6. Str. Armata Română – Cvartal Centru Nord – Vulcanului – Emisar Ghimbăşel.
Necesarul de dezvoltare în acest sector se referă la:
1. Cartier Primăverii PUZ I şi PUZ II – Subtraversare DN73 – Emisar Ghimbăşel;
2. Cartier II – Subtraversare DN73 – Uzinei – Emisar Ghimbăşel;
3. Cartier I – Str. A. Vlaicu – Uzinei – Emisar Ghimbăşel;
4. Reabilitare Cartier Florilor I.
Exploatarea instalaţiilor de apă din oraşul Râşnov se face de catre Societatea „GOSCOM”
Râşnov, aflată în administrarea Consiliului Local Râşnov. Societatea asigură şi exploatarea
instalaţiilor de apă şi canalizare din comuna Cristian, situată la nord de oraşul Râşnov, la cca
2 km distanţă.
La nivelul judeţului Braşov a fost întocmit Masterplanul pentru sectoarele de apă şi apă
uzată, în cadrul proiectului Asistenţă tehnică pentru pregătirea proiectelor ISPA
005/RO/16/P/PA/001-03. Pe termen lung, Masterplanul prevede următoarele investiţii pentru
oraşul Râşnov:
realizarea colectorului de canalizare Zărneşti-Râşnov;
lucrări la surse de apă aducţiune nouă Cristian-Râşnov;
lucrări de tratare a apei (staţie pompare nouă, staţie de clorinare);
reţele de distribuţie (reabilitarea reţelei de distribuţie în Râşnov, program de înlocuire
a reţelei de distribuţie);
canal (reabilitare reţea de canalizare în Râşnov, creşterea capacităţii colectorului
Râşnov-Braşov, program de înlocuire a conductelor de canalizare, sistem de colectare
a apei pluviale).
2.2 INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT Oraşul Râşnov are acces la infrastructura rutieră şi la calea ferată, acest lucru reprezentând un
avantaj competitiv al localităţii, alături de apropierea de municipiul Braşov.
Infrastructura rutieră
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
93
Oraşul Râşnov este un important nod rutier, aici intersectându-se drumurile care fac legătura
Ardealului cu Ţara Românească, oraşul fiind aşezat pe vechiul drum comercial care lega
Braşovul de Câmpulung Muscel.
Oraşul este străbătut de următoarele drumuri naţionale:
traseul drumului naţional DN 73 (E574), la 5 km de Cristian, la
12 km de Braşov şi la 12 km de Bran;
traseul drumului naţional DN 73A, la 12 km de Zărneşti şi la 22
km de Predeal;
traseul drumului naţional DN 1E, la 9 km de Poiana Brasov.
Drumurile naţionale de pe teritoriul oraşului sunt în stare bună, fiind asfaltate în totalitate.
Drumul naţional DN1 este de multe ori aglomerat pe tronsonul Bucureşti-Braşov datorită
fluxului mare de turişti existent spre Valea Prahovei şi a tranzitului intens în această zonă. În
sezonul de iarnă şi cel de vară, precum şi în perioada sărbătorilor şi la sfârşit de săptămână, se
produc deseori blocaje severe în trafic, creând disconfort turiştilor.
Oraşul este străbătut de asemenea de drumul judeţean DJ 101, care este prevăzut în Planul de
Dezvoltare a Regiunii Centru ca unul dintre drumurile prioritare pentru reabilitare şi
modernizare în perioada 2014-2020.
Reţeaua stradală majoră este formată din traseele principalelor drumuri publice care
traversează oraşul, din străzile care conduc fluxurile importante de trafic către aceste drumuri
şi alte câteva străzi care asigură legăturile interzonale, respectiv străzi de categoria III şi IV.
Străzile din oraş sunt asfaltate în proporţie de 90%, în ultimii ani realizându-se lucrări intense
de asfaltare, precum şi pentru amenajarea de noi drumuri în zonele în care s-au construit
cartiere rezidenţiale.49
În prezent se află în derulare un proiect finanţat din fonduri europene în cadrul POR 2007-
2013, prin care, pe lângă amenajarea centrului istoric al oraşului, este prevăzută şi construirea
unei parcări subterane cu o capacitate de 100 de locuri şi a unui pasaj pietonal subteran. Cu
toate acestea, capacitatea parcărilor existente ramâne insuficientă, o necesitate specială
înregistrându-se în cazul dotărilor şi obiectivelor turistice. Astfel, în zona Cetăţii este
necesară construirea unei parcări spraetajate pentru autovehicule, astfel încât spaţiul ce poate
fi disponibilizat în acest scop să fie utilizat cu eficienţă maximă.
Traficul în oraş este aglomerat, în principal din cauza traficului de tranzit, iar parcul auto este
în mare parte neperformant, ceea ce produce atât poluarea aerului, cât şi poluare fonică.
Necesitatea devierii traficului greu reprezintă o prioritate investiţională în domeniu.
În oraş nu există piste pentru circulaţia bicicletelor şi nici un sistem de alei pietonale care să
lege principalele obiective din localitate.
Drumuri forestiere
49 Instituţia Prefectului Judeţul Braşov
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
94
În martie 2007 a fost declarat eligibil proiectul Primăriei Râşnov pentru realizarea drumului
forestier până la Cabana Diham, o investiţie de un milion de euro finanţată printr-un program
SAPARD. Un proiect similar era dezvoltat şi de Oraşul Buşteni, cele două proiecte fiind
realizate în cadrul Asociaţiei de Dezvoltare Durabilă „Munţii Bucegi”, în scopul creării unei
legături directe peste munţi între Râşnov şi Buşteni.
În anul 2009 a fost finalizată construirea drumului forestier Proviţa, cu o lungime de 7 km,
între Valea Glăjeriei şi Cabana Diham, lucrare realizată cu fonduri de la Uniunea Europeană.
În prezent se află în derulare proiectul Modernizare drumuri forestiere, de asemenea cu
finanţare europeană (cu o valoare de 6,5 milioane de lei), prin care vor fi modernizaţi în total
22 de km de drum.
Infrastructura feroviară
Teritoriul oraşului Râşnov este străbătut de calea ferată Braşov-Zărneşti, cu staţia şi halta
Râşnov, şi de un racord CF industrial (Romacril). De aici se poate face transportul de
persoane prin intermediul cursei de persoane spre oraşul Zărneşti sau municipiul Braşov.
Intersecţiile drumurilor naţionale cu calea ferată sunt amenajate la nivel.
Gara Râşnov nu este amenajată şi modernizată.
În ceea ce priveşte impactul asupra dezvoltării viitoare a localităţii, Autostrada Transilvania
prezintă o mare importanţă pentru oraşul Râşnov. Aceasta este proiectată a parcurge ruta de
la nord-vest de Braşov pâna la Oradea, la graniţa cu Ungaria, şi deserveşte oraşele Braşov,
Făgăraş, Sighişoara, Tg. Mureş, Cluj, Oradea. Secţiunea Predeal-Braşov (Cristian) are
impact pentru oraşul Râşnov, ceea ce oferă perspectiva creşterii accesibilităţii şi atractivităţii
oraşului şi zonelor sale turistice.
În acest context, Planul Integrat de Dezvoltare Urbană pentru Polul de Creştere Braşov
prevede necesitatea realizării şoselei de centură Cristian-Râşnov, racordată la autostradă. În
acelaşi scop, PUG Râşnov prevede şi realizarea nodului rutier Râşnov necesar accesului
autovehiculelor de pe DN 73 şi DN 73A la autostradă (la km 162+150, în apropierea
intersecţiei actuale între DN 73 şi DN 73A).
Studiile de trafic50 au prognozat pe reţeaua existentă (în ipoteza fără autostradă) o creştere a
numărului de vehicule pe DN 73 Braşov-Râşnov de la 10.276 în 2005 la 25.367 în 2025, iar
pe DN 73A de la 2.684 în 2005 la 23.613 în 2025. Conform aceloraşi studii, tot pentru anul
2025, valorile de trafic atras de autostradă sunt de 16.144 vehicule pe tronsonul Predeal-
Râşnov şi de 32.318 vehicule pe tronsonul Râşnov-Cristian.
2.3 TRANSPORTUL ÎN COMUN
Având în vedere apartenenţa sa la Polul de Creştere Braşov, sistemul de transport public
trebuie proiectat la nivel metropolitan, pentru a se asigura conexiunea şi fluenţa traficului
între localităţi, pentru toate categoriile de populaţie.
50 PUG
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
95
Un deziderat important pentru asigurarea unui transport în comun durabil este promovarea
transportului public cu mijloace auto ecologice, care, pe lângă exploatarea utilitară, pot folosi
şi scopurilor turistice.
În ceea ce priveşte situaţia actuală la nivelul oraşului Râşnov, transportul de persoane se
poate face cu autobuze ale firmelor de transport spre localităţile învecinate sau apelând la
serviciile de transport persoane în regim de taxi. Conform www.listafirme.ro, în anul 2013 au
funcţionat o firmă cu obiectul de activitate Alte transporturi terestre de călători şi şase firme
care asigurau transportul persoanelor în regim de taxi.
În oraş există 3 staţii din care se pot accesa curse de autobuz către Braşov şi 3 către Bran.
Conform PUG aflat în curs de aprobare, staţiile de transport în comun din oraş se află pe
partea carosabilă, constituind un obstacol în derularea traficului.
2.4 MANAGEMENTUL DEŞEURILOR Proiectul „Sistem Integrat de Management al Deşeurilor în judeţul Braşov” a fost structurat în
două etape.
Prima dintre acestea a fost finanţată prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu 2007-
2014 şi include:
Închidere depozite neconforme de deşeuri (Făgăraş, Codlea, Săcele, Râşnov, Rupea,
Victoria);
Staţie de sortare (capacitate totală 24.700 t/an) şi staţie de tratare mecano-biologică
zona Făgăraş (capacitate totală 17.000 t/an);
Staţie de transfer zona Rupea (capacitate totală 6.600 t/an);
Platformă de stocare temporară Măieruş.
În Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor este prevăzut ca în judeţul Braşov să
funcţioneze două depozite ecologice:
Depozitul ecologic zonal de la Braşov operat de către S.C. FIN-ECO S.A. Braşov a
fost pus în funcţiune în 2004, iar anul estimat de închidere este 2029. Depozitul deserveşte un
număr de 450.000 de locuitori din municipiul Braşov şi localitatile arondate Bod, Bran,
Budila, Cristian, Dumbrăviţa, Feldioara, Fundata, Ghimbav, Hălchiu, Hărman, Moieciu,
Ormeniş, Poiana Mărului, Prejmer, Sânpetru, Şinca, Tărlungeni, Vama Buzăului, Teliu,
Codlea, Săcele, Predeal, Râşnov şi Zărneşti.
Depozitul ecologic în zona Făgăraşului, a cărui construire a fost întârziată din cauza
unor probleme legate de identificarea exactă a locaţiei.
Pentru cea de-a doua etapă va fi solicitată o finanţare în CFM 2014-2020, respectiv prin
Programul Operaţional Infrastructură Mare, pentru realizarea unei instalaţii de tratare a
deţeurilor – o staţie de neutralizare şi valorificare a deşeurilor menajere la Braşov.
Situaţia concretă a oraşului Râşnov în ceea ce priveşte managementul deşeurilor se prezintă
după cum urmează:
În anul 2008 depozitul de deşeuri de la Râşnov (în suprafaţă de 2,4 ha) a fost închis ca
urmare a normelor de mediu impuse de Uniunea Europeană.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
96
Serviciul de salubrizare al oraşului (precolectare, colectare, transport şi depozitare
deşeuri municipale) se desfăşoară sub controlul autorităţilor publice locale, prin gestiune
delegată, de către S.C. Goscom Cetate Râşnov S.A (cu capital majoritar UAT Râşnov,
64.75%, restul acţionari persoane fizice).
S.C. Goscom Cetate Râşnov S.A realizează colectarea gunoiului menajer şi
transportul acestuia la staţia de transfer realizată în oraşul Râşnov.
Staţia de Transfer Râşnov este realizată în colaborare cu SC.FIN-ECO SA Braşov,
Primăria Râşnov contribuind cu terenul, iar FIN-ECO realizând investiţia în valoare de
160.000 de euro.
În baza unui plan local de gestionare a deşeurilor menajere se realizează colectarea
selectivă de la sursă (domiciliu), în paralel cu acţiuni de conştientizare în şcoli şi în rândul
populaţiei.
În 2012, prin programul de colectare selectivă în care sunt implicaţi toţi râşnovenii
care locuiesc la case, din cantitatea totală de deşeuri colectată la nivelul oraşului şi predată
staţiei de transfer şi depozitului de la Braşov (3.995,88 tone), 765,68 tone au fost colectate
selectiv, reprezentând 19,17% din total.
Compoziţia deşeurilor care ajung la depozitul ecologic SC FINECO SA Braşov se
prezintă în felul următor:
- deşeuri biodegradabile 21,5%;
- textile 20%;
- plastic 15%;
- hârtie, carton 10%;
- sticlă 5%;
- deşeuri inerte 8%;
- metal 5,5%;
- alte materiale 15%.
În dotarea GOSCOM intră:
- containere de 4mc pentru deşeuri – 37 bucăţi;
- autocontainieră pentru containere de 4mc – 1 bucată;
- autogunoieră de 18mc pentru recipienţi, europubele şi eurocontainere – 1bucată;
- buldoexcavator pe şenile, cu lamă – 1 bucată;
- tractoare U650 cu remorci – 2 bucăţi;
- europubele de 120lt şi 240lt – 1.250 bucăţi;
- eurocontainere de 1,1mc – 155 bucăţi.
Primăria oraşului Râşnov şi operatorul de salubrizare urmăresc promovarea unor
proiecte în vederea modernizării sistemului de colectare, reciclare, transport, stocare deşeuri,
precum şi a sistemului de curăţenie stradală.
Consiliul Local Râşnov, în parteneriat cu Consiliul Local Cristian, intenţionează să
implementeze un proiect pentru dezvoltarea colecării selective de deşeuri prin achiziţionarea
de autogunoiere şi containere, finanţat prin fonduri structurale. În urma implementării acestui
proiect, în valoare de 625.150 de euro, se aşteaptă o îmbunătăţire a colectării deşeurilor, în
special în ceea ce priveşte colectarea selectivă, precum şi un nivel îmbunătăţit de informare şi
educare în rândul celor 16.000 de locuitori ai Râşnovului. Vor fi achiziţionate 5.060 de
europubele cu care vor fi dotate gospodăriile din localitate, dar şi 100 de instalaţii de compost
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
97
în care vor fi reciclate deşeurile biodegradabile. Alte 220 de containere vor fi amplasate în
zone ale oraşului pentru iniţierea colectării selective. Tot prin intermediul proiectului vor fi
achiziţionate trei autogunoiere, iar personalul va beneficia de pregătire specifică în
exploatarea şi întreţinerea sistemului de gestionare a deşeurilor menajere.
În Râşnov, colectarea şi transportul deşeurilor pre-colectate în punctele de pre-colectare se
face cu autogunoiere cu capacităţi cuprinse de regulă între 16 şi 18 mc, dar şi cu alte tipuri
dimensionale în măsura în care acestea sunt justificate din punct de vedere economic sau
funcţional.
Având în vedere dezvoltarea localităţii (atât în sfera turismului, cât şi a zonelor rezidenţiale
cu locuinţe de vacanţă), putem presupune o creştere importantă a cantităţilor de deşeuri
generate, fiind indicat ca autoritatea locală să urgenteze înfiinţarea spaţiilor cu dotări
specifice activităţii de colectare diferenţiată şi de depozitare temporară, în special a deşeurilor
provenite din ambalaje (vezi modelul Bran sau Predeal descris în PRGD Regiunea 7 Centru).
Managementul deşeurilor va fi preluat de către operatorul judeţean.
2.5 ILUMINATUL PUBLIC Orasul Râşnov este alimentat din sistemul naţional de alimentare cu energie electrică,
respectiv reţelele de transport de 20 sau 110 kv. Teritoriul administrativ al oraşului este
străbătut în partea vestică de LEA 400 kv Bradu-Braşov (de la stâlpul 365 la stâlpul 378),
pusă în funcţiune în anul 1980.
Racordarea localităţii se face printr-o staţie de transformare 110/20 kv situată în zona fabricii
de scule, unitatea 2. De la staţia de transformare pleacă reţele de 20 kv la care sunt racordate
19 posturi de transformare de 20/0,4 kvA. Din aceste posturi pleacă reţele de distribuţie de
0,4 kv pe toate străzile localităţii, pentru alimentarea clădirilor existente.
Reţeaua de joasă tensiune de 380 V este montată în general aerian, pe stâlpi din beton armat,
iar în noile cartiere de locuit sunt cabluri montate subteran.
Având în vedere creşterea gradului de dotare cu aparate electrice şi noile construcţii, se vor
reevalua posturile de transformare existente şi se vor executa posturi noi amplasate în
centrele de consum.
Prin studiile tehnice întocmite de catre SC Electrica SA se propune înlocuirea liniilor de joasă
tensiune pe majoritatea strazilor şi crearea unui post nou de transformare în zona străzii
Teiului.
Pe valea Glăjeriei există o hidrocentrală în amonte de staţia de captare a fostei uzine chimice
cu o capacitate de 400 kvA. Hidrocentrala funcţionează de cca 70 de ani şi este legată la
sistemul naţional de distribuţie printr-o linie de 20 kv. La această linie de 20 kv sunt
racordate pensiunile şi casele de vacanţă din zonă, prin posturi de transformare de 20/0,4 kv.
2.6 SPAŢII VERZI În prezent, spaţiile verzi cuprinse în intravilanul localităţii corespund unui raport de 26,5mp
pe cap de locuitor, valoare care depăşeşte cerinţele minime impuse de legislaţie. Concret,
zonele verzi ocupă o suprafaţă de 43,67 ha, reprezentând 3,92% din intravilanul existent.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
98
Zona verde este slab reprezentată ca procent din totalul intravilan, fiind formată din parcuri,
zone verzi de protecţie pentru căile majore de comunicaţie, reţelele tehnico-edilitare şi
cursurile de apă.
Prin PUG-ul actual se propune creşterea zonei Spaţii verzi, sport agrement, protecţie până la
5,11% din intravilanul propus, respectiv până la o suprafaţă de 86,91ha – urmând astfel a se
depăşi nivelul de 50 mp/ cap locuitor. În acest scop, se inteţionează ca în cazul zonelor noi de
locuinţe să se prevadă amenajarea de zone verzi pe cel puţin 25% din suprafeţe, precum şi
amenajarea de zone verzi, terenuri de sport şi realizarea unor zone verzi de protecţie pentru
infrastructura majoră şi unităţile de producţie industriale şi agro-zootehnice, dar şi de-a
lungul cursurilor de apă.
Oraşul dispune de locuri de joacă amenajate în zonele I.L. Caragiale, Piaţa Şcolii, Florilor,
Promenadă şi Gh. Lazăr.
În Râşnov există 4 parcuri, incluzând aici şi Promenada Elisabeta. Acestea au fost amenajate
atât prin atragerea unor fonduri nerambursabile, cât şi prin surse de la bugetul local, cu
contribuţia angajaţilor Ocolului Silvic.
Utilizându-se o finanţare din partea Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile prin
Programul naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în
localităţi, Parcul din Piaţa Şcolii a beneficiat de amenajare peisagistică deosebită la
standarde moderne, de iluminat nocturn, spaţiu de joacă pentru copii, mobilier specific şi o
fântână arteziană. Aleile au fost refăcute şi mărginite de arbori – platani, care i-au atras
denumirea de „parcul cu platani”.
Parcurile de pe strada I.L. Caragiale şi din piaţa veche au fost amenajate pe locurile unor
foste depozite de gunoi, cu sprijinul angajaţilor Ocolului Silvic. Promenada Sissi a
beneficiat de asemenea de amenajări finanţate de la bugetul local, destinate reînvierii
amprentei istorice care caracterizează acest loc. Aleile au fost asfaltate, a fost instalat
sistemul de iluminat, a fost montat mobilier urban şi au fost dotate trei campinguri.
În ceea ce priveşte înfrumuseţarea peisagistică a oraşului, aceasta a reprezentat o
preocupare constantă a edililor, care, utilizând resursele de muncă disponibile în baza Legii
416/2001 privind venitul minim garantat, au dispus plantarea de flori, gard viu, arbuşti,
diverse alte plante ornamentale, gazon, şi vopsirea scoarţei copacilor. În zona I.L. Caragiale
locuitorii şi vizitatorii pot admira acum o grădină de trandafiri. Au fost luate măsuri pentru
toaletarea profesionistă a alianiamentelor stradale, de asemenea cu ajutorul personalului
angajat al Ocolului Silvic.
Unul dintre obiectele de activitate ale SC GOSCOM Cetatea Râşnov SA este întreţinerea
spaţiilor verzi aflate pe teritoriul administrativ al localităţii, activitate constând în colectarea
gunoaielor din locuri publice în coşuri de gunoi, măturarea şi stropirea străzilor, scuarurilor,
pieţelor. În acest scop, societatea are în dotare trei tractoare, două remorci, o instalaţie de
stropit căi publice, un buldoexcavator.
2.7 ENERGIE TERMICĂ Principala sursă de încălzire a construcţiilor şi pentru asigurarea apei calde din oraşul Râşnov
sunt centralele termice care funcţionează pe bază de gaze naturale. De asemenea, din raţiuni
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
99
financiare, se mai folosesc sobe cu lemne, radiatoare electrice cu ulei, sau alte improvizaţii –
toate caracterizându-se printr-un randament diminuat şi un confort scăzut. În plus, emisiile
provenite de la centralele termice reprezintă o sursă de poluare a atmosferei.
Alte soluţii mai economice pentru furnizare energiei termice pot fi:
- centrale termice cu combustibil solid, cazane cu gazificare;
- panouri radiante electrice;
- instalaţii solare pentru prepararea apei calde de consum, pompe de caldură, turbine
eoliene, turbine hidraulice.
Situaţia de faţă a survenit după dezafectarea centralelor termice de cvartal în urma neachitării
cheltuielilor de întreţinere de către locatari, pe fondul unei situaţii economice precare a
oraşului din urmă cu 15 ani.
Oraşul este alimentat cu gaze naturale din conducta de înalta presiune (magistrala) Dn 250
mm ce leagă fronturile de captare din bazinul Mediaş cu localităţile din judeţul Braşov, prin
conducte magistrale.
În partea de nord a oraşului, lângă fosta uzină Chimica, exista o staţie principală de reglare,
predare-primire, de la care pleacă conducte de presiune redusă în cartierul Chimica şi o
conductă de medie presiune pâna la fosta fabrica de scule (FSR). În incinta fabricii există o
staţie de reglare de sector de la care pleacă reţele de distribuţie în localitatea Râşnov.
Sistemul de distribuţie a gazelor naturale este în prezent depăşit în urma creşterii numărului
de consumatori, impunându-se realizarea unor studii pentru implementarea unor sisteme şi
tehnologii corecte şi moderne de alimentare cu energie termică, în conformitate cu noile date
ale consumului.
Reţelele sunt executate de 10-15 ani, se încadrează în durata normală de exploatare şi nu este
necesară încă înlocuirea lor. Pentru zonele în care se realizează noi construcţii se vor executa
extinderi cu conducte noi de polietilenă, care au durata normală de exploatare de 50 de ani.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
100
3. AMENAJAREA TERITORIULUI, DEFINIREA ŞI DETERMINAREA ARIEI
FUNCŢIONALE
3.1 Analiza situaţiei existente PUG, PATJ În ceea ce priveşte documentaţia de planificare urbană PUG Oraş Râşnov şi, respectiv,
Raportul de Mediu aflat în curs de aprobare, acestea se referă la date existente la nivelul
anului 2012.
Obiectivul general al Planului Urbanistic General este dezvoltarea spaţială economico-
socială durabilă şi echilibrată pe ansamblul teritoriului studiat, în paralel cu protecţia,
conservarea şi reabilitarea mediului natural şi construit.
Concluziile PUG asupra situaţiei existente la nivelul localităţii sunt:
pe amplasamentul oraşului Râşnov nu există poluări istorice;
trebuie urgentată realizarea proiectelor privind managementul integrat al deşeurilor;
trebuie implementate măsurile din programele de conformare privind necesitatea de
înlocuire a reţelei de distribuţie a apei şi de reabilitare a canalizării localităţii; se impune adoptarea unor măsuri adecvate pentru reducerea poluării, în special pentru
râul Pănicel.
Disfuncţionalităţile identificate prin intermediul PUG sunt:
Oraşul este străbătut de pârâul Ghimbăşel, care nu este regularizat pe întregul parcurs;
Oraşul deţine o valoroasă zonă urbanistică de rezervaţie de arhitectură, care trebuie
protejată, şi se impune de urgenţă întocmirea unor documentaţii de specialitate care să
reglementeze condiţiile de construire, remodelare sau restaurare;
În privinţa fondului de locuinţe existent, acesta se află în mare parte în proprietate
particulară şi doar resursele proprietarilor vor schimba situaţia actuală;
Comfort scăzut oferit de locuinţele colective;
Deficit de dotări complementare locuirii (dotări de învăţământ, sănătate, comerţ
alimentar şi nealimentar, sport şi agrement, spaţii verzi şi servicii diverse);
Lipsa rezervei de terenuri (terenuri libere în proprietatea administraţiei locale) pentru
dezvoltarea funcţiunilor de interes public;
Creşterea emisiilor de noxe gazoase şi pulberi generate de agenţii economici care
utilizează echipamente uzate şi neperformante, de arderea necontrolată a deşeurilor, a
miriştilor şi a deşeurilor vegetale, precum şi de intensitatea traficului rutier şi parcul auto în
cea mai mare parte neperformant;
DN 73 traversează zona de locuit, fapt ce îngreunează traficul pe drumul naţional, dar
creează în acelaşi timp şi un număr mare de intersecţii periculoase în intravilanul oraşului;
Existenţa multor intersecţii neamenajate, lipsite de vizibilitate;
Staţiile de transport în comun sunt amplasate pe partea carosabilă, constituind un
obstacol în derularea traficului;
Sunt necesare regularizarea pârâului Ghimbăşel pe tot parcursul acestuia pe teritoriul
oraşului şi consolidarea malurilor.
Prezentul PUG încearcă o reconfigurare a zonificării funcţionale a oraşului. În urma analizei
situaţiei existente s-a observat o tendinţă de dezvoltare total aleatorie şi haotică. Aceasta
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
101
creează incompatibilităţi funcţionale, zone destructurate şi un mod total ineficient de utilizare
a terenului.
PUG-ul propune creşterea intravilanului oraşului prin trecerea unei suprafeţe de 587,2 ha din
extravilan în intravilan, ceea ce va determina o scădere a suprafeţei extravilanului cu
aproximativ 4%. Suprafaţa intravilanului propus prin actualizarea PUG Oraşul Râşnov este
de 1.703,33 ha, reprezentând 11,25% din suprafaţa totală a teritoriului oraşului. Limita
intravilanului propus include toate suprafeţele de teren ocupate de construcţii, precum şi
suprafeţele necesare dezvoltării localităţii pe o perioadă de 7-10 ani. Teritoriul intravilan a
fost împărţit în unităţi teritoriale de referinţă (UTR-uri), fiecare unitate teritorială de referinţă
având unul sau mai multe trupuri. Acestea sunt zone convenţionale din localitate care
prezintă caracteristici similare din punct de vedere funcţional şi morfologic şi aceleaşi
tendinţe de dezvoltare.
În cadrul PUG s-au stabilit şi suprafeţele de teren care, alături de cele existente, vor forma
noul intravilan. Extinderile propuse au fost făcute de comun acord cu autorităţile locale, ca
urmare a solicitărilor populaţiei de a construi locuinţe unifamiliale şi spaţii destinate
activităţilor de comert, servicii şi mică producţie.
Zona de locuinţe reprezintă 58,02% din teritoriul intravilanului propus. Extinderea destinată
zonei de locuinţe este desfăşurată de-a lungul DJ 101, zona fiind cunoscută sub numele de
Glăjerie. Prin această extindere se urmăreşte omogenizarea, unificarea trupurilor de intravilan
existent rezultate din diverse documentaţii de urbanism aprobate (PUD/PUZ), crearea unei
unităţi compoziţionale a unei zone dezvoltate în prezent total haotic. Acest lucru se poate
realiza prin trasarea, cu caracter orientativ, a unor trasee de străzi ce au rolul de a orienta
parcelările viitoare.
Zona mixtă (instituţii publice, servicii şi locuinţe, mică industrie, depozite şi prestări
servicii) reprezintă 7,6% din teritoriul intravilan propus.
În cadrul organizării viitoare a oraşului Râşnov sunt menţinute dotările comerciale şi de
servicii existente. Prin delimitarea zonelor mixte de dotări, servicii şi funcţiuni reprezentative
se încearcă gruparea acestora în zone de interes de-a lungul unor artere de circulaţie
importante şi cu potenţial polarizator, pentru obţinerea unei configuraţii morfo-structurale a
localităţii bine definite.
Prezentul PUG propune transformarea prin conversii funcţionale a zonelor industriale şi agro-
zootehnice nefuncţionale situate în intravilanul oraşului în zone mixte (mică industrie,
depozite şi prestări servicii).
Această strategie urmăreşte rezolvarea problemelor legate de folosirea ineficientă a
terenurilor localităţii prin ocuparea acestora cu amplasamente industriale şi agro-zootehnice
dezafectate, obiectivul strategic fiind îndepărtarea acestor funcţiuni din intravilanul oraşului
şi amplasarea acestora în cadrul unor zone special constituite şi destinate lor, spre periferia
localităţii, obţinându-se astfel o configuraţie urbanistică morfo-structurală echilibrată.
S-a urmărit amplasarea zonelor mixte de-a lungul căilor de comunicaţie majore, având la
bază două raţiuni: asigurarea accesului facil la infrastructura majoră de transport (vitală
acestui tip de funcţiuni); evitarea unei dezvoltări necontrolate şi deficitare a locuinţelor de-a
lungul căilor de comunicaţie majore (ştiut fiind faptul că în timp acest tip de dezvoltare duce
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
102
la congestionarea traficului şi ridică probleme importante în ceea ce priveşte asigurarea
accesului la utilităţi precum apă curentă şi canalizare).
Zona unităţilor industriale şi de depozite reprezintă 1,63% din totalul intravilanului
propus.
Zona spaţiilor verzi este foarte slab reprezentată, acoperind 5,11% din teritoriul
intravilanului propus. În prezent, aceasta este formată din zonele verzi de protecţie pentru
căile majore de comunicaţie, reţelele tehnico-edilitare şi cursurile de apă.
Pentru zonele de locuinţe ce urmează a se dezvolta se recomandă ca un procent de minimum
25% din lot să fie spaţiu verde pentru îmbunătăţirea microclimatului zonei. De asemenea,
propunerile includ amenajarea de zone verzi şi terenuri de sport, îmbogăţirea acestora cu
dotări şi realizarea unor plantaţii de protecţie pentru infrastructura majoră de circulaţie,
infrastructura tehnico-edilitară şi unităţile de producţie industriale şi agro-zootehnice, dar şi
de-a lungul cursurilor de ape. Pentru zonele de protecţie a reţelelor majore de gaze şi a liniilor
electrice aeriene, zone aflate sub interdicţie de construire, se propune amenajarea acestora ca
spaţii verzi.
Zona de sport şi agrement reprezintă 1,16% din intravilanul propus. Această zonă este
constituită din:
o zona destinată construirii complexului sportiv format din pista de biatlon şi complexul
de trambuline K15, K35 şi K64, proiect de importanţă naţională;
o complexul sportiv de la Forban.
Zona de dotări turistice şi servicii complementare reprezintă 14,68% din intravilanul
propus.
Zona cu destinaţie specială reprezintă 1,56% din intravilanul propus. Aceasta cuprinde
unităţile militare, fiind supusă prevederilor normelor şi legislaţiei specifice în vigoare.
Căile de comunicaţie reprezintă 6,88% din teritoriul intravilan propus (căi rutiere – 6,51%,
căi ferate – 0,37%). Zona aferentă circulaţiei carosabile va suferi modificări calitative, în
primul rând prin modernizarea străzilor existente şi, în al doilea rând, prin realizarea de noi
străzi în zonele de extindere prevăzute.
Zona de gospodărie comunală reprezintă 0,79 % din teritoriul intravilan propus (construcţii şi amenajări izolate pentru gospodărie comunală – 0,5%, cimitire – 0,29%).
Din analiza situaţiei existente se concluzionează prin PUG că este necesar să fie realizate
următoarele obiective de utilitate publică:
1. amenajarea intersecţiilor importante de pe teritoriul localităţii, a străzilor propuse şi
realizarea Autostrăzii Transilvania;
2. echiparea tehnico-edilitară în teritoriu;
3. protejarea monumentelor de arhitectură;
4. înfiinţarea de spaţii verzi, parcuri.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
103
3.2. Perspective de dezvoltare în vederea protejării, dezvoltării şi
valorificării patrimoniului natural şi cultural
Obiectivele specifice ale elaborării prevederilor de reglementare a dezvoltării oraşului
Râşnov sunt:
o Optimizarea relaţiilor localităţiil cu teritoriul său administrativ şi cu cel judeţean;
o Valorificarea potenţialului natural, economic şi uman;
o Organizarea şi dezvoltarea căilor de comunicaţii;
o Stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan;
o Stabilirea şi delimitarea zonelor construibile;
o Stabilirea şi delimitarea zonelor funcţionale;
o Stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdicţie temporară sau definitivă de construire;
o Stabilirea şi delimitarea zonelor protejate şi de protecţie a acestora;
o Modernizarea şi dezvoltarea echipării edilitare;
o Evidenţierea deţinătorilor terenurilor din intravilan;
o Stabilirea obiectivelor de utilitate publică;
o Stabilirea modului de utilizare a terenurilor şi a condiţiilor de conformare şi realizare
a construcţiilor.
Cele 63 de măsuri/propuneri de dezvoltare urbanistică identificate în actualizarea PUG
Oraşul Râşnov sunt împărţite în opt domenii de intervenţie:
Fondul construit şi utilizarea terenurilor
1. Proiecte de eliminare a cauzelor alunecărilor de teren (consolidări versanţi, plantări etc.) şi
protecţie a zonelor afectate de inundaţii;
2. Interzicerea definitivă a construcţiilor în zonele expuse riscurilor antropice/naturale şi
amenajarea ca spaţii verzi (recomandare);
3. Realizarea construcţiilor noi pe baza studiilor geotehnice în zonele cu potenţial de
instabilitate;
4. Dezvoltarea prioritară a terenurilor neconstruite existente în intravilan (inclusiv echiparea
edilitară a acestora) şi în zonele ce sunt uşor de echipat din punct de vedere tehnico-edilitar şi
au acces la serviciile şi dotările existente;
5. Conversia funcţională a zonelor industriale şi agro-zootehnice abandonate în zone mixte
de servicii şi activitaţi productive nepoluante;
6. Dezvoltarea noilor zone introduse în intravilan pe bază de PUZ-uri întocmite pe suprafeţe
mai mari, care să reglementeze echiparea edilitară şi infrastructura de drumuri;
7. Unificarea trupurilor izolate din intravilan, rezultate în urma PUZ-urilor aprobate, în zone
compacte în vederea stabilirii unor reglementări unitare;
8. Rezervarea de terenuri pentru construcţia de dotări şi servicii publice, precum şi locuinţe
pentru tineri şi locuinţe sociale;
9. Asigurarea bazei necesare dezvoltării activităţilor productive, comerciale, a serviciilor,
precum şi a turismului;
10. Dezvoltarea turismului cultural prin valorificarea potenţialului oferit de cetate şi de zona
centrală, precum şi de obiceiurile şi tradiţiile localnicilor;
11. Dezvoltarea turismului sportiv şi a agrementului prin realizarea unor baze sportive pentru
practicarea sporturilor de iarnă şi a unor noi dotări de agrement şi recreere;
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
104
12. Reabilitarea blocurilor de locuinţe colective şi a clădirilor vechi ce pot avea valoare
ambientală sau sunt situate în apropierea centrului istoric.
Spaţii plantate, agrement şi sport
13. Reamenajarea şi modernizarea spaţiilor verzi existente, precum şi extinderea şi
diversificarea acestora;
14. Realizarea unei baze sportive de schi fond şi biatlon pe valea Cărbunării;
15. Realizarea de fâşii plantate lângă zonele industriale, drumurile principale şi albiile
râurilor;
16. Realizarea unor trasee turistice în zona Munţilor Bucegi şi Postăvarul, respectând statutul
acestora de arii naturale protejate;
17. Amenajarea peisagistică a spaţiilor verzi existente;
18. Amenajarea unor noi spaţii de joacă pentru copii.
Căi de comunicaţie şi transport
19. Realizarea Autostrăzii Transilvania, care va spori accesibilitatea oraşului şi a zonei
turistice învecinate;
20. Realizarea nodului rutier Râşnov pentru accesul autovehiculelor de pe DN 73 şi DN 73A
la autostradă;
21. Realizarea şoselei de centură Cristian-Râşnov, cu racord la autostradă;
22. Realizarea de drumuri colectoare faţă de drumurile de interes naţional pentru zone de
extindere a intravilanului;
23. Modernizarea străzilor existente prin refacerea îmbrăcăminţii rutiere şi amenajarea de
trotuare;
24. Amenajarea intersecţiilor dintre arterele principale şi străzi de categorii inferioare;
25. Amenajarea unor noi parcări (cca. 450 locuri), prioritar în zona centrală şi în zonele
propuse pentru dezvoltarea turismului;
26. Amenajarea unei parcări subterane în zona Centrului Istoric;
27. Propunerea de drumuri noi, pentru completarea reţelei stradale existente;
28. Realizarea unor studii de circulaţie care să reglementeze accesul traficului greu, precum
şi crearea unor străzi pietonale şi a unor străzi cu sens unic în condiţiile degrevării reţelei
stradale de traficul de tranzit;
29. Dezvoltarea transportului public în parteneriat cu celelalte localităţi ale zonei
metropolitane Brașov;
30. Introducerea unui transport public cu mijloace ecologice care să asigure legătura cu
oraşul Braşov.
Echipare edilitară
31. Regularizarea pârâului Ghimbăşel atât în aval, cât şi în amonte, unde s-a dezvoltat oraşul,
în special în zonele afectate de inundaţiile din anul 2009;
32. Realizarea unor lucrări de regularizare (îndiguiri) pe valea Glăjeriei şi Râşnoavei pentru
protejarea construcţiilor turistice;
33. Reabilitarea reţelelor de distribuţie a apei potabile pâna în 2015, prin înlocuirea reţelelor
şi branşamentelor existente învechite;
34. Realizarea unor sisteme centralizate de alimentare cu apă, cu o singură sursă (captări de
izvoare), în zonele turistice Valea Glăjeriei şi Valea Râşnoavei;
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
105
35. Extinderea reţelei de canalizare pe toate străzile existente şi în zonele propuse spre
dezvoltare;
36. Extinderea reţelei de distribuţie a gazelor naturale în zonele de dezvoltare propuse;
37. Extinderea reţelelor de joasă tensiune pe străzile proiectate, precum şi realizarea de noi
posturi de transformare în centrele de consum;
38. Înlocuirea liniilor de joasă tensiune pe majoritatea străzilor, conform studiilor întocmite
de SC Electrica SA;
39. Montarea în subteran a reţelelor tehnico-edilitare.
Protejarea zonelor cu valoare de patrimoniu
40. Protejarea şi reabilitarea monumentelor istorice, de arhitectură, a ansamblurilor urbane şi
a siturilor arheologice;
41. Reabilitare sit Cumidava – Râşnov;
42. Reabilitarea centrului istoric al Râşnovului;
43. Promovarea şi înscrierea monumentelor istorice în diverse trasee turistice tematice;
44. Reabilitarea, renovarea şi realizarea unor noi spaţii publice în zona centrală, astfel încât să
fie prezervat caracterul istoric al centrului istoric;
45. „Cetatea Ţărănească Râşnov – Cetatea de altă dată” – parc tematic în vecinătatea
obiectivului istoric.
Probleme de mediu
46. Limitarea extinderii zonei construite pe terenuri aflate în zonele de protecţie faţă de
reţelele tehnico-edilitare sau în zonele lipsite de infrastructură edilitară, fără asigurarea
echipării corespunzătoare conform legilor şi normelor în vigoare;
47. Reglementări în utilizarea terenului pentru potenţiale surse de poluare, care să respecte
distanţele normale de protecţie, şi evitarea amplasării unor funcţiuni ce pot genera / pot fi
generatoare de poluare;
48. Retehnologizarea unităţilor agricole şi industriale în scopul reducerii emisiilor de noxe în
atmosferă;
49. Lucrări de amenajare a albiilor şi văilor torenţiale;
50. Mărirea suprafeţelor zonelor verzi prin realizarea de noi zone cu funcţiuni de agrement şi
recreere;
51. Implementarea proiectului pentru colectarea selectivă a deşeurilor, precum şi realizarea
staţiei de transfer de la Râşnov;
52. Reducerea poluării aerului generate de traficul auto prin devierea acestuia pe Autostrada
Transilvania şi realizarea unor perdele vegetale de protecţie.
Dezvoltare economică
53. Dezvoltarea unor proiecte comune în parteneriat cu localităţile situate în zona
metropolitană a municipiului Braşov (trasee şi zone turistice, zone comerciale şi de servicii,
zone de activităţi productive, echipamente tehnico-edilitare şi de gospodărie comunală,
proiecte privind protecţia mediului etc.);
54. Crearea de locuri de muncă în servicii şi activităţi din sectorul productiv, în care să fie
atrase o parte din persoanele ieşite timpuriu de pe piaţa muncii;
55. Promovarea antreprenoriatului ca forţă motrice a economiei locale, prin furnizarea de
sprijin pentru persoanele care încep să administreze o afacere;
56. Sustinerea înfiinţării de pensiuni turistice, mici fabrici şi ateliere meşteşugăreşti;
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
106
57. Promovarea potenţialului turistic al oraşului Râşnov.
Evoluţie demografică
58. Facilităţi economico-financiare privind locuinţele acordate tinerelor familii;
59. Îmbunătăţirea sistemului de educaţie prin modernizarea infrastructurii şi dotarea cu
aparatură şi echipamente necesare;
60. Îmbunătăţirea sistemului de sănătate prin modernizarea infrastructurii şi dotarea cu
aparatură şi echipamente necesare;
61. Stimularea încadrării în muncă a tinerilor;
62. Diversificarea ofertei de locuri de muncă, a activităţilor economice şi instituirea unor
programe de formare şi reconversie profesională;
63. Centrul ROSENAU pentru educaţie incluzivă – Râşnov.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
107
4. INCLUZIUNEA SOCIALĂ – ASPECTE IMPORTANTE PRIVIND
LOCUIREA, SĂNĂTATEA, EDUCAŢIA ŞI OCUPAREA
În subordinea viceprimarului oraşului Râşnov funcţionează Compartimentul Asistenţă
Socială şi Autoritate Tutelară, care desfăşoară activităţi de asistenţă socială.
În prezent, deşi localitatea se situează pe un trend demografic superior celor înregistrate la
nivel suprateritorial, comunitatea se confruntă cu fenomenul îmbătrânirii populaţiei şi cu
perspectiva pe termen lung şi mediu de creştere drastică a raportului de dependenţă
demografică, ca urmare a scăderii ponderii populaţiei în vârstă de muncă.
Un alt aspect care îngrijorează administraţia publică este reprezentat de segmentul de
populaţie expus fenomenului de sărăcie şi excluziune socială. În această categorie intră
pesoanele fără surse de venit, fără locuinţă, inclusiv tinerii, familiile de romi, copiii cu părinţi
plecaţi în străinătate.
Faţă de aceste provocări, administraţia locală trebuie să se preocupe de identificarea,
elaborarea şi implementarea unor politici economice şi sociale care să amelioreze situaţia
actuală.
O primă categorie vulnerabilă din interiorul comunităţii râşnovene este reprezentată de
populaţia de peste 65 ani (bătrânii), pentru care nu sunt furnizate servicii de asistenţă socială
suficiente.
În ceea ce priveşte şomerii, primăria a încheiat convenţii cu AJOFM în baza prevederilor
Legii 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru somaj şi stimularea ocupării forţei de
muncă. În acest fel, o medie de 100 de persoane din rândul şomerilor se angajează anual în
posturi de muncitori necalificaţi, pentru a presta diverse activităţi şi lucrări în folosul
comunităţii.
Comunitatea de etnie romă reprezintă un grup vulnerabil supus unor importante riscuri de
sărăcie şi excluziune socială, care se confruntă cu probleme de natură complexă legate de
condiţiile de locuit, lipsa locurilor de muncă, a veniturilor şi accesul scăzut la servicii sociale
(medicale, de informare şi consiliere, educaţie etc). Pentru a veni în sprijinul membrilor săi,
primăria a promovat un proiect cu finanţare europeană prin care un număr de 20 de persoane
de etnie romă au fost calificate în domeniul turismului şi alte 20 în domeniul construcţiilor.
Tinerii din comunitate se confruntă cu probleme diverse de natura socială – şomaj, lipsa
locuinţelor, lipsa serviciilor de informare, consiliere şi orientare profesională.
Pe teritoriul administrativ al oraşului Râşnov este organizată şi funcţionează Casa de tip
familial „Brebenel”, care este un serviciu de tip rezidenţial pentru protecţia copilului, aflat
în structura Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Brașov. Casa este
situată pe Str. Eroilor nr. 30 şi are o capacitate maximă de 12 locuri. Beneficiarii structurii
sunt copii cu vârste între 2 şi 18 (26) de ani lipsiţi temporar sau permanent de ocrotire
părintească.
În ciuda eforturilor autorităţilor, capacitatea infrastructurii sociale este insuficientă în raport
cu cererea în creştere de servicii sociale, mai ales în cazul persoanelor vârstnice.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
108
Sistemul medical din oraşul Râşnov este format din:
Policlinica oraşului, care în anul 2008 a beneficiat de pe urma unui proces de
reabilitare totală prin lucrări în valoare de 590.000 de lei, prima după 30 de ani de existenţă.
În această unitate sanitară funcţionează un număr însemnat de cabinete medicale ale
medicilor de familie şi ale unor specialişti în domenii precum ecografia, stomatologia,
fizioterapia, medicina de laborator. În total, aici lucrează 22 de medici, 20 de asistenţi
medicali şi două persoane responsabile cu întreţinerea clădirii.
Centrul de permanenţă medicală, unde există permanent un medic de gardă care să
deservească urgenţele întampinate de locuitori şi turişti.
Fundaţia Saxonia, patronată de un grup de saşi originari din Râşnov, prin care
funcţionează o minipoliclinică privată oferind servicii de medicină generală, oftalmologie,
cardiologie şi analize medicale. Aici lucrează un personal format din 4 medici şi 4 asistenţi.
Un cabinet individual de stomatologie în care activează 2 medici şi 1 asistent.
În ceea ce priveşte sistemul intervenţiilor în situaţii de urgenţă, la nivelul oraşului Râşnov
există:
1. Staţia de Ambulanţă, care funcţionează în incinta policlinicii şi deserveşte atât
Râşnovul, cât şi localităţile învecinate. Serviciul este dotat cu două ambulanţe, una pentru
urgenţe de grad 0 şi alta destinată intevenţiilor ce se află la dispoziţia medicilor de familie.
Aici lucrează un medic şi 5 asistente.
2. Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă format din secretarul oraşului,
reprezentanţi ai principalelor instituţii şi agenţi economici din localitate, precum şi manageri
sau conducători ai agenţilor economici, filialelor, sucursalelor ori punctelor de lucru locale
care, prin specificul activităţii, constituie factori generatori de situaţii de urgenţă.
3. Centrul Operativ cu Activitate Temporară, care este o structură tehnico-administrativă
înfiinţată în scopul îndeplinirii funcţiilor specifice pe durata stării de alertă în cazul situaţiilor
de urgenţă, precum şi pe timpul unor exerciţii, aplicaţii şi antrenamente pentru pregătirea
răspunsului în astfel de situaţii. Acesta asigură şi organizeazã secretariatul tehnic al
comitetului local şi este format din membri din cadrul aparatului propriu al unităţii
administrative.
4. Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă al localităţii, format din pompieri
(consideraţi a fi cea mai puternică echipă din judeţ întrucât au ocupat primul loc în
concursurile judeţene de profil). Dotarea SVSU Râşnov este formată din patru autospeciale, o
autoscară, un ATV pentru intervenţii în zone greu accesibile şi un aparat de descarcerare.
5. Serviciul Salvamont (Sediul Salvamont Râşnov), aflat în coordonarea Salvamont
Bucegi.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
109
5. PROVOCĂRI – EMIGRARE VS. IMIGRARE, DEZVOLTAREA UNOR ZONE
VECINE, SPECIALIZAREA INTELIGENTĂ ŞI INDUSTRIILE CREATIVE
Perioada post-decembristă a fost marcată la începutul anilor 1990 de o scădere
importantă a populaţiei pe fondul unui val migraţional determinat de declinul economic al
regiunii şi dispariţia unui număr important de locuri de muncă. O altă cauză a fost şi
emigrarea populaţiei de etnie germană, în decurs de câţiva ani cea mai mare parte a acesteia
părăsind România. Regiunea Centru a fost una dintre cele mai afectate în acest sens.
Un alt val migraţional care a afectat procesul demografic al Romaniei a avut loc în anul
2002, când statele Schengen ale Europei au eliminat vizele pentru cetăţenii români, ceea ce a
facilitat plecarea unei alte părţi semnificative a populaţiei. Următorul val a urmat în anul
2007, odata cu aderarea României la Uniunea Europeană, când românii au primit dreptul de a
circula liber şi în ţările UE non-Schengen (în special în Marea Britanie), dar şi să muncească
fără permise speciale în mai multe ţări europene. În anul 2014 suntem martorii unui nou val
emigraţional, din acest moment românii putând nu doar circula liber, fără vize, însă şi lucra
peste tot în UE fără permise de muncă, pe baza unui simplu act de identitate, la fel ca orice
german, englez, suedez sau polonez. Problema principală care caracterizează acest val este
faptul că vom asista la plecarea multor români cu educaţie şi calificare superioare, care
aduceau un plus important societăţii româneşti.
Analizând situaţia populaţiei stabile a oraşului Râşnov pentru perioada post-decembristă,
observăm că numai valurile migraţionale din anii 1990 şi din anul 2002 au afectat trendul
demografic, ceea ce sugerează un succes al politicilor publice de dezvoltare locală, în strânsă
legatură cu impulsionarea activităţii turistice şi a diversificării activităţilor de servicii şi mică
industrie, care au contrabalansat eşecul procesului de industrializare.
În ceea ce priveşte procesul migraţional în ansamblu, putem lua în considerare şi implicaţiile
„pozitive” ale acestuia, care a generat creşteri economice pentru România (în special în anul
2002) prin intrări de valută în băncile româneşti, impulsionarea activităţilor de construcţii,
alte investiţii mici şi medii făcute de românii plecaţi în afară.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
110
În cazul oraşului Râşnov, remarcăm păstrarea unei legături strânse cu Germania, care se
datorează probabil în bună măsură cetăţenilor emigraţi în această ţară şi care s-a materializat
de-a lungul anilor inclusiv în investiţii locale sau sprijin pentru autoritatea publică locală.
Spre exemplu, comunitatea a beneficiat de investiţii în sistemul medical local sau de donaţii
pentru echiparea serviciului de intervenţii în situaţii de urgenţă. În plus, prezenţa germană s-a
simţit şi în ceea ce priveşte activitatea turistică locală.
Provocarea implicată de procesul emigraţional constă tocmai în încercarea de contracarare a
fenomenului (având în vedere libertăţile survenite odată cu anul 2014) versus fructificarea
oportunităţilor emergente:
Valea Prahovei şi zona Braşov-Râşnov reprezintă un areal turistic localizat în sud-
estul României, formând una dintre cele mai impresionante zone din România. Aici s-au
dezvoltat câteva staţiuni climaterice potrivite pentru sporturile de iarnă sau pentru diverse alte
activităţi sportiv-recreaţionale în celelalte sezoane, respectiv Sinaia, Buşteni, Azuga, Predeal,
Poiana Braşov, Râşnov. Staţiunea Râşnov se află, pe de o parte, în raporturi concurenţiale
faţă de celelalte localităţi menţionate în ceea ce priveşte atractivitatea turistică, şi de aceea
trebuie să se diferenţieze prin afirmarea propriei identităţi şi a valorilor sale tradiţionale
unice, care să o plaseze în mod favorabil în peisajul turistic local. Pe de altă parte,
dezvoltarea sa turistică depinde de succesul creşterii atractivităţii întregului areal, de exemplu
în termeni de accesibilitatate, notorietate, complementaritate a atracţiilor. Pentru armonizarea
dezvoltării turistice a zonei a fost elaborat un Masterplan în Turism pe Valea Prahovei şi zona
Braşov-Râşnov, care reuneşte atât elementele generale, cât şi specificităţile fiecărei zone,
consolidând o serie de necesităţi investiţionale şi de acţiune într-un mod integrat.
În acelaşi timp, dezvoltarea Râşnovului, ca parte componentă a Zonei Metropolitane
Braşov, este asumată demersului mai complex de dezvoltare integrată a Polului de Creştere
Braşov, care urmăreşte o dezvoltare teritorială echilibrată a întregului areal. Abordarea
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
111
generează un raport de interdependenţă a proceselor de dezvoltare locală din interiorul
aglomeraţiei de tip urban create, în care apar formaţiunile de tip satelit ce preiau treptat o
parte din funcţiile oraşului central şi au roluri complementare pentru dezvoltarea integrată a
polului de creştere. Ca urmare, dezvoltarea oraşului Râşnov nu poate fi privită altfel decât
armonizat cu zona metropolitană, dar în acelaşi timp cu afirmarea şi maximizarea propriului
potenţial.
Procesul de dezvoltare locală a oraşului se subsumează strategiilor de dezvoltare la nivelul
judeţului Braşov, a cărui administraţie publică are rolul de a sprijini dezvoltarea economică
şi socială a unităţii teritoriale, identificând, în funcţie de competenţe, zonele de intervenţie
cele mai adecvate şi generatoare de valoare adăugată, în complementaritatea eforturilor
edililor râşnoveni.
Acordul de Parteneriat cu România al Comisiei Europene prevede alocarea de fonduri
pentru consolidarea capacităţii României de a face faţă provocărilor în materie de dezvoltare
pe termen mediu şi lung. Investiţiile vor fi direcţionate către stimularea activităţilor de
inovare şi a competitivităţii întreprinderilor pentru sporirea valorii adăugate a acestora,
stimularea creşterii şi creării de locuri de muncă şi îmbunătăţirea performanţei
sistemului de cercetare şi inovare, inclusiv a calităţii învăţământului superior, a cooperării
cu sectorul de afaceri şi a investiţiilor private.
La nivelul polului de creştere Braşov, activitatea de cercetare din prezent este încă
insuficientă şi nu are un impact major asupra economiei. Un pas important s-a realizat prin
proiectul de creare a Institutului de Cercetare Dezvoltare Inovare: Produse High Tech
Pentru Dezvoltare Durabilă, reunind cercetarea de excelenţă din universitate, inter- şi
transdisciplinară în 14 departamente de dezvoltare de produs şi 7 departamente suport.
Domeniile prioritare identificate conform strategiei naţionale sunt: Energie; Materiale,
procese şi produse inovative; Mediu. Proiectul valorifică experienţa în cercetare şi formare de
resurse umane existentă în Universitatea Transilvania din Braşov, care derulează colaborări
directe cu numeroase entităţi de cercetare la nivel regional, naţional şi internaţional.
Universitatea promovează activ deschiderea către mediul socio-economic, fiind promotorul
unor modele colaborative de formare de resurse umane înalt calificate şi al cercetării ce
acoperă întreg domeniul „de la material la produs”, incluzând faza de pregătire pentru
RÂŞNOV
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
112
transfer tehnologic. Prin structura sa, institutul va permite realizarea de proiecte complexe,
inter-, multi- şi transdisciplinare, conform cu nevoile de cercetare şi dezvoltare ale mediului
economic şi cu priorităţile europene.
Dezvoltarea cercetării şi inovării presupune şi un
parteneriat activ între mediul academic, mediul
economic şi administraţia publică locală –
asociere de tip „cluster”.
În România51 experienţa a arătat, însă, că cei 3
parteneri naturali ai modelului „Triple helix” nu
cooperează; mai mult decât atât, aceştia nu se cunosc
şi nu ajung să discute unul cu celălalt. Se simte
nevoia adaptării modelului şi transformării acestuia
într-un model „Four leaf clover” – „Trifoi cu patru
foi”, cel de al patrulea actor fiind reprezentat de
organizaţii catalizator – firme de consultanţă
specializate în domeniul transferului tehnologic şi al
inovării, centre de transfer tehnologic etc.52
Diferitele categorii de actori ai acestui model de asociere au interese diferite, provocarea
constând în armonizarea acestora. De aceea este foarte important să fie evidenţiate beneficiile
parteneriatului:
51 http://www.trec-cluster.ro/ 52 Coşniţă D., Guth M., 2010
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
113
Orientarea către activităţi din sfera cercetare – inovare pot ajunge să compenseze, într-o
oarecare măsură, nivelul scăzut de accesibilitate al României şi al Regiunii Centru faţă de
celelalte regiuni europene. Interesul Universităţii Transilvania pentru activitatea de cercetare-
inovare trebuie completat cu instrumentele/mecanismele de transfer al rezultatelor cercetării
în domeniul economic.
În ceea ce priveşte oraşul Râşnov, implicarea autorităţii publice în astfel de colaborări poate
reprezenta calea de urmat pentru sprijinirea procesului de dezvoltare economică locală, atât
pentru implementarea unor tehnici inovative în turism, cât şi în celelalte domenii de activitate
bine reprezentate, ca de exemplu fabricarea de echipamente electrice, fabricarea de
construcţii metalice şi părţi componente ale structurilor metalice, fabricarea plăcilor, foliilor,
tuburilor şi profilelor din material plastic, fabricarea cleiurilor, fabricarea subansamblurilor
electronice – unde este prezent şi capitalul străin prin investiţii în utilaje şi echipamente
moderne şi inovative.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
114
6. ANALIZA SWOT A COMUNITĂŢII
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ
Existenţa unei viziuni strategice pe termen lung
asupra dezvoltării localităţii prin turism la
nivelul conducerii UAT.
Stabilitate administrativă prin realegerea
actualului primar în vederea exercitării celui de
al treilea mandat.
Râşnovul este centru zonal APIA şi DFP.
Nivel bun de dotare şi echipare a aparatului de
specialitate al primăriei, accesându-se fonduri
europene în acest scop.
Interoperabilitatea sistemelor informatice ale
primăriei şi instituţiilor cu care colaborează.
Veniturile proprii ale primăriei au crescut în
ultimii ani în urma diversificării economice, în
special prin turism.
Prezenţă bună în asociaţiile şi oraganizaţiile
UAT-urilor la nivel naţional, european,
internaţional.
Capacitate administrativă şi iniţiativă în
atragerea resurselor financiare complementare,
respectiv:
- Accesarea fondurilor europene;
- Accesarea fondurilor de la bugetul de stat
(programe);
- Parteneriate public-private;
- Credite bancare.
Comunicare şi informare eficientă cu cetăţenii
prin: funcţionarea unui CIC bine organizat şi
modern, precum şi publicarea Gazetei de
Râşnov, prin care se prezintă activitatea APL.
Apartenenţa activă la Asociaţia Metropolitană
Braşov şi la alte Asociaţii de Dezvoltare
Intercomunitară.
Funcţionalitatea parteneriatelor cu societatea
civilă.
Lipsa de personal specializat din cauza
neatractivităţii funcţiei publice (nivel scăzut de
salarizare).
Capacitate limitată a resurselor umane în ceea
ce priveşte managementul de proiect (corecţii
financiare, întârzieri).
Insuficienţa resurselor financiare destinate
cursurilor de instruire şi perfecţionare pentru
personalul de conducere, funcţionari publici,
personal contractual şi aleşi locali.
Resurse bugetare limitate comparativ cu
necesităţile investiţionale existente şi
planificate.
Necesitatea creşterii calităţii şi performanţei
managementului resurselor umane.
Necesitatea unor masuri de reducere a poverii
administrative.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
115
Oraşul este înfrăţit cu Palazzolo Sull’ Oglio din
Italia.
AMPLASARE GEORGRAFICĂ ŞI RESURSE NATURALE
Cadrul fizico-geografic favorabil dezvoltării
zonelor de locuit, căilor de comunicaţii şi
activităţilor economice, cu precădere a
turismului şi zootehniei.
Localizare apropiată de Polul de Creştere
Braşov, ceea ce favorizează:
- Transferul de resurse umane, economice şi
know-how către Râşnov;
- Oportunitatea atragerii de fonduri europene
pentru investiţii prevăzute în PIDU;
Acces la calea ferată şi reţeaua de drumuri
naţionale, judeţene şi comunale.
83% din apele de suprafaţă au o stare ecologică
moderată şi bună,
Apele subterane sunt încadrate ca având o stare
calitativă chimică bună şi o cantitate suficientă.
Fondul forestier ocupă 48% din suprafaţa
localităţii, iar zonele montane 47%.
Fondul forestier şi fondul cinegetic sunt
administrate de către Ocolul Silvic pe principii
moderne.
Fonduri europene atrase pentru asigurarea
producţiei de puieţi şi dotarea Ocolului Silvic.
Nu există situri contaminate sau potenţial
contaminate.
Pe teritoriul localităţii există 5 arii protejate de
interes naţional şi 2 situri NATURA 2000.
Procent redus al intravilanului în total teritoriu,
în dezacord cu tendinţa de extindere a zonelor
de locuit şi destinate dotărilor diverse.
Din cauza traversării sale de către drumul
naţional, localitatea este afectată de traficul de
tranzit, inclusiv de traficul greu.
Apropierea de Braşov favorizează şi migrarea
forţei de muncă specializate.
Localitatea este traversată de râul Bârsa (17%
din resursele hidrografice de suprafaţă), care are
o calitate ecologică slabă.
Fertilitatea solurilor şi capacitatea de suport a
acestora sunt afectate de condiţiile naturale şi de
condiţiile incorecte de gospodărire.
DEMOGRAFIE
Tendinţă de creştere demografică începând cu
anul 2002.
Potenţial demografic semnificativ relevat de
faptul că indicatorii demografici sunt superiori
celor de la nivelurile suprateritoriale.
Tendinţă de îmbătrânire demografică.
Scăderea populaţiei tinere, 15-29 ani, faţă de
anul 2008.
Scăderea demografică abruptă de după 1989 nu
a fost recuperată până în prezent.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
116
Sporul natural şi soldul migratoriu sunt pozitive
şi în tendinţă de creştere.
Grad de dependenţă demografică mai scăzut
decât la nivel judeţean şi regional.
Tendinţă de creştere moderată a grupelor mici
de vârstă (0-9 ani).
Ponderea vârstnicilor (+65) în total populaţie
este mai mică decât la nivel judeţean şi
regional.
Rata mortalităţii este mai scăzută decât mediile
judeţene şi regionale.
Rata natalităţii este mai ridicată decât media
judeţeană.
Oraşul a fost afectat de fenomenul intens al
migraţiei externe de la nivelul întregii Regiuni
Centru (migraţia populaţiei de etnie germană).
DEZVOLTARE ECONOMICĂ
Economie locală relativ diversificată, prin
dezvoltarea activităţilor de turism, mică
industrie, servicii.
Rata antreprenoriatului este mai mare decât
media naţională.
Tendinţă de creştere economică, atât în termen
de cifră de afaceri, cât şi de număr al
companiilor active, în special în domeniile:
- Industrie prelucrătoare;
- Construcţii;
- Turism;
- Transport şi depozitare;
- Silvicultură şi zootehnie;
- Servicii administrative şi suport.
Prezenţa investiţiilor de capital străin, care
susţin economia locală, cele mai importante 4
societăţi de acest fel aflându-se în top 10
societăţi comerciale după cifra de afaceri.
Sector agricol dezvoltat prin ramurile zootehnie
şi silvicultură.
Tendinţă de scădere a numărului de şomeri
înregistraţi şi de creştere a numărului de
salariaţi.
Forţă de muncă specializată având în vedere
Prăbuşirea industriei tradiţionale (FSE şi-a
restrâns activitatea, iar uzina chimică a fost
dezafectată).
Suprafaţa redusă a terenului arabil şi activităţi
de cultură a plantelor puţin dezvoltate.
Tendinţa de scădere a populaţiei în vârstă de
muncă (15-64 ani).
La momentul referendumului din 2011,
indicatorii aferenţi forţei de muncă (% populaţie
ocupată în populaţie activă, rata şomajului) sunt
la nivel inferior cifrelor suprateritoriale.
Existenţa unui număr semnificativ de şomeri
neînregistraţi.
Lipsa personalului specializat în anumite
domenii cu potenţial de dezvoltare.
Lipsa serviciilor de consiliere, informare şi
orientare profesională.
O participare insuficientă la programele de
formare şi calificare profesională în domenii
cerute pe piaţa muncii.
Inexistenţa structurilor de economie socială.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
117
profilul industrial tradiţional.
Existenţa Centrului Naţional de Formare
Profesională a Personalului Propriu al AJOFM
în Râşnov.
Procent scăzut al absolvenţilor de studii
superioare.
Un număr insuficient de furnizori privaţi de
servicii de instruire la nivelul localităţii.
Lipsa/insuficienţa facilităţilor de sprijinire a
afacerilor: spaţii expoziţionale, săli pentru
conferinţe, dotări multimedia etc.
Zonele (mixte) care pot fi convertite pentru
activităţi productive nepoluante şi servicii nu
sunt conectate la utilităţi.
Agricultura ecologică slab dezvoltată, deşi
există cerere potenţială (pensiuni, localuri etc.).
TURISM
Existenţa Cetăţii Râşnov.
Frumuseţea, diversitatea, atractivitatea
peisajului.
Tradiţie în turism dinainte de 1900.
Obţinerea statutului de staţiune turistică de
interes naţional.
Existenţa unui brand turistic şi a siglei.
Potenţial pentru practicarea mai multor
categorii de turism.
Cea mai accesibilă destinaţie din punct de
vedere financiar.
Infrastructura pentru desfăşurarea sporturilor
nordice.
Posibilitatea folosirii bazei olimpice pentru
sporturi de iarnă din Valea Cărbunării pe
întreaga durată a anului şi de către amatori.
În cadrul CSS Dinamo se desfăşoară cursuri de
biatlon, schi fond, schi sărituri.
Facilităţi pentru practicarea unor sporturi
diverse: sporturi montane, sporturi de iarna,
tenis, fotbal, echitaţie etc.
Profil turistic disparat al staţiunii, lipsa
orientării strategice a ofertei turistice pe
nevoile/aşteptările grupurilor ţintă specifice.
Lipsa pachetelor turistice specifice grupurilor
de turişti.
Marketingul turistic nu este orientat pe grupuri
ţintă, ci constă în instrumente şi mijloace de
informare asupra ofertei turistice de ansamblu.
Centrul de Informare Turistică necesită relocare
şi reamenajare/dotare.
Promovarea insuficientă a ofertei turistice
râşnovene, atât în ţară, cât şi peste graniţă.
Slaba integrare a pachetelor de servicii turistice
râşnovene în circuite tematice ş.a. integrate ale
agenţiilor şi tour-operatorilor.
Implicarea redusă a agenţilor pieţei de vânzări
în turism în promovarea Râşnovului.
Turiştii autohtoni nu apelează la agenţii de
voiaj, ci planifică şederea pe cont propriu.
Lipsa instrumentelor moderne, inovative, de
fidelizare şi atragere a turiştilor.
Lipsa resurselor financiare pentru susţinerea
unor activităţi de promovare şi informare.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
118
Intrarea Râşnovului în circuitul internaţional al
sporturilor de iarnă (Complex Olimpic, bază de
biatlon).
Selectarea Râşnovului ca locaţie pentru Parcul
cu Dinozauri – unic în Europa de Sud Est.
Preluarea Cetăţii Râşnovului în administrarea
UAT.
Investiţii publice şi private în infrastructura de
turism.
Crearea unor instrumente şi mijloace de
informare şi promovare turistică a oraşului şi
zonei, prin atragerea de fonduri europene.
Existenţa unui Centru de Informare asupra
Patrimoniului UNESCO.
Existenţa şi funcţionalitatea unor parteneriate de
succes APL-societatea civilă în domeniul
turismului.
Contribuţia activităţilor legate de turism la
economia locală este semnificativă şi în creştere
(%).
Creţterea şi diversificarea capacităţii de cazare,
în special pe segmentul pensiuni turistice.
Agenda diversificată de evenimente cultural-
sportive.
Dintre staţiunile de pe Valea Prahovei,
Râşnovul este staţiunea preferată pentru turiştii
din Germania.
Performanţă redusă a participărilor la târguri şi
expoziţii de turism.
Promovarea online necesită îmbunătăţiri, iar
traducerea informaţiilor turistice în limbi străine
este insuficientă.
Infrastructura conexă Complexului turistic
insuficientă – lipsă tribună spectatori, bază de
pregătire fizică, capacităţi de cazare şi
alimentaţie speciale (hotel) pentru sportivi etc.
Caracter predominant sezonier şi de weekend al
şederilor.
Insuficienţa capacităţilor de parcare a
autovehiculelor în proximitatea Cetăţii Râşnov.
Lipsa resurselor financiare pentru lucrările de
reabilitare a Cetăţii Ţărăneşti Râşnov.
Lipsa resurselor bugetare pentru reabilitarea
sitului arheologic Cumidava.
Lipsa resurselor financiare pentru amenajarea
urbanistică a staţiunii.
Infrastructură de acces rutier deficitară către
anumite obiective de interes turistic.
Resursele umane insuficient pregătite şi
specializate în domenii necesare activităţii de
turism, în special în domeniul pensiunilor.
Notorietate scăzută/medie pe plan naţional a
majorităţii evenimentelor de pe agenda cultural-
sportivă şi lipsa notorietăţii pe plan internaţional
(cu excepţia evenimentelor sportive de
anvergură).
Oferta modestă de formare şi calificare în
domenii necesare activităţii de turism.
Calitate slabă a resurselor de pregătire practică
şi teoretică pentru elevii din clasele cu profil
„turism şi alimentaţie” din cadrul Liceului
Tehnologic (experţi externi, schimburi de
experienţă, practică în strainătate etc.).
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
119
Liceul oferă calificare pentru tehnician în turism
în limba germană, dar cadrele didactice
specializate în predarea în această limbă sunt
insuficiente.
Dezvoltarea spaţială haotică a zonelor destinate
facilităţilor şi dotărilor pentru turism.
Zonele aferente construcţiilor noi de natura
dotărilor turistice, sportive şi serviciilor
complementare nu sunt racordate la reţelele de
utilităţi.
Lipsa centrelor comerciale moderne.
Lipsa centrelor de instruire-consiliere sau a
centrelor de servicii integrate de consultanţă în
domeniul turismului.
EDUCAŢIE ŞI TINERET
În oraş există instituţii de învăţământ
preuniversitar de toate gradelele, începând cu
nivelul preşcolar (grădiniţe).
Proces educaţional de calitate la nivelul Şcolilor
generale nr. 2 şi nr. 3, reflectat de rezultate bune
la admiterea în învăţământul liceal, performanţe
la concursurile şi olimpiadele şcolare.
Unităţile de învăţământ au activitate
extracurriculară diversă, inclusiv proiecte
europene.
Infrastructură şcolară a Liceului Tehnologic şi a
Şcolii nr. 2 reabilitată şi extinsă prin fonduri
europene, locale şi guvernamentale.
Infrastructură sportivă şcolară reabilitată şi
modernă.
Investiţii de la bugetul local pentru reabilitarea
şi extinderea unor grădiniţe.
Înfiinţarea Campusului Liceului Tehnologic la
standarde europene, prin atragerea unor fonduri
nerambursabile.
Existenţa unor cluburi şi asociaţii destinate
tinerilor, active pe plan local.
Promovabilitate şi medie la evaluarea
naţională/bacalaureat scăzute în cazul elevilor
Liceului Tehnologic în ultimii ani.
În Şcoala nr. 1 învaţă copii de etnie romă şi/sau
supuşi riscurilor.
Nu există creşe în oraşul Râşnov.
Unităţile de învăţământ au necesităţi
investiţionale nesatisfăcute (izolare termică,
amenajare spaţii verzi, actualizare software
etc.).
Grădiniţa nr. 3 nu dispune de spaţiul necesar
pentru cele 3 grupe de copii.
Probleme de reintegrare în colectiv a elevilor
din Şcoala nr. 2, ca urmare a plecărilor şi
revenirilor din străinătate.
Cadrele didactice specializate în predarea în
limba germană sunt insuficiente.
Lipsa unei comunicări eficiente între
comunitate, instituţiile de învăţământ şi
angajatorii locali cu privire la formarea şi
orientarea profesională şi piaţa locurilor de
muncă.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
120
Oportunităţi diverse de petrecere a timpului
liber pentru tineri.
Suspendarea finanţării de la bugetul de stat
destinată construcţiei unor spaţii de cazare si a
unei cantine aferente Campusului Liceului
Tehnologic.
Tendinţa de scădere a populaţiei tinere între 15
şi 39 de ani.
Limitarea resurselor bugetare destinate
sprijinirii activităţilor sportive şi de tineret.
CULTURĂ
Râşnovul este a treia localitate din Valea
Prahovei din punct de vedere al concentraţiei
monumentelor culturale de interes naţional şi
internaţional.
Direcţia de Cultură – o instituţie deosebit de
activă şi eficientă.
Publicarea albumului „Râşnov. O istorie în
imagini” – sursă importantă de informaţii
asupra patrimoniului cultural şi istoric al
localităţii.
Moştenire istorică şi culturală bogată şi
valoroasă, cu mărturii arheologice şi
arhitectonice.
Fonduri europene atrase pentru reabilitarea
centrului istoric.
Centrul de Informare şi Documentare din cadrul
Bibliotecii a fost dotat prin programul
Biblionet.
Preluarea în administrarea UAT a clădirii
istorice a fostului hotel, actualul Centru Cultural
Râşnov.
Râşnovul a intrat în istoria cinematografiei
istorice româneşti şi prezintă atractivitate şi
rezonanţă şi pe planul producţiilor străine.
Existenţa unui sector ONG activ în domeniul
culturii, cu parteneriate de succes cu APL
pentru promovarea culturii, istoriei, tradiţiilor şi
meştesugurilor.
Stabilirea unei Zile a Oraşului Râşnov.
Intervenţia invazivă şi iresponsabilă a fostului
administrator asupra Cetăţii Râşnov şi sitului
arheologic.
Lipsa la nivelul oraşului a spaţiilor şi dotărilor
multifuncţionale destinate activităţilor socio-
culturale.
Lipsa resurselor financiare pentru reabilitarea şi
dotarea Centrului Cultural Râşnov.
Lipsa resurselor financiare pentru protejarea şi
promovarea obiectivelor culturale.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
121
DEZVOLTARE URBANĂ ŞI ECHIPARE EDILITARĂ
Înfiinţarea, dotarea şi funcţionarea eficientă a
SC GOSCOM CETATEA RÂŞNOVULUI SA.
Sistemul de alimentare cu apă de la sursa Cheile
Râşnoavei reabilitat prin fonduri de la bugetul
de stat.
Extinderea reţelelor de canalizare menajeră în
oraş prin fonduri de la bugetul de stat.
Oraşul Râşnov este un important nod rutier.
Drumul judeţean DJ 101 este prevăzut în PDR
Centru ca unul dintre drumurile prioritare
pentru reabilitare şi modernizare în perioada
2014-2020.
Fonduri europene atrase pentru amenajarea
centrului istoric şi realizarea unui pasaj pietonal
subteran, alături de o parcare subterană cu o
capacitate de 100 de locuri.
Amenajarea Promenadei Sissi cu fonduri de la
bugetul local.
Reţea de drumuri forestiere amenajată prin
fonduri europene atrase prin PNDR.
Prin apartenenţa la zona metropolitană,
Râşnovul va beneficia de planul de mobilitate
urbană întocmit la acest nivel.
Servicii de transport în regim de taxi
acoperitoare şi satisfăcătoare calitativ.
Construirea Autostrăzii Transilvania, care
implică investiţii publice în realizarea unei
centuri a oraşului şi a unui nod rutier care să
reglementeze circulaţia.
Existenţa unui plan local funcţional de colectare
selectivă a deşeurilor şi de informare şi
conştientizare a cetăţenilor.
Construirea staţiei de transfer în parteneriat cu
operatorul privat al acesteia.
Zona noilor construcţii turistice nu este
racordată la reţeaua de apă-canal.
Nu există program de monitorizare a presiunii
din reţelele de exploatare necesară optimizării
consumului.
Reţeaua stradală este formată din străzi de
categoria III şi IV.
Traficul îngreunat pe DN 73, care traversează
localitatea.
Poluarea aerului şi poluare fonică determinate
de traficul de tranzit.
Reţeaua de străzi este parţial nereabilitată.
Parcări insuficiente, în special la locaţia
obiectivelor turistice.
Lipsa resurselor financiare pentru prelungirea
reţelei stradale în zona de extindere a
intravilanului.
Nu există amenajări pentru impulsionarea
circulaţiei non-poluante (piste pentru biciclete,
alei pietonale).
Gara oraşului este neamenajată.
Transportul în comun nu se face cu mijloace de
transport ecologice.
Staţiile pentru transportul în comun sunt
amenajate în corpul străzilor.
Dezvoltarea activităţii turistice determină
creşterea cantităţii de deşeuri specifice şi
necesită capacităţi suplimentare de colectare
selectivă, precum şi campanii suplimentare de
informare.
Sistemul de iluminat public nu a fost înlocuit în
totalitate, fiind neperformant energetic.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
122
Operator de salubrizare cu un nivel bun de
dotare şi echipare, inclusiv prin finanţare în
cadrul Masterplanului.
Serviciul de salubrizare va fi preluat de
operatorul judeţean.
Reţeaua de iluminat public în zona centrală şi în
parcurile nou amenajate a fost înlocuită.
Existenţa unei hidrocentrale pe Valea Glăjeriei.
Acces la conducta de gaze naturale de înaltă
presiune (magistrala) Dn 250 mm ce leagă
fronturile de captare din bazinul Mediaş cu
localităţile din judeţul Braşov.
PUG-ul actual propune dublarea suprafeţei
spaţiilor verzi şi folosirea în acest scop a cel
puţin 25% din fiecare parcelă nou amenajată.
PUG-ul stabileşte suprafeţele minime de
protecţie a infrastructurii şi utilităţilor şi
propune amenajarea acestora ca zone verzi.
Fonduri de la bugetul de stat şi bugetul local
pentru amenajarea unor parcuri şi
înfrumuseţarea peisagistică (flori, plante
decorative, perdele de protecţie etc.).
Nivel bun de dotare a operatorului SC
GOSCOM CETATEA RÂŞNOVULUI SA
pentru întreţinerea spaţiilor verzi.
Utilizarea personalului Ocolului Silvic şi a
forţei de muncă disponibile în baza Legii
416/2001 pentru lucrări de amanajare
pesiagistică.
PUG-ul propune extinderea intravilanului,
extinderea zonei de locuire şi funcţiuni
complementare până la 1002 ha, crearea unei
zone mixte (locuire şi activităţi economice) de
130 ha, inclusiv prin preluarea unor terenuri
dezafectate, dublarea zonei de activităţi
sportive, loisir şi agrement.
Reţeaua de energie electrică nu asigură nivelul
nou de consum, fiind necesar un nou post de
transformare şi extinderea reţelei.
Liniile de joasă tensiune necesită înlocuire.
Potenţial nevalorificat de producere a energiei
regenerabile.
Capacitatea sistemului de distribuţie a gazelor
naturale este în prezent depăşită, în urma
creşterii numărului de consumatori.
Insuficienţa mijloacelor alternative de furnizare
de energie termică.
Modalitatea predominantă de producere a
energiei termice este reprezentată de centralele
alimentate cu gaz metan, reprezentând o sursă
de poluare a atmosferei.
Procent redus din intravilan destinat spaţiilor
verzi.
Spaţii verzi şi locuri de joacă insuficiente.
Pârâul Ghimbăşel nu este regularizat în
întregime.
Nu există documentaţii de specialitate care să
reglementeze condiţiile de construire,
remodelare sau restaurare în zona de rezervaţie
de arhitectură.
Deficit de dotări complementare locuirii (dotări
de învăţământ, sănătate, comerţ alimentar şi
nealimentar, sport şi agrement, spaţii verzi şi
servicii diverse).
Lipsa specialiştilor şi a instrumentelor de
planificare spaţială modernă.
Existenţa unor clădiri colective în stare fizică
precară, oferind confort scăzut şi fiind
ineficiente energetic.
Clădirile în stare precară se află în proprietate
particulară, făcând imposibilă intervenţia
publică.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
123
ASPECTE SOCIALE
În subordinea viceprimarului oraşului Râşnov
funcţionează Compartimentul Asistenţă Socială
şi Autoritate Tutelară.
Implicarea beneficiarilor de ajutor minim
(Legea 416/2001) şi a şomerilor (Legea
76/2002) în lucrări executate cu finanţare de la
bugetul local.
Primăria a atras o finanţare europeană pentru
calificarea a 40 de membri ai comunităţii de
romi în domeniile turismului şi construcţiilor.
Pe teritoriul oraşului există o casă de tip familial
destinată protecţiei copilului, aparţinând
DGASPC Braşov.
PUG propune rezervarea de terenuri pentru
locuinţe sociale, locuinţe pentru tineri, funcţiuni
publice şi sociale.
Sistem medical cu potenţial de deservire zonală
format dintr-o policlinică modernizată, un
centru de permanenţă medicală, o
minipoliclinică privată, un cabinet individual de
stomatologie.
Nivel bun de dotare şi echipare a sistemului de
intervenţii în situaţii de urgenţă (staţia de
ambulanţă, salvamont, serviciul voluntar pentru
situaţii de urgenţă).
Deficit de locuinţe sociale.
Existenţa unei comunităţi de romi caracterizată
prin probleme sociale, economice, de
infrastructură
Grupuri ţintă cărora le sunt asigurate insuficient
sau deloc servicii sociale – nu există facilităţi şi
servicii de asistenţă socială pentru persoanele în
situaţii de risc.
Nu există facilităţi şi centre de informare,
consiliere, orientare persoane în căutarea unui
loc de muncă sau şomeri de lungă durată.
Nu există furnizori privaţi de servicii sociale
care să acţioneze pe raza oraşului (insuficientă
reprezentare a societăţii civile în furnizarea de
servicii sociale).
Resurse financiare insuficiente în domeniul
asistenţei şi al serviciilor sociale.
Lipsa unui sistem de selecţie, motivare şi
implicare activă a asistenţilor sociali.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
Construirea aeroportului din Ghimbav.
Construirea Autostrăzii Transilvania.
Apartenenţa la Zona Metropolitană Braşov.
Contextul actual în care România, în calitate de
stat membru al Uniunii Europene, are acces la
fonduri nerambursabile în Cadrul financiar
2014-2020 şi oportunităţile de finanţare pentru
autorităţile publice locale.
Stabilirea unui cadru strategic la nivel naţional
pentru viitoarea perspectivă financiară, prin care
se vor stabili priorităţi de dezvoltare pe baze
parteneriale şi consultative, orientate către
Previziunile cu privire la tendinţa de
îmbătrânire demografică şi de creştere a
gradului de dependenţă în anul 2050, până la 68
(judeţ), respectiv 71 (regiune).
Riscul creşterii şomajului pe termen lung ca
urmare a crizei economice globale.
Situaţia economico-financiara generală care
determină insuficienţa fondurilor de la bugetul
local pentru investiţii proprii şi pentru a asigura
fondurile necesare contribuţiei locale,
cheltuielilor neeligibile şi cheltuielilor finanţate
din instrumente structurale sau de tip structural
care vor fi decontate ulterior.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
124
rezultate.
Valorificarea potenţialului economic şi agricol
al zonei, în special a potenţialului turistic.
Folosirea surselor neconvenţionale de energie.
Progresul societăţii informaţionale.
Proceduri greoaie în domeniul achiziţiilor
publice, care necesită un timp îndelungat şi
prezintă vulnerabilitate în faţa pârghiilor de
contestare, care pot bloca aceste proceduri.
Viitoare modificări legislative în domeniul
achiziţiilor publice.
Schimbări de ordin economic, politic şi
climatic.
Migraţia populaţiei tinere şi a forţei de muncă
calificate către Braşov sau străinătate.
Modificarea prevederilor legislative referitoare
la organizarea administrativ-teritorială a
României şi repartizarea competenţelor între
palierul administrativ central şi cel local.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
125
7. DEZVOLTAREA LA NIVELUL REGIUNII / JUDEŢULUI – VIZIUNE,
MISIUNE
Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru pentru perioada 2014-2020, parte a Planului de
Dezvoltare a Regiunii Centru 2014-202053 şi-a definit ca obiectiv global ,,dezvoltarea
echilibrată a Regiunii Centru prin stimularea creşterii economice bazate pe cunoaştere,
protecţia mediului înconjurător şi valorificarea durabilă a resurselor naturale, precum şi
întărirea coeziunii sociale”.
Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru cuprinde 6 domenii strategice de dezvoltare,
fiecare dintre acestea grupând un număr de priorităţi şi măsuri specifice:
1. Dezvoltare urbană, dezvoltarea infrastructurii tehnice şi sociale regionale;
2. Creşterea competitivităţii economice, stimularea cercetării şi inovării.
3. Protecţia mediului înconjurător, creşterea eficienţei energetice, stimularea utilizării
surselor alternative de energie;
4. Dezvoltarea zonelor rurale, sprijinirea agriculturii şi silviculturii;
5. Creşterea atractivităţii turistice regionale, sprijinirea activităţilor culturale şi recreative;
6. Dezvoltarea resurselor umane, creşterea incluziunii sociale.
Temele orizontale pe care Strategia le are în vedere sunt:
• dezvoltarea durabilă (maximizarea beneficiilor şi reducerea efectelor negative asupra
tuturor celor trei zone: socială, economică şi mediul înconjurător),
• promovarea egalităţii de şanse şi nediscriminarea (pe criterii de rasă, sex, religie,
dizabilităţi, vârstă).
Domeniile strategice şi obiectivele lor, priorităţile specifice şi măsurile sunt prezentate mai
jos.
Domeniul Strategic 1. Dezvoltare urbană, dezvoltarea infrastructurii tehnice şi sociale
regionale
Obiectivul strategic: Dezvoltarea urbană durabilă, creşterea coeziunii teritoriale prin
încurajarea dezvoltării policentrice, dezvoltarea infrastructurii de transport, tehnico-
edilitară, de educaţie, sănătate, a celei sociale şi pentru situaţii de urgenţă, precum şi
creşterea accesului populaţiei la serviciile aferente la nivelul Regiunii Centru.
Priorităţi specifice:
Prioritatea 1.1. Creşterea coeziunii teritoriale a Regiunii Centru prin sprijinirea
dezvoltării urbane
53Această versiune este disponibilă pe website-ul ADR Centru. Documentul urmează să fie avizat de către
Comitetul Regional de Planificare „Centru” şi apoi supus aprobării Consiliului de Dezvoltare Regională.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
126
Măsuri:
1.1.1. Stimularea dezvoltării policentrice şi încurajarea dezvoltării integrate a
oraşelor şi regiunilor rurale în vederea generării de efecte sinergice şi realizării
coeziunii teritoriale prin promovarea şi dezvoltarea parteneriatelor.
1.1.2. Susţinerea dezvoltării oraşelor mari ca poli de atracţie pentru zonele învecinate
şi motoare ale creşterii economice inteligente prin extinderea şi dezvoltarea
infrastructurii.
1.1.3. Regenerarea oraşelor mici şi mijlocii şi a celor monoindustriale prin
dezvoltarea de soluţii de dezvoltare urbană integrată şi incluziune socială.
Prioritatea 1.2. Dezvoltarea infrastructurii de transport şi comunicaţii şi a celei tehnico-
edilitare la nivelul Regiunii Centru
Măsuri:
1.2.1. Creşterea mobilităţii regionale prin extinderea, reabilitarea şi modernizarea
reţelei de drumuri rutiere şi feroviare, construirea de centuri ocolitoare în vecinătatea
oraşelor, precum şi construirea, extinderea, reabilitarea sau modernizarea de
aeroporturi.
1.2.2. Dezvoltarea transportului intermodal în vederea dezvoltării unei platforme
intermodale pentru transportul mărfurilor.
1.2.3. Extinderea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii tehnico-edilitare în
perspectiva dezvoltării durabile şi administrării cât mai eficiente a teritoriului.
1.2.4. Dezvoltarea infrastructurii diferitelor tipuri de comunicaţii, în special a accesului
populaţiei, administraţiei publice şi mediului privat la conexiuni în bandă largă şi
asigurarea interoperabilităţii sistemelor de comunicaţii.
Prioritatea 1.3. Dezvoltarea infrastructurii de educaţie, sănătate, a celei sociale şi ăentru
situaţii de urgenţă la nivelul Regiunii Centru
Măsuri:
1.3.1. Creşterea calităţii sistemului de învăţământ prin extinderea, reabilitarea,
amenajarea, dotarea şi modernizarea infrastructurii de educaţie.
1.3.2. Diversificarea şi creşterea calităţii şi accesului populaţiei la servicii de sănătate
la standarde europene prin extinderea, reabilitarea, amenajarea, dotarea şi
modernizarea infrastructurii de sănătate.
1.3.3. Creşterea incluziunii sociale şi a calităţii vieţii în rândul populaţiei prin
extinderea, reabilitarea, amenajarea, dotarea şi modernizarea infrastructurii sociale.
1.3.4. Creşterea siguranţei publice şi eficientizarea intervenţiilor în situaţii de urgenţă
prin extinderea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii specifice.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
127
Domeniul strategic 2. Creşterea competitivităţii economice, stimularea cercetării şi
inovării
Obiectivul strategic: Dezvoltarea economiei regionale bazate pe cunoaştere prin
modernizarea şi eficientizarea întreprinderilor, intensificarea cooperării economice şi
prin creşterea rolului cercetării–dezvoltării-inovării la nivelul economiei Regiunii
Centru
Priorităţile specifice:
Prioritatea 2.1. Sprijinirea activităţilor de inovare şi modernizare ale IMM-urilor,
creşterea gradului de internaţionalizare al IMM-urilor
Măsuri:
2.1.1. Sprijinirea activităţilor de inovare şi modernizare ale IMM-urilor.
2.1.2. Sprijinirea participării IMM-urilor la diverse reţele internaţionale de cooperare
economică.
2.1.3. Sprijinirea IMM-urilor în vederea utilizării instrumentelor de finanţare
europeană.
2.1.4. Sprijin pentru regenerarea economică a oraşelor mici (sub 20.000 de locuitori).
Prioritatea 2.2. Extinderea şi diversificarea infrastructurii regionale şi locale de afaceri,
a clusterelor şi a reţelelor de cooperare economică
Măsuri:
2.2.1. Extinderea infrastructurii regionale şi locale de sprijinire a afacerilor şi
diversificarea gamei de servicii oferite.
2.2.2. Extinderea şi susţinerea activităţilor clusterelor economice şi a altor structuri şi
reţele de cooperare, precum şi a activităţilor de promovare economică.
Prioritatea 2.3. Dezvoltarea infrastructurii de cercetare, dezvoltare şi inovare
Măsuri:
2.3.1. Dezvoltarea infrastructurilor de CDI prin reabilitarea, amenajarea, extinderea,
modernizarea şi dotarea acestora în cadrul entităţilor publice (universităţi, centre,
institute de cercetare etc.) şi private.
2.3.2. Dezvoltarea de platforme de cooperare prin facilitarea creării de parteneriate
între instituţiile de cercetare şi prin sprijinirea parteneriatelor între instituţiile de
cercetare, pe de o parte, şi companii şi autorităţi publice, pe de altă parte.
2.3.3. Extinderea participării active a instituţiilor de cercetare din Regiunea Centru în
reţelele europene create în cadrul ERA (European Research Area), Horizon 2020 şi
a altor programe similare, şi dezvoltarea de parteneriate cu instituţii de cercetare din
străinătate.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
128
Prioritatea 2.4. Sprijinirea dezvoltării infrastructurii de transfer tehnologic, a centrelor
de inovare şi a spin-off-urilor şi start-up-urilor inovative
Măsuri:
2.4.1. Dezvoltarea centrelor de transfer tehnologic şi a centrelor de inovare.
2.4.2. Sprijinirea entităţilor economice bazate pe cercetare ( spin-off-uri, start-up-uri
inovative, companii active în domeniul cercetării)-
Domeniul Strategic 3. Protecţia mediului înconjurător, creşterea eficienţei energetice,
stimularea utilizării surselor alternative de energie
Obiectivul strategic: Protecţia mediului înconjurător, dezvoltarea infrastructurii
tehnice, conservarea biodiversităţii, diminuarea efectelor schimbărilor climatice şi
prevenirea riscurilor naturale, utilizarea resurselor regenerabile de energie, precum şi
îmbunătăţirea eficienţei energetice în sectorul public, casnic şi economic la nivelul
Regiunii Centru
Priorităţi specifice
Prioritatea 3.1. Protecţia mediului înconjurător şi amenajarea, extinderea sau
modernizarea infrastructurii tehnice
Măsuri:
3.1.1. Protecţia mediului înconjurător, la nivelul componentelor majore (aer, apă, sol),
prin sprijinirea acţiunilor ce vizează diminuarea poluării generate de activităţile
economice.
3.1.2. Susţinerea colectării selective a deşeurilor, creşterea gradului de recuperare şi
reciclare a deşeurilor la nivel judeţean ș regional.
3.1.3. Construcţia, amenajarea, extinderea, reabilitarea sau modernizarea
infrastructurii tehnice de mediu (de pildă staţii de epurare, staţii de preepurare,
rezervoare de apă, surse de apă potabilă, rigole pentru regularizarea albiilor râurilor,
etc.)-
Prioritatea 3.2. Conservarea biodiversităţii
Măsuri:
3.2.1. Protecţia, conservarea sau refacerea diversităţii biologie pentru situri Natura
2000 sau diferite arii naturale care beneficiază de un statut legal de protecţie.
3.2.2. Conservarea şi protecţia biodiversităţii din habitatele naturale, în special a celor
forestiere.
Prioritatea 3.3. Diminuarea efectelor schimbărilor climatice şi prevenirea riscurilor
naturale
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
129
Măsuri:
3.3.1. Creşterea gradului de siguranţă prin prevenirea şi reducerea riscurilor naturale.
în special prin crearea şi dezvoltarea infrastructurii adecvate de prevenire a acestora.
3.3.2. Diminuarea efectelor schimbărilor climatice prin implementarea de politici şi
acţiuni specifice.
Prioritatea 3.4. Creşterea utilizării resurselor alternative de energie
Măsuri:
3.4.1. Producerea şi creşterea utilizării resurselor regenerabile de energie prin
promovarea potenţialului resurselor alternative de energie.
3.4.2. Utilizarea surselor regenerabile de energie prin susţinerea investiţiilor în soluţii
energetice alternative pentru instituţii publice, mediul privat şi persoane fizice.
Prioritatea 3.5. Îmbunătăţirea eficienţei energetice în sectorul public, casnic şi economic
Măsuri:
3.5.1. Îmbunătăţirea eficienţei energetice la operatorii industriali şi economici prin
achiziţionarea de echipamente cu consum redus de energie.
3.5.2. Îmbunătăţirea eficienţei energetice la sistemele de încălzire/răcire în locuinţele
individuale şi instituţii publice.
3.5.3. Creşterea eficienţei energetice prin reabilitarea termică a locuinţelor şi clădirilor
publice.
3.5.4. Eficientizarea iluminatului public în mediul urban şi rural.
3.5.5. Eficientizarea transportului urban durabil.
Domeniul strategic 4. Dezvoltarea zonelor rurale, sprijinirea agriculturii şi silviculturii
Obiectivul strategic: Dezvoltarea durabilă a zonelor rurale din Regiunea Centru prin
valorificarea potenţialului natural şi uman al acestora
Priorităţile specifice:
Prioritatea 4.1. Eficientizarea activităţilor agricole prin modernizarea exploataţiilor
agricole, dezvoltarea serviciilor şi logisticii agricole şi susţinerea activităţilor de
prelucrare a produselor agricole
Măsuri:
4.1.1. Modernizarea exploataţiilor agricole prin susţinerea investiţiilor în domeniu.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
130
4.1.2. Sprijinirea dezvoltării sistemelor locale de irigaţii.
4.1.3. Crearea şi modernizarea centrelor logistice pentru agricultură.
4.1.4. Dezvoltarea centrelor de servicii pentru agricultură.
4.1.5. Crearea şi modernizarea unităţilor mici şi mijlocii de procesare a produselor
agricole situate în mediul rural.
4.1.6. Susţinerea tinerilor fermieri şi a specialiştilor agricoli.
Prioritatea 4.2. Valorificarea superioară, într-o manieră durabilă, a potenţialului silvic
regional
Măsuri:
4.2.1. Modernizarea exploataţiilor silvice prin susţinerea achiziţionării de maşini şi
echipamente specifice.
4.2.2. Dezvoltarea infrastructurii de transport forestier.
4.2.3. Stimularea utilizării în scop energetic a reziduurilor forestiere şi agricole.
4.2.4. Susţinerea acţiunilor de împădurire şi întreţinere a pădurilor.
Prioritatea 4.3. Creşterea atractivităţii economice şi diversificarea activităţilor
economice în localităţile rurale din Regiunea Centru
Măsuri:
4.3.1. Susţinerea afacerilor în domenii economice neagricole.
4.3.2. Îmbunătăţirea cunoştinţelor antreprenoriale ale locuitorilor din mediul rural.
4.3.3. Promovarea utilizării instrumentelor geomantice pentru creşterea atractivităţii
zonelor rurale.
Prioritatea 4.4. Îmbunătăţirea infrastructurii tehnico-edilitare a localităţilor rurale din
Regiunea Centru
Măsuri:
4.4.1. Extinderea şi modernizarea reţelelor de apă potabilă.
4.4.2. Extinderea şi modernizarea reţelelor de canalizare.
4.4.3. Extinderea şi modernizarea serviciilor de colectare şi gestionare a deşeurilor
menajere.
4.4.4. Dezvoltarea reţelei de drumuri comunale.
Prioritatea 4.5. Dezvoltarea infrastructurii sociale, cultural-recreative şi susţinerea
dezvoltării comunitare
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
131
Măsuri:
4.5.1. Reabilitarea, modernizarea şi extinderea infrastructurii sociale din mediul rural.
4.5.2. Reabilitarea, modernizarea şi extinderea infrastructurii cultural-recreative din
mediul rural.
4.5.3. Sprijinirea cooperării între diverşi actori şi comunităţile rurale în cadrul unor
acţiuni integrate vizând dezvoltarea teritorială.
Domeniul strategic 5. Creşterea atractivităţii turistice regionale, sprijinirea activităţilor
culturale şi recreative
Obiectivul strategic: Dezvoltarea sectorului turistic şi a sectoarelor economice conexe
prin valorificarea potenţialului natural şi antropic al Regiunii Centru şi susţinerea
activităţilor culturale şi recreative
Priorităţile specifice:
Prioritatea 5.1. Punerea în valoare a patrimoniului natural şi antropic
Măsuri:
5.1.1. Amenajarea de trasee, căi de acces şi locuri de vizitare şi dezvoltarea
managementului destinaţiilor turistice.
5.1.2. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii din staţiunile balneare şi montane.
5.1.3. Conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a clădirilor cu valoare
arhitectonică şi istorică.
Prioritatea 5.2. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de primire şi agrement în
scopul îmbunătăţirii şi diversificării serviciilor turistice oferite
Măsuri:
5.2.1. Modernizarea / reabilitarea structurilor de primire turistică şi de agrement.
5.2.2. Dezvoltarea structurilor de primire turistică şi de agrement.
Prioritatea 5.3. Promovarea destinaţiilor turistice din Regiunea Centru
Măsuri:
5.3.1. Crearea şi modernizarea centrelor şi punctelor de informare turistică.
5.3.2. Dezvoltarea activităţilor de publicitate turistică.
5.3.3. Sprijinirea organizării şi participării la evenimente destinate promovării
turistice.
Prioritatea 5.4. Dezvoltarea infrastructurii culturale, recreative şi sprijinirea
activităţilor culturale
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
132
Măsuri:
5.4.1. Reabilitarea, modernizarea şi extinderea infrastructurii culturale şi recreative.
5.4.2. Conservarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural imaterial, susţinerea
evenimentelor culturale.
Domeniul Strategic 6. Dezvoltarea resurselor umane, creşterea incluziunii sociale
Obiectivul strategic: Dezvoltarea resurselor umane, în special prin îmbunătăţirea
accesului la formare profesională şi educaţie, creşterea ocupării şi calităţii forţei de
muncă, creşterea incluziunii sociale şi a calităţii vieţii, precum şi contracararea efectelor
declinului demografic
Priorităţi specifice:
Prioritatea 6.1. Îmbunătăţirea accesului la formare profesională şi educaţie pe tot
parcursul vieţii în domeniile: educaţie, cercetare, social, sănătate, administraţie publică,
economie şi antreprenoriat
Măsuri:
6.1.1. Facilitatea accesului la educaţie, perfecţionare profesională şi calificare a
persoanelor care activează în special în domeniile: educaţie, cercetare, social,
sănătate, administraţie publică, economie şi antreprenoriat.
6.1.2. Încurajarea şi susţinerea populaţiei active în îmbunătăţirea competenţelor prin
acces la formare profesională şi învăţare pe tot parcursul vieţii.
6.1.3. Diversificarea şi creşterea calităţii serviciilor oferite prin administraţia publică
şi consolidarea bunei guvernanţe.
Prioritatea 6.2. Sprijinirea dezvoltării capitalului uman în vederea creşterii ocupării
forţei de muncă la nivel regional
Măsuri:
6.2.1. Sprijinirea mobilităţii profesionale şi teritoriale a forţei de muncă.
6.2.2. Dezvoltarea şi diversificarea ofertei de muncă prin încurajarea şi sprijinirea
creării de noi locuri de muncă.
6.2.3. Facilitarea accesului la oferta de locuri de muncă.
Prioritatea 6.3. Dezvoltarea serviciilor sociale în vederea creşterii incluziunii sociale a
grupurilor vulnerabile şi a comunităţilor defavorizate
Măsuri:
6.3.1. Promovarea şi sprijinirea respectării drepturilor fundamentale, combaterea
discriminării, excluderii şi a prejudecăţilor în rândul grupurilor vulnerabile şi a
comunităţilor defavorizate.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
133
6.3.2. Creşterea ocupării prin sprijinirea creării de noi locuri de muncă şi facilitarea
accesului pe piaţa muncii în rândul persoanelor vulnerabile sau dezavantajate social.
6.3.3. Creşterea calităţii vieţii grupurilor vulnerabile şi dezavantajate social prin
facilitarea accesului la programe de educaţie, formare profesională, calificare şi
recalificare, în special pentru populaţia de etnie romă.
6.3.4. Promovarea şi susţinerea economiei sociale şi a întreprinderilor sociale.
Prioritatea 6.4 Contracararea efectelor declinului demografic
Măsuri: 6.4.1. Sprijinirea familiilor tinere cu copii prin acces la servicii suport.
6.4.2. Sprijinirea accesului tinerilor pe piaţa muncii.
6.4.3. Sprijinirea iniţiativelor ce vizează diminuarea efectelor schimbărilor
demografice pe piaţa muncii (creşterea numărului de lucrători vârstnici).
Documentul de planificare la NIVEL JUDEŢEAN este Strategia de Dezvoltare a
Judeţului Braşov orizonturi 2013-2020-203054.
Viziune de dezvoltare: Judeţul Braşov în 2030 este judeţul competitiv şi prosper,
atractiv pentru cei ce vor să locuiască sau să investească aici, precum şi pentru cei ce
vor să îl viziteze.
Obiectivul strategic general pentru judeţul Braşov:
Utilizarea eficientă a tuturor resurselor fizice şi umane existente, cu respectarea
principiilor dezvoltării durabile, în vederea realizării unei dezvoltări economice şi
sociale care să ducă pe termen lung la creşterea calităţii vieţii populaţiei judeţului
Braşov.
Pentru îndeplinirea obiectivului strategic sunt propuse următoarele direcţii de dezvoltare:
1. Dezvoltarea infrastructurii judeţului şi a localităţilor. Braşovul – principal
nod de transport şi comunicaţii.
2. Dezvoltarea turismului. Braşovul – capitala turismului românesc. 3. Consolidarea şi dezvoltarea economiei judeţene. Dublarea PIB-ului
braşovean până în 2020. 4. Dezvoltarea urbană policentrică. Zona Metropolitană Braşov – capitala
regiunii de Dezvoltare Centru.
5. Îmbunătăţirea sistemelor de management sectorial de mediu. Braşov –
capitala verde a României.
6. Creşterea calităţii capitalului social uman. Redefinirea statutului/ valorilor de
a fi „braşovean”.
7. Dezvoltarea rurală – agricultura, sursă alternativă de venituri.
54Informaţie disponibilă pe website-ul Consiliului Judeţean Braşov.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
134
Direcţia 1. Dezvoltarea infrastructurii judeţului şi a localităţilor. Braşov, nod de transport şi
comunicaţii
O.1. Dezvoltarea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport
1. Construirea – dezvoltarea infrastructurii majore de transport;
2. Fluidizarea circulaţiei pe drumurile naţionale şi europene;
3. Modernizarea şi reabilitarea căilor de circulaţie locale (judeţene şi comunale),
astfel încât să corespundă cerinţelor actuale de trafic;
4. Modernizarea şi reabilitarea căilor de circulaţie locale (judeţene şi comunale) cu
mare impact turistic;
5. Construcţia de drumuri turistice noi inter-judeţene;
6. Extinderea transportului public de călători spre zonele rurale şi în interiorul
acestora, care să asigure curse regulate către localităţi:
7. Îmbunătăţirea generală a calităţii transportului public de persoane la nivel
judeţean, cu respectarea condiţiilor de protecţie a mediului;
8. Realizare spaţii de parcare în concordanţă cu fluenţa traficului şi a parcului auto,
în special în municipiul Braşov;
9. Modernizarea sistemului de transport pe căi ferate pentru călători şi pentru marfă –
investiţie ce depinde exclusiv de CFR.
O.2. Îmbunătăţirea infrastructurii tehnico-edilitare
1. Introducerea, extinderea, reabilitarea şi modernizarea reţelelor de apă şi canalizare
în judeţ, în special în mediul rural;
2. Actualizarea Planurilor Urbanistice Generale (PUG) ale localităţilor din judeţ în
conformitate cu priorităţile strategiei;
3. Modernizarea instalaţiilor de producere şi distribuţie a energiei termice;
4. Îmbunătăţirea izolării termice a blocurilor de locuinţe în scopul creşterii
confortului termic;
5. Creşterea calităţii şi siguranţei în funcţionarea reţelelor pentru furnizarea gazului
metan, precum şi a instalaţiilor pentru distribuţia energiei electrice;
6. Introducerea surselor alternative de producere a energiei electrice, atât pentru
clădirile publice, cât şi pentru clădirile private;
7. Implementarea strategiei de management integrat al deşeurilor;
8. Creşterea calităţii şi siguranţei în funcţionarea reţelelor de telefonie şi internet la
nivelul tuturor localităţilor din judeţul Braşov.
Direcţia 2. Dezvoltarea turismului. Braşovul – capitala turismului românesc
O.1. Dezvoltarea infrastructurii pentru a asigura creşterea atractivităţii şi
competitivităţii zonelor turistice cu potenţial natural şi cultural
1. Dezvoltarea infrastructurii de transport;
2. Valorificarea potenţialului turistic montan prin construirea infrastructurii necesare:
drumuri, refugii alpine, trasee drumeţie, amenajare pârtii de schi existente şi
dezvoltarea de noi pârtii, cu echipările aferente, în conformitate cu normele
europene privind siguranţa turistului;
3. Reabilitarea/modernizarea căilor de acces spre obiectivele turistice – infrastructura
rutieră – drumuri, parcări, poteci marcate, drumuri pietonale, adăposturi, piste
pentru cicloturism;
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
135
4. Conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a patrimoniului arhitectural şi
cultural al comunităţilor locale – reabilitarea monumentelor, a ansamblurilor
istorice şi de arhitectură;
5. Reabilitarea infrastructurii culturale – construcţia, reabilitarea de muzee, săli de
expoziţie, aşezăminte culturale, cinematografe, monumente istorice şi case
memoriale;
6. Punerea în valoare a potenţialului natural nefolosit în prezent: Băile Homorod,
Băile Veneţia de Sus, Apele sărate de la Grid, Apele minerale Zizin, coloanele
bazaltice de la Racoş etc.;
7. Modernizarea structurilor de primire turistică, precum şi modernizarea şi
diversificarea serviciilor pe care acestea le oferă;
8. Îmbunătăţirea/reabilitarea/modernizarea infrastructurii bazelor sportive şi de
agrement – dezvoltarea de noi baze/reabilitarea celor existente, construirea unui
hipodrom la Braşov.
O.2. Promovarea şi valorificarea obiectivelor turistice, a evenimentelor şi manifestărilor
locale
1. Promovarea unitară la nivel internaţional, naţional şi judeţean prin folosirea şi
recunoaşterea brand-ului turistic al judeţului;
2. Dezvoltarea rolului activ de promotor al centrelor de informare turistică –
funcţionare, dotare, materiale utile, personal pregătit;
3. Promovarea activă a pachetelor turistice (agroturism, ecoturism, turism montan,
ciclism rural), care să asigure o ofertă turistică diversificată;
4. Continuarea realizării de instrumente de vizibilitate a obiectivelor – indicatoare şi
panouri de informare;
5. Promovarea activităţilor/evenimentelor care pot atrage turişti – realizarea şi
diseminarea agendei evenimentelor speciale anuale ce se desfăşoară la nivel de
judeţ. Organizarea de evenimente, târguri, serbări, scopul acestora fiind acela de a
dezvolta latura turistică a judeţului;
6. Valorificarea tradiţiei istorice şi etnografice: punerea în valoare şi promovarea
multiculturalităţii judeţului Braşov: valorificarea obiceiurilor tradiţionale specifice
diverselor etnii din judeţ, prioritate având cele cu caracter de unicitate: Boriţa –
Tărlungeni; obiceiurile junilor – Braşov, Împuşcatul cocoşului – Apaţa etc.
7. Sprijinirea şi promovarea manifestărilor anuale de succes: festivalurile medievale,
târgul de Crăciun, Octoberfest, Concursuri aviatice, raliuri, spectacole naţionale şi
internaţionale de muzică clasică, muzică pop, jazz, operă şi muzică populară,
festivaluri de teatru, competiţii sportive.
O.3. Sprijinirea dezvoltării iniţiativelor turistice
1. Extinderea, organizarea centrelor turistice de informare care să răspundă adecvat
cerinţelor turiştilor, atât din punct de vedere al bazei de informaţii accesibile, cât şi
al personalului calificat în domeniu – atât în mediul rural, cât şi în urban;
2. Realizarea/actualizarea documentaţiei urbanistice pentru centrele istorice ale
oraşelor şi comunelor din judeţ;
3. Crearea de zone de agrement şi parcuri turistice care să valorifice în mod pozitiv
potenţialul natural al teritoriului judeţului şi care să contribuie la conştientizarea
publicului referitor la importanţa prezervării mediului înconjurător;
4. Formarea şi instruirea personalului implicat în serviciile de turism;
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
136
5. Evaluarea şi catalogarea în mod unitar a calităţii serviciilor turistice la nivelul
judeţului prin intermediul unei structuri profesioniste, acreditate şi acceptate la
nivel judeţean;
6. Crearea de muzee vii în diverse perioade ale anului, în preajma principalelor
monumente istorice.
Direcţia 3. Consolidarea şi dezvoltarea economiei judeţene. Dublarea PIB-ului
braşovean până în 2020
O.1. Crearea şi dezvoltarea de locaţii competitive destinate activităţilor de producţie
1. Reactivarea suprafeţelor economice abandonate în urma fostelor exploatări
industriale prin adaptarea infrastructurii şi a utilităţilor şi respectarea
reglementărilor de mediu în Braşov, Făgăraş, Victoria, Zărneşti;
2. Asigurarea unor locaţii/spaţii dotate corespunzător din punct de vedere al
utilităţilor şi uşor accesibile;
3. Crearea de noi investiţii în judeţ, semnificative ca valoare şi cantitate, mai ales în
direcţia dezvoltării de afaceri noi cu potenţial de creştere rapidă.
O.2.Susţinerea iniţiativelor de afaceri
1. Dezvoltarea economică se va baza în mod prioritar pe domeniile care asigură
produse cu o valoare adăugată foarte mare, şi care încurajează cercetarea şi
inovarea;
2. Dezvoltarea de incubatoare de afaceri, parcuri industriale, parcuri tehnologice,
centre de transfer tehnologic, atât în mediul rural, cât şi în urban, în special în zona
metropolitană Braşov, zona Făgăraş şi Zărneşti;
3. Îmbunătăţirea şi extinderea infrastructurii informaţionale dedicate mediului de
afaceri la nivel judeţean, atât în mediul rural, cât şi în mediul urban – telefonie/
internet;
4. Extinderea infrastructurilor de transport existente, necesare mediului de afaceri, şi
introducerea unor noi căi şi mijloace de transport în judeţ – construcţia
aeroportului, autostrăzii şi centrului integrat logistic conform celor descrise la O 1
Direcţia 1;
5. Consolidarea structurilor asociative existente şi reprezentative ale mediului de
afaceri, precum şi crearea unor structuri noi cu reprezentativitate sectorială de tip
cluster economic în diverse sectoare;
6. Facilitarea accesului întreprinzătorilor locali la surse de finanţare şi alte resurse
necesare;
7. Dezvoltarea industriilor nepoluante (industria IT, nanotehnologii);
8. Dezvoltarea industriei producătoare de echipamente necesare producerii energiilor
alternative şi poziţionarea industriei braşovene pe loc prioritar la nivel naţional;
9. Extinderea infrastructurii existente de cazare şi conferinţe pentru mediul de afaceri
şi dezvoltarea unor centre de conferinţe, expoziţii şi târguri de mari suprafeţe în
zona metropolitană a municipiului Braşov.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
137
O.3. Sprijinirea cercetării, a transferului de tehnologie şi dezvoltarea reţelelor
informaţionale pentru afaceri
1. Dezvoltarea de parteneriate între Universitatea „Transilvania” şi mediul de afaceri
judeţean, şi încurajarea stagiilor de practică ale studenţilor pe termen lung în
unităţile de producţie braşovene;
2. Dezvoltarea de centre de competenţă menite să revigoreze ramurile industriale cu
tradiţie la nivel local prin stimularea cercetării, dezvoltării şi inovării în rândul
acestora şi printr-o mai bună colaborare între mediul de afaceri şi cel academic;
3. Dezvoltarea echilibrată a serviciilor, în special de tip bancar;
4. Facilitarea relaţionării între mediul de afaceri braşovean şi investitori străini.
O.4. Promovarea activităţilor şi produselor
1. Promovarea unitară şi constantă a produselor, a mediului de afaceri, precum şi a
oportunităţilor de investiţii/a resurselor, cu sprijinul CCI şi a organizaţiilor de
profil;
2. Consolidarea poziţiei judeţului Braşov ca locaţie preferenţială pentru mediul de
afaceri prin promovarea resurselor, serviciilor şi produselor judeţului în rândul
potenţialilor investitori, a mediului de afaceri naţional şi internaţional, în general;
3. Îmbunătăţirea accesului la informaţii şi contacte de afaceri internaţionale pentru
companiile din judeţ, în scopul încurajării schimburilor comerciale internaţionale
şi al reducerii soldului negativ al balanţei comerciale a judeţului.
Direcţia 4. Dezvoltarea urbană policentrică. Zona Metropolitană Braşov – capitala
regiunii de Dezvoltare Centru
Dezvoltarea durabilă a turismului – Polul de Creştere Braşov, capitala turismului
românesc
Dezvoltarea durabilă şi competitivă a economiei braşovene – Polul de Creştere Braşov,
centru de excelenţă în cercetare-inovare şi transfer tehnologic
Dezvoltarea durabilă a transportului şi comunicaţiilor – Polul de Creştere Braşov, nod
de transport şi comunicaţii, centru logistic
Dezvoltarea durabilă a comunităţii braşovene – Standard de viaţă european în Polul de
Creştere Braşov
Direcţia 5. Îmbunătăţirea sistemelor de management sectorial de mediu. Braşov –
capitala verde a României
O.1. Protecţia atmosferei
1. Reducerea poluării datorate transporturilor prin: promovarea investiţiilor în
centurile ocolitoare urbane şi rurale, promovarea mijloacelor de transport public
sau particular nepoluante, monitorizarea şi controlul sever al emisiilor auto pe
teritoriul judeţului;
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
138
2. Reducerea poluării industriale prin impunerea utilizării de tehnologii şi instalaţii
performante în activităţile industriale şi a celor care intră sub incidenţa
Directivelor Consiliului European (2001/80/CE şi 1999/13/CE);
3. Reducerea poluării datorate gazelor cu efect de seră – alinierea la măsurile luate la
nivel naţional pentru respectarea obligaţiilor asumate de către România în acest
sens;
4. Reducerea poluării fonice în mediul urban – monitorizarea şi controlul periodic al
nivelului poluării fonice;
5. Realizarea noilor platforme industriale în afara zonelor urbane, în zonele
desemnate în acest sens prin PUG.
O.2. Managementul durabil al apei
1. Asigurarea apei potabile de calitate pentru toţi locuitorii judeţului.
O.3. Managementul deşeurilor
1. Managementul integrat al deşeurilor (menajere, industriale, toxice şi periculoase).
Prioritară este promovarea şi implementarea în perioada 2011-2015 a proiectului
„Managementul Integrat al Deşeurilor Menajere la Nivelul Judeţului Braşov”
finanţat prin intermediul POS MEDIU Axa 2.
2. Se vor sprijinii parteneriatele public-private pentru managementul deşeurilor
toxice şi periculoase);
3. Sprijinirea proiectelor care încurajează colectarea selectivă a deşeurilor, reciclarea
şi recuperarea deşeurilor menajere şi industriale (crearea unui centru de colectare a
uleiului alimentar folosit în gospodării şi a unui centru de colectare a
electrocasnicelor).
O.4. Protecţia şi conservarea naturii
1. Management durabil al ariilor naturale protejate din judeţul Braşov;
2. Protejarea şi conservarea habitatelor naturale şi ale speciilor de floră şi faună.
Implementarea de măsuri concrete de prevenire şi protecţie, precum şi asigurarea
monitorizării ariilor protejate prin alocarea de resurse umane, tehnice şi financiare
în acest sens.
3. Managementul durabil al pădurilor. Asigurarea respectării regimului de exploatări
silvice prin intermediul managerilor ocoalelor private şi de stat.
4. Prevenirea furturilor din păduri prin implicarea, deopotrivă, a instituţiilor statului
şi a proprietarilor de păduri pentru impunerea măsurilor punitive asupra celor
găsiţi vinovaţi de furturi din pădurile private sau publice.
5. Extinderea acestor măsuri pentru prevenirea şi împiedicarea braconajului.
6. Managementul durabil al calităţii solurilor.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
139
Direcţia 6. Creşterea calităţii capitalului social uman. Redefinirea statutului/valorilor de
„braşovean”
O.1. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii şcolare, creşterea calităţii serviciilor în
unităţile de învăţământ.
1. Renovarea sau construirea grădiniţelor, şcolilor şi anexelor acestora (ex. clădiri şi
anexe sportive) numai în concordanţă cu prognozele demografice şi prognozele
cifrelor de şcolarizare;
2. Facilitarea accesului copiilor şi cadrelor didactice la grădiniţe şi şcoli în zonele
greu accesibile sau în care transportul public este deficitar;
3. Dezvoltarea infrastructurii de cercetare-dezvoltare şi crearea Institutului de
Cercetare Inovare Dezvoltare de către Universitatea „Transilvania” Braşov;
4. Propunerea la nivel naţional a unei modificări legislative care să permită
reînfiinţarea şcolilor profesionale şi de meserii;
5. Încurajarea schimburilor de experienţă între unităţi de învăţământ din ţară şi din
străinătate cu scopul eficientizării actului de învăţământ;
6. Dezvoltarea sistemului de evaluare şi îndrumare a elevilor pentru a maximiza
şansele de încadrare în muncă a absolvenţilor;
7. Adaptarea permanentă la cerinţele pieţei muncii;
8. Încurajarea proiectelor care sprijină incluziunea socială a grupurilor dezavantajate
(în special rromi) şi care previn abandonul şcolar;
9. Promovarea parteneriatelor public-private pentru prevenirea abandonului şcolar;
10. Eficientizarea actului educaţional.
O.2. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de sănătate, creşterea calităţii
serviciilor în unităţile medicale.
1. Construcţia Spitalului Clinic Universitar, care să asigure pe plan local un sistem
integrat de servicii de sănătate;
2. Modernizarea şi echiparea unităţilor sanitare şi a secţiilor de urgenţă, a serviciului
judeţean de ambulanţă ;
3. Asigurarea resurselor pentru derularea serviciilor medicale şi plata adecvată a
personalului medical şi sanitar;
4. Asigurarea serviciilor de sănătate pentru populaţia întregului judeţ, la distanţe
rezonabile faţă de zonele de reşedinţă; reducerea inegalităţilor în accesul la
servicii de sănătate de calitate;
5. Propunere legislativă care să permită coexistenţa sistemului de asigurări de
sănătate de stat cu cel privat;
6. Încurajarea proiectelor care au ca scop măsuri de prevenţie şi/sau eficientizare a
tratamentelor în ambulatoriu;
7. Înfiinţarea de centre de recuperare medicală, centre de recuperare psihologică,
centre de recuperare anti-drog.
O.3. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de protecţie socială, creşterea calităţii
serviciilor în unităţile de specialitate.
1. Crearea unor programe de incluziune socială pentru persoanele defavorizate – în
special persoane de etnie rromă; dezvoltarea unor programe de integrare în
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
140
societate a rromilor din judeţ, care să ducă la motivarea şi implicarea populaţiei
rrome în diverse activităţi şi crearea de locuri de muncă pentru aceştia;
2. Integrarea socială a tinerilor din sistemul de instituţii sau plasament familial, în
special a tinerilor care împlinesc vârsta de 18 ani şi părăsesc instituţiile de
ocrotire;
3. Înfiinţarea de alternative de tip rezidenţial (adăposturi temporare, centre de tranzit,
centre de criză, locuinţe protejate, case de tip familial);
4. Înfiinţarea de alternative de tip nerezidenţial (centre de zi, centre de consiliere,
cluburi, centre de terapie şi recuperare);
5. Implicarea în activităţi la nivel local a persoanelor care beneficiază de ajutor social
şi respectarea strictă a legii care prevede prestarea unei munci în schimbul
acordării de ajutor social;
6. Încurajarea parteneriatelor public-privat în vederea înfiinţării de servicii
alternative;
7. Dezvoltarea colaborării între instituţiile locale din domeniul asistenţei sociale,
serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ONG-urile de profil, în
vederea furnizării de servicii adaptate nevoilor concrete ale persoanelor aflate în
situaţii de risc;
8. Construirea de locuinţe sociale pentru familiile şi persoanele aflate în dificultate
sau în situaţii de risc;
9. Încurajarea proiectelor care sprijină diminuarea numărului de persoane fără
adăpost şi a numărului de cerşetori.
O.4. Redefinirea Statutului de braşovean – consolidarea/redefinirea valorilor, a
identităţii de cetăţean al judeţului Braşov
1. Derularea de proiecte care promovează valorile cultural-istorice şi umane din/ale
judeţului Braşov;
2. Dezvoltarea de proiecte care promovează exemple de bune practici ale unor
cetăţeni braşoveni:
3. Măsuri de prevenire a migraţiei forţei de muncă tinere;
4. Crearea mai multor locuri de agrement şi spaţii verzi şi de recreere în localităţile
judeţului.
O.5. Îmbunătăţirea capacităţii administrative
1. Crearea de către instituţiile publice a unui sistem eficient pentru preluarea
reclamaţiilor şi asigurarea feed-back-ului;
2. Comunicarea şi implicarea locuitorilor în luarea deciziilor autorităţilor locale;
3. Reorientarea şi redistribuirea resurselor bugetare în vederea eficientizării
serviciilor de stat;
4. Eficientizarea comunicării între instituţiile statului;
5. Încurajarea proiectelor care sprijină ridicarea nivelului de integritate –
transparenţă a administraţiei publice locale şi eliminarea birocraţiei;
6. Realizarea de proiecte în parteneriat între sectorul public şi cel ONG;
7. Sprijinirea cu prioritate a proiectelor care contribuie la creşterea siguranţei
cetăţeanului, atât în mediul urban, cât şi în mediul rural;
8. Refacerea Planurilor de urbanism în concordanţă cu caracteristicile localităţilor şi
cu principiile dezvoltări durabile, şi impunerea cu stricteţe a regulilor urbanistice.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
141
Direcţia 7. Dezvoltarea rurală – agricultura, sursă alternativă de venituri
O.1. Reforma structurală a practicării agriculturii
O.2. Dezvoltarea zootehniei
O.3. Sprijinirea iniţiativelor agricole
O.4. Sprijinirea activităţilor non-agricole
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
142
8. STRATEGIA DE DEZVOLTARE – CORELAREA CU ALTE
PLANURI/STRATEGII EXISTENTE LA NIVEL JUDEŢEAN, REGIONAL,
NAŢIONAL, EUROPEAN Această secţiune este structurată în 2 părţi:
1. Corelarea Planului de dezvoltare locală a oraşului Râşnov pentru perioada 2014-2020
cu alte documente de planificare existente la nivelul fiecărui palier de organizare;
2. Corelarea cu documentele de planificare pregătite de Guvernul României în vederea
utilizării contribuţiei financiare europene.
1. Corelarea Planului de dezvoltare locală a oraşului Râşnov pentru perioada 2014-2020 cu
alte documente de planificare existente la nivelul fiecărui palier de organizare
Documentul
relevant
Aspecte ce demonstrează corelarea Planului de dezvoltare locală a
oraşului Râşnov pentru perioada 2014-2020
la nivel judeţean
Strategia de
Dezvoltare a Judeţului
Braşov orizonturi
2013-2020-2030
Viziunea de dezvoltare a oraşului Râşnov pană în 2020 se subsumează
viziunii de dezvoltare existente la nivel regional, iar direcţiile de
dezvoltare propuse se încadrează în linia direcţiilor de la nivel judeţean.
Prezentăm doar două exemple dintre acestea. Astfel, direcţia de
dezvoltare Protecţia şi conservarea mediului inclusă în documentul de
planificare realizat pentru oraşul Râşnov 2014-2020 include mai multe
obiective, între care creşterea eficienţei energetice, protejarea şi
conservarea mediului prin măsuri de amenajare a teritoriului,
implementarea altor măsuri pentru reducerea poluării apei, aerului şi
solului, contribuind astfel la realizarea obiectivelor direcţiilor de
dezvoltare stabilite la nivel judeţean, respectiv: D5. Îmbunătăţirea
sistemelor de management sectorial de mediu. Braşov – capitala
verde a României şi D2. Dezvoltarea turismului. Braşovul – capitala
turismului românesc.
De asemenea, direcţia de dezvoltare Îmbunătăţirea reţelei stradale şi
tehnico-edilitare vizează atingerea a trei obiective: dezvoltarea,
reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport public;
dezvoltarea, reabilitarea şi modernizarea reţelei de apă-canal şi
dezvoltarea altor reţele tehnico-edilitare. Prin aceste obiective oraşul
Râşnov îşi va aduce contribuţia la îndeplinirea direcţiilor de dezvoltare
stabilite la nivel judeţean D1. Dezvoltarea infrastructurii judeţului şi a
localităţilor. Braşovul – principal nod de transport şi comunicaţii;
D2. Dezvoltarea turismului. Braşovul – capitala turismului
românesc; D3. Consolidarea şi dezvoltarea economiei judeţene.
Dublarea PIB-ului braşovean până în 2020 şi D4. Dezvoltarea
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
143
Documentul
relevant
Aspecte ce demonstrează corelarea Planului de dezvoltare locală a
oraşului Râşnov pentru perioada 2014-2020
urbană policentrică. Zona metropolitană Braşov - capitala regiunii
de Dezvoltare Centru.
Planul Integrat de
Dezvoltare Urbană –
Polul de Creştere
Braşov 2009 - 2015
Potrivit PIDU, viziunea de dezvoltare a polului de creştere Braşov este
următoarea: Braşovul va deveni modelul dezvoltării durabile din
regiunea Centru, dezvoltare bazată pe solidaritate interteritorială,
interconectivitate, competitivitate economică şi coeziune socială.
Aceasta urmează să fie atinsă prin îndeplinirea a 5 obiective strategice: I.
Creşterea eficienţei şi competitivităţii administrative şi a coeziunii
teritoriale, II. Dezvoltarea economică competitivă şi durabilă, III.
Creşterea nivelului calităţii vieţii, IV. Dezvoltarea resurselor umane
şi V. Dezvoltarea activităţilor de cercetare - inovare.
Direcţiile de dezvoltare propuse în cadrul Planului de dezvoltare locală
a oraşului Râşnov pentru perioada 2014-2020 contribuie la realizarea
obiectivelor stabilite în cadrul PIDU – pol de creştere Braşov prin
protecţia şi conservarea mediului, îmbunătăţirea reţelei stradale şi
tehnico-edilitare, creşterea calităţii serviciilor socio-culturale,
diversificarea economiei locale, dezvoltarea activităţii de turism şi
creşterea capacităţii administrative.
la nivel regional
Planul de Dezvoltare
a Regiunii Centru
2014-202055
Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru cuprinde 6 domenii strategice
de dezvoltare, fiecare dintre acestea grupând un număr de priorităţi şi
măsuri specifice: DSD 1. Dezvoltare urbană, dezvoltarea infrastructurii
tehnice şi sociale regionale, DSD 2. Creşterea competitivităţii
economice, stimularea cercetării şi inovării, DSD 3. Protecţia mediului
înconjurător, creşterea eficienţei energetice, stimularea utilizării surselor
alternative de energie, DSD 4. Dezvoltarea zonelor rurale, sprijinirea
agriculturii şi silviculturi, DSD 5. Creşterea atractivităţii turistice
regionale, sprijinirea activităţilor culturale şi recreative şi DSD 6.
Dezvoltarea resurselor umane, creşterea incluziunii sociale.
Direcţiile de dezvoltare propuse în cadrul Planului de dezvoltare locală a
oraşului Râşnov pentru perioada 2014-2020 contribuie la realizarea
obiectivelor regionale, după cum urmează: Direcţia de dezvoltare Protecţia şi
conservarea mediului contribuie la realizarea DSD 3 şi DSD 5, direcţia de
dezvoltare Îmbunătăţirea reţelei stradale şi tehnico-edilitare contribuie la
realizarea DSD 1, DSD 2 şi DSD 5, direcţia de dezvoltare Creşterea calităţii
serviciilor socio-culturale susţine îndeplinirea DSD 6 şi DSD 1, direcţia de
55Această versiune este disponibilă pe website-ul ADR Centru. Documentul urmează să fie avizat de către
Comitetul Regional de Planificare „Centru” şi apoi supus aprobării Consiliului de Dezvoltare Regională.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
144
Documentul
relevant
Aspecte ce demonstrează corelarea Planului de dezvoltare locală a
oraşului Râşnov pentru perioada 2014-2020
dezvoltare Diversificarea economiei locale este în linie cu DSD 4 şi DSD 2,
direcţia de dezvoltare Dezvoltarea activităţii de turism susţine DSD 5, iar
direcţia de dezvoltare Creşterea calităţii administraţiei locale susţine
realizarea tuturor direcţiilor stabilite la nivel regional, prin creşterea capacităţii
instituţiilor administraţiei publice locale de a-şi desfăşura activitatea cu o mai
mare eficienţă şi eficacitate.
la nivel naţional
Strategia Naţională
pentru Dezvoltare
Durabilă (SNDD) a
României Orizonturi
2013 – 2020 - 2030
SNDD a fixat trei obiective majore;
- Orizont 2013: Încorporarea organică a principiilor şi practicilor
dezvoltării durabile în ansamblul programelor şi politicilor publice ale
României, ca stat membru al UE.
- Orizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual al ţărilor Uniunii
Europene la principalii indicatori ai dezvoltării durabile.
- Orizont 2030: Apropierea semnificativă a României de nivelul mediu
din acel an al ţărilor membre ale UE din punct de vedere al indicatorilor
dezvoltării durabile.
În realizarea Planului de dezvoltare locală a oraşului Râşnov pentru
perioada 2014-2020 s-a ţinut cont de principiile dezvoltării durabile, de
normele aplicabile fiecărui domeniu incident dezvoltării. Direcţiile de
dezvoltare propuse au ca bază ideea dezvoltării economice fără a afecta
resursele naturale şi având în vedere echitatea sociala.
Strategia energetică a
României pentru
perioada 2007 –
2020, actualizată
pentru perioada
2011-2020
Obiectivul general al strategiei sectorului energetic îl constituie
satisfacerea necesarului de energie, atât în prezent, cât şi pe termen
mediu şi lung, la un preţ cât mai scăzut, adecvat unei economii moderne
de piaţă şi unui standard de viaţă civilizat, în condiţii de calitate,
siguranţă în alimentare, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile.
Obiectivele strategice sunt: Siguranţă energetică, Dezvoltare durabilă şi
Competitivitate.
În vedere îndeplinirii obiectivului Dezvoltare durabilă au fost stabilite
următoarele: creşterea eficienţei energetice; promovarea producerii
energiei pe bază de resurse regenerabile; promovarea producerii de
energie electrică şi termică în centrale cu cogenerare, în special în
instalaţii de cogenerare de înaltă eficienţă; susţinerea activităţilor de
cercetare-dezvoltare şi diseminare a rezultatelor cercetărilor aplicabile;
reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului
înconjurător; utilizarea raţională şi eficientă a resurselor energetice
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
145
Documentul
relevant
Aspecte ce demonstrează corelarea Planului de dezvoltare locală a
oraşului Râşnov pentru perioada 2014-2020
primare.
În cadrul Planului de dezvoltare locală a oraşului Râşnov pentru
perioada 2014-2020, direcţia de dezvoltare Protecţia şi conservarea
mediului are printre obiective Creşterea eficienţei energetice, iar
măsurile propuse în vederea îndeplinirii acestuia sunt: creşterea
eficienţei energetice în clădirile rezidenţiale (cartiere, blocuri de
locuinţe), creşterea eficienţei energetice în sectorul public (iluminat
public, clădiri publice - şcoli, grădiniţe etc.), campanii de informare şi
conştientizare cu privire la sursele de energie neconvenţională. În mod
evident, măsurile propuse sunt în linie cu obiectivele Strategiei naţionale
în domeniul energiei.
Strategia Naţională
pentru
Competitivitate
(SNC) 2014-2020
Viziunea Strategiei Naţionale pentru Competitivitate este „Dezvoltarea
unui ecosistem competitiv de afaceri, bazat pe un mediu de reglementare
stabil, centrat pe antreprenoriat, inovare şi creativitate, care să pună
accent pe încredere, eficienţă şi excelenţă, şi să plaseze România în
primele 10 economii la nivel european”. Între priorităţile sale se află şi
Prioritatea 3: Factori şi servicii suport, ce are ca obiective relevante
pentru analiza noastră următoarele: O3.1. Resurse umane şi educaţie:
îmbunătăţirea calităţii sistemului de educaţie şi formare astfel încât
să asigure corelarea cu piaţa muncii; O3.6. Infrastructura digitală:
îmbunătăţirea infrastructurii digitale de bandă largă; O3.7. Energie:
reducerea pierderilor în reţelele de distribuţie a energiei electrice;
O3.8. Mediu: îmbunătăţirea infrastructurii de apă; O3.9. Mediu:
consolidarea şi extinderea sistemelor de management integrat al
deşeurilor, inclusiv recuperarea energiei din deşeuri.
Planul de dezvoltare locală a oraşului Râşnov pentru perioada 2014-
2020 include direcţiile de dezvoltare Diversificarea economiei locale şi
Protecţia şi conservarea mediului, ale căror obiective sunt în linie cu
obiectivele SNC.
la nivel european
Strategia Europa
2020
Cele trei priorităţi stabilite la nivel european sunt: 1) creştere inteligentă
– dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare; 2) creştere
durabilă – promovarea unei economii mai eficiente din punct de vedere
al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive; 3) creşterea
favorabilă incluziunii – promovarea unei economii cu o rată ridicată a
ocupării forţei de muncă, în măsură să asigure coeziunea economică,
socială şi teritorială.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
146
Documentul
relevant
Aspecte ce demonstrează corelarea Planului de dezvoltare locală a
oraşului Râşnov pentru perioada 2014-2020
Direcţiile de dezvoltare propuse în cadrul Planului de dezvoltare locală a
oraşului Râşnov pentru perioada 2014-2020 contribuie la realizarea
obiectivelor europene prin toate direcţiile de dezvoltare (protecţia şi
conservarea mediului, îmbunătăţirea reţelei stradale şi tehnico-
edilitare, creşterea calităţii serviciilor socio-culturale, diversificarea
economiei locale, dezvoltarea activităţii de turism şi creşterea
capacităţii administrative).
Europa, destinaţia
turistică favorită la
nivel mondial – un
nou cadru politic
pentru turismul
european, COM
(2010) 352 final
Planul de dezvoltare locală a oraşului Râşnov pentru perioada 2014-
2020 situează în centrul dezvoltării oraşului dezvoltarea activităţii de
turism prin Dezvoltarea şi diversificarea serviciilor de turism de
bază; Dezvoltarea serviciilor complementare şi de pregătire a
consumului turistic; Orientarea către categorii de turişti disponibili
pentru vizite în timpul săptămânii şi extrasezon. Situarea turismului
cultural în centrul preocupărilor, dezvoltarea durabilă şi extinderea
sezonului demonstrează că există corelare cu documentul european.
COM (2010) 352 final Europa, destinaţia turistică favorită la nivel
mondial – un nou cadru politic pentru turismul european reafirmă
susţinerea faţă de „Declaraţia de la Madrid”, care stabileşte o serie de
recomandări legate de punerea în practică a unei politici europene a
turismului consolidat, insistă asupra necesităţii creşterii competitivităţii
durabile a acestui sector şi recunoaşte valoarea adăugată a acţiunii UE
în favoarea turismului, care completează în mod util acţiunea statelor
membre printr-o abordare integrată a turismului, aşa cum se precizează
în Comunicare.
În plus, se precizează că acţiunile de sprijinire a turismului pot fi grupate
în jurul a patru axe: (1) stimularea competitivităţii sectorului turistic din
Europa; (2) promovarea dezvoltării unui turism durabil, responsabil şi
de calitate; (3) consolidarea imaginii şi vizibilităţii Europei în calitate de
ansamblu de destinaţii durabile şi de calitate; (4) valorificarea la
maximum a politicilor şi instrumentelor financiare ale UE pentru
dezvoltarea turismului.
Platforma europeană
de combatere a
sărăciei şi a
excluziunii sociale:
un cadru european
pentru coeziunea
socială şi teritorială
Documentul european aduce în prim-plan principalele zone în care se
poate lupta pentru reducerea sărăciei, între care menţionăm Educaţia şi
politicile pentru tineret, Incluziunea socială şi antidiscriminarea
(romii fiind unul dintre grupurile afectate), Voluntariatul, precum şi
Valorificarea potenţialului economiei sociale.
Planul de dezvoltare locală a oraşului Râşnov pentru perioada 2014-
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
147
Documentul
relevant
Aspecte ce demonstrează corelarea Planului de dezvoltare locală a
oraşului Râşnov pentru perioada 2014-2020
COM (2010) 758
final
2020 include direcţia de dezvoltare Creşterea calităţii serviciilor socio-
culturale, cu obiectivele: O1 Creşterea gradului de acces al
comunităţii la viaţa culturală (Măsuri: Încurajarea voluntariatului
cultural-artistic în rândul copiilor şi tinerilor; Încurajarea cunoaşterii şi
înţelegerii valorilor culturale şi tradiţiilor locale prin activităţi educative
destinate copiilor şi tinerilor; Încurajarea participării persoanelor adulte la
viaţa culturală a comunităţii; Sprijinirea sectorului comunităţii civile în
domeniul cultural artistic); O2 Creşterea calităţii procesului de
învăţământ (Măsuri: Reabilitarea, modernizarea şi dotarea instituţiilor
de învăţământ preuniversitar; Susţinerea şi stimularea calităţii procesului
educaţional prin măsuri specifice, extracurriculare; Sprijinirea
parteneriatelor cu societatea civilă); O3 Creşterea calităţii serviciilor
sociale – asistenţă şi protecţie, locuinţe, medico-sanitare, intervenţii
în situaţii de urgenţă (Măsuri: Îmbunătăţirea şi diversificarea serviciilor
de asistenţă socială pentru tineri; Măsuri integrate pentru îmbunătăţirea
situaţiei comunităţii de romi; Îmbunătăţirea şi diversificarea serviciilor de
asistenţă socială pentru persoanele vârstnice; Îmbunătăţirea şi
diversificarea serviciilor de asistenţă socială pentru şomeri şi persoane cu
venituri mici; Investiţii pentru creşterea calităţii serviciilor medicale şi de
primiri urgenţe; Dezvoltarea serviciilor de intervenţie în situaţii de
urgenţă; Îmbunătăţirea nivelului de calificare, pregătire şi de asimilare
competenţe digitale pentru personal; Implementarea la nivel local a
sistemelor e-educaţie, e-incluziune, e-sănătate şi e-cultură; Încurajarea
participării sectorului non-guvernamental).
După cum se poate observa, această direcţie de dezvoltare va contribui
alături de celelalte la dezvoltarea economică şi socială, la crearea unui
climat favorabil incluziunii sociale şi combaterii sărăciei.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
148
2. Corelarea cu documentele de planificare pregătite de Guvernul României în vederea
utilizării contribuţiei financiare europene
Documentul
relevant
Aspecte ce demonstrează corelarea Planului de dezvoltare locală a
oraşului Râşnov pentru perioada 2014-2020 cu documentul
menţionat
Acordul de
Parteneriat 2014-
2020
Prin intermediul Acordului de Parteneriat, România va întreprinde
măsurile necesare pentru dezvoltarea socio-economică, abordând
următoarele cinci provocări în materie de dezvoltare: I. Competitivitatea
şi dezvoltarea locală, II. Oamenii şi societatea, III. Infrastructura, IV.
Resursele, V. Administraţia şi guvernarea.
Prin corelarea cu anumite priorităţi din programele operaţionale
prezentate mai jos, Planul de dezvoltare locală a oraşului Râşnov
pentru perioada 2014-2020 este corelat de asemenea şi cu Acordul de
Parteneriat 2014-2020.
Programul Operaţional
Regional 2014-202056
Direcţiile de dezvoltare propuse în cadrul Planului de dezvoltare locală a
oraşului Râşnov pentru perioada 2014-2020, respectiv protecţia şi
conservarea mediului, îmbunătăţirea reţelei stradale şi tehnico-
edilitare, creşterea calităţii serviciilor socio-culturale, diversificarea
economiei locale, dezvoltarea activităţii de turism pot fi realizate cu
sprijin financiar oferit de POR 2014-2020, ele subsumându-se unor axe
prioritare şi priorităţilor de investiţii din acest program, după cum
urmează: Axa prioritară 2: Îmbunătăţirea competitivităţii
întreprinderilor mici şi mijlocii; Axa prioritară 3: Sprijinirea
creşterii eficienţei energetice în clădirile publice; Axa prioritară 4:
Sprijinirea dezvoltării urbane durabile, Priorităţile de investiţii 4.1:
Sprijinirea eficienţei energetice şi utilizarea energiei regenerabile în
infrastructura publică, inclusiv clădiri publice şi în sectorul locuinţelor;
4.2: Promovarea strategiilor de reducere a emisiilor de dioxid de carbon
pentru toate tipurile de teritoriu, în particular zone urbane, inclusiv
promovarea planurilor sustenabile de mobilitate urbană şi a unor măsuri
relevante pentru atenuarea adaptărilor; 4.3: Acţiuni pentru
îmbunătăţirea mediului urban, revitalizarea oraşelor, regenerarea şi
decontaminarea siturilor poluate şi promovarea măsurilor pentru
reducerea zgomotului; Axa prioritară 5: Conservarea, protecţia şi
valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, Prioritate de investiţii
5.1: Conservarea, protecţia, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului
natural şi cultural; Axa prioritară 6: Îmbunătăţirea infrastructurii
rutiere de importanţă regională şi locală; Axa prioritară 7:
Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a
56Versiunea iulie 2014
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
149
Documentul
relevant
Aspecte ce demonstrează corelarea Planului de dezvoltare locală a
oraşului Râşnov pentru perioada 2014-2020 cu documentul
menţionat
turismului, Prioritate de investiţii 7.1: Sprijinirea unei creşteri
favorabile ocupării forţei de muncă, prin dezvoltarea potenţialului
endogen ca parte a unei strategii teritoriale pentru anumite zone, precum
şi sporirea accesibilităţii şi dezvoltarea resurselor naturale şi culturale
specifice; Axa prioritară 8: Dezvoltarea infrastructurii sanitare şi
sociale, Prioritate de investiţii 8.1: Investiţiile în infrastructurile sanitare
şi sociale care contribuie la dezvoltarea la nivel naţional, regional şi
local, reducând inegalităţile în ceea ce priveşte starea de sănătate şi
promovând incluziunea socială prin îmbunătăţirea accesului la serviciile
sociale; Axa prioritară 9: Sprijinirea regenerării economice şi sociale
a comunităţilor defavorizate din mediul urban; Axa prioritară 10:
Îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale, Prioritate de investiţii
10.1: Investiţiile în educaţie, competenţe şi învăţare pe tot parcursul
vieţii prin dezvoltarea infrastructurilor de educaţie şi formare.
Programul
Operaţional
Capacitatea
Administrativă 2014-
202057
Una dintre direcţiile de dezvoltare propuse de Planul de dezvoltare
locală a oraşului Râşnov pentru perioada 2014-2020 – creşterea
capacităţii administrative, îşi găseşte corespondenţa în acest program,
care vizează: Axa Prioritară 1 – Structuri eficiente la nivelul tuturor
palierelor administrative şi judiciare, obiectiv specific 1.1 –
Dezvoltarea planificării strategice, a bugetării pe programe şi a
practicilor de coordonare/cooperare/consultare în administraţia publică
centrală: obiectiv specific 1.2 – Dezvoltarea şi implementarea de politici
şi instrumente moderne de management al resurselor umane; Axa
Prioritară 2 – Administraţie publică şi sisteme judiciare eficace şi
transparente: obiectiv specific 2.1 – Oferirea de servicii publice de
calitate pentru cetăţeni şi mediul de afaceri la nivel local; obiectiv
specific 2.2 – Creşterea transparenţei, integrităţii şi responsabilităţii la
nivelul autorităţilor şi instituţiilor publice.
Program Operaţional
Capital Uman 2014-
202058
Anumite direcţii de dezvoltare propuse în cadrul Planului de dezvoltare
locală a oraşului Râşnov pentru perioada 2014-2020, cum ar fi
creşterea calităţii serviciilor socio-culturale – obiectivul 3 Creşterea
calităţii serviciilor sociale (asistenţă şi protectie, locuinţe, medico-
sanitare, intervenţii în situaţii de urgenţă); diversificarea economiei
locale – obiectivul 2 Dezvoltarea capitalului uman; dezvoltarea activităţii
de turism – formarea şi perfecţionarea personalului din activitatea
turistică locală; crearea unui institut/ şcoală locală de turism al
57Versiunea iulie 2014 58Idem 3
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
150
Documentul
relevant
Aspecte ce demonstrează corelarea Planului de dezvoltare locală a
oraşului Râşnov pentru perioada 2014-2020 cu documentul
menţionat
pensiunilor, vor contribui la îndeplinirea obiectivelor axelor prioritare din
PO CU (AP 1 – Iniţiativă locuri de muncă pentru tineri; AP 3 –
Locuri de muncă pentru toţi; AP 4 ‐ Incluziunea socială şi
combaterea sărăciei; AP 5 – CLLD; Axa Prioritară 6 ‐ Educaţie şi
competenţe).
Program Operaţional
Competitivitate 2014-
202059
Anumite direcţii de dezvoltare propuse în cadrul Planului de dezvoltare
locală a oraşului Râşnov pentru perioada 2014-2020, cum ar fi
creşterea calităţii serviciilor socio-culturale – obiectivul 3 Creşterea
calităţii serviciilor sociale (asistenţă şi protecţie, locuinţe, medico-
sanitare, intervenţii în situaţii de urgenţă) şi activităţile propuse:
Îmbunătăţirea nivelului de calificare, pregătire şi de asimilare competenţe
digitale pentru personalul din sectoarele socio-culturale; Implementarea
la nivel local a sistemelor e-educaţie, e-incluziune, e-sănătate şi e-cultură;
diversificarea economiei locale – obiectivul 1 Asigurarea condiţiilor de
desfăşurare şi diversificare a activităţilor economice locale, vor asigura
contribuţia oraşului Râşnov la îndeplinirea obiectivelor PO
Competitivitate.
Axele prioritare stabilite pentru acest program ce răspund nevoilor
identificate sunt: Axa Prioritară 1 – Cercetare, dezvoltare tehnologică
şi inovare (CDI) în sprijinul competitivităţii economice şi dezvoltării
afacerilor şi Axa Prioritară 2 – Tehnologia Informaţiei şi
Comunicaţiilor (TIC) pentru o economie digitală competitivă. În mod
extins, obiectivele fiecărei axe prioritare sunt: 1.1. Promovarea
investiţiilor în C&I, dezvoltarea de legături şi sinergii între întreprinderi,
centrele de cercetare şi dezvoltare şi învăţământul superior; 1.2.
Îmbunătăţirea infrastructurilor de cercetare şi inovare (C&I) şi a
capacităţilor pentru a dezvolta excelenţa în materie de C&I şi promovarea
centrelor de competenţă; precum şi 2.1. Consolidarea aplicaţiilor TIC
pentru guvernare electronică, e-learning, incluziune digitală, cultură
online şi e‐sănătate; 2.2. Dezvoltarea produselor și serviciilor TIC, a
comerţului electronic şi a cererii de TIC; 2.3. Extinderea conexiunii în
bandă largă şi difuzarea reţelelor de mare viteză, precum şi sprijinirea
adoptării tehnologiilor emergente şi a reţelelor pentru economia digitală.
Programul Naţional
de Dezvoltare
Planul de dezvoltare locală a oraşului Râşnov pentru perioada 2014-
2020 are o direcţie de dezvoltare destinată diversificării economiei
locale, în cadrul căreia identificăm obiectivul 3 Dezvoltarea şi
59Idem 3
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
151
Documentul
relevant
Aspecte ce demonstrează corelarea Planului de dezvoltare locală a
oraşului Râşnov pentru perioada 2014-2020 cu documentul
menţionat
Rurală 2014-202060 modernizarea agriculturii. Acesta este corelat cu obiectivele PNDR 2014-
2020 şi priorităţile acestuia: P1 Încurajarea transferului de cunoştinţe
şi a inovării în agricultură, în silvicultură şi în zonele rurale; P2
Creşterea viabilităţii exploataţiilor şi a competitivităţii tuturor
tipurilor de agricultură în toate regiunile şi promovarea
tehnologiilor agricole inovative şi a gestionării durabile a pădurilor;
P3 Promovarea organizării lanţului alimentar, inclusiv procesarea şi
comercializarea produselor agricole, a bunăstării animalelor şi a
gestionării riscurilor în agricultură; P4 Refacerea, conservarea şi
consolidarea ecosistemelor care sunt legate de agricultură şi
silvicultură; P5 Promovarea utilizării eficiente a resurselor şi
sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii reduse de carbon şi
rezilienţă la schimbările climatice în sectoarele agricol, alimentar şi
silvic; P6 Promovarea incluziunii sociale, reducerea sărăciei şi
dezvoltare economică în zonele rurale.
60Versiunea iulie 2014
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
152
9. DIRECŢII DE DEZVOLTARE 2014-2020 Râșnovul este un oraș de rang III, având o populaţie de sub 50.000 locuitori, și face parte din
Zona Metropolitană Brașov –constituită din 14 localităţi (3 municipii, 3 orașe și 8 comune),
având o populaţie totală de peste 400 000 locuitori.Orașul Râșnov este astfel un spaţiu
interconectat aglomerării urbane Brașov, căzând sub incidenţa planului integrat de dezvoltare
urbană care va fi elaborat pentru atragerea unor finanţări destinate îmbunătăţirii vieţii economice și sociale a comunităţii respective.
Dar mai mult decât atât, orașul Râșnov reprezintă o locaţie unică, diferită, cu valori de sine
stătătoare și de mare notorietate, un ansamblu inepuizabil de vechi si nou, istorie și modern, o
concentrare de populaţie, activităţi economice, cultură, sport și agrement.Fără indoială, cheia
dezvoltării viitoare a orașului se află în domeniul turismului, concentrat în jurul Cetăţii simbol Râșnov. Cu un potenţial natural mirific, completat de obiective cultural-istorice,
sportive și de agrement deosebite, întoarcerea la valorile tradiţionale înseamna de fapt
dezvoltarea comunităţii, creșterea calităţii vieţii, revigorarea economiei locale.
Orașul Râșnov deţine un fond arhitectonic deosebit, cu o valoare istorică și culturală
importantă, însă, în același timp, pe teritoriul său se regăsesc - mostenire a perioadei de
industrializare forţată a localităţii - cartiere de locuit vechi, într-o stare precară, spaţii publice
degradate. Spaţiile verzi sunt încă insuficiente, iar iluminatul public necesită investitii de
reabilitare și eficientizare. Toate aceste aspecte afectează și calitatea mediului inconjurător,
lor adaugându-li-se problema traficului de tranzit care generează poluarea fonică și a aerului,
dar și dificultăţi de mobilitate prin ambuteiajele produse, in special la sfârșit de săptămână.
Din punct de vedere al dotărilor infrastructurale și echipării edilitare, orașul Râșnov se
află încă la jumătatea drumului, fiind necesare investitiţii în reabilitarea și modernizarea
infrastructurii stradale și a celei de legătură cu autostrada Transilvania, reabilitarea Gării,
extinderea și reabilitarea infrastructurii de apă-canal, îmbunătăţirea condiţiilor de desfășurare
a activităţilor publice social-culturale inclusiv prin reabilitarea și modernizarea infrastructurii
aferente.
Din punct de vedere al serviciilor de protecţie și asistenţă socială, una dintre principalele
probleme ale orașului Râșnov este reprezentată de comunitatea dezavantajată de etnie romă,
care se confruntă cu probleme socio-economice complexe, și cărora administraţia publică
locală, singură și prin parteneriate, va trebui să le adreseze măsuri integrate. De asemenea,
există categorii de persoane in situaţii de risc cărora le sunt asigurate insuficient sau deloc
servicii sociale, nu există facilităţi și centre de informare, consiliere, orientare pentru
persoane dezavantajate, oferta de calificare și recalificare pentru someri pe plan local este
modestă, locuintele sociale și pentru tineret prezintă un deficit important. In ceea ce privește
educaţia, procesul de învăţământ necesită modernizare și măsuri de creștere a a
performanţei prin asigurarea resurselor umane de calitate, a instrumentelor, tehnicilor și
metodologiilor moderne, inovative. Serviciile culturale, de bună calitate, ale orașului,
necesită susţinere și ghidare permananentă, in special prin facilitarea deschiderii către
cooperările internaţionale, și prin consolidarea relaţiei cu propria comunitate. În acest
domeniu, considerăm esenţială contribuţia sectorului non-guvernamental, care poate sprijini
autoritatea publică locală prin intermediul parteneriatelor dar și în condiţiile Legii 350/ 2005
privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru
activităţi nonprofit de interes general, care prevede dezvoltarea de programe locale de
acordare a finanţării pentru anumite proiecte depuse de ONG-uri pentru servicii de interes
general în domeniile social, cultural, tineret și sport.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
153
Din punct de vedere economic, Râșnovul a devenit o comunitate dinamică, cu sectoare ale
economiei locale care au cunoscut o dezvoltare exponenţiale, cu un capital străin prezent în
cateva domenii cheie, cu o agricultură bine reprezentată în domeniul zootehniei, silviculturii
și, mai puţin, al culturii plantelor.
Provocările urbane – economice, sociale, culturale şi de mediu – sunt strâns legate între ele şi
succesul în materie de dezvoltare urbană poate fi atins numai prin intermediul unei abordări
integrate. O dezvoltare urbană sustenabilă poate fi obţinută numai în măsura în care vor fi
combinate măsuri privind renovarea fizică a zonelor urbane cu măsuri care promovează
educaţia, dezvoltarea economică, incluziunea socială şi protecţia mediului.
Toate aceste direcţii vor fi puse în practică numai în condiţiile unei capacităţi administrative
crescute a administraţiei publice locale.
Astfel, în anul 2020, Râsnovul este orașul – staţiune, locul ideal pentru trăit
sau vizitat, ce aduce impreuna specificitatea istorică a zonei și demnitatea si
creativitatea spiritului uman. Râşnovul generează o atmosferă echilibrată de
istorie și inovare, atat pentru locuitori cat si pentru turisti, vârstnici sau tineri,
oferind posibilitatea dezvoltarii unei game variate de activitati ce permit
respectarea trecutului si provocarea viitorului, in condiţiile unui mediu
înconjurător curat şi protejat.
DIRECŢIA DE DEZVOLTARE PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA MEDIULUI Dezvoltarea durabilă este un proces în care exploatarea resurselor, direcţionarea investiţiilor,
orientarea avansului tehnologic şi progresul instituţional sunt în armonie unele cu celelalte şi
amplifică potenţialul uman de satisfacere a nevoilor şi aspiraţiilor prezente şi viitoare. În
cadrul acestei direcţii de dezvoltare trebuie să ne adresăm, de fapt, uneia dintre provocările
cele mai dificile căreia trebuie să le facă faţă administraţia publică locală și actorii implicaţi în procesul de dezvoltare sustenabilă. Pe fondul unei dezvoltări economice în dinamică
pozitivă, bazată pe activitatea de turism care și aceasta presupune o intervenţie continua a
factorului uman, orașul Râșnov trebuie să acorde o importanţă crucială protecţiei și
conservării mediului înconjurător pentru apărarea moștenirii pe care o vor preda ca pe un bun
inestimabil generaţiilor viitoare.Avand în vedere caracteristicile de mediu ale orașului
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
154
Râșnov, se impun măsuri de creștere a eficienţei energetice, de extindere și amenajare a
spaţiilor verzi, de preîntâmpinare a potenţialelor riscuri naturale, precum și alte măsuri de
reducerea poluării aerului și solului.
Obiectivul 1 Creșterea eficienţei energetice
Obiectivul 2 Protejarea și conservarea mediului prin măsuri de amenajarea teritoriului,
protejarea biodiversitattii si reducerea poluarii
DIRECŢIA DE DEZVOLTARE ÎMBUNĂTĂŢIREA REŢELEI STRADALE ŞI
TEHNICO-EDILITARE
Coloana vertebrală a regenerării urbane este formată din infrastructura fizică, în principal
aceea care furnizează servicii publice de bază pentru cetăţeni, turiști, agenţi economici.
Obiectivul 1 Dezvoltarea, reabilitarea și modernizarea infrastructurii de transport
public
Obiectivul 2 Dezvoltarea, reabilitarea și modernizarea reţelei de apă-canal
Obiectivul 3 Dezvoltarea altor reţele tehnico-edilitare
DIRECŢIA DE DEZVOLTARE CREŞTEREA CALITĂŢII SERVICIILOR SOCIO-
CULTURALE
Cultură, educaţia, asistenţa socială, sănătatea, reprezintă componentele esenţiale ale vieţii socio-culturale comunitare, și în același timp sunt servicii pe care orice cetăţean are dreptul
de a le accesa nemijlocit, în condiţii de calitate și costuri accesibile.Gradul de satisfacere a
unei comunităţi în ceea ce privește furnizarea serviciilor de natură socială și culturală este
direct proporţional cu nivelul de calitate a vieţii, oferind premisele dezvoltării individuale și
colective în mod actual și de perspectivă.
Buna asigurare a acestor servicii ţine de identificarea corectă a nevoilor diferitelor categorii
de beneficiari și de oferirea unor alternative viabile de satisfacere a acestora. Orașul Râșnov
este o comunitate cu o proporţie semnificativă a populaţiei tinere și adulte, marcată însă de
tendinţă de îmbătrânire demografică negativă îngrijorătoare care impune măsuri urgente și de
perspectivă de contracarare.
Obiectivul 1 Creșterea gradului de acces a comunităţii la viaţa culturală
Obiectivul 2 Creșterea calităţii procesului de învăţământ
Obiectivul 3 Creșterea calităţii serviciilor sociale (asistenţă și protectie, locuinte,
medico-sanitare, intervenţii in situatii de urgenta)
DIRECŢIA DE DEZVOLTARE DIVERSIFICAREA ECONOMIEI LOCALE
Această direcţie de dezvoltare constituie un element de bază al dezvoltării urbane viitoare,
întrucât prin dezvoltarea și diversificarea economiei se crează noi locuri de muncă și, pe de
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
155
altă parte, cresc veniturile la bugetul local din taxele și impozitele aferente, toate acestea
având impact direct asupra creșterii calităţii vieţii. Acest proces de dezvoltare trebuie
susţinut de diversificarea activităţilor economice prin valorizarea potenţialului urban
intrinsec de generare de noi afaceri, în special în sfera serviciilor și turismului, dar și prin
stimularea iniţiativei private și măsuri asupra îmbunătăţirii nivelului de calificare a
capitalului uman. Intrucât doneniul turismului prezintă o importantă deosebit de mare pentru
procesul de dezvoltare locală, am tratat acest subiect complex in cadrul unei direcţii de
dezvoltare separate.
Rolul principal al unei administraţii publice locale este de a manifesta deschidere,
disponibilitate la dialog și sprijin faţă de întreprinderi și asociaţii patronale, inclusiv prin
intermediul politicii de taxe și impozite, asigurându-se de dezvoltarea condiţiilor pentru
crearea de noi întreprinderi.
Obiectivul 1 Asigurarea condiţiilor de desfășurare și diversificare a activităţilor
economice locale
Obiectivul 2 Dezvoltarea capitalului uman
Obiectivul 3 Dezvoltarea și modernizarea agriculturii
DIRECŢIA DE DEZVOLTARE CREŞTEREA CAPACITĂŢII ADMINISTRATIVE
Administraţia publică locală este principalul actor al procesului de dezvoltare sustenabilă a
comunităţii, la care își aduc contribuţia deopotrivă cetăţenii săi, sectorul privat și cel civil
non-guvernamental. Însă acţiunile acestora trebuie concertate, administraţia publică având
datoria de a crea cadrul proprice manifestărilor acestora, astfel încât să se îndrepte către
obiective prioritizate după criterii care ţin de factori precum avantajele competitive locale,
resurse disponibile, tradiţii și identitate – intersectate primordial cu voinţa comunităţii și
suprapuse perspectivelor setate la nivel suprateritorial.
De asemenea, administraţia publică trebuie să iniţieze, perfecţioneze și eficientizeze
permananet relaţia între instituţia sa, comunitatea civilă și mediul de afaceri, reducând
povara administrativă asupra acestora, transparentizând actul administrativ, asigurând
cointeresarea și organizând comunicarea si consultarea tuturor actorilor menţionat pentru
validarea activităţilor proprii. Concomitent, administraţia publică trebuie să se asigure că
serviciile publice pe care le prestează sunt de o calitate înaltă și din ce în ce mai accesibile
membrilor comunităţii. La baza tuturor aceste demersuri se află resursa umane, care poate
pune toate aceste deziderate în practică, sub condiţia existenţei un sistem de management al
adecvat capabil să pregătească salariaţii, să le aloce competenţe în mod eficient și
complementar, să ii motiveze și responsabilizeze.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
156
Pentru a atinge aceste deziderate, administraţia trebuie să investească permananent in
perfecţionarea și formarea resurselor sale umane, în modernizarea instrumentelor și
mijloacelor de lucru, în îmbunătăţirea politicilor, procedurilor și metodologiilor pe care le
aplică în fiecare domeniu de activitate, validandu-le prin implementarea celor mai noi sisteme
de calitate.
Obiectivul 1: Consolidarea capacităţii autorităţii publice locale pentru promovarea și
susţinerea dezvoltării la nivel local
Obiectivul 2 Îmbunătăţirea managementului resurselor umane în cadrul UAT Râșnov
Obiectivul 3 Creșterea calităţii și accesibilităţii serviciilor publice oferite de către UAT
Râșnov
Obiectivul 4 Creșterea transparenţei, integrităţii și responsabilităţii la nivelul UAT
Râșnov
Obilectivul 5 Reducerea poverii administrative pentru mediul de afaceri și cetăţenii din
orașul Râșnov
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
157
DIRECŢIA – DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢII DE TURISM
1. Consideraţii generale
Turismul în multiplele sale forme
a reprezentat în ultimii ani una
dintre opţiunile de dezvoltare și
diversificare a economiilor locale
cel mai des abordate de către
comunităţi, pe fondul unor
factori favorizanti asa cum sunt:
Astfel, concomitent cu cresterea
veniturilor și diversificarea
surselor de informare, a survenit
o schimbare de mentalitate în
randul populatiei de toate
vârstele, în sensul extrapolarii
accentului pus pe sejurul clasic
(mare/munte) către o gama mai
largă de posibilitati de agrement
și loisir.
Pornind de la tendinţa, tot mai accentuată, de micşorare a timpului necesar odihnei pasive, şi,
respectiv, de sporire a dimensiunilor şi formelor de odihnă activă, potentialul turistic natural
sau antropic divers, identificat și neexploatat la nivelul unor comunitati, a inceput sa prezinte
un interes din ce în ce mai mare.
Un alt factor favorizant deosebit de important a fost demersul autoritatilor și sectorului privat
în dezvoltarea infrastructurii de transport și comunicaţii, ceea ce a facilitat accesul către
diferitele locatii cu potential turistic nevalorificat indeajuns, crescandu-le atractivitatea.
Nu în ultimul timp consideram semnificativa identificarea turismului ca oportunitate viabila
de dezvoltare economica prin documentele de programare intocmite la nivel european,
national, regional, local, ceea ce a determinat directionarea unor fonduri semnificativecătre
dezvoltarea turismului (FEDR, FEADR), în speţa către dezvoltarea capacităţilor de cazare, de
agrement, către promovarea obiectivelor de interes etc
Cresterea duratei de timp și resurselor financiare pe care populaţia le alocă acestor activitati
adus la formarea unei cereri în evoluţie pozitivă, care va tinde să crească odata cu oferta.
Adevârata provocare va fi însă proiectarea și construirea unor pachete de servicii turistice
care sa raspunda unor dorinţe cât mai specifice, sau, dimpotriva, cât mai variate, ale turiștilor,
șiastfel săse plaseze cât favorabil în raport cu concurenta, atat cea nationala, câtși cea
externa.
Impactul activitatii de turism asupra dezvoltarii locale se manifestă prin mai multe forme, atat
pe plan economic câtși pe plan cultural și social:
Promovarea și conservarea mostenirii și valorilor culturale ale comunitatii
Cresterea numarului de locuri de munca
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
158
Cresterea veniturilor populatiei
Cresterea veniturilor la bugetul local
Creșterea calitatii serviciilor publice locale
Dezvoltarea infrastructurii tehnico – edilitare
Dezvoltare imobiliara și rezidenţială
Dezvoltarea serviciilor conexe turismului
2. Profilul turistic al staţiunii Râșnov
Conform definiţiei OMT, turiștii se împart în următoarele trei grupe: turiști propriu-zisi
care calatoresc în timpul liber, de placere; turiști de afaceri, carora le sunt asimilati toti cei
ce calatoresc din motive profesionale; alte categorii de turiști în afara de cele doua de mai
sus.
În ceea ce privește formele de turism, există mai multe criterii de clasificare a acestora,
dintre care ”motivaţia” determină următoarele categorii:
Turismul de agrement
Turismul cultural
Turismul ecologic și stiinţific
Turismul de tratament şi cură balneomedicală
Turism de odihnă și recreere
Turismul de afaceri
Turismul sportiv
Turismul urban
Turismul rural
Turismul religios
Turism de tranzit (circulaţie)
Conform analizei situaţiei locale, potenţialul turistic al staţiunii Râșnov se caracterizează prin
obiective turistice naturale și antropice diversificate și de valoare deosebită, care permit
practicarea mai multor tipuri de turism. În concordanţă cu clasificarea de mai sus și conform
Planului de marketing local 61, formele turismului râșnovean sunt:
În ceea ce privește turismul religios, acesta este asimilabil turismului cultural (conform unei
definiţii care va fi prezentată mai jos). Deși cele două instituţii de cult din localitate pot
justifica turismul în scop religios, nu imprimă un astfel de caracter reprezentativ la nivelul
61 Ibidem 13
Turismul cultural
Turismul de agrement
Turismul sportiv
Turism odihnă și recreere
Turismul de afaceri
Turism rural
Turism de circulaţie
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
159
staţiunii, însă pot fi incluse în circuite religioase itinerante, la nivel regional sau naţional. În
mod similar, turismul rural poate fi considerat o formă a turismului cultural, nefiind un tip
de turist reprezentativ/predominant pentru Râșnov:
Organizaţia Mondială a Turismului consideră că turismul cultural include:
Turismul pentru tineret, în care predomină aspectul cultural-educativ, inclusiv
călătoriile de studii pentru învăţarea unei limbi străine, tabere internaţionale pentru
tineret
Schimburi reciproce de artiști, scriitori etc și manifestări prilejuite de aceștia
Turism rural, sejururi la familiile regiunii sau ţării vizitate;
Sejururi în sate de vacanţă integrate în mediul cultural local;
Participarea la festivaluri regionale, naţionale și internaţionale;
Circuite de temă culturală, care include vizitarea de muzee, localuri istorice și
participarea la diverse manifestări culturale;
Pelerinaje la locuri și monumente istorice, religioase.
Formele de turism ecologic și știinţific, de afaceri, de odihnă și recreerepentru care
Râșnovul prezintă potenţial, se plasează în plan secundar, devin segmente de nișă în
contextul local, fiind limitate de o concurenţă puternică pe plan zonal și regional, sau de
constrângeri legate de baza tehnico-materială necesară. Dezvoltarea acestora poate fi
stimulată în mod indirect prin creșterea calităţii și diversificarea serviciilor de turism cultural,
sportiv și de agrement, care în acest caz reprezintă atracţii alternative, complementare:
Turismul urban se referă în general la petrecerea timpului liber sau a vacanţelor în oraşe
pentru vizitarea acestora sau pentru desfăşurarea unor activităţi diverse cum sunt vizionarea
de spectacole, expoziţii etc. Râșnovul este o tipologie de oraș ”medieval” care merita a fi
considerat un obiectiv de turism în sine, în ansamblul său, întrucât oferă, pe lângă evenimente
cultural și sportive de calitate și rezonanţă naţională, o mărturie asupra vieţii asa cum
decurgea ea în vremurile vechi – cu oamenii, casele, obiectele lor – care se întrevede în
muzee, străzi, case, zidurile cetăţii.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
160
Profilul turistic predominant al localităţii este
deci turismul cultural din considerente
evidente care ţin de valorile tradiţional-istorice
ale comunităţii, notorietăţii și importanţei
acestora. În plus, accentul pus pe exploatarea și
valorificare turismului cultural are potenţial
pentru ameliorarea în timp a gradului de
sezonalitate, întrucât una dintre caracteristicile
acestui tip de turism este tocmai dependenţa
redusă de sezon, alături de conţinutul complex
și adresabilitatea către persoanele cu orizont
cultural mai larg.
Turismul predominat cultural se definește prin
indeplinirea simultană a trei condiţii62: este
determinat de dorinta de cunoastere, prilejuieste
consumul unui produs cultural si presupune
interventia unui mediator (persoana, document
scris, material audio-vizual).
62 Minciu, Rodica, Economia turismului, editia a III-a, editura Uranus, Bucureşti, 2005
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
161
Considerăm căal doilea filon de dezvoltare turistică a localităţii este reprezentat de turismul
sportiv, în contextul notorietăţii naţionale și internaţionale dobândite de Râșnov în legătură
cu sporturile de iarnă, precum și al existenţei facilităţilor de practicare a mai multor sporturi
– montane, extreme etc. Organizarea unor evenimente sportive de anvergură internaţională
reprezintă momente cheie pentru dezvoltarea turistică locală și care pot antrena toate celelalte
resurse existente și le crește notorietate.
În ceea ce privește turismul de agrement, pentru care Râșnovul prezintă un potenţial cert, în
opinia noastră nu reprezintă un tip principal, definitoriu pentru staţiune, ci de fapt un turism
de ”sprijin” al celor două tipuri principale, interferând cu fiecare în parte, acordându-le un
plus de atractivitate, îmbogăţind și diversificând pachetele de servicii turistice. Astfel,
turismul sportiv interferează cu turismul de agrement, turiștii în cauză fiind persoane tinere,
active, care caută oportunităţi complementare de tipul bazelor de agrement, parcuri tematice,
picnicuri etc. Turiștii în scop cultural vor aprecia facilităţile de agrement de calitate. În sens
invers, pentru o persoană care caută agrementul, obiectivele culturale reprezintă o ocazie
bună de a cunoaste locuri noi, istoria și obiceiurile comunităţii.
Analizând potenţialul ofertant al staţiunii Râșnov și parcursul
său de succes către „crearea destinaţiei turistice”, ajungem la
concluzia că următoarea etapă a dezvoltării strategice a
turismului râșnovean trebuie să se plaseze în contextul unei
viziuni care să individualizeze Râșnovul în peisajul turistic
zonal, să îi crească notorietatea, atât pe plan extern, cât și pe
plan naţional, să introducă elemente de atragere și fidelizare
a unui număr cât mai mare de turiști, într-un cuvânt, să
proiecteze Râșnovul în topul destinaţiilor turistice.
În prezent, indicatorii care caracterizeaza activitatea de turism
râșnovean manifestă o tendinţă de creștere de ansamblu, ca
rezultat al măsurilor de promovare și investiţiilor publice și
private realizate în acest scop.
Durata medie a șederii turiștilor este mai mică decât 3 zile, turismul având aici, indiferent de
obiectivele urmărite de către vizitatori, caracter de weekend și sezonier. În literatura de
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
162
specialitate63, apar două modalităţi de exprimare a cererii turistice: cerere turistică
manifestată – cerere turistică reală și cerere turistică nemanifestată (neconcretizată) - cerere
turistică prezumată. Diferenţa dintre cererea turistică reală şi cererea turistică prezumată
formează cererea turistică potenţială. Oferta turistică variată și deosebită, predominant
culturală, corelată cu caracterul sezonier și de week end al staţiunii Râșnov, indică o cerere
turistică potenţială încă neexploatată, în condiţiile în care una dintre principalele trăsături ale
turismului cultural este sezonalitate redusă.
Modalitatea de stimulare a gradului de valorificare a potenţialului turistic și implicit de
impulsionare a acestui sector economic constă în măsuri de creșterea atractivităţii turistice
prin diversificarea și îmbunătăţirea serviciilor existente, precum și prin informare, publicitate
și promovare, dar și prin orientare către anumite categorii de turiști având disponibilitatea de
a vizita staţiunea în timpul săptămânii sau în extrasezon.
3. Obiective de dezvoltare turistică
Dezvoltarea turistică a unei staţiuni este direct proporţională cudezvoltarea serviciilor
turistice, întrucât acestea pun de fapt în valoare potenţialul natural și antropic, făcându-le
accesibile turiștilor. Resursele existente pot lua forma produselor turistice numai în condiţiile
prestării serviciilor specifice (transport, cazare, alimentaţie, agrement etc), altfel, resurse de
excepţie pot rămâne în afara circuitului economic. Mai mult decât atât, tocmai originalitatea
și creativitate cu care serviciile turistice sunt combinate între ele și cu celelate componente
ale produsului turistic – asigură creșterea atractivităţii și mai ales individualizare produsului
turistic64.
În acest scop, prestatorilor le revin sarcini dificile date fiind condiţiile actuale, când turismul
a devenit un fenomen de masă iar proporţia în care timpul liber este petrecut în afara
localităţii de domiciliu a crescut semnificativ, concurenţa determinand ridicarea calităţii și
diversificarea acestor servicii. Rolul autorităţii publice locale este de a stabili direcţiile
strategice de dezvoltare, de a asigura cadrul adecvat procesului de dezvoltare locală, și de a
face eforturi investiţionale acolo unde sectorul privat nu poate interveni.
63Turcu, D., Economia turismului, Editura Eurostampa,Timişoara, 2008 64Turcu, D., Weisz, J., Economia turismului, Editura Eurostampa, Timişoara 2008
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
163
Consumul serviciilor turistice presupune derularea, într-o anumită ordine, a unor tipuri de
activitaţi, atat specifice, cât şi nespecifice turismului, în functie de tipul prestatiei, momentul
şi locul prestaţiei, forma de turism etc65:
Servicii turistice nespecifice sunt cele asigurate turiștilor de diverși prestatori locali sau
naţionali, în anumite împrejurări: transportul în comun, gospodărie comunală, reparaţii şi
întreţinere, telecomunicaţii, servicii de igienă şi înfrumuseţare, care, în mod indirect,
contribuie la satisfacerea nevoilor turiştilor. Dezvoltarea serviciilor turistice nespecifice
întregesc tabloul dezvoltării locale, fiind tratate separat în cadrul celorlalte direcţii de
dezvoltare.
Existenţa și complexitatea serviciilor turistice specifice sunt determinate de esenţa
fenomenului turistic ca atare:
servicii turistice de organizare şi pregătire a consumului turistic
servicii de bază, referitoare la activităţi care reprezintă motivaţia de bază a călătoriei.
Pornind de la definirea teoretică a acestor categorii de servicii specifice66, a fost întocmită
schema de mai jos, prin adaptare la situaţia concretă și potenţialul staţiunii Râșnov, care să
surprindă momomentele esenţiale ale consumului turistic:
65Ibidem 64 66Ibidem 64
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
164
Obiectivul nr. 1. Dezvoltarea şi diversificarea serviciilor de turism de bază.
Obiectivul nr. 2. Dezvoltarea serviciilor complementare şi de pregătire a consumului
turistic.
Obiectivul nr. 3. Orientarea către categorii de turiști disponibili pentru vizite în timpul
săptămânii şi extrasezon.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
165
10. OBIECTIVE 2014-2020. MĂSURI PROPUSE DIRECŢIA DE DEZVOLTARE PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA MEDIULUI
Obiectivul 1 Creșterea eficienţei energetice
În orașul Râșnov, una din principalele cauze ale poluarii este determinată de sursele de
producere a energiei termice– care sunt în majoritate centrale de apartament. În condiţiile
unei infrastructuri rezidenţiale, dar și publice caracterizată printr-o stare precară și prin
ineficienţă energetică, este necesară reabilitarea şi modernizarea termică a clădirilor
existente, precum şi/sau a sistemelor de alimentare cu căldură pentru încălzirea şi
prepararea apei calde menajere, prin folosirea panourilor solare sau a altor elemente
innovative. Pe lângă atragerea unor fonduri europene cu această destinaţie, autoritatea
publică locală se poate folosi și de cadrul legal oferit de prevederile art. 286 alin. (9) din
Legea nr. 571/2003 –Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, prin care se
pot acorda scutiri de la plata impozitului pe clădiri pe o perioadă de 5 ani consecutivi,
pentru proprietarii care execută lucrări în condiţiile Legii nr. 153/2011, cu modificările și
completările ulterioare (creşterea calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor prin
reabilitarea structural-arhitecturală a anvelopei acestora, în concordanţă cu planurile de
urbanism şi regulamentele locale aferente).
În al doilea rând, măsura redusă de utilizare a surselor de energie neconvenţională
contribuie la scăderea gradului de eficienţă energetică al localităţii. Dezvoltarea acestora
trebuie să înceapă prin reducerea consumului de energie finală în sistemele de iluminat
public, și să continue cu informarea și constientizarea populaţiei și agenţilor economici în
privinţa acestui tip de energie, cu campanii de educare pentru protectia mediului astfel incat
acestia sa cunoasca si sa acceseze oportunitatile de finantare in domeniul eficientei
energetice. Iluminatul public reprezintă un sector important cu potenţial mare pentru
îmbunătăţirea eficienţei energetice.
Obiectivul va fi implementat prin măsuri referitoare la:
Creșterea eficienţei energetice în mediul privat
Creșterea eficienţei energetice în sectorul public (iluminat public, clădiri publice -
școli, grădiniţe etc)
Campanii de educare pentru protectia mediului
Obiectivul 2 Protejarea şi conservarea mediului prin măsuri de amenajarea teritoriului,
protejarea biodiversitattii si reducerea poluarii
În intravilanul propus prin PUG al orașului Râșnov aflat în curs de aprobare, zonele verzi vor
acoperi 5,11% din acesta. Până în prezent, au fost luate iniţiative importante – amenajarea a
trei parcuri, înfrumuseţarea peisagistică a orașului, și acestea trebuie continuate prin acţiuni
de amenajare a zonelor verzi de protecţie a utilităţilor și infrastructurii (plantaţii de protecţie
către infrastructura, infrastructura tehnico-edilitara si unitatile de productie industriale si
agro-zootehnice) dar si de-a lungul cursurilor de ape. De asemenea, în ceea ce privește zonele
de locuinte care se vor dezvolta, este importantă rezervarea a cel 25% din terenul aferent
fiecărei rezidenţe – în scopul amenajării spaţiilor verzi.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
166
Pe teritoriul orașului mai sunt necesare lucrări de preîntâmpinare a riscurilor naturale,
respectiv regularizarea pârâului Ghimbasel atât în aval cât si în amonte unde orasul s-a
dezvoltat, precum și realizarea unor lucrari de regularizare (îndiguiri) pe valea Glajeriei si
Râsnoavei pentru protejarea constructiilor turistice.O parte din cursurile de apă aflate pe
teritoriul orașului Râșnov au o calitate ecologică bună și slabă, impunându-se măsuri
adecvate pentru reducerea poluarii în special pentru râul Panicel. De asemenea, este necesară
continuarea măsurilor incluse în masterplanul judeţean pentru managementul integrat al
deșeurilor, pentru controlul și preîntâmpinarea poluării solului.
De asemenea, sunt necesare masuri pentru protejarea biodiversitatii, pe teritoriul orasului
rasnov aflandu-se arii protejate de interes national.
În ceea ce privește poluarea aerului, obiectivul se referă la măsurile necesare pentru tranziţia
către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele prin oferirea
opţiunilor de transport alternativ, astfel că oraşele vor devenispaţii mai bune de trăit pentru
cetăţeni, scăderea emisiilor de noxe având un rol important în protejarea sănătăţii locuitorilor
şi în promovarea unui viitor mai durabil pentru toţi.
Măsurile propuse sunt:
Extinderea și amenajarea spaţiilor verzi publice (amenajare și dotare parcuri,
amenajare peisagistică, locuri de joacă, terenuri de sport, zone de protecţie)
Extinderea și amenajarea spaţiilor verzi proprietate privată
Lucrări de regularizare a cursurilor de apăsi reducerea poluarii
Managementul integrat al deșeurilor
DIRECŢIA DE DEZVOLTARE ÎMBUNĂTĂŢIREA REŢELEI STRADALE ŞI
TEHNICO-EDILITARE
Obiectivul 1 Dezvoltarea, reabilitarea și modernizarea infrastructurii de transport
public
O infrastructură rutieră reabilitată, asfaltată, beneficiind de intersecţii amenajate în mod
atractiv și de alte elemente specifice unor astfel de lucrări (rigole, traversări, acces
gospodării, marcaje, semaforizare, staţii transport în comun, etc) reprezintă o pre-condiţie
pentru dezvoltarea durabilă a oricărei comunităţi.
În cazul orașului Râșnov, situaţia infrastructurii de transport este influenţată de către DN1
care determină ambuteiaje, trafic greu, poluare, intersectii periculoase în intravilanul orașului.
In perspectivă, staţiunea va fi influenţată de Autostrada Transilvania, a cărei construcţie
impune construcţia unei șosele de centură Râșnov-Cristian și a unui nod rutier pentru
asigurarea conectării la această infrastructură.
La nivelul Zonei Metropolitane Brasov, va fi proiectat și implementat planul sustenabil de
mobilitatea urbană, care va urmări asigurarea accesibilităţii la sistemul de transport public
şi privat pentru toţi cetăţenii, îmbunătăţirea siguranţei și securităţii in mijloacele de transport
precum si reducerea numărului de accidente; reducerea poluării aerului și a poluării fonice, a
emisiilor de gaze cu efect de seră și a consumului de energie; creşterea atractivităţii și
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
167
îmbunătăţirea calităţii mediului și a amenajării spaţiilor urbane; dezvoltarea infrastructurii
destinate mijloacelor de transport non-motorizate.
În ceea ce privește reţeaua stradală, amenajarea și reabilitarea acesteia va intra sub incidenta
investiţiilor prevăzute prin planul sustenabil de mobilitate urbană care va fi elaborat și
implementat la nivelul Zonei Metropolitane Brasov, si care va include măsuri integrate pentru
tranziţia la o societate cu mai puţine emisii de dioxid de carbon. Astfel, printre activităţile ce
pot fi incluse în aces plan și care prezintă interes pentru orașul Râșnov, menţionăm:
imbunătăţirea staţiilor de transport public existente, inclusiv realizarea de noi staţii și
terminale intermodale,
construirea/ modernizarea/ reabilitarea pistelor/ traseelor pentru bicicliști și a
infrastructurii tehnice aferente (puncte de închiriere),
crearea de zone și trasee pietonale,
construirea/ modernizarea/ reabilitarea infrastructurii rutiere,
construirea unor variante ocolitoare, cu statut de stradă urbană, în orașele mici și mijlocii
care nu au șosele de centură, pentru devierea tranzitului auto și traficului greu
mijloace de transport ecologice, perdele forestiere etc
Reţeaua stradală, formată din străzi de categoriile III si IV, are nevoie de lucrări de reabilitare
si modernizare, precum și de extindere conform prevederilor noului PUG.
Gara din Râșnov este nereabilitată și necesită lucrări de modernizare și dotare
corespunzătoare
Măsuri:
Construirea infrastructurii de conectare la Autostrada Transilvania
Extinderea, reabilitarea și modernizarea reţelei stradale în contextul planului de
mobilitate urbana
Reabilitarea și modernizarea punctului de acces feroviar (gara)
Obiectivul 2 Dezvoltarea, reabilitarea și modernizarea reţelei de apă-canal
Extinderea și reabilitarea reţelei de alimentare cu apă și canalizare a orașului Râșnov nu a
beneficiat de finantare din Fondul de Coeziune, autoritatea publică locală atrăgând fonduri de
la bugetul de stat pentru rezolvarea unei părţi din necesarul de investiţii în acest domeniu.
În prezent, necesităţile investiţionale se referă la
- captarea din sursa 7 Izvoare,
- extinderea reţelei de distribuţie apă potabilă în zonele GlăJăriei, Coltii Cheuu, Verze
și calea Brașovului,
- extinderea reţelei de canalizare în zonele Matei Basarab, Campului – Zona Ias,
Cetatii, Mihai Viteazu, Cartier Predeal, Calea Brasovului, Strada Garii – Strada
Soarelui, Strada Garii – Zona Industriala, Strada Gradinarilor
- extinderea/ reabilitarea canalelor pluviale în zonele Cartier Primaverii -Subtraversare
DN73 –Emisar Ghimbasel, Cartier II –Subtraversare DN73-Uzinei –Emisar
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
168
Ghimbasel, Cartier I-Str.A.Vlaicu-Uzinei-Emisar Ghimbasel, Reabilitare Cartier
Florilor
- Întocmirea PUZ aferente
Măsuri:
Captare şi extinderea retelei de distributie apă potabila
Extinderea şi reabilitarea retelei de canalizare
Extindere și reabilitare canale pluviale
Obiectivul 3 Dezvoltarea altor reţele tehnico-edilitare
În orașul Râșnov, extinderea zonelor destinate dotărilor turistice și locuirii au determinat
subdimensionarea reţelelor existente de utilităţi. Astfel, sistemul de distribuţie a gazelor
natural este în prezent depășit în urma creșterii numărului de consumatori, impunându-se
realizarea unor studii pentru implementarea de sisteme si tehnologii corecte si moderne de
alimentare cu energie termica, în conformitate cu noile date ale consumului. În mod similar,
reţeaua de alimentare cu energie electrică necesita executia unor posturi noi amplasate în
centrele de consum, dar și înlocuirea liniilor de joasa tensiune pe majoritatea strazilor.
Măsuri:
Ajustarea capacităţii de alimentare cu energie termică la noile cerinţe de consum
Extinderea și modernizarea reţelei de distribuţie energie electrică
DIRECŢIA DE DEZVOLTARE CREŞTEREA CALITĂŢII SERVICIILOR SOCIO-
CULTURALE
Obiectivul 1 Creșterea gradului de acces a comunităţii la viaţa culturală
Comunitatea Râșnoveană a moștenit de la înaintași o zestre cultural-istorică de o însemnătate
și valoare deosebite, care le marchează și în prezent traiectul dezvoltării economico-sociale.
În cadrul directiei de dezvoltare a turismului râșnovean surprindem necesităţile legate de
punerea în valoare a momentelor cultural-arhitectonice locale, astfel încât acestea să poată
atrageși impresiona un număr cât mai mare de turiști. În cadrul acestui obiectiv însă ne vom
referi la modalităţile de strângere a relaţiilor între comunitate și valorile culturale care o
definesc, demers care începe cu educarea tinerei generaţii, astfel încât această să resimtă
mândria apartenenţei la acest spaţiu mirific, si de a se responsabiliza faţă de dezvoltarea sa
viitoare.
Astfel, considerăm importante colaborările între instituţiile culturale și unităţile de
învăţământ, cluburile de copii și școlare, asociaţiile cu activitate în sfera culturală pentru
organizarea unor activităţi comune, prin care copiii și tinerii să se simtă implicaţi în viaţa
comunităţii din care fac parte, ca de exemplu:
Încurajarea activităţilor de voluntariat cultural și artistic în scopul punerii in valoare a
obiectivelor culturale:
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
169
o muzica, dans, scenete de teatru in incinta Cetăţii pentru atragerea și orientarea
turistilor,
o evenimente cultural-artistice în aer liber in centrul istoric, asa cum sunt flash-moburi,
lectii de dans, demonstratii sportive,
o ateliere de creatie de suveniruri etc
o implicarea copiilor și tinerilor în organizarea evenimentelor de pe agenda cultural-
sportivă locală
Organizarea unor excursii/ vizite educative periodice la instituţiile și obiectivele
culturale locale sau din municipiul Brașov
Organizarea unor concursuri locale pe teme cultural-istorice, tradiţii și meșteșuguri
Întâlniri periodice cu reprezentanţii Direcţiei de Cultură Râșnov și cu asociaţtiile și
organizaţiile non-guvernamentale pentru discutarea unor egende comune
Odata cu renovarea Centrului Cultural Râșnov, acesta trebuie să ofere spaţii necesare
activităţilor cultural-artistice ale copiilor și tinerilor, incurajandu-se dezvoltarea și
diversificarea cluburilor sau asociatiilor de copii, tineret, cultură existente în orașul
Râșnov.
În ceea ce privește persoanele adulte, instituţiile culturale și organizaţiile non-
guvernamentale pot intocmi pachete/programe culturale asa cum sunt:
- Acordarea unor abonamente cu pret redus pentru vizionarea producţiilor artistice la
cinematograful din localitate
- Organizarea unor evenimnete culturale in aer liber
- Infiintarea unui club destinat persoanelor peste 50 ani, unde acestea să poată lua parte
la diverse activităţi: cursuri de initiere pe calculator si social media, cursuri de arta
fotografică, cursuri de dans medieval, schimb de experiente gastronomice etc
Centrul Cultural Râșnov trebuie să reprezinte centrul vietii socio-culturală a comunităţii, atât
prin multifuncţionalitatea sa, cât și prin semnificaţia sa istorică. De semenea, reabilitarea,
dotare si modernizarea obiectivelor publice de interes cultural reprezinta o masura necesara.
În toate aceste demersuri, incurajarea parteneriatelor cu societatea civilă este vazut ca un
element esential pentru stimularea accesului comunitatii la viata culturala.
Măsuri:
Reabilitarea, dotarea si modernizarea obiectivelor culturale locale
Încurajarea activităţilor de voluntariat cultural și artistic in rândul tinerilor si copiilor
în scopul punerii în valoare a obiectivelor cultural-turistice
Sprijinirea asociaţiilor si organizaţiilor locale in vederea organizării unor evenimente
cultural educative pentru copii si tineri
Stimularea participarii la viata culturala a persoanelor mature
Obiectivul 2 Creșterea calităţii procesului de învăţământ
În ceea ce privește educaţia, aceasta se caracterizează printr-o calitate bună a procesului de
învăţământ, ceea ce se reflectă în rezultatele elevilor, care în unele cazuri sunt de nivelul
performanţei.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
170
Cu toate acestea, elevii scolii generale nr 1 provin in general din familii apartinând grupurilor
dezavantajate, fiind in majoritate de etnie romă, au rezultate slabe și medii la învăţătură si
sunt supusi riscului de abandon scolar.
Liceul Tehnologic oferă calificare pentru elevii săi în domeniul turismului, în clase cu
predare intensivă în limba germană, aspect care presupune prezenta unor cadre didactice
calificate pentru acest mod de predare, însă unitatea școlară se confruntă cu un deficit în acest
domeniu. De asemenea, liceul nu are acces la resurse informationale si expertiză de calitate
pentru pregătirea practică a elevilor. Lipsa cadrelor didactice specializate in limba germana
este insa o problema la nivelul intregului sistem local de invatamant.
Unităţile de învăţământ sunt implicate în activităţi extracurriculare, atât în cadrul săptămânii
Scoala Altfel, cât si prin atragerea unor finanţări nerambursabile specifice, sau intrarea in
parteneriate internaţionale. Pentru susţinerea și stimularea calităţii procesului de învăţământ,
activităţile extrașcolare, acţiunile în cadrul parteneriatelor cu sectorul non-guvernamental și
public, participările la concursuri, olimpiade, expoziţii, în proiecte intrajudeţene, regionale,
naţionale și europene - reprezintă măsuri absolut necesare. De asemenea, acordarea de
stimulente, cum sunt premiile pentru elevii merituoși, cu rezultate bune, este de asemenea
recomandabilă.
Din punct de vedere al infrastructurii educaţionale, instituţiile de învăţământ au beneficiat în
ultimii ani de investiţii de la bugetul de stat, dar și de importante finanţări europene și de la
bugetul de stat destinate reabilitării, dotării, modernizării dar și amenajarii facilităţilor
sportive. Prin suspendarea finanţării guvernamentale aprobate, proiectele privind construirea
unui cămin si a unei cantine în cadrul noului campus al Liceului tehnologic (campus care va
fi finalizat prin POR 2007-2013) nu mai dispun de resurse financiare pentru implementare.
Scolile generale mai prezintă necesităţi de reabilitare termică, de amanajare a spaţiilor verzi
etc. In oras nu exista infrastructura anteprescolara, iar in domeniul gradinitelor exista
necesitati pentru extinderea spatiilor existente.
Legatura intre comunitate si scoala este deficitara in toate cazurile. Comunicarea intre
profesori si parinti nu se desfasoara in conditii bune, iar in cazul celor care trec de la scoala la
viata activa, exista probleme legate de lipsa de capacitati de informare, consiliere si orientare
profesionala. Astfel, sunt necesare activitati de orientare a educaţiei de tip vocaţional către
specializarea locală, cooperarea cu antreprenori locali, facilitarea de stagii de practică pentru
absolvenţi, burse, specializări solicitate de angajatori combinate cu ucenicii.
Măsuri:
Reabilitarea, modernizarea și dotarea instituţiilor de învăţământ
Susţinerea și stimularea calităţii procesului educaţional prin măsuri specifice
(extracurriculare)
Obiectivul 3 Creșterea calităţii serviciilor sociale (asistenţă și protectie, locuinte,
medico-sanitare, intervenţii in situatii de urgenta)
Din punctul de vedere al asistenţei și protecţiei sociale, considerăm ca la nivelul orașului
Râșnov măsurile prioritare trebuie să se adreseze către următoarele grupuri ţintă:
comunitatea de romi,
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
171
persoanele în vârstă,
tinerii dezavantajati
șomerii și persoanele cu venituri foarte scăzute
Având în vedere perspectiva îmbătrânirii demografice, sunt necesare intervenţii locale de
contracarare a acesteia destinate tinerilor, pentru stimularea natalităţii şi prevenirea migraţiei
externe. Astfel, considerăm că dezvoltarea fondului locuinţelor sociale şi pentru tineri
reprezintă o prioritate pentru administraţia publică locală. De asemenea, sunt necesare şi
servicii personalizate de informare, consiliere pshi-socială şi orientare profesională.
În ceea ce priveşte categoria şomerilor şi a persoanelor cu venituri foarte scăzute, acestora
trebuie să li se furnizeze servicii personalizate de informare, consiliere şi orientare pentru
identificarea celor mai bune opţiuni de sprijin – educaţie, formare, ocupare, precum şi
facilitarea accesului la programe de formare profesională.
O alte iniţiativă importantă în care autoritatatea publică poate fi implicată în scopul
incluziunii sociale a persoanelor dezavantajate, aşa cum sunt şomerii, este dezvoltarea
structurilor economiei sociale, în care UAT Râşnov să fie membru fondator.
În ceea ce privește comunitătea locală de romi, care se confruntă cu probleme complexe,
este necesară aplicarea unui model de intervenţie integrat, care să combine acţiunile de
construcţie de locuinţe sociale cu dimensiunea de ocupare, calificare a forţei de muncă din
comunitate. Astfel, este necesară elaborarea unui plan integrat care să cuprindă atât
intervenţii infrastructurale (care să asigure locuirea, ocuparea prin activităţi de economie
socială, furnizarea integrată a serviciilor minimale medicale şi sociale) cât şi intervenţii ce
vizează diversele tipuri de servicii acordate comunităţilor defavorizate va avea ca rezultat
scăderea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială, ceea ce va
avea, pe termen lung, atât un impact social, de îmbunătăţire a calităţii vieţii comunităţii, cât şi
un impact economic, de sporire a forţei de muncă disponibile să desfăşoare activităţi
economice.
În ceea ce priveşte persoanele vârstnice, perspectiva îmbătrânirii demografice impune
măsuri urgente de îmbunătăţire şi diversificare a serviciilor furnizate acestora, aşa cum ar fi
înfiinţarea unor centre de zi şi dezvoltarea servciilor de îngrijire la domiciliu, servicii
medicale şi de recuperare şi servicii sociale pentru vârstnici imobilizati ori greu deplasabili,
afectaţi de boală, sărăcie şi excluziune socială, neglijaţi, părăsiţi sau fără familie, apartamente
de tip familial/locuinţe sociale/locuinţe protejate.
În ceea ce priveşte sectorul medico-sanitar, infrastructura existentă în oraşul Râşnov este
bine reprezentată, existând atât unităţi publice, cât şi private. Policlinica asigură şi servicii de
permanenţă medicală, iar staţia de ambulanţă deserveşte inclusiv localităţile învecinate. În
perioada următoare considerăm necesară reabilitarea/modernizarea/extinderea/dotarea
infrastructurii de servicii medicale (ambulatoriu, unitate de primiri urgenţe), astfel încât
sistemul medical râşnovean să îşi afirme pe plan zonal rolul de centru medical la standarde
europene.
În ceeea ce priveşte serviciul Salvamont, se propune construirea/modernizarea refugiilor
montane, amenajarea posturilor şi inclusiv construirea de noi posturi Salvamont/Salvamar.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
172
De asemenea, se recomandă continuarea activităţilor de dotare a Serviciului Ambulanţă şi
Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă cu echipamente noi şi moderne.
Ca măsuri orizontale aferente acestui obiectiv, propunem activităţi de instruire, formare şi
perfecţionare permanentă a personalului specializat și auxiliar din aceste servicii, inclusiv
pentru imbunătăţirea competenţelor digitale în vederea implementării sistemelor e-educaţie,
e-incluziune, e-sănătate și e-cultură
Un rol deosebit de important în implementarea acestui obiectiv de dezvoltare il au
organizaţiile societăţii civile, administraţia publică locală putând iniţia parteneriate sau
finanţa aceste asociaţii.
Măsuri:
Imbunătăţirea și diversificarea serviciilor de asistenţă socială pentru tineri
Măsuri integrate pentru imbunătăţiurea situaţiei comunităţii de romi
Imbunătăţirea și diversificarea serviciilor de asistenţă socială pentru persoanele
vârstnice
Imbunătăţirea și diversificarea serviciilor de asistenţă socială pentru someri și
persoane cu venituri mici
Investiţii pentru creșterea calităţii serviciilor medicale și de primiri urgenţe
Dezvoltarea serviciilor de intervenţie în situaţii de urgenţă
Îmbunătăţirea nivelului de calificare, pregătire și de asimilare competenţe digitale a
personalului
Implementarea la nivel local a sistemelor e-educaţie, e-incluziune, e-sănătate și e-
cultură
Incurajarea participării sectorului non-guvernamental
DIRECŢIA DE DEZVOLTARE DIVERSIFICAREA ECONOMIEI LOCALE
Obiectivul 1 Asigurarea condiţiilor de desfășurare și diversificare a activităţilor
economice locale
Așa cum am menţionat mai sus, administraţia publică locală trebuie să ia toate măsurile
pentru crearea celor mai bune condiţii pentru dezvoltarea mediului antreprenorial, pentru
stimularea apariţiei de noi IMM-uri, pentru dezvoltarea serviciilor, comerţului etc.
Prima și cea mai la îndemână acţiune constă în proiectarea unei politici fiscale locale prin
care să se urmărească motivarea investitorilor potenţiali de a crea noi afaceri pe raza
administrativă a municipiului, maximizand astfel potenţialul determinat de localizarea
avantajoasă aproape de Brașov.Astfel, se pot acorda reduceri semnificative la plata impozite-
lor pe clădiri şi terenuri în funcţie de numărul de locuri de muncă ce vor fi create de un in-
vestitor, prin intermediul schemelor de minimis. Baza legală în acest sens este art. 286 alin.
(6) din Legea nr. 571/2003 –Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, iar
măsura se imp-lementează prin adoptarea unei hotărâri de consiliu local prin care să se
detalieze regulile și condiţiile de acordare a acestor ajutoare de minimis.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
173
O altă categorie de măsuri pentru impulsionarea dezvoltării economice este asigurarea unor
locaţii adecvate pentru activităţile economice. Prin aceste măsuri trebuie să se
impulsioneze și domeniile cu potenţial de creștere și diversificare pentru economia locală,
așa cum sunt serviciile cu un anumit nivel de specializare care să deservească industria
locală, așa cum sunt serviciile de management, consultanţă, logistică și transport, IT, design,
etc
Complementar, administraţia publică locală trebuie să menţină un dialog permanent și
constructiv cu reprezentanţii mediului de afaceri – cameră de comerţ, asociaţii patronale – să
se implice în parteneriate cu aceștia, să stimuleze formarea unei culturi antreprenoriale, să
faciliteze procesul de crearea de noi întreprinderi, și să includă în politicile proprii de
dezvoltare modalităţi de rezolvare a nevoilor celor mai stringente din sectorul economic.
Creșterea performanţei și eficienţei activităţilor economice se realizează prin introducerea
inovării și a noilor tehnologii și instrumente în procesele de producţie sau în furnizarea de
servicii. Ca atare considerăm absolut esenţială urmărirea unor astfel de măsuri, administraţia
publică locală putând sprijini acest demers prin participarea în clustere, parteneriate gen
universităţi- mediul de afaceri – sector public.
Astfel, măsurile prin care se poate pune în practică acest obiectiv sunt:
Acordarea de facilităţi și sprijin pentru mediul de afaceri
Menţinerea dialogului cu reprezentanţii mediului de afaceri
Stimularea introducerii inovării în activităţile economice
Obiectivul 2 Dezvoltarea capitalului uman
Un element de atractivitate pentru noile afaceri este existenţa capitalului uman calificat. Este
astfel necesar să se facă toate demersurile pentru a se corela oferta de forţă de muncă cu
cerinţele pieţei în prezent dar și în perspectivă, iar acest lucru se obţine prin măsuri de
dezvoltare a resurselor umane, începând cu învăţământul vocaţional până la stimularea
apariţiei unor centre sau institute formare, calificare și recalificare a forţei de muncă active.
Parteneriatele între administraţia publică locală, institute deconcentrate și
asociaţii/organizaţii este un deziderat.
Astfel, considerăm că pentru susţinerea unei dezvoltări echilibrate și de durată a economiei
locale, o atenţie deosebită trebuie acordată activităţii de pregătire și perfecţionare a
capitalului uman.
Obiectivul 3 Dezvoltarea și modernizarea agriculturii
Actorii publici au responsabilităţi limitate în sectorul agricol, în care predomină forma
privată de proprietate. Sectorul consultanţei agricole, al formării și perfecţionării
resurselor umane în agricultură reprezintă un aspect important care trebuie luat în calcul, și
în acest sens trebuie încurajate proiectele în parteneriat care urmăresc creșterea calităţii și
eficienţei în agricultură.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
174
DIRECTIA DE DEZVOLTARE CREŞTEREA CAPACITĂŢII ADMINISTRATIVE
Obiectivul 1: Consolidarea capacităţii autorităţii publice locale pentru promovarea și
susţinerea dezvoltării la nivel local
În perioada următoare, actul administrativ se va orienta prioritar către implementarea
prezentei strategiei locale de dezvoltare - în varianta asumată în mod coeziv la nivelul
comunităţii, sectorului societăţii civile și al mediului de afaceri. De o vitală importanţă va fi
însă monitorizarea implementării acestei strategii, proces la care vor trebui să contribuie
toate categoriile menţionate, pentru validarea în continuare a proiectelor și acţiunilor
întreprinse și pentru analiza schimbărilor care vor afecta comunitatea, astfel încât în anul
2020 să existe toate premisele necesare pentru elaborarea următorului document programatic.
Este necesară deci punerea în în aplicare a unor metode /mecanisme dezvoltate pentru
elaborarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea politicilor și strategiilor
regionale/locale.
Implementarea acestei strategii necesită o alocare cât mai eficientă a competenţelor în
interiorul aparatului administrativ, precum luarea unor măsuri susţinute de eficientizare a
modului de cheltuire a banilor publici precum și de proiectare a unor politici fiscale locale,
intrucât pârghiile financiare la indemana administraţiei publice locale sunt diverse, complexe
si supuse unor limitări, constrângeri și restricţionări acute.
Ca măsură orizontală, administraţia publică locală trebuie să se îngrijească de implementarea
celor mai noi și inovative standarde de calitate pentru actul administrativ, în paralel cu
măsuri susţinute de creștere a calităţii resurselor umane prin participarea la cursuri de
formare/programe de mentorat/stagii de pregătire .
Măsurile propuse vizează:
Creșterea capacităţii de a dezvolta, implementa, monitoriza, evalua strategiile locale
și de a realiza evaluări ale impactului acesteia
Crearea unor proceduri și abilităţi de a realiza politici fiscale locale, îmbunătăţite
Schimbul de informaţii și de bune practici cu instituţii aflate la alte paliere
adminsitrative;
Dezvoltarea și implementarea unor mecanisme de eficientizare a cheltuielilor publice
Repartizare adecvată a resurselor în sectorul public
Imbunătăţirea aptitudinilor și competenţelor personalului în domeniu
Obiectivul 2 Îmbunătăţirea managementului resurselor umane în cadrul UAT Râșnov
Măsurile de îmbunătăţire a managementului resurselor umane vor trebui aplicate atât la
nivelul personalului și nivelului său de calificare, cât și la nivelul îmbunătăţirii sau
constituirii unor proceduri/instrumente de resurse umane moderne și eficiente.
Aceste măsuri se referă la:
Crearea unei politici unitare și integrate la nivel local pentru asigurarea
managementului resurselor umane
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
175
Orientarea managementului resurselor umane către nevoi, strategii și proceduri
transparente
Dezvoltarea mecanismelor și imbunătăţirea competenţelor necesare derulării etapelor
ciclului managementului de resurse umane – evaluarea nevoilor, planificare, recrutare,
dezvoltare și evaluarea performanţei;
Asigurarea și utilizarea în mod adecvat a capitalului uman din sectorul public
Imbunătăţirea aptitudinilor și competenţelor personalului în domeniu
Obiectivul 3 Creșterea calităţii și accesibilităţii serviciilor publice oferite de către UAT
Râșnov
Obiectivul urmărește creșterea nivelului de încrederea cetăţenilor în serviciile publice
furnizate de către administraţia publică locală, utilizarea unor instrumente TIC noi, moderne,
performante, implementarea sistemului de ghiseu unic/ online, precum și pregătirea
resurselor umane pentru a face faţă acestor instrumente și metodologii.
Măsurile urmărite se referă la:
Creșterea calităţii serviciilor publice furnizate de administraţia public
Diversificarea serviciilor furnizate on-line
Reducerea costurilor de livrare a serviciilor publice
Imbunătăţirea aptitudinilor și competenţelor personalului
Obiectivul 4 Creșterea transparenţei, integrităţii și responsabilităţii la nivelul UAT
Râșnov
Asigurarea respectării integrităţii în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice reprezintă
una dintre principalele atribuţii ale fiecărui angajat din sistemul public. Obiectivul urmărește
inclusiv implementarea unor politici de prevenire a corupţiei şi creştere a gradului de
cunoaştere şi aplicare a dispoziţiilor privind normele de conduită, precum și intervenţiile
asociate consolidării rolului consilierului de etică.
Măsurile propuse vizează:
Aplicarea unor sisteme, instrumente, metodologii noi și îmbunătăţirea celor existente cu
privire la transparenţă, integritate și anticorupţie
Formarea resurselor umane în domeniul eticii, integrităţii și anticorupţiei
Obilectivul 5 Reducerea poverii administrative pentru mediul de afaceri și cetăţenii din
orașul Râșnov
Obiectivul urmărește proiectarea unor proceduri administrative aplicabile cetăţenilor și mediului
de afaceri simplificate, reducerea timpului necesar completării cerinţelor administrative precum
și îmbunătăţirea aptitudinilor personalului în acest domeniu.
Măsuri:
- Implementarea unor proceduri simplificate în medierea realaţiei dintre cetăţeni/mediul
de afaceri și UAT Râșnov
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
176
- Achizitionarea si dezvoltarea unor instrumente TIC noi sau îmbunătăţite
- Îmbunătăţirea clificării resurselor umane implicate în această relaţie
DIRECŢIA – DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢII DE TURISM
Obiectivul nr. 1. Dezvoltarea şi diversificarea serviciilor de turism de bază
Turismul cultural
Turismul cultural este motivat de nevoia vizitatorilor de a-și îmbogati cunostintele, de a trai
experiente noi și variate, incluzand toate aspectele calatoriei prin care oamenii invata despre
mentalitatile și stilurile de viata ale celor care vin în contact: calatoriile de studii, participarea
la evenimente culturale, festivaluri, vizitarea siturilor istorice și monumentelor etc.
În ceea ce priveste profilul cultural al Râșnovului, dezvoltarea componentei de turism cultural
are loc în următoarele domenii principale:
Monumente și situri culturale:
Turismul cultural are drept element central Cetatea Ţărănească a Râșnovului,
simbol al localităţii și parte a brandului turistic local, alături de trandafir. În jurul sau în
legătură cu acest obiectiv s-a dezvoltat în mod tradiţional și se va dezvolta în continuare
activitatea turistică locală, dar pentru aceasta, este de nevoie de lucrări urgente de conservare,
reabilitare și punere în valoare.
Până în prezent, primăria Râşnov a reuşit să finalizeze repararea unei părţi din distrugerile
provocate de fostul administrator privat al cetăţii, cu un efort financiar de peste 1,5 milioane
de euro. Lucrările de urgenţă au fost finalizate încă din 2012, astfel ca monumentul să poată
fi vizitat în condiţii de siguranţă de către turişti. Acestea au inclus şi reconstruirea Turnului
Bathori, care s-a prăbuşit încă din secolul al XVII-lea, după un atac asupra cetăţii, dar şi
zidurile grădinii cetăţii, care au fost reconstruite după ce s-au prăbuşit din cauza intervenţiilor
făcute de fostul proprietar. Acestea au fost reconstituite după planurile istorice şi cu materiale
ale epocii.Pentru a finaliza întregul proiect de restaurare și pentru a pune Cetatea în valoarea
meritată, mai este nevoie de o sumă de aproximativ 19 milioane de euro, destinaţi transformării Cetăţii într-unul dintre cele mai importante obiective turistice din ţară. Proiectul
tehnic este deja intocmit, însăsolicitarea finanţării din fonduri europene a fost întârziată din
cauza problemelor juridice legate de proprietatea asupra obiectivului.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
177
Aceasta investitie este una prioritară, cu atat mai mult cu cât este vorba de un proiect matur
din punct de vedere tehnic, careîn perioada urmatoare de programare 2014-2020 va fi
eligibilpentru finantare din FEDER.
Există două moduri de exploatare turistică a Cetăţii, și anume:
Ca parte a unor circuite zonale cu tematică diversă sau culturală
Ca parte a circuitului ”100%Râșnov” promovat de către actorii locali și care include
toate obiectivele cultural aflate pe teritoriul orașului
Pentru o cât mai eficientă exploatare turistică a acestui obiectiv istoric, propunem câteva
măsuri de optimizare a serviciilor oferite:
Îmbunătăţirea accesului în cetate:
o opţiunea pentru utilizarea ascensorului modern cu plecare din centrul
Râșnovului va trebui alternată prin continuarea asigurării transportului cu
trenuleţul, pentru satisfacerea tutror preferinţelor turiștilor. De aceea,
propunem înlocuirea/ modernizarea acestui mijloc, astfel încât acesta să
reflecte prin aspect în mod atractiv vremurile medievale, să dispună de
instrumente de informare (pliante), iar pe timpul urcării turiștii să poată
asculta o inregistrare care să le ofere câteva informaţii primare
o amenajarea unor banci/umbrelute/mese după intrarea în cetate
Imbunătăţirea serviciilor de informare: construirea unui punct de informare la intrarea
in cetate, de unde să se poată inchiria ghidurile audio, asigurarea unei cantităţi mai
reprezentative de materiale de informare și promovare a RÂșnovului în cadrul
Centrului de Informare UNESCO, asigurareea unui numar mai mare de panouri, care
să conţină caractere cu dimensiuni extinse, pentru o mai bună asimilare a informaţiei
Exploatarea în mai mare măsură a tradiţiilor și meștesugurilor locale în incinta cetăţii Dinamizarea atmosferei și înfrumuseţarea porţiunii de la intrarea in cetate dar și din
interior (mai multă muzică, personaje care să întâmpine turistii, scenete/improvizaţii etc)
Cetatea Râșnovului reprezintă o poveste în sine, destinul său fiind legat iremediabil de
existenţa milenară a așezării, confundându-se cu destinul locuitorilor săi. Viaţa, obiceiurile,
tradiţiile și meșteșurile seculare ale acestora compun un tablou istoric nepreţuit, o mărturie
pe care zidurile Cetăţii o povestesc mereu celor care vor să asculte. Însă acest tablou poate fi
mai mult pus în valoare prin exprimări artistice și plastice prin intermediul unui parc tematic
- Cetatea Ţărănească Râșnov - Cetatea de altă dată. Demersul autorităţilor publice de a
construi un asemenea parc va avea un profund rol educativ, în special pentru copii și tineri,
fiind cunoscut ca atracţiile de acest tip – foarte răspândite în siturile turistice din intreaga
lume – exercită un impact puternic asupra vizitatorilor, facilitând asimilarea cunoștinţelor,
înţelegerea modurilor vechi de viaţă, ușurând reţinerea informaţiilor istorice și de cultură
generală Parcurile tematice impulsionează creșterea gradului de ocupare al staţiunii pe raza
căreia există, generând un afaceri și servicii conexe.
Un al doilea obiectiv care necesită o atenţie specială este situl arheologic Cumidava,
care necesită lucrări urgente de reabilitare, conservare și punereîn valoare. Un asemenea
proiect poate contine:
Constructii de protectie
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
178
Trasee de vizitare care să sugereze structura originala
Puncte de staţionare care să conţină afişaje explicative astfel structurate încât să
permită privirea directă asupra ansamblului
Iluminat arhitectural
Servicii conexe: comerţ, alimentaţie publică, informaţii turistice, parcare
Imbunatatirea accesului
Centrul Cultural Râșnov este de fapt un obiectiv de mare importanţă istorică și
culturală, fiind de fapt fostul hotel comunal ”La Cetatea Râșnovului”, a cărui construire a
început în anul 1874. În prezent, el se află în conservare, necesitând măsuri de reabilitare și
refuncţionalizare.
O necesitate comună a obiectivelor culturale constă în protejarea si reabilitarea
monumentelor istorice, de arhitectura, a ansamblurilor urbane si a siturilor arheologice,
imbunătăţirea și modernizarea cailor de acces și amenajarea imprejurimilor pentru a deservi
cât mai bine scopurile turismului cultural.
Evenimente și schimburi culturale
Cetatea Râșnov este prima atracţie pentru turiști în zonă, la creșterea notorietăţii acestia
contribuind bogata agenda de evenimente culturale și de agrement organizate aici în fiecare
weekend. Prin colaborari cu organizatorii privaţi ai, fără ca aceasta să presupună efort
financiar din partea primăriei, s-a reușit atragerea a mai mult de 200.000 turiști în anul 2012.
Strategia de atragere a turiștilor prin intermediul evenimentelor agendei cultural-sportive a
localitatii s-a dovedit un demers de succes și eficient, mai ales prin prisma efortului financiar
minim. Ca urmare, consideram ca dezvoltarea acestei componente a turismului cultural este
foarte importanta.
Una dintre modalităţile pe care ni le putem imagina este creșterea anvergurii
evenimentelor prin implicarea unor parteneri/colaboratori străini. Aceste evenimente pot
reprezenta o soluţie de ameliorare a sezonalităţii turistice putând fi organizate primăvara sau
toamna, precum și în alte locaţii din oraș, așa cum este Centrul istoric sau Centrul cultural.
Principala constrângere în acest sens este lipsa de experienta în organizarea unor astfel de
eveimente la nivelul administraţiei publice locale sau celorlalţi actori publici și privaţi, ceea
ce presupune externalizarea expertizei necesare și, în timp, crearea unui nucleu specializat
de persoane în cadrul Direcţiei de Cultură.
Diversificarea agendei de evenimente culturale a localităţii este recomandabilă în
contextul amenajarii unor noi locaţii adecvate, întrucât în prezent toate weekendurile din
sezonul estival sunt dedicate unui concurs, festival, expoziţie. În acest fel, vorbm aici de cele
două obiective culturale care în prezent nu sunt încă reabilitate: Centrul Istoric și Centrul
Cultural Râșnov. Cele două locaţii pot adaposti evenimente diverse socio-culturale,
schimburi culturale, conferinte și workshopuri, precum și manifestari în aer liber asa cum
sunt:
Concerte în aer liber
Flash-moburi
Lectii de dans medieval în care vor fi implicaţi turiștii
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
179
Taberele internaţionale de copii, tineri, artisti reprezintă o modalitate de a organiza
schimburi culturale în diverse domenii: traditii și mestesuguri, limbi străine, literatura, istorie,
teatru, arte plastice etc. Un asemenea tip de turism necesita structuri de cazare de capacitate
medie, localizate într-un cadru natural atractiv, cu acces la facilităţi de agrement sportive, de
tip aventura etc. Astfel de schimburi culturale determina stimularea resurselor creative,
încurajându-se căutarea, cercetarea, creaţia, autoeducaţia şi autoinstruirea prin cooperare şi
parteneriat eficient. Identificarea și promovarea unor locatii adecvate și a unor programe
dedicate, prin integrare în circuitele internationale reprezintă o masura care se poate pune în
practica în primul rand prin consolidarea parteneriatelor public – private (organizatori privati,
asociatii non-guvernamentale culturale etc).
Turismul sportiv
Sporturile practicabile în staţiunea Râșnov acoperă o gamă largă de discipline, diversificarea
acestora survenind și ca urmare a iniţiativei private în domeniu. Astfel, aici găsim facilităţi și
dotări pentru fotbalul, echitaţie, patinaj etc însă aceste preocupări se circumscriu în principal
în sfera agrementului, al alternativelor de petrecere a timpului liber, și nu sunt văzute ca un
scop în sine al turismului sportiv.
De aceea, în propunerile noastre vor viza trei ramuri ale turismului specific râșnovean care
incumbă potenţial de dezvoltare viitoare:
Dezvoltarea și diversificarea turismului sportiv în jurul bazei olimpice
Baza olimpică pentru sporturi de iarnă Valea Cărbunării – Râşnov este formată din centrul
naţional de sărituri cu schiurile şi baza de biatlon, și reprezintă un motor al dezvoltării
turistice în sine, prezentând avantaje multiple, printre care posibilitatea folosirii sale pe toată
durata anului, inclusiv de către amatori, precum și notorietatea internaţională pe care o
generează. De asemenea, în Valea Cetăţii mai există o baza de biatlon.
În vederea fructificarii de perspectivă a potenţialului său, considerăm că dezvoltarea
complexului din punct de vedere al infrastructurii conexe și serviciilor disponibile
reprezintă una dintre soluţiile pentru impulsionarea dezvoltării turistice locale sustenabile și
dezvoltarea prezenţei râșnovene în circuitele internaţionale de profil.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
180
Una dintre necesitatile identificate pe plan local este asigurarea cpacitatilor necesare pentru
participarea unui numar cat mai mare de spectatori la evenimentele sportive organizate in
cadrul bazei olimpice, intrucat, asa cum am mai mentionat, evenimentele sportive reprezinta
elemente importante de atractivitate pentru turisti, iar acest potential trebuie exploatat prin
crearea facilitatilor necesare. In acest fel, construirea unei tribune pentru spectatori
reprezinta o prioritate investitionala in domeniul turismului sportiv.
Prin dezvoltarea sa pe orizontală, complexul va asigura cele mai bune condiţiipentru
desfășurarea antrenamentelor de înaltă performanţă, toate oportunităţile pentru pregătirea
sportivilor, dar și pentru organizarea unor evenimente de grup, odihna și recreere, princ
onstruire unor incinte arondate actualei facilităţi sportive, în funcţie de spaţiile existente:
Hotel 4 stele
Baza de tratament refacere și relaxare pentru sportivi
Piscină, biliard, bar
Sală de forţă
Vilă/locuinţă de protocol
Restaurant specializat în preparate cu specific naţional divers, adapate necesităţilor
nutriţionale ale sportivilor
Centru de conferinte, sala de protocol etc
Dotări: internet prin cablu și wireless, aparatura moderna pentru traducere simultana,
retroproiectoare, ecrane mobile, aparatura audio-video
Prin construirea complexului olimpic s-a facut un pas important pentru continuarea și dezvoltarea unei tradiţii a sporturilor de iarnă râșnovene, care definește și completează
identitatea acestei comunităţi. De aceea considerăm că un element de atractivitate și în
același timp de păstrare și punere în valoare a acestei tradiţii, ar putea fi amenajarea unui
muzeu al sporturilor de iarna râșnovene, astfel ca vizitatorii să poată cunoaște istoria
locală dar și internaţională a acestor sporturi, momentele de glorie (vizite ale sportivilor
celebri, campionate, recorduri) etc.
Considerăm că extinderea și modernizarea facilităţilor destinate instruirii copiilor, dar și adulţilor în domeniile biatlon, schi fond, schi sărituri, respective continuarea și dezvoltarea
activităţilor desfășurate în prezent la CSS Dinamo (Valea Cetăţii) reprezinta o alta cale de
urmat, foarte importantă pentru crearea unei mentalităţi și culturi în favoarea sportului, la
nivelul comunităţii râșnovene.
Dezvoltarea turismului sportiv prin exploatarea pe principii ecologice a fondului
cinegetic
Un al doilea segment al turismului sportiv prezentând în opinia noastră un potenţial de
creștere în următorii ani, este exploatarea fondului cinegetic, care în ultimii ani a în ceput să
fie realizată de către Ocolul Silvic pe principii ecologice, moderne.
Vânătoarea sportivă, practicată în mod raţional în limitele cotelor stabilite de către
managerii în materie care urmăresc permanent evoluţia populaţiilor de vânat din punct de
vedere calitativ și cantitativ, reprezintă un turism de nișă care în Râșnov trebuie exploatat în
continuare, asigurandu-se practicanţilor toate serviciile suport necesare:
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
181
Asistenţă la sosire și plecare, precum și pe perioada vânătorii
Transport pe teritoriul României
Pensiune completă și cazare
Organizarea vanatorii
Conversaţii despre vanat
Servicii de traducere
Scrisoarea de invitatie la arme
Autorizatia pentru vânătoare și arme
Conservarea animalelor vânate
Certificat veterinar
Servicii de dresaj a cainilor de vânătoare.
Safari fotografic este definit drept expediţia de fotografiere a naturii sălbatice, și este la ora
actuală din ce în ce mai popular, în special în rândul cetăţenilor străini.
Termenul sinonim de "vănătoare fără sânge" pentru acest tip de expediţie a fost folosit pentru
prima dată de fotograful polonez Włodzimierz Puchalski. Acesta este un alt tip de nișă a
turismului, care poate fi promovat inclusiv în străinătate, beneficiază de observatoare
amenajate de către Ocolul Silvic Râșnov. În România, safari fotografic se practică în special
în Delta Dunării și în rezervaţii montane.
Astfel, pe lângă promovarea inclusiv pe plan extern a oportunităţii de safari fotografic, se
poate incuraja această activitate prin:
Amenajarea mai multor observatoare
Asigurarea asistenţei permanente
Conversaţii despre vânat
Pensiune completă și cazare
De asemenea, pentru incurajarea acestei pasiuni și implicit popularizarea peisajului, florei și
faunei locale, se pot gazdui cursuri sau workshopuri de fotografie de natură.
Dezvoltarea altor forme ale turismului sportiv
În principal, grupul ţintă vizat este format din tineri și persoane active, pasionate de alpinism,
alergare montana, escalada, ATV sau bungee jumping, tiroliană, via ferrata, rapel și zbor cu
motoparapanta.Dezvoltarea și diversificarea acestor sporturi presupune încurajarea iniţiativei
private în domeniu și promovarea ofertei existente inclusiv prin canale de comunicare iniţiate
de către autoritatea publică locală. Amenajarea unor noi trasee montane pentru drumetii,
alergare, mountainbiking etc reprezintă un alt demers la care primăria își poate aduce aportul
Turismul de agrement si alte forme ale turismului
Atat atractivitatea turismului cultural, cât și cea a turismul sportiv, de afaceri sau ecologic,
sunt potenţate de oportunităţile alternative de agrement existente și care acoperă o gama
vastă de gusturi și preferinţe, atat pentru cei care cauta o odihnă activă, cât și pentru cei care
optează pentru relaxare.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
182
În domeniul agrementului, construirea Parcului tematic cu dinozauri, unic în Europa de
Sud_Est, printr-o investiţie privată cu fonduri europene, va deveni un punct de referinţă în
special pentru grupul ţintă ”familii cu copii”. Caracterul de noutate, ineditul, proiecţia
modernă, serviciile conexe oferite sunt deosebit atractive însă și pentru alte grupe de turiști.
Pentru stimularea dezvoltării turismului de agrement, consideram ca în primul rand este
necesară crearea cadrului general pentru dezvoltarea sectorului privat pentru ca acesta să își
îndeplinească funcţia de motor de creștere economică locală.
În ceea ce privește turismul de afaceri, dezvoltarea acestuia presupune creșterea capacităţii materiale săli conferinţă, servicii, dotări - care pot fi incluse în interiorul unităţilor de cazare,
sau pot funţiona în spaţii independente, așa cum va fi Centrul Cultural, după amenajarea și
dotarea acestuia.
Servicii cazare, transport, alimentaţie
Serviciul de cazare este alcătuit din mai multe
prestaţii oferite turistului pe timpul sejurului,
dezvoltarea calităţii acestuia depinzând de cel
puţin doi factori:
baza tehnico-materială adecvată
(hoteluri, moteluri, pensiuni, caban etc.) care
să dispună de dotări corespunzătoare, astfel
încât să poată fi asigurate turiştilor condiţiile
optime de cazare;
un personal calificat, structurat
corespunzător, organizat
Aceste componente se află într-o strânsă
legătură de interdependenţă, ambele fiind
conditii strict obligatorii pentru dezvoltarea
activitatii turistice.
În ceea ce privește capacitatea de cazare a staţiunii Râșnov, aceasta se află în continua
dezvoltare, atât din punct de vedere cantitiv, cât și calitativ, atribuţiile administraţiei publice
locale ţinând în acest caz de asigurarea condiţiilor adecvate, între care dezvoltarea
urbanistică armonioasă este una dintre cele mai importante. Astfel, impunerea unor conditii
legate de aspectul unitatilor de cazare, spatiului verde aferent etc sunt aspecte esenţiale pentru
creșterea calităţii serviciilor de cazare. În al doilea rand, asigurarea conectării la utilitati a
zonelor ocupate de unitatile de cazare reprezinta o alta intervenţie importantă a autoritatii
publice locale în sprijinul activitatii de turism. Asigurarea unei infrastructuri stradale de
calitate, masuri de protectia mediului inconjurator sunt alte actiuni necesare ale autorităţii publice locale, judeţene, naţioanle. Din punct de vedere fiscal, administraţia publică locală
are la îndemană un instrumente de facilităţi legale prin care poate să stimuleze iniţiativa
privată.
Astfel, pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale, se propune:
crearea cadrului adecvat pentru extinderea capacităţii de cazare
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
183
creșterea capacităţii de cazare cu clasificare turistică superioară
dezvoltarea unor unităţi de cazare care oferă servicii integrate (relaxare, alimentatie)
Aspectele legate de calitatea capitalului uman în turismul râșnovean au în centru nevoia de
formare profesională a resurselor umane în vederea prestării serviciilor la nivelul standardelor
europene din industria de profil.
În turism existădoua categorii de funcţii: care nu necesita o calificare deosebita
care necesita cunoștinte complexe: tehnice, cultura generală
Ca urmare, industria turismului absoarbe forţa de muncă neocupată și necalificată, ceea ce
ajută la reducerea șomajului pe plan local în rândul persoanelor care își găsesc mai greu o
slujbă, dar necesită în primul rând personal cu o pregătire profesională bună, multilaterală.
Importanţa forţei de muncă în turism este majoră, aceasta asigurând funcţionalitatea
atracţiilor și bazei tehnico-materiale, care altfel au o existenţă potenţială în afara intervenţiei
factorului uman. Mai mult decât atât, calitatea resurselor umane, respectiv un nivel inalt de
pregatire al acestora în ceea ce privește în special cunoștinţele de natură complexă, se poate
transforma intr-un avantaj competitiv important pentru unitatea turistică sau staţiunea
respectivă.
Oferta de instruire la nivel zonal provine din partea mai multor furnizori acreditaţi, atragerea potenţialilor cursanţi depinzând de eforturile de marketing depuse de către fiecare
dintre acestea. De asemenea, și în cadrul instituţiilor de învăţământ superior din zonă,
domeniul turismului este reprezentat de diverse programe de formare. În Brașov a fost
înfiinţată o filiala a American Hospitability Academy (AHA) care oferă și cursuri de durată
scurtă pentru meserii de bază de tipul ospătar, bucatar, camerist etc, dar este specializată în
programe complexe de management hotelier, urmărind să atraga 1000 studenţi din toată
Europa. În Râșnov, Liceul Tehnologic oferăcalificări elevilor în meseriile de tehnician în
turism (intensiv limba germană) și ospătar.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
184
În cazul Râșnovului, ne dorim parcurgerea nivelului următor pe planulcalităţii procesului
de formare a resurselor umane în turism, care să ofere staţiunii un avantaj concurenţial pe
plan zonal. Ţinând cont de profilul local în ceea ce privește unităţile de cazare –
predominanţa pensiunilor turistice, precum și existenţa în Brașov a școlii de turism de
anvergură europeană, considerăm că la nivelul orașului Râșnov se poate opta pentru
centralizarea într-o singură locaţie a resurselor de formare specializate pe domeniul
pensiunilor și caselor de vacanţă.
Crearea unui cadru organizat pentru desfășurarea în bune condiţii a procesului de formare
în turim ar presupune înfiinţarea unui institut/ școală locală de turism al pesniunilor sau
dezvoltarea activităţiiLiceului Tehnologic Râșnov (calitativă și cantitativă – în sensul oferirii
de formare și personalului adult) – unde serviciile de instruire să se desfasoare la standarde
europene, sa utilizeze resurse și instrumente moderne pentru a pregăti piaţa turistică locală
pentru atragerea unui număr cât mai mare de turiști, în special pe cei din străinătate.
În primul rând, o astfel de structură va trebui sa exploreze oportunitatile pentru propriul
sau personal, pentru ca acesta sa primeasca instruirea de care are nevoie pentru atingerea un
standard european în activitatea de instruire și formare. Organizatia Mondiala a Turismului
poate recomanda institutii de training și programe internationale, inclusiv programe pe
termen scurt. Relaţiile de înfrăţire și cooperare ale UAT Râșnov cu localităţi din străinătate
pot oferi oportunitatea de identificare a acestei expertize de înaltă calitate care să oferte
resursele teoretice și practice necesare. De asemenea, sectorul asociatiilor non-
guvernamentale poate juca un rol deosebit de important în atragerea/oferirea expertizei, în
contextul unor parteneriate au autoritatea publică locală. Colaborarile cu instituţiile de
învăţământ superior care dezvoltaă programe universitare sau post-universitare în acest
domeniu, poate reprezenta o altă sursă de expertiză.
Pasul următor va fi conceperea
unorprograme de educaţie și formare și
formarea bazei materiale necesare pentru a
furniza un proces de formare de înaltă
calificare, cu sprijinul expertizei atrase.
Considerăm că în paralel cu aceste demersuri,
este necesară desfășurarea unei campanii de
informare și conștientizare a prestatorilor de
servicii de cazare și alimentaţie cu privire la
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
185
impactul pe care calitatea deosebită a resurselor umane angajate o poate avea asupra
propriilor afaceri, și mai important, asupra perspectivei de dezvoltare a intregii statiuni.
Astfel, activitatea institutului se va putea manifesta prin cursuri pe termen scurt, programe
regulate de instruire teoretică și practică, participare la workshopuri, acordarea de burse de
studii etc –pe plan naţional, în locaţii unde performaţa turistică a fost validată, dar în
principal pe plan extern. Un asemenea institut va putea atrage finantare nerambursabilă
europeana destinată perfecţionării capitalului uman.
În atribuţiile acestei structuri pot intra și alte măsuri de stimulare a ocupării forţei de muncă
în turism, ca de exemplu organizarea unor burse de locuri de muncă prin care să se medieze
relaţia dintre persoanele instruite și potenţialii angajatori din localitate, sau ulterior din
judeţ/zonă.
Înfiinţarea unei asemenea structuri destinate perfecţionării resurselor umane în turism în
orașul Râșnov s-ar putea transforma ulterior într-un institut cu anvergură regională sau chiar
naţională, sau pe domeniul staţiunilor montane. O asemenea instituitie necesita o investitie
considerabila de capital și de resurse pentru a fi dezvoltate corespunzator și de aceea trebuie
căutată o finanţare nerambursabilă.
Serviciul dealimentaţiedetermină, la rândul său, calitatea prestaţiei turistice în ansamblul ei.
și trebuie să răspundă următoarelor necesităţi pentru a se contitui intr-o ofertă complex,
atrăgătoare pentru toate grupele de turiști:
Trebuie să se regăsească în orice moment cheie al
consumului unui serviciu touristic, astfel încât asigure accesul
facil
Trebuie să se regăsească în cadrul unei tipologii largi
de unităţi, astfel încât să se asigure toate preferinţele și
nevoilor: restaurantelor, barurilor, snack barurilor, bistro, pub,
fast food, cramă, cofetării, cafenele, grădini de vară etc
Trebuie să acopere o paletă largă de specialităţi naţionale pentru a răspunde preferinţelor turiștilor străini
Trebuie să fie disponibile în sistem de catering, pe
baza de meniu cu prêt fix sau a la carte, ca meniuri turistice,
cu autoservire etc
Trebuie să se regăsească atât în unităţi de sine
stătătoare, cât și în interiorul unităţilor de cazare
O tendinţă actuală în serviciile de alimentaţie în turism se caracterizează prin crearea unor
unităţi care să îndeplinească funcţii complexe, sau, dimpotrivă, să se specializeze pe anumite
categorii de clienţi (sportiv, tineri, familii cu copii etc.) În ceea ce privește orașul Râșnov,
tendinţa de extindere și diversificare a sectorului de alimentaţie publică trebuie să continue
într-un ritm care să suţină și să răspună necesităţilor de dezvoltare turistică viitoare, ţinând
cont de elementele menţionate mai sus.
Serviciul de transport turistic are un rol determinant în creşterea calităţii prestaţiei turistice,
deoarece, prin intermediul său, este asigurat accesul turiştilor în zonele de interes turistic, și
deci întâlnirea cererii cu oferta.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
186
Pentru orașul Râșnov putem propune următoarele măsuri:
- Modernizarea transportului în comun
- Autobuz touristic
- Instituirea unor modalităţi de transport neconveţionale de tipul Mocanita
Obiectivul nr. 2. Dezvoltarea serviciilor complementare şi de pregătire a consumului
turistic
Dintre categoriile de servicii menţionate, considerăm oportună prioritizarea atenţiei pe
actovitatea de informare (serviciu complementar), dar si pe promovare și publicitate
(pregătire consum).
Serviciile de informare turistică
Serviciile de informare turistică sunt servicii cu caracter gratuit prin care se asigură legătura
indispensabilă a orașului cu turiștii, realizându-se o informare cât mai completă și obiectivă a
acestora, promovându-se staţiunea ca destinaţie turistică.
În staţiunea Râșnov, această activitate se realizează în principal prin intermediul celor doua
centre de informare – Centrul de Informare și Promovare Turistică Râșnov și Centrul de
informare pentru patrimoniul cultural din Râșnov, precum și prin instrumente de
semnalizare stradala: hărţi turistice urbane, panouri de publicitate, indicatoare turistice
etc.
Materialele de informare disponibile sunt de calitate - album, ghid turistic, broşură, pliant,
hartă, materiale multimedia , majoritatea realizate prin intermediul unor proiecte finanţate din
fonduri nerambursabile.
Multiplicarea acestora reprezintă o necesitate continuă, proporţională cu creșterea numărului
de turiști, activitate care presupune surse de finanţare constante. De asemenea, este necesara
creșterea calitatii, a numarului și a tipurilor de instrumente de semnalizare turistică stradala și a obiectivelor turistice.
De asemenea, considerăm că personalul acestor centre trebuie să beneficieze constant de
cursuri de formare și perfecţionare în domenii legate de activitatea lor de informare a
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
187
turiștilor: cursuri de iniţiere/perfecţionare în limbi straine, cursuri de comunicare etc. O altă
măsură importantă este dotarea cu mijloace și echipamante noi a centrelor de informare.
Calitatea, forma de prezentare și conţinutul mijloacelor de informare turistică trebuie
permanent actualizate pentru a fi în concordanţă cu cele mai noi și moderne tendinţe în acest
domeniu, pentru a suscita atenţia turiștilor și pentru a fi cât mai accesibile acestora. De aceea,
propunem câteva instrumente pe care le considerăm atât inovative, cât și eficiente:
Aplicaţie pentru telefonia mobilă.
În prezent, aplicaţiile pentru telefonia mobilă reprezintă o resursă primordială în marketing,
exploatându-se astfel dependenţa consumatorilor, în special tineri și persoane active, de
tehnica modernă de telecomunicaţii. Astfel, există aplicaţii destinate traseelor montane,
identificării pârtiilor de ski, cabanelor etc, un exemplu în acest sens fiind aplicaţia
Salvamont.
În mod similar, se poate imagina dezvoltarea unei aplicaţii dedicate orașului Râșnov și care
să fie disponibilă în limbi de circulaţie internaţională.
Oportunitatea și prioritatea acestei propuneri sunt legate de contextul campionatului
mondial de juniori și tineri care se va organiza în anul 2016 la Râșnov.
Aplicaţia poate include:
Variante de trasee cu explicarea obiectivelor turistice
Harta stradală
Facilităţi de navigare
Atracţii pe categorii
Agenda Culturală
Agenda Sportivă
Achiziţionarea de bilete de acces la obiective și facilităţi turistice
Starea Vremii
Instituţii publice, nr de telefon ambulanţă și pompieri etc
Crearea unei agende digitale a evenimentelor cultural-sportive
În al doilea rând, propunem după modelul orașului Sibiu – fosta capitală culturală europeană
– achiziţionarea unui sistem de info-deskuri care să promoveze agenda cultural sportivă a
Râșnovului, și care poate fi amplasat în diverse puncte din oraș (hoteluri, pensiuni,
restaurante) și în centrele de informare locale.
Prin extinderea acestui sistem către centrele de informare din ţară, precum șiîn diverse locaţii cu aflux turistic maxim din regiune sau din ţară (în baza unor contracte cu locaţiile
respective) se va asigura un instrument de promovare și un canal pentru publicitatea staţiunii.
Acest proiect presupune crearea unei agende digitale a orașului, dar info-deskurile pot fi
folosite și pentru popularizarea celorlalte obiective și atracţii (inclusiv private, ceea ce crează
posibilitatea recuperării costurilor de amplasare în locaţii pe plan naţional), sau pentru
informaţii de interes divers.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
188
Dezvoltarea activităţii de informare prin intermediul paginilor web
Complexul Olimpic trebuie să dispună de un site propriu de prezentare și promovare, prin
care să se pună la dispoziţie informaţii, să se prezinte agenda sportivă a staţiunii, să se
promoveze potenţialul turistic al zonei, și să ofere chiar facilităţi de inchiriere/ cumparare
online de echipamente, bilete etc.
De asemenea, considerăm necesară imbunătăţirea continuă a calităţii, graficei și
accesibilităţii informaţiei pe site-urile web existente.
Serviciile de promovare turistică
Promovarea vânzărilor cuprinde tehnicide stimulare a turistului în vederea
achiziţionării/consumului produsului turistic respectiv, și care completează acţiunile
publicitare.Principalele tehnici de promovare a vânzarilor folosite în turism sunt: prime,
reduceri temporare de pret, concursuri promotionale, jocuri, loterii, oferte speciale, cadouri
etc.
Staţiunea Râșnov trebuie să beneficieze de un sistem de promovare a serviciilor turistice
care să includă tehnici atractive, moderne, inovative, care să se adauge tehnicilor de
promovare deja existente și propuse prin intermediul Planului de marketing local:
- Realizarea unei campanii de promovare turistică bazată pe Internet,
- Organizarea de evenimnete si manifestări cultural-artistice și campanii de
promovare radio-tv și presă scrisă
- Înfiinţarea şi funcţionarea centrului modern de informare turistică,
- Participarea la expoziţii și târguri de turism
- Educarea comunităţii râșnovene pentru cunoașterea, promovarea, practicarea și
susţinerea sporturilor de iarna.
În ceea ce privește promovarea prin internet, concluziile aferente analizei situaţiei existente
sunt:
De asemenea, conform aceluiași document, se urmărește „stimularea încheierii unor
parteneriate public–private care să implice alături de autorităţile publice şi alte entităţi care
acţionează pe piaţa de profil (instituţii publice, organizaţii nonguvernamentale, asociaţii de
turism, asociaţii patronale, structuri de primire turistică şi de agrement, agenţii tour-operator),
PROMOVAREA STAȚIUNII RÂȘNOV TREBUIE SĂ SE REALIZEZE ÎN MAI MARE
MĂSURĂ PE SITE-URI CU AUDIENȚĂ NAȚIONALĂ
ARTICOLELE DE INTERES TURISTIC TREBUIE TRADUSE ÎN MAI MULTE LIMBI
DE CIRCULAȚIE INTERNAȚIONALĂ , DE EXEMPLU PRIN PRELUARE PE SITE-
URILE PROPRII ALE APL
ESTE NECESAR UN CONCEPT UNITAR, COERENT, INTEGRAT CU PRIVIRE LA
UTILIZAREA SOCIAL MEDIA
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
189
în special, pentru asigurarea unei anverguri naţionale şi internaţionale a eforturilor de
promovare a potenţialului turistic local, și care să preia o parte a efortului de marketing şi vor
asigura o promovare eficientă şi de anvergură a potenţialului turistic local. Având în vedere
aspectele prezentate, se recomandă continuitatea / stabilirea unor parteneriate instituţionale cu
organizaţii de profil ce acţionează la nivelul altor regiuni cu potenţial turistic din ţară în
vederea distribuirii materialelor de promovare realizate. De asemenea, în vederea extinderii
acţiunilor de promovare pe plan internaţional, vor fi iniţiate contactele necesare şi cu
reprezentanţii Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului şi ai Ministerului de
Externe”.
În continuare, propunem acţiuni destinate promovării staţiunii Râșnov care se bazează pe
parteneriate încheiate între autoritatea publică locală, mediul privat si societatea civilă, ale
căror demersuri conjugate și cointeresate trebuie să servească dezvoltării turistice a
localităţii:
1. Promovarea prin intermediul unor personalităţi cultural - artistice
Aceasta propunere presupune acordarea unui sistem de facilităţi / gratuităţi turistice pentru
personalităţi ale lumii cultural artistice, selectate astfel încât mesajul acestora să percuteze
grupuri de turiști diverse.
De exemplu, pentru promovarea în rândul tinerilor și persoanelor active se va apela la un
actor/interpret/sportiv de vârstă similară cu o imagine pozitivă în rândul acestora, iar pentru
promovarea în rândul familiilor cu copii - o personalitate cunoscută drept un exemplu pozitiv
în viaţa de familie.
O altă abordare a acestei acţiuni poate presupunere alegerea unei anumite categorii
profesionale din lumea artistică, de exemplu actorii, si selectarea câtorva persoanalităţi cu o
imagine bună în rândul publicului, astfel încât mesajul de promovare să se poată orienta către
un slogan de genul ”Râșnov, casa preferată a prietenilor nostri actori”, sau respectiv – ”
Martie – luna când Stela Popescu devine râșnoveană”.
Sistemul de facilităţi va consta, spre exemplu, în asigurarea unor sejururi gratuite pentru
familia și grupul de prieteni al personalităţii artistice respective, incluzând pachete de
servicii turistice diverse si atractive, odata sau de mai multe ori pe an, în schimbul unor
acţiuni de promovare pe baza imaginii pozitive de care se bucură persoana respectivă.
Unităţile de cazare care vor participa la promoţie vor putea să își promoveze afacerea (local)
prin fotografii cu persoanlităţile respective, afișe etc.
De asemenea, se recomandă continuarea promovării staţiunii prin invitarea unor
persoanlităţi internaţionale ale sporturilor de iarnă și popularizarea în mass-media a vizitelor
respective.
2. Promovarea prin intermediul instrumentelor online
Voucherele turistice. În primul rând, trebuie menţionată oportunitatea oferită prin
Legea 94/2014 prinvind acordarea tichetelor de vacanţă care inlocuiesc primele de vacanţă –
prin care se stabilește că angajatorii care încadreaza personal prin incheierea unui contract
individual de munca, precum și institutiile publice, regiile autonome, societatile la care statul
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
190
este actionar unic sau actionar majoritar, societatile și companiile nationale, care de
asemenea, incadreaza personal prin incheierea unui CIM, vor acorda salariatilor vouchere de
vacanta în limita unor sume reprezentand sase salarii de baza minime brute pe tara (5100
lei). Prestarea serviciilor achizitionate prin intermediul voucherelor de vacanta se face în
unitati turistice, autorizate de Autoritatea Nationala pentru Turism. Măsura, care se va aplica
începând cu 1 ianuarie 2015, are drept scop impulsionarea turismului intern, ANAT
estimând că acordarea acestor vouchere va crește numărul de turiști cu 250.000. În acest
sens, asociaţiile prestatorilor de servicii turistice care activează pe plan local, în parteneriat
cu autoritatea publică locală Râșnov pot initia campanii de informare a unităţilor de turism
din staţiune cu privire la avantajele acceptării acestor tichete.
În al doilea rând, menţionăm aici piaţa de reduceri colective online, care în ultimii
ani a cunoscut a creștere exponenţială, un segment important al acesteia focusându-se pe
voucherele turistice. Analizand principalele doua site-uri care activează în acest domeniu –
www.zumzi.ro (care a preluat fostul www.fundeal.ro) și respective www.groupon.ro, se
observă ca unităţile de cazare/turism din orașul Râșnov nu sunt reprezentate prin oferte/
reduceri, în schimb există oferte din partea unor unităţi din Preadeal, Bran, Moieciu, Poiana
Brașov. Vouchere se referă la servicii de cazare, și uneori include gratuităţi și reduceri de
tarife pentru principalele atracţii din zonă. Astfel, considerăm ca, în baza unor parteneriate
între autoritatea publică locală și unităţile de cazare și prestatoare de alte servicii turistice
specifice, se pot proiecta vouchere integrate, în special pentru perioada de extrasezon sau în
timpul săptămanii, care să includă, de exemplu, tarife de cazare reduse combinate cu acces
gratuit/reduceri la obiectivele turistice (Cetatea Râșnovului) sau la facilităţile sportive. În
acest mod, turistul care achiziţionează voucherul va avea încă de la început certitudinea unei
agende pline și atractive pentru relaxare și agrement.
Introducerea facilităţilor online de rezervare servicii cazare și de achizitie de
bilete. Există un segment semnificativ de turiști, în special turiștii străini care își
programează singuri călătoria, și care preferă achiziţionarea unor bilete de intrare la
obiectivele turistice în sistem online. Este cazul obiectivelor turistice foarte vizitate și în
perspectivă, se poate implementa un asemenea sistem și în Romania, respectiv Râșnov.De
asemenea, ar fi oportună crearea unui portal dedicat localităţii care să faciliteze rezervările
de servicii cazare în sistem online, sau promovarea inscrierii unităţilor de cazare în
portalurile consacrate. În prezent, doar 24 unităţi de cazare sunt prezente de site-ul
www.booking.com. O asemenea aplicaţie poate fi optimizată și pentru telefonia mobilă.
3. Promovarea prin carduri turistice
Pe modelul de succes al orașelor turistice, se poate imagina și adapta un sistem de
promovare a ofertelor turistice din Râșnov, rezultat al colaborarii primăriei și prestatorilor de
servicii turistice, care să ofere reduceri, priorităţi sau gratuităţi la o gama larga de serviciile
(inclusiv restaurante, bilete de intrare, transport în comun, transport turistic etc), pe o
perioada limitată. Se poate opta pentru valabilitatea cardului de 3 zile (pentru deplasări de
weekend), pentru reduceri suplimentare în extrasezon sau pe timpul săptămânii, sau pentru o
valabilitate mai indeplungată (6-12 luni) în scopul fidelizării turiștilor și reîntoarcerii
acestora.Prin extinderea parteneriatului, se poate adauga șederii în staţiunii o componentă de
turism urban (Brașov) care să includă principalele instituţii de cultură din oraș în sistemul
dereduceri (ex. reduceri la biletele muzeului judeţean)
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
191
4. Promovarea în timpul evenimentelor speciale
Evenimentele sportive de anvergură internaţionale reprezintă un potenţial semnificative de
atragere a turiștilor din străinătate, dar și din ţară. De aceea, cu ocazia acestor evenimente
trebuie proiectate pachete de servicii turistice complete, integrate, de calitate. Aceasta
presupune intervenţia tour-operatorilor și o cooperare între toate organizaţiile implicate pe
plan lcal.
5. Angajarea unui promotor local
Pentru a institui și a dezvolta o relaţie constantă și productivă cu agenţiile de voiaj și tour-
operatorii de pachete de servicii în scopul promovării staţiunii, să asigure legătura între
autoritatea publică locală și actorii pieţei de vânzări în turism, inclusiv pe plan internaţional,
să organizeze evenimente de promovare, să coordoneze participarea la expoziţii și târguri, să
ţină legătura cu prestatorii de servicii și cu asociaţiile din domeniul sportului și al turismului
etc. În atribuţiile promotorului poate intra și o componentă a relaţiilor publice, respectiv
operarea unor chestionare pentru a se construi un tablou al părerilor și opiniilor turiștilor.
6. Promovarea prin suveniruri
Considerăm câ în prezent, oferta de suveniruri specifică zonei nu este destul de dezvoltată,
majoritatea obiectelor referindu-se la personajul Dracula, oșteni valahi etc. De aceea, este
nevoie de conceperea unor suveniruri atractive, cu semnficaţie pentru toate felurile de turism
râșnovean.
Serviciile de publicitate
Publicitatea este o tehnică de marketing care urmărește crearea unei imagini favorabile
pentru produsul turistic și atragerea consumatorului către produsul respectiv. Ca manifestări
concrete, publicitatea este un mijloc de comunicare de masă care se adresează unei clintele
potenţiale utilizând:
Instrumente de transmitere a mesajului: anunţuri, filme, pliante, afișe etc
Medii de comunicare: presă scrisă, radio-TV, cinema, targuri și expoziţii etc
Publicitatea urmareste furnizarea unor informatii complete, inclusiv a avantajelor privind
produsul turistic atunci când, din punct de vedere al ariei geografice de răspândire, se
desfasoara la nivel naţional și la nivelul agentiilor de vanzare. Publicitatea poate avea loc
și la locaţia sejurului. Mesajul utilizat trebuie să fie clar, concis și însoţit de o ilustrare
artistică estetică de calitate, pentru a se asigura în cât mai mare măsură impactul pozitiv,
având în vedere că avem de-a face cu un sens ”unic” de circulaţie a informaţiei, întrucât
reacţiile turiștilor se cunosc mai târziu, după consumarea serviciuluil.
Actorii pieţei vânzărilor în turism sunt:
Agenţiile de turism/voiaj – reprezentând reteaua de ”detailisti”, care vând călătorilor
titluri de transport și servicii de cazare pentru efectuarea voiajului sau sejurului.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
192
Tour-operatorii – reprezentând en-gross-istii industriei turistice, care vând pachete de
servicii de transport, cazare, transfer, divertisment, plimbari, inchirieri de masini și alte
servicii.
O categorie nouă care s-a impus în ultimii ani pe piaţa turistică și care este orientată spre
intermedierea serviciilor de cazare, sunt site-urile specializate de tipul www.booking.com
(pe plan international) respectiv www.turistinfo.ro (pe plan national). Uneori, mesajul
publicitar este emis de către prestatorul de servicii turistice direct către clienţii potenţiali,
prin scurtcircuitatea intermediarilor, de obicei prin intermediul site-urilor proprii, această
metodă fiind eficientă în perioadele de sezon, cele mai solicitate, și se referă în principal la
turismul de week end.
În ceea ce privește staţiunea Râșnov, una dintre premisele principale ale procesului de
dezvoltare turistică sustenabilă este conceperea unei strategii publicitare care să răspundă
următoarelor două obiective specifice:
Extinderea ariei geografice a clienţilor potenţiali ai staţiunii turistice
Râșnov, prin creșterea participării pe pieţele tărilor principale emitatoare de turisti: Israel,
Anglia, Italia, SUA, Germania, Franţa, Spania, Austria, Federaţia Rusă, Olanda67. Relaţiile
tradiţionale cu Germania reprezintă un atuu important.
Creșterea notorietăţii pe plan naţional în rânduri principalelor tipuri de
turiști potenţiali (motivati de scopuri culturale, sportive, afaceri etc).
Există trei tipuri de pachete de servicii turistice principale care, în opinia noastră, trebuie
promovate prin mesaje publicitare: pachete de vacantă, de weekend, și tour/circuit cu ghid,
care, adaptate la oferta și specificul staţiunii Râșnov, se prezintă în felul următor:
67Masterplanul pentru Dezvoltarea Turismului Naţional 2007-2026
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
193
Pachetele de vacanţă furnizează în principal serviciile de transport și cazare într-o anumită
staţiune, lăsând la latitudinea turistului alegerea modalităţilor de petrecere a timpului
disponibil în staţiunea respectivă. Pachetele de vacantă mai pot include facilităţi legate de
specificul sejurului (săli conferintă pentru turismul de afaceri sau abonamente la facilităţile
sportive). În ceea ce privește localitatea Râșnov, pachetele de vacanţă sunt pretabile
sezonului de vârf pentru toate categoriile de turiști, și extrasezonului pentru persoanele care
se deplasează în scopuri legate de sfera profesională (turiști de afaceri, artiști, cercetători,
sportivi profesionisti). Sportivii profesioniști reprezintă o categorie aparte, aceștia având
nevoie de servicii de cazare adapatate, incluzând servicii de alimentaţie specifice, precum și
de facilităţi de refacere și relaxare prestate de preparatori profesioniști.În ceea ce privește
atractivitatea pentru potenţialii clienţi din străinătate, ofertele de vacanţă pot fi adresate
familiilor cu copii, organizatorilor de tabere pentru copii, tineret, artiști, cercetătorilor
(speologi, experţi floră/ faună etc), precum și pasionaţilor de vânătoare și natură care pot
participa și la observaţii de animale, sau safari fotografic.
Pachetele de genul tour/circuit cu ghid, care includ servicii mai diversificate, sunt destinate
persoanelor care doresc să acumuleze cât mai multe cunoștinţe și informaţii, fiind
circumscrise în principal turismului cultural. Circuitele pot fi și mixte, incluzând o
componentă de relaxare: pensionari, tineri/persoane active, și pot reprezenta atractivitate
pentru străinătate.
În ceea ce privește turismul de weekend, acesta nu necesită în general pachete turistice
elaborate de către intermediari, organizarea intervenind numai prin comunicarea directă
prestator-client sau eventual prin intermediul voucherelor online. Se adresează în general
turiștilor din România, datorită duratei scurte, sau persoanelor din străinătate, ca parte a unor
circuite itinerante mai lungi.În ceea ce privește această categorie de turism, provocarea
constă în extinderea sezonului turistic, atragerea acestora în perioade mai puţin atractive,
ceea ce se poate realiza prin diversificarea ofertei turistice.
Analizând cele de mai sus, observăm că oferta potenţială adresabilă grupurilor ţintă din
străinătate este variată, existând un potenţial neexploatat. Atragerea acestora se încadrează
în demersul de recâștigare a pieţelor externe pierdute după 1989, în concurenţă directă cu
acestea, unde volumul cheltuielilor afectate turismului este unul foarte mare. Ca urmare, deși
gama clienţilor potenţiali din străinătate este destul de generoasă, considerăm ca prioritare
adresarea mesajului publicitar trebuie să se concentreze pe trei direcţii principale:
Către grupurile consumatoare de servicii culturale, persoane cu un anumit orizont
cultural sau care sunt în faza de acumulare a cunoștinţelor și informaţiilor:
Schimburi culturale - tabere internaţionale pentru tineret, copii, artiști
Schimburi culturale – manifestări comune – artiști, scriitori
Turism rural pentru familii
Mesajul publicitar focusat pe Cetatea Râșnovului
Către persoanele active, sportivi, tineret, iubitori ai sporturilor montane. Notorietatea
Râșnovului în domeniul sporturilor de iarnă există deja pe plan internaţional, dar este
necesară extinderea acesteia. Notorietatea se va transforma în tradiţie, Complexul Olimpic și
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
194
bazele de biatlon pot deveni ulterior o „locomotivă” pentru promovarea în străinătate și a
celorlalte atracţii sportive disponibile în Râșnov.
Pachete de servicii pentru persoane care participă la evenimentele sportive de
anvergura internaţională
Asigurarea unor pachete complexe de antrenament, refacere și relaxare pentru
sportivi profesioniști
Mesaj publicitar focusat pe Complexul Olimpic
De asemenea, mai considerăm de interes promovarea pe plan extern a turismului de
vânătoare / safari fotografic, ca și turism de nishă, datorită atractivităţii deosebite pe care o
aprezintă acest tip de turism în rândul pasionatilor.
În acest scop, considerăm importante următoarele măsuri:
Subcontractarea unei companii cu expertiză în marketingul turistic care:
să conceapă mesajele publicitare structurate/ ţintite pe grupe de turisti sau pe pe
categorii de turism
să acceseze în modul cel mai eficient mediile de comunicare pentru atragerea
clienţilor din străinătate
Asigurarea de către actorii locali a instrumentelor și mediilor de comunicare a mesajului
publicitar adecvate:
crearea unor platforme/site-uri de internet dedicate traduse în limbi de circulaţie
internaţională
participarea la târguri, expoziţii etc
parteneriate și colaborară cu agenţii pieţei de vânzări
asigurarea publicităţii „la locul sejurului” care urmărește crearea unei imagini
favorabile produsului turistic consumat și este sustinuta în principal prin calitatea
serviciilor prestate în unitatile turistice68
facilitarea unor medii de comunicare în orașele înfrăţite cu Râșnovul, sau în locaţiile
în care s-au dezvoltat colaborări
comunicarea cu ajutorul sectorului non-guvernamental, prin parteneriate
crearea și asigurarea disponibilităţii materialelor informative și publicitare de toate
tipurile
În ceea ce privește creșterea notorietăţii naţionale a staţiunii Râșnov, demersurile efetuate
în acest scop trebuie să identifice avantajele concurenţiale faţă de staţiunile din zonă. Pe
plan naţional, considerăm că grupurile de turiști cu cel mai mare potenţial de creștere sunt
următoarele:
68Portalurile online de tipul www.amfostacolo.ro, unde turiştii postează opinii cu privire la serviciile turistice,
capata o importanță din ce în ce mai mare în luarea deciziilor de petrecere a timpului liber.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
195
Familii cu copii: se bazează în general pe bugete limitate, doresc sa participe la
evenimente culturale de grup sau în aer liber, urmarind imbogăţirea orizontului cultural și
educaţia copiilor69. Urmăresc de asemenea facilităţi de agrement adecvate vârstei celor mici.
Tineri: Se deplaseaza în grupuri mici sau sub patronajul unor asociatii, organizatii de
tineret, specializate pe domenii de activitate; sunt acei clienţi aflaţi în faza de acumulare a
informatiilor, de largire a orizontului cultural, deci sunt mai dinamici, dispusi sa cunoasca
cât mai multe destinaţii turistice; manifesta spirit de descoperire și participare directa la
evenimente culturale și nu solicita servicii turistice deosebite70. Sunt activi, amatori de sport
și agrement, apreciază natura.
În ceea ce privește concurenţa naţională, aceasta este exercitată de către staţiunile de pe
Valea Prahovei – Bran, Moieciu, Predeal etc. Conform Planului de Marketing al Râșnovului,
numărul persoanelor care vizitează Cetatea Râșnovului este mult mai mare decât a acelor
care beneficiază de serviciile de cazare din localitate. Ca urmare, mesajul publicitar trebuie
să promoveze Râșnovul ca locaţie de bază a unui sejur, în opinia noastră mesajele plan
naţional mesajul publicitar putând fi centrat pe una sau mai multe din următoarele idei:
Raportul foarte bun calitate – preţ (tarife scăzute, unităţi de cazare deosebite,
deservite de un personal de înaltă calitate)
Râșnovul asigură echilibrul perfect între educaţie și agrement, între relaxare și
odihna activă, între trecut și viitor, între istorie și inovare
Râșnovul este un loc în care vii să ”locuiești în casa unor prieteni” (intâlnești
oameni instruiţi, prietenoși, capabili să înţeleagă orice nevoie a turistului, disponibili,
bun cunoscători ai Râșnovului dar și ai tării/localităţii de origine de unde provine
clientul etc
Râșnovul este locaţia de bază a sejurului, de unde poţi vizita cu ușurinţă celelate
staţiuni
Un punct forte general care trebuie popularizat pe plan naţional este raportul foarte bun
calitate/preţ al serviciilor de cazare, Râșnovul fiind considerată chiar ”cea mai ieftină
destinaţie turistică din lume”. Astfel, analizand oferta existentă pe www.booking.com pentru
weekendul 23-25 august 2014, unităţile de cazarea de 4 * ofereau tarife pentru 2 nopti/
familie între 222 lei și 355lei, iar cele 3*tarife între 178 lei și 266 lei.
Obiectivul nr. 3. Orientarea către categorii de turiști disponibili pentru vizite în timpul
săptămânii şi extrasezon
Pentru atingerea acestui deziderat este necesară identificarea în primul rând a categoriilor de
turiști care dispun de resursele de timp necesare, sau respectiv pot disponibiliza aceste resurse
în scopul șederii în staţiune.
În cele ce urmează, vom analiza profilul nevoilor pe care le manifestă aceste categorii atunci
când se află într-o staţiune, luând în considerare următoarele domenii: Acces, Agrement,
Servicii, Concurenţa.
69Busuioc, Marian-Florin, Strategii de dezvoltare şi promovare a turismului cultural în România, Editura
Universitara, Bucuresti, 2008, p. 96-97 70Ibidem 69
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
196
Grup
ţintă
Acces Agrement Servicii Concurenţă P
ensi
onar
i
Condiţii de transport rutier
(în general autocar) și
feroviar de calitate și
confortabile
Acces aerian, pentru
pensionari din alte ţări
Transbordare rapida acces
aerian/autocare sau acces
feroviar/autocare
Mijloace de transport in
comun curate, confortabile,
accesibile
Alei pietonale, promenade
Acces facil al obiectivelor
cu mijloace de transport în
comun sau usor accesibile
pietonal; dotate cu facilitati
de acces persoane în vârstă
Centre de tratament,
intretinere, relaxare și
recuperare
Obiective cultural-istorice
și naturale unice,
deosebite
Festivaluri/evenimente/
spectacole de muzică
ușoară sau simfonică,
teatru, film
Centre/spaţii de activitati
social-culturale, jocuri de
societate
Alte activităţi de relaxare,
foarte puţin solicitante
Servicii cazare hotel,
pensiuni- condiţii bune și
foarte bune, cu
gradini/curti/spaţii verzi
Servicii medicale primară și
de urgenţă
Servicii alimentatie publică –
meniuri clasice, specific
naţional divers, a la carte
Staţiunile balneo-climaterice
clasice, ieftine, cu tarife compensate
prin Casa de Pensii
În general, staţinile balneo-
climaterice nu oferă obiective
turistice alternative diversificate
În general, în staţiunile din zonă
atmosfera este dinamică, specifică
persoanelor active, sub 60 ani
În orașul Predeal se construiește
prin fonduri europene un centru spa
modern; tot aici există baza balneo-
climaterică a hotelului Orizont
În Sinaia există baza de tratament a
hotelului Păltiniș
Tu
rism
afa
ceri
Acces rutier rapid, reţea
stradală de calitate, parcari
suficiente
Acces aerian
Internet mare viteză
Obiective cultural-istorice
- unul sau puţine
obiective de o valoare
deosebita
Activitati sportive,
aventură
Alte facilitati (baze
agrement, cluburi, mall
sau teatru/opera/muzee)
Servicii cazare hotel calitate
ridicată, sau pensiuni cu
clasificare peste 4 margarete
Spaţii si dotari moderne,
multifuncţionale aferente
serviciilor de cazare
Servicii alimentatie publică –
preparate exotice, specialităţi; servicii de catering de calitate
sau restaurante aferente
unitatilor de cazare
Staţiunea Poiana Brașov s-a
dezvoltat în jurul conceptului
turismului de afaceri, dispunând de
toate dotările necesare
Staţiunile Sinaia, Predeal precum și
municipiul Brașov deţin o
capacitate semnificativă de
organizare a turimului de afaceri, au
un caracter tradiţional în acest sens
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
197
Analizând datele din tabelul de mai sus, putem emite următoarele concluzii:
În ceea ce privește turiștii de afaceri – sunt angajaţi sau alte categorii de persoane (oameni
de afaceri, experti/specialisti etc) care participă la întâlniri de afaceri,
târguri şi expoziţii, conferinţe şi reuniuni. Este un segment în general
ofertant și solicită dotări specifice moderne, multifuncţionale,
respectiv unităţi de cazare cu clasificare superioară care să dispună de
săli aceste dotări. De asemenea, este necesar un climat care să asigure
produse culturale de calitate deosebită, obiective turistice unice, de
exceptie, intrucât este vorba de persoane care dispun de timp
limitat71.
În prezent, Râșnovul se caracterizează printr-o capacitate limitată pentru desfășurarea
turismului de afaceri: Hotelul Max International dispune de o sală de conferinţă cu o
capacitate de 100 locuri, iar hotelul Edel House – de o sală cu o capacitate de 30 locuri. De
asemenea, conform Masterplanului in Turism pe Valea Prahovei și în Zona Brașov – Râșnov
(2009), mai exitsă 10 săli de conferinţă în incinta unor pensiuni, totalizând 310 locuri. De
asemenea, in proprietatea primăriei se află clădirea Centrului Cultural care este proiectat să
găzduiască inclusiv facilităţi de acest tip, însă în prezent nu au fost identificate încă surse
pentru finanţarea lucrărilor de reabilitare si pentru dotare.
Concurenţa în zona Brașov-Poiana Brașov-Predeal-Sinaia este foarte puternică în acest
domeniu, staţiunile beneficiind și de o tradiţie în turismul de afaceri.
Consacrarea Râșnovului ca locaţie pentru turismul
de afaceri reprezintă o variantă puţin probabilă,
acest fel de turism rămânând în viitor o variantă
complementară turismului cultural predominant. În
acest scop, trebuie să subliniem interconexiunile
dintre cele două tipuri de turism: Turismul de
afaceri are in prim-plan posibilitatile de petrecere
a timpului liber in afara problemelor profesionale;
Segmentul de turisti participanti la acest gen de
activitati utilizeaza o gama variata de resurse
turistice care în multe cazuri au o calitate
deosebita72. Aceste elemente trebuie incluse în
măsurile de promovare a turismului de afaceri,
subliniindu-se astfel atracţiile diferite, cu
caracterul lor de noutate comparativ cu cele din staţiunile tradiţionale, foarte frecventate (și
deci cunoscute) până în prezent.
71Ibidem 69 72 Moldoveanu, M, Economia culturii, partea a II-a, în Caiete Critice, Editura Expert, Bucureşti, 2004
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
198
Pensionarii
În general pensionarii sunt o categorie defavorizată din punct
de vedere economic și social în Romania, destinaţiile preferate
ale acestora fiind staţiunile balneo-climaterice, accesibile ca
preţ și dotate cu facilităţi de întreţinere și tratament. În ceea ce
privește categoria pensionarilorcu venituri medii și sub medie,
ofertele turistice concretizate în pachete speciale, cu tarife
reduse, introduse în programul de compensare al Casei de
Pensii sau în alte programe naţionale subvenţionate sunt
soluţiile cele mai întâlnite în România. Concurenţa puternică exercitată de staţiuni balneo-
climaterice clasice, coroborată cu insuficientele facilităţi de tratament și întreţinere în acest
moment în Râșnov, face prea puţin fezabilă orientarea către acest grup ţintă.
În categoria pensionarilor cu venituri mari și peste medie putem include și pe cei
provenind din alte ţări europene, caracterizate de un nivel al traiului mai ridicat.
În cazul acestora din urmă participarea la excursii în diverse zone atractive turistic din lume
reprezintă un comportament consecvent, fără sa mai menţionam categoria pensionarilor
foarte bogaţi care tind chiar să se relocheze către alte tări care le oferă un climat favorabil,
peisaje deosebite și posibilităţi de relaxare, împreună cu pachete facilităţi fiscale importante
(exemplu statul Florice, SUA sau, mai nou, Portugalia).
Conform literaturii de specialitate, persoane de vârstă 60+ reprezintă in medie circa 20% din
numarul total de turisti din Europa și au calitatea de a se adapta ușor in grupuri turistice de
diferite varste, detin cunostinte culturale integrale, au interese si afinitati diferite, arata o
anumita fidelitate fata de un produs cultural pe care il pot vizita de 2-3 ori pe an. Se va ţine
seama de faptul ca aceasta categorie necesită condiţii de calitate si confort deosebite și
opteaza pentru obiective inedite, autentice, dat fiind faptul ca au un orizont de cunoastere mai
bun73.
În acest context, legăturile tradiţionale ale orașului Râșnov cu Germania, de exemplu, pot fi
exploatate mai mult decât în present, prin croirea unui pachet atractiv de servicii cât mai
diverse care să ţină cont de profilul acestei categorii de turiști, și care să beneficieze de o
promovare intensă pe plan extern.
Astfel, argumentele pe care le considerăm că favorizează orientarea cu precădere către
categoria pensionarilor cu venituri mari si peste medie sunt:
Râșnovul este o staţiune caracterizată de o atmosferă liniștită, lipsită de dinamica
staţiunilor de tineret, cu un climat temperat plăcut, amenajata peisagistic și un mediu
inconjurător la standarde ecologice bune
Moștenirea cultural-istorică a orașului este foarte valoroasă, punându-se accentul pe
Cetatea Ţărănească și istoria sa
73Ibidem 69
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
199
Staţiunea oferă o gamă suficientă de
mijloace de relaxare și agrement pretabile grupei de
vârstă 60+: drumeţii ușoare, plimbări cu trăsura,
observaţiile de animale, picnic in mijlocul naturii,
plimbări cu elicopterul, concerte simfonice în
peștera, parcuri amenajate, pescuit
Există amenajări pentru accesul facil la
unele obiective, de exemplu ascensorul care asigura
accesul facil către emblema localităţii, Cetatea
Râșnov
Staţiunea este destul de apropiată de
Predeal, Bran, Brașov pentru a se putea imagina
circuite culturale care să includă, de exemplu, și
castelul Bran, o deplasare in scop de relaxare și
tratament către centre de spa/tratament, sau cu o
componentă de turism urban
Staţiunea oferă servicii medicale de calitate,
primare și de urgenţă, inclusiv printr-o microclinică privată
Staţiunea oferă spaţii de cazare confortabile în hoteluri, pensiuni, cabane
Pentru perfectarea ofertei turistice adresate unui asemenea grup ţintă, sunt mecesare eforturi
investiţionale și îmbunătătăţirea serviciilor specifice și conexe turismului., precum și
conceperea unei campanii de promovare adresata acestui grup tinta.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
200
11. OPORTUNITĂŢI NAŢIONALE ŞI LOCALE DE FINANŢARE
11.1 OPORTUNITĂŢI NAŢIONALE DE FINANŢARE
Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, prevede că, în scopul asigurării autonomiei locale, Consiliul Local
are dreptul să elaboreze şi să aprobe bugetul local al localităţii, în condiţiile legii. Hotărârile
privind bugetul local şi hotărârile privind contractarea de împrumuturi se adoptă cu votul
majorităţii consilierilor locali în funcţie.
Primarul exercită funcţia de ordonator principal de credite, întocmeşte proiectul bugetului
local şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune spre aprobare consiliului local,
iniţiază, în condiţiile legii, negocieri pentru contractarea de împrumuturi şi emiterea de titluri
de valoare în numele unităţii administrativ-teritoriale.
Veniturile bugetului local se constituie din:
venituri proprii, formate din: impozite, taxe, contribuţii, alte vărsăminte, alte
venituri şi cote defalcate din impozitul pe venit;
sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;
subvenţii primite de la bugetul de stat şi de la alte bugete;
donaţii şi sponsorizări.
Având la dispoziţie aceste categorii de posibile venituri, orice autoritate locală trebuie să
stabilească veniturile la bugetul local pornind de la estimarea sumelor pe care le poate obţine
din fiecare din aceste categorii.
Încercăm mai jos întocmirea unei liste a acestor finanţări, adresate mai multor categorii de
beneficiari, considerând prezenta strategie ca fiind un instrument care trebuie să se adreseze
tuturor categoriilor socio-economice ale comunităţii locale, ale căror acţiuni trebuie să
conveargă într-un scop unic.
Rezumativ, sursele de finanţare disponibile pe plan naţional sunt:
Surse private;
Surse bugetare;
Programe Guvernamentale.
SURSE PRIVATE
Sursele private de finanţare a investiţiilor74 la care poate apela o unitate administrativ-
teritorială se referă la parteneriatul public-privat şi sectorul bancar. Parteneriatul Public-
Privat este un mecanism economic de asociere a doi parteneri, autoritatea publică şi
investitorul privat, în vederea realizării, prin contractul de parteneriat public-privat, a unui
bun public sau a unui serviciu public.
În ultimii ani, sectorul bancar a răspuns nevoilor de finanţare ale beneficiarilor de fonduri
europene nerambursabile prin constituirea unor pachete de oferte de creditare personalizate
pentru aceste proiecte.
74 Vezi Anexa nr. 3 – surse private de finanţare
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
201
SURSE BUGETARE
DENUMIRE DESCRIERE
BUGETUL
JUDEŢULUI
BRASOV
În conformitate cu prevederile art. 33, alin. 3, lit. b din Legea nr.
273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi
completările ulterioare, Consiliul Judeţean Braşov poate repartiza
sume din cota de 22% din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat
la nivelul judeţului, pentru echilibrarea bugetelor locale, în vederea
susţinerii programelor de dezvoltare locală şi pentru proiecte de
infrastructură care necesită cofinanţare locală.
BUGETUL DE
STAT
Transferurile de la bugetul de stat către bugetele locale se acordă pentru
investiţii finanţate din împrumuturi externe la a căror realizare
contribuie şi Guvernul, potrivit legii, şi se aprobă anual, în poziţie
globală, prin Legea bugetului de stat. Din bugetul de stat şi din alte
bugete se pot acorda transferuri către bugetele locale pentru finanţarea
unor programe de dezvoltare sau sociale de interes naţional, judeţean
ori local.
PROGRAME GUVERNAMENTALE
Guvernul României sprijină procesele de dezvoltare locală printr-o serie de programe
guvernamentale75 care au un impact major asupra mediului economic, social şi cultural,
oferind oportunităţi alternative administraţiilor publice locale pe principiul
complementarităţii fondurilor europene sau altor tipuri de finanţări externe.
Multe dintre aceste oportunităţi de finanţare se adresează instituţiilor administraţiei publice
locale, dar şi mediului privat şi societăţii civile, bazându-se pe o viziune integrată asupra
procesului de dezvoltare locală.
11.2 OPORTUNITĂŢI LOCALE DE FINANŢARE
Sisteme de facilităţi la nivel local. Propuneri pentru oraşul Râşnov
75 Vezi Anexa nr. 4 – programe guvernamentale
În virtutea principiului autonomiei locale, autorităţile administraţiei publice locale îşi exercită
dreptul de a soluţiona şi gestiona treburile publice, în numele şi interesul colectivităţilor locale pe
care le reprezintă, în condiţiile legii.
Consacrată prin Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, cu modificările şi
completările ulterioare, autonomia locală este numai administrativă şi financiară şi trebuie
privită în strânsă corelare cu principiul descentralizării.
Astfel, exercitarea competenţelor şi atribuţiilor ce revin unităţilor administrativ-teritoriale, ca
urmare a procesului de descentralizare,trebuie privită în strânsă legătură cu principiul
autonomiei locale, autorităţilor administraţiei publice locale revenindu-le un rol esenţial în
procesul de dezvoltare locală, inclusiv prin instituirea de sisteme de facilităţi.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
202
I. Instituirea de sisteme de facilităţi fiscale la nivel local
Obiectiv: menţinerea constantă a numărului de locuitori la nivelul unităţii administrativ-
teritoriale pe termen mediu şi asigurarea dezvoltării locale.
I.1.1. Scutiri sau reduceri de la plata impozitului pe clădiri pentru locuitori
Baza legală: prevederile art. 286 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 – Codul fiscal, cu
modificările şi completările ulterioare.
Facilitatea fiscală propusă: acordarea de scutiri de la plata impozitului pe clădiri sau
o reducere a acestuia pentru o clădire folosită ca domiciliu de către o persoană fizică.
Modalitate de realizare: adoptarea unei hotărâri de consiliu local prin care să se
prevadă criteriile şi procedura de acordare a respectivei facilităţi.
I.1.2. Scutiri sau reduceri de la plata impozitului pe teren
Baza legală: prevederile art. 286 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 – Codul fiscal, cu
modificările şi completările ulterioare.
Facilitatea fiscală propusă: acordarea unei scutiri de la plata impozitului pe teren
sau o reducere a acestuia pentru terenul aferent clădirii folosite ca domiciliu al
persoanei fizice care datorează acest impozit.
Modalitate de realizare: adoptarea unei hotărâri de consiliu local prin care să se
prevadă criteriile şi procedura de acordare a respectivei facilităţi.
I.2. Instituirea de scheme locale de ajutor de minimis
Obiectiv: dezvoltarea suţinută a economiei locale prin atragerea de investiţii în zonă.
Baza legală: prevederile art. 286 alin. (6) din Legea nr. 571/2003 – Codul fiscal, cu
modificările şi completările ulterioare.
Facilitatea fiscală propusă: acordarea de scutiri de la plata impozitului pe clădiri şi a
impozitului pe teren, datorate de către persoanele juridice, în condiţiile elaborării unor
scheme de ajutor de stat având ca obiectiv dezvoltarea regională, cu respectarea
legislaţiei în domeniul ajutorului de stat.
Modalitate de realizare: adoptarea unei hotărâri de consiliu local prin care să se
detalieze regulile şi condiţiile de acordare a acestor ajutoare de minimis.
I.3. Scutiri de la plata impozitului pe clădiri în cazul executării de lucrări în condiţile
Legiii nr. 153/2011
Potrivit prevederilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 153/2011 privind măsuri de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor, cu modificările și completările ulterioare, autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a elabora, organiza, monitoriza şi controla realizarea programelor multianuale privind creşterea calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor prin reabilitarea structural-arhitecturală a anvelopei acestora, în concordanţă cu planurile de urbanism şi regulamentele locale aferente, aprobate în condiţiile legii.
Autoritățile administrațiie publice locale elaborează programul multianual privind creșterea calității arhitectural-ambientale a clădirilor, document fundamentat pe planurile de urbanism şi regulamentele locale aprobate aferente, şi care cuprinde organizarea, monitorizarea şi controlul realizării măsurilor de reabilitare structural-arhitecturală a anvelopei clădirilor.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
203
Obiectiv: îmbunătăţirea caracteristicilor ambientale, arhitecturale şi urbanistice ale
clădirilor din oraşul Râşnov, astfel încât să se asigure conservarea specificului local.
Baza legală: prevederile art. 286 alin. (9) din Legea nr. 571/2003 – Codul fiscal, cu
modificările şi completările ulterioare.
Facilitatea fiscală propusă: acordarea de scutiri de la plata impozitului pe clădiri pe
o perioadă de 5 ani consecutivi, pentru proprietarii care execută lucrări în condiţiile
Legii nr. 153/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
Modalitate de realizare: adoptarea unei hotărâri de consiliu local prin care să se
detalieze regulile şi condiţiile de acordare a acestor facilităţi.
II. Alte sisteme de facilităţi ce pot fi instituite la nivel local
II.1. Crearea de pachete personalizate de servicii turistice
- acestea pot include vouchere pentru accesul gratuit la Cetatea Râşnovului în cadrul unui
parteneriat instituit între autorităţile administraţiei publice locale şi Autoritatea Naţională
pentru Turism, pentru valorificarea potenţialului turistic al zonei.
II.2. Alte facilităţi acordate locuitorilor
- instituirea de gratuităţi privind transportul public local pentru anumite grupuri vulnerabile;
- asigurarea accesului gratuit în incinta anumitor obiective culturale pentru anumite grupuri
ţintă, cu ocazia anumitor evenimente
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
204
12. OPORTUNITĂŢI EUROPENE DE FINANŢARE
STRATEGIA EUROPA 2020
În faţa efectelor crizei economice şi financiare, Uniunea Europeană a adoptat la finalul anului
2008 un Plan european de redresare economică, care să prevină prăbuşirea economiei. Însă
criza a scos în evidenţă vulnerabilităţi existente la nivelul Uniunii care puneau în pericol
poziţia competitivă a acesteia la nivel mondial, amenintăţiri influenţate, dar nu determinate de
criză, precum nivelul cercetării şi inovării, eficienţa şi independeţa energetică, rata ocupării
forţei de muncă şi schimbările demografice. Odată conştientizate aceste slăbiciuni, o simplă
redresare economică a devenit insuficientă şi Comisia Europeană a adoptat în anul 2010 o
strategie de redresare durabilă: Strategia Europa 2020, O strategie europeană pentru o
creştere inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii. Aceasta îşi propune să consolideze
forţele UE şi să implice toţi actorii afectaţi – autorităţi europene, naţionale, regionale şi
locale, cetăţeni, societatea civilă şi mediul de afaceri – în transformarea economiei europene
şi tranziţia acesteia spre sustenabilitate şi inovaţie.
Pentru anul 2020, au fost propuse cinci obiective măsurabile care să ghideze evoluţia Uniunii
şi să marcheze succesul: ocuparea forţei de muncă (75% din populaţia cu vârsta cuprinsă
între 20 şi 64 de ani să aibă un loc de muncă), cercetarea şi inovarea (3% din PIB-ul UE
investit în cercetare-dezvoltare); schimbările climatice şi energia (emisii de gaze cu efect de
seră reduse cu cel puţin 20% faţă de nivelurile din 1990 sau cu 30% dacă există condiţii
favorabile în acest sens, corelat cu o creştere cu 20% a ponderii energiilor regenerabile în
consumul final de energie şi cu 20% a eficienţei energetice), educaţia (o rată a abandonului
şcolar timpuriu redusă sub nivelul de 10%; cel puţin 40% din generaţia tânără să aibă studii
superioare) şi combaterea sărăciei (reducerea numărului persoanelor ameninţate de sărăcie
cu 20 de milioane).
Strategia cuprinde trei priorităţi care se susţin reciproc şi şapte iniţiative emblematice pentru
a stimula realizarea de progrese în cadrul fiecărei teme prioritare:
1. CREŞTERE INTELIGENTĂ (dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi
inovare), cu următoarele iniţiative:
– „O Uniune a inovării” pentru a îmbunătăţi condiţiile-cadru şi accesul la finanţările pentru
cercetare şi inovare, astfel încât să se garanteze posibilitatea transformării ideilor inovatoare
în produse şi servicii care creează creştere şi locuri de muncă;
– „Tineretul în mişcare” pentru a consolida performanţa sistemelor de educaţie şi pentru a
facilita intrarea tinerilor pe piaţa muncii;
– „O agendă digitală pentru Europa” pentru a accelera dezvoltarea serviciilor de internet de
mare viteză şi pentru a valorifica beneficiile pe care le oferă o piaţă digitală unică
gospodăriilor şi întreprinderilor;
2. CREŞTERE DURABILĂ (promovarea unei economii mai eficiente din punct de vedere
al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive), cu iniţiativele:
– „O Europă eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor” pentru a permite
decuplarea creşterii economice de utilizarea resurselor, pentru a sprijini trecerea la o
economie cu emisii scăzute de carbon, pentru a creşte utilizarea surselor regenerabile de
energie, pentru a moderniza sectorul transporturilor şi a promova eficienţa energetică;
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
205
– „O politică industrială adaptată erei globalizării” pentru a îmbunătăţi mediul de afaceri, în
special pentru IMM-uri, şi a sprijini dezvoltarea unei baze industriale solide şi durabile, în
măsură să facă faţă concurenţei la nivel mondial;
3. CREŞTERE FAVORABILĂ INCLUZIUNII (promovarea unei economii cu o rată
ridicată a ocupării forţei de muncă, care să asigure coeziunea socială şi teritorială), cu
iniţiativele:
– „O agendă pentru noi competenţe şi noi locuri de muncă” pentru a moderniza pieţele
muncii şi a oferi mai multă autonomie cetăţenilor, prin dezvoltarea competenţelor acestora pe
tot parcursul vieţii, în vederea creşterii ratei de participare pe piaţa muncii şi a unei mai bune
corelări a cererii şi a ofertei în materie de forţă de muncă, inclusiv prin mobilitatea
profesională;
– „Platforma europeană de combatere a sărăciei” pentru a garanta coeziunea socială şi
teritorială, astfel încât beneficiile creşterii şi locurile de muncă să fie distribuite echitabil, iar
persoanelor care se confruntă cu sărăcia şi excluziunea socială să li se acorde posibilitatea de
a duce o viaţă demnă şi de a juca un rol activ în societate.
Pentru realizarea obiectivelor, UE îşi mobilizează toate politicile, instrumentele şi actele
legislative, precum şi instrumentele financiare, menţinând ca priorităţi consolidarea pieţei
unice, coeziunea economică, socială şi teritorială. Politica de coeziune şi fondurile structurale
sprijină atingerea obiectivelor UE 2020, care sunt reflectate în cadrele financiare multianuale,
inclusiv în cel 2014-2020.
Planul se sprijină pe doi piloni: abordarea tematică, care combină priorităţile şi obiectivele, şi
întocmirea unor rapoarte de ţară, permiţând statelor membre să îşi dezvolte propriile strategii
de reîntoarcere la o creştere economică durabilă şi la sustenabilitatea finanţelor publice. La
nivel naţional şi local, Strategia este implementată prin intermediul Programelor Nationale de
Reforma (PNR) elaborate în strânsă coordonare cu Programele de Stabilitate şi Creştere
pentru statele din zona Euro şi Programele de Convergenţă pentru statele din zona non-Euro.
România şi-a stabilit încă din anul 2010, prin Programul Naţional de Reformă, priorităţile şi
obiectivele proprii, fixând cadrul general şi principalele direcţii de dezvoltare economică
sustenabilă în concordanţă cu Strategia Europa 2020. Însă pe parcursul perioadei 2011 – 2013
ţara noastră a beneficiat de statutul special al statelor membre care au programe de asistenţă
financiară acordată de instituţiile financiare internaţionale şi nu a fost obligată să prezinte
anual un asemenea program, întocmind PNR 2011-2013.
Începând cu anul 2014, având statutul de stat membru cu regim normal, autorităţile trebuie să
transmită Comisiei Europene actualizări ale Programului Naţional de Reformă şi ale
Programului de Convergenţă. Ca platformă-cadru pentru definirea reformelor şi a priorităţilor
de dezvoltare economică naţională, PNR 2014 continuă reformele asumate în Programul
anterior şi propune reforme noi, derivate din specificul obiectivelor Strategiei Europa 2020 şi
al documentelor aferente (iniţiative emblematice, Analiza anuală a creşterii 2014,
Recomandările Specifice de Ţară 2013). Pe termen scurt, priorităţile guvernului rămân în
continuare legate de relansarea economică, crearea de locuri de muncă şi asigurarea
sustenabilităţii finanţelor publice. În acest sens, creşterea eficienţei şi transparenţei
administraţiei publice, alături de îmbunătăţirea mediului de afaceri, se înscriu în categoria
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
206
priorităţilor strategice pe termen scurt, menite să contribuie, în mod direct, la asigurarea
condiţiilor pentru atingerea ţintelor asumate în contextul Strategiei Europa 2020.
Priorităţile de la nivel european şi naţional se regăsesc şi în nevoile resimţite la nivelul
Oraşului Râşnov, care se confruntă cu ameninţări în toate cele cinci domenii de interes ale
Strategiei UE 2020: migrarea forţei de muncă, prăbuşirea industriei tradiţionale şi
lipsa/insuficienţa facilităţilor de sprijin a afacerilor; poluarea aerului şi poluare fonică,
iluminat public neperformant energetic, potenţial de producere a energiei regenrabile
nevalorificat; populaţie şcolară supusă riscurilor de excluziune (etnie romă), dotări
induficiente ale unităţilor şcolare, rezultate şcolare destul de scăzute la examene naţionale;
tendinţă de îmbătrânire demografică, deficit de locuinţe sociale, existenţa unei minorităţi
rome cu probleme sociale, economice, de infrastructură, insuficienţa serviciilor sociale etc.
ACORDUL DE PARTENERIAT 2014-2020
Acordul de parteneriat 2014-2020 reprezintă cadrul strategic de utilizare a Fondurilor
Europene Structurale şi de Investiţii 2014-2020 alocate României în cadrul Politicii de
Coeziune. Acesta a fost elaborat de Ministerul Fondurilor Europene în parteneriat cu
instituţiile implicate în procesul de absorbţie a finanţărilor europene şi a fost aprobat de
Comisia Europeană la începutul lunii august 2014. Documentul prezintă modul în care va fi
aplicat Cadrul financiar multianual 2014-2020 în ţara noastră, respectând prevederile
Strategiei Europa 2020, ale strategiilor naţionale relevante şi ale recomandărilor primite din
partea instituţiilor europene.
Acordul cuprinde o analiză complexă a situaţiei existente în România la începutul noii
perioade de programare 2014-2020, o descriere a provocărilor pentru dezvoltarea naţională, a
priorităţilor de investiţii şi a rezultatelor urmărite, precum şi o prezentare a strategiilor şi
măsurilor care se impun, în baza experienţei din perioada de finanţare 2007-2013 şi a
vulnerabilităţilor şi oportunităţilor identificate, pentru a asigura o absorbţie cât mai bună în
noua perioadă.
Autorităţile au identificat cinci provocări principale care necesită investiţii strategice pentru a
îndepărta obstacolele din calea dezvoltării şi a debloca potenţialul economic al ţării:
1. Provocarea competitivitate şi dezvoltare locală – competitivitate (condiţii de piaţă,
densitatea afacerilor, investiţii străine, exporturi, înfiinţarea noilor afaceri, birocraţie,
acces la finanţare şi sprijin, capacitate de absorbţie şi competenţe), rolul TIC şi rolul
activităţilor de cercetare, dezvoltare şi inovare pentru competitivitate;
2. Provocarea oameni şi societate – schimbări demografice, piaţa muncii şi mobilitatea
forţei de muncă, incluziunea socială şi sărăcia, sistemul de asistenţă socială, sectorul
educaţiei şi formării profesionale;
3. Provocarea infrastructură – infrastructura TIC şi infrastructura de transport;
4. Provocarea resurse – energie şi mediu, adaptarea la schimbările climatice, prevenirea
şi managementul riscurilor, protejarea mediului şi promovarea eficienţei resurselor;
5. Provocarea administraţie şi guvernare – capacitate administrativă, caracteristici şi
deficienţe structurale, birocraţie, integritate, transparenţă şi bună guvernare, resurse
umane, descentralizare, sistemul judiciar.
În acelaşi timp, au fost stabilite unsprezece obiective tematice naţionale care pot fi îndeplinite
prin intermediul fondurilor structurale, la care se adaugă componenta de asistenţă tehnică:
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
207
1. Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice şi inovării;
2. Îmbunătăţirea accesului şi a utilizării şi creşterea calităţii TIC;
3. Îmbunătăţirea competitivităţii IMM-urilor, a sectorului agricol (în cazul Fondului
European Agricol pentru Dezvoltare Rurală) şi a sectorului pescuitului şi acvaculturii
(pentru Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime);
4. Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de carbon în toate sectoarele;
5. Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi gestionarea riscurilor;
6. Protecţia mediului şi promovarea utilizării eficiente a resurselor;
7. Promovarea sistemelor de transport durabile şi eliminarea blocajelor din cadrul
infrastructurilor reţelelor majore;
8. Promovarea sustenabilităţii şi calităţii locurilor de muncă şi sprijinirea mobilităţii
forţei de muncă;
9. Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei şi a oricărei forme de
discriminare;
10. Investiţiile în educaţie, formare şi formare profesională vocaţională şi învăţare pe tot
parcursul vieţii;
11. Consolidarea capacităţii instituţionale a autorităţilor publice şi a părţilor interesate şi o
administraţie publică eficientă.
Pentru fiecare provocare se prezintă o analiză a disparităţilor şi a principalele nevoi de
dezvoltare, incluzând lecţiile învăţate, rezultatele vizate, obiectivele tematice corespunzătoare
şi sinergiile cu alte priorităţi şi obiective tematice. Din toate analizele reiese un caracter
profund de teritorialitate a dezvoltării, cu diferenţe însemnate între regiuni şi în interiorul
regiunilor. Acest aspect ghidează întreaga programare financiară. Pentru o dezvoltare
sustenabilă şi echilibrată, au fost stabilite priorităţi teritoriale de dezvoltare: îmbunătăţirea
calităţii vieţii pentru comunităţile locale şi regionale, astfel încât regiunile să devină locuri
mai atractive pentru locuire, recreere, investiţii şi muncă; consolidarea reţelei urbane prin
dezvoltare policentrică şi specializare teritorială; sporirea accesibilităţii şi conectivităţii, cu
acces echitabil la servicii de interes general.
Tot din analiză, mai exact din cuantificarea nevoilor socio-economice şi a deficitelor tehnice,
se observă că o absorbţie completă a fondurilor structurale şi de investiţii poate întâmpina
doar o fracţiune din nevoi în perioada 2014-2020. De aceea, chiar şi într-un scenariu optimist
de absorbţie, trebuie să se pună accent pe prioritizare şi managementul integrat al
investiţiilor, pentru un impact pozitiv maxim, pe parteneriat şi implicarea beneficiarilor
(dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunităţii – LEADER, investiţii teritoriale
integrate).
Pentru a asigura o implementare eficientă a fondurilor în noua perioadă de finanţare,
autorităţile de management se bucură de o flexibilitate mai mare în proiectarea programelor,
alegerea între granturi şi instrumente financiare, selecrarea instrumentelor adecvate.
Mecanismul instituţional de coordonare este format din: Comitetul Interinstituţional pentru
Acordul de Parteneriat (nivelul I), cinci comitete tematice, câte unul pentru fiecare provocare
identificată (nivelul II), patru grupuri de lucru funcţionale – operaţional, pentru evaluarea
performanţei, pentru coerenţă teritorială şi cooperare teritorială europeană, pentru noi
abordări (nivelul III). Ministerul Fondurilor Europene coordonează întregul mecanism.
Implementarea se realizează prin intermediul mai multor programe operaţionale (Programul
Operaţional Competitivitate, Programul Operaţional Capital Uman, Programul Operaţional
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
208
Infrastructură Mare, Programul Operaţional Asistenţă Tehnică, Programul Operaţional
Regional, Programul Operaţional Capacitate Administrativă, Programul Operaţional pentru
Pescuit şi Afaceri Maritime), a plăţilor directe pentru agricultură, a facilităţii „Connecting
Europe”, a programelor de cooperare teritorială (transfrontalieră, transnaţională,
interregională) şi a Programului Naţional pentru Dezvoltare Rurală.
Ministerul Fondurilor Europene este autoritate de management pentru PO Competitivitate,
PO Capital Uman, transport, mediu şi energie, lucrând împreună cu ministerele de resort ca
unităţi intermediare. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice este autoritate
de management pentru PO Regional, PO Capacitate Administrativă şi programele de
cooperare teritorială, menţinând legătura cu Agenţiile de Dezvoltare Regională. Ministerul
Agriculturii şi Dezvoltării Rurale este responsabil pentru PNDR, PO Pescuit şi Afaceri
Maritime, mecanismul de plăţi directe.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
209
PROGRAMUL PROGRAMUL OPERAŢIONAL COMPETITIVITATE 2014-2020 – POC
(2014RO16RFOP001, versiunea oficială 1.0)
ALOCARE
FINANCIARĂ
1,33 mld. euro
OBIECTIV
GENERAL
Să susţină creşterea inteligentă, promovarea economiei bazate pe cunoaştere şi
inovare.
OBIECTIVE
SPECIFICE
Să consolideze cercetarea, dezvoltarea tehnologică şi inovarea.
Să sporească utilizarea, calitatea şi accesul la tehnologiiile informaţiei şi
comunicaţiilor.
AXE
PRIORITARE Axa Prioritară 1 – Cercetare, dezvoltare şi inovare (CDI) în sprijinul
competitivităţii economice şi dezvoltării afacerilor
Pentru această axă, priorităţile de investiţii sunt consolidarea cercetării,
dezvoltării tehnologice şi inovării, cu obiectivele specifice creşterea investiţiilor
private în CDI, creşterea transferului de cunoştinţe, tehnologie şi personal cu
competenţe CDI între mediul public de cercetare şi cel privat; promovarea
investiţiilor private în CDI, dezvoltarea legăturilor şi sinergiilor între
companii, centre de cercetare şi dezvoltare şi instituţii de învăţământ superior,
în special promovarea investiţiilor în dezvoltare de produse şi servicii, transfer
tehnologic, inovare socială, eco-inovare, aplicaţii pentru serviciile publice,
stimularea cererii, networking, specializare inteligentă pentru inovare deschisă
şi clustere, sprijinirea cercetării tehnologice şi aplicate, linii pilot, acţiuni
pentru validarea iniţială a produselor, capacităţi de producţie avansate, în
special pentru tehnologii cheie şi difuzarea tehnologiilor cu scop general, cu
obiectivele specifice creşterea capacităţii ştiinţifice ca motor al inovării şi
creşterea participării româneşti în cercetarea la nivelul UE.
Axa prioritară 1 va primi 60% din alocarea FEDR pentru POC, din care:
• 366,8 milioane de euro (45,96%) pentru promovarea cererii şi
investiţiilor în CDI şi dezvoltarea transferului de cunoştinţe, personal şi
tehnologii între cercetarea publică şi sectorul privat;
• 431 milioane de euro (54,04%) pentru îmbunătăţirea infrastructurilor de
CDI, în special a celor ce vor fi utilizate în mod colaborativ, deschis,
precum şi încurajarea capacităţilor pentru a dezvolta excelenţa în
materie de CDI la nivel European.
Axa Prioritară 2 – Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor (TIC) pentru
o economie digitală competitivă
Pentru această axă, priorităţile de investiţii sunt sporirea accesului, a utilizării
şi a calităţii tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor, cu obiectivul specific
extinderea şi dezvoltarea infrastructurii de comunicaţii în bandă largă de mare
viteză, dezvoltarea produselor şi serviciilor TIC, a comerţului electronic şi a
cererii pentru TIC, cu obiectivul specific creşterea integrării pe verticală a
soluţiilor inovative TIC în economie, şi consolidarea aplicaţiilor TIC pentru e-
guvernare, e-educaţie, e-incluziune, e-cultură şi e-sănătate, cu obiectivele
specifice creşterea utilizării sistemelor de e-guvernare şi dezvoltarea
infrastructurii şi sistemelor TIC, precum şi a competenţelor digitale pentru
susţinerea e-educaţiei, e-sănătăţii, a culturii online şi a incluziunii digitale.
Axa are o alocare de 40% din totalul POC (523 milioane euro), din care:
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
210
71,05%, reprezentând 377,9 milioane de euro, pentru consolidarea
aplicaţiilor TIC pentru e-guvernare, e-educaţie, e-incluziune, e-cultură şi
e-sănătate;
10,15% pentru dezvoltarea produselor şi serviciilor TIC, a comerţului
electronic şi a cererii de TIC;
100 de milioane de euro pentru extinderea conexiunii în bandă largă şi
difuzarea reţelelor de mare viteză, precum şi sprijinirea adoptării
tehnologiilor emergente şi a reţelelor pentru economia digitală.
Pentru această axă, 87% din fonduri se distribuie regiunilor mai puţin
dezvoltate şi 13% regiunilor mai dezvoltate.
ASPECTE
RELEVANTE
PENTRU
RÂŞNOV
Programul Operaţional Competitivitate are ca principali beneficiari organizaţii
de cercetare (publice şi private – instituţii de învăţământ superior, institute de
cercetare, clustere, companii private), instituţii care implementează scheme de
finanţare pentru acestea şi instituţii ale administraţiei publice centrale, precum
Ministerul Educaţiei, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Societăţii Informaţionale
şi Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii.
În ceea ce priveşte administraţiile publice locale, acestea sunt vizate în special
de prioritatea de investiţii consolidarea aplicaţiilor TIC pentru e-guvernare, e-
educaţie, e-incluziune, e-cultură şi e-sănătate, având posibilitatea fie de a aplica
direct pentru finanţare, cum este cazul e-guvernării pentru evenimentele de
viaţă, fie de a beneficia prin instituţiile subordonate/coordonate (unităţi
medicale, centre culturale, direcţii de asistenţă socială).
În cazul Oraşului Râşnov, acest Program poate sprijini demersuri privind
dezvoltarea activităţii de turism, precum crearea unei agende digitale a
evenimentelor cultural-sportive printr-un sistem de info-deskuri amplasate în
diverse puncte din oraş şi din ţară, şi creşterea calităţii serviciilor socio-
culturale prin sisteme de e-educaţie, e-incluziune, e-sănătate şi e-cultură. În
ceea ce priveşte diversificarea economiei locale, POC poate fi utilizat pentru
formarea de clustere şi parteneriate cu mediul academic şi de cercetare şi
mediul privat, aderarea la incubatoare ştiinţifice şi tehnologice, reţele şi zone de
dezvoltare în vederea introducerii inovării în activităţile economice. Pentru un
impact cât mai mare, investiţiile finanţare prin POC vor fi integrate în proiecte
complexe, cu activităţi susţinute prin mai multe Programe Operaţionale şi surse
de finanţare.
În plus, autorităţile locale, inclusiv cele din Râşnov, pot beneficia indirect de
rezultatele proiectelor implementate de ceilalţi beneficiari, care contribuie la
dezvoltarea locală prin crearea de locuri de muncă (ca urmare a dezvoltării
economice produse de operaţiunile şi politicile susţinute), prin dezvoltarea de
servicii şi produse care contribuie la îmbunătăţirea calităţii vieţii, la protejarea
mediului, la îmbunătăţirea proceselor de muncă, prin asigurarea accesului larg
la informaţii, sprijinirea grupurilor vulnerabile şi reducerea sărăciei,
deschiderea spre parteneriat. Dezvoltarea va fi susţinută şi de extinderea
dotărilor TIC şi dezvoltarea competenţelor digitale în comunităţi.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
211
PROGRAMUL PROGRAMUL OPERAŢIONAL CAPITAL UMAN 2014-2020 – POCU
(2014RO05M9OP001, versiunea oficială 1.0)
ALOCARE
FINANCIARĂ
4,22 mld. euro
OBIECTIV
GENERAL
Să susţină creşterea economică incluzivă.
OBIECTIVE
SPECIFICE
Să încurajeze ocuparea şi mobilitatea forţei de muncă, în special în rândul
tinerilor şi al persoanelor situate în afara pieţei muncii.
Să promoveze incluziunea socială şi combaterea sărăciei.
Să susţină educaţia, dezvoltarea competenţelor şi să încurajeze învăţarea pe tot
parcursul vieţii.
AXE
PRIORITARE Axa Prioritară 1: Iniţiativa „Locuri de muncă pentru tineri”
Această axă se adresează celor trei regiuni eligibile conform Regulamentelor
europene relevante, în care rata şomajului în rândul tinerilor depăşeşte 25%:
regiunea Centru (31,7%), regiunea Sud-Est (31,3%) şi regiunea Sud Muntenia
(30,2%).
Obiectivele strategice sunt creşterea ocupării tinerilor NEETs (care nu sunt
agajaţi, nu urmează o şcoală sau un program de formare profesională) cu vârsta
între 16-24 de ani, înregistraţi la Serviciul Public de Ocupare şi cu rezidenţa în
regiunile eligibile, şi îmbunătăţirea competenţelor acestora.
Axei îi revine un procent de 4,90% din totalul alocării pentru Program.
Axa Prioritară 2: Îmbunătăţirea situaţiei tinerilor din categoria NEETs
(care nu sunt agajaţi, nu urmează o şcoală sau un program de formare
profesională)
Această axă acoperă cele cinci regiuni neacoperite de AP 1, revenindu-i un
procent de 8,37% din totalul alocării pentru Program. Obiectivele de investiţii
sunt creşterea ocupării tinerilor NEETs şomeri, cu vârsta între 16-24 de ani,
înregistraţi la Serviciul Public de Ocupare şi cu rezidenţa în regiunile eligibile
(Bucureţti-Ilfov, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia); îmbunătăţirea
competenţelor acestora; funcţionarea mecanismului naţional integrat de sprijin
care vizează identificarea şi înregistrarea la SPO (servicii publice de ocupare) a
tinerilor din categoria NEETs.
Axa Prioritară 3: Locuri de muncă pentru toţi
Acestei axe îi revine un procent mai ridicat din totalul alocat POCU, 25,43%,
având în acelaşi timp mai mult obiective de investiţii.
Pentru a asigura accesul la angajare pentru persoanele în căutare de loc de
muncă şi persoanele inactive, au fost stabilite ca obiective: creşterea ocupării
şomerilor şi a persoanelor inactive, cu accent pe şomerii pe termen lung,
lucrătorii vârstnici (55-64 de ani), persoanele din rândul minorităţii rome,
persoanele cu dizabilităţi, persoanele cu nivel redus de educaţie, persoanele din
mediul rural, în special cele din agricultura de subzistenţă şi semisubzistenţă;
îmbunătăţirea competenţelor acestor categorii.
Alte obiective includ: sprijinirea antreprenoriatului şi a înfiinţării de
întreprinderi; susţinerea întreprinderilor pentru a se adapta schimbărilor
mediului de afaceri; creşterea calităţii, diversităţii şi gradului de cuprindere a
serviciilor oferite de SPO, inclusiv prin externalizarea unora dintre servicii
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
212
către furnizori privaţi; investirea în educaţie, formare profesională şi
vocaţională, în învăţare pe parcursul vieţii; sporirea accesului egal la învăţarea
pe tot parcursul vieţii pentru toate vârstele, în cadru formal, nonformal şi
informal; actualizarea cunoştinţelor, competenţelor şi a aptitudinilor angajaţilor
din întreprinderi din sectoarele prioritare cu potenţial competitiv.
Axa Prioritară 4: Incluziunea socială şi combaterea sărăciei Această axă va utiliza 21,56% din totalul alocat pentru: reducerea numărului
persoanelor aflate în risc de sărăcie prin implementarea de măsuri integrate, cu
accent pe comunităţile marginalizate; creşterea numărului de persoane
aparţinând grupurilor vulnerabile care au depăşit situaţia de vulnerabilitate;
îmbunătăţirea calităţii şi accesului la servicii sociale şi servicii de asistenţă
medicală; asigurarea tranziţiei de la sistemul de îngrijire de tip instituţionalizat
către servicii oferite la nivelul comunităţii; dezvoltarea economiei sociale,
promovarea şi susţinerea antreprenoriatului social.
Axa Prioritară 5: Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea
comunităţii
Un procent de 4,65% din alocarea programului va fi investit pentru reducerea
numărului persoanelor aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială, prin
implementarea de măsuri integrate, cu accent pe comunităţile marginalizate.
Axa Prioritară 6: Educaţie şi competenţe Axa are cea mai mare alocare din Program, 28,95%, şi cele mai multe
obiective: diversificarea oportunităţilor de revenire în sistemul educaţional a
tinerilor NEETs şomeri cu vârsta între 16-24 de ani, înregistraţi la SPO, care
au părăsit prematur şcoala, prin extinderea programelor de tip a doua şansă,
inclusiv prin asigurarea accesului la programe de calificare profesională;
creşterea accesului şi participării la învăţământul antepreşcolar şi preşcolar de
calitate, în special pentru categoriile dezavantajate de copii; stimularea
accesului şi participării la învăţământul primar şi secundar de calitate şi de
prevenire a părăsirii timpurii a şcolii, în special pentru categoriile
dezavantajate de copii/elevi; diversificarea oportunităţilor de revenire în
sistemul educaţional a copiilor/tinerilor care au părăsit prematur şcoala prin
extinderea programelor de tip a doua şansă, inclusiv prin asigurarea accesului
la programe de calificare profesională; îmbunătăţirea sistemului preuniversitar
de educaţie prin actualizarea, validarea şi implementarea unei oferte
curriculare de calitate; creşterea accesului şi participării la învăţământul terţiar,
în special pentru persoane cu oportunităţi reduse (categorii netradiţionale de
studenţi, persoane din mediul rural, persoane cu CES, persoane de etnie romă,
persoane provenite din medii socio-economice defavorizate etc.);
îmbunătăţirea calităţii învăţământului terţiar la nivel de sistem şi instituţii de
învăţământ în concordanţă cu cerinţele pieţei muncii; consolidarea capacităţii
sistemului de educaţie şi formare profesională în vederea asigurării calităţii şi
relevanţei programelor de formare profesională iniţială/continuă pentru piaţa
muncii, consolidarea capacităţii furnizorilor de educaţe şi formare pentru a
dezvolta şi implementa programe de calitate, relevante pentru piaţa muncii, în
special prin stimularea parteneriatelor cu mediul de afaceri pentru sectoarele
prioritare; îmbunătăţirea eficienţei învăţământului terţiar la nivel de sistem şi
instituţii de învăţământ în concordanţă cu cerinţele pieţei muncii, în special în
sectoare economice cu potenţial de creştere prin consolidarea parteneriatelor
dintre universităţi şi mediul academic şi de cercetare şi companii; creşterea
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
213
accesului şi participării la programele de învăţare pe tot parcursul vieţii, în
special în rândul persoanelor necalificate, cu un nivel scăzut de educaţie şi
calificare, inclusiv din categorii dezavantajate, care să ofere inclusiv
oportunitatea recunoaşterii şi certificării rezultatelor învăţării.
Axa Prioritară 7 – Asistenţă tehnică
Axa primeşte 6,15% din alocare, iar acţiunile sunt complementare celor
sprijinite în cadrul PO Asistenţă Tehnică stabilit la nivel naţional şi Axei de AT a
PO Capacitate Administrativă, fiind asociate responsabilităţilor Autorităţii de
Management pentru POCU/ POCA şi sarcinilor care ţin direct de asigurarea unei
implementări cu succes a programului. Obiectivele sunt îmbunătăţirea capacităţii AM şi OI ale POCU de a gestiona şi
implementa în mod eficient şi eficace programul operaţional; asigurarea
capacităţii AM POCA de a gestiona şi implementa în mod eficient şi eficace
programul operaţional; îmbunătăţirea capacităţii beneficiarilor POCU de a
implementa în mod eficient şi eficace proiecte de tip Fondul Social European;
creşterea gradului de informare a beneficiarilor şi potenţialilor beneficiari
POCU privind activităţile care pot face obiectul FSE, valorizarea şi
implementarea de bune practici şi iniţiative în domeniul FSE.
ASPECTE
RELEVANTE
PENTRU
RÂŞNOV
Axele prioritare pentru care autorităţile publice locale pot beneficia de
susţinere financiară, individual sau în parteneriat cu actori sociali relevanţi,
sunt AP4 Incluziunea socială şi combaterea sărăciei, AP5 Dezvoltare locală
plasată sub responsabilitatea comunităţii şi AP6 Educaţie şi competenţe.
Celelalte axe prioritare se adresează în principal sectorului privat şi
autorităţilor centrale/deconcentrate cu atribuţii în ceea ce priveşte forţa de
muncă, însă aduc beneficii pentru comunităţile locale prin îmbunătăţirea pieţei
muncii.
La nivelul oraşului Râşnov, acest Program Operaţional poate contribui la
soluţionarea problemelor privind creşterea calităţii serviciilor sociale,
diversificarea economiei locale şi dezvoltarea activităţii de turism. Obiectivele
de investiţii ale Programului coincid cu unele dintre punctele slabe identificate
pentru oraş, precum indicatori aferenţi forţei de muncă la nivel inferior cifrelor
suprateritoriale, un număr insuficient de furnizori de servicii de instruire
privaţi la nivelul localităţii, resurse umane insuficient pregătite şi specializate
în domenii necesare activităţii de turism, o oferta modestă de formare şi
calificare în domenii necesare activităţii de turism, existenţa unei comunităţi de
romi caracterizată prin probleme sociale, economice, de infrastructură, lipsa
facilităţilor şi serviciilor de asistenţă socială pentru persoanele în situaţii de
risc, lipsa facilităţilor şi centrelor de informare, consiliere, orientare a
persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă sau a şomerilor de lungă
durată, o insuficientă reprezentare a societăţii civile în furnizarea de servicii
sociale.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
214
PROGRAMUL PROGRAMUL OPERAŢIONAL CAPACITATE ADMINISTRATIVĂ
2014-2020 – PO CA (2014RO05SFOP001, versiunea oficială 1.0)
ALOCARE
FINANCIARĂ
0,55 mld. euro
OBIECTIV
GENERAL
Să consolideze capacitatea administrativă a autorităţilor şi instituţiilor
publice de a susţine o economie modernă şi competitivă.
OBIECTIVE
SPECIFICE Dezvoltarea planificării strategice, a bugetării pe programe şi a
practicilor de coordonare/cooperare/consultare în administraţia
publică centrală;
Dezvoltarea şi implementarea de politici şi instrumente moderne de
management al resurselor umane;
Îmbunătăţirea eficienţei sistemului judiciar;
Oferirea de servicii publice de calitate pentru cetăţeni şi mediul de
afaceri la nivel local;
Creşterea transparenţei, integrităţii şi responsabilităţii la nivelul
autorităţilor şi instituţiilor publice;
Îmbunătăţirea accesului şi a calităţii serviciilor furnizate de
sistemul judiciar, inclusiv prin asigurarea unei transparenţe şi
integrităţi sporite la nivelul acestuia.
AXE
PRIORITARE Axa Prioritară 1: Administraţie publică şi sistem judiciar eficiente Alocarea financiară aferentă axei este în procent de 59%.
Atât Axa Prioritară 1, cât şi Axa Prioritară 2, au aceeaşi prioritate de
investiţii: investirea în capacitatea instituţională şi eficienţa administraţiei
publice şi a serviciilor publice la nivelurile naţional, regional şi local,
având în vedere reforme, reglementări mai bune şi buna guvernare.
Obiectivele specifice ale axei sunt: adaptarea sistemelor, structurilor şi
optimizarea proceselor pentru creşterea eficienţei autorităţilor şi
instituţiilor publice centrale; dezvoltarea şi implementarea de politici şi
instrumente moderne de management al resurselor umane; îmbunătăţirea
eficienţei sistemului judiciar.
Axa Prioritară 2: Administraţie publică şi sistem judiciar accesibile şi
transparente Axa are o alocare de 37% şi următoarele obiective specifice: modernizarea
structurilor şi proceselor autorităţilor şi instituţiilor publice locale pentru
oferirea de servicii publice de calitate; creşterea transparenţei, eticii şi
integrităţii la nivelul autorităţilor şi instituţiilor publice; îmbunătăţirea
accesului şi a calităţii serviciilor furnizate de sistemul judiciar, inclusiv
prin asigurarea unei transparenţe şi integrităţi sporite la nivelul acestuia.
Axa Prioritară 3: Asistenţă tehnică
Cu o alocare de 4%, axa acordă sprijin pentru implementarea eficientă şi
transparentă a PO CA 2014 – 2020. Intervenţiile susţinute prin această axă
sunt sprijinirea procesului de management permanent, susţinerea pregătirii
portofoliului de proiecte, evaluarea cererilor de finanţare, implementarea şi
monitorizarea proiectelor, managementul financiar, publicitatea şi
comunicarea, controlul şi protejarea intereselor financiare ale UE cu
scopul de a îndeplini obiectivele programului operaţional şi atingerea
rezultatelor acestuia.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
215
ASPECTE
RELEVANTE
PENTRU
RÂŞNOV
În ceea ce priveşte oraşul Râşnov, Programul Operaţional Capacitate
Administrativă poate reprezenta o sursă de sprijin pentru proiecte ce
vizează îndepărtarea vulnerabilităţilor administraţiei publice locale legate
de resursele umane: capacitate limitată a resurselor umane în ceea ce
priveşte managementul de proiect; resurse financiare insuficiente pentru
cursuri de instruire şi perfecţionare pentru personalul de conducere,
funcţionari publici, personalul contractual şi aleşii locali.
Autorităţile locale pot depune proiecte direct sau prin parteneriat cu alţi
actori interesaţi, putând beneficia în acelaşi timp şi de rezultatele
proiectelor implementate prin Program de către autorităţi şi instituţii
centrale/deconcentrate şi alţi beneficiari.
PO CA poate sprijini consolidarea capacităţii autorităţii publice locale
râşnovene pentru promovarea şi susţinerea dezvoltării la nivel local;
îmbunătăţirea managementului resurselor umane în cadrul UAT Râşnov;
creşterea calităţii şi accesibilităţii serviciilor publice oferite; creşterea
transparenţei, integrităţii şi responsabilităţii la nivelul unităţii administrativ
teritoriale.
PROGRAMUL PROGRAMUL OPERAŢIONAL INFRASTRUCTURĂ MARE 2014-
2020 – POIM (proiect, versiunea I, iunie 2014)
ALOCARE
FINANCIARĂ
9,41 mld. euro
OBIECTIV
GENERAL
Să sprijine dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii de transport,
mediu, energie şi prevenirea riscurilor, în vederea creării premiselor unei
creşteri economice sustenabile, în condiţii de protecţie şi utilizare eficientă
a resurselor naturale.
OBIECTIVE
SPECIFICE
Să ofere sprijin pentru:
promovarea sistemelor de transport durabile şi eliminarea
blocajelor din cadrul infrastructurilor reţelelor majore;
protecţia mediului şi promovarea utilizării eficiente a resurselor;
promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi
gestionarea riscurilor;
sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de carbon
în toate sectoarele.
AXE
PRIORITARE
Infr
astr
uct
ura
de
tran
sport
Axa Prioritară 1: Dezvoltarea reţelei TEN‐T pe teritoriul
României, cu obiectivele specifice: dezvoltarea şi modernizarea
infrastructurii rutiere pe reţeaua TEN‐T; dezvoltarea şi
modernizarea infrastructurii feroviare pe reţeaua TEN‐T, inclusiv
prin realizarea coridorului de cale ferată de mare viteză şi prin
acţiuni de creştere a calităţii serviciilor; dezvoltarea şi
modernizarea infrastructurii de transport naval pe reţeaua TEN‐T.
Axa Prioritară 2: Creşterea mobilităţii regionale prin
conectarea la TEN‐T
Pentru această axă, obiectivele specifice vizează stimularea
mobilităţii regionale prin: conectarea la infrastructura rutieră a
TEN‐T a întregului teritoriu; conectarea la infrastructura feroviară
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
216
a TEN‐T; modernizarea porturilor şi modernizarea aeroporturilor.
Axa Prioritară 3: Dezvoltarea unui sistem de transport sigur
şi prietenos cu mediul
Obiectivele specifice ale axei sunt: creşterea capacităţii
transportului intermodal pentru stimularea utilizării modurilor de
transport sustenabil; creşterea gradului de siguranţă şi securitate
pe toate modurile de transport şi reducerea impactului
transporturilor asupra mediului; fluidizarea traficului la nivelul
birourilor vamale şi în punctele de trecere a frontierei; creşterea
eficienţei sistemelor de transport.
Infr
astr
uct
ura
de
med
iu ş
i pro
tecţ
ia m
ediu
lui,
man
agem
entu
l
risc
uri
lor
Axa Prioritară 4: Protecţia mediului şi promovarea utilizării
eficiente a resurselor
Obiectivele specifice pt AP 4 sunt: creşterea nivelului de colectare
şi epurare a apelor uzate urbane şi creşterea gradului de asigurare
a alimentării cu apă potabilă a populaţiei; creşterea capacităţii
sistemelor de management integrat al deşeurilor şi a gradului de
reutilizare, reciclare a acestora.
Axa Prioritară 5: Protejarea şi conservarea biodiversităţii,
decontaminarea solurilor poluate istoric şi monitorizarea
calităţii aerului, cu obiectivele specifice: îmbunătăţirea stării de
conservare a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară, fie
la nivel naţional, fie la nivel de sit; creşterea capacităţii de
evaluare a calităţii aerului la nivel naţional, inclusiv pentru
monitorizarea calităţii aerului; reducerea suprafeţelor poluate
istoric.
Axa Prioritară 6: Promovarea adaptării la schimbările
climatice, prevenirea şi gestionarea riscurilor
Cele două obiective specifice ale axei sunt: reducerea daunelor
economice cauzate de riscurile exacerbate de schimbările
climatice; reducerea timpului de răspuns la urgenţe, prin întărirea
capacităţii de intervenţie la dezastre a autorităţilor implicate în
managementul situaţiilor de criză.
Infr
astr
uct
ura
de
ener
gie
Axa Prioritară 7: Energie curată şi eficienţă energetică
În cazul axei, obiectivele specifice urmăresc: creşterea capacităţii
instalate bazate pe resurse regenerabile pentru producerea energiei
electrice şi termice; creşterea eficienţei energetice la întreprinderi
prin sisteme de cogenerare de înaltă eficienţă; creşterea eficienţei
energetice prin implementarea distribuţiei inteligente de energie
electrică la joasă tensiune; creşterea eficienţei energetice prin
monitorizarea distribuţiei energiei la nivelul unor zone industriale.
Axa Prioritară 8: Sisteme inteligente şi sustenabile de
transport al energiei electrice şi gazelor naturale
AP 8 are ca obiective specifice extinderea şi consolidarea reţelei
electrice de transport pentru asigurarea stabilităţii Sistemului
Energetic Naţional şi creşterea flexibilităţii Sistemului Naţional de
Transport al gazelor naturale în vederea eficientizării serviciilor
furnizate.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
217
Infr
astr
uct
ura
în
R.
Bu
cure
şti-
Ilfo
v Axa Prioritară 9: Dezvoltarea infrastructurii urbane în
Regiunea Bucureşti ‐ Ilfov
Această axă vizează creşterea eficienţei energetice prin
modernizarea sistemului centralizat de furnizare a energiei
termice în Municipiul Bucureşti şi creşterea mobilităţii urbane şi
îmbunătăţirea calităţii serviciilor pentru călători prin dezvoltarea
transportului urban cu metroul în Regiunea Bucureşti ‐ Ilfov.
ASPECTE
RELEVANTE
PENTRU
RÂŞNOV
În cazul prezentului Program Operaţional, autorităţile publice locale pot fi
beneficiari dacă gestionează în interiorul localităţilor infrastructură rutieră
de tip drum naţional care face legături interurbane, au rol de
custozi/administratori ai ariilor naturale protejate, deţin situri contaminate
istoric, doresc să îmbunătăţească capacitatea de răspuns a serviciilor
voluntare (în parteneriat cu IGSU), au în raza UAT potenţial de utilizare a
resurselor de energie regenerabile de tip microhidro, geotermal sau
biomasă. În plus, acestea pot depune proiecte prin Asociaţiile de
Dezvoltare Intercomunitară, fie prin Operatorul Regional al serviciilor de
utilităţi publice de apă şi canalizare, pentru proiectele integrate de
management al apei şi apei uzate, fie prin Consiliile Judeţene pentru
Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitară pentru managementul
deşeurilor.
În cazul oraşului Râşnov, POIM poate contribui, fie direct, fie prin
instituţiile şi companiile responsabile, la rezolvarea unor probleme
precum: efectele negative ale traficului pe DN 73, incapacitatea reţelei
electrice de a asigura nivelul nou de consum, capacitatea depăşită a
sistemului de distribuţie a gazelor naturale, insuficienţa mijloacelor de
furnizare de energie termică alternativă şi existenţa unui potenţial
nevalorificat de producere a energiei regenerabile.
PROGRAMUL PROGRAMUL OPERAŢIONAL ASISTENŢĂ TEHNICĂ 2014-2020 –
POAT (2014RO16RFTA001, versiunea oficială 1.0)
ALOCARE
FINANCIARĂ
0,21 mld. euro
OBIECTIV
GENERAL
Să asigure capacitatea şi instrumentele necesare pentru o eficientă
coordonare/gestionare şi controlul intervenţiilor finanţate din Fondurile
Europene Structurale şi de Investiţii (FESI), precum şi pentru o
implementare eficientă, bine orientată şi corectă a Programelor
Operaţionale Asistenţă Tehnică, Infrastructură Mare şi Competitivitate.
OBIECTIVE
SPECIFICE
Să asigure asistarea consistentă şi pro-activă a beneficiarilor de finanţare,
pentru o comunicare coordonată a mesajelor generale privind FESI, a
instrumentelor şi sprijinului necesar coordonării şi managementului FESI,
şi pentru asigurarea resurselor umane necesare pentru un management
performant al FESI.
AXE
PRIORITARE Axa prioritară 1: Întărirea capacităţii beneficiarilor de a pregăti şi
implementa proiecte finanţate din Fondurile Europene Structurale şi
de Investiţii FESI şi diseminarea informaţiilor privind aceste fonduri.
Această axă are alocată o sumă de 66.600.000 euro (31,3% din alocarea
POAT) pentru următoarele obiective specifice:
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
218
Întărirea capacităţii beneficiarilor de proiecte finanţate din FESI de
a pregăti şi de a implementa proiecte mature, prin instruire şi
asistenţă;
Asigurarea transparenţei şi eficacităţii comunicării şi dezvoltarea
culturii parteneriale privind FESI şi rolul Politicii de Coeziune a
UE. Capacitatea de absorbţie a fondurilor europene nerambursabile
depinde de menţinerea ritmului planificat în procesul de
programare, care este influenţată major de capacitatea
beneficiarilor de a genera şi implementa proiecte de calitate.
Tot prin această axă prioritară se urmăresc comunicarea şi publicitatea la
nivel orizontal privind FESI, precum şi la nivel specific privind POIM,
POC şi POAT.
Axa prioritară 2: Sprijin pentru coordonarea, gestionarea şi controlul
FESI
AP 2 are o alocare de 54.500.000 euro (25,6% din alocarea POAT).
Obiectivele specifice sunt:
Îmbunătăţirea cadrului de reglementare, strategic şi procedural
pentru coordonarea şi implementarea FESI;
Dezvoltarea şi menţinerea unui sistem informatic funcţional şi
eficient în vederea îmbunătăţirii managementului corect al
informaţiei necesare coordonării şi controlului FESI.
Asistenţa tehnică va fi utilizată şi pentru dezvoltarea şi asigurarea
funcţionării sistemului informatic unitar SMIS 2014+ şi a aplicaţiilor
conexe acestuia, inclusiv MySMIS care va permite comunicarea
electronică între beneficiari şi structurile de gestionare, precum şi întărirea
capacităţii utilizatorilor pentru a folosi aceste sisteme/aplicaţii.
Axa prioritară 3: Creşterea eficienţei resurselor umane implicate în
sistemul de coordonare, gestionare şi control al FESI în România
Un procent de 43,1% din alocarea POAT (91.665.958 euro) va fi folosit
pentru atingerea obiectivului specific de dezvoltare a unei politici
îmbunătăţite a managementului resurselor umane care să asigure
stabilitatea, calificarea şi motivarea adecvată a personalului care lucrează
în cadrul sistemului de coordonare, gestionare şi control al FESI.
Motivarea, inclusiv prin asigurarea unui sistem unitar şi competitiv de
remunerare, şi profesionalizarea resurselor umane implicate în
coordonarea, gestionarea şi controlul FESI, instruirea personalului de la
nivel de management din cadrul sistemului FESI pentru îmbunătăţirea
performanţei sistemului şi dezvoltarea competenţelor, precum şi a
întregului personal FESI, vor constitui de asemenea priorităţi de
intervenţie.
ASPECTE
RELEVANTE
PENTRU
RÂŞNOV
Pentru POAT grupul ţintă este format din personalul din administraţia
publică implicat în sistemul de coordonare, gestionare şi control al FESI,
beneficiarii şi potenţialii beneficiari, în ceea ce priveşte managementul şi
implementarea proiectelor, şi publicul larg, în ceea ce priveşte diseminarea
informaţiilor.
Deşi nu are posibilitatea de a aplica pentru finanţare prin POAT, adresat
instituţiilor din structura de management al fondurilor europene, oraşul
Râşnov va beneficia prin activităţile şi rezultatele proiectelor derulate de
beneficiarii finanţărilor. În primul rând, va relaţiona în derularea
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
219
proiectelor europene cu instituţii performante, cu personal bine pregătit şi
proceduri simplificate (pentru etapa de depunere a cererilor şi de semnare
a contractelor de finanţare, etapa de implementare şi acţiuni orizontale). În
al doilea rând, va avea acces la informare şi instruire folositoare în
utilizarea eficientă a instrumentelor structurale, coordonate cu celelalte
Programe Operaţionale, precum POCA.
Alte beneficii mai puţin vizibile vor fi generate de sprijinul pe care POAT
îl va oferi în continuare pentru coordonarea implementării planurilor
integrate de dezvoltare ale polilor de creştere, datorită distanţei mici faţă
de Polul de Creştere Braşov.
PROGRAMUL PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL 2014-2020 – POR
(versiunea oficială transmisă Comisiei Europene, august 2014)
ALOCARE
FINANCIARĂ
6,7 mld. euro
OBIECTIV
GENERAL
Să contribuie la creşterea competitivităţii economice şi îmbunătăţirea
condiţiilor de viaţă ale comunităţilor locale şi regionale prin sprijinirea
dezvoltării mediului de afaceri, a condiţiilor infrastructurale şi a
serviciilor, care să asigure o dezvoltare sustenabilă a regiunilor, capabile
să gestioneze în mod eficient resursele, să valorifice potenţialul lor de
inovare şi de asimilare a progresului tehnologic.
OBIECTIVE
SPECIFICE Eliminarea blocajelor aflate în calea inovării şi creşterea
investiţiilor în domeniul cercetării şi dezvoltării întreprinderilor,
prin strânsa colaborare între actorii publici şi cei privaţi;
Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii de transport intra-
regionale;
Stimularea creşterii urbanizării şi sprijinirea oraşelor pentru a-şi
putea îndeplini eficient rolul şi funcţiile în teritoriu;
Creşterea eficienţei energetice a infrastructurilor publice şi
clădirilor rezidenţiale; conservarea, protecţia şi valorificarea
durabilă a patrimoniului cultural şi natural;
Îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale, de sănătate şi de
asistenţă socială;
Dezvoltarea turismului;
Dezvoltarea sistemului de cadastru şi carte funciară, precum şi
îmbunătăţirea serviciilor de înregistrare a proprietăţilor.
AXE
PRIORITARE Axa Prioritară 1: Promovarea transferului tehnologic
Axa va beneficia de o finanţare europeană de 175,53 milioane euro (2,62%
din bugetul programului).
Prioritatea de investiţie este promovarea investiţiilor de afaceri în inovare
şi cercetare, dezvoltarea legăturilor şi a sinergiilor între întreprinderi,
centre de cercetare-dezvoltare şi de educaţie, în special dezvoltarea
produselor şi serviciilor, transfer tehnologic, inovare socială, networking,
clustere, iar obiectivul specific este creşterea inovării în firme prin
susţinerea entităţilor de inovare şi transfer tehnologic.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
220
Axa Prioritară 2: Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici
şi mijlocii
În cadrul AP 2, 744,68 mil euro (11,11 % din totalul alocat POR) vor fi
investite pentru două priorităţi: promovarea spiritului antreprenorial, în
special prin facilitarea exploatării economice a ideilor noi şi prin
încurajarea creării de noi întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de
afaceri, cu obiectivul specific consolidarea poziţiei pe piaţă a
microîntreprinderilor; şi sprijinirea creării şi extinderea capacităţilor
avansate de producţie şi dezvoltare a serviciilor, cu obiectivul specific
îmbunătăţirea competitivităţii economice prin creşterea productivităţii
muncii în IMM-uri.
Axa Prioritară 3: Sprijinirea eficienţei energetice în clădiri publice
4,76% din alocarea POR (319,15 mil euro) revin AP3 pentru sprijinirea
eficienţei energetice şi utilizarea energiei regenerabile în infrastructura
publică, inclusiv clădiri publice şi în sectorul locuinţelor. Obiectivul
specific este creşterea eficienţei energetice în clădirile publice.
Axa Prioritară 4: Sprijinirea dezvoltării urbane durabile
Acestei axe îi revine cea mai mare alocare din totalul POR, 2.822,93
milioane de euro (42,13%).
Prima prioritate de investiţii este sprijinirea eficienţei energetice şi
utilizarea energiei regenerabile în infrastructura publică, inclusiv clădiri
publice, şi în sectorul locuinţelor, cu obiectivul creşterea eficienţei
energetice în clădirile rezidenţiale şi sistemele de iluminat public.
Pentru reducerea emisiilor de carbon în municipii, în special prin investiţii
în transportul public urban, şi reducerea emisiilor de carbon în oraşele de
dimensiuni medii şi mici, în special prin investiţii în infrastructura
destinată deplasărilor nemotorizate şi traficului de tranzit, a fost stabilită
prioritatea promovarea strategiilor de reducere a emisiilor de dioxid de
carbon pentru toate tipurile de teritoriu, în particular zone urbane,
inclusiv promovarea planurilor sustenabile de mobilitate urbană şi a unor
măsuri relevante pentru atenuarea adaptărilor climatice.
Ultima prioritate, acţiuni pentru îmbunătăţirea mediului urban,
revitalizarea oraşelor, regenerarea şi decontaminarea siturilor poluate şi
promovarea măsurilor pentru reducerea zgomotului, are ca obiectiv
specific creşterea calităţii spaţiilor publice în zonele urbane.
Axa Prioritară 5: Conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a
patrimoniului cultural
Axa utilizează 4,77% din alocarea POR (319,62 mil euro) pentru
conservarea, protejarea şi valorificarea patrimoniului cultural în vederea
consolidării identităţii culturale şi utilizării eficiente a acestuia.
Axa Prioritară 6: Îmbunătăţirea infrastructurii rutiere de importanţă
regională şi locală
Prioritatea acestei axe este stimularea mobilităţii regionale prin
conectarea infrastructurilor rutiere regionale la infrastructura TEN – T.
Un procent de 14,29% din resursele POR (957,45 mil euro) va fi investit
pentru creşterea gradului de accesibilitate a zonelor rurale şi urbane situate
în proximitatea reţelei TEN-T prin reabilitarea şi modernizarea drumurilor
judeţene.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
221
Axa Prioritară 7: Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea
durabilă a turismului
101,06 milioane de euro (1,51% din alocarea Programului) vor fi folosite
pentru creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă prin turism şi
domenii conexe acestuia, prin prioritatea de investiţii sprijinirea unei
creşteri favorabile ocupării forţei de muncă, prin dezvoltarea potenţialului
endogen ca parte a unei strategii teritoriale pentru anumite zone, precum
şi sporirea accesibilităţii şi dezvoltarea resurselor naturale şi culturale
specifice.
Axa Prioritară 8: Dezvoltarea infrastructurii de sănătate şi sociale
Prioritatea AP 8 este reprezentată de investiţiile în infrastructurile sanitare
şi sociale care contribuie la dezvoltarea la nivel naţional, regional şi
local, reducând inegalităţile în ceea ce priveşte starea de sănătate,
precum şi trecerea de la serviciile instituţionale la serviciile prestate de
colectivităţile locale. 425,53 milioane de euro (6,35% din valoarea POR)
sunt destinate creşterii speranţei de viaţă prin sporirea accesibilităţii
serviciilor medicale şi sociale acordate şi prin îmbunătăţirea calităţii
acestora.
Axa Prioritară 9: Sprijinirea regenerării economice şi sociale a
comunităţilor defavorizate din mediul urban
Cea mai mică alocare prin POR (95,74 mil euro, 1,43%) este destinată
dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunităţii, susţinând
grupurile de acţiune locală pentru reducerea concentrării spaţiale a
sărăciei, prin măsuri integrate.
Axa Prioritară 10: Îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale
AP 10 are o alocare de 5,40% din POR (361,70 mil euro) pentru prioritatea
investiţii în educaţie, competenţe şi învăţare pe tot parcursul vieţii prin
dezvoltarea infrastructurilor de educaţie şi formare. Obiectivul este de
creştere a gradului de participare în sistemul educaţional.
Axa Prioritară 11: Extinderea geografică a sistemului de înregistrare
a proprietăţilor în cadastru şi cartea funciară
Această axă vizează consolidarea capacităţii instituţionale şi o
administraţie publică eficientă, prin creşterea gradului de acoperire
geografică şi incluziune a înregistrării proprietăţilor în Sistemul Integrat de
Cadastru şi Carte Funciară.
Suma alocată AP 11 este de 265,96 mil euro (3,97% din POR).
Axa Prioritară 12: Asistenţă tehnică
Axa va sprijini implementarea transparentă şi eficientă a Programului
Operaţional Regional, utilizând 1,65% din alocarea POR (110,64 mil
euro).
ASPECTE
RELEVANTE
PENTRU
RÂŞNOV
Exceptând axele prioritate 1, 2, 11 şi 12, toate celelalte sunt destinate
autorităţilor publice locale, cu accent pe oraşe, ca motoare ale economiei
regiunilor în care sunt situate. Doar AP 6 Îmbunătăţirea infrastructurii
rutiere de importanţă regională şi locală se adresează exclusiv
Consiliilor Judeţene. În rest, axele sunt deschise administraţiilor publice
locale, cu condiţia ca investiţiile propuse să facă parte dintr-o strategie de
dezvoltare locală.
Finanţările POR reprezintă o sursă însemnată de sprijin pentru dezvoltarea
oraşului Râşnov, în special în vederea dezvoltării turismului ca activitate
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
222
economică reprezentativă. Programul oferă oportunitatea investirii în
obiective precum Cetatea Râşnov, în promovare turistică, dar şi în
dezvoltarea de noi atracţii şi activităţi turistice.
Prin diversele axe prioritare la care este eligibilă, administraţia locală
poate investi pentru creşterea calităţii serviciilor sociale (în special prin
măsuri de intervenţie integrată pentru îmbunătăţirea situaţiei comunităţii
de romi din localitate, dar şi prin măsuri adresate celorlalte grupuri
vulnerabile, cum sunt vârstnicii); reabilitarea/modernizarea/extinderea/
dotarea infrastructurii de servicii medicale; creşterea calităţii procesului
de învăţământ (atât prin investiţii în infrastructura educaţională, cât şi prin
activităţi extracurriculare); protecţia şi conservarea mediului (prin
reabilitarea şi eficientizarea sistemului de iluminat public, creşterea
eficienţei energetice în clădirile rezidenţiale şi clădirile publice, extinderea
şi amenajarea spaţiilor verzi), îmbunătăţirea reţelei stradale şi tehnico-
edilitare (reabilitarea şi modernizarea reţelei stradale în contextul planului
de mobilitate urbană sustenabilă). În plus, oraşul poate beneficia de
implementarea planului sustenabil de mobilitate urbană la nivelul Zonei
Metropolitane Braşov, din care face parte.
PROGRAMUL PROGRAMUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ 2014-2020 –
PNDR (versiunea oficială 1 – 1 iulie 2014)
ALOCARE
FINANCIARĂ
8 mld euro, la care se adaugă 10 mld euro plăţi directe în agricultură
OBIECTIV
GENERAL
Să susţină dezvoltarea strategică a spaţiului rural.
OBIECTIVE
SPECIFICE Restructurarea şi creşterea viabilităţii exploataţiilor agricole;
Gestionarea durabilă a resurselor naturale şi combaterea
schimbărilor climatice;
Diversificarea activităţilor economice, crearea de locuri de muncă,
îmbunătăţirea infrastructurii şi serviciilor pentru îmbunătăţirea
calităţii vieţii în zonele rurale.
PRIORITĂŢI
DE
DEZVOLTARE
1. Încurajarea transferului de cunoştinţe şi a inovării în agricultură, în
silvicultură şi în zonele rurale;
2. Creşterea viabilităţii exploataţiilor şi a competitivităţii tuturor
tipurilor de agricultură, în toate regiunile, şi promovarea
tehnologiilor agricole inovative şi a gestionării durabile a
pădurilor;
3. Promovarea organizării lanţului alimentar, inclusiv procesarea şi
comercializarea produselor agricole, a bunăstării animalelor şi a
gestionării riscurilor în agricultură;
4. Refacerea, conservarea şi consolidarea ecosistemelor care sunt
legate de agricultură şi silvicultură;
5. Promovarea utilizării eficiente a resurselor şi sprijinirea tranziţiei
către o economie cu emisii reduse de carbon şi rezilienţă la
schimbările climatice în sectoarele agricol, alimentar şi silvic;
6. Promovarea incluziunii sociale, reducerea sărăciei şi dezvoltare
economică în zonele rurale.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
223
MĂSURI PNDR cuprinde paisprezece măsuri de dezvoltare rurală:
1. M01 – Transfer de cunoştinţe şi acţiuni de informare;
2. M02 – Servicii de consiliere;
3. M04 – Investiţii în active fizice;
4. M06 – Dezvoltarea exploataţiilor şi a întreprinderilor;
5. M07 – Servicii de bază şi reînnoirea satelor în zonele rurale;
6. M08 – Investiţii în dezvoltarea zonelor forestiere şi ameliorarea
viabilităţii pădurilor;
7. M09 – Înfiinţarea grupurilor de producători;
8. M10 – Agro-mediu şi climă;
9. M11 – Agricultură ecologică;
10. M13 – Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale
sau cu alte constrângeri specifice;
11. M15 – Servicii de silvo-mediu, servicii climatice şi conservarea
pădurilor;
12. M16 – Cooperare;
13. M17 – Gestionarea riscurilor;
14. M19 – Dezvoltarea locală a LEADER.
La acestea se adaugă şi componenta de asistenţă tehnică pentru Statele
Membre. Pentru o abordare strategică a dezvoltării rurale, măsurile au fost
grupate în cinci categorii de intervenţie, finanţate prin Fondul European
Agricol pentru Dezvoltare Rurală şi contribuţie naţională.
CATEGORII
DE
INTERVENŢIE
Măsuri de investiţii în sectorul agricol, în întreprinderi rurale şi
infrastructură rurală
Această categorie grupează măsurile M04 Investiţii în active fizice (2,071
mld euro pentru submăsurile investiţii în exploataţii agricole; investiţii
pentru procesarea/marketingul produselor agricole; investiţii pentru
dezvoltarea, modernizarea şi adaptarea infrastructurii agricole şi
forestiere), M06 Dezvoltarea exploataţiilor şi a întreprinderilor (0,993
mld euro pentru submăsurile sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri;
sprijin pentru înfiinţarea de activităţi neagricole în zone rurale; sprijin
pentru dezvoltarea fermelor mici; investiţii în crearea şi dezvoltarea de
activităţi neagricole; plăţi pentru fermierii eligibili în cadrul schemei
pentru micii fermieri care-şi transferă definitiv exploataţia altui fermier) şi
M07 Servicii de bază şi reînnoirea satelor în zonele rurale (1,298 mld
euro pentru submăsurile investiţii în crearea şi modernizarea infrastructurii
de bază la scară mică; investiţii asociate cu protejarea patrimoniului
cultural).
Măsuri de mediu şi climă
Categoria acoperă măsurile M08 Investiţii în dezvoltarea zonelor forestiere
şi ameliorarea viabilităţii pădurilor (124,3 mil euro pentru submăsura
împădurirea şi crearea de suprafeţe împădurite), M10 Plăţi pentru agro
mediu şi climă (999,9 mld euro pentru submăsurile plăţi de agro-mediu şi
climă; conservarea resurselor genetice animale locale în pericol de
abandon), M11 Agricultură ecologică (236,1 mil euro pentru submăsurile
sprijin pentru conversia la metodele de agricultură ecologică; sprijin pentru
menţinerea practicilor de agricultură ecologică), M13 Plăţi pentru zone
care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
224
specifice (1,330 mld euro pentru submăsurile plăţi compensatorii în zona
montană; plăţi compensatorii pentru zone care se confruntă cu constrângeri
naturale semnificative; plăţi compensatorii pentru zone care se confruntă
cu constrângeri specifice) şi M15 Servicii de silvomediu, servicii climatice
şi conservarea pădurilor (117,6 mil euro pentru submăsura plăţi pentru
angajamente de silvo-mediu).
Dezvoltarea locală a LEADER
M19 este abordată separat datorită importanţei dezvoltării locale gestionate
de comunitate, prin Grupuri de Acţiune Locală. Pentru continuarea şi
dezvoltarea LEADER s-a stabilit o alocare de 724,8 mil euro (FEADR +
contribuţie naţională) pentru submăsurile: sprijin pregătitor; sprijin pentru
implementarea acţiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală;
pregătirea şi implementarea activităţilor de cooperare ale Grupului de
Acţiune Locală; sprijin pentru cheltuieli de funcţionare şi animare.
Subprogram dedicat sectorului pomicol
Acest subprogram are o alocare de 378,9 mil euro şi grupează trei măsuri:
M04 Investiţii în active fizice (investiţii în exploataţii agricole şi investiţii
în procesarea şi marketingul produselor agricole), M16 Cooperare şi M09
Grupuri de producători.
Măsuri suport
Această categorie cuprinde măsurile: M01 Transfer de cunoştinţe şi
acţiuni de informare (55,9 mil euro pentru submăsurile sprijin pentru
formarea profesională şi dobândirea de competenţe; sprijin pentru
activităţi demonstrative şi de informare), M02 Servicii de consiliere (59,3
mil euro), M16 Cooperare (14,5 mil euro) şi M17 Gestionarea riscurilor
(235,3 mil euro), la care se adaugă M20 Asistenţă tehnică, inclusiv
Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală (209,8 mil euro).
ASPECTE
RELEVANTE
PENTRU
RÂŞNOV
Chiar dacă este o unitate administrativ-teritorială urbană, Oraşul Râşnov
beneficiază de un cadru fizico-geografic favorabil dezvoltării agriculturii
şi de un fond funciar valoros. Pentru valorificarea acestui potenţial şi
diversificarea economiei locale se pot face cu sprijinul PNDR investiţii
pentru dezvoltarea şi modernizarea agriculturii. Câteva exemple de
proiecte sunt: înfiinţarea unui centru de consultanţă în agricultură,
organizarea de campanii de informare cu privire la oportunităţile pentru
toate aspectele legate de domeniul agricol, încurajarea învăţării pe tot
parcursul vieţii şi a formării profesionale în sectoarele agricol şi forestier,
încurajarea investiţiilor în modernizarea exploataţiilor agricole.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
225
13. PLAN DE ACŢIUNE
CADRUL JURIDIC APLICABIL
Administraţie publică
Organizare şi funcţionare
Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice
locale, cu modificările şi completările
ulterioare;
Legea cadru a descentralizării nr. 195/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
Finanţe publice Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice,
cu modificările şi completările ulterioare;
Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice
locale, cu modificările şi completările
ulterioare.
Planificare strategică şi politici
de dezvoltare Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea
regională în România, cu modificările şi
completările ulterioare;
Legea nr. 52/2003 privind transparenţa
decizională în administraţia publică.
Proprietatea publică şi regimul de administrare
Administrarea domeniului
public
Legea nr. 213/1998 privind bunurile
proprietate publică, cu modificările şi
completările ulterioare;
OG nr. 71/2002 privind organizarea şi
funcţionarea serviciilor publice de
administrare a domeniului public şi privat de
interes local, cu modificările şi completările
ulterioare.
Administrarea drumurilor
publice OG nr. 43/1997 privind regimul drumurilor,
cu modificările şi completările ulterioare.
Servicii comunitare de utilitate publică
Acte normative cu caracter
general HG nr. 246/2006 pentru aprobarea Strategiei
naţionale privind accelerarea dezvoltării
serviciilor comunitare de utilităţi publice;
Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare
de utilitate publică, cu modificările şi
completările ulterioare.
Alimentare cu apă şi canalizare Legea nr. 241/2006 a serviciului de
alimentare cu apă şi canalizare, cu
modificările şi completările ulterioare.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
226
Salubrizare Legea nr. 101/2006 a serviciului de salubrizare
a localităţilor, cu modificările şi completările
ulterioare.
Energie termică şi gaze naturale Legea nr. 325/2006 privind serviciul public
de alimentare cu energie termică, cu
modificările şi completările ulterioare.
Iluminat public Legea nr. 230/2006 a serviciului de iluminat
public, cu modificările şi completările
ulterioare.
Transport public local
Legea nr. 92/2007 a serviciilor de transport
public local, cu modificările şi completările
ulterioare.
Servicii pentru situaţii de urgenţă
Prevenirea şi gestionarea
serviciilor de urgenţă OG nr. 88/2001 privind înfiinţarea, organizarea
şi funcţionarea serviciilor publice comunitare
pentru situaţii de urgenţă, cu modificările şi
completările ulterioare.
Servicii de tip salvamont
HG nr. 77/2003 privind instituirea unor măsuri
pentru prevenirea accidentelor montane şi
organizarea activităţii de salvare în munţi, cu
modificările şi completările ulterioare.
Alte servicii specializate
Servicii specializate pentru
gestionarea câinilor fără stăpân OUG nr. 155/2011 privind aprobarea
programului de gestionare a câinilor fără
stăpân.
Servicii publice comunitare de
evidenţă a persoanelor OG nr. 84/2001 privind înfiinţarea,
organizarea şi funcţionarea serviciilor publice
comunitare de evidenţă a persoanelor, cu
modificările şi completările ulterioare.
Protecţie civilă şi ordine publică
Protecţie civilă Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă,
cu modificările şi completările ulterioare.
Ordine publică Legea nr. 155/2010 a poliţiei locale, cu
modificările şi completările ulterioare.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
227
Incluziune socială şi servicii de asistenţă socială
Protecţia copilului Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi
promovarea drepturilor copilului, cu
modificările şi completările ulterioare.
Protecţia persoanelor cu
handicap
Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi
promovarea drepturilor persoanelor cu
handicap, cu modificările şi completările
ulterioare.
Protecţia persoanelor vârstnice
Legea nr. 17/2000 privind asistenţa socială a
persoanelor vârstnice, cu modificările şi
completările ulterioare.
Protecţia familiei Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi
combaterea violenţei în familie, cu
modificările şi completările ulterioare.
Ajutoare sociale Legea nr. 416/2001 privind venitul minim
garantat, cu modificările şi completările
ulterioare.
Asistenţa socială Legea nr. 292/2011 a asistenţei sociale, cu
modificările şi completările ulterioare.
Locuinţe sociale Legea nr. 152/1998 privind înfiinţarea
Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, cu
modificările şi completările ulterioare;
Legea nr. 114/1996 privind locuinţele, cu
modificările şi completările ulterioare.
Marginalizare socială Legea nr.116/2002 privind prevenirea şi
combaterea marginalizării sociale, cu
modificările şi completările ulterioare.
Învăţământ, educaţie, tineret şi sport
Asigurarea bazei materiale şi a
resurselor umane pentru
învăţământul preuniversitar
Legea nr. 1/2011 a educaţiei naţionale, cu
modificările şi completările ulterioare.
Asigurarea bazei materiale
necesare pentru informarea şi
consilierea tinerilor
Legea nr. 333/2006 privind înfiinţarea
centrelor de informare şi consiliere pentru
tineri.
Asigurarea bazei materiale
pentru practicarea activităţilor
sportive
Legea nr. 69/2000 a educaţiei fizice şi
sportului, cu modificările şi completările
ulterioare.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
228
Cultură
Protejarea monumentelor
istorice Legea nr. 422/2001 privind protejarea
monumentelor istorice, cu modificările şi
completările ulterioare.
Protejarea patrimoniului
cultural naţional mobil Legea nr.182/2000 privind protejarea
patrimoniului cultural naţional mobil, cu
modificările şi completările ulterioare.
Înfiinţarea şi funcţionarea
muzeelor şi colecţiilor publice Legea nr. 311/2003 a muzeelor şi a
colecţiilor publice, cu modificările şi
completările ulterioare.
Protejarea patrimoniului
arheologic
OG nr. 43/2000 privind protecţia
patrimoniului arheologic şi declararea unor
situri arheologice ca zone de interes naţional,
cu modificările şi completările ulterioare.
Mediu
Protecţia mediului OUG nr. 195/2005 privind protecţia
mediului, cu modificările şi completările
ulterioare.
Protecţia şi conservarea
resurselor de apă Legea nr. 107/1996 – legea apelor, cu
modificările şi completările ulterioare.
Administrare spaţii verzi Legea nr. 24/2007 privind reglementarea şi
administrarea spaţiilor verzi din intravilanul
localităţilor, cu modificările şi completările
ulterioare
Arii naturale protejate OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor
naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu
modificările şi completările ulterioare.
Sănătate
Sănătate publică Legea nr. 95/2006 privind reforma în
domeniul sănătăţii, cu modificările şi
completările ulterioare;
OUG nr. 162/2008 privind transferul
ansamblului de atribuţii şi competenţe
exercitate de Ministerul Sănătăţii către
autorităţile administraţiei publice locale,
cu modificările şi completările ulterioare.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
229
Administrarea unităţilor sanitare
publice OG nr. 70/2002 privind administrarea
unităţilor sanitare publice de interes judeţean
şi local, cu modificările şi completările
ulterioare.
Amenajarea teritoriului şi urbanism
Amenajarea teritoriului,
urbanism şi dezvoltare urbană
durabilă
Legea nr. 350/2001 privind amenajarea
teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi
completările ulterioare;
Legea nr. 363/2006 privind aprobarea
Planului de amenajare a teritoriului naţional -
Secţiunea I – Reţele de transport, cu
modificările şi completările ulterioare;
Legea nr. 171/1997 privind aprobarea
Planului de amenajare a teritoriului naţional –
Secţiunea a II-a – Apă, cu modificările şi
completările ulterioare;
Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului
de amenajare a teritoriului naţional –
Secţiunea a III-a – Zone protejate;
Legea nr. 575/2001 privind aprobarea
Planului de amenajare a teritoriului naţional –
Secţiunea a V-a – Zone de risc natural;
OUG nr. 142/2008 privind aprobarea
Planului de amenajare a teritoriului naţional –
Secţiunea a VIII-a – Zone cu resurse
turistice.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
230
Oportunităţi de finanţare europeană, naţională şi facilităţi locale
Fonduri europene
Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 privind Fondul Social European şi de
abrogare a Regulamentului (CE) nr.
1081/2006 al Consiliului;
Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 privind Fondul European de Dezvoltare
Regională şi dispoziţiile specifice
aplicabile obiectivului referitor la
investiţiile pentru creştere economică şi
locuri de muncă, şi de abrogare a
Regulamentului (CE) nr. 1080/2006;
Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 privind Fondul social european şi de
abrogare a Regulamentului (CE) nr.
1081/2006 al Consiliului;
Regulamentul (UE) nr. 1300/2013
privind Fondul de coeziune şi de abrogare
a Regulamentului (CE) nr. 1084/2006.
Fonduri naţionale
Sisteme de alimentare cu apă,
drumuri, unităţi de învăţământ
Cămine culturale, săli de sport,
bazine de înot
OUG nr. 28/2012 privind aprobarea
Programului naţional de dezvoltare locală,
cu modificările şi completările ulterioare;
OG nr. 25/2001 privind înfiinţarea
Companiei Naţionale de Investiţii
„C.N.I.” S.A., cu modificările şi
completările ulterioare;
OG nr. 40/2006 pentru aprobarea şi
finanţarea programelor multianuale
prioritare de mediu şi gospodărire a
apelor;
OG nr. 51/1998 privind îmbunătăţirea
sistemului de finanţare a programelor,
proiectelor şi acţiunilor culturale, cu
modificările şi completările ulterioare.
Facilităţi locale
scutiri de la plata impozitului pe
teren şi clădiri
Legea nr. 571/2003 – Codul fiscal, cu
modificările şi completările ulterioare;
Legea nr. 153/2011 privind măsuri de
creştere a calităţii arhitectural –
ambientale a clădirilor, cu modificările şi
completările ulterioare;
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
231
Direcţie/
Obiectiv
Măsură PROIECTE/MĂSURI
Responsabil
Parteneri/organizaţii
implicate
Surse de
finanţare
Oriz.
timp
1. DIRECŢIA DE DEZVOLTARE PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA MEDIULUI
Obiectivul 1.1.
Creşterea eficienţei
energetice în
mediul public şi
privat
Reabilitarea şi eficientizarea sistemului de iluminat public:
înlocuirea sistemelor de iluminat public cu incandescenţă cu
iluminat prin utilizarea unor lămpi cu eficienţă energetică
ridicată, durată mare de viaţă şi asigurarea confortului
corespunzător, inclusiv prin reabilitarea instalaţiilor
electrice – stâlpi, reţele, etc.
achiziţionarea/instalarea de sisteme de telegestiune a
iluminatului public;
extinderea/reîntregirea sistemului de iluminat public;
orice alte activităţi care conduc la îndeplinirea obiectivelor
proiectului.
UAT Râşnov
ZMB
FDEE Electrica
Distribuţie
POR 2014-2020
Buget de stat
Buget local
Creşterea eficienţei energetice în clădirile rezidenţiale (cartiere,
blocuri de locuinţe):
îmbunătăţirea izolaţiei termice şi hidroizolarea anvelopei
clădirii, şarpantelor şi învelitoarelor, inclusiv măsuri de
consolidare;
reabilitarea şi modernizarea instalaţiei de distribuţie a
agentului termic – încălzire şi apă caldă de consum, parte
comună a clădirii tip bloc de locuinţe, inclusiv montarea de
robinete cu cap termostatic etc.
modernizarea sistemului de încălzire: repararea/ înlocuirea
centralei termice de bloc/scară;
achiziţionarea şi instalarea unor sisteme alternative de
producere a energiei din surse regenerabile – panouri solare
termice, panouri solare electrice, pompe de căldura şi/sau
UAT Râşnov
ZMB
Asociaţiile de locatari
POR 2014-2020
Buget de stat
Buget local
Cofinanţare
privată
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
232
centrale termice pe biomasă etc.
înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent şi incandescent
din spaţiile comune cu corpuri de iluminat cu eficienţă
energetică ridicată şi durată mare de viaţă;
implementarea sistemelor de management al funcţionării
consumurilor energetice: achiziţionarea şi instalarea
sistemelor inteligente pentru promovarea şi gestionarea
energiei electrice;
orice alte activităţi care conduc la îndeplinirea obiectivelor
proiectului.
Creşterea eficienţei energetice a clădirilor publice – spitale, clădiri
de învăţământ, clădiri administrative, policlinici etc.
îmbunătăţirea izolaţiei termice a anvelopei clădirii,
şarpantelor şi învelitoarelor, inclusiv măsuri de consolidare
a acesteia;
reabilitarea şi modernizarea instalaţiilor pentru prepararea
şi transportul agentului termic, apei calde menajere şi ale
sistemelor de ventilare şi climatizare;
utilizarea surselor regenerabile de energie pentru asigurarea
necesarului de energie termică pentru încălzire şi
prepararea apei calde de consum;
implementarea sistemelor de management al funcţionării
consumurilor energetice: achiziţionarea şi instalarea
sistemelor inteligente pentru promovarea şi gestionarea
energiei electrice;
înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent şi incandescent
cu corpuri de iluminat cu eficienţă energetică ridicată şi
durată mare de viaţă;
orice alte activităţi care conduc la îndeplinirea obiectivelor
proiectului.
UAT Râşnov
Instituţii publice
POR 2014-2020
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
233
Creşterea eficienţei energetice a clădirilor din proprietatea
persoanelor juridice şi fizice prin achiziţionarea surselor de energie
regenerabilă.
Persoane fizice şi
juridice
Fondul pentru
Mediu (Casa
Verde)
Centrale de cogenerare pentru consum propriu. Societăţi comerciale
din sectorul industrial
PO
Infrastructură
Mare 2014-
2020
Obiectivul 1.2.
Protejarea şi
conservarea
mediului prin
măsuri de
amenajare a
teritoriului,
protejarea
biodiversităţii şi
reducerea poluării
Extinderea şi amenajarea spaţiilor verzi publice UAT Râşnov
ZMB
POR 2014-
2020/
Fondul pentru
mediu
Amenajarea zonei Valea Carbunarii UAT Râşnov
ZMB
POR 2014-
2020/
Fondul pentru
mediu
Extinderea şi amenajarea spaţiilor verzi proprietate privată. Persoane fizice şi
juridice Surse private
Lucrări de regularizare a cursurilor de apă şi de reducere a poluării. AN Apele Române
PO
Infrastructură
Mare 2014-
2020
Măsuri de protejare a biodiversităţii (ex: centre de vizitare, poteci
tematice, campanii de educaţie non-formală etc.).
Custozii ariilor
protejate
PO
Infrastructură
Mare 2014-
2020
Programe
private (MOL
România)
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
234
Granturi
Norvegiene
Campanii de educare pentru protecţia mediului.
ONG-uri
ADI-uri
UAT Râşnov/ Goscom
Fondul pentru
Mediu
Fonduri ONG
Continuarea măsurilor aferente sistemului judeţean pentru
managementul integrat al deşeurilor. ADI ISO Mediu
Fondul de
coeziune,
Buget de stat
Buget local
2. DIRECŢIA DE DEZVOLTARE ÎMBUNĂTĂŢIREA REŢELEI STRADALE ŞI TEHNICO-EDILITARE
Reabilitarea
siObiectivul 2.1
Dezvoltarea,
reabilitarea şi
modernizarea
infrastructurii de
transport public
Extinderea, reabilitarea şi modernizarea reţelei stradale prin
implementarea planului sustenabil de mobilitate urbană la nivelul
ZMB:
îmbunătăţirea staţiilor de transport public existente,
inclusiv realizarea de noi staţii şi terminale intermodale,
construirea/modernizarea/reabilitarea pistelor/traseelor
pentru biciclişti şi a infrastructurii tehnice aferente
(puncte de închiriere);
crearea de zone şi trasee pietonale;
construirea/modernizarea/reabilitarea infrastructurii
rutiere,
construirea unei variante ocolitoare, cu statut de stradă
urbană, pentru devierea tranzitului auto şi a traficului
greu;
mijloace de transport ecologice, perdele forestiere.
ZMB
UAT Râşnov
POR 2014-
2020
Reabilitarea şi modernizarea drumului de legătură dintre Râşnov şi
Buşteni, pe Valea Diham. ZMB
POR 2014-
2020
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
235
UAT Râşnov
Reabilitarea şi modernizarea drumului pentru trafic greu DN 73
spre Poiana Braşov (Pitesti-Campulung – Brasov)
CNADNR
ZMB
UAT Râşnov
Buget de stat
2014-2020
Reabilitarea şi modernizarea drumului de legătură Râşnov - Cabana
Trei Brazi. UAT Râşnov
POR 2014-
2020
Construcţia unei variante ocolitoare a oraşului Râşnov prin
Cheişoara, pentru trafic greu turistic. UAT Râşnov
POR 2014-
2020
Construirea infrastructurii de conectare la Autostrada Transilvania.
ZMB
UAT Râşnov
POR 2014-
2020
Reabilitarea şi modernizarea punctului de acces feroviar (gara). Ministerul
Transporturilor Buget de stat
Obiectivul 2.2.
Dezvoltarea,
reabilitarea şi
modernizarea reţelei
de apă-canal
Extinderea şi reabilitarea reţelei de alimentare cu apă.
UAT Râşnov/ Goscom
Fondul de
mediu
Programul
Naţional
Dezvoltare
Locală
Buget local
Extinderea şi reabilitarea reţelei de canalizare.
Extinderea şi reabilitarea canalelor pluviale.
Obiectivul 2.3.
Dezvoltarea altor
reţele tehnico-
Ajustarea capacităţii de alimentare cu energie termică la noile
cerinţe de consum. GDF Suez Fonduri private
Extinderea şi modernizarea reţelei de distribuţie a energiei electrice. Electrica SA Fonduri private
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
236
edilitare
3. DIRECŢIA DE DEZVOLTARE CREŞTEREA CALITĂŢII SERVICIILOR SOCIO-CULTURALE
Obiectivul 3.1.
Creşterea gradului de
acces al comunităţii la
viaţa culturală
Centrul Cultural Râşnov:
o restaurarea, consolidarea, protecţia şi conservarea;
o achiziţionarea de dotări interioare (instalaţii, echipamente
şi dotări pentru asigurarea condiţiilor de climatizare,
siguranţă la foc, antiefracţie);
o achiziţionarea de dotări pentru expunerea şi protecţia
patrimoniului cultural;
o restaurarea şi remodelarea plasticii faţadelor.
Reabilitarea şi dotarea altor obiective culturale.
UAT Râşnov
POR/
Programul
Naţional de
Dezvoltare
Locală
Încurajarea activităţilor de voluntariat cultural şi artistic în rândul
tinerilor şi copiilor în scopul punerii în valoare a obiectivelor
cultural-turistice:
o muzică, dans, scenete de teatru în incinta Cetăţii pentru
atragerea, informarea, dar şi orientarea turiştilor,
o evenimente cultural-artistice în aer liber în centrul istoric,
precum flash-moburi, lecţii de dans, demonstraţii sportive;
o ateliere de creaţie de suveniruri etc.
o organizarea evenimentelor de pe agenda cultural-sportivă
locală;
o activităţi de ghidare şi informare turistică etc.
UAT Râşnov
Instituţii de învăţământ
preuniversitar
Instituţii de cultuăa la
nivel local, judeţean
ONG-uri şi cluburi
locale
Fondul pentru
Cultură
Finanţări
pentru ONG-
uri în condiţiile
Legii 350/2005
(buget local)
Fonduri private
Sprijinirea asociaţiilor şi organizaţiilor locale în vederea
organizării unor evenimente cultural-educative pentru copii şi
tineri, ca de exemplu:
o pentru copii şi tineri, excursii/vizite educative periodice la
instituţiile şi obiectivele culturale locale sau din municipiul
Braşov;
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
237
o promovarea unor proiecte în domeniile: arte muzeale şi
cultură scrisă, arte vizuale, arta spectacolului, patrimoniu
cultural mobil şi imobil.
Stimularea participării persoanelor mature la viaţa culturală:
o acordarea unor abonamente cu preţ redus pentru vizionarea
producţiilor artistice la cinematograful din localitate;
o înfiinţarea unui club destinat persoanelor peste 50 de ani,
unde acestea să poată lua parte la diverse activităţi: cursuri
de iniţiere pe calculator şi pentru social media, cursuri de
artă fotografică, cursuri de dans medieval, schimb de
experienţe gastronomice etc.
Obiectivul 3.2.
Creşterea calităţii
procesului de
învăţământ
Înfiinţarea şi dotarea căminului Liceului Tehnologic Râşnov
(Reabilitarea/modernizarea/extinderea/echiparea infrastructurii
şcolilor profesionale şi tehnice/liceelor tehnologice).
- Construire si dotarea unei cantine
- Construirea si dotarea unui camin UAT Râşnov
Instituţii de învăţământ
POR 2014-
2020
Dotarea Liceului Tehnologic Râşnov cu echipamente şi instalaţii la
standarde europene
Construcţia/reabilitarea/modernizarea/extinderea/echiparea
infrastructurii educaţionale pentru învăţământul general obligatoriu
(Şcoala nr. 1, Şcoala nr. 3)
Extinderea, dotarea şi reabilitarea Grădiniţei nr. 3
(Reabilitarea/modernizarea/extinderea/echiparea infrastructurii
educaţionale preşcolare).
Construirea şi dotarea unei creşe.
Înfiinţarea unui centru de consiliere, informare, orientare şcolară
pentru elevi şi părinţi.
UAT Râşnov
Instituţii de învăţământ
ISJ Braşov
PO Capital
Uman 2014-
2020
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
238
ONG-uri
Participarea instituţiilor locale de învăţământ la proiecte europene:
o educarea pentru şi prevenirea abandonului şcolar
timpuriu;
o promovarea accesului la învăţământul preşcolar, primar şi
secundar de calitate;
o îmbunătăţirea calităţii şi a eficienţei învăţământului terţiar
şi a accesului la acesta;
o mobilităţi de învăţare pentru profesori, formatori, studenţi,
elevi din şcoli vocaţionale, tineri, voluntari, lucrători de
tineret.
UAT Râşnov
Instituţii de învăţământ
ONG-uri
PO Capital
Uman 2014-
2020
Comenius
Tineret în
Acţiune
Realizarea unui parteneriat între instituţiile locale de învăţământ,
Universitatea din Braşov şi Inspectoratul Şcolar Judeţean pentru
atragerea de noi cadre didactice, inclusiv specializate în limba
germană, şi atragerea unor finanţări nerambursabile.
UAT Râşnov
Instituţii de învăţământ
Universitatea
Transilvania
ISJ Braşov
PO Capital
Uman 2014-
2020
Comenius
Tineret în
Acţiune
Organizarea unei campanii de informare şi conştientizare a
elevilor, tinerilor şi familiilor acestora cu privire la meseriile
cerute pe piaţa muncii şi la importanţa obţinerii unei calificări în
aceste domenii.
UAT Râşnov
Instituţii de învăţământ
ONG-uri
Asociaţii patronale
Agenţi economici
PO Capital
Uman 2014-
2020
Fonduri private
Obiectivul 3.3.
Creşterea calităţii
Îmbunătăţirea situaţiei comunităţii de romi prin măsuri de
dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunităţii: UAT Râşnov
POR + PO
Capital Uman
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
239
serviciilor sociale o formarea grupului de dezvoltare locală – GAL;
o elaborarea strategiei integrate de dezvoltare şi a
pachetului de proiecte (ex: investiţii în locuinţe şi
infrastructură, inclusiv componente ce vizează locurile de
muncă, educaţia copiilor şi a adulţilor, servicii de
salubritate, cursuri de educaţie parentală, planificare
familială, hrană caldă pentru copii, dezvoltarea abilităţilor
de viaţă, combaterea discriminării şi autonomizarea
comunităţii, dar şi orice alte activităţi sociale, medicale
sau culturale necesare persoanelor din comunitate)
GAL (reprezentanţi ai
autorităţii publice
locale, ai instituţiilor,
ai mediului de afaceri
local, ai societăţii
civile, ai zonei urbane
marginalizate selectate
pentru intervenţie)
2014-2020
Înfiinţarea unui centru de informare, consiliere, orientare pentru
tineri şi persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, prin care să
se dezvolte proiecte pentru:
o furnizarea de servicii personalizate pentru identificarea
celor mai bune opţiuni de sprijin al tinerilor – educaţie,
formare sau ocupare – sau o combinaţie a celor trei
factori;
o îmbunătăţirea participării pe piaţa muncii pentru
persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă;
o furnizarea de programe profesionale în domenii cerute pe
piaţa locală de muncă;
o evaluare şi certificare pentru recunoaşterea competenţelor
dobândite în context informal şi non- formal:
o stimulente financiare pentru angajatori, pentru a crea
locuri de muncă pentru tineri, inclusiv pentru a crea
scheme de ucenicie şi stagii.
Furnizori de formare
profesională, publici
sau privaţi
ONG-uri
UAT Râşnov
PO Capital
Uman 2014-
2020
Înfiinţarea unor structuri de economie socială pentru persoane
expuse riscului de sărăcie şi excluziune socială.
Furnizori de formare
profesională, publici
sau privaţi
PO Capital
Uman 2014-
2020
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
240
UAT Râşnov
Construirea locuinţelor sociale şi pentru tineri. UAT Râşnov Program ANL
Introducerea sistemului de supraveghere video în oraşul Râşnov
Măsuri de îmbunătăţire a situaţiei persoanelor vârstnice:
o înfiinţarea unui centru pentru asistenţă socială acordată
persoanelor în vârstă;
o dezvoltarea serviciilor de îngrijire la domiciliu pentru
persoane vârstnice;
o servicii medicale şi de recuperare şi servicii sociale pentru
vârstnici imobilizaţi ori greu deplasabili, afectaţi de boală,
sărăcie şi excluziune socială, neglijaţi, părăsiţi sau fără
famili;e
o apartamente de tip familial/locuinţe sociale/locuinţe
protejate pentru persoane vârstnice;
UAT Râşnov
ONG-uri
POR
PO Capital
Uman
2014-2020
Reabilitarea/modernizarea/extinderea/dotarea infrastructurii de
servicii medicale (ambulatoriu, unitate de primiri urgenţe),
UAT Râşnov
Policlinica Râşnov
POR 2014-
2020
Dotarea, echiparea, modernizarea serviciilor de intervenţii în
situaţii de urgenţă. Autorităţi centrale
PO
Infrastructură
Mare
4. DIRECŢIA DE DEZVOLTARE DEZVOLTAREA ŞI DIVERSIFICAREA ECONOMIEI LOCALE
Obiectivul 4.1.
Asigurarea condiţiilor
de desfăşurare şi
diversificare a
activităţilor
economice locale
Reducerea taxelor şi impozitelor prin intermediul schemelor de
minimis. UAT Râşnov Buget local
Conectarea la utilităţi a unor terenuri destinate afacerilor. UAT Râşnov
Operatorii de utilităţi
Fonduri private
Întâlniri şi dezbateri periodice cu reprezentanţii mediului de
afaceri. Buget local
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
241
Organizarea unor evenimente de tip Forum economic pentru
promovarea potenţialului economic al oraşului.
UAT Râşnov
Asociaţii patronale
Camera de Comerţ şi
Industrie
Reprezentanţi ai
mediului de afaceri
Fonduri private
Crearea unui portal web APL – mediul de afaceri, care să
promoveze potenţialul economic al municipiului şi să faciliteze
contactele şi schimburile economice, crearea de noi afaceri.
Crearea unei facilităţi online pentru integrarea pe piaţa muncii a
tinerilor şi persoanelor în căutarea unui loc de muncă: bursă locală
a locurilor de muncă.
PO Capital
Uman 2014-
2020
Parteneriate cu alte organizaţii din mediul public şi privat în scopul
atragerii de finanţări pentru încurajarea şi sprijinirea
antreprenoriatului. PO Capital
Uman 2014-
2020
Formarea de clustere şi parteneriate cu mediul academic şi de
cercetare şi mediul privat, aderarea la incubatoare ştiinţifice şi
tehnologice, reţele şi zone de dezvoltare, în vederea introducerii
inovării în activităţile economice.
UAT Râşnov
Reprezentanţi ai
mediului de afaceri, ai
organizaţiilor de CD
PO
Competitivitate
2014-2020
Obiectivul 4.2.
Dezvoltarea
capitalului uman
Încurajarea parteneriatelor între furnizorii de formare profesională
şi mediul privat pentru implementarea unor proiecte care să
urmărească:
o programe de formare profesională;
o stimularea participării angajatorilor la formarea
profesională a angajaţilor;
o adaptarea la schimbare a lucrătorilor întreprinderilor şi a
antreprenorilor;
o consiliere şi formare în domeniul antreprenoriatului.
Asociaţii patronale
Camera de Comerţ şi
Industrie
Reprezentanţi ai
mediului de afaceri
Furnizori de formare
profesională
PO Capital
Uman 2014-
2020
Obiectivul 4.3.
Dezvoltarea şi
Organizarea de sesiuni/campanii de informare cu privire la
oportunităţile pentru toate aspectele legate de domeniul agricol.
Proprietari de
exploataţii
PNDR 2014-
2020
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
242
modernizarea
agriculturii
Sprijin pentru formarea profesională şi dobândirea de competenţe,
activităţi demonstrative şi de informare, servicii de consiliere. Furnizori de formare
Asociaţii de
producători
Încurajarea investiţiilor în modernizarea exploataţiilor agricole.
Încurajarea agriculturii ecologice.
Investiţii în dezvoltarea zonelor forestiere şi ameliorarea
viabilităţii pădurilor.
5. DIRECŢIA DE DEZVOLTARE CREȘTEREA CAPACITĂŢII ADMINISTRATIVE
Obiectivul 5.1.
Consolidarea
capacităţii autorităţii
publice locale pentru
promovarea şi
susţinerea dezvoltării
la nivel local
* Clarificarea alocării competenţelor la nivelul UAT;
* Măsuri de reducere a decalajului de capacitate administrativă dintre
palierele administrative, precum şi faţă de UAT-uri aparţinând
aceluiaşi palier administrativ;
* Dezvoltarea unui mecanism de monitorizare a competenţelor
descentralizate, precum şi de evaluare a efectelor şi impactului
descentralizării;
* Dezvoltarea unui mecanism de eficientizare a procesului de atestare
a domeniului public al unităţilor administrativ-teritoriale; *
Dezvoltarea de mecanisme de eficientizare a cheltuielilor şi de
stimulare a colectării taxelor şi impozitelor locale (mecanisme
eficiente de gestiune a execuţiei bugetare etc.);
* Dezvoltarea şi implementarea unor sisteme şi instrumente de
management pentru creşterea performanţei instituţiei (managementul
calităţii, management bazat pe performanţă, management prin
obiective, bugetare pe programe, managementul riscului);
* Identificarea, dezvoltarea şi implementarea de mecanisme de
îmbunătăţire a corelării planificării strategice cu resursele financiare;
* Crearea de mecanisme de coordonare şi colaborare între actorii
relevanţi pe domenii specifice de competenţă/activitate (inclusiv
soluţii IT);
* Îmbunătăţirea comunicării inter şi intra-instituţionale privind
reforma administraţiei publice;
* Colaborarea cu mediul academic şi de cercetare pentru identificarea
UAT Râşnov
PO Capacitate
Administrativă
2014-2020
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
243
şi implementarea de concepte şi metode inovative în domeniul
administraţiei publice;
* Promovarea şi încurajarea schimbului de experienţă/networking-
ului cu instituţii/organisme ale administraţiilor publice naţionale şi
europene/internaţionale.
Obiectivul 5.2.
Îmbunătăţirea
managementului
resurselor umane în
cadrul UAT Râşnov
* Îmbunătăţirea performanţei instituţionale – creşterea gradului de
profesionalizare prin:
metode inovative de asigurare a managementului resurselor
umane;
standarde ocupaţionale/cadre de competenţă (ex. clarificarea
atribuţiilor şi responsabilităţilor pe fiecare funcţie/grad
profesional) pentru dezvoltarea unui management previzional al
competenţelor, cu instrumente şi indicatori de evaluare a
performanţelor pe baza noilor competenţe.
revizuirea politicilor motivaţionale, în perspectiva
oportunităţii de carieră;
profesionalizarea personalului prin încurajarea dialogului
social şi promovarea condiţiilor de muncă conform principiilor
europene în domeniu.
* Dezvoltarea de strategii privind managementul resurselor umane.
* Adaptarea şi dezvoltarea competenţelor compartimentelor de
resurse umane.
* Asigurarea managementului resurselor umane în administraţia
publică prin utilizarea TIC.
* Promovarea bunelor practici în administraţia publică şi încurajarea
schimbului de experienţă, a networking-ului cu privire la
managementul resurselor umane.
UAT Râşnov
PO Capacitate
Administrativă
2014-2020
Obiectivul 5.3.
Creşterea calităţii şi
accesibilităţii
serviciilor publice
oferite de către UAT
* Revizuirea proceselor şi a procedurilor interne de lucru utilizate
pentru reducerea timpilor de furnizare a serviciilor publice;
* Consolidarea serviciilor publice care pot fi furnizate într-un mod
integrat, fie la nivel de domeniu/sector, inclusiv servicii oferite pe
paliere administrative diferite, fie la nivelul palierului administrativ;
* Colaborarea cu alte UAT-uri pentru furnizarea de servicii publice
UAT Râşnov
PO Capacitate
Administrativă
2014-2020
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
244
Râşnov mai eficiente;
* Dezvoltarea, actualizarea, monitorizarea şi evaluarea standardelor
de cost şi de calitate pentru serviciile publice;
* Dezvoltarea şi implementarea unei metodologii-cadru pentru
monitorizarea şi evaluarea integrată a performanţei în furnizarea
serviciilor publice;
* Dezvoltarea şi promovarea implementării sistemelor de ghişeu unic
(one-stop-shop);
* Dezvoltarea, introducerea şi sprijinul pentru utilizarea
instrumentelor TIC (sisteme IT – dezvoltarea de software şi baze de
date);
* Măsuri de cooperare cu instituţii şi autorităţi publice din alte state
membre UE, inclusiv stagii de pregătire pentru resursele umane din
entităţile publice, în vederea îmbunătăţirii calităţii serviciilor publice
furnizate;
* Îmbunătăţirea comunicării inter şi intra-instituţionale cu privire la
gestionarea serviciilor publice.
Obiectivul 5.4
Creşterea
transparenţei,
integrităţii şi
responsabilităţii la
nivelul UAT Râşnov
* Creşterea transparenţei privind atât obligaţiile şi drepturile
instituţiei publice, cât şi drepturile şi obligaţiile beneficiarilor privind
serviciile publice (ex. dezvoltarea de carte ale diverselor servicii
publice, ghiduri pentru beneficiarii serviciilor publice);
* Sprijinirea consolidării integrităţii în administraţia publică locală
prin analize bazate pe risc şi programe de prevenire adaptate;
* Dezvoltarea şi implementarea de măsuri privind reducerea
fenomenului corupţiei (ex. organizarea de campanii de educaţie
publică, realizarea de sondaje privind percepţia publică în materie de
corupţie, analize, studii etc.);
* Dezvoltarea de competenţe pentru integrarea principiilor şi
standardelor etice în cultura organizaţională (consilieri de etică,
demnitari, aleşi, personal cu funcţii de conducere, personal de
execuţie etc.);
* Creşterea nivelului educaţiei anticorupţie pentru angajaţii UAT.
UAT Râşnov
PO Capacitate
Administrativă
2014-2020
Obiectivul 5.5. * Asigurarea unui cadru stimulativ pentru dezvoltarea mediului UAT Râşnov PO Capacitate
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
245
Reducerea poverii
administrative pentru
mediul de afaceri şi
cetăţenii din oraşul
Râşnov
economic privat şi public, prin simplificarea sistemului de impozite şi
taxe şi promovarea unor măsuri de consolidare a transparenţei,
stabilităţii şi predictibilităţii;
* Schimbul de experienţă şi de know-how în ceea ce priveşte
reducerea poverii administrative pentru mediul de afaceri şi pentru
cetăţeni;
* Dezvoltare şi sprijin pentru utilizarea sistemelor TIC (ex. e-
aplicaţii).
Administrativă
2014-2020
6. DIRECŢIA DE DEZVOLTARE DEZVOLTAREA TURISMULUI
Obiectivul 6.1.
Dezvoltarea şi
diversificarea
serviciilor de turism
de bază
Cetatea Râşnov:
o restaurarea, consolidarea, protecţia şi conservarea;
o achiziţionarea de dotări interioare (instalaţii, echipamente
şi dotări pentru asigurarea condiţiilor de climatizare,
siguranţă la foc, antiefracţie);
o achiziţionarea de dotări pentru expunerea şi protecţia
patrimoniului cultural;
o înlocuirea/modernizarea şi dotarea trenuleţului de acces în
cetate.
UAT Râşnov POR 2014-
2020
„Cetatea Ţărănească Râşnov, Cetatea de altă dată” – parc tematic
în vecinătatea obiectivului istoric. UAT Râşnov
POR 2014-
2020
Sit Cumidava – Râşnov
o restaurarea, consolidarea, protecţia şi conservarea;
o achiziţionarea de dotări interioare (instalaţii, echipamente
şi dotări pentru asigurarea condiţiilor de climatizare,
siguranţă la foc, antiefracţie);
o achiziţionarea de dotări pentru expunerea şi protecţia
patrimoniului cultural.
Restaurarea, consolidarea, protecţia şi conservarea monumentelor
istorice. UAT Râşnov
POR 2014-
2020
Construirea unei parcări multietajate în vecinătatea Cetăţii şi a UAT Râşnov POR 2014-
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
246
Peşterii Valea Cetăţii. 2020
Construirea unei tribune pentru spectatorii evenimentelor sportive. UAT Râşnov
POR 2014-
2020
Amenajarea obiectivelor turistice naturale de utilitate publică,
precum şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe de
utilitate publică.
UAT Râşnov POR 2014-
2020
Diversificarea agendei de evenimente prin organizarea unor
activităţi de anvergură internaţională.
ONG-uri
Firme private
UAT Râşnov
Fondul pentru
Cultură
Fonduri private
Organizarea unor tabere internaţionale de copii, tineri, artişti. ONG-uri
Firme private
Fondul pentru
Cultură
Fonduri private
Dezvoltarea infrastructurii conexe şi a serviciilor disponibile în
cadrul Complexului Olimpic:
o Hotel 4 stele;
o Bază de tratament, refacere şi relaxare pentru sportivi;
o Piscină, biliard, bar;
o Sală de forţă;
o Vilă/locuinţă de protocol;
o Restaurant specializat în preparate cu specific naţional
divers, adapate necesităţilor nutriţionale ale sportivilor;
o Centru de conferinţe, sală de protocol etc.
o Dotări: internet prin cablu şi wireless, aparatură modernă
pentru traducere simultană, retroproiectoare, ecrane
mobile, aparatură audio-video.
Administratorul
infrastructurii
Fonduri private
PPP
Înfiinţarea unui muzeu al sporturilor de iarnă, conex Complexului
Olimpic. UAT Râşnov
POR 2014-
2020
Dezvoltarea oportunităţilor destinate instruirii copiilor, dar şi
adulţilor, în domeniile biatlon, schi fond, schi sărituri. CSS Dinamo
Buget local
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
247
Alte cluburi, asociaţii
pentru copii şi tineret
Fonduri private
Dezvoltarea facilităţilor şi serviciilor destinate vânătorii sportive. UAT Râşnov
Ocolul Silvic
Buget local
Fonduri private
Dezvoltarea activităţii de safari fotografic:
o Construirea/modernizarea punctelor (foişoarelor) de
observare/filmare/fotografiere;
o Organizarea unor cursuri de fotografie de natură.
UAT Râşnov
Ocolul Silvic
POR 2014-2020
Fonduri private
Marcarea traseelor montane. UAT Râşnov POR 2014-2020
Construirea de piste pentru cicloturism. UAT Râşnov POR 2014-2020
Amenajarea refugiilor montane. UAT Râşnov POR 2014-2020
Amenajarea posturilor Salvamont. inclusiv construirea de noi
posturi. UAT Râşnov POR 2014-2020
Extinderea şi dezvoltarea capacităţilor aferente turismului de
afaceri: unităţi de cazare dotate cu facilităţi adecvate.
Proprietarii de unităţi
Fonduri private
POR 2014-
2020
Creşterea capacităţii de cazare cu clasificare turistică superioară şi
dezvoltarea unor unităţi de cazare care oferă servicii integrate
(relaxare, alimentaţie).
Dezvoltarea şi diversificarea serviciilor de alimentaţie publică.
Extinderea şi dezvoltarea infrastructurii de agrement.
Crearea unui institut/şcoală locală de turism al pensiunilor:
o Atragerea expertizei străine;
o Formarea personalului propriu;
o Conceperea unor programe de educaţie şi formare;
o Formarea bazei materiale;
o Informarea şi conştientizarea proprietarilor de pensiuni,
case de vacanţă, cabane;
o Organizarea unei burse a locurilor de muncă în turismul
UAT Râşnov
PO Capital
Uman 2014-
2020
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
248
pensiunilor.
Dezvoltarea serviciilor de transport turistic:
o Introducerea utilizării unui autobuz turistic;
o Modernizarea căilor ferate cu ecartament îngust pentru
transport feroviar de interes turistic.
UAT Râşnov POR 2014-2020
Obiectivul 6.2.
Dezvoltarea
serviciilor
complementare şi de
pregătire a
consumului turistic
Dezvoltarea activităţii centrelor de informare turistică:
o Multiplicarea şi diversificarea instrumentelor de informare
(pliante, afişe, albume, hărţi etc.), precum şi asigurarea
traducerii acestora în mai multe limbi de circulaţie
internaţională;
o Dotarea cu mijloace şi echipamente noi;
o Formarea şi perfecţionarea resurselor umane angajate.
UAT Râşnov
Centrele de informare
turistică, respectiv
UNESCO
POR 2014-
2020
PO Capacitate
Administrativă
2014-2020
Creşterea calităţii, a numărului şi a tipurilor de instrumente de
semnalizare turistică stradală şi a obiectivelor turistice. UAT Râşnov POR 2014-2020
Crearea unei aplicaţii pentru telefonia mobilă (obiective, agenda
cultural-sportivă, trasee, hartă, GPS etc.). UAT Râşnov Buget local
Crearea unei agende digitale a evenimentelor cultural-sportive
printr-un sistem de info-deskuri amplasate în diverse puncte din
oraş, dar şi din ţară. UAT Râşnov
PO Capacitate
Administrativă
POR 2014-2020
Dezvoltarea activităţii de informare prin intermediul paginilor
web:
o Crearea unei pagini web a Complexului Olimpic;
o Îmbunătăţirea continuă a calităţii, graficii şi accesibilităţii
informaţiei pe site-urile web existente.
UAT Râşnov
PO Capacitate
Administrativă
POR 2014-2020
Buget local
Participarea la târguri şi expoziţii de turism, alte evenimente.
UAT Râşnov
POR 2014-
2020
Buget local
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
249
Promovarea staţiunii prin intermediul unor personalităţi cultural-
artistice. UAT Râşnov
Proprietari
unitatituristice
Fonduri
private/
sponsorizări
proprietari
unităţi
Utilizarea/acceptarea voucherelor de vacanţă eliberate de ANAT
cf. Legii 94/2014, inclusiv campanie de informare a proprietarilor
de pensiuni. UAT Râşnov
Proprietari unităţi
turistice
Fonduri
private/
sponsorizări
proprietari
unitati,
Buget de stat
Utilizarea pieţei de reduceri colective online pentru promovarea
serviciilor turistice. UAT Râşnov
Proprietari unităţi
turistice
Agenţii turism,
promotori
Fonduri
private/
sponsorizări
proprietari
unităţi
Conceperea şi utilizarea cardului de staţiune.
Introducerea facilităţilor online de rezervare servicii cazare şi de
achiziţie de bilete, inclusiv în format adaptabil telefoniei mobile.
Promovarea în timpul evenimentelor speciale (de exemplu
evenimente sportive internaţionale) a unor pachete integrate de
servicii turistice.
Angajarea unui promotor local (agent marketing). UAT Râşnov Buget local
Dezvoltarea şi diversificarea producţiei de suveniruri. UAT Râşnov
Fondul pentru
Cultură
Campanie de publicitate axată pe pachete de vacanţă pentru
turiştii străini, focusată pe două elemente: Cetatea Râşnov
(grupuri consumatoare de servicii culturale/schimburi
culturale/tabere) şi Complexul Olimpic (persoane active, sportivi,
tineret, iubitori ai sporturilor montane); subcontractarea expertizei
în servicii de publicitate.
UAT Râşnov
Agenţii turism
Buget local
Fondul pentru
Cultură
Campanie de publicitate naţională bazată pe avantajele
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
250
concurenţiale ale staţiunii (ex. raport preţ/calitate: Râşnov, cea
mai accesibilă destinaţie).
Obiectivul 6.3.
Orientarea către
categorii de turişti
disponibili pentru
vizite în timpul
săptămânii şi
extrasezon
Campanie de promovare pentru atragerea categoriei de turişti
„pensionari din străinătate” pentru participarea la circuite culturale
în Râşnov şi împrejurimi. UAT Râşnov
Agenţii turism
Buget local
Fondul pentru
Cultură
ESTIMARE FINANCIARĂ A DOCUMENTAŢIILOR TEHNICO-ECONOMICE NECESARE IMPLEMENTĂRII PROIECTELOR
„HARD” PREVĂZUTE ÎN CADRUL PLANULUI DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV 2014-2020
Direcţie/Obiectiv/
Măsură
Proiecte/măsuri Responsabil
Parteneri/organizaţii
implicate
Valoarea estimată a
documentaţiei tehnico-
economice/ per proiect
aferent SF/ DALI+PT
(euro fără T.V.A)
Valoarea estimată a
documentaţiei tehnico-
economice/ per proiect
aferent SF/ DALI
(euro fără T.V.A)
1. DIRECŢIA DE DEZVOLTARE PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA MEDIULUI
Obiectivul 1.1. Cre şterea
eficienţei energetice în
mediul public şi privat
Reabilitarea şi eficientizarea sistemului de iluminat
public
UAT Râşnov; ZMB;
FDEE Electrica
Distribuţie
50.000,00 20.000,00
Creşterea eficienţei energetice în clădirile
rezidenţiale (cartiere, blocuri de locuinţe)
UAT Râşnov; ZMB;
Asociaţiile de locatari
50.000,00 20.000,00
Creşterea eficienţei energetice a clădirilor publice
(spitale, clădiri de învăţământ, clădiri administrative,
policlinici etc.)
UAT Râşnov;
Instituţii publice
50.000,00 20.000,00
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
251
Direcţie/Obiectiv/
Măsură
Proiecte/măsuri Responsabil
Parteneri/organizaţii
implicate
Valoarea estimată a
documentaţiei tehnico-
economice/ per proiect
aferent SF/ DALI+PT
(euro fără T.V.A)
Valoarea estimată a
documentaţiei tehnico-
economice/ per proiect
aferent SF/ DALI
(euro fără T.V.A)
Obiectivul 1.2. Protejarea
şi conservarea mediului
prin măsuri de amenajare
a teritoriului, protejarea
biodiversităţii şi reducerea
poluării
Extinderea şi amenajarea spaţiilor verzi publice UAT Râşnov; ZMB 30.000,00 20.000,00
Subtotal Direcţia de dezvoltare 1 180.000,00 80.000,00
2. DIRECŢIA DE DEZVOLTARE ÎMBUNĂTĂŢIREA REŢELEI STRADALE ŞI TEHNICO-EDILITARE
Obiectivul 2.1
Dezvoltarea, reabilitarea
şi modernizarea
infrastructurii de
transport public
Extinderea, reabilitarea şi modernizarea reţelei
stradale prin implementarea planului sustenabil de
mobilitate urbană la nivelul ZMB
ZMB; UAT Râşnov 60.000,00 30.000,00
Reabilitarea şi modernizarea drumului de legătură
dintre Râşnov şi Buşteni, pe Valea Diham
ZMB; UAT Râşnov 60.000,00 30.000,00
Reabilitarea şi modernizarea drumului de legătură
Râşnov-Cabana Trei Brazi
UAT Râşnov 60.000,00 30.000,00
Construcţia unei variante ocolitoare a oraşului, prin
Cheişoara, pentru trafic greu turistic
UAT Râşnov 60.000,00 30.000,00
Construirea infrastructurii de conectare la Autostrada
Transilvania
ZMB; UAT Râşnov 60.000,00 30.000,00
Obiectivul 2.2.
Dezvoltarea, reabilitarea
şi modernizarea reţelei de
apă-canal
Extinderea şi reabilitarea reţelei de alimentare cu
apă
UAT Râşnov/ Goscom 60.000,00 30.000,00
Extinderea şi reabilitarea reţelei de canalizare UAT Râşnov/ Goscom 60.000,00 30.000,00
Extinderea şi reabilitarea canalelor pluviale UAT Râşnov/ Goscom 60.000,00 30.000,00
Subtotal Direcţia de dezvoltare 2 480.000,00 240.000,00
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
252
Direcţie/Obiectiv/
Măsură
Proiecte/măsuri Responsabil
Parteneri/organizaţii
implicate
Valoarea estimată a
documentaţiei tehnico-
economice/ per proiect
aferent SF/ DALI+PT
(euro fără T.V.A)
Valoarea estimată a
documentaţiei tehnico-
economice/ per proiect
aferent SF/ DALI
(euro fără T.V.A)
3. DIRECŢIA DE DEZVOLTARE CREŞTEREA CALITĂŢII SERVICIILOR SOCIO-CULTURALE
Obiectivul 3.1 Creşterea
gradului de acces al
comunităţii la viaţa
culturală
Centrul Cultural Râşnov o Restaurarea, consolidarea, protecţia şi conservarea;
o Achiziţionarea de dotări interioare (instalaţii,
echipamente şi dotări pentru asigurarea condiţiilor de
climatizare, siguranţă la foc, antiefracţie);
o Achiziţionarea de dotări pentru expunerea şi
protecţia patrimoniului cultural;
o Restaurarea şi remodelarea plasticii faţadelor;
Reabilitarea şi dotarea altor obiective culturale
UAT Râşnov 60.000,00 30.000,00
Obiectivul 3.2. Creşterea
calităţii procesului de
învăţământ
Înfiinţarea şi dotarea căminului Liceului Tehnologic
Râşnov(reabilitarea/ modernizarea/extinderea/
echiparea infrastructurii şcolilor profesionale şi
tehnice/liceelor tehnologice)
UAT Râşnov; Instituţii
de învăţământ
60.000,00 30.000,00
Construcţia/reabilitarea/modernizarea/extinderea/
echiparea infrastructurii educaţionale pentru
învăţământul general obligatoriu (Şcoala nr. 1,
Şcoala nr. 3)
UAT Râşnov; Instituţii
de învăţământ
60.000,00 30.000,00
Extinderea, dotarea şi reabilitarea Grădiniţei nr. 3
(reabilitarea/modernizarea/extinderea/echiparea
infrastructurii educaţionale preşşcolare)
UAT Râşnov; Instituţii
de învăţământ
60.000,00 30.000,00
Construirea şi dotarea unei creş.e UAT Râşnov; Instituţii
de învăţământ
60.000,00 30.000,00
Obiectivul 3.3 Creşterea
calităţii serviciilor sociale
Construirea locuinţelor sociale şi pentru tineri UAT Râşnov 60.000,00 30.000,00
Reabilitarea/modernizarea/extinderea/dotarea
infrastructurii de servicii medicale (ambulatoriu,
unitate de primiri urgenţe)
UAT Râşnov;
Policlinica Râşnov
60.000,00 30.000,00
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
253
Direcţie/Obiectiv/
Măsură
Proiecte/măsuri Responsabil
Parteneri/organizaţii
implicate
Valoarea estimată a
documentaţiei tehnico-
economice/ per proiect
aferent SF/ DALI+PT
(euro fără T.V.A)
Valoarea estimată a
documentaţiei tehnico-
economice/ per proiect
aferent SF/ DALI
(euro fără T.V.A)
Subtotal Direcţia de dezvoltare 3 420.000,00 210.000,00
6. DIRECŢIA DE DEZVOLTARE DEZVOLTAREA TURISMULUI
6.1 Dezvoltarea şi
diversificarea serviciilor de
turism de bază
Cetatea Râşnov: o Restaurarea, consolidarea, protecţia şi conservarea;
o Achiziţionarea de dotări interioare;
o Achiziţionarea de dotări pentru expunerea şi
protecţia patrimoniului cultural;
o Înlocuirea/modernizarea şi dotarea trenuleţului de
acces în cetate
UAT Râşnov 60.000,00 30.000,00
„Cetatea Ţărănească Râşnov, Cetatea de altă dată” –
parc tematic în vecinatatea obiectivului istoric
UAT Râşnov 60.000,00 30.000,00
Sit Cumidava – Râşnov
o Restaurarea, consolidarea, protecţia şi conservarea;
o Achiziţionarea de dotări interioare (instalaţii,
echipamente şi dotări pentru asigurarea condiţiilor de
climatizare, siguranţă la foc, antiefracţie);
o Achiziţionarea de dotări pentru expunerea şi
protecţia patrimoniului cultural
UAT Râşnov 60.000,00 30.000,00
Restaurarea, consolidarea, protecţia şi conservarea
monumentelor istorice
UAT Râşnov 60.000,00 30.000,00
Construirea unei parcări multietajate în vecinătatea
Cetăţii şi a Peşterii Valea Cetăţii
UAT Râşnov 50.000,00 20.000,00
Construirea unei tribune pentru spectatorii
evenimentelor sportive
UAT Râşnov 50.000,00 20.000,00
Amenajarea obiectivelor turistice naturale de utilitate
publică, precum şi crearea/modernizarea
UAT Râşnov 60.000,00 30.000,00
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
254
Direcţie/Obiectiv/
Măsură
Proiecte/măsuri Responsabil
Parteneri/organizaţii
implicate
Valoarea estimată a
documentaţiei tehnico-
economice/ per proiect
aferent SF/ DALI+PT
(euro fără T.V.A)
Valoarea estimată a
documentaţiei tehnico-
economice/ per proiect
aferent SF/ DALI
(euro fără T.V.A)
infrastructurilor conexe de utilitate publică
Înfiinţarea unui muzeu al sporturilor de iarna, conex
Complexului Olimpic
UAT Râşnov 50.000,00 20.000,00
Dezvoltarea activităţii de safari fotografic:
o Construirea/modernizarea punctelor (foişoarelor)
de observare/filmare/fotografiere;
o Organizarea unor cursuri de fotografie de natură.
UAT Râşnov 40.000,00 15.000,00
Construirea de piste pentru cicloturism UAT Râşnov 40.000,00 15.000,00
Amenajarea refugiilor montane UAT Râşnov 40.000,00 15.000,00
Amenajarea posturilor Salvamont, inclusiv
construirea de noi posturi
UAT Râşnov 40.000,00 15.000,00
Dezvoltarea serviciilor de transport turistic
o Introducerea utilizării unui autobuz turistic;
o Modernizarea căilor ferate cu ecartament îngust
pentru transport feroviar de interes turistic.
UAT Râşnov 40.000,00 15.000,00
Subtotal Direcţia de dezvoltare 6 650.000,00 285.000,00
TOTAL COSTURI DOCUMENTAŢII TEHNICO-ECONOMICE PENTRU PERIOADA 2014-2020 1.550.000,00 735.000,00
Menţiuni:
- Estimarea costurilor aferente documentaţiilor tehnico-economice s-a realizat având ca punct de referinţă costuri similare
înregistrate pe piaţă în perioada 2013-2014;
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
255
- Costurile aferente cererilor de finanţare necesare depunerii de proiecte spre finanţare în cadrul liniilor de finanţare identificate
nu sunt cuprinse în cadrul costurilor estimative. Pentru acestea, costurile variază funcţie de cerinţele liniilor de finanţare în
cadrul cărora se intenţionează depunerea proiectelor.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
256
14. MANAGEMENTUL ŞI MONITORIZAREA IMPLEMENTĂRII PLANULUI
DE DEZVOLTARE A ORAŞULUI RÂŞNOV 2014-2020
Consiliul Local aprobă, în condiţiile legii, la propunerea primarului, înfiinţarea, organizarea
şi statul de funcţii ale aparatului de specialitate al primarului, ale instituţiilor şi serviciilor
publice de interes local, precum şi reorganizarea şi statul de funcţii ale regiilor autonome de
interes local. De asemenea, Consiliul Local aprobă strategiile privind dezvoltarea economică,
socială şi de mediu a unităţii administrativ-teritoriale.
De aceea, pentru managementul şi implementarea Planului de dezvoltare a oraşului Râşnov
2014-2020 este nevoie de:
- stabilirea cadrului instituţional prin crearea unui nou serviciu/departament sau prin
adăugarea de noi responsabilităţi unui departament existent;
- stabilirea modalităţilor şi a instrumentelor de lucru ce vor face posibilă implementarea cu
succes a planului.
În prezent, în organigrama Primăriei oraşului Râşnov există mai multe direcţii, servicii,
compartimente sau birouri relevante pentru managementul Planului de dezvoltare: Serviciul
de Urbanism-Investiţii, Achiziţii, Biroul proiecte finanţare internaţională.
În vederea stabilirii cadrului instituţional necesar pentru asigurarea managementului,
precum şi a monitorizării implementării Planului de dezvoltare a oraşului Râşnov au
fost analizate prevederile relevante ale următoarelor acte normative:
Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, cu modificările şi
completările ulterioare;
Legea nr. 339/2007 privind promovarea aplicării strategiilor de management
de proiect la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale judeţene şi locale, cu
modificările şi completările ulterioare;
Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi
completările ulterioare.
În timp ce prin Legea nr. 215/2001, cu modificările şi completările ulterioare, sunt
stabilite competenţele şi atribuţiile ce revin, după caz, consiliului local şi personalului
din cadrul aparatului tehnic al primarului, Legea nr. 339/2007 prevede faptul că la
nivelul autorităţilor administraţiei publice locale se înfiinţează birouri de specialitate
pentru proiecte cu finanţare internaţională, în cadrul cărora sunt încadraţi specialişti
în managementul de proiect.
Totodată, prin realizarea procesului de planificare bugetară multianuală la nivel
local, în conformitate cu prevederile Legii nr. 273/2006, se asigură corelarea Planului
de Investiţii ce contribuie la realizarea Planului de Activităţi Anual cu sursele de
finanţare necesare şi se stabilesc alocările bugetare, avându-se în vedere şi fondurile
europene atrase pentru susţinerea implementării de proiecte cu impact major pentru
dezvoltarea comunităţii locale.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
257
CONSILIUL LOCAL RÂŞNOV
PRIMARUL
APARATUL TEHNIC AL
PRIMARULUI
Solicită elaborarea
proiectului de Plan Elaborează
propunerea Planului
Proiectul de Plan de Dezvoltare
Solicită aprobarea
Plan de dezvoltare
Coordonează managementul
şi monitorizarea Planului
Este organizat pentru managementul
şi monitorizarea Planului
Aparatul tehnic al primarului are un rol esenţial, atât în elaborarea Planului de dezvoltare, cât
şi în implementarea acestuia, circuitul general fiind prezentat mai jos:
Aparatul tehnic poate rămâne în structură conform organigramei actuale sau poate fi adaptat
la necesitatea managementului şi monitorizării Planului de Dezvoltare.
Astfel, putem propune 2 scenarii:
1. Managementul şi monitorizarea Planului se realizează în structura actuală;
2. Managementul şi monitorizarea Planului vor avea structuri dedicate la nivelul
Primăriei Râşnov, modificările în organigramă fiind supuse aprobării Consiliului
Local Râşnov.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
258
Scenariul 1: Managementul şi monitorizarea Planului se realizează în structura actuală
a aparatului tehnic la Primăriei.
Serviciul de Urbanism-Investiţii, Achiziţii poate prelua atribuţii pentru managementul şi
monitorizarea implementării Planului de dezvoltare a oraşului Râşnov 2014-2020.
Responsabilul Atribuţii
MANAGEMENT MONITORIZARE
Primarul - coordonează procesul de mana-
gement.
- primeşte periodic informări de la
Serviciul Buget în ceea ce priveşte
îndeplinirea indicatorilor stabiliţi la
nivelul anului respectiv.
Serviciul de
Investiţii
- elaborează Planul de Activităţi
anual, astfel încât să fie pus în
practică Planul de Acţiune.
- elaborează Planul de Investiţii
anual şi îl supune aprobării.
- transmite informaţiile către Oficiul
Juridic şi Serviciul Buget.
- elaborează documentele necesare
în vederea adoptării deciziilor sau
hotărârilor consiliului local.
- iniţiază şi coordonează procesul de
realizare a documentaţiilor tehnico -
economice necesare pentru
realizarea obiectivelor de investiţii.
- identifică momentul începerii
procesului de elaborare a dosarului
de finanţare şi îl supune aprobării
conducerii instituţiei.
- coordonează procesul de depunere
a cererilor de finanţare.
- realizează managementul contrac-
telor de finanţare, conform cu
deciziile adoptate de Primar.
Oficiul Juridic - corelează Planul de Investiţii cu
Planul Anual al Achiziţiilor Publice.
- elaborează documentele necesare
în vederea adoptării deciziilor
primarului sau hotărârilor consiliului
local.
Serviciul Buget,
Salarizare,
Contabilitate,
Impozite si Taxe
- identifică şi propune modul de
alocare bugetară în vederea realizării
obiectivelor de investiţii propuse.
- urmăreşte realizarea indicatorilor
anuali.
- stabileşte sistemul de indicatori ce
trebuie urmăriţi în fiecare an.
- informează trimestrial Primarul
despre nivelul de îndeplinire a
acestora şi solicită adoptarea de
decizii în vederea remedierii
eventualelor întârzieri/probleme.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
259
Scenariul 2: Managementul şi monitorizarea Planului vor avea structuri dedicate la
nivelul Primăriei Râşnov, modificările în organigramă fiind supuse aprobării
Consiliului Local Râşnov.
PRIMARUL
CABINET PRIMAR
DIRECŢIA
MANAGEMENTUL PLANULUI DE
DEZVOLTARE 2014-2020
Serviciul
Planificarea
investiţiilor şi
stabilirea
indicatorilor de
performanţă
Serviciul
Obţinerea
finanţărilor
Serviciul
Implementarea
proiectelor
Persoana responsabilă cu
monitorizarea
Implementării Planului
de dezvoltare 2014-2020
Birou
Planificare
Birou
Evaluare
Birou
Finanţări UE
Birou
Finanţări altele decât
din fonduri europene
Birou Implementare
proiecte cu finanţare
europeană
Birou Implementare
proiecte finanţate din
alte fonduri decât
cele europene
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
260
Responsabilul Atribuţii
MANAGEMENT MONITORIZARE
Primarul - coordonează procesul de mana-
gement.
- nominalizează o persoană din
cadrul cabinetului primarului care să
monitorizeze implementarea Planu-
lui de dezvoltare 2014-2020.
- primeşte periodic informări (la 3
sau 6 luni) privind stadiul imple-
mentării.
- raportează semestrial Consiliului
Local privind stadiul implementării
Planului de dezvoltare 2014-2020.
Direcţia
Managementul
implementării
Planului de
dezvoltare 2014-
2020
- elaborează Planul de Activităţi
anual, astfel încât să fie pus în
practică Planul de Acţiune.
- elaborează Planul de Investiţii
anual şi îl supune aprobării.
- elaborează documentele necesare
în vederea adoptării deciziilor sau
hotărârilor consiliului local.
- iniţiază şi coordonează procesul de
realizare a documentaţiilor tehnico-
economice necesare realizării
obiectivelor de investiţii.
- identifică momentul începerii
procesului de elaborare a dosarului
de finanţare şi îl supune aprobării
conducerii instituţiei.
- coordonează procesul de depunere
a cererilor de finanţare
- realizează managementul contrac-
telor de finanţare, conform cu
deciziile adoptate de Primar.
- colaborează cu Oficiul Juridic, în
vederea parcurgerii tuturor procedu-
rilor legale, pentru fiecare activitate.
- colaborează cu departamentul
Buget, Salarizare, Contabilitate,
Impozite şi Taxe în vederea core-
lării resurselor financiare proprii cu
posibilele angajamente.
- se ocupă de evaluarea ex-ante,
intermediară şi ex-post a Planului de
dezvoltare 2014-2020.
- elaborează anual sistemul de
indicatori de performanţă, pe care îl
supune aprobării Primarului/
Consiliului Local.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
261
Responsabilul Atribuţii
MANAGEMENT MONITORIZARE
- colaborează cu persoana
desemnată de primar să se ocupe cu
monitorizarea Planului, astfel încât
aceasta să fie informată în timp real.
Cabinetul
primarului
(persoana
nominalizată)
- participă la elaborarea setului de
indicatori anuali de performanţă.
- urmăreşte activitatea Direcţiei de
Management şi solicită trimestrial
întâlniri de monitorizare.
- îl informează periodic pe Primar.
În funcţie de scenariul considerat necesar şi oportun, autoritatea locală va adopta măsurile
necesare pentru punerea în practică.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
262
ANEXA NR. 1 – Organigrama Primăriei Oraşului Râșnov
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
263
ANEXA NR. 2 – Membrii Asociaţiei Rosenau Turism – Staţiune Turistică Râşnov
Nr.Crt
DENUMIREA UNITĂȚII DE CAZARE
RES
TAU
-RA
NT
Dis
tan
ța
față
de
cen
tru
l st
ațiu
nii AMPLASAREA
UNITĂŢII DE CAZARE
TEL. MOBIL ADRESA E-MAIL/ WEBSITE LOCAȚIE NR. CAM.
1 Hotel Edel House **** DA 700m Râșnov 0740195074 [email protected] www.edelhouse.ro
Râșnov 22
2 Pensiunea Cheile
Râşnoavei **** DA 6 Km Cheile Râșnoavei
0740159541; 0733071200
[email protected] www.pensiuneacheilerasnoavei.ro
Cheile Râșnoavei
10dbl.+2 de 4 pers.
3 Complex Turistic
Panicel *** DA 3km DN 73 - Râșnov 0741155576
[email protected] www.panicel.ro
Râșnov 62
4 Complex Turistic Max
International*** şi **** DA 1km Râșnov
0744203870; 0733005556
[email protected] www.maxinternational.ro
Râșnov 24 dbl.+1 apt.
5 Pensiunea
Waldburg**** NU 700m Râșnov 0723055474 www.turistinfo.ro Râșnov
9cam DB + 2 AP
6 Pensiunea Restaurant
Tudor *** DA 5 km Cheile Râșnoavei 0745655551
[email protected] www.pensiunea-tudor.ro
Cheile Râșnoavei
18
7
Pensiunea Poiana
Râşnoavei -Doripesco
***
DA 5km Cheile Râșnoavei 0720900778 [email protected] www.poiana-rasnoavei.ro
Cheile Râșnoavei
7dbl.+ 6 apt.
8 Pensiunea Râşnov *** NU 5km Cheile Râșnoavei 0729104029 [email protected] www.pensiunearasnov.ro
Cheile Râșnoavei
1 apt.+8 dbl.
9 Pensiunea Casa Saxonia
*** NU 700m Râșnov
0742004499; 0268231135
[email protected] www.casa.saxonia.ro
Râșnov 18camDB
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
264
10 Pensiune - Restaurant
Valea Cetăţii *** DA 600m Râșnov
0724345898; 0726181824
[email protected] www.valeacetatii.ro
Râșnov 11camDB
11 Pensiunea Casa
Râşnoveană *** DA 600m Râșnov
0744101030 0742224090
[email protected] www.casarasnoveana.ro
Râșnov 5cam DB 1 camTR
12 Pensiunea Belvedere
*** NU 800m Râșnov
0722375112; 0723536559
[email protected] www.pensiuneabelvedere-rasnov.ro
Râșnov 11camDB
13 Pensiunea Casa
Contelui *** NU 700m Râșnov
0756 770 009 ; 0268230839
[email protected] www.casacontelui.ro
Râșnov 5camDB
14 Pensiunea Cristina *** NU 200m Râșnov 0726331333;
0723022255
[email protected] www.pensiuneacristinarasnov.ro
Râșnov 7 dbl+ 1 apt.
15 Pensiunea Helen *** DA 800m Râșnov 0 772057989 [email protected] www.pensiuneahelen.ro
Râșnov 9 dbl+ 1 apt.
16 Pensiunea Dara *** NU 1km Râșnov 0745 083 304 [email protected] www.andrebturism.ro
Râșnov 6cam DB 1cam TR
17 Pensiunea Rock&Red
*** NU 900m Râșnov 0722703199
[email protected] www.rockred.ro
Râșnov 8DB + 2 AP
18 Pensiunea Rem’s *** DA 200m Râșnov 0740077903 [email protected] www.rem-s.eu
Râșnov 13 cam DB
19 Pensiune - Restaurant
Rosenau *** DA 150m Râșnov 0745851159
[email protected] www.rosenau.ro
Râșnov 16 dbl.+ 1 tripla+ 3apt.
20 Vila Nely *** NU 100m Râșnov 0745011870; 0728644208
www.turistinfo.ro Râșnov 4 cam DB
21 Pensiunea Promenada
*** NU 600m Râșnov
0737490150; 0268230042
[email protected] www.asociatiarosenauturism.ro
Râșnov 5 cam DB
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
265
22 Pensiunea Ioana *** NU 400m Râșnov 744706255 [email protected] www.turistinfo.ro
Râșnov 1cam DB 1 apt
23 Pensiunea Cetăţuia *** NU 150m Râșnov 740061621 [email protected] www.pensiuneacetatuia.ro
Râșnov 4cam DB 1cam TR
24 Pensiunea Edelweis *** NU 750m Râșnov 0745 495 673 www.turistinfo.ro Râșnov 3 cam DB
25 Pensiunea Adela ** NU 1km Râșnov 0757055388 [email protected] www.turistinfo.ro
Râșnov 12cam DB
26 Pensiunea Floare de
Gheaţă ** NU 1.5km Râșnov
0745 256 370; 0744 377 079
[email protected] www.asociatiarosenauturism.ro
Râșnov 5cam DB
27 Cabana La Noi ** NU 2.5km Glăjerie 0744 379765 [email protected] www.lanoi.ro
Glăjerie 6cam DB
28 Pensiunea Marine
Mount ** NU 1.2km Râșnov 0745276682
[email protected] www.turistinfo.ro
Râșnov 5 cam DB
29 Pensiunea Casa Leah ** NU 1.5km Râșnov 0746094332; 0746038948
[email protected] www.casaleah.cabanova.com
Râșnov 6cam DB
30 Pensiunea Redis ** NU 700m Râșnov 0745187267 [email protected] www.redisconsult.ro
Râșnov 8 cam DB
31 Pensiunea Silona ** NU 900m Râșnov 0744632434; 0745143233; 0745884669
[email protected] www.asociatiarosenauturism.ro
Râșnov 1apt.+ 1gars.+ 3 cam.
32 Pensiunea Estele ** NU 600m Râșnov 0744 379 723 [email protected] www.asociatiarosenauturism.ro
Râșnov 4 cam DB
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
266
ANEXA NR. 3 – Surse private de finanţare DENUMIRE DESCRIERE
3.1. Parteneriatul
public -privat PPP
Este un mecanism economic de asociere a doi parteneri, autoritatea
publică şi investitorul privat, în vederea realizării, prin contractul de
parteneriat public-privat, a unui bun public sau a unui serviciu public.
Parteneriatele public-private au fost şi sunt folosite cu succes în mai multe
sectoare de activitate: sănătate, educaţie, transport, turism, dezvoltare de
infrastructură, construcţii, agricultură, mediu, tehnologia informaţiei şi
comunicaţii, energie.
În România, PPP este reglementat începând cu anul 2010 prin Legea nr.
178, iar în prezent au fost emise spre consultare Normele metodologice de
aplicare a acestui act normative. Conform acestor norme, tipurile de
lucrări publice ce pot face obiectul contractului de parteneriat public-
privat sunt:
a) lucrări publice de interes local;
b) lucrări publice de interes judeţean;
c) lucrări publice de interes naţional.
Lucrările publice de interes local sunt investiţiile private pentru realizarea
de:
drumuri comunale, vicinale şi străzi;
pieţe publice, comerciale, târguri, oboare şi parcuri publice, precum şi
zone de agrement;
lacuri şi plaje care nu sunt declarate de interes public naţional sau
judeţean;
reţele de alimentare cu apă, canalizare, termoficare, gaze, staţii de
tratare şi epurare a apelor uzate, obiective de management al
deşeurilor şi gropi ecologice;
instituţii publice de interes local, precum: teatre, biblioteci, muzee,
unităţi sanitare, policlinici, universităţi, şcoli, grădiniţe, creşe şi altele
asemenea;
obiective de interes turistic local;
locuinţe sociale;
statui şi monumente, dacă nu au fost declarate de interes public
judeţean sau naţional;
bogăţii de orice natură ale subsolului, în stare de zăcământ, dacă nu au
fost declarate de interes public judeţean sau naţional;
amenajare de terenuri cu destinaţie forestieră, dacă fac parte din
domeniul privat al statului;
cimitire orăşeneşti şi comunale;
unităţi productive care rezolvă probleme de natură economică şi/sau
socială ale comunităţii;
staţii de monitorizare a calităţii aerului care să respecte criteriile de
amplasare şi cerinţele de măsurare prevăzute în legislaţia din domeniu;
lucrări privind implementarea de tehnologii de reducere a zgomotului
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
267
ambiant
alte domenii de inters local şi/sau de mediu.
3.2. Produse şi
credite bancare
BRD - Groupe Société Générale
BRD a dezvoltat programul de finanţare EUROBRD76 pentru
proiectele cu fonduri europene post-aderare, prin care oferă soluţii de
finanţare tuturor beneficiarilor de fonduri europene, fiind foarte
flexibil în a se adapta necesităţilor acestora.
Consultanţa oferită de specialiştii băncii cuprinde atât consultanţă primară
în ceea ce priveşte încadrarea proiectului pe cel mai bun program european
sau naţional de finanţare, cât şi consultanţă financiară, iar pentru
redactarea planului de afaceri, a studiului de fezabilitate şi a cererii de
finanaţare BRD are încheiate protocoale de colaborare cu firme de
consultanţă specializate, în funcţie de tipul proiectului.
Pentru administraţiile publice locale, EUROBRD oferă următoarele
produse bancare: EUROBRD APL Investiţii, EUROBRD APL Suport şi
EUROBRD APL Linie/Credit de Investiţii.
Bancpost
Bancpost77 este una dintre cele mai importante bănci din România, având o
echipă puternică de specialişti, o reţea teritorială extinsă şi o gamă largă de
produse şi servicii. Bancpost a dezvoltat o serie de produse şi servicii
inovatoare, cuprinzând consultanţi pentru pregătirea documentelor necesare
pentru obţinerea finanţării, pachete de servicii financiare care includ de la
credite de investiţii până la linii de credit şi produse de trezorerie.
Asistenţa din partea consultantului, pe tot parcursul implementării
proiectului, cuprinde întocmirea dosarelor de achiziţii bunuri, lucrări şi
servicii, întocmirea dosarelor de rambursare a cheltuielilor, întocmirea
raportărilor periodice şi a altor situaţii solicitate de organismele
intermediare sau alte autorităţi cu atribuţii în domeniul fondurilor
europene.
Banca Comercială Română
Banca Comercială Română (BCR)78 a lansat în luna august 2008 pachete
de produse şi servicii destinate finanţării şi implementării prin BCR a
proiectelor derulate cu fonduri europene nerambursabile, iniţiate de
entităţi publice şi/sau private. BCR a lansat în premieră pe piaţa
românească de profil o ofertă completă de produse şi servicii marca EU
Office BCR, pentru fiecare tip de investiţie în parte.
EU Office BCR este o structură specializată în domeniul finanţărilor din
fonduri europene înfiinţată în cadrul BCR din anul 2006, care asigură o
informare complexă şi completă cu privire la structurile europene şi oferă
atât servicii de consultanţă, cât şi o gamă largă de produse destinate
finanţării sau cofinanţării proiectelor de investiţii. EU Office BCR este
disponibil şi la nivel teritorial, în toate cele opt zone de dezvoltare
economico-socială ale României.
76 http://www.fondurieuropenebrd.ro/oferta-brd.html 77 https://www.bancpost.ro/Companii-Medii-Mari/Municipalitati/Asistenta-proiecte-UE-municipalitati 78 http://www.bcr.ro/euofficero
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
268
ANEXA NR. 4 – Programe Guvernamentale DENUMIRE DESCRIERE
Programe gestionate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice79
Programul privind finanţarea
elaborării planurilor urbanistice
generale (PUG) şi a
regulamentelor locale de
urbanism aferente (RLU)
MDRAP sprijină cu fonduri de la bugetul de stat elaborarea şi
reactualizarea Planurilor Urbanistice Generale şi a Regulamentelor
Locale de Urbanism.
Programul privind realizarea
sistemului informaţional specific
domeniului imobiliar edilitar şi
a băncilor de date urbane cu
finanţare de la bugetul de stat –
SISDIEBDU
Programul este prevăzut şi organizat să cuprindă intravilanul tuturor
localitătilor urbane şi rurale ale ţării, respectiv 267 de oraşe şi
municipii cu suprafaţa de cca. 220.000 ha şi 13.456 de localităţi
rurale cu suprafaţa de cca. 1.300.000 ha. Acesta este dedicat
asigurării unei baze informaţionale specifice pentru dezvoltarea
infrastructurii urbane şi rurale, ca suport în procesul de decizie
pentru formularea politicilor privind dezvoltarea durabilă a
teritoriului, atât la nivel local, cât şi la nivel regional, pentru crearea
condiţiilor liberei circulaţii a terenurilor şi construcţiilor, atragerea
capitalului, dezvoltarea şi consolidarea creditului ipotecar, precum şi
în vederea stabilirii valorii bunurilor imobile, necesară unui sistem
corect de taxe şi impozite.
Programul Naţional de
Dezvoltare Locală
Programul Naţional de Dezvoltare Locală stabileşte cadrul legal
pentru implementarea unor proiecte de importanţă naţională, care
susţin dezvoltarea regională prin realizarea unor lucrări de
infrastructură rutieră, tehnico-edilitară şi socio-educativă.
Obiectivele de investiţii care pot fi finanţate în cadrul programului
trebuie să vizeze lucrări de realizare/extindere/reabilitare/
modernizare, respectiv dotare, pentru unul dintre următoarele
domenii specifice:
sisteme de alimentare cu apă şi staţii de tratare a apei;
sisteme de canalizare şi staţii de epurare a apelor uzate;
unităţi de învăţământ preuniversitar;
unităţi sanitare din mediul rural;
drumuri publice clasificate şi încadrate, în conformitate cu
prevederile legale în vigoare, ca drumuri judeţene, drumuri de
interes local, drumuri comunale şi/sau drumuri publice din
interiorul localităţilor;
poduri, podeţe sau punţi pietonale;
obiective culturale de interes local, respectiv biblioteci, muzee,
centre culturale multifuncţionale, teatre;
platforme de gunoi;
pieţe publice, comerciale, târguri, oboare;
modernizarea bazelor sportive.
Subprograme:
79 www.mdrt.ro, www.mdrap.ro
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
269
„Modernizarea satului românesc”;
„Regenerarea urbană a municipiilor şi oraşelor” –
beneficiarii eligibili sunt unităţile administrativ-teritoriale
reprezentate de autorităţile administraţiei publice locale ale
oraşelor;
„Infrastructură la nivel judeţean”.
Programe de construcţii de
locuinţe derulate de Ministerul
Dezvoltării Regionale şi
Administraţiei Publice
Programul de construcţii de locuinţe pentru tineri, destinate
închirierii, derulat prin ANL.
Programul de construcţii de locuinţe prin credit ipotecar.
Programul de sprijinire a construirii de locuinţe proprietate
personală, conform OUG nr. 51/2006.
Programul de construcţii de locuinţe sociale conform Legii nr.
114/1996 .
Programul de construcţii de locuinţe de necesitate derulat prin CNI.
Programul de reabilitare a blocurilor de locuinţe situate în localităţi
din zone defavorizate.
Programul de finalizare a blocurilor de locuinţe începute înainte de
anul 1989, conform OG nr.19/1994.
Programul privind asigurarea primelor de stat pentru economisirea
şi creditarea în sistem colectiv.
Programele social-culturale şi
sportive
Politica Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei
Publice în domeniul construcţiilor de interes public are ca obiectiv
dezvoltarea mediului urban, rural şi mic urban din punct de vedere
social, cultural şi sportiv. În acest scop, se derulează prin Compania
Naţională de Investiţii SA, unitate subordonată ministerului, o serie
de programe social-culturale şi sportive.
Programul construire săli de sport
Programul vizează construirea de săli de sport, atât în mediul urban,
cât şi rural, în scopul garantării accesului la facilităţile moderne de
practicare a sporturilor, în conformitate cu normele şi standardele
europene.
Programul Consolidare şi reabilitare Săli de sport existente,
construite înainte de anul 2000
Scopul programului îl constituie îmbunătăţirea condiţiilor pentru
practicarea sportului în şcoli, precum şi asigurarea confortului
termic optim necesar pentru practicarea activităţilor sportive.
Programul „Bazine de înot”
Obiectivul programului este reabilitarea bazinelor de înot existente,
finalizarea structurilor începute şi construirea de bazine de înot. Se
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
270
pot promova 3 tipuri de bazine: bazine olimpice, bazine de polo,
bazine didactic-şcolare.
Programul „Patinoare artificiale”
Obiectivul programului este construirea de patinoare artificiale noi,
finalizarea structurilor începute şi reabilitarea patinoarelor
artificiale existente. Se promovează 3 tipuri de patinoare artificiale,
respectiv:
- patinoare artificiale pentru competiţii internaţionale, cu
caracter multifuncţional, cu un număr minim de 5.000 locuri;
- patinoare artificiale pentru competiţii interne/internaţionale,
cu cel mult 3.500 locuri;
- patinoare artificiale didactic-şcolare şi de agrement.
Programe de reabilitare termică Programul naţional privind creşterea performanţei energetice la
blocurile de locuinţe.
Programul de reabilitarea termică a clădirilor de locuit, cu finanţare
prin credite bancare cu garanţie guvernamentală.
Programe Gestionate de Ministerul Mediului şi Pădurilor80, finanţate din Fondul de Mediu
Administraţia Fondului pentru Mediu este principala instituţie care asigură suportul financiar pentru
realizarea proiectelor şi programelor pentru protecţia mediului, constituită conform principiilor europene
„poluatorul plăteşte” şi „responsabilitatea producătorului”. Programele MMP sunt:
Programul de stimulare a înnoirii parcului auto naţional (Programul RABLA);
Programul de stimulare a înnoirii parcului naţional de tractoare şi maşini agricole autopropulsate
(Programul RABLA pentru tractoare);
Programul privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv
înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire (Programul „Casa Verde”) – Persoane
Fizice.
Programul privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv
înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire (Programul „Casa Verde”) – Persoane
Juridice.
Programul de îmbunătăţire a calităţii mediului prin împădurirea terenurilor agricole degradate,
reconstrucţia ecologică şi gospodărirea durabilă a pădurilor;
Programul privind creşterea producţiei de energie din surse regenerabile;
Programul naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi.
Programe Gestionate de Ministerul Economiei81
Programul naţional multianual pentru susţinerea meşteşugurilor şi artizanatului.
Programul naţional multianual pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul femeilor manager din
sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii.
Programul de dezvoltare şi modernizare a activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de
80 www.mmediu.ro 81 http://programenationale2013.aippimm.ro/
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
271
piaţă.
Programul pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitarea accesului
acestora la finanţare START.
Programul pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri.
Programul Mihail Kogălniceanu pentru întreprinderile mici şi mijlocii.
Programe Gestionate de Ministerul Culturii82
Administraţia Fondului Cultural Naţional (A.F.C.N.), instituţie publică subordonată Ministerului Culturii,
oferă în fiecare an finanţări nerambursabile instiţutiilor publice, organizaţiilor neguvernamentale şi
persoanelor juridice de drept privat care desfăşoară activităţi culturale. Sunt sprijinite proiecte provenite
din arii tematice precum activităţi muzeale, teatru, dans, muzică, patrimoniu cultural naţional, patrimoniu
imaterial, formare profesională în domeniul culturii – inclusiv management cultural şi educaţie culturală.
AFCN promovează întoarcerea la cultură, reorientarea către cultură, susţinerea artiştilor, în special a celor
tineri, care studiază sau activează în domeniul culturii. Toate aceste deziderate sunt duse la îndeplinire de
AFCN prin finanţarea de programe şi proiecte culturale menite să faciliteze accesul publicului la
manifestări culturale, artistice şi educaţionale variate. AFCN sprijină îmbunatăţirea percepţiei publicului
larg asupra artei contemporane şi facilitarea accesului unui număr cât mai mare de oameni la
evenimentele culturale finanţate.
82 www.afcn.ro
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
272
ANEXA NR. 5 – Minuta consultărilor tematice pentru Planul de
Dezvoltare Regională a Oraşului Râşnov 2014-2020 (26.08 – 05.09.2014)
Grupul Tematic Educaţie şi Tineret
În perioada 26.08 - 05.09.2014 au avut loc consultări tematice cu tema Educaţie şi Tineret pentru
Planul de Dezvoltare Regională a Oraşului Râşnov pentru Perioada 2014-2020.
Loc de desfăşurare Primăria Oraşului Râşnov
Instituţii reprezentate Centrul Naţional de Formare Profesională a Personalului Propriu
CSS Dinamo Râşnov
Grădiniţa Nr. 1 Râşnov
Grădiniţa Nr. 2 Râşnov
Grădiniţa Nr. 2 Râşnov
Grădiniţa P.N. Nr. 1 Râşnov
Grădiniţa Tiny Steps
Liceul Tehnologic Râşnov
Patronatul Român Braşov
S.C. Redis Consult SRL
Şcoala Gimnazială „Peter Thal”
Şcoala Gimnazială Nr. 3
Aspecte relevante S-a prezentat situaţia actuală a sistemului educaţional din oraşul
Râşnov: 4 grădiniţe, 3 şcoli şi un liceu tehnologic.
Una dintre problemele identificate a fost lipsa spaţiului necesar pentru
organizarea cursurilor (situaţia Grădiniţei nr. 3 – 2 săli de clasă la 3
grupe de copii), precum şi a cadrelor didactice pentru predarea limbilor
străine, în special germană.
S-a identificat o fluctuaţie a numărului de copii de la an la an, cauzată
de plecările şi revenirile din străinătate, reintegrarea elevilor fiind foarte
dificilă (Şcoala nr. 2 Peter Thal).
Cea mai importantă problemă o reprezintă, însă, informarea insuficientă
a părinţilor şi copiilor cu privire la formarea profesională şi
oportunităţile oferite de piaţa locurilor de muncă pentru tinerii care aleg
să urmeze cursurile şcolilor postliceale şi să se califice într-o anumită
meserie. De asemenea, s-a sugerat organizarea unor prezentări ale
meseriilor la faţa locului pentru atragerea elevilor care nu au posibilităţi
materiale pentru a urma cursurile unui liceu sau ale unei facultăţi,
aceştia putând merge la şcoli postliceale pentru cursuri de specialitate în
domeniile în care există deficit de personal calificat.
S-a propus şi înfiinţarea unui centru de informare pentru comunitate cu
privire la şcoli, grădiniţe, agenţi economici, locuri de muncă.
Din cauza lipsei de spaţiu, Grădiniţa Nr. 3 a solicitat documentarea
pentru modernizare sau o construcţie nouă (există infiltraţii la nivelul
pereţilor, care pot afecta starea de sănătate a copiilor).
Organizarea evenimentelor, prezentarea obiectivelor turistice cu ajutorul
ghizilor copii ar avea un impact mai mare.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
273
Grupul Tematic Turism/Cultură
În perioada 26.08 - 05.09.2014, au avut loc consultări tematice cu tema Turism şi Cultură pentru
Planul de Dezvoltare Regională a Oraşului Râşnov pentru Perioada 2014-2020.
Locul desfăşurării Primăria Oraşului Râşnov
Instituţii reprezentate Asociaţia Rosenau Turism
Centrul sportiv Montan Altitudine
Direcţia Judeţeană de Cultură Braşov
Muzeul de Istorie
Primăria Râşnov
Aspecte relevante S-a prezentat pe scurt situaţia actuală a turismului cu formele cele mai
predominante: turismul cultural şi turismul sportiv.
Obiectivele culturale şi evenimentele sunt prea puţin promovate în limbi
de circulaţie internaţională, neputând astfel să atragă turişti străini.
S-au făcut următoarele propuneri: organizarea unor circuite culturale pe
plan local, prin intermediul unor pachete promoţionale, amenajarea unor
facilităţi pentru persoane cu handicap sau alte probleme de sănătate,
atragerea turiştilor din domeniul sportiv prin aplicaţii pe telefon, site-uri
de socializare, înfiinţarea unui muzeu al sporturilor de iarnă pentru a
scoate în evidenţă istoricul Râşnovului în acest domeniu, îmbunătăţirea
traseului pentru safari fotografic.
Problemele sesizate de participanţi au fost în primul rând insuficienta
participare a comunităţii la activităţile organizate, precum şi insuficienta
promovare a informaţiilor pentru potenţialii turişti, atât pe plan local, cât
şi în alte limbi străine.
Măsuri speciale se impun pentru îmbunătăţirea promovării Cetăţii
Râşnovului, centrul de informare turistică trebuind să fie refăcut şi
reorganizat (în prezent este amenajat prea departe de intrarea în cetate şi
prezintă prea multe informaţii despre alte obiective turistice). Totodată,
în cadrul centrului de informare turistică nu există materiale
promoţionale despre Râşnov.
S-au adus în discuţie Situl de la Cumidava şi valorificarea obiectelor
descoperite cu ocazia cercetărilor arheologice efectuate, prin expunerea
acestora în cadrul cetăţii. Însă aceasta ar fi costisitoare din cauza
necesităţii respectării anumitor norme tehnice de microclimat, care să
asigure conservarea lor.
De asemenea, din cauza lipsei măsurilor de conservare/restaurare situl
de la Cumidava atrage foarte puţini vizitatori, fiind constatat inclusiv
faptul că acesta este insuficient promovat.
O altă problemă atinsă a fost faptul că Primăria plăteşte standuri
turistice la târguri/expoziţii fără prea multă implicare din partea celor
care merg să promoveze (lipsa materialelor promoţionale – afişe,
pliante).
Au fost propuse şi organizate Infotrip - uri şi s-au prezentat pachete
speciale în agenda culturală care nu au avut prea mult succes în ultimii
ani. Agenţii de turism nu prezintă pachetele propuse de pensiuni pentru
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
274
atragerea turiştilor, iar unii dintre ei nu au nici pregătire profesională în
domeniu.
În comparaţie cu personalul din hoteluri, proprietarii de pensiuni nu
investesc în pregătirea personalului, acest lucru observându-se în
organizarea acestora.
S-a propus crearea unei emisiuni culturale în care să se prezinte
obiectivele culturale, evenimentele, târgurile care urmează în perioada
respectivă.
Promovarea online în alte limbi străine reprezintă o problemă deoarece
Primăria nu îşi permite să plătească un traducător.
S-a evidenţiat necesitatea realizării următoarelor modificări în planul de
dezvoltare:
- Centrul Cultural nu există (clădirea fostei Case de Cultură) – proiect
nefinalizat;
- Muzeul Filmului Istoric – proiect nefinalizat;
- Muzeul din cetate este inexistent din 2008 www.cetaeataraneasca.ro
- Trenul Dracula Express a funcţionat doar 2 săptămâni în 2009
- Agenda culturală este prea succintă.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
275
Grupul Tematic Dezvoltare Economică
În perioada 26.08 - 05.09.2014 au avut loc consultări tematice pe tema Dezvoltare Economică, cu
referire la Planul de Dezvoltare Regională a Oraşului Râşnov pentru Perioada 2014-2020.
Locul desfăşurării Primăria oraşului Râşnov
Instituţii reprezentate Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Braşov
Camera de Comerţ Braşov
Fabrica de Scule Râşnov
Aspecte relevante S-a prezentat situaţia economică actuală cu referire la domeniul
industrial, domeniul turismului şi cel al agriculturii.
Creşterea demografică înregistrată în ultimii ani, datorată migrării
populaţiei din alte oraşe spre Râşnov, deschide noi oportunităţi de
dezvoltare pentru comunitate, iar pentru menţinerea acesteia ar trebui
propus un pachet de facilităţi care să fie oferite de autoritatea locală.
Oamenii sunt atraşi spre Râşnov de preţurile imobiliare mai mici,
organizarea pe cartiere fiind un aspect pozitiv.
Una dintre problemele sesizate a fost nevoia de personal specializat,
care în anumite domenii lipseşte cu totul. S-a propus organizarea unor
prezentări, chiar la faţa locului, a meseriilor cu pondere mai mică, dar
care pot aduce satisfacţii materiale, şi nu numai, pentru atragerea
elevilor care nu au posibilitatea de a studia mai departe. În legătură cu
această lipsă de personal, s-a sugerat şi încercarea de a reloca forţa de
muncă prin atragerea personalului calificat din alte oraşe (oferirea unor
pachete salariale motivante şi a unei locuinţe).
Camera de Comerţ are posibilitatea de a organiza evaluări de
competenţe pe anumite domenii, la cerere.
Dezvoltarea de parteneriate public-private între autoritatea publică
locală, patronate, ONG-uri de profil din domeniul formării profesionale,
inclusiv Camera Judeţeană de Comerţ şi Industrie, ar putea reprezenta o
alternativă pentru corelarea nevoilor existente pe piaţa muncii de la
nivel local cu oferta de calificări existentă pentru tineri.
S-a sugerat investirea în agricultura ecologică (oferirea de subvenţii
fermierilor pentru creşterea păsărilor, animalelor), aceasta putând aduce
un beneficiu economiei locale şi prin cumpărarea şi folosirea produselor
locale, ecologice în localuri, pensiuni.
O altă problemă a fost faptul că nu prea există centre de sănătate şi
asistenţă socială, care să ofere prin specificul lor servicii specializate
menite să susţină dezvoltarea economică a zonei.
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
276
BIBLIOGRAFIE
Cărţi
BUSUIOC, Marian-Florin, Strategii de dezvoltare şi promovare a turismului cultural
în România, Editura Universitară, Bucureşti, 2008, p. 96-97.
TURCU, D., WEISZ, J., Economia turismului, Editura Eurostampa, Timişoara, 2008.
MINCIU, Rodica, Economia Turismului, ediţia a II-a, Editura Uranus, Bucureşti,
2005.
MOLDOVEANU, M., Economia Culturii, partea a II-a, în Caiete Critice, Editura
Expert, Bucureşti, 2004.
Planuri de dezvoltare, Programe Operaţionale, Instituţii
Acordul de parteneriat 2014-2020;
Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov;
Institutul Naţional de Statistică;
Lista Monumentelor Istorice (LMI), aprobată prin Ordinul nr. 2314/8 iulie 2004 al
Ministerului Culturii şi Cultelor, publicată în ,,Monitorul Oficial al României”, Partea I, an
172 (XVI), nr. 646 bis din 16 iulie 2004;
Masterplanul pentru Dezvoltarea Turismului Naţional 2007-2026;
Plan de marketing Destinaţia Râşnov. Promovarea staţiunii Turistice Râşnov 2012 –
autor Nicolae Pepene;
Planul de Dezvoltare al Regiunii Centru 2014-2020;
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (versiunea oficială 1 – 1 iulie
2014);
Programul Operaţional Asistenţă Tehnică 2014-2020 (2014RO16RFTA001, versiunea
oficială 1.0);
Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014-2020 (2014RO05SFOP001,
versiunea oficială 1.0);
Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020 (2014RO05M9OP001, versiunea
oficială 1.0);
Programul Operaţional Competitivitate 2014-2020 (2014RO16RFOP001, versiunea
oficială 1.0);
Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020 (proiect, versiunea I, iunie
2014);
Programul Operaţional Regional 2014-2020;
Programul Operaţional Regional 2014-2020 (versiunea oficială transmisă Comisiei
Europene, august 2014);
Strategia Europa 2020, O strategie europeană pentru o creştere inteligentă, ecologică
şi favorabilă incluziunii.
Website-uri
http://curteacomediantilor.blogspot.ro/
http://trec-cluster.ro/
www.adevarul.ro/locale
www.allmetalfest.com
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
277
www.amfostacolo.ro
www.amosnews.ro
www.antena3.ro
www.asociatiarosenauturism.ro
www.bizbrasov.ro
www.brasovromania.ro
www.bucegipark.ro
www.bzb.ro
www.carta.ro
www.casatolstoi.ro
www.ccs.ro
www.cesavezi.ro
www.cetateataraneasca.ro
www.clubulmontanaltitudine.ro
www.cronica.cimec.ro
www.digi24.ro/regional
www.dordeduca.ro
www.ffir.ro
www.frir.ro
www.grairomanesc.ro
www.historia.ro
www.incomemagazin.ro
www.indecosoft.ro
www.infoghidromania.ro
www.iubescbrasovul.ro
www.jurnalul.ro
www.liceulrasnov.rdsbv.ro
www.listafirme.ro
www.lumeamare.ro
www.mediafax.ro
www.metropola-brasov.ro
www.money.ro
www.mytex.ro
www.newsbrasov.ro
www.osrasnov.ro
www.pestera-cetatii.ro
www.primariarasnov.ro
www.prinbrasov.ro
www.radiomures.ro
www.ran.cimec.ro
www.rasnov-adventure.ro
www.realitatea.net
www.rockstadtextremefest.ro
www.romanialibera.ro
www.romanianmonasteries.ro
www.romaniaoriginal.info
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020
278
www.skirasnov.ro
www.skytrip.ro
www.stiri.tvr.ro
www.totpal.ro
www.trivago.ro
www.turism-rasnov.ro
www.turistinfo.ro
www.tvrplus.ro
www.vinsieu.ro
www.wall-street.ro
www.wikimedia.ro
www.zenophotos.com
www.ziarelive.ro