riscut la Bucuregti in r9r5, intr-o familie de
eici la sflrtitul secolului al XVIII-lea, care a
i de seaml. LicenEiat la Sorbona (istorie, 1937)
rgao). Participi la campania din Basarabia gi
ftrie r94r); rinit in apropiere de Odessa. Intratrl de Exteme ln r94j, este trimis curier diplo-mineaga zilei de 23
^ugt)str944, in legituri cu
IRSS. l.a Stockholm, funclioneazi ca secretar
['rie ry47, cAnd comunigtii preiau gi Extemele.
Fmiin 196r in divene organizaEii ale diasporei.
ba Niger, unde va sta zj de ani ln calitate de
nridic al Ministerului nigerian al Afacerilorprofesor de drept internalional qi de istorieea din Niamey. in 1972, obline doctoratul de
i de filozofie a istoriei, sub indrumarea luirziu, ob$ne gi o diplomi a INALCO de largeneral al Casei Rominegti de la Paris, piniinfrri Este membru de onoare al Institutului-din la;i 9i al Institutului de htorie ,N. Iorga"tn via$ la aproape roz ani, la z5 ianuarie zor8.
t l-cbvitmmain en matilre de nationalitd (tezL
s a trois bisnriqtes. Essai d'6tadt comparle des
id de Academia Francezi); in rominegte,z IJ* sndit cornparat al cfuilizagiilor; Le paytiht Lcs hincipautls danabiennes dans lapre-
; h rominegte, intre Orimt ;i Occident. f,drite& O satrai istoie a romlnilar pwe*initpircnh; Mircza cel Bdtrdn;i lupult ca
b Dladlt Vampirrl; insemn,irile lai Georges
i $ gti nzi fuo&eate ; Amintili din pibeSte;
t*-Pob-Niantq et retour ou Souoenirs de 4zifr iUb adafinAil Thocomrius- Negru Vodd,
d b hry*aile finii Ronfue;ti ; Rdzboiul de
ry-ryi $ praniseh begemorizi atnericane. Eseu
tft -biaii ao;' in lara Rom,tneasc'd? Sagapf0th, RATWB ditic;ln mei ;i neprietcnilor hiptcidclaSn&troln din zjatgast 1944;i anelz
a Jb pcajaz dranaticci toastrc capitalii.
NEAGU
DJI.J\ARAO SCURTA ISTORIE
ILUSTRATAA ROMANILOR
HUMANITASBUCURE$TI
I
CUPRINS
Cuadnt inainte
I. iNCEPUTURILE
Geto-dacii
Roma
Dacia, colonie romanlNivilirea barbarilor
Legiunile romane se retrag din Dacia
,Zece adevilruri despre continuitate"Primii barbari in pi4ile noastre
Slavii
A stipinit laratul protobulgar
qi in pi4ile noastre?
Cele doui faze ale cr€ltinirii rominilorUnguriiCumaniiRevolta Asinegtilor 9i ,,regatul vlahilor
9i al bulgarilor"lnvazia mongoliDiploma loanililor (rr+) - o ,radiografie"
a Olteniei gi Munteniei inainte de descilecat
rr. NA9TER3A STATELOR
ROMANE'TI MEDIEVALE
Fost-a descilecat?
Cine a fost Basarab Intemeietorul?
Momentul r3oUrmagii lui Basarab. Anul r3;9:
alegem definitiv intre Roma gi Constantinopol
34' cuPRrNS
13
14
t6
23
24
28
42
44
47
52
58
t96r
6y
7o
7o
7r
78
8z
|!illlF-
Descilecatul in MoldovaSistemul de succesiune la tronAdunirile de stiriMarii-boieri
Boierii miciRolul Bisericii
Mogneni ;i rdzeEi
Rumini sau vecini
!iganiiOastea
Oragele
Remarci despre regimul feudal
III. ROMANII SUB ,TURCOCRATIE-.APARITIA PUTERII OTOMANE
Mircea cel Mare (zis 9i "cel Betran..)
in al doilea stat romanesc, MoldovaDinastia angevind in Ungaria si starea romAnilor
din fudeal. Iancu de HunedoaraMad Dracul;i Vlad JepegMatei Corvin
$tefan cel Mare
Petru RareE
Sflrgit de veac rulbure in Moldova
fara RomAneasci de la Neagoe Basarabla Petru Cercel
Transilvania in veacul al XW-lea.Urmirile dezastrului de la Mohrics
Protesrantismul. Schimbiri mari in EuropaCulturd qi politiciMihai Viteazul ;i vitejii luiCoalifa iniliati de impiratul Rudolf IIMihai stipin pe Transilvania;i Moldova
IV. EV MEDIU PRETUNGITiN lAmE RoMANE
Privire asupra Transilvaniei
in secolul al XVIIleaAsediul Vienei in r58j qi urmirile sale.
Pacea de la Karlowitz (1699)
84
85
88
88
9t9ty7
*roo
IO2
rqtrot
tr4I2I
r25
rro
ry6
IJ8
r44
wIF
rttrt8
r5r
164
rG172
,78
r78
t7g
346CUPRINS
r8z
ilt
r88
r90
r97
rg8
204
zo8
ztt
t8
t{rIIID
lDln*
DDqry
esi
frnt
r Moldovaeesiune la trondri
l rqgimul feudal
B -TLRCOCRATTE".rERII OTOMANE
e (zis ,si "cel BitrAn")
romiioesc, Moldovani in Ungaria gi starea rominilorIancrr de Hunedoarat/lad lepeg
ulbure in MoldovaS de la Neagoe Basarab
c€l
reacul al XVI-lea.
zastrului de la Moh6csSchimberi mari in Europa
cii vitejii luide impiratul Rudolf IITransilvania gi Moldova
ETUNGITVANr
msilvaniei
XVII-lea
r 1683 si urmirile sale.
Gulowiz (1599)
,,Unirea" cu Roma
Marea riscoalL dinry84Veacul al XVII-lea
in lara Romineasci;i Moldova
Avint cultural in veacurile al XVI-lea Ei al XVII-leaTi:rcii ne impun domni striini
, $erban Vodi Cantacuzino
Constantin Brincoveanu,
iscusit om politic, ctitor 9i martirDimitrie Cantemir, intelectual de talie europeani,
dar politician nerealist
. Paqalic sau lari autonomi cu domni striini?Veacul fanariolilor (r7n-r8zr)
Rizboaiele austro-ruso-turce
"Ripirea" Bucovinei (1775).
Pierdem pentru prima oari Basarabia (r8rz)
Popoarele cregtine se revolti impotriva turcilor.Eteria ;i Tirdor Vladimirescu (r8zr)
Soarta rominitilii sud-dunirene.
fuomAnii in Grecia gi in diaspori
V. ROMANII iN TEZA MODERNIZARII
Domniile pamAntene in Principate
Infl uenf a fr ancezd. dominantiOcupalia rusi din r8z8-r834.
Regulamentele Organice
Revolulia de la 1848 in Principate - neizbutitd
in Moldova, victorioasi timp de trei luniin lara Romineasci.' Rolul francmasoneriei
1848 in Ardeal: ungurii qi romnnii -in tabere opuse
Principatele intre 1848 qi 1859. Preliminariile Unirii.Rizboiul Crimeii (r85a-r8y6)
Unirea Principatelor (1859)
Domnia lui Cuza'D.t.on"r." lui Cuza
Cum s-a ales un domn striin in 1866
Interesul de a avea o monarhie de origine striiniCarol I domn
Rizboiul de Independeng $877)
347 cuPRrNS
Elrlf
46
4648
2'45
xlt!ptfi4t1+r/g
ry
ryt
$nftt6qt66
w
-7c
4t7g
146
2t6.
2t9
' z6t
26t
266
268
zTcf
272
CUPRINS
tlllFrF
VI. ROMANIA CONTEMPORANA.CAROL I, REGE AL ROMANIEI
incepe inflorirea culturali a RomAnieiO umbra mare in tablou: chestiunea agraraCele doui r azb oaie balcanice (r9tz_r9tj). p acea
de la Bucuresti si anexarea CadrilateruluiPoate fi ,,obiectiv.. istoricul contemporaneitilii?Consideralii asupra intregii perioade ryr4_r99ri
,,Rizboiul de saptezeci gi gapte de ani..Primul Rizboi Mondial (r9r4-r9rg)RomAnia in razboiDificile negocieri de pace la VersailiesMarea Unire din r9r8
Situalia interni la inceputurile RomAniei Mari.Reforma agrari
Viaga politici in perioada interbelici.Partide vechi gi noi
Situalia politici in Europa anilor,3o.Ascensiunea partidelor de extremi dreapti
Migcarea legionari(Legiunea Arhanghelul Mihail, Garda de Fier)'
Insta.urarea dictaturii regalePactul Ribbentrop-Molotov (23 august 1939).
Izbucneste al Doilea Rizboi MondialUltimatumul sovietic (26 iunie ry4o).
Diktat-ul de la Viena $o august r94o)Generalul Antonescu
gi,,Statul Nalional-Legionar..Rizboiul din Risirit (iunie r94r)2J august 1944 - arestarea lui Antonescu
gi "risturnarea alianlelor,.
SituaEia intemalionali dupd, r94y.Acordul de la Ialta (februarie 1941)
Instalarea fo4ati a sistemului comunist
278
z8r
286
288
292
293
29t
299
304
30t
308
31r
314
3r5
320
323
325
328
i3r
334
33t
339
Ceramicd de tip Cucwnni,datdnd de cdtna mii dt ani
I. INCEPUTURILE
Daci avegi in fagi o harti frzici, aRomAniei, observagicum arati Podigul Transilvaniei: s-ar zice cd, taranoastra este un fel de mare cerc in jurul Tiansilvaniei.Ei bine, acolo s-a niscut neamul romnnesc.
Cine locuia pe podigul T?ansilvaniei acum vreodoui mii cinci sute de ani? - fiindci a incerca savedem cine a fost acolo mai inainte e o intreprindereprea grea. Nu putem, in cadrul unei lucriri atat desuccinte, sI impingem studiul in preistorie. intr-ade_vdr, in spafiul in care locuim astazi, arheologia nerevela urme de striveche prezenti umani, de mii gipoate zeci de mii de ani. Cum n-avem insi, deocam_dati, nici un mijloc de a identifica rasa sau raseleacelor strivechi locuitori, de a pitrunde cAt de cAtmorayurile 9i credinlele lor, gi, inci mai pu1in, limbilevorbite, descrierea acelor civilizatii ce se pierd innegura vremurilor ne-ar fi de prea pulin folos pentrua ingelege cum au aparut, in acest spatiu, cei ce pot ficonsiderati cu mai multi probabilitate ca strimogiinogtri. Cert este doar, din numeroasele urme arheo_logice de pe tot teritoriul gdrli, ca s-au succedat va-luri-valuri de migragii gi din sud, gi din vest, gi din est,gi e cu neputinfi si deduci numai din forma locuin-gelor gi a mormintelor, ori din stilul uneltelor sau alceramicii ce fel de rase au fost gi cum s-au amestecatsau cum s-au nimicit una pe alta. Si ne limitim asadarla evocarea acelor popoare cdtorasavantii din veaculal XIX-lea le-au zii ,,indo-.uropene.., fiindci au im-pinzit spre apus Europa intreagi., si au ajuns spremiazdzi qi risdrit pAni in India.
iNcnpurunnE ro
IRILE
o hart; fizicd. a Rominiei, observaliul Transilvaniei: s-ar zice ca gara
. de mare cerc in jurul Transilvaniei.nascut neamul romAnesc.e podiqul Transilvaniei acum vreoute de ani? - fiindci a incerca siacolo mai inainte e o intreprinderetem, in cadrul unei lucriri atAt de
rgem studiul in preistorie. intr-ade-care locuim asti.zi, arheologia ne
raveche prezen+a uman5, de mii gi
de ani. Cum n-avem insi, deocam-
iloc de a identifica rasa sau rasele
ocuitori, de a pitrunde cit de cAt
lingele lor, qi, inci mai pu1in, limbile:a acelor civilizalii ce se pierd inr ne-ar fi de prea pulin folos pentruaparut, in acest spafiu, cei ce pot fi
ai multi probabilitate ca stramogiiloar, din numeroasele urme arheo-reritoriul farii, ca s-au succedat va-:aiii qi din sud, gi din vest, gi din est,
si deduci numai din forma locuin-Ltelor, ori din stilul uneltelor sau al
e rase au fost gi cum s-au amestecaticit una pe alta. Si ne limitim agadar
: popoare ctrrora sayanfii din veaculis ,ildo-europene", fiindci au im-Europa intreaga, gi au ajuns spre
pani in India.
Acum vreo patru-cinci mii de ani, pornind de peteritoriul unde se afl5 acum Bielorusia, Ucraina devest si Polonia, s-au urnit cu incetul, insa intr-unelan neinfrAnat, semintii vorbind aceea;i limbl, careau ajuns si stipAneasca cu vremea intregul nostrucontinent. Nu erau de o singurd rasi (adicd, in ter-meni de antropologie, nu aparlineau cu tofii ace-luiagi tip fizic). S-a creztJt, in secolele trecute, cd
indo-europenii, la origine, seminau toli cu scandi-navii de azi, ca erau inalti, blonzi si cu craniul do-licocefal, adica, vdzut de sus, oval ca un ou. Era oconceplie gregiti: indo-europeana a fost doar olimbi. Arheologia a adus dovada ci in leaginul ori-ginar s-au aflat fel de fel de popoare care, traind de
mii de ani impreuni sau in vecinitate, au ajuns sivorbeasca aceeagi limba. $i din semintiile acestea de
limbi indo-europeana, care s-au revarsat in valurisuccesive, gi la intervale cnteodati mari, asupra Euro-pei, impingAnd sau nimicind alte etnii mai vechi sau
contopindu-se cu ele, s-au niscut aproape toate po-poarele care traiesc astizi in Europa.
Carul de bronz dt la Bujoru,judelul Tlleorman, ap arpindnd
cult uri i a rheologice Basa rabi.
Poate.fi datat in secolul
al VIII-lea i.Cr., a;adar cu
mai bine de doud secole inainte
de prima menyionare a getilor
in Istornle lui Hero do t -
INCEPUTURILE IO
Spadd fu s copeitd la B ene; ti,injudetul Sibiu. Dateazd dinperioada tdrzie a epocii
bronzului, iar urmele de pe
hii; arahi cd afostfohsitd tnluptd.
Fibuld de argint dacicti dinTian s ila ani a, undt au fo xdescopeite ;i alte piese de
o rfeztr dr i e a s en dn dt o ar e.
Fibulele erau folo site pentru aprinde pdrtilz de aestimentalie
ale anwi costumfeminin sau
masculin,
Zic aproape toate, fiindci, au rimas mici nuclee ne-schimbate dinaintea venirii indo-europenilor, iardupi acegtia au mai yenit cateva popoare de limbidiferiti. Care sunt acestea din urmi? De pilddfin-Iandezii, estonienii, ungurii Ei turcii. Iar dinainte deindo-europeni cine a mai rd.mas? Dupi limbi, ar fidoar bascii, care formeazS, gi asttrzi un grup etniccompact in nordul Spaniei si sud-vestui Frangei.Unii antropologi susgin ci qi Sicilia ar fi majoritarpopulati cu semingii anterioare valului indo-euro-pean; sicilienii au adoptat insi limba dominatorilorromani, si n-a rimas nici o urmi a vreunei limbianterioare idiomurilor indo-europene.
INCEPUTURILE T2
tc, fiindca au remas mici nuclee ne-rtea venirii indo-europenilor, iarnai venit citeva popoare de limbirt acestea din urmi? De plldd f;n-i, ungurii Ei turcii. Iar dinainte dene a mai rimas? Dupi limbi, ar fiformeazd;i astizi un grup etniclul Spaniei qi sud-vestui Franlei.. sustin ci qi Sicilia ar fi majoritaringii anterioare valului indo-euro-r adoptat insd limba dominatorilorimas nici o urma a vreunei limbiurilor indo-europene.
Geto-dacii
Si revenim la spagiul calpato-dunirean. Aici sursele
arheologice gi documentare ne reveli, veniti probabildeja din al doilea sau chiar al treilea mileniu inainreaerei noastre, pfezenta unei ramuri indo-europene. Pe
reprezentanlii ei unii i-au numit daci (in special inTransilvania), alfi i-au numit ge;i (in Muntenia, Do-brogea qi pAni in Basarabia).
Iar la sud de ei se giseau tracii. Mulgi istorici cred,p baza unei singure propozigii a istoricului grec
Herodot (secolul al V-lea i.Cr.), ci gi geto-dacii erau oramuri a tracilor. Astizi se pare ci nu e chiar aga. fu fifost rude apropiate ale tracilor, dar limbile (puginul cita mai rimas din aceste limbi) nu se potrivesc suti lamti, nu avem la geto-daci aceleagi nume de localitili,
Inel dacic de argintdin secolul I d.Cr.
Face parte din tezaurul
de la M,igur4 judcyul
Tileorman.
Dacia preistoricd,
din paleolitipirui la 5rz t.Cr.
Rugjinoasa'\o _\o
Fedeleyni
\to Localit4i mai importante'unde s-au ficut
descoperiri gi sdpituri preistorice
INCEPUTURILE t2 t3 GETO-DACrr
Thrabostes, adicii nobil dac
Lupoaica dz pe Capitoliu,
sirnbolul oiginii legendare aRomei ;i al caractmtlui etem
al CetQii fi al inperiuluLStatuia dateazd din secolul
al Vl-lea i.Cr, dar gemenii
Romulis;i funus aufostad^dugatj tn secolal aJ W-ka.Mai multe copii ale statuiise g,isesc si in Romdnia.
nu avem aceleasi nume de regi ca la traci qi, mai cuseami, la traci se cunosc numele azeci de zeitap, daci,nu chiar sute, pe cAnd geto-dacii par a nu fi avut decAto singurd zeitate principali: Zalmoxis. Un neam eraudeci acegti geto-daci, alt neam, mai la sud, erau tracii,unde sunt Bulgaria gi Turcia de azi, gi algii illyrii, maila vest, unde e Albania, gi unde a fost Iugoslavia.
in secolul I i.Cr., aceste triburi geto-dace se unescsub un singur rege, pe care-l cheami Burebista. E pri-ma dati cind strimogii nogtri apar in istorie unili gi
avAnd un rege care indrizne;te si se lupte cu Roma.Stip6nirea lui Burebista se intindea 9i peste multe altetriburi, de dincolo de Nistru Ei pAnd in Pannonia - darel rnoare asasinat, in acelaqi an cu Caesar (aa i.Cr.)!
Roma
Romanii sunt tot un popor indo-european, stabilit peteritoriul Italiei de azi. Au pornit de la un ora$, Roma,al cirui qinut inconjuretor se chema Latium (de undecuvAntul Intini), gi in trei-patru sute de ani, din juruloraqului Roma, incetul cu incetul construiesc o ade-
lNcnpurunnr r4
nume de regi ca la traci qi, mai cu
:unosc numele a zeci de zeitdyi, daca
irrd geto-dacii par a nu fi avut decitlnncipali: Zalmoxis. LJn neam erau
rci, alt neam, mai la sud, erau tracii,ia si Turcia de azi, gi allii illyrii, mai
bania, gi unde a fost Iugoslavia.
)r., aceste triburi geto-dace se unesc
e, pe careJ cheami Burebista. E pri-imogii nogtri apar in istorie unili qi
re indrazneqte si se lupte cu Roma.
:ebista se intindea gi peste multe alte
r de Nistru qi pini in Pannonia - dar
in acelagi an cu Caesar (aa i.Cr.)!
un popor indo-european, stabilit pe
: azi. Au pomit de la un oras, Roma,
rnjurator se chema Latium (de unde
'i in trei-patru sute de ani, din iurulncetul cu incetul construiesc o ade-
;::aii imparatie. Cuceresc mai intAi toati Italia, pe*:::i Spania, pe urma Gallia (Franla de azt), de ase-*:irea tot nordul Africii.
\-a sunt cunoscute luptele dintre romani si carta-
=:rezi. Cartaginezli erau de rasi semiti., deci inrudili--; arabii si cu evreii, mari negustori, care se stabili-ucri unde e astdzi Tunisia. Luptele dintre romani si;artaginezi au durat zeci de ani (Hannibal, genialul:eneral cartaginez, a fost cAt pe ce sa cucereasci Italiaroati), dar, in cele din urmd, romanii au iegit invin-gitori si, necrufatori, au ras de pe fa,ta pimAntului:iinica cetate Cartagina.
Iata-i pe romani punind piciorul in Africa, iar in:nomentul care ne prive;te pe noi, adici momentul;ind se vor arita interesati gi de teritoriul locuit degeto-daci, romanii au ajuns cea mai mare putere dinlume, cu exceptia, poate, in Extremul Orient, a impe-riului chinez, care se formeaza cam in acelagi timp cuimperiul roman. Romanii sunt atunci stapAni - priviqiharta Europei - pe tot inconjurul Mediteranei. Impe-riul lor e ca o largi verigd, un colac in jurul Mirii Me-diterane: Italia, Hispania, Gallia, tot nordul Africii;au cucerit gi Grecia si Asia Mici 9i Syria, gi iati-i laDunare, vecini cu dacii.
De ce au inceput romanii sa-i atace pe daci? Tre-buie spus de la inceput ci dacii erau agresivi.Ydzdndbogifile impirSliei romane, ficeau mereu incursiunipustiitoare peste Dunire, in regiuni stipAnite acum deromani, si care de veacuri se aflau sub influenta civi-lizatoare a Greciei. De altfel, Ei romanii au fost in-fluengaEi de cultura elenicd; de aceea se vorbe;te adesea
despre ,,civllizatra greco-romani". Romanii au fostintAi de toate ostasi, iar marea culturi le-a venit de lagreci. Grecii aveau si la noi, in Dobrogea, ,,agenqii" decomer!, adici porturi cu o micd colonie in jur. Atiauzit de Tomis, vechiul nume al oragului Constanfa,
Ei de Histria, mai la nord. Erau si alte colonii de-alungul coastei Mirii Negre, la sud, in Bulgaria de azi,
Ei spre nord, pAni in Crimeea. Influenla greceasca
ajunsese deci in oarecare masuri gi la geto-daci.
Pondwri, adic,i mdswri pentru
greatdte, descoperite laCallatis, colonie greceascd de
la Marea Neagr,i, Mangaliade astdzi. Celrectangular; dinbronz, poarta insemnelt luiHeracle. Celdlalt, rotund, este
din plumb ;i are ambelefeye
decorate, dup,i curn aedem
chiar din desen.
IiiNcrpuruRrrE I4
Denar (monedd de argtnt)cu chipul lai Titus FlaaiusDomitianus. El este tmpdratulcare a Partat un rdzboi cudacii in anii 85-88 d.Cr
Un aureus emis de imparatiiTraian intre anii nz $ n7d.Cr. Pe aaers, portretulirnp dra talui. Tix tul, tradu s,
in s eamnd, irnp tiratul Tiai anu s
Aagustas, cuceritor alGermaniei;i al Daciei, preot,
tribun, consul pentra a sasea
oard, pdrinte al patiei".Pe rezters, Colwmna luiTi,aian, cu textul care, tradus,
inseamnd,,Senatul ;i poporulroman, celui mai bunprincipe*.
$i iatn acum cA se ivesc du;minia gi rizboiul intredaci Ei romani. Aceasta se petrece o prime datd inaintede Cristos, in vrernea lui Burebista. Ostilitilile vorreincepe la sfhrgitul secolului I d.Cr., iar legiunile ro_mane sunt chiar invinse la un moment dat, sub unimpirat slab, Domitianus. Dar soarta se schimbd cAnda;unge imperat liaianus, unul dintre cei mai gloriogiimpdragi ai Romei. in Dacia se afla iardqi un rege carereusise si-i uneasci pe daci, pe un teritoriu insi maimic, care nu depigea Tisa la apus, nici Siretul la risi_rit. Se numea Decebal - nume pe care si-l luase, si aveaprobabil o semnificatie in limba daci. (Decebal pro_nun$m noi acum, dar in vreme a aceea,,c., se pronunta,,k"; Dekebalos era scris pe greceste sau latinegte.)Decebal nu a vrut sd accepte influenla romani - defapt ar fi fost un ,,protectorat" - gi
" continuat unel-
tirile impotriva Romei.
Dacia, colonie romand
Traianus hotirigte sa porneasci rlzboipentru a aduceDacia sub ascultare romani. Privili iariqi harta. Tot im-periul roman era ca un colac in jurul Mediteranei, darparci Dacia ar fi mai departe de centru, spre nord-est,in afara,,colacului". Dacia Ei Britannia apar ca,,iegin-duri", ,,hernii" ale cordonului imperiului din jurul.Mediteranei. De aceea vor fi gi primele pirisite cindpresiunea barbari ya cre$te.
t6INCEPUTURILE
ci se ivesc dugminia gi rizboiul intre\ceasta se petrece o priml dati inainte.remea lui Burebista. Ostilitifle vor;inrl secolului I d.Cr., iar legiunile ro-r invinse la un moment dat, sub unrmitianus. Dar soarta se schimbi cAndTraianus, unul dintre cei mai glorioqirei. in Dacia se afla iariEi un rege careuci pe daci, pe un teritoriu insi mair{ea Tisa la apus, nici Siretul la risi-:cebal - nume pe care gi-l luase, si avea
rificafie in limba daci. (Decebal pro-n, dar in vremea aceea ,,c" se pronuntaera scris pe grecegte sau latinegte.)
mt sd accepte influen;a romani - del oprotectorat" - si a continuat unel-Romei.
'romhnd
;te sa porneasci rdzboi pentru a aduce
are romani. Privili iarigi harta. Tot im-r ca un colac in jurul Mediteranei, darmai departe de centru, spre nord-est,ui'. Dacia gi Britannia apar ca ,,iegin-ale cordonului imperiului din jurul: aceea vor fi gi primele pirisite cAnd
ri va creste.
6
Traianus a dus un prim rizboi, in ror-roz d.Cr., l-ainvins pe Decebal gi i-a impus un tratat prin care acestrege al dacilor se angaja si-qi distrugi cetifile, si nufaci alianld cu dugmanii Romei, si accepte arhitecgi qiingineri romani si o oarecare supraveghere etc. Defapt, si devina un client al Romei. Dar Decebal n-arespectat tratatul, a reclidit cetili, a ciutat alianle,pini departe, cu dugmanii Romei; atunci Traianus,ahotlrnt o a doua campanie de cucerire a Daciei ;iinli.turarea lui Decebal.
Razboiul are loc in ro5-ro5 d.Cr. Traianus a puspe un arhitect grec din Syria, Apollodor din Damasc,si clideasci un pod peste Dunire, la Drobeta, acolounde e acum Tirrnu-Severin, pod care a fost privit cao adevarata minune pentru acea vreme. Pitrunde inDacia cu legiunile lui, iar alt corp de armatd treceDunirea din Scythia Minor (Dobrogea). Au loc luptecrincene si, in cele din urmi, romanii cuceresc capi-tala Sarmizegetusa, iar Decebal se sinucide, pentru a
nu cldea in mAinile invingitorului qi a nu fi adus carob in cortegiul triumfal al lui Traianus la Roma.
Pentru a reconstitui acest rizboi intre romani sidaci, avem la Roma un monument, rimas intreg piniin zilele noastre printr-o adevirati minune, ColumnaTraiana, pe care se incolicesc, de jos in sus, basore-liefuri povestind toata desflgurarea cuceririi Daciei,ca intr-o ,,bandi desenata" in care putem nu numai
17 DACIA, COLONIE nOURNA
Scm,i de luptd din timpulprirnulai r,izboi dacic,
asa cutn apare pe Columna
Iui Tiaian
Decebal, relief de pe Columnalui Ty'aian
INCEPUTURILE
urmiri fazele fizboiului, ci gi descoperi care erau por-tul si armele din ambele tabere, chiar si portul fe-meilor dace, si ce fel de vite se cregteau in tari etc.Columna Traiani e o adevi.rati comoari pentru isto-rici si etnologi.
Iati acum aceasti mare !ari., destul de populati,deveniti colonie romani. Ce inseamni colonie ro-mani? inseamnd ci regatul lui Decebal va trece de-a-cum sub administrarea directi a Romei. provincia
,,Dacia" nu cuprindea toate teritoriile ce vor fi maitArziu locuite de romnni; ea se limita la Oltenia de azigi cam doui treimi din Transilvania. Scythia Minorera deja integrati in provincia romani Moesia (nord-estul Bulgariei de azi). La risirit de Olt qi de Carpalierau cnteva intdrituri gi avanposturi, pentru a rczistaatacurilor dacilor nesupusi qi ale altor triburi. in pro-vincia propriu-zisi, un intreg aparatadministrativ se
va instala, alaturi de legiunile menite sd asigure paceainluntru gipazagranilelor. Se vor construi orage dupitipul ,,urbelor" romane qi o regea de drumuri care sile lege. in fine, gi mai cu seami, romanii vor proceda la
iNcrpurunrrn 18
l:llhrr.*-
:boiului, ci gi descoperi care erau por-n ambele tabere, chiar gi portul fe-ce fel de vite se cregteau in tari etc.
,i e o adevarata comoari pentru isto-
:easti mare 1ari, destul de populati,e romani. Ce inseamni colonie ro-i ci regatul lui Decebal va trece de-a-
fstrarea directi a Romei. Provinciarindea toate teritoriile ce vor fi mairomini; ea se limita la Oltenia de aziimi din Transilvania. Scythia Minori in provincia romani Moesia (nord-le azi). La rasirit de Olt gi de Carpalirituri Ei avanposturi, pentru a rezistarr nesupuqi gi ale altor triburi. in pro-isi, un intreg aparat administrativ se
i de legiunile menite si asigure pacea
granitelor. Se vor construi oraEe dupiromane si o retea de drumuri care si.
mai cu seami, romanii vor proceda la
o intensi colonizare cu elemente din afara provinciei.intr-adevir, dupi ce au frcut mii de prizonieri, dupi ce
au omorAt mii de luptitori daci, dupi ce alte mii vor fifugit peste munli (dar n-au putut lua cu ei pe toatdlumea, au rimas femei, copii, batrini), invingitorii aupurces la repopularea provinciei cu colonigti romani.Cine si fi fost acegti colonigti?
Iati o explicdlie pe care mi-a sugerat-o un profesorfrancez de istorie antica, Jdr6me Carcopino, care a
descoperit un lucru la care nu se gAndise nimeni pAnd
atunci. De ce a putut veni atAta lume in Dacia inpufini ani? Fiindcd acolo se gasea aur.
Decebal avea un tezaut colosal, pe care-l ascunsese
sub un riu, dar unul dintre captivii luali de romani adezviluit taina. Iar romanii au gisit acolo aur in can-titili uriaEe. Apoi se gtie ci se putea extrage aur dinMunlii Apuseni.
Carcopino a avut o idee foarte simpli: ,,Ia sa vidcum arita moneda romani inainte de Traianus Ei ce
devine ea in timpul domniei lui Traianus" - si con-stata ca, de unde banul de aur inainte de Traianus era
t9 DACIA, COLONIE nOltRtrtA
Duebal - care, la Roma, ar.fitrebuit sd inpodobeascd alaialtriumfal -, c,Lnd e pe calt sdfiecaPtarat de armditoriiromani, alege sd se sinuci&i.
Scena este,fdrd tndoiaLi, unadintre cele mai emolionante
de pe Colamna lui Tiaian.
incrputururn 18