Download - Nu Tri Ti A
NUTRIŢIANUTRIŢIA
• Nutriţia autotrofăNutriţia autotrofă– fotosinteza
– chimiosinteza
• Nutriţia heterotrofăNutriţia heterotrofă– saprofită
– parazită
– mixotrofă
– simbiotrofă
FOTOSINTEZAFOTOSINTEZA
• Definiţia fotosintezeiDefiniţia fotosintezei
• Reacţia globală a fotosintezeiReacţia globală a fotosintezei
C2O+H2O + săruri minerale------substanţe organice +O2
• Organele vegetative unde se desfăşoară fotosintezaOrganele vegetative unde se desfăşoară fotosinteza– Frunza
– Tulpinile ierboase
– Celulele felodermului tulpinilor lemnoase
STRUCTURA FRUNZEISTRUCTURA FRUNZEI
• Alcătuirea externă:– limb, nervuri– peţiol – teacă
• Structura internă– epiderma superioară– mezofilul frunzei
• ţesutul palisadic+ ţesutul lacunar• nervura= vase lemnoase+vase liberiene; arcuri de sclerenchim
– epiderma inferioară cu stomate• celulele stomatice au clorfilă, ostiola
STRUCTURA CLOROPLASTULUISTRUCTURA CLOROPLASTULUI
• structură:– membrană dublă
– stromă plastidială- subst.fundamentală• ADN,ARN,• proteine,• lipide• unele metale
– lamele stromatice
– grana cu clorofilă
PIGMENŢII ASIMILATORIPIGMENŢII ASIMILATORI
• Sunt situaţi pe membrana internă a cloroplastului asociaţi cu proteine.
• PIGMENŢII CLOROFILIENIPIGMENŢII CLOROFILIENI– Clorofila aClorofila a
– Clorofila bClorofila b
• PIGMENŢII CAROTENOIZIPIGMENŢII CAROTENOIZI– Caroten (portocaliu)Caroten (portocaliu)
– Xantofila (galben)Xantofila (galben)
FAZELE FOTOSINTEZEIFAZELE FOTOSINTEZEI
• FAZA DE LUMINĂFAZA DE LUMINĂ
– se desfăşoară în cloroplaste la nivelul granei;
– fotoliza apei ce are ca rezultat O2 şi H2
– O2 va fi pus în libertate
– H2 va fi folosit în sinteza unui agent reducător -NADPH
– producerea unui agent energetic –ATP
• FAZA DE ÎNTUNERICFAZA DE ÎNTUNERIC
– Se desfăşoară în stroma cloroplastului;
– CO2 este redus de agentul reducător NADPH
– Rezultă zaharuri simple din care se formează glucide, lipide,proteine,
IMPORTANŢAFOTOSINTEZEIIMPORTANŢAFOTOSINTEZEI
• sursă principală de substanţă organică;
• biosfera este conectată prin fotosinteză la o sursă inepuizabilă de energie- energia solară;
• menţine constantă compoziţia atmosferei, echilibrând reacţiile consumatoare de oxigen ale respiraţiei;
• stă la baza producţiei agricole.
EVIDENŢIEREA FOTOSINTEZEIEVIDENŢIEREA FOTOSINTEZEI
• Procedee bazate pe evidenţierea oxigenului degajat
• eprubetă, apă, plantă de elodeea
• vas de sticlă, pâlnie, plante de apă, eprubetă
• Procedee bazate pe dioxidul de carbon consumat
• eprubetă, plantă acvatică, apă fiartă şi răcită, NAHCO3
• Procedee bazate pe substanţa organică produsă
• plantă de muşcată, foită de staniol, alcool, pahar Berzellius, sol.Lugol (iod în iodură de potasiu), spirtieră.
INFLUENŢA FACTORILOR DE MEDIU ASUPRA FOTOSINTEZEIINFLUENŢA FACTORILOR DE MEDIU ASUPRA FOTOSINTEZEI
• Lumina
• inensitatea luminii
-pănă la 50.0000 lucşi, 50.000-100.000 lucsi, peste 100.000
-plantele ombrofite:frunze subţiri, cloroplaste mari.
• compoziţia spectrală
-un maxim în lumina roşie- pentru plantele verzi
-un maxim în lumină albastră-pentru algele brune şi roşii
• Temperatura 00-------30-350 C
• Umiditatea optimă 70-80% - excesul măreşte volumul celulelor
• Concentraţia CO2: 0,01%-limita inferioară la care are loc F; 0,03% valoarea medie atmosferică, 2-5% valoarea max. la care are loc F.
• Sărurile minerale: N,P,K-cantităţi mari; S,Ca,Mg, Na, Fe- c.moderate;
Cu,Zn,Mn,B- cantităţi infime.
CHEMOSINTEZACHEMOSINTEZA
• Chemosinteza foloseşte ca sursă energetică,energia rezultată în urma oxidărilor unor substanţe anorganice.Bacteriile chemosintetizatoare sunt:
• bacteriile sulfuroase-fundul apelor stătătoare• H2S sulfobacterii H2SO3 sulfobacterii sulfaţi
• bacteriile nitrificatoare-în soluri şi ecosisteme acvatice.• NH3 Nitrosomonas,Nitrosococcus HNO2Nitrobacter HNO3
• bacteriile metanogene-stomacul rumegătoarelor,nămolul unor ape stătătoare-
• CO2+ 4H2 bacterii metanogene CH4+ 2H2O
NUTRIŢIA SAPROFITĂNUTRIŢIA SAPROFITĂ
• Absorb substanţele organice dizolvate în apă
• proteinele-----AA; polizaharidele-----------glucide simple
• Saprofitele pot fi:
-specializate-Mycoderma aceti,transformă CH3COOH în C2H5OH
-omnivore-mucegaiul alb
• produc alterarea alimentelor şi nutrţurilor;
• saprofitele concurează între ele pentru hrană;
• dezvoltă relaţii antibiotice:
• importanţă în alimentaţie şi în obţinerea medicamentelor.
NUTRIŢIA PARAZITĂNUTRIŢIA PARAZITĂ
• gazdele produc semne de boală: creşterea temperaturii, creşterea numărului globulelor albe;
• boli: bacterioze şi micoze;
• plante parazite: lupoaia,muma pădurii, cuscuta (torţelul);
• ciuperca Labolbenia bayeri parazitează numai musca de casă;
• rugina grâului are 2 gazde: dracila şi grâul;
• bacterioze la animale:antraxul, leptospiroza,salmoneloza,tuberculoza;
• micoze la animale: tricofiţia
• bacteria Bacillus thuringiensis parazitează insectele (insecticid biologic)
NUTRIŢIA MIXOTROFĂNUTRIŢIA MIXOTROFĂ
• Plantele smiparazite
• extrag cu haustorii seva brută
• ex: vâscul
• Plantele carnivore
• folosesc o sursă suplimentară de N2 ,trăiesc în medii sărace în săruri minerale;
• produc enzime digestive;
• folosesc capcane:
- peri lipicioşi
- urne.
NUTRIŢIANUTRIŢIA SIMBIONTĂSIMBIONTĂ
• Relaţie reciproc avantajoasă între două specii;
• lichenii
- algă unicelulară sau cianobacterie x ciupercă
• micorizele : hifele ciupercii x rădăcinile plantelor-ectotrofe
-endotrofe
-mixotrofe
• nodozităţile-bacterii fixatoare de azot x rădăcinile plantelor leguminoase.