Download - MR Pramistar 2013
Pramistar®
pramiracetam 600 mg
Pentru un plus de memorie şi concentrare
Declin al funcţiei cognitive dobândit (în 2 sau mai multe domenii cognitive)
care apare în absenţa confuziei acute (delir) care determină disfuncţionalităţi (scăderea
memoriei, a abilităţilor funcţionale ) care nu au o altă cauză medicală.
DSM IV1
Ce este demenţaCe este demenţa??
1. European Handbook of Neurological Management, edited by R. Hughes et al (European Federation of Neurological Societies), Blackwell Publishing, 2006.
Forme de demenţă
Boala Alzheimer
Demenţa Vasculară Demenţa multi-infarct Boală Binswanger
Demenţa Vascularăşi Boala Alzheimer
Demenţa cu corpi Lewy Boala Parkinson
Alte demenţeDemenţa Fronto-temporalăBoală Creutzfeldt-Jakob Degenerescenţa corticobasală
65%65%5%5% 10%10% 5%5% 7%7% 8%8%
Boala Alzheimer şi Demenţa cu corpi Lewy
Zurad E. Drug Benefit Trends. 2001;13:27-40.
Prevalenţa demenţei, populaţia peste 30 ani
Alzheimer Europe (2009). http://dx.doi.org/10.1787/888932336160
Prevalenţă (%)
Populaţia cu vârstă peste 65 ani şi prevalenţa demenţei
Alzheimer Europe (2009); OECD Health Data 2010; Eurostat Statistics Database. http://dx.doi.org/10.1787/888932336198
Prev
alen
ţa d
emen
ţei %
Populaţia în vârstă de peste 65 ani (%)
AVC AVC şi demenţa şi demenţa
• AVC este principala cauză a dizabilităţii la adulţi 1
• Bolile cerebrovasculare reprezintă a doua cauză a demenţei2
• Demenţa vasculară este una din formele rare de demenţă ce pot fi prevenite3
• Unul din 6 pacienţi cu AVC au diagnosticul de demenţă 4
1. Barba R et al.; Stroke. 2002;33:1993-1998.2. Leys D et al.; Hemostasis. 1998;28:134-150.3. Hachinski V. ; Lancet. 1992;340:654-648.4. Barba R et al. ; Cerebrosvasc Dis. 2001;11:216-224.
Evoluţia la 1 an post AVC
Stegmayr B. et al, Stroke, 1997, 28(7); 1367-74
0
5
10
15
20
25
Incidenţa demenţei (%)
7%
10%
15%
23%
Timp (ani)1 3 5 10
Incidenţa demenţei post AVCIncidenţa demenţei post AVC
Lobo A. et al. Neurology. 2000;54(suppl 5):S4-S9.
Incidenţa AVC creşte riscul de demenţă cu 140%
Tulburarea cognitivă uşoară şi evoluţia către Boala Alzheimer
Petersen RC et al: Arch Neurol 56:303, 1999
Tulburare cognitivă uşoară Boală Alzheimer 12%/an
50
60
70
80
90
100
examen 12 24 36 48iniţial Luni
Control Boală Alzheimer 1-2%/an
50
60
70
80
90
100
examen 12 24 36 48iniţial Luni
Tulburare cognitivă uşoară Boală Alzheimer Control
Evoluţia simptomatologiei în demenţă
Medie Moderată Severă
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 65.554.543.5 98.587.576.5Ani de la diagnosticAni de la diagnostic
Minim
um
Maxim
um
1. Mintzer J. et al., 2002 AAGP Annual Meeting
Abilitate Cognitivă Abilitate FuncţionalăProbleme de comportament Timp îngrijire asistată
1. Sistemul reticular activator ascendent
Ciclul somn-veghe
2. Structurile corticale : neocortex, hippocampus şi amygdala
Învăţare şi memorie
2 proiecţii majore colinergice lanivelul creierului
1. Perry EK et al. Neuropathol Appl Neurobiol. 1978;4:273-277;2. Rodriquez-Puertas R et al. Synapse. 1997;26:341-350.;
Deficit colinergic
pierderea progresivă de neuronicolinergici 1
scăderea progresivă adisponibilităţii de ACh2
tulburări de atenţie, cognitive şicomportament 1,2,3
HippocampusCortex
N. basalis Meynert
1.Perry et al., 1978 2. Bartus et al., 1982; 3. Cummings and Back, 1998
Simptomele clinice determinate de deficitul colinergic
Modificări colinergice majore în Boala Alzheimer
Depleţia de ACh: mai ales în stadiile moderate şi severe1,3
Declinul activităţii colinacetiltransferazei (CAT)1,3
Pierderea neuronilor colinergici 2
– Pierderea receptorilor muscarinici (M2) 3,4
– Pierderea receptorilor nicotinici (nAChR) 3,4
AChE (acetilcolinesterază) 1,3
BuChE (butirilcolinesterază) 1,3
Creşterea cantităţii de Ach
Stimularea activităţii CAT
1.Perry EK et al. Neuropathol Appl Neurobiol. 1978;4:273-277; 2.Whitehouse P et al. Science. 1982;215:1237-1239.; 3. Rodriquez-Puertas R et al. Synapse. 1997;26:341-350.; 4. Flynn D et al. Life Sci. 1995;56:869-876.
Butyrylcholinesteraza
Receptor Muscarinic
Receptor
Nicotinic
Acetylcholinesterase
ACh
Celulă glialăCelulă glială
Butyrylcholinesteraza
AcetylCoenzima A AcetylCoenzima A Colină Colină
CATCAT
Colină+
Acetat
Colină+
Acetat
1. Captarea colinei din spaţiul extracelular
2. Stimularea CAT = colinacetiltransferază
3. Accelerarea sintezei de Ach AChACh
NOS NO4. Stimularea sintezei de oxid nitric (NO)Terminaţie
postsinaptică
Terminaţie Terminaţie presinapticăpresinaptică
1.Pugsley TA et al. Drug Development Research 1983; 3: 407-420; 2. Branconnier R.J. et al.; Psychopharmacology Bulletin 1983; 19: 726-730;
3. Shih Y.H. et al.; Life Sciences, Vol.36: 2145-2152; 4. Corosaniti M.T. et al.; Funct. Neurol. 1995; 10 (3): 151-155.
AChACh
PRAMISTAR determină accelerarea tournover-ului de acetilcolină
HACU
AvantajeAvantajele ale accelerccelerăriiării tournover-ului de acetilcolin tournover-ului de acetilcolină şi ă şi stimulstimulării ării producerii oxidului nitric (NO)producerii oxidului nitric (NO):
efect benefic în stocarea informaţiilor noi prin:
îmbunătăţirea circulaţiei cerebrale - indusă de vasodilataţia NO dependentă1
sau
acţiunea directă pe procesele biochimice ce stau la baza formării memoriei2
1. Corosaniti MT et al. Funct. Neurol. 1995; 10 (3): 151-155.2. Vaucher E et al. Neuroscience 1997; 79 (3): 827-836.
Pramistar® inhibă neuropeptidazele cerebrale (PEP), cu creşterea concomitentă a peptidelor implicate în formarea memoriei de lungă durată.1
funcţia de memorie
Vasopresina2 PEP Hidrolizarea Vasopresinei
Creşte rezistenţa la extincţie a procesului de invăţare1
Facilitează consolidarea informaţiilor1
Inhibă pierderile de memorie induse de hipoxie1
Îmbunătăţeşte capacitatea de rememorare1
Pramistar®
PramistarPramistar determină inhibarea determină inhibarea neuropeptidazelor cerebraleneuropeptidazelor cerebrale
PramistarPramistar determină inhibarea determină inhibarea neuropeptidazelor cerebraleneuropeptidazelor cerebrale
1.Yoshimoto T et al. J. Pharmacobio-Dyn. 1987; 10: 730-735.2. Nappi G et al.; Drugs of Today, 1994; 30(6):469-482.
Pramiracetam vs. placebo
4 săpt
8 săpt
12 săpt
-1,48
-4,28
-6,73
-16
-14
-12
-10
-8
-6
-4
-2
0
mod
ifica
rea
scor
ului
%
pramiracetamplacebo
60 pacienţi cu tulburări cognitive şi de memorie trataţi 12 saptamâni cu 1200 mg/zi Pramiracetam vs. Placebo . Scor Sandoz - Sandoz Clinical Assesment Geriatric Scale
Scor Sandoz mai mic la pacienţii cu Pramistar®, mai puţină disfuncţie cognitivă
PramistarPramistar – eficienţă clinică în – eficienţă clinică în tulburările cognitive şi de memorietulburările cognitive şi de memorie
Marini G et al. Advances in Therapy 1992; 9 (3): 136-146.
Îmbunătăţirea funcţiei cognitive (%) măsurată cu Mini Mental State Exam.
0
1
2
3
4
5
6
0 4 8 12săptămâni
Îmbu
năţă
ţirea
func
ţiei (
%)
pramiracetamplacebo
p<0,01
p<0,05
Pramiracetam vs. placeboPramiracetam vs. placebo
PramistarPramistar – eficienţă clinică în – eficienţă clinică în tulburările cognitivetulburările cognitive
Marini G et al. Advances in Therapy 1992; 9 (3): 136-146.
Îmbunătăţirea generală a memoriei (%) măsurată prin numărul de rememorări în testul BSRT
-3-2-1012345678
4 săpt 8 săpt 12 săptÎmbu
nătă
ţire
a m
emor
iei (
%)
pramiracetam 1200 mg/zi
piracetam 2400 mg/zi
Studiu dublu orb 12 sapt, la pacienţi cu tulburări de memorie, atenţie, concentrare
Pramiracetam vs. Piracetam
PramistarPramistar – eficienţă clinică în – eficienţă clinică în tulburările de memorietulburările de memorie
Guazzi G. Simposio ”Memoria e farmaci”, Siena 1991.
BSRT : Buschke Selective Reminding Test
0
20
40
60
80
100
30 60 90
zile
Îmbunătăţirea memoriei şi capacităţii de concentrare la pacienţi cu tulburări moderate, trataţi 3 luni cu 1200 mg Pramiracetam
memorie verbală descurtă duratămemorie verbală delungă duratăconcentrare
Amel
iora
re (%
)
PramistarPramistar – eficienţă clinică în – eficienţă clinică în demenţa vascularădemenţa vasculară
Scarpazza P et al. Advances in Therapy 1993; 10 (5): 217-222.
0 5 10 15 20 25
post-tratamentpre- tratament
Agitaţie iritabilitate
Disfuncţie cognitivă
Stare depresivă
Retragere din studiu
Evaluare generală
Cu cât e scorul mai mic cu atât starea pacientului e mai bună
Pramiracetam vs. Placebo studiu deschis, 4 săptămâni, pacienţi cu Boala Alzheimer
PramistarPramistar – eficienţă clinică în – eficienţă clinică în Boala AlzheimerBoala Alzheimer
Branconnier RJ et al. Psychopharmacology Bulletin 1983; 19: 726–730.
Studiile clinice cu pramiracetam au evidenţiatStudiile clinice cu pramiracetam au evidenţiat
O ameliorare
semnificativă a
întregii capacităţi
de învăţare1
O ameliorare
semnificativă a
întregii capacităţi
de învăţare1
O îmbunătăţire
considerabilă a
capacităţii de
memorare şi
concentrare1,2
O îmbunătăţire
considerabilă a
capacităţii de
memorare şi
concentrare1,2
O îmbunătăţire a
simptomelor
psihometrice cum ar
fi agitaţia, stările
depresive,
anxietatea2,3
O îmbunătăţire a
simptomelor
psihometrice cum ar
fi agitaţia, stările
depresive,
anxietatea2,3
De ce Pramistar® De ce Pramistar®
1. Marini G. et al., Advances in Therapy, 1992, 9(3):136-1462. Nappi G. et al. Drugs of Today 1994; 30 (6): 469-482.3. Pugsley T.A. et al. Drug Development Research 1983; 3: 407-420.
facilitează învăţarea şi consolidarea memoriei1
creşte rezistenţa la hipoxie cerebrală2
previne apariţia tulburărilor capacităţii de învăţare2
Pramistar®
Indicat în :Indicat în :Tratamentul tulburărilor de memorie sau de concentrare Tratamentul tulburărilor de memorie sau de concentrare
degenerative sau vasculare, mai ales la vârstnicidegenerative sau vasculare, mai ales la vârstnici33
1.Marini G. et al., Advances in Therapy, 1992, 9(3):136-146; 2.Yoshimoto T et al. J. Pharmacobio-Dyn. 1987; 10: 730-735; 3. RCP Pramistar
Mod de administrare
1 comprimat de 600 mg de
2 ori pe zi
Se poate administra în tratament de lungă durată
RCP Pramistar