NECLASIFICAT
Exemplar nr. ......
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 „Investeşte în OAMENI”
MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE
UNIVERSITATEA NAȚIONALĂ DE APĂRARE ,,Carol I”
Nr._______din___________
Număr contract finanţare: POSDRU/159/1.5/S/138822
Drd. MATACHE-ZAHARIA Silvia-Alexandra
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
TEMA: SECURITATEA INFRASTRUCTURII CRITICE DIN DELTA
DUNĂRII, REGIUNEA LAGUNARĂ ȘI DIN ZONA ECONOMICĂ
EXCLUSIVĂ A ROMÂNIEI
CONDUCĂTOR DE DOCTORAT
Contraamiral de flotilă (r) prof.univ.dr. HANGANU Marius
BUCUREȘTI 2015
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară 1 „Educaţia şi formarea în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii
bazate pe cunoaştere”
Domeniul major de intervenţie 1.5 „Programe doctorale şi post-doctorale în sprijinul cercetării”
Titlul proiectului: Reţea transnaţională de management integrat al cercetării doctorale şi
postdoctorale inteligente în domeniile “Ştiinţe militare”, “Securitate şi informaţii” şi “Ordine
publică şi siguranţă naţională” - Program de formare continuă a cercetătorilor de elită –
„SmartSPODAS”
NECLASIFICAT
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 „Investeşte în OAMENI”
NECLASIFICAT
2 din 27
CUPRINSUL TEZEI DE DOCTORAT
Introducere
Capitolul 1: Clarificări conceptuale asupra noțiunii de infrastructură critică
1.1.Conceptul de infrastructură critică din punct de vedere economico-social
1.2. Conceptul de infrastructură critică din punctul de vedere al securității
1.3. Evoluții ale domeniului securității și protecției infrastructurilor critice în
context euro-atlantic
1.3.1.Evoluția conceptului în Statele Unite ale Americii
1.3.2. Securitatea infrastructurilor critice din perspectiva NATO
1.3.3. Evoluția conceptului în Uniunea Europeană
1.4. Securitatea infrastructurilor critice naționale și europene în contextul Strategiei
de Securitate Națională a României și al Strategiei Naționale de Apărare
1.4.1. Strategia de Securitate Națională a României și Strategia Națională
de Apărare în context euro-atlantic
1.4.1.1. Strategia de Securitate Națională a României
1.4.1.2. Strategia Națională de Apărare
1.4.2. Protecția infrastructurii critice naționale – cadrul legislativ și
instituțional existent și perspective de dezvoltare
1.4.2.1. Cadrul legislativ actual
1.4.2.2. Cadrul institutional existent
1.4.2.3. Perspective de dezvoltare. Parteneriatul public – privat
Capitolul 2: Securitatea infrastructurilor critice din Delta Dunării și regiunea
lagunară
2.1.Importanța geopolitică și geostrategică a Deltei Dunării în contextul securității
europene
NECLASIFICAT
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 „Investeşte în OAMENI”
NECLASIFICAT
3 din 27
2.1.1.Delta Dunării – caracteristici geomorfologice
2.1.2.Geopolitica Dunării în context actual – Strategia Uniunii Europene
pentru Regiunea Dunării
2.1.3. Importanța geostrategică a Dunării pentru România
2.1.4. Poziția geostrategică a Deltei Dunării – oportunăți și provocări de
securitate
2.2. Principalele infrastructuri critice din Delta Dunării
2.2.1. Infrastructuri critice ale localităților din Delta Dunării
2.2.2.Infrastructuri critice ale transportului fluvial
2.2.3. Alte infrastructuri critice din Delta Dunării
2.3. Factori de risc, vulnerabilități și amenințări la adresa securității
infrastructurilor critice din Delta Dunării
2.4. Securitatea infrastructurilor critice deltaice și lagunare
2.4.1.Studiu de caz: Asigurarea securității infrastructurilor critice din Delta
Dunării în caz de inundații
2.4.1.1.Riscul și hazardul de inundații al localităților din Delta
Dunării. Impactul asupra securității infrastructurilor critice
2.4.1.2.Apărarea împotriva inundaţiilor a localităţilor din Delta
Dunării
Capitolul 3:Securitatea infrastructurilor critice din zona economică exclusivă
a României
3.1.Importanța geostrategică a Mării Negre în actualul context de securitate
3.1.1.Principalii actori geopolitici la Marea Neagră
3.1.1.1.Uniunea Europeană
3.1.1.2.NATO
3.1.1.3.Federația Rusă
NECLASIFICAT
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 „Investeşte în OAMENI”
NECLASIFICAT
4 din 27
3.1.1.4.Turcia
3.1.2.Rolul României ca actor geopolitic și geostrategic în regiunea Mării
Negre
3.1.3.Marea teritorială, platoul continental și Zona Economică Exclusivă
– definiții și însemnătate pentru dezvoltarea economică și securitatea națională
3.2.Principalele infrastructuri critice de pe litoralul românesc și din zona
economică exclusivă a României
3.2.1.Infrastructuri critice din zona de coastă
3.2.2.Infrastructuri critice din Zona Economică exclusivă
3.3.Vulnerabilități, riscuri și amenințări la adresa securității infrastructurilor critice
de pe litoralul românesc și din zona economică exclusivă a României
3.4.Securitatea infrastructurilor critice de coastă și din zona economică exclusivă a
României
3.4.1.Securitatea infrastructurilor critice de pe litoralul românesc
3.4.2.Securitatea infrastructurilor critice din Zona Economică Exclusivă a
României
3.4.2.1.Strategia Maritimă a NATO și influența ei asupra
securității infrastructurilor critice din zona maritimă
3.4.2.2.Strategia UE pentru Securitate Maritimă și impactul
acesteia asupra securității infrastructurilor critice din ZEE a României
3.4.2.3.Securitatea platformelor de foraj marin românești-
reglementări legislative și instituții responsabile
3.4.2.4.Cerințe de securitate pentru platformele de foraj marin.
Sistemul integrat de securitate
3.4.2.5.Rolul Forțelor Navale Române în asigurarea securității
infrastructurilor critice din zona maritimă a României
NECLASIFICAT
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 „Investeşte în OAMENI”
NECLASIFICAT
5 din 27
3.5.Sisteme de supraveghere maritimă și de avertizare timpurie. Contribuția
acestora la securitatea infrastructurilor critice de pe litoralul românesc și din Zona
Economică Exclusivă
3.5.1.SCOMAR
3.5.2.Rețeaua GeoPontica
Concluzii
Glosar
Lexicon
Lista tabelelor
Lista figurilor
Bibliografie
Lista anexelor
Anexa nr. 1- Infrastructuri fizice
Anexa nr. 2- Infrastructuri cosmice
Anexa nr. 3- Infrastructuri virtuale
Anexa nr. 4 – Lista sectoarelor ICN/ICE
Anexa nr. 5 – Direcții de acțiune pentru protecția ICN
Anexa nr. 6- Harta fizică a Deltei Dunării
Anexa nr. 7- Infrastructuri critice alimentare cu apă Delta Dunării
Anexa nr. 8- Infrastructuri critice energie electrică Delta Dunării
Anexa nr. 9 –Rețeaua de transport fluvial Delta Dunării
Anexa nr.10- Harta intervențiilor umane în Delta Dunării
Anexa nr.11- Harta inundabilității Deltei Dunării
Anexa nr.12-Limitele zonelor inundabile din Delta Dunării
Anexa nr.13-Limita zonei inundabile Chilia
Anexa nr.14-Limita zonei inundabile Letea
NECLASIFICAT
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 „Investeşte în OAMENI”
NECLASIFICAT
6 din 27
Anexa nr.15-Limita zonei inundabile Caraorman
Anexa nr.16-Hazardul la inundații Delta Dunării
Anexa nr.17- Riscul la inundații Delta Dunării
Anexa nr.18- Coordonatele limitelor spațiilor maritime românești
Anexa nr. 19-Harta perimetrelor de exploatare din ZEE
Anexa nr. 20-Amplasare subsisteme radar ale SCOMAR.
Anexa nr. 21- Rețeaua GeoPontica
NECLASIFICAT
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 „Investeşte în OAMENI”
NECLASIFICAT
7 din 27
INTRODUCERE
Într-o lume în care asigurarea securității a devenit o problemă
transnațională, locul și rolul infrastructurilor critice în dinamica socială a cunoscut
o modificare substanțială, asigurarea securității componentelor vitale fiind
esențială pentru bunăstarea unei societăți. Integrarea actuală a rețelelor de
infrastructuri critice în sisteme interconectate de o complexitate sporită a relevat
nevoia elaborării unor strategii transnaționale sau chiar regionale pentru
dezvoltarea unor mecanisme adecvate de asigurare a securității acestora. De
asemenea, interdependența sistemelor de infrastructuri critice a necesitat o
abordare multidisciplinară pentru înțelegerea adecvată a conceptului și
identificarea unor noi componente cu caracter vital.
Evoluțiile actuale ale climatului de securitate internațional sunt
caracterizate de evenimente cu un nivel ridicat de imprevizibilitate, vulnerabilități
endemice ale sistemelor naționale de securitate și apărare, riscuri de securitate
emergente și amenințări asimetrice. Toate aceste elemente au un impact direct
asupra infrastructurilor critice, având capacitatea de a produce efecte adverse
asupra funcționabilității acestora sau de a provoca situații de insecuritate
prelungite, cu impact pe termen mediu și lung. Totodată, informatizarea accentuată
a sistemelor de management și control ale infrastructurilor critice a generat noi
pericole la adresa securității, prin multiplicarea amenințărilor legate de potențiale
atacuri cibernetice asupra componentelor informaționale ale infrastructurii critice
naționale sau transnaționale. Necesitatea asigurării protecției infrastructurilor
critice a determinat corelarea strategiilor naționale de securitate cu cele elaborate la
nivel transnațional sau regional, obiectivele majore fiind de a asigura un grad înalt
NECLASIFICAT
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 „Investeşte în OAMENI”
NECLASIFICAT
8 din 27
de siguranță, funcționarea viabilă a acestora și capacitatea de apărare/răspuns în
caz de amenințare sau agresiune.
Prin prezenta lucrare, ne propunem să analizăm principalele vulnerabilități,
riscuri și amenințări la adresa infrastructurilor critice din Delta Dunării, regiunea
lagunară și din Zona Economică Exclusivă (ZEE) a României. Aceste provocări de
securitate sunt determinate de specificitatea spațiului deltaic, lagunar și maritim, în
care elementele de infrastructură vitală vizate funcționează. Potențialele riscuri și
amenințări la adresa categoriilor de infrastructură critică din arealul analizat sunt
generate atât de unicitatea sistemelor critice din Delta Dunării și zona maritimă, cât
și de contextul global și regional de securitate, devenit, datorită recentelor evoluții
din peninsula Crimeea și din estul Ucrainei, extrem de volatil și imprevizibil. În
acest context, considerăm că lucrarea prezintă un pronunțat caracter de actualitate,
constituind o primă tentativă de sintetizare și analizare a eforturilor de protecție a
infrastructurilor critice la nivel național și regional.
Noutatea demersului de cercetare constă în concentrarea efortului
analitic la arealul Deltei Dunării și al Zonei Economice Exclusive a României
reprezentând, din cunoștințele noastre, prima lucrare de acest tip din literatura
română de specialitate. Obiectivul tezei de doctorat este acela de a plasa
infrastructurile critice din Delta Dunării și Zona Economică Exclusivă în rândul
infrastructurilor critice naționale și europene cu impact asupra securității și apărării
regionale. Totodată, lucrarea urmărește să impulsioneze aprofundarea studiilor
dedicate acestui areal, precum și să genereze potențiale noi direcții de acțiune
pentru proiecte de parteneriat public-privat privind protecția infrastructurilor critice
din arealul sus-menționat.
Cercetarea academică în domeniul securității infrastructurilor critice se
află, cel puțin în România, încă în stadiu incipient și se concentrează în special
NECLASIFICAT
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 „Investeşte în OAMENI”
NECLASIFICAT
9 din 27
asupra problemelor de definire a conceptului și de identificare/clasificare a
elementelor vitale de infrastructură. Lucrările de specialitate de referință în
domeniu au tratat, până în acest moment, aspecte teoretice legate de definirea
conceptului, identificarea componentelor critice și clasificarea diferitelor tipuri de
infrastructuri vitale, precum și de analiza principalelor tipuri de vulnerabilități
sistemice, riscuri sau amenințări extrasistemice la adresa acestor infrastructuri. Din
acest motiv, considerăm că lucrarea de față va aduce plusvaloare cercetărilor
existente prin suprapunerea noțiunilor teoretice la elementele practice conferite de
particularitățile arealelor deltaic și maritim, precum și un spor de aplicabilitate în
ceea ce privește posibile modalități de îmbunătățire a măsurilor și sistemelor de
protecție existente.
Dincolo de cercetarea resurselor bibliografice existente privind securitatea
infrastructurilor critice naționale și europene, am apelat la gândirea critică pentru a
analiza în mod obiectiv măsura în care considerațiile teoretice și reglementările
legislative corespund realității. Totodată, am folosit analiza comparativă și am
realizat un studiu de caz pentru a putea evidenția aspectele vulnerabile și
potențialele amenințări pe care aceste vulnerabilități de sistem le pot genera,
precum și măsura în care actualul cadru instituțional de protecție a infrastructurilor
critice poate genera un răspuns adecvat în eventualitatea unor situații de urgență.
Nu în ultimul rând, acolo unde a fost posibil, am recurs la cercetarea empirică, în
teren, pentru a putea observa nivelul de performanță al infrastructurilor critice din
arealul analizat, precum și gradul de eficiență al măsurilor de securitate și protecție
aplicate acestor infrastructuri. În demersul nostru de cercetare am păstrat principiul
interogației sceptice, atât față de ipotezele emise de terți cât și față de rezultatele
preliminarii ale propriului act științific.
NECLASIFICAT
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 „Investeşte în OAMENI”
NECLASIFICAT
10 din 27
CAPITOLUL 1: CLARIFICĂRI CONCEPTUALE ASUPRA
NOȚIUNII DE INFRASTRUCTURĂ CRITICĂ
Primul capitol al lucrării stabilește cadrul teoretic în interiorul căruia se
dorește abordarea problemei vulnerabilităților infrastructurii critice din arealul
deltaic și maritim și aduce în discuție, printre altele, câteva interpretări ale
conceptelor de infrastructură critică, vulnerabilitate, risc, pericol și amenințare.
În cadrul capitolului de debut al prezentei teze, am adus în discuție evoluțiile și
perspectivele conceptului de securitate a infrastructurilor critice în context euro –
atlantic, pornind de la premisa că securitatea regională este determinată, în mare
măsură, de funcționarea în parametri optimi a sistemelor de infrastructuri critice.
Punctul de plecare al demersului nostru de cercetare este constituit de
analiza comparativă a mai multor interpretări ale noțiunii de infrastructuri critice.
Ideea centrală în jurul căreia a fost construită fundamentarea teoretică a acestei
lucrări este aceea că, pentru a corespunde realităților climatului contemporan de
securitate, definirea conceptului de infrastructură critică necesită o abordare
multidisciplinară. Pentru a ilustra această premiză, am analizat atât dimensiunea
istorică, cât și pe cea socială, economică și militară a noțiunii.
Totodată, am considerat că definirea conceptului de infrastructură critică
necesită o analiză comparativă a locului și rolului securității infrastructurilor critice
în Statele Unite ale Americii, în cadrul NATO și în Uniunea Europeană (UE),
prezentând succint cadrul legislativ și soluțiile de implementare dezvoltate de
acestea pentru asigurarea funcționabilității și protecției infrastructurilor critice. De
asemenea, prin prezentarea evoluțiilor conceptului de infrastructură critică am
NECLASIFICAT
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 „Investeşte în OAMENI”
NECLASIFICAT
11 din 27
urmărit și identificarea unor potențiale perspective de dezvoltare a eficienței
soluțiilor de securitate în domeniul protecției infrastructurilor critice.
Ultimul subcapitol este dedicat problemei securității infrastructurilor critice
naționale și analizează cadrul legislativ și organizatoric existent în România, prin
prisma Strategiei Naționale de Securitate și a Strategiei Naționale de Apărare.
Ca stat membru UE, România a adoptat și integrat în legislația națională
directivele Uniunii privind protecția infrastructurilor naționale. Cu toate acestea,
eforturile legislative nu au fost întotdeauna urmate și de măsuri coerente la nivel
administrativ și instituțional, motiv pentru care, la momentul actual, la nivelul
autorităților locale și al unor operatori privați, persistă încă un anumit grad de
incertitudine și confuzie în ceea ce privește planurile și normele necesare pentru
asigurarea în mod adecvat și eficient a securității elementelor critice de
infrastructură.
Obiectivul urmărit a fost acela de a analiza modul în care legislația
europeană a fost transpusă în legislația națională, precum și modalitățile de
adaptare a legislației naționale privind securitatea infrastructurilor critice la
normele și reglementările sectoriale. De asemenea, am abordat principalele
modalități de cooperare intra și interinstituțională în domeniul securității
infrastructurilor critice, plasând un accent deosebit asupra eforturilor integratoare
întreprinse de către Centrul de Coordonare a Protecției Infrastructurilor Critice
(CCPIC).
Nu în ultimul rând, am realizat o succintă expunere a perspectivelor
potențiale de evoluție a domeniului securității infrastructurilor critice în România,
în special în ceea ce privește parteneriatul public-privat.
NECLASIFICAT
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 „Investeşte în OAMENI”
NECLASIFICAT
12 din 27
CAPITOLUL 2: SECURITATEA INFRASTRUCTURILOR
CRITICE DIN DELTA DUNĂRII ȘI REGIUNEA LAGUNARĂ
Cel de-al doilea capitol al lucrării urmărește analizarea eficienței măsurilor
de securitate a infrastructurilor critice din Delta Dunării și identificarea unor
posibile soluții pentru contracarea unor potențiale amenințări la adresa acestora.
Înainte de a putea identifica infrastructurile critice din Delta Dunării,
vulnerabilitățile existente și potențialele amenințări cu care acest tip de
infrastructuri s-ar putea confrunta, am considerat important să aducem în discuție
rolul geopolitic și geostrategic al Dunării și, implicit al Deltei Dunării, în actualul
context european de securitate și dezvoltare durabilă. Astfel, am inclus o analiză
SWOT a arealului deltaic, prin care dorim să evidențiem oportunitățile și
provocările pentru România generate de poziția strategică a Deltei Dunării.
De asemenea, capitolul realizează o trecere în revistă a principalelor
infrastructuri critice din Delta Dunării și reliefează o serie de vulnerabilități
existente, ce ar putea genera sau ar putea contribui la conturarea unor potențiale
amenințări, riscuri și pericole de securitate. Securitatea infrastructurilor critice
deltaice trebuie să țină cont de tendințele actuale de dezvoltare sustenabilă a
regiunii cu respectarea limitelor impuse de regimul legislației de mediu existente.
Din acest punct de vedere, corectarea punctelor vulnerabile ale infrastructurilor
vitale trebuie să permită și să încurajeze o mai mare implicare a sectorului
operatorilor privați, dar și a societății civile, inclusiv prin dezbateri publice asupra
factorilor de risc și a amenințărilor potențiale. Pentru a ilustra acest aspect, am
NECLASIFICAT
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 „Investeşte în OAMENI”
NECLASIFICAT
13 din 27
inclus un scurt studiu de caz privind asigurarea securității și protecției
infrastructurilor critice ale localităților din Delta Dunării în caz de inundații.
CAPITOLUL 3: SECURITATEA INFRASTRUCTURILOR
CRITICE DIN ZONA ECONOMICĂ EXCLUSIVĂ A ROMÂNIEI
Ultimul capitol al prezentei lucrări tratează securitatea infrastructurilor
critice din zona maritimă și din Zona Economică Exclusivă a României, plasând un
accent deosebit asupra platformelor de foraj marin românești, ca element de
infrastructură critică energetică de interes vital pentru securitatea națională.
Importanța geostrategică a Mării Negre pentru România și pentru spațiul
euro-atlantic este sporită de perspectiva explorării și, mai ales, a exploatării
rezervelor de hidrocarburi din platoul continental românesc al Mării Negre,
dobândind noi valențe și semnificații în contexul economic internațional actual.
De asemenea, acțiunile Federației Ruse în Crimeea și estul Ucrainei au modificat
în mod substanțial climatul de securitate de la Marea Neagră, determinând
elaborarea și implementare unor noi strategii de apărare atât din partea NATO, cât
și din partea celorlalte state riverane.
Din acest punct de vedere, securitatea infrastructurilor critice aflate la
Marea Neagră din zona de coastă sau din apele teritoriale este o necesitate pentru
asigurarea securității naționale a României. Dintre aceste infrastructuri, considerăm
că platformele de foraj marin, o parte integrantă a infrastructurii critice naționale,
prezintă o importanță aparte datorită rolului jucat în asigurarea securității
energetice a României.
Capitolul urmărește să realizeze o scurtă prezentare a situației actuale a
infrastructurilor critice din zona de litoral și din zona economică exclusivă a
NECLASIFICAT
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 „Investeşte în OAMENI”
NECLASIFICAT
14 din 27
României, raportându-se simultan la rolul și locul acestora pentru îndeplinirea
obiectivelor din Strategia de Securitate Națională a României și abordează
importanța geostrategică a Mării Negre în context euro-atlantic, precum și rolul
României ca actor geopolitic regional. Totodată, capitolul aduce în discuție rolul
jucat de rezervele de hidrocarburi din zona economică exclusivă a României în
strategia de securitate energetică a României.
Nu în ultimul rând, capitolul realizează o clasificare a infrastructurilor
critice naționale din zona de litoral și din zona economică exclusivă a României,
plasând un accent deosebit asupra platformelor de foraj marin și a sistemelor care
asigură protecția lor. Dintre acestea, sistemele integrate de comandă și control,
precum și sistemele informatizate de securitate reprezintă o componentă esențială
pentru asigurarea protecției elementelor de infrastructură critică din zona
economică exclusivă a României şi, implicit, pentru îndeplinerea obiectivelor
strategiei de securitate energetică a ţării noastre. În final, lucrarea de față dorește să
aducă în discuție și situația actuală a implementării acestor sisteme, identificând
punctele slabe și propunând posibile soluții pentru minimalizarea efectelor unor
potențiale amenințări.
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
O strategie eficientă pentru securitatea infrastructurilor critice necesită
comunicare intersectorială, o viziune asupra obiectivelor și implicare politică atât
la nivel statal, cât și la nivel regional sau comunitar. De asemenea, pentru ca
procesul de identificare, analiză și evaluare a riscului să fie relevant pentru toți
actorii implicați într-un sistem interdependent de infrastructuri critice, este necesar
ca criteriile după care se realizează analizele să fie standardizate, având la bază
NECLASIFICAT
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 „Investeşte în OAMENI”
NECLASIFICAT
15 din 27
noțiuni, concepte și definiții comune. În acest mod, s-ar evita confuziile sau
interpretările eronate ale unor termeni și s-ar diminua riscul includerii unor
elemente care nu prezintă caracteristicile necesare în categoria infrastructurilor
critice, precum și cel al adoptării unor măsuri inadecvate de protecție. Totodată,
pentru a fi în concordanță cu caracterul dinamic, evolutiv și imprevizibil al
conceptului de infrastructură critică, reglementările legislative în domeniu ar
trebuie să permită un anumit grad de flexibilitate și adaptabilitate, pentru a putea
răspunde provocărilor sau schimbărilor datorate unor cauze intrinseci sau
extrinseci sistemului.
Analiza infrastructurilor critice naționale conduce la concluzia că acestea se
confruntă, în primul rând, cu vulnerabilități intrasistemice, fiind afectate de uzură
și lipsa investițiilor pentru cercetare-inovare și dezvoltare. Protecția elementelor
vitale ale infrastructurii naționale se realizează în concordanță cu normele
europene în domeniu, legislația națională și deciziile organelor administrative
responsabile respectând, destul de fidel, reglementările comunitare. Cu toate
acestea, apreciem că normele în vigoare ar trebui revizuite și actualizate, astfel
încât să confere un mecanism de securitate ușor adaptabil la schimbări. Totodată,
considerăm că este necesară analiza periodică a elementelor de infrastructură
pentru a putea stabili gradul de „criticitate” al acestora în varii momente ale
ciclului lor de funcționare. De asemenea, măsurile de securitate ale acestor
infrastructuri trebuie să fie flexibile și inovative. Nu în ultimul rând, apreciem că
timpul de reacție al autorităților responsabile în domeniul securității
infrastructurilor critice ar putea fi îmbunătățit, fiind necesară o mai bună instruire a
persoanelor implicate direct în activitatea de gestionare a resurselor de apărare, de
intervenție și de reacție rapidă. De asemenea, se impune și o mai bună organizare a
fluxului decizional, cu implicarea și responsabilizarea operatorilor privați ai
NECLASIFICAT
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 „Investeşte în OAMENI”
NECLASIFICAT
16 din 27
elementelor de infrastructură critică care se confruntă cu vulnerabilități majore sau
asupra cărora planează riscuri și amenințări iminente.
În ceea ce privește cazul particular al infrastructurilor critice din Delta
Dunării, putem observa că, de regulă, în regiunile deltaice, infrastructurile critice
contribuie la valorificarea potențialului natural zonal, asigurând, în același timp,
condiții decente de trai pentru populațiile locale. Acestea sunt concentrate de-a
lungul cursurilor de apă, fiind adaptate condițiile de mediu specifice. De asemenea,
se confruntă cu riscuri și amenințări provocate de cauze naturale sau antropice.
Dintre acestea, poate cel mai frecvent este riscul de inundații.
Vulnerabilitățile, riscurile și amenințările la adresa infrastructurilor critice
din Delta Dunării sunt multiple, fiind provocate atât de intervențiile umane asupra
mediului, cât și de schimbările climaterice și de regim al apelor. În primul rând,
sporul demografic este în scădere, densitatea actuală a populației fiind de
aproximativ 5 locuitori/km2, ceea ce are un efect direct asupra dezvoltării
infrastructurilor de transport și ale localităților, prin invocarea argumentului
conform căruia costurile generate de proiectele de modernizare/reabilitare nu sunt
justificate de numărul potențialilor beneficiari. De asemenea, populația activă are
drept ocupații pescuitul, agricultura de subzistență, exploatarea stufului și agro-
turismul, slaba diversificare a tiparului ocupațional conducând la un adevărat eșec
al sectorului agricol și industrial, cu impact asupra infrastructurilor din mediul
socio – economic.
Pe altă parte, factori naturali precum schimbările climaterice, creșterea
nivelului mării, fenomenul de scufundare al litoralului (estimat, în prezent, la 1,5 –
1,8 mm/an pentru zona de litoral învecinată Deltei Dunării) au produs
vulnerabilități suplimentare infrastructurilor critice existente. Dintre factorii de risc
NECLASIFICAT
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 „Investeşte în OAMENI”
NECLASIFICAT
17 din 27
naturali, eroziunea zonelor de coastă constituie cea mai mare presiune asupra
infrastructurilor critice.
Datorită statutului de Rezervație a Biosferei intervențiile umane pentru
amenajarea cursurilor de apă și îndiguiri trebuie să respecte anumite norme, fiind,
în prezent, limitate, ceea ce contribuie la menținerea la un nivel ridicat al riscului
de inundații al localităților din Deltă. Teritoriul RBDD are rețele de infrastructură
slab dezvoltate, elementele de infrastructură critică existente fiind legate, în mare
parte, de necesitatea asigurării navigației fluviale și de pescuit. Majoritatea acestor
infrastructuri au un grad sporit de uzură, fiind lăsate să urmeze cursul „dezvoltării
naturale”, cu excepția canalului navigabil Sulina, unde intervenția umană este
necesară pentru asigurarea navigației de mărfuri. Suplimentar, sistemul învechit al
infrastructurilor de alimentare cu apă și alte utilități al localităților creează riscuri
de sănătate la adresa populației din arealul deltaic. Din punct de vedere al apărării,
demersul nostru de cercetare a relevat că infrastructurile critice din Delta Dunării
se află, împreună cu cele de pe litoralul românesc, în cel mai expus sector al
teritoriului natural în eventualitatea unei agresiuni armate străine.
Vulnerabilitățile și amenințările cu care se confruntă infrastructurile critice
din Delta Dunării reclamă investiții majore în domeniu pentru cercetare, dezvoltare
și inovație tehnologică. În prezent, inițiativele sectorului privat în domeniul
infrastructurii critice nu sunt bine dezvoltate, acestea fiind, în general, orientate
mai degrabă către protecția infrastructurii critice de mediu. Se resimte din ce în ce
mai acerb nevoia promovării și demarării unor proiecte în parteneriate public-
private în domeniul securității infrastructurii critice, în special a celor de navigație
fluviale și ale localităților, astfel de proiecte aflându-se încă în stadiu incipient la
nivel național și regional.
NECLASIFICAT
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 „Investeşte în OAMENI”
NECLASIFICAT
18 din 27
Totodată, apreciem că presiunea exercitată de o serie de factori de risc
naturali sau antropici asupra sistemelor de infrastructuri vitale ar putea fi diminuată
prin inițierea și dezvoltarea unor forme de cooperare transnațională. Obiectivul
strategic al acestor colaborări ar putea fi reprezentat de elaborarea unor măsuri
adecvate și eficiente de protecție a elementelor de infrastructură critică din
regiunea Deltei Dunării. În aprecierea noastră, o astfel de abordare ar putea
conduce, pe termen mediu și lung, la diversificarea oportunităților de dezvoltare
economico-socială și la creșterea gradului de coeziune și integrare al arealului. Nu
în ultimul rând, considerăm că activitatea de cercetare și dezvoltare în domeniul
protecției infrastructurilor critice ar putea fi impulsionată prin elaborarea unor
studii detaliate ale impactului eroziunii litoralului, intruziunii apei sărate de
suprafață și adâncime în zona Deltei și schimbărilor climaterice asupra elementelor
de infrastructură din arealul deltaic, a unor cercetări antropologice și sociale care
propun soluții pentru dezvoltarea durabilă a localităților din Delta Dunării, cu
respectarea normelor de mediu și păstrarea patrimoniului cultural existent,
identificarea unor soluții de inginerie „ecologică” pentru dezvoltarea
infrastructurilor energetice și de transport și, nu în ultimul rând, elaborarea și
implementarea unor planuri de management integrat pentru protecția
infrastructurilor vitale, care să țină cont de evoluțiile și vulnerabilitățile
macrosistemice (din regiunea Dunării și bazinul Mării Negre), cu impact negativ
asupra arealului deltaic.
În ceea ce privește infrastructurile critice de pe litoralul Mării Negre și din
ZEE, acestea sunt o parte importantă a infrastructurii critice naționale și europene,
având relevanță atât pentru dezvoltarea economică a țării, cât și pentru securitatea
națională. Infrastructurile critice din ZEE a României, reprezentate în primul rând
de platformele de foraj marin, contribuie la atingerea obiectivelor strategice de
NECLASIFICAT
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 „Investeşte în OAMENI”
NECLASIFICAT
19 din 27
securitate energetică ale statului român. Protecția acestor elemente vitale de
infrastructură trebuie înțeleasă în contextul mai larg al efortului de a asigura
protejarea elementelor esențiale pentru economie, populație, guvernământ și
securitatea națională. Atât la nivel european cât și la nivel național, problema
resurselor energetice este una de interes strategic, fiind o parte integrantă a
securității statale și regionale. Politica energetică este vitală pentru securitatea
statelor, sectorul energiei reprezentând un domeniu strategic pentru economia și
dezvoltarea durabilă a acestora. Din acest punct de vedere, asigurarea securității
energetice reprezintă un garant al securității naționale, fiind una dintre prioritățile
statelor. Disfuncționalitățile sau potențialele atacuri asupra infrastructurilor critice
naționale din domeniul energetic au potențialul de a aduce prejudicii grave
securității naționale, generând pierderi greu de recuperat.
O strategie eficientă pentru protecția infrastructurile critice din Marea
Neagră necesită comunicare intersectorială, obiective cuantificabile și
implementarea unor sisteme integrate de monitorizare, comandă și control. Mai
mult decât atât, pentru a putea face față provocărilor contemporane, cadrul
organizațional de protecție a infrastructurilor critice din zona maritimă necesită o
clarificare și o delimitare strictă a atribuțiilor și responsabilităților pentru fiecare
nivel administrativ implicat. Din acest punct de vedere, considerăm că clarificarea
prin acte normative a problemelor de jurisdicție ce persistă în cazul intervenției
contrateroriste în apele teritoriale, zona contiguă și ZEE ar trebui să constituie o
prioritate pentru autoritățile române. Asemenea infrastructurilor critice din arealul
deltaic, apreciem că elementele vitale de infrastructură din zona maritimă ar
benefia de pe urma impulsionării parteneriatelor public-private, în special în
domeniul cercetării și dezvoltării unor sisteme de securitate performante, capabile
să asigure o reacție în timp real la potențiale amenințări.
NECLASIFICAT
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 „Investeşte în OAMENI”
NECLASIFICAT
20 din 27
În concluzie, suntem de părere că o strategie coerentă de protecție a
infrastructurilor critice naționale ar trebui să presupună consolidarea cooperării în
parteneriate public – private, reconsiderarea responsabilităților și atribuțiilor unor
instituții guvernamentale, stabilirea unor proceduri de schimb informațional
privind riscurile și amenințările la adresa infrastructurilor vitale și elaborarea unor
mecanisme actualizate, inovative de alertă și intervenție rapidă, prin corelarea și
coagularea compentențelor existente la nivelul a diverse instituții centrale și locale.
Nu în ultimul rând, apreciem că existența unor infrastructuri critice fiabile
și sigure este esențială pentru dezvoltarea economică și socială a unei regiuni,
asigurând funcțiile vitale ale comunităților umane din arealul respectiv. În acest
context, considerăm că investițiile în infrastructurile critice din Delta Dunării, din
zona de coastă și din Zona Economică Exclusivă ar avea un impact semnificativ
asupra dezvoltării economice atât a localităților aflate în acest areal, cât și a întregii
țării, contribuind la asigurarea securității energetice, precum și la apărarea
națională.
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
I. Legi, Ordonanțe și Hotărâri de Guvern
1.***, 162 CDS 07 E rev 1 – The Protection of Critical Infrastructures ,
NATO Parliamentary Assembly, Committee Report, 2007 Annual Session,
disponibil la adresa http://www.nato-pa.int/Default.asp?SHORTCUT=1165,
accesat la 20 mai 2015;
2.***, Black Sea Basin ENI CBC 2014-2020 ,DRAFT 5, November 2014,
disponibil la adresa http://www.blacksea-cbc.net/index.php/eng/content/
download/23158/61035/file/BSB%20ENI%20CBC%2020142020_second%20draf
t%20strategy_Nov%202014.pdf , accesat la 29 martie 2015;
NECLASIFICAT
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 „Investeşte în OAMENI”
NECLASIFICAT
21 din 27
3.***, Black Sea Basin Joint Operational Programme 2007-2013, Black
Sea Cross Border Cooperation, Final Version, November 2007, disponibil la
adresa http://www.fonduri-
structurale.ro/Document_Files/transfrontaliera/00000041
/3fxy6_Summary%20of%20the%20programme.doc , accesat la 3 mai 2015;
4.***, Communication from the Commission to the Council and the
European Parliament. Black Sea Synergy – a New Regional Cooperation
Initiative, COM (2007) 160 final, Bruxelles, 11.04.2007, disponibil la adresa
http://eeas.europa.eu/enp/pdf/pdf/com07_160_en.pdf, accesat la 23 martie 2015;
5.***, Communication from the Commission on a European Programme
for Critical Infrastructure Protection (COM(2006) 786 final), disponibil la adresa
http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/site/en/com/2006/com2006_0786en01.pdf,
accesat la 24 iulie 2014;
6.***, Communication from the Commission to the Council and the
European Parliament. Critical Infrastructure Protection in the fight against
terrorism. (COM(2004) 702 final), disponibil la adresa http://eur-
lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do%3Furi%3DCOM:2004:0702:FIN:EN:P
DF&usg=ALkJrhhfyoMTRFu3grD3fiizn9PAbVDSeA accesat la 24 iulie 2014;
7.***, Defending America’s Cyberspace: National Plan for Information
Systems Protection. Version 1.0. An Invitation to a Dialogue. White House, 2000,
disponibil la adresa
http://www.dtic.mil/dtic/stresources/topicLinks/databases.html, accesat pe 13 iunie
2014;
8.***, European Union Maritime Security Strategy (EUMSS) - Action
Plan, Bruxelles, 16 decembrie 2014, disponibil la adresa
NECLASIFICAT
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 „Investeşte în OAMENI”
NECLASIFICAT
22 din 27
http://ec.europa.eu/maritimeaffairs/policy/maritime-security/doc/20141216-action-
plan_en.pdf, accesat la 23 iulie 2015;
9.***, United States Joint Committee on Defense Production Hearings and
Reports , 1977, disponibil la adresa
http://books.google.ro/books/about/Hearings_reports_and_prints_of_the_Joint.htm
l?id=cSg4AAAAIAAJ&redir_esc=y , accesat la 3 iunie 2015;
II. Regulamente și instrucțiuni militare românești
10. ***, FN-1, Doctrina Forţelor Navale, București, 2010;
III. Regulamente și instrucțiuni militare străine
11.***, Allied Maritime Strategy, disponibil la adresa
http://www.nato.int/cps/en/natolive/official_texts_7515.htm, accesat la data de 13
ianuarie 2015;
IV. Lucrări de autori români
12. ALEXANDRESCU, Grigore, VĂDUVA, Gheorghe, Infrastructuri
critice. pericole, ameninţări la adresa acestora. sisteme de protecţie, Editura
Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2006;
13. ANDRICIUC, Radu, Considerații privind protecția infrastructurii
critice, editura MAI, București, 2009;
14. BĂHNĂREANU, Cristian, „Infrastructurile critice energetice –
element al realizării securității naționale” în Impact Strategic, nr 1(38)/2011,
Editura Universității Naționale de Apărare „Carol I”, București, 2011;
NECLASIFICAT
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 „Investeşte în OAMENI”
NECLASIFICAT
23 din 27
15. CALOPĂREANU, Gheorghe, „Implicații de securitate ale extinderii
NATO și UE la Marea Neagră” în Impact Strategic, nr 1(38)/2011, Editura
Universității Naționale de Apărare „Carol I”, București, 2011;
16. CERNĂIANU, Adrian, „Considerații privind infrastructura teritorială și
militară a României în contextul deplinei integrări a țării în NATO” în Buletinul
Universității Naționale de Apărare ”Carol I”, nr.2, Editura UNAP, București,
2006;
17. GHEORGHE, Adrian V., „Infrastructuri critice. Riscuri și
vulnerabilități în contextual european” în Impact Strategic, nr.1/2005, editura
UNAP, disponibil la adresa http://cssas.unap.ro/ro/pdf_publicatii/is14.pdf , accesat
la 14 iulie 2014;
18. HANGANU, Marius, „Riscuri și amenințări la adresa infrastructurilor
critice din zona litoralului românesc și din zona economică extinsă a României” în
Revista de Științe Militare, editată de Secția de Științe Militare a Academiei
Oamenilor de Știință din România, nr. 3(24), Anul XI, 2011;
19. HANGANU, Marius, „Securitatea infrastructurii critice din zona
maritimă și fluvială” în Impact Strategic, nr 1(38)/2011, Editura Universității
Naționale de Apărare „Carol I”, București, 2011;
20. HANGANU, Marius, CHIORCEA, Ion, MARINESCU, Cornel, Studiu
privind perspectivele politicii navale a României în cadrul noilor valențe ale
puterii maritime, create prin integrarea in structurile europene și euro-atlantice,
Editura Universității Naționale de Apărare „Carol I”, București, 2007;
21. HANGANU, Marius, MARINESCU, Cornel, CHIORCEA, Ion,
Interesele României la Dunăre şi Marea Neagră, Bucureşti, Editura Universităţii
de Apărare „Carol I”, 2007;
NECLASIFICAT
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 „Investeşte în OAMENI”
NECLASIFICAT
24 din 27
22. HANGANU, Marius, SLĂMNOIU, Georgică, Platformele de foraj
marin românești și securitatea acestora, Editura Universității Naționale de
Apărare „Carol I”, București, 2010;
23. HANGANU, Marius, UCE, Gigi – Cristinel, Terorismul naval și
implicarea forțelor navale române în combaterea lui, Editura Universității
Naționale de Apărare „Carol I”, București;
24. PUICHILIȚĂ, Aurel, „Considerații privind necesitatea revitalizării
submarinului, ca gen de forță în cadrul Forțelor Navale” în Perspective ale
securității și apărării în Europa, Sesiunea anuală de comunicări științifice cu
participare internațională, 19-20 noiembrie 2009, București, vol.5, Editura
Universității Naționale de Apărare „Carol I”, București, 2009;
25. REPEZ, Filofteia, „Protecția infrastructurilor critice – necesitate a
prezentului. Studiu de caz: Impactul din 11 Martie 2011 al tsunami-ului Tohoku
asupra elementelor defensive din infrastructura critică a Japoniei” în Colocviu
Strategic, nr.3/2012, Universitatea Naţională de Apărare ”Carol I”, Centrul de
Studii Strategice de Apărare și Securitate, disponibil la adresa
http://cssas.unap.ro/ro/pdf_publicatii/cs03-12.pdf , accesat la data de 16 iulie 2014;
V. Lucrări de autori străini
26. ARON, Raymund, The Century of Total War, Doubleday, Garden City,
N.Y., 1954;
27. CAŞIN, Mesut Hakkı, Understanding NATO´s New Criticial
Infrastructure Protection – CIP Politics: Common Efforts and Solidarity, Hazar
Caspian Strategy Institute, 12 mai 2014, disponibil la adresa
http://www.hazar.org/blogdetail/blog/understanding_nato%E2%80%99s_new_criti
NECLASIFICAT
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 „Investeşte în OAMENI”
NECLASIFICAT
25 din 27
cal_infrastructure_protection_cip_politics_common_efforts_and_solidarity_830.as
px?currentCulture=en-US , accesat la 4 iunie 2015;
28. HOUBEN, Marcus,The EU Maritime Security Strategy and Action
Plan, prezentare susținută în cadrul CSDP Orientation Seminar, organizat de
European Security and Defence College (ESDC) la Bruxelles în perioada 15 -21
martie 2015;
29. NUGENT, Bob, COHEN, Josh, „The Modernization of the Romanian
Army. Assets, Innovations and Systems” în Naval Forces, IV/2012, disponibil la
adresa http://www.amiinter.com/pdf/The%20Modernization0the%20Romainan
%20Navy.pdf, accesat la 29 ianuarie 2015;
30. WEAVER, Carol, The Politics of the Black Sea Region : EU
Neighbourhood, Conflict Zone or Future Security Community?, Ashgate
Publishing, UK, October 2013;
VI. Surse web
31. http://ccpic.mai.gov.ro;
32. http://cssas.unap.ro/ro/pdf_publicatii.html ;
33. http://eur-lex.europa.eu;
34. http://mmediu.ro ;
35. http://navy.ro/;
36. http://www.ceps.eu ;
37. http://www.crevis.ro ;
38. http://www.danube-floodrisk.eu ;
39. http://www.danube-region.eu ;
NECLASIFICAT
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 „Investeşte în OAMENI”
NECLASIFICAT
26 din 27
40. http://www.ddbra.ro ;
41. http://www.dhs.gov ;
VII. Reviste
42. Almanahul Forțelor Navale, Statul Major al Forțelor Navale, București,
2010;
43. International Journal of Critical Infrastructures, vol. 1, nr.1/2004,
disponibil la adresa http://www.inderscience.com/info/inarticle.php?artid=3793 ,
accesat la 23 mai 2015;
VIII. Documente de referință
44.***, A Reference Security Management Plan for Energy
Infrastructure, elaborat de către Grupul Harnser pentru Comisia Europeană, 2010,
disponibil la adresa http://ccpic.mai.gov.ro/docs/plan_2010_0203_en.pdf , accesat
la 3 decembrie 2014;
45.***, Action Plan -Accompanying document to the Communication
from the Commission to The European Parliament, The Council, The European
Economic and Social Committee and the Committee of the Regions. European
Union Strategy for the Danube Region, disponibil la adresa
http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docoffic/official/communic/danube/act
ion_plan_danube.pdf, accesat la 21 ianuarie 2015;
46.***, Joint Consultation Paper – Towards a New European
Neighbourhood Policy, JOIN(2015) 6 final, Bruxelles, 04.03.2015, disponibil la
adresa http://ec.europa.eu/enlargement/neighbourhood/consultation/
consultation.pdf, accesat la 3 aprilie 2015;
NECLASIFICAT
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 „Investeşte în OAMENI”
NECLASIFICAT
27 din 27
47.***, Towards an EU integrated approach to global maritime security,
Press Release, Bruxelles, 6 martie 2014, disponibil la adresa
http://europa.eu/rapid/press-release_IP-14-224_en.htm, accesat la 23 iulie 2015;
48.***, Wales Summit Declaration – Issued by the Heads of State and
Government participating in the meeting of the North Atlantic Council in Wales,
disponibilă la adresa http://www.nato.int/cps/ic/natohq/official_texts_112964.htm,
accesat la 29 martie 2015.
Această lucrare a fost posibilă prin sprijinul financiar oferit prin Programul Operaţional
Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, cofinanţat prin Fondul Social European, în
cadrul proiectului POSDRU/159/1.5/S/138822, cu titulul „Reţea Transnaţională de
Management Integrat al Cercetării Doctorale şi Postdoctorale Inteligente în Domeniile
“Ştiinţe Militare”, “Securitate şi Informaţii” şi “Ordine Publică şi Siguranţă Naţională” -
Program de Formare Continuă a Cercetătorilor de Elită –“ SmartSPODAS”.”