Download - Lucrare Licenta Tulpina
-
8/17/2019 Lucrare Licenta Tulpina
1/95
Anca Petcuşin Morfologia şi Anatomia Tulpinii
INTRODUCERE
CAPITOLUL I
SCURT ISTORIC
1.1 OBIECTUL BOTANICII
Botanica este tiin a care stuia!" plantele# numele acestei tiin e $iologiceș ț ș ț pro%ine e
la grecescul botane, care se trauce prin cu%intele plant"# iar$". Botanica stuia!"organi!area e&tern" şi intern" a plantelor# 'nmul irea şiț e!%oltarea lor# e%olu(ia#
clasificarea# r"sp)nirea pe suprafa(a p"m)ntului# precum şi posi$ilit" ile e folosire a lor ț
pentru satisfacerea necesit"(ilor omului *gruparea 'n asocia(ii+1.
fig. 1.1 Botanica, tiin a care studiază planteleș ț
,tuiul $otanicii se face 'n scopul cunoaşterii lumii %egetale# cu toate
manifest"rile ei e %ia("# 'n %eerea 'nsu irii metoelor e folosire aș organismelor
%egetale 'n scopuri practice pentru om. Botanica s-a e!%oltat pornin e la cuno tin eleș ț
practice o$)nite e-a lungul timpului şi a i!%or)t in necesitatea omului e a cunoaşte c)t
mai 'neaproape plantele pe care le-a culti%at 'n i%erse scopuri. arietatea aspectelor ce pot fi
stuiate 'n leg"tura cu plantele este foarte mare# ceea ce a us la 'mp"r irea $otanicii 'n maiț
multe ramuri/
• Morfologia plantelor *pro%ine e la grecescul morfe = forma şi logos =
ştiint"+ este ştiin(a care se ocup" cu stuiul formelor %egetale# cu stuiul 'nf" i "rii e&terneț ș
a plantelor.
1 0ic ionar enciclopeic rom)n# Eitura politic"# Bucure ti# 122ț ș
1
-
8/17/2019 Lucrare Licenta Tulpina
2/95
Anca Petcuşin Morfologia şi Anatomia Tulpinii
• Anatomia plantelor *pro%ine e la grecescul anatome = a iseca şi logos =
ştiin("+ este ştiin(a care se ocup" cu stuiul alc"tuirii interne a corpului plantelor 3.
• Fiziologia plantelor *pro%ine e la grecescul phusis = natur" şi logos =
ştiin("+ este ştiin(a care se ocup" cu stuiul func(iilor %itale ale plantelor# func(ii carereali!ea!" sc4im$ul e su$stan(" şi energie 'ntre plant" şi meiul e&tern# 'nmul irea#ț
4r"nirea# sensi$ilitatea. 5i!iologia caut" s" e&plice func(iile pentru fiecare structur"
anatomic".
• Sistematia sa! ta"onomia plantelor *pro%ine e la grecescul taxis =
r)nuiala# orine şi nomos = lege+ este ştiin(a care clasific" plantele# sta$ilin
orinea lor natural" e apari(ie şi e%olu(ie.
•
#eo$otania este ştiin(a care stuia!" rela(iile plantelor 'ntre ele# cu p"m)ntul şi'n general cu meiul 'ncon6ur"tor.
• Paleo$otania sau fitopaleontologia este ştiin(a care stuia!" plantele fosile#
raportate la timpul istoric. 7enetica plantelor este ştiin(a care se ocup" cu stuiul ereit"(ii şi
%aria$ilit" ii plantelor# cercetea!" legile transmiterii şi moific"rii caracterelor ereitare e laț
escenen(i la escenen(i# cercetea!" structura molecular" a su$stan(elor care e(in şi
transmit informa(ia reeitar". • #enetia plantelor este ştiin(a care se ocup" cu stuiul ereit"(ii şi %aria$ilit" iiț
plantelor# cercetea!" legile transmiterii şi moific"rii caracterelor ereitare e la ascenen(i la
escenen(i# cercetea!" structura moleculara a su$stan(elor care e(in şi transmit informa(ia
ereitar".
• Ontogenia este ştiin(a care stuia!" e!%oltarea plantelor e la staiul e celul"
ou pan" a6unge la staiul e maturitate.
• Filogenia plantelor este ştiin(a care stuia!" istoria e!%olt"rii unei specii.
0intre ramurile speciale şi aplicate ale $otanicii amintim/
• Den%rologia# ştiin(a care se ocup" cu escrierea# clasificarea# ecologia şi
fi!iologia ar$orilor# no iuni inispensa$ile 'n omeniul spatiilor %er!i.ț
• Fitopatologia# ştiin(a care stuia!" $olile pro%ocate plantelor e agen(ii
patogeni %egetali.
1.3 O87ANI9A8EA LUMII E7ETALE
2 Anrei M.# Anatomia plantelor # E. 0iactic" şi Peagogic"# Bucureşti#1:
3
-
8/17/2019 Lucrare Licenta Tulpina
3/95
Anca Petcuşin Morfologia şi Anatomia Tulpinii
Lumea %egetal"# up" cum se ştie# repre!int" temelia construc(iei 'ntregii %ie(i e pe
p"m)nt. ;n mo irect sau inirect# toate fiin(ele 'şi spri6in" e&isten(a pe %asta lume a speciilor
%egetale# singurele care pot
-
8/17/2019 Lucrare Licenta Tulpina
4/95
Anca Petcuşin Morfologia şi Anatomia Tulpinii
Termenul $iologie 'n accep iunea sa moern"# a fost introus inepenent e c"tre arlț
5rieric4 Burac4 *'n 1DD+# 7ottfrie 8ein4ol Tre%iranus * Biologie oder Philosophie der
lebenden Natur, !"#+ i ean-Baptiste LamarcF *G=rogHologie# 1D3+ș .
fig.1.3 $arl %riedrich Burdach i &ean'Baptiste (amarc) ș
Primele srieri %espre plante au ap"rut 'n C4ina# Inia# Egipt *:DDD '.Gr+. Aristotel a fost
personalitatea cu cea mai mare influen " 'n 'ntreaga antic4itate clasic". 0e i 'ntreaga sa oper"ț ș
a fost mai mult speculati%"# ultimele sale scrieri sunt carateri!ate printr-o mai mult" aten ieț
acorat" cau!alit" ii i i%ersit" ii $iologice. Aristotel clasifica lumea %ie 'n trei ni%eleț ș ț
/plantele# 'n!estrate cu spirit %egetati%# care le permitea s" creasc" şi s" se 'nmul easc"Jț
animalele# otate at)t cu spirit %egetati%# c)t i sen!iti%# ceea ce le conferea mo$ilitatea şiș
capacitatea e a recepta sen!a iiJ- omul# care# 'n plus# pose" capacitatea e a g)ni# e aț
reflecta.
fig.1.4 Aristotel *i +eofast
Aristotel *:-::3 '. Gr+ clasific" lumea 'n mineral" şi organic" *plante şi animale+.
T4eop4rastos in Eresos *:K3-3K '.Gr+# iscipol al lui Aristotel# este consierat p"rintele
$otanicii pentru c" sistemati!ea!" cunoştin(ele espre plante 'ntr-o ştiin(" numit" e el
$otanic". ;n lucr"rile e causis plantarum şi e historia plantarum escrie şi clasific" DD e
plante K .Gr+ lucrarea Gistoria naturalis :K %ol.# 'n 12 %olume escrie1DDD plante cu nume
empirice * Adonis, Achillea, Narcissus, -entiana+. Teofrast# succesorul lui Aristotel# 'n c"r ileț
4 C"t"lin 7eorge ,imeanu .orfologie *i anatomie /egetală E#. Uni%. Craio%a 3D1
-
8/17/2019 Lucrare Licenta Tulpina
5/95
Anca Petcuşin Morfologia şi Anatomia Tulpinii
sale# ce alc"tuiesc 0storia plantelor # ' i e&pune re!ultatele cercet"rii am"nun ite pe care aș ț
efectuat-o asupra plantelor. Opera sa %a ser%i rept moel pentru stuiul $otanicii secole e-a
r)nul. Astfel# Teofrast escrie am"nun it 'nmul irea se&uat" la plantele superioare iț ț ș
introuce termenii e carp pentru fructe şi pericarp pentru %asele conuc"toare in (esutul
%egetal. 0ioscories Peanius *D-D .Gr+ meic grec 'n lucrarea e .ateria .edica escrie
KDD e plante. Lucrarea con(ine iagno!e *escriere+ şi iconografie *colec(ie e imagini+ ale
plantelor aromatice# meicinale# alimentare şi apar 2K enumiri acice e plante.
fig.1.5 ioscorides Pedanius 12"'" d45r6 medic
grec *i lucrarea e .ateria .edica
&n Roma anti' latura teoretic" este 'm$inat" cu cea practic" . 0in aceast" perioa" amintim
pe Plinius ,ecunus *3 '.e.n- K '.e.n.+. ;n lucrarea 5istoria Naturalis consemnea=" peste
1DDD e specii e plante. 0iscorie a 'nso(it legiunile romane 'n e&pei(ii militare a6ung)n
'n 0acia *1D1-1D3 '.e.n- 1D-1D2 '.e.n.+. 0escrie peste KDD e specii e plante pe care le
clasific" up" utilitatea lor 'n aromatice# alimentare# meicinale şi %eninoase.
fig.1 6 Plinius 7ecundus 5istoria Naturalis
Perioa%a islami' me%ie(al' 'i are printre repre!entan(i pe A$u Ali I$n ,ina *D-1D:K+# iar
'n Europa A%icena - p"rintele meicinii moerne scrie D c"r(i e meicin" intre care 8anon
de medicină, 8artea de vindecare. Opera sa a stat la $a!a stuiului meicinii 'n Orient şi
Occient timp e cinci secole.
-
8/17/2019 Lucrare Licenta Tulpina
6/95
Anca Petcuşin Morfologia şi Anatomia Tulpinii
fig.1.7 -alenus , Avicenna ' părintele medicinii moderne *i Al'&ahiz
Mesopotamienii cunoşteau faptul c" polenul 6oac" un rol important 'n fertili!area plantelor.
C"tre sf)r itul antic4it" ii# una intre cele mai importante personalit" i in omeniulș ț ț
meicinei i anatomiei este Clauius 7alenus. Consierat unul intre fonatorii anatomiei iș ș
farmacologiei# opera sa a influen at e%olu ia e mai t)r!iu a meicinei islamice i# timp eț ț ș
peste un mileniu# meicina %est-european" &n E!ropa me%ie(al' plante meicinale şi conimentare erau crescute 'n gr"inile
m"n"stirilor. 7r"ina e plante meicinale a lui 8harlemagne este un preceent pentru
gr"inile $otanice. ;n sec. al II-lea meicina şi farmacia erau preate 'n uni%ersit"(i iar 'n
sec. al -lea apare isciplina Botanica meical". Cel mai str"lucit e&ponent e consierat
Paracelsus# alc4imist# meic# fi!ician# astrolog# teolog# filo!of# profesor e meicin" şi
c4irurgie la Basel# care este recunoscut ca primul $otanist sistematic. ;nsec. -I se
e!%olt" $otanica sistematic"# atorit" necesit"(ii e a clasifica plantele 'ntr-un sistem unitar.
Apar ,isteme e clasificare artificiale sau practice *up" caracterele morfologice+. Conra
7esner *112- 12+ acor" aten(ie eose$it" florilor şi fructelor 'n escrierea şi clasificarea
plantelor. Mat4ias Lo$elius *1:- 1212+ clasific" plantele utili!)n morfologia frun!ei şi
florii. Anrea Cesalpino *11- 12D:+ escrie numeroase semin(e# po!i(ia em$rionului 'n
s"m)n(" şi germinarea semin(elor. ;ncep)n cu secolul al II-lea atorit" progreselor
ştiin(ifice şi te4nice se iferen(ia!" 'n carul $otanicii anatomia plantelor# fi!iologia %egetal"
şi $otanica sistematic". Ioac4im ung *1K- 12K+ este consierat fonatorul morfologiei plantelor . ;n stuiul inflorescen(elor introuce nomenclatura folosit" şi a!i ca spic# corim$#
panicul# um$rel"# 0escrie cu mare preci!ie p"r(ile componente ale florii. o4n 8a= *123-
1KD:+ 'n lucrarea 5istoria Plantarum escrie 1 DDD e specii e plante. Introuce no(iunile
e mono şi icotileonat# efineşte no(iunile e gen şi specie.
5 C"t"lin 7eorge ,imeanu .orfologie *i anatomie /egetală E#. Uni%. Craio%a 3D1
2
-
8/17/2019 Lucrare Licenta Tulpina
7/95
Anca Petcuşin Morfologia şi Anatomia Tulpinii
Fig.1.8 &ohn 9a: 5istoria Plantarum
Rena terea e!ropean' şiș 'nceputul epocii moerne au aus o re%olu ie 'n g)nirea $iologic"ț
prin reaucerea 'n centrul aten iei a metoei tiin ifice empirico-e&perimentale i printr-o serieț ș ț ș
e escoperiri mai ales 'n omeniul anatomiei. Principalii e&ponen i ai acestei perioae auț
fost Anreas esalius i illiam Gar%e=# care au f"cut apel la e&periment i o$ser%a ieș ș ț
minu ioas".ț
fig.1.9 Andreas /esalius *i ;illiam
5arve:
Perioa%a linean' ) se *+III>i naturali ti ca Linnaeus şi Buffon# 'ncep s" reali!e!e clasificarea i%ersit" ii %ie ii#ș ț ț
stuiul fosilelor# ar şi e!%oltarea i comportamentul organismelor. Microscopia a e!%"luitș
lumea p)n" atunci necunoscut" a microorganismelor# pun)n $a!ele teoriei celulare. Marcello
Malpig4i *123- 12+ 'n lucrarea Anatomia Plantelor escrie structura scoar(ei# trunc4iului
mugurilor şi frun!elor. El arat" c" ri!omii şi tu$erculii sunt tulpini metamorfo!ate. 8uolf
Camerarius *122- 1K31+ stuia!" am"nun(it floarea şi emonstrea!" e&isten(a se&ualit"(ii la
plante. Carl LinnH *1KDK- 1KK+ care a introus pentru prima at" nomenclatura $inar" *gen şi
specie+. Tot 'n aceast" perioa" mai lucrea!" Caspar 5reric4 olf *1K::- 1K+ care
stuia!" se&ele la plante consier)n polenul ca element masculin şi escrie fecuna(ia.
K
-
8/17/2019 Lucrare Licenta Tulpina
8/95
Anca Petcuşin Morfologia şi Anatomia Tulpinii
fig.1.10 .arcello .alpighi *i 8arl (inn
-
8/17/2019 Lucrare Licenta Tulpina
9/95
Anca Petcuşin Morfologia şi Anatomia Tulpinii
el%e(ian 'n Teoria elementar" a $otanicii2 *+# a ar"tat c" nu fi!iologia# ci anatomia plantei
tre$uie s" fie $a!a clasific"rii plantelor. Pentru aceasta# a propus termenul ta&onomie.
0easemenea clasific" KDDD e plante 'n/
+haloph:tae *alge# ciuperci# lic4eni+ 8r:ptogame semi%asculare *$riofite+ 8r:ptogame %asculare *ferigi+ Phanerogame *plante cu flori+
;n anul 13K 8. Bro@n clasific" fanerogamele 'n gimnosperme şi angiosperme. ,.
Enlic4er *1D-1+ 'mparte plantele 'n +halloph:ta şi 8ormoph:ta4
Perioa%a e(ol!,ionist'
C4arles 0ar@in *1D- 13+ e!%olt" teoria e%olu(ionist" pe principii filogeneticeK iar
Ernst GaecFel *1:-11+ clasific" plantele 'n 3 grupe 8r:ptogamae şi %anerogamae. La'nceputul secolului al -lea# se e!%olt" rapi noi iscipline $iologice# mai ales up" ce
ames 0. atson şi 5rancis CricF propun structura A0N-ului. 0up" ela$orarea teoriei
funamentale a $iologiei moleculare şi escoperirea coului genetic# $iologia se ramific" 'n
ou" mari irec ii# un referitoare la stuiul organismelor i a grupurilor e organisme şi o altaț ș
referitoare la omeniile celular şi molecular. ;n secolul -lea au fost efinite regnuri
*Gutc4inson# 12K # 4ittaFer# 12+/ .onera, Procariota *$acteriile# şi algele al$astre+
Protista *proto!oare# protofite# alge superioare+ Plantae *muşc4i şi cormofite+ %ungi,
Animalia
fig. 1.14 &ames 4
;atson *i %rancis 8ric) propun structura AN'ului
S!rt istori -n Rom.nia
Naturaliştii transil%"neni fac primele primele in%estiga(ii floristice se 'nfiin(ea!" gr"ini
$otanice şi 'ncepe prearea $otanicii/ sf"rşitul sec. al II-lea . Lerc4enfel# P. ,igerius#
6 Augustin P=ramus e Canolle +heorie elementaire de la botani>ue, si Prodromus 7:stematis Naturalis 9egni /egetabilis,
7 0ar@in# C4arles *1+. On the Origin of 7pecies
https://fr.wikipedia.org/wiki/Prodromus_Systematis_Naturalis_Regni_Vegetabilishttps://fr.wikipedia.org/wiki/Prodromus_Systematis_Naturalis_Regni_Vegetabilishttps://fr.wikipedia.org/wiki/Prodromus_Systematis_Naturalis_Regni_Vegetabilishttps://fr.wikipedia.org/wiki/Prodromus_Systematis_Naturalis_Regni_Vegetabilis
-
8/17/2019 Lucrare Licenta Tulpina
10/95
Anca Petcuşin Morfologia şi Anatomia Tulpinii
112 . C4. 7. Baumgarten reactea!" ?numeratio stirpum .agno +ranssilvaniae
Principatui... # 'n 122 M. 5uss scrie lucrarea %lora +ranssilvaniae ?xcursoria#'n 122 5.
,c4ur ?numeratio plantarum +ranssilvaniae#'n 12 L. ,imonFai ?numeratio %lorae
+ranssilvaniae vasculosae critica#'n 12 se esc4ie 7r"ina Botanic" in Iaşi *Anastasie
5"tu+ # şi 'n 12D 7r"ina $otanic" in Bucureşti *0imitrie Br)n!" +. ;n anul 1K
Prodromul florei 9om@niei *0. Br)n!"+ 31DDsp.iar 'n anul 11 se esc4ie 7r"ina
Botanic" Clu6 *Al. Bor!a+. 0intre lucr"rile e referin(" mai amintim 1K (ucrare de
sistematică, 3"" sp. *Al. Bor!a+ #13-1K2 %lora 979# III %ol. *aca. Tr. ,"%ulescu+
0intre naturaliştii rom)ni care au pu$licat lucr"ri 'n omeniul Morfologiei şi Anatomiei
mai amintim Anastasiu 5"tu *11- 12+ 'n 1D un curs e Botanic" general" intitulat
?lemente de Botanică care cuprine şi pro$leme e 4istologie şi organografie general".
Emanoil C. Teoorescu *1K- 1+ pe l)ng" lucr"ri e Algologie şi 5i!iologie %egetal"
pu$lic" şi o serie e lucr"ri e Morfologia şi anatomia plantelor referitoare la influen(a luminii
asupra tulpinii şi frun!elor. Mi4ai 7uşuleac *1K- 12D+ e la uni%ersitatea in Bucureşti a
pu$licat lucr"ri espre inflorescen(e şi fructe propun)n un sistem original e clasificare a
fructelor numit sistem morfogenetic. Ioan 7rin(escu *1K- 12:+ e la uni%ersitatea in Clu6
a pu$licat un amplu curs e $otanic" 'ntre 13-1: care a repre!entat $a!a tuturor tratatelor
e $otanic" scrise mai t)r!iu 'n (ara noastr". ;n omeniul morfologiei (i anatomiei plantelor
au mai f"cut cercet"ri I.T Tarna%ssc4i şi iscipolii s"i# prof. 7a$riela >tef"nescu itaru# prof.
Marin Anrei# profesor Anca ,)r$u. La Clu6 profesorul I. Cio$anu la Iaşi profesorii C.
Buru6a şi C. Toma pu$lic" lucr"ri e Anatomia comparat" a plantelor. Cursuri şi tratate e
$otanic" au mai pu$licat profesorii Al. Buia M. P"un la Craio%a# g. Bucur la Timişoara# I.
Cio$anu şi C. 0eliu la Clu6# I. Morariu la Braşo%# C. Toma la Iaşi.
1.. METO0E >I P8OCE0EE 0E CE8CETA8E
Morfologia şi anatomia %egetal" stuia!" forma e&tern" şi structura intern" a plantelor
folosin metoe şi proceee specifice.
.etoda analitică se $a!ea!" pe anali!a structurii interne şi 'nf"(iş"rii e&terne a p"r(ilor
componente ale plantelor şi presupune culegerea e ate prin o$ser%a(ii sau e&perimente 'n
la$orator sau teren referitoare la iferite caracteristici şi pe $a!a anali!ei prin proceee
statistice sta$ilirea unor legit"(i pri%in alc"tuirea şi func(ionarea lor.
8 C"t"lin 7eorge ,imeanu .orfologie *i anatomie /egetală E#. Uni%. Craio%a 3D1
1D
-
8/17/2019 Lucrare Licenta Tulpina
11/95
Anca Petcuşin Morfologia şi Anatomia Tulpinii
.etoda istorică. 5iecare structur" anatomic" este stuiat" prin prisma e%olu(iei sale
istorice. Aceast" a$orare permite sta$ilirea originii precum şi a semnifica(iei teoretice a
structurilor %egetale.
.etoda sistematică stuia!" rela(iile intre p"r(ile componente ale unui organism
%egetal# pe e o parte# şi organismul %egetal ca 'ntreg# pe e alt" parte
Proceee e cercetare
Mai es folosite sunt o$ser%a(ia# e&perimentul şi culturile e celule şi (esuturi.
Observaia const" 'n contemplarea metoic" cu oc4iul li$er sau folosin o serie e
aparate a corpului plantelor. Ea presupune constatarea faptelor aşa cum se esf"şoar" 'n mo
natural f"r" inter%en(ia inter%en(ia cercet"torului. Pentru a-şi atinge scopul o$ser%a(ia tre$uie
s" fie complet"# e&act" şi s" fie efectuat" f"r" iei preconcepute.
?xperimentul repre!int" stuiul e!%olt"rii unei plante 'n coni(ii speciale e %ia("
eterminate e moificarea meiului natural. Prin metoe e in%estiga(ie %ariate şi
comparati%e# cu plante crescute 'n coni(ii naturale e %ia("# se a6unge la sta$ilirea legilor sau
formularea ipote!elor e e=%oltare a unui organism %egetal.
8ulturile de celule *i esuturi repre!int" un proceeu moernşi se reali!ea!" 'n
la$oratoare speciale. Acest proceeu permite escoperirea unor factori care iri6ea!" forma#
e!%oltarea celulelor şi a (esuturilor. ;n practic" aceste culturi pot uce la o$(inerea e ini%i!i
e%irusa(i.
11
-
8/17/2019 Lucrare Licenta Tulpina
12/95
Anca Petcuşin Morfologia şi Anatomia Tulpinii
CAPITOLUL II
NO/IUNI 0I CONCEPTE REFERITOARE LA MORFOLO#IA 0ISTRUCTURA ANATOMIC1 A OR#ANISMELOR +E#ETALE
Anatomia plantelor are ca o$iect stuiul structurii organelor plantelor 'n raport cu
func iile speciale 'neplinite e ele su$ influen(a iferi(ilor factori e meiu. Astfel# influen(aț
factorilor ecologici asupra plantelor se reflect" 'n structura sa anatomic" *anatomia ecologic"+#
ca un re!ultat al procesului e aaptare la meiu. Moific)n e&perimental intensitatea unor
factori asupra plantelor escoperim cau!ele ce etermin)n iferitele particularit"(i e
structur"# graul e plasticitate# capacitatea e aclimati!are la str"mutarea intr-un meiu 'n
altul *anatomie e&perimental"+. Oat" cu sc4im$area structurii morfoanatomice a plantelor se
moific" şi fi!iologia plantelor. in)n seama e toate aceste aspecte fito$otanica# prinȚ
ramurile ei# agricultura# 4orticultura# %iticultura sil%icultura recoman" pre!enta e metoespecifice pentru fiecare ramur" care se asigure e!%oltarea plantelor 'n concorant" cu
necesit"(ile ecologice şi economice.
Anatomia %egetal" cuprine trei capitole/
1.Citologia sau stuiul celulei %egetale
3. Gistologia sau stuiul (esuturilor %egetaleJ
:. Organografia sau stuiul organelor %egetale.
234 CITOLO#IA SAU STUDIUL CELULELOR +E#ETALE
8elula reprezintă unitatea morfologică, structurală *i funcională a plantelor . Ea a
fost %"!ut" pentru prima at" la microscop e c"tre 8o$ert GooFe# 'n anul 122 # c)n a
anali!at o sec(iune su$(ire printr-un op e plut" şi a o$ser%at numeroase c"m"ru(e
*celule+. Aceste celule erau moarte şi pre!entau numai perete celular. Pe m"sur" ce s-a
perfec(ionat microscopul# s-au escoperit treptat noi constituen(i celulari. Teoria celular"9 4ttps/[email protected]?@iFi?8o$ertGooFe
13
-
8/17/2019 Lucrare Licenta Tulpina
13/95
Anca Petcuşin Morfologia şi Anatomia Tulpinii
a fost enun at" pentru prima at" e Matt4ias aFo$ ,c4leien i T4eoor ,c4@ann 'nț ș
1:.
Forma el!lelor este foarte %ariat"# atorit" func(iilor pe care o 'neplinesc# a originii şi a
po!i(iei pe care o ocup" 'n plant". La plantele unicelulare *inferioare+# celulele pot fi/ sferice#
o%oiale# cilinrice# fusiforme# stelate etc. La plantele pluricelulare# celulele pot fi/
polierice# sferice# reniforme# fusiforme# stelate# 4alteriforme etc. * fig. 2.1+. 0up"
raportul intre lungime şi l"(ime# celulele se 'mpart 'n ou" categorii/
parenc4imatice sau i!oiametrice *sferice# o%oiale+# cu lungimea apro&imati% egal"
cu l"(imea# cu pere(ii celulari su$(iri şi celule pro!enc4imatice *cilinrice# fusiforme+
la care lungimea ep"şeşte cu mult l"(imea# cu pere(ii 'ngroşa(i. M'rimea el!lelor %aria!" foarte mult# e e&emplu la $acterii şi alge al$astre# sunt
cuprinse 'ntre D#3-3# tm. La icotileonate# celulele au m"rimi cuprinse 'ntre :D-D
tm# iar la monocotileonate 'ntre D-1DD tm. ,e 'nt)lnesc şi celule mai mari# cum ar
fi/ fi$rele e c)nep" au - mm# perii unicelulari e pe semin(ele e $um$ac au :-2
cm lungime# celulele enocarpului *pulpei+ e l"m)i şi portocal au 3D mm lungime#
perii a$sor$an(i se pot %eea cu oc4iul li$er.
0in punct e %eere structural se isting ou" tipuri e celule/ procariote şi
eucariote. Organismele procariote# inferioare# sunt unicelulare *$acterii# alge al$astre+# 'n
timp ce organismele mai e%oluate# eucariotele# sunt pluricelulare. Componentele celulei vegetale
Celula %egetal" este alc"tuit" in1D perete celular# mem$ranele plasmatice# iar la interior
se afl" o mas" coloial" 4ialin"# numit" citoplasma. ;n citoplasm" se g"sesc organitele celulare#
%ii şi ne%ii/ nucleul# plastiele# mitoconrii# reticulul enoplasmatic# comple&ul 7olgi# ri$o!omii#
pero&i!omii# li!o!omii# glio&i!omii# sfero!omii# microtu$ulii# cilii şi flagelii# una sau mai
multe %acuole şi inclu!iuni ergastice * fig.2.1+.
10 Bruce Al$erts .olecular Biolog: of the 8ell fourt4 eition# *3DD3+ 7arlan ,cience
1:
-
8/17/2019 Lucrare Licenta Tulpina
14/95
Anca Petcuşin Morfologia şi Anatomia Tulpinii
.
fig. 2.1 7tructura celulei vegetale
Principalele caracteristici structurale ale celulei %egetale# constau in/
- pre!en(a unui perete celulo!ic cu rol sc4eletic şi e protec(ie# care se suprapune mem$ranei
plasmatice#
- e&isten(a unui lic4i intracelular *citoplasma+ 'n care se afl" toate organitele#
- situarea 'n interiorul celulei a unui nucleu# cu unul sau mai mul(i nucleoli# care
cooronea!" acti%itatea celular"# inter%enin in timp 'n timp şi 'n alte func(ii *ana$olism#
i%i!iune# transmiterea caracterelor ereitare# regenerare# etc.+#
- e&isten(a unor organite cu rol 'n asimila(ie# numite plastie *cloroplaste# feoplaste#
rooplaste# amiloplaste+#
- pre!en(a 'n citoplasm" a conrio!omilor# care inter%in 'n cata$olism# eli$er)n o cantitate
mare e energie.
- e&isten(a unor organite numite ri$o!omi# prin care se reali!ea!" sinte!a protielor# prin
asam$larea aminoaci!ilor prouşi pe parcursul fotosinte!ei# pe $a!a informa(iei ausa e
A8N e la A0N-ul nuclear#
- prin pre!en(a aparatului 7olgi# este posi$il" formarea unor macromolecule# precum şiepo!itarea acestora#
- e&isten(a reticulului enoplasmatic# asigur" func(ia imunitar"# mecanic" şi circulatorie a
celulei %egetale.
- e!%oltarea foarte pronun(at" a %acuolei centrale# care influen(ea!" propriet"(ile osmotice
ale celulei# re(in)n e&cesul e ap" intracelular".
11 4ttps/[email protected]?@iFi?Celula%egetala
1
-
8/17/2019 Lucrare Licenta Tulpina
15/95
Anca Petcuşin Morfologia şi Anatomia Tulpinii
fig. 2.2 Alcătuirea celulei vegetale#
1. Perete celular 3. Mem$ran" plasmatic" :. Mem$ran" nuclear" . Nucleu
. Nucleol 2. Mitoconrie K. 8eticul enoplasmatic . Aparat 7olgi . 8i$o!omi
1D. Citoplasm" 11. Conrio!omi 13. acuola 1:. Cloroplast
Peretele celular prote6ea!" la e&terior celula şi " form" acesteia. Acesta se formea!" 'n
timpul i%i!iunii celulare. ;n procesul form"rii peretelui celular# structura lui se moific"# fiin
pre!ente anumite staii..
Peretele celular primar este alc"tuit in microfi$rile celulo!ice# 4emicelulo!ice# proteice
şi su$stan(e pectice# fiin elastic# apar(ine celulelor tinere# meristematice. Prin intercalarea e noi
microfi$rile e celulo!" printre cele e&istente are loc creşterea 'n suprafa(" prin intussuscep(iune
a peretelui primar. 0up" 'ncetarea creşterii celulei 'n %olum# se formea!" peretele secunar
prin epuneri e material *microfi$rile celulo!ice şi lignine+ peste peretele celular primar.
0epunerea e material se reali!ea!" 'n straturi succesi%e# e regul" trei# spre interiorul peretelui
primar# a%)n loc creşterea 'n grosime prin procesul e apo!i(ie *creştere centripet"+. Peretele
format este alc"tuit in celulo!"# 4emicelulo!"# pectine# lignin"# preomin)n celulo!a. ;n
timpul 'ngroş"rii peretelui# r"m)n por(iuni ne'ngroşate numite pori *punctua(iuni+# la ni%elul
c"rora trec plasmoesmele *fire su$(iri e citoplas"+ e la o celul" la alta# care facilitea!"
sc4im$urile e su$stan(e 'ntre celule. Punctua(iunile pot fi simple şi areolate. Punctua(iunile
simple au form" eliptic"# o%al" sau circular"# fiin pre!ente mai ales 'n (esuturile
parenc4imatice.P unctua(iunile areolate se 'nt)lnesc 'n (esutul conuc"tor lemnos *tra4ee#
tra4eie+# fiin formate in 'ngroşarea lamelei meiane şi a pere(ilor celulari 'n reptul porilor.
;n afar" e su$stan(ele specifice peretelui celular# se epun şi alte su$stan(e# cum ar fi/ cutin"#
su$erin"# cear"# lignin"# su$stan(e minerale# re!ult)n o serie e moific"ri secunare ale
12
4ttp/??@@@.$ioterapi.ro?aprofunat?ine&aprofunatine&enciclopeic$otanicCelula%egetala.4tml
1
-
8/17/2019 Lucrare Licenta Tulpina
16/95
Anca Petcuşin Morfologia şi Anatomia Tulpinii
peretelui celular 1:/ cutini!area# su$erificarea# cerificarea#lignificarea# minerali!area# gelificarea#
lic4efierea.
Q C!tinizarea const" 'n epunerea unei su$stan(e lipiice# numit" cutin"# la e&teriorul
epiermei# form)n un strat continuu numit cuticul"# cu rol 'n reucerea permea$ilit"(ii
peretelui celular.
Q S!$erifiarea repre!int" epunerea stratificat" cu su$erin" *o su$stan(" gras"+ pe fa(a
intern" a pere(ilor celulari# aceştia e%enin elastici# impermea$ili pentru ap"# ga!# cum ar fi
su$erul la cartof sau la plantele lemnoase# fiin un (esut cu rol e ap"rare.
Q Cerifiarea const" 'n acoperirea pere(ilor celulelor epiermice cu cear" su$ forma
unor perişori *la trestia e !a4"r+# pl"ci stratificate *la palmierul e cear"+ sau a unui strat
su$(ire# numit pruin" *la fructele e prun# m"r+# cu rol impermea$il.
Q Lignifiarea este moificarea cea mai important" pe care o sufer" pere(ii celulari şi
const" 'n 'mpregnarea acestora cu lignin". Aceasta imprim" uritate# re!isten(" la atacul
microorganismelor# fiin 'nt)lnit" la (esutul conuc"tor lemnos# 'n sclerenc4im.
Q Mineralizarea const" 'n impregnarea pere(ilor celulari cu su$stan(e minerale *$io&i
e siliciu# car$onat e calciu+. Bio&iul e siliciu este pre!ent 'n tulpinile gramineelor# iar
car$onatul e calciu la plantele in fam. Cucur$itaceae. Prin minerali!are# peretele celular
cap"t" o re!isten(" mecanic" sporit".
Q #elifiarea const" 'n epunerea# 'n e&ces# e su$stan(e pectice 'n pere(ii celulari.
Pere(ii gelifica(i au o mare capacitate e a$sor$(ie a apei# 'n pre!en(a apei# se umfl"# se
transform" 'n gume sau mucilagii. 0e cele mai multe ori# su$ influen(a r"nilor# la prun# cireş#
are loc gelificarea pere(ilor celulari.
Q Li5efierea repre!int" procesul e $ioegraare total" a pere(ilor celulari. Pe aceast"
cale iau naştere %asele lemnoase *la tra4ee+J formarea lacunelor pe cale lisigen" prin
istrugerea celulelorJ c"erea frun!elor# petalelorJ esc4ierea fructelor etc.
Importan(a peretelui celular/- atorit" rigiit"(ii pe care o pre!int"# " form" celulelorJ
- asigur" transportul apei şi al su$stan(elor i!ol%ate prin spa(iile intre microfi$rilele
celulo!ice in pere(ii celulariJ
- constituie o $arier" fi!ic" la atacul agen(ilor patogeni.
Mem$ranele plasmatie sunt repre!entate e plasmalem" şi tonoplast.
Plasmalema este o pelicul" fin" situat" 'ntre peretele celular şi citoplasm"# iar tonoplastul
tot o pelicul" care separ" %acuola e citoplasm". Cele ou" mem$rane plasmatice au o13 4ttp/??@@@.geocities.@s?$ioFore?morfologiaplantelor?moif.4tm
12
-
8/17/2019 Lucrare Licenta Tulpina
17/95
Anca Petcuşin Morfologia şi Anatomia Tulpinii
structur" ientic"# acestea sunt alc"tuite intr-un strat u$lu e fosfolipie# care repre!int"
o matrice flui" cristalin" 'n care sunt 'nglo$ate proteine glo$uloase. Plasmalema are un rol
important 'n reglarea sc4im$urilor osmotice intre celul" şi meiul e&tracelular# pre!ent)n
o semipermea$ilitate selecti%".
fig. 2.3
7tructura unei biomembrane 14
La ni%elul plasmalemei are loc procesul
e pinocito!"# care const" 'n incluerea e material e&tracelular *'n special apa+ 'n
interiorul celulei prin formarea unor %e!icule numite pinocite. 0in plasmalem" se formea!"
plasmoesmele# la ni%elul porilor# care repre!int" fire fine e citoplasm"# care au 'n centru
por(iuni e reticul enoplasmatic. Acestea se continu" e la o celul" la alta asigur)n
continuitatea citoplasmei şi unitatea func(ional" a 'ntregului organism. Mem$ranele
plasmatice pre!int" o semipermea$ilitate selecti%"# permit trecerea apei# constituin o
$arier" pentru su$stan(ele i!ol%ate. Matri"!l itoplasmi *su$stan(a funamental"+. Are o structura asem"natoare celei
tra$eculare in oasele spongioase. Este constituit 'nsa in fi$re proteice contractile ispuse 'n
retea. Oc4iurile retelei sunt umplute cu un flui $ogat 'n ap". ;n matri&ul citoplasmic se afla
suspena(i ceilal(i constituen(i ai citoplasmei. Reti!l!l en%oplasmi este un comple& triimensional e mem$rane care# pri%it 'n sectiune#
apare alc"tuit in oua mem$rane e tip mo!aic flui. 8eticulul enoplasmic repre!int" un
sistem e canali!are a materialelor 'n iferite p"r(i ale celulei şi se afl" 'n continuitate cu
mem$rana e&tern" a 'n%elisului nuclear. Citoplasma este masa funamental" a celulei# cu aspect 4ialin# transluci# 'n care se g"sesc
organitele celulare. Ea este prote6at" la e&terior e plasmalem". ,u$stan(ele componente
citoplasmei alc"tuiesc o structur" fin" su$ forma unei re(ele alc"tuit" in lan(uri polipeptiice.
;n oc4iurile acestei re(ele se afl" o solu(ie apoas" e glucie solu$ile# su$stan(e minerale#
aminoaci!i etc. Citoplasma 'neplineşte urm"toarele func(ii/
- asigur" eplasarea organitelor celulare 'n interiorul celulei şi transportul su$stan(elor
14 0up" 8a%en P. G
1K
-
8/17/2019 Lucrare Licenta Tulpina
18/95
Anca Petcuşin Morfologia şi Anatomia Tulpinii
e la un organit la altul# prin intermeiul curen(ilor citoplasmaticiJ
- repre!int" meiul 'n care au loc numeroase reac(ii e $iosinte!" şi $ioegraare *a
gluco!ei# fructo!ei# !a4aro!ei+J
- repre!int" situsul e $iosinte!" a unor %itamine şi a numeroase su$stan(e %olatile care
particip" la formarea aromelor# ar şi a unor su$stan(e secunare.
;n citoplasm" sunt ispersate organitele celulare# cum ar fi/ nucleul# plastiele#
mitoconrii# reticulul enoplasmatic# comple&ul 7olgi# pero&i!omii# ri$o!omii# li!o!omii#
glio&i!omii# sfero!omii# microtu$ulii# cilii şi flagelii# una sau mai multe %acuole# inclu!iuni
ergastice# care 'neplinesc iferite func(ii.
N!le!l este pre!ent la organismele eucariote# fiin organitul cel mai important al celulei. El
con(ine materialul genetic şi repre!int" centrul e cooronare a proceselor %itale care au loc la
ni%el celular. Are form" sferic"# la celulele tinere# fiin situat 'n partea central" a celulei sau
elipsoial"# la celulele mature# fiin situat 'n apropierea peretelui celular. M"rimea lui este
cuprins" 'ntre 0D tm# fiin organitul celular cu cea mai mare imensiune.
fig.2.4 7tructura Nucleului
Ma6oritatea celulelor con(in un singur nucleu. E&ist" celule care au mai mul(i nuclei# e
e&emplu sifonoplastul ciupercilor in clasa P4=com=cetae sau laticiferele. Nucleul este alc"tuitin/ mem$ran" nuclear" u$l"# carioplasm"# cromatin"# nucleoli * fig.2.5+ . Mem$rana nuclear"
u$l" se afl" la e&teriorul nucleului şi este e natur" lipoproteic"# fiin pre%"!ut" cu pori# care
sunt puşi 'n leg"tur" cu canalele reticulului enoplasmatic# asigur)n sc4im$urile intre
nucleu şi citoplasm". Pe fa(a e&tern" a mem$ranei sunt fi&a(i un num"r mare e ri$o!omi.
1
-
8/17/2019 Lucrare Licenta Tulpina
19/95
Anca Petcuşin Morfologia şi Anatomia Tulpinii
fig. 2.5 Organi:area *i dispunera
nucleului vegetaleC
Carioplasma se afl" 'n interiorul nucleului# fiin masa funamental"# constituit" in
proteine# fosfolipie# A0N li$er# A8N# en!ime# glucie. ;n carioplasm" se g"seşte cromatina#
su$stan(a nuclear"# cu aspect granular# care este alc"tuit" in A0N# proteine şi o cantitate mic"
e A8N. 0in cromatin" se formea!"# 'n timpul i%i!iunii celulare# cromo!omii# purt"tori ai
genelor# care controlea!" propriet"(ile ereitare ale organismului.
Cromozomii au forme iferite/ $astonaş# litera # cu $ra(e egale sau inegale. Bra(ele
cromo!omilor sunt unite prin centromer . La microscopul electronic# structura cromo!omului
apare estul e complicat". Astfel# 'ntr-un cromo!om se istinge o mas" funamental" cu rol
e matrice. ;n ea se afl" ou" cromatide fi$rilar-spiralate. 5iecare cromati" este constituit"
in ou" cromoneme. Cromonemele sunt structurate in A0N şi proteine. Num"rul# forma şi
imensiunile cromo!omilor in celulele somatice *corpul plantei/ r""cin"# tulpin"# frun!"+
formea!" o garnitur" cromo!omal" caracteristic" fiec"rei specii. ;n celulele somatice#
garnitura e cromo!omi este u$l" *3n+# e&. la %i(a e %ie R itis %inifera# 3n S :. Celulele
reprouc"toare *game(ii+ sunt pre%"!ute cu o garnitur" simpl" e cromo!omi *n+# aic" sunt
4aploie. La %i(a e %ie# game(ii au n S 1.
ucleolii sunt corpusculi sferici# care se g"sesc 'n carioplasm". Aceştia sunt forma(i in
proteine şi A8N. Ei ispar 'n timpul i%i!iunii nucleului şi reapar 'n nucleii re!ulta(i in
i%i!iune. ;n carioplasm" se g"sesc unul sau mai mul(i nucleoli. Nucleolii particip" la sinte!a
proteinelor nucleare# a proteinelor ri$o!omale şi a A8N-ului ri$o!omal. Ei au o importan("
%ital"# eoarece celulele care si-au pierut nucleolul nu pot supra%ie(ui.Principalele func(ii ale nucleului sunt/
- mem$ranele nucleare# prin intermeiul porilor# controlea!" sc4im$ul e su$stan(e
intre nucleu şi citoplasm"J
- cromo!omii asigur" transmiterea informa(iei genetice la urmaşiJ
- A8Nul# re!ultat in uplicarea A0N-ului# a6uns 'n citoplasm" prin porii mem$ranei
nucleare# se fi&ea!" pe suprafa(a poliri$o!omilor# une coific" sinte!a proteinelorJ
- cooronea!" func(iile %itale ale celulei# constituin centrul cinetic care eclanşea!"15 0up" einsmit4 L. . şi is4 . M. 1
1
-
8/17/2019 Lucrare Licenta Tulpina
20/95
Anca Petcuşin Morfologia şi Anatomia Tulpinii
i%i!iunea celular".
!lasti"ele sunt organite celulare specifice celulei %egetale. 0up" natura su$stan(elor pe
care le ela$orea!"# se 'nt)lnesc urm"toarele plastie/ leucoplaste# cromoplaste şi cloroplaste.
' (eucoplastele sunt plastie incolore# cu rol 'n epo!itarea su$stan(elor e re!er%". Prin
acumularea iferitelor su$stan(e# acestea se pot transforma 'n/ amiloplaste *acumulea!"
amion+# proteoplaste *acumulea!" proteine+ şi oleoplaste *acumulea!" uleiuri+.
Leucoplastele sunt pre!ente 'n organele su$terane ale plantelor *r""cini# $ul$i# tu$erculi+
şi 'n petalele florilor al$e.' 8romoplastele sunt plastie colorate 'n roşu-portocaliu# atorit" pre!en(ei pigmen(ilor#
carotina şi &antofila# inacti% 'n fotosinte!". Acestea au iferite forme/ sferic"# polieric"#
elipsoial"# fiin pre!ente 'n fructele coapte *tomate# arei+# 'n r""cini *la morco%ul
culti%at+# 'n petalele florilor.' 8romoplastele re!ult" in leucoplaste sau cloroplaste 'm$"tr)nite prin istrugerea clorofilei
şi acumularea pigmen(ilor carotenoi!i.' 8loroplastele *fig 33+# sunt plastie %er!i# 'nt)lnite la plantele superioare# 'n toate organele
%er!i# mai ales 'n frun!e. Acestea con(in pigmentul %ere asimilator# clorofila# cu rol 'n
procesul e fotosinte!".
fig. 2.6 Organizarea unui
cloroplast D
5orma şi num"rul cloroplastelor ifer" 'n func(ie e grupul e plante. La plantele
inferioare *alge %er!i+# cloroplastele se numesc cromatofori# sunt foarte mari# e forme %ariate
*panglic"# cup"# stelat" etc+ şi se g"sesc 1-3 'n celul". La plantele superioare# cloroplastele sunt
mici *:-1D tm+# au form" sferic"# lenticular"# iar num"rul lor 'n celul" este mare *p)n" la D+.
0in punct e %eere structural# cloroplastul pre!int" la e&terior o mem$ran" u$l"# lipo-
proteic"# iar la interior se g"seşte masa funamental" numit" strom"# 'n care se afl" ri$o!omi#
en!ime# A8N şi A0N. Mem$rana e&tern" este nete"# iar cea intern" formea!" pliuri# numite
tilacoie. Intre tilacoie se g"sesc forma(iuni su$ forma unor iscuri suprapuse# ca moneele
'ntr-un fişic# numite grana-tilacoiei * fig.2.7 +.
16 0upa 9aven, P454 si colab4# 13
3D
-
8/17/2019 Lucrare Licenta Tulpina
21/95
Anca Petcuşin Morfologia şi Anatomia Tulpinii
fig 2.7. 7tructura cloroplastului
Pe aceste iscuri se afl" clorofila# pigmentul asimilator# cu rol 'n fotosinte!".
Cloroplastele se pot transforma 'n cromoplaste# acest lucru poate fi o$ser%at toamna c)n
frun!ele 'ng"l$enesc sau 'n timpul coacerii fructelor.
#itocon"riile sunt organite celulare e iferite forme *sferic"# o%al"# repte# $astonaş+ şi
m"rimi# cuprinse 'ntre D#:01D m. Mitoconria este elimitat" la e&terior e o mem$ran"
u$l" lipo-proteic". Mem$rana e&tern" este nete"# iar cea intern" pre!int" numeroase pliuri#
numite criste. Pe fa(a intern" a cristelor se g"sesc corpusculi care repre!int" suportul
en!imelor respiratorii. La interior se afl" masa funamental" numit" matricea# 'n care se
g"sesc ri$o!omi# aci!i nucleici şi numeroase en!ime * fig.2.8+.
fig.24 7tructura mitocondriei 1K
Mitoconriile repre!int" sistemul energetic al celulei# ele con(in toate en!imele ciclului
re$s# principala func(ie a acestuia este cea a procesului e respira(ie.
$eticulul en"oplasmatic * fig.2.9+ este un component citoplasmatic important# fiin
alc"tuit intr-un sistem triimensional e canalicule şi %e!icule# care formea!" o re(ea ce
'mp)n!eşte citoplasma e la nucleu p)n" la plasmalem". Prin aceste canalicule şi %e!icule
circul" iferite su$stan(e organice *glucie# en!ime+.
17 upa 8a%en# P.G. si cola$.# 13
31
-
8/17/2019 Lucrare Licenta Tulpina
22/95
Anca Petcuşin Morfologia şi Anatomia Tulpinii
fig . 2.9 7tructura reticulului endoplasmatic !
0in punct e %eere structural se iferen(ia!" reticul enoplasmatic rugos# c)n pe fa(a
e&tern" a mem$ranelor se ataşea!" ri$o!omi# fiin situat 'n apropierea nucleului şi reticul
enoplasmatic nete# lipsit e ri$o!omi# fiin situat spre comple&ul 7olgi# * fig.2.10+.8eticulul
enoplasmatic are rol 'n sinte!a proteinelor şi a unor uleiuri eterice.
Comple%ul &olgi * fig.2.10+ sau ictio!omii. Totalitatea ictio!omilor intr-o celul"
formea!" comple&ul 7olgi
fig. 2.10 8omplexul -olgi
0ictio!omii au fost escoperi(i 'n celula animal"# 'n anul 1# e c"tre italianul
Camillo 7olgi. Un ictio!om este alc"tuit in :-3D cisterne# aplati!ate# suprapuse# unite 'n
partea central"# cu capetele ilatate# e une se pot esprine %e!icule mici# numite %e!icule
golgiene *fig. 32+. Ei au rol 'n sinte!a poli!a4arielor# 'n formarea lamelei meiane şi a
18 4ttp/??@@@.scritu$.com?$iologie?CELULA-E7ETALA
19 4ttp/??@@@.metorrents.com?pu$l?$iologiemoleculara?aparatuluigolgi
33
-
8/17/2019 Lucrare Licenta Tulpina
23/95
Anca Petcuşin Morfologia şi Anatomia Tulpinii
peretelui celular.
$i'ozomii 20 ,unt organite celulare e form" granular"# e imensiuni foarte mici# 1D-
3DD# fiin pre!en(i 'n toat" celula *citoplasm"# cloroplaste# reticul enoplasmatic#
mitoconrii+. Ei pot fi i!ola(i şi se numesc monori$o!omi sau pot fi grupa(i şi se numesc
poliri$o!omi. 0in punct e %eere c4imic sunt forma(i in proteine# A8N şi fosfolipie#
a%)n rol 'n sinte!a proteinelor.
!ero%izomii sunt organite e form" sferic"# elipsoial"# e imensiuni mici *D#1- 1# m+.
Aceştia pre!int" la e&terior o mem$ran" simpl"# iar la interior o matrice fin granular" care
con(ine inclu!iuni cristaline *pero&ia!e cristali!ate+ şi numeroase en!ime# cu rol 'n respira(ia
celular"# asigur)n o&iarea par(ial" a glicolatului# prous 'n procesul e fotosinte!".
&lio%izomii sunt organite caracteristice celulelor in enospermul şi cotileoanele
em$rionului unor semin(e 'n care se 'nmaga!inea!" lipie e re!er%". Ei con(in en!ime care
particip" la transformarea lipielor 'n glucie 'n procesul germina(iei semin(elor.
(izozomii sunt organite celulare sferice# cu iametrul e D#-1 m# fiin elimita(i la
e&terior e o mem$ran" simpl" e natur" lipoproteic"# iar la interior con(in granule care
constituie suportul en!imelor. Aceştia au rol 'n igestia intracelular" a materialului p"truns 'n
celule prin pinocito!" *a %irusurilor# $acteriilor+. Ca urmare# li!o!omii contri$uie la eli$erarea
celulei e p"r(ile moarte# re!ultate 'n procesul e senescen(" natural" şi la formarea spa(iilor
li!igene.
#icrotu'ulii sunt forma(iuni tu$ulare pre!ente 'n citoplasm"# nucleu# 'n cili şi flageli. Ei
formea!" fusul e i%i!iune 'n timpul mito!ei# intr" 'n alc"tuirea citosc4eletului# a%)n rol 'n
eplasarea %e!iculelor transportoare# orientea!" irec(ia e formare a microfi$rilelor
celulo!ice in pere(ii celulari. ,unt pre!en(i mai ales 'n celula animal".
)ferozomii sunt organite sferice# e imensiuni mici *D#-1 m+# pro%enite in reticulul
enoplasmatic nete. La e&terior sunt elimita(i e o mem$ran" simpl"# iar la interior se
g"sesc epo!itate lipie e re!er%". Aceştia au rol 'n sinte!a lipielor.Cilii *i flagelii sunt organite locomotorii pre!ente la $acterii# flagelate# !oospori# game(ii
$"r$"teşti e la muşc4i *antero!oi!i+# ferigi şi gimnosperme inferioare. Ei sunt alc"tui(i in
fi$rile proteice spiralate# contractile.
+acuomul repre!int" totalitatea %acuolelor intr-o celul". Acestea re!ult" in %e!iculele
reticulului enoplasmatic# pinocite şi %e!iculele golgiene. acuolele sunt elimitate la e&terior
e o mem$ran" semipermea$il"# numit" tonoplast.;n celulele tinere %acuolele sunt mici şi
numeroase# iar 'n celulele mature confluea!" şi formea!" o %acuol" mare# central"# care ocup"20 au fost escoperi(i e 7. Palae# 'n anul 1:
3:
-
8/17/2019 Lucrare Licenta Tulpina
24/95
Anca Petcuşin Morfologia şi Anatomia Tulpinii
aproape V in %olumul celulei. ;n %acuol" se afl" sucul %acuolar# care con(ine ap"# glucie#
aminoaci!i# glico!i!i# alcaloi!i# taninuri# aci!i organici# pigmen(i antocianici# fla%one şi
su$stan(e anorganice.
Importan(a %acuolei/
- epo!itea!" su$stan(e osmotic acti%e *ioni# glucie solu$ile# aci!i organici+# care generea!"
presiunea osmotic" şi poten(ialul e mem$ran"J
- prin moificarea turgescen(ei %acuolei# are loc 'nc4ierea şi esc4ierea stomatelorJ - la
unele plante# cu fructe $ogate 'n !a4aruri *struguri# cireşe+# 'n %acuol" se epo!itea!" glucie
reuc"toare cu rol e re!er%"J
- %acuolele sunt consierate re!er%oare pentru su$stan(ele secunare# cu efect to&ic asupra
citoplasmeiJ
- prin acumularea aci!ilor fenolici 'n %acuol"# fructele cap"t" un gust astringent# iar prin
acumularea aci!ilor organici# confer" gustul aci# caracteristic fructelor nematureJ
- acumularea pigmen(ilor fla%onoi!i 'n %acuolele celulelor unor flori şi fructe# etermin"
culoarea acestora.
,ncluziunile ergastice sunt forma(iuni incluse 'n citoplasm" sau %acuol" şi ser%esc ca
materii e re!er%" sau sunt su$stan(e e e&cre(ie pe care planta le scoate in circuitul nutriti%.
Ele se pot pre!enta 'n stare lic4i"# cum ar fi uleiurile in semin(ele plantelor oleaginoase
*floarea soarelui# rapi("+ sau 'n stare soli"# cum ar fi gr"unciorii e amion# aleuron" şi
cristale minerale.
&r-unciorii "e ami"on sunt cele mai r"sp)nite inclu!iuni ergastice solie. Ei
repre!int" amionul e re!er%" pe care plantele 'l epun 'n amiloplastele in r""cini#
tu$erculi# $ul$i# semin(e. Un gr"uncior e amion apare 'n amiloplast su$ forma unui
corpuscul ens numit 4il. Peste 4il se aaug" straturi noi e amion# gr"unciorul cresc)n 'n
%olum şi r"m)ne 'n%elit e mem$rana plasmatic". Pre!en(a unui singur 4il 'ntr-un amiloplast
uce la formarea unui gr"uncior simplu *gr)u# porum$+# iar pre!en(a mai multor 4iluri#etermin" formarea gr"unciorilor compuşi *fig. 3+# la o%"!# ore!. 5orma# m"rimea
gr"unciorilor e amion# %aria!" 'n func(ie e specie şi repre!int" un criteriu $un 'n
sistematica plantelor şi cu importan(" practic" pentru eterminarea f"inurilor 'n la$oratoare.
3
-
8/17/2019 Lucrare Licenta Tulpina
25/95
Anca Petcuşin Morfologia şi Anatomia Tulpinii
fig. 2.11 %orme de grăunciori de amidon 31
Aleurona este o su$stan(" amorf" e natur" proteic" care ia naştere 'n enospermul
semin(elor prin es4iratarea %acuolelor. Cristalele minerale apar ca inclu!iuni 'n %acuole#
constituin su$stan(e e e&cre(ie * fig.2.12+. 0e e&emplu# o&alatul e calciu# se pre!int" su$
form" e cristale mari# i!olate# fie cristale aciculare grupate 'n fascicule# numite rafiii *'n
frun!a e %i(" e %ie+ sau grupate glo$ulos şi se numesc ursini *'n frun!a e Begonie+.
fig. 2.12 8ristale minerale##
Di(izi!nea el!lelor
;nmul(irea celulelor se reali!ea!" prin i%i!iune. La plante se 'nt)lnesc ou" tipuri e
i%i!iuni/ irect" şi inirect".Tipul e i%i!iune epine e graul e e%olu(ie a plantelor.La
plantele inferioare *procariote+ se 'nt)lneşte i%i!iunea irect"# care const" 'n scinarea
*ruperea+ celulei 'n ou"# re!ult)n astfel ou" celule fiice.
21 4ttp/??@@@.scritu$.com?$iologie?CELULA-E7ETALA
22 8o$ert 0.# Catesson A.M.# 1D - Biologie v
-
8/17/2019 Lucrare Licenta Tulpina
26/95
Anca Petcuşin Morfologia şi Anatomia Tulpinii
iviziunea in"irect- este specific" eucariotelor şi const" mai 'nt)i 'n i%i!iunea
nucleului *carioc4ine!a+# urmat" e i%i!iunea celulei *citoc4ine!a+. 0i%i!iunea inirect"
poate fi tipic" sau ec%a(ional"# purt)n numele e mito!" şi 4eterotipic" sau reuc(ional"#
numit" meio!a.
#itoza sau "iviziunea ecva/ional- este 'nt)lnit" la plantele superioare# 'n %)rfurile e
creştere ale tulpinii şi r""cinii şi anume 'n celulele meristematice. Aceasta const" 'n aceea c"
intr-o celul" iploi" sau 4aploi" re!ult" ou" celule fiice cu acelaşi num"r e cromo!omi.
1 *3n+ S 3 *3n+ sau 1*n+ S 3*n+.
fig. 2.13 .itoza 0 E profaza 00 E profazaF000, 0/ E metafazaF / E anafazaF /0,/00 E telofazaF /000 E citochineza#3
0i%i!iunea unei celule urea!" 'ntre :D e minute şi ore. Mito!a se esf"şoar" 'n
fa!e/ profa!a# metafa!a# anafa!a# telofa!a *fig.3.+
• !rofaza este fa!a cea mai lung" ca urat" şi se caracteri!ea!" prin apari(ia 'n nucleu a
cromo!omilor. Aceştia apar la 'nceput su$(iri# 'ncol"ci(i ca un g4em *filamente+. Treptat
cromo!omii se scurtea!"# se spirali!ea!"# iau forma caracteristic" speciei. 0ispar apoi
nucleolii# mem$rana nuclear"# iar citoplasma se amestec" cu carioplasma form)n
mi&oplasma. La cei oi poli opuşi ai celulei# apar ou" calote e la care pornesc spre centrul
celulei filamente su$(iri. Cromo!omii se espic" 'n ou" 6um"t"(i *cromatie+# care r"m)n
unite prin centromer.• #etafaza const" 'n unirea filamentelor care %in e la cele ou" calote 'n partea central" a
celulei# alc"tuin fusul nuclear. Cromo!omii espica(i se ispun prin centromer pe filamentele
fusului nuclear# 'n partea lui ecuatorial"# form)n o figur" asem"n"toare unei stele *aster+.• nafaza const" 'n separarea complet" a cromatielor prin cli%area *espicare+ centromerului.
23 4ttp/??@@@.=me.ro?ciclul-celular
32
-
8/17/2019 Lucrare Licenta Tulpina
27/95
Anca Petcuşin Morfologia şi Anatomia Tulpinii
La ceap" R Allium cepa# 'n celulele somatice# garnitura e cromo!omi este egal" cu 12# prin
cli%are re!ult" :3 e cromatie *12 la un pol# 12 la polul opus+.• elofaza este fa!a 'n care se formea!" oi nuclei la cei oi poli ai fusului nuclear# fiecare
nucleu a%)n acelaşi num"r e cromo!omi ca şi celula mam". Cromo!omii se espirali!ea!"#
apar nucleolii# se reface mem$rana nuclear". ;n partea ecuatorial" a fusului nuclear apar nişte
%e!icule# care %or a naştere fragmoplastului *placa celular"+# care %a esp"r(i celula mam" 'n
ou" celule fiice. Acest proces se numeşte c4itoc4ine!".• #eioza este i%i!iunea netipic" *reuc(ional"+# proprie celulelor mame ale sporilor şi
game(ilor# care au un num"r simplu e cromo!omi *n+. Meio!a este o succesiune e ou"
i%i!iuni# una reuc(ional"# numit" meio!a I# cealalt" ec%a(ional" sau mito!a 4aploi" tipic"#
numit" meio!a II. Prin meio!" intr-o celul" mam" iploi" se formea!" celule 4aploie.
1*3n+ W *n+.Meio!a se esf"şoar" 'n fa!e/ profa!a# metafa!a# anafa!a şi telofa!a *fig.1.12+.Profa!a este estul e complicat" şi e lung" urat". ;ntr-o celul" iploi" *celula mam"
a microsporilor# a gr"unciorilor e polen+# nucleul trece printr-o serie e transform"ri cum
sunt/ apari(ia cromo!omilor su$ forma unor filamente fine# gruparea lor 'n perec4i *reucerea
num"rului e cromo!omi+# scurtarea cromo!omilor# ispari(ia nucleilor# ispari(ia mem$ranei
nucleare# formarea mi&oplasmei# formarea fusului nuclear. Prinipalele %iferen,e %intre el!la (egetal' şi el!la animal'
Celula animal" nu pre!int" perete celular# citoplasma fiin m"rginit" la e&terior e o
mem$ran". 0e asemenea organitele e asimila(ie *cloroplaste# amiloplaste# etc.+ sunt pre!ente
oar 'n celula %egetal". acuole %egetale sunt mari# 'n timp ce cele e origine animal"# ac"
sunt pre!ente# au imensiuni mici. ;n celula animal"# apar organite specifice# a$sente 'n celula
%egetal"# aşa cum sunt li!o!omii# care pre!int" rol 'n e!asimila(ia macromoleculelor.
7luciele e re!er%"# eşi au o structur" aproape ientic"# ifer" estul e mult su$ aspectul
form"rii lan(urilor macromoleculare# ceea ce etermin" propriet"(i fi!ice şi c4imice eose$ite.
Astfel# glicogenul# poli!a4ari specific lumii animale# este mai solu$il şi mai 4iroli!a$il
ec)t amionul# su$stan(a e re!er%" tipic %egetal". Am$ele su$stan(e prin egraare se
transform" 'n gluco!"# monogluci" care prin o&iare eli$erea!" energie
3.3 GI,TOLO7IA E7ETALX
Toate plantele care se reprouc pe cale se&uata 'si au originea 'ntr-o singura celula S ou
sau !igot. 9igotul re!ult" prin contopirea a oua celule speciali!ate *game(i+ e se& opus. 0in
celula-ou# prin i%i!iuni mitotice succesi%e# se formea!" un masi% celular S em$rion. Treptat#
unele intre celule isi moific" forma şi continutul# aica se iferentia!". ,imultan cu acest
3K
-
8/17/2019 Lucrare Licenta Tulpina
28/95
Anca Petcuşin Morfologia şi Anatomia Tulpinii
proces morfo-structural# celula capat" şi func(ii speciale pe care le %a 'neplini 'n organismul
ault# proces numit speciali!are. La plante# alte celule in em$rion se conser%" la organismul
ault# ramanan nemoificate *neiferen(iate şi nespeciali!ate+# a%an eci carecter
em$rionar.
istologia este *tiin/a care se ocup- cu stu"iul structurii compozi/iei originii
"ezvolt-rii /esuturilor. Yesutul este o grupare e celule care au aceiaşi origine
ontogenetica# au structuri asem"n"toare care 'neplinesc aceiaşi func(ie. Unitatea
anatomic" - se reali!ea!" prin intermeiul plasmoesmelor# celulele in intr-un (esut se
formea!" prin i%i!iunea celulelor ini iale. Unitatea fi!iologic" - se reali!ea!" prinț
speciali!are aaptarea 'n %eerea 'neplinirii unei anumite func(ii.
Criterii %e %efinire a !n!i ,es!t
1. Celulele componente ale grup"rii sunt legate prin lamela mi6locie şi plasmoesme
alc"tuin o unitate antomic" permanenta
3. Celulele sunt speciali!ate 'n 'neplinirea unui rol fi!iologic# (esutul constituin o
unitate fi!iologic"
:. Celulele sunt interepenente# fiin su$oronate organului# respecti% organismului
in care fac parte
Criterii %e lasifiare a ,es!t!rilor (egetale
a+ 5orma celulelor/- (esuturi parenc4imatice - celulele sunt i!oiametriceJ- (esuturi pro!enc4imatice - celule 4eteroiametrice.
$+ 7raul e iferentiere a celulelor/
- (esuturi meristematice *em$rionare+
- (esuturi aulte *mature# efiniti%e+.
c+ Compo!i(ia c4imica a peretelui celular/
- (esuturi su$erificate
- (esuturi lignificate
+ 5unc(ia 'neplinit"
e+ Pre!en(a sau a$sen(a protoplastului
O clasificare anatomo-fi!iologic" reuneşte 13 categorii e (esuturi3/ 1. formatoare
*meristeme+J 3. sistemul epiermalJ :. sistemul mecanicJ . sistemul a$sor$antJ . sistemul
asimilatorJ 2. sistemul conucatorJ K. sistemul (esuturilor e inmaga!inare a su$stantelor e
24 Ga$erlant *1+
3
-
8/17/2019 Lucrare Licenta Tulpina
29/95
Anca Petcuşin Morfologia şi Anatomia Tulpinii
re!er%aJ . sistemul aeriferJ . organe e secretie şi e&cretieJ 1D. (esuturi e miscareJ 11.
organe e simtJ 13. structuri şi (esuturi conucatoare e e&citanti
)istemul "e /esuturi este grupare morfologica *i functionala "e celule inter"epen"ente
care coe%ista intrun intreg *i care in"eplinesc o anumita functie.25
1. 7istemul generator este repre!entat e promeristeme *meristeme primoriale+#
meristeme primare şi meristeme secunare. Toate aceste tipuri e (esut pro%in in !igot.
3. 7istemul protector cuprine epierma?ri!oerma# e&oerma# enoerma#
perierma# caliptra. Acestea pro%in in protoerma?ermatogen
:. 7istemul conducator este alcatuit in &ilem# floem şi parenc4im conucator.
Aceste elemente pro%in in procam$iu?plerom
. 7istemul fundamental reuneste parenc4imurile *asimilator# ac%ifer# aerifer# e
inmaga!inare a su$stantelor e re!er%a+ şi (esuturile mecanice sau e sustinere *colenc4im şi
sclerenc4im+. Toate aceste tipuri e (esut pro%in in meristemul funamental?peri$lem.
. 7istemul esuturilor speciale reuneste structurile secretoare# (esutul e separatie şi
(esuturile sen!iti%e. >i aceste tipuri e (esut pro%in tot in meristemul funamental?peri$lem
.
.
fig. 2.14 8lasificarea esuturilor
0up" graul e iferen(iere a celulelor# esuturile se =mpart =n meristematice sau de diviziune *i
esuturi definitive# formate in celule a c"ror form" şi structur" epin e func(ia la care s-au
aaptat.
0up" rolul (esuturilor 'n plant" acestea se 'mpart 'n/ esuturi meristematice, esuturi de
apărare, esuturi fundamentale, esuturi conducătoare, esuturi mecanice, esuturi secretoare25 M. Anrei propune sisteme e (esuturi/
3
-
8/17/2019 Lucrare Licenta Tulpina
30/95
Anca Petcuşin Morfologia şi Anatomia Tulpinii
*i esuturi senzitive.
/es!t!rile meristematie6 formati(e sa! %e origine
om anali!a la microscopul fotonic o sec(iune longituinal-a&ial" prin mugurul terminal
al tulpinii e Asparagus officinalis
*sparang4el+# fam. (iliaceae
.O sec(iune longituinal" prin ape&ul caulinar ne arat" c" el este constituit in trei
regiuni iferite/ !ona apical-a&ial"# !onele laterale şi !ona su$apical-a&ial".
a+ 9ona apical-a&ial". 8ele%eele e mito!e arat" c" celulele in aceast" !on" se i%i
pu(in 'n timpul fa!ei %egetati%e a ape&ului# ar intr" 'n acti%itate mitotic" intens" 'n momentul
trecerii lui la fa!a reprouc"toareJ in acest moti%# Bu%at a numit acest teritoriu meristem 'n
aşteptare.
$+ 9onele laterale. iitoarea perec4e e frun!e se %a ini(ia tocmai pe seama acestui
teritoriu# 'n care mito!ele sunt numeroase. 0atorit" formei sale inelare şi a rolului s"u ini(iator
e frun!e# aceast" regiune a fost numit" e Plantefol inel ini(ialJ ea corespune 'n foarte mare
parte meristemului e flanc al unor autori e lim$" engle!". 0in acti%itatea inelului ini(ial
re!ult" cea mai mare parte in structura primar" a tulpinii.
c+ 9ona su$apical-a&ial". Are celule aplati!ateJ in i%i!iunea lor iau naştere celule ce
formea!" m"u%a# e une şi numele e meristem meular ce i se atri$uie.
fig. 2.14 7ectiune longitudinala prin varful tulpinii de asparagus#D
/es!t!ri meristematie se!n%are 7laterale8
Apar 'ntoteauna up" cele apicale# asigur)n creşterea 'n grosime a organelor a&iale
*r""cina şi tulpina+ e la gimnosperme şi e la angiospermele icotileonate. Iau naştere in
meristeme primare sau in (esuturi efiniti%e# mai pu(in speciali!ate# care p"strea!" celulele
26 4ttp/??@@@.scritu$.com?$iologie?O87ANO78A5IA
:D
-
8/17/2019 Lucrare Licenta Tulpina
31/95
Anca Petcuşin Morfologia şi Anatomia Tulpinii
%ii# prin procesul e eiferen(iere. 5iin locali!ate printre (esuturile efiniti%e# meristemele
laterale sunt# e fapt# şi ele intercalare# ar continue# su$ forma unor cilinrii *inele sau cercuri
'n sec(iune trans%ersal"+.Meristemele laterale sau secunare se numesc cambiu şi felogen.
Cam$i!l
Este primul meristem secunar care apare *toteauna 'n cilinrul central+ şi contri$uie 'n
cea mai mare m"sur" la creşterea 'n grosime a r""cinii şi tulpinii. El lipseşte la
monocotileonate.om anali!a la microscopul fotonic cam$iul intrafascicular şi
interfascicular 'ntr-o sec(iune trans%ersal" prin tulpina e Aristolochia durior # fam
Aristolochiaceae44
In fasciculele conucatoare se o$ser%a cam'iu intrafascicular *pluristratificat# alc"tuit
in -1D straturi e celule mici# aplati!ate# cu citoplasm" ens"+# lemn secunar *%ase# celule
e parenc4im lemnos şi fi$re lemnoase+ şi lemn primar *%ase şi celule e parenc4im lemnos+
spre interior.
fig.2.15 7ectiune transversala prin tulpina cu structura secundara de Aristolochia durior #
;ntre fasciculele conuc"toare se o$ser%" ra!e meulare secunare# pro%enite in
acti%itatea cam'iului interfascicular J acesta este format in 3-: straturi e celule mari#
rotun6ite# cu citoplasm" ens"J 'n mi6locul cilinrului central se o$ser%" m"u%a persistent".
27 4ttp/??@@@.scrigroup.com?eucatie?$otanica?TULPINA
:1
-
8/17/2019 Lucrare Licenta Tulpina
32/95
Suber
Feloderm
FELOGEN
Anca Petcuşin Morfologia şi Anatomia Tulpinii
Felogen!l este un meristem lateral care apare up" cam$iu şi la e&teriorul lui# toteauna
'n urma unui proces e eiferen(iere. Lipseşte la monocotileonate# la care se o$ser%" oar o
su$erificare a celulelor e&terne# nu un su$er %erita$il re!ultat 'n urma iferen(ierii felogenului.
fig. 2.16 7ectiune transversala prin tulpina cu structura secundara de 7ambucus nigra
0eci aceste (esuturi sunt formate in celule mici# str)ns unite 'ntre ele# cu mem$rane
su$ iri# nucleuț mare# citoplasma ens" cu o re ea enoplasmatica e!%oltat" cuț
numeroşi ri$o!omi# conrio!omi# ictio!omi şi %acuole e&trem e mici şi numeroase.
Caracteristica for e $a!a este capacitatea for riicata e i%i!iune.
Clasificare/
a+ 0up" origine şi graul e e!%oltare/
- meristeme primor%iale - pro%in in i%i!iunea celulei ou# fiin cele mai tinere
(esuturi ce alc"tuiesc em$rionul. ,unt generatoare e noi celule şi (esuturi# pe m"sura
e!%olt"rii plantei aceste (esuturi ocup)n po!i(ii terminate *%)rful r""cinii şi al tulpinii+
* fig4 #4 +/
fig.2.17 Gesuturi meristematice primordiale#!
• meristeme primare
- pro%in in meristemele primoriale# fiin (esuturi generatoare
28 4ttp/??@@@.scritu$.com?$iologie?TE,UTU8I-E7ETALE
:3
-
8/17/2019 Lucrare Licenta Tulpina
33/95
Anca Petcuşin Morfologia şi Anatomia Tulpinii
e meristeme in care se %or forma organe *r""cin"# tulpin"+. 0etermin)n cre terea 'nș
lungime a organelor.
• meristeme se!n%are - pro%in in celulele parenc4imatice# care au o$)nit capacitatea
e a se i%iee a genera spre e&terior noi (esuturi. 0etermin)n creşterea 'n grosime aorganelor plantei# in acti%itatea acestor (esuturi re!ult)n structura secunar" a organelor
plantelor superioare. Meristemele secunare apar numai la gimnosperme angiospermele
icotileonate. Meristemele secunare sunt e ou" feluri/ cam$ium şi felogenul /
Cam$ium sau !ona generatoare li$ero-lemnoas" se e!%olt" 'n cilinrul central# intre
fasciculele lemnoase li$eriene primare# are forma unui manşon prin i%i!iuni
succesi%e celulele cam$iului %or genera (esuturi conuc"toare *spre e&terior %ase li$eriene
secunare# iar spre interior %ase lemnoase secunare+.
%elogenul sau !ona generatoare su$ero-feloermic" se e!%olt" e o$icei 'n
scoart"# concomitent cu cam$ium# a%)n o po!i ie neefinita *fie su$ epierma# fie 'nț
profun!imea scoar ei# fie 'n periciclu# fie 'n li$erul secunar+. Prin i%i!iuni succesi%eț
celulele felogenului %or genera spre e&terior un (esut protector numit su$er# iar spre interior
un (esut numit feloerm.
$+ 0up" po!i(ia ocupata/
• meristeme apicale - locali!ate la polul $a!al şi apical al plantelor *%)rful r""cinii şi
raicelelor# %)rful tulpinii şi l"starilor+. Aceste meristeme etermine creşterea 'n lungime a
r""cinilor şi tulpinilor.
• meristeme intercalare - locali!ate 'n iferite por iuni ale plantei# etermineț creşterea 'n
lungimeJ
• meristeme laterale - locali!ate 'n lungul iferitelor organe ale plantei su$ forma e cilinrii
paraleli cu a&ul spre %)rf *cam$iu# felogenul+. Au rol 'n creşterea 'n grosime a plantelor.
/es!t!rile f!n%amentale6 trofie sa! %e 5r'nire
,unt formate in celule parenc4imatice %ii cu mem$ranele su$ iri# celulo!ice# cuț spatii
intercelulare mici# cu %acuole mari şi cu protoplastul reus la un sac periferic. 5orma for este
foarte %ariata. ,unt cele mai r"sp)nite (esuturi la plantele superioare# ser%in la
nutri ia plantei.ț
0up" rolul ce-1 'neplinesc e&ist"/
a+ Parenc4imuri e a$sor$ ie# care a$sor$ apa şi su$stan ele nutriti%e in meiulț ț
'ncon6ur"tor şi le transport spre %asele conuc"toare * fig2.18+.
$+ Parenc4imuri e epo!itare sunt cele 'n care se acumulea!" apa# aer sau
su$stan e nutriti%e. Nu au clorofil" şi up" tipul su$stan ei acumulate eose$im/ț ț::
-
8/17/2019 Lucrare Licenta Tulpina
34/95
Anca Petcuşin Morfologia şi Anatomia Tulpinii
• paren5im!ri a(ifere 'n care se acumulea!" apa *la plantele suculente# sau la
cereale# une se formea!" celule $uliforme+J• paren5im!ri aerifere sau aerenc4imuri# la plantele ac%atice * fig2.18+J
paren5im!ri %e rezer(' cu su$stan e organice *amion# !a4aro!a# su$stan eț ț
proteice# lipie+ Un tip special e parenc4im e a$sor$(ie este 'nt)lnit 'n r""cinile aeriene ale unor
plante in (inuturile tropicale *or4iee+# numit %elamen raicum. 8""cinile aeriene nu au peri
a$sor$an(i# ar au %elamen. elamenul este pluristratificat# f"r" spa(ii intercelulare. Celulele
au 'ngroş"ri spiralate sau reticulate# celulo!ice# care func(ionea!" ca %ase capilare# care re(in
apa. La plantele para!ite şi semipara!ite# lipsite e r""cini propriu-!ise# e&ist" 4austori
*sug"tori+# care la plantele para!ite se 'nfig 'n tulpina sau r""cina plantei ga!" p)n" la %asele
li$eriene# e une a$sor$ se%a ela$orat"# iar 'n ca!ul plantelor semipara!ite# p"trun p)n" la%asele lemnoase# e une a$sor$ se%a $rut".
fig.2.18 Parenchim aerifer #
p.a.-par a$sor$antJ r!.-ri!oennaJ sc.-scoartaJ en.-enoermJ c.C.-coroanele lui Caspar=J p.-pericicluJ &-
&ilemJ fl.-floemul
• paren5im!ri %e asimila ieț sau clorofila *colenc4im+ sunt foarte $ogate 'n cloroplaste# sunt
cele 'n care prin procesul e fotosinte!" se reali!ea!" func(ia e sinte!" a su$stan elor ț
organice. ,e g"sesc mai ales 'n frun!e# su$ epierma# su$ ou" forme * fig.2.19+.
− parenchim palisadic/ cu celule prismatice# alungite# lipite una l)ng" alta# $ogate 'n
cloroplaste# cu a&ul longituinal perpenicular pe epiermal
− parenchim lacunos/ cu celulele neregulate# cu spatii li$ere intre ele# cu mai pu ineț
cloroplaste# a%)n rol secunar 'n procesul easimila(ie# cu rol 'n circula ia ga!elor şiț
29 4ttp/??@@@.scrigroup.com?term?parenc4im-aerife
:
-
8/17/2019 Lucrare Licenta Tulpina
35/95
Anca Petcuşin Morfologia şi Anatomia Tulpinii
'n transpira ie.ț
fig.2.19 7tructura Parenchimului asimilator 3"
e.s. R epierma superioaraJ p R (esut palisaicJ l R (esut lacunosJ c.c. R celule clorenc4imaticeJ m R me!ofilJc.s. R camera su$stomaticaJ s R stomataJ c.g. R celule e garaJ & R &ilemJ f R floemJ c.o. R colenc4imJ e.i.
R epierma inferioara
/es!t!rile %e prote ie 7 %e ap'rare sa! %e aoperire8ț
,unt (esuturile locali!ate la e&teriorul organelor plantei# constituin 'n%elişul
acestora. 0up" originea şi natura celulelor sunt e ou" tipuri/
Q primare *pro%in in acti%itatea meristemelor primare+ şi sunt repre!entate e epierma#
ri!orerma şi forma iunile saleJț
Q secunare *pro%in in acti%itatea meristemelor secunare+ şi sunt repre!entate e su$er.
a+ Epierma Este (esutul ce acoper" organele aeriene tinere ale plantelor# format in
celule %ii# polierice str)ns unite intre ele.
fig. 2.20 ?piderma, stomate *i peri
Perii sau tric4omii se afl" 'n epierm"# lu)n naştere prin alungirea pere(ilor e&terni.
Ei pot fi protectori# secretori# ag"("tori# sen!iti%i# unicelulari sau pluricelulari# simplii sau
ramifica(i# stela(i# %ii sau mor(i * fig.2.20+.Perii au un rol foarte important 'n ta&onomie# la
eterminarea unor specii# ar totoat" rol e protec(ie a plantelor contra insola(iei puternice# a
transpira(iei# a gerurilor şi atacul animalelor. Unii peri ser%esc la iseminarea fructelor şi
30 up" 8ei%eirul M# şi Turensc4i E.
:
-
8/17/2019 Lucrare Licenta Tulpina
36/95
Anca Petcuşin Morfologia şi Anatomia Tulpinii
semin(elor *e&emplu la salcie# plop+. 0e e&emplu peri unicelulari# cu rol protector contra
animalelor# se 'nt)lnesc la ur!ic" R Urtica ioica.Peri unicelulari# ar mor(i# se 'nt)lnesc pe
s"m)n(a e $um$ac R 7oss=pium 4irsutum.La traista cio$anului R Capsella $ursa-pastoris#
perii sunt unicelulari şi stela(i. Perii pluricelulari sunt e asemenea iferi(i. Ei pot fi simplii la
cartof R ,olanum tu$erosum sau ramifica(i *stela(i+ la salcia mirositoare R Elaeagnus
angustifolia.
?xoderma este pre!ent" la r""cin"# su$ ri!oerm"# fiin format" in 30 r)nuri e
celule impregnate cu su$erin". Are rol e protec(ie up" istrugerea perişorilor a$sor$an(i# 'n
!ona aspr" a r""cinii# 'n care are loc e&folierea r""cinii * fig. 2.23+.
8aliptra este un (esut care prote6ea!" %)rful r""cinii# are form" e egetar# este
parenc4imatic"# se istruge la e&terior prin frecare cu solul şi se reface la interior in
caliptrogen. La unele plante ac%atice# %)rful r""cinii nu se mai istruge şi nu se reface#
eoarece este prote6at e ri!omitr". Celulele epiermice plopiu-!ise sunt 'n general ta$ulare#
4eterosimetrice# str)ns unite unele e altele. Pere ii e&terni sunt $om$a i 'ngropa(i# pere iiț ț ț
laterali sunt su$ iriț plani la plantele ac%atice# su$ iri onula i la plantele aeriene. Pere iiț ț ț
e&teriori# mai 'ngropa(i pot fi acoperi i e o cuticula in ceara# su$stan e minerale# etc#ț ț
moific"ri care asigura o mai $un" i!olare protec ie a (esuturilor interne *ț fig 2.22+. Celulele
nu au cloroplaste *con in cloroplaste numai la plantele e um$ra# ferigi# plante ac%atice+# au oț
%acuola mare leucoplaste.
5orma iunile ane&e ale epiermei sunt/ stomatele# perii# 4iatoele# $u!unareleț
secretoare# emergentele. ,tomatele * fig.2.22+ se g"sesc 'n epierma su$ forma unor
esc4ieri ce permit leg"tura intre (esuturile interne atmosfera# 'nlesnin sc4im$ul e ga!e
eliminarea apei Comple&ul somatic este alc"tuit in celule somatice# sau e 'nc4iere *cu
con(inutul $ogat 'n cloroplaste+# 'n num"r e oua sau mai multe# care las" o esc4iere
reniforma intre ele# osteola# care se poate 'nc4ie sau esc4ie up" ne%oile plantei. Osteola
este 'ncon6urat" e celulele ane&e# care se formea!" fie in celulele epiermice %ecine cucelulele mame ale stomatelor# fie in aceleaşi celule mame cu cele ale stomatelor. ,u$
celulele stomatice se afla un spa iu mare plin cu aer# numit camera su$stomatic"# care este 'nț
leg"tur" cu sistemul e lacune al organului plantei# prin care se asigura un sistem e aerisire.
0esc4ierea ostiolei se atoreşte turgescentei *satura iei+ 'n apa a celulelor ț
staomatice. Acestea au pere ii inspre ostiola 'ngropa(i# pe c)n cei opui r"m)nț su$ iri. 0inț
aceasta cau!a# celulele 'n turgescenta se umfla 'n afara şi se cur$ea!" spre ostiola# care se
esc4ie. La piererea apei ostiola se 'nc4ie. Perii * fig.2.21+ sunt forma iuni ale celulelor țepiermice ce iau naştere prin creşterea şi alungirea mem$ranei e&terne.
:2
-
8/17/2019 Lucrare Licenta Tulpina
37/95
Anca Petcuşin Morfologia şi Anatomia Tulpinii
fig. 2.21 Peri epidermici3
A-unicelulari/ 1-simpli# 3 ramificati# :-stelati# -incarligatiJ B-pluricelulari/ 1-uniseriali# 3Zramificati# :-
masi%i
C)n sunt mai pu in proeminen i se numesc papile. Perii mor i sunt plini cu aer şi auț ț ț
un aspect cenu iu# al$uriu *aspect tometos+. 0e e&emplu la semin ele e plop# salcie# ser%escș ț
la plutirea 'n aer. 0intre func iile perilor *protectori# ag" "tori# a$sor$an i# sen!iti%i# secretori+ț ț ț
mai importante este cea e ap"rare contra ac iunilor irecte ale raia iilor solare# care ar ț ț
pro%oca transpira ia prea intensa şi ar %atam" cloroplastele. 0intre func iile perilor ț ț
*protectori# ag"("tori# a$sor$an i# sen!iti%i# secretori+ una importanta este cea e ap"rareț
contra ac iunilor irecte ale raia iilor solare# care ar pro%oca transpira ia prea intensa şi ar ț ț ț
%atam" cloroplastele.
?mergentele sunt alte forma iuni epiermice la formarea c"rora participa şi celuleleț
su$epiermice# e e&emplu spinii la mace# mur# perii e la plantele para!ite.
?piderma 1fig 36 este cel mai important (esut primar protector al plantelor
'mpotri%a iferi ilor factori e meiu. 8olul protector este posi$il atorita ispo!i ieiț ț
longituinale a microfi$rilelor 'n pere ii tangen iali e&terni şi orient"rii trans%ersale aț ț
acestora 'n pere ii raiali# 'ngrop"rii pere ilor e&terni# pre!entei canaliculelor ce iri6ea!"ț ț
transpira ia# caracterului meristematic al epiermei *formarea calusului 'n ca!ul r)niriiț
plantei+# etc. 8i!oerma * fig.2.22 6 este (esutul e ap"rare al r""cinilor tinere format intr-
un singur strat e celule %ii# $ogate 'n citoplasma# cu mem$ranele su$ iri permea$ile la apa.ț
31 0up" 8ei%eirul M# şi Turensc4i E
:K
-
8/17/2019 Lucrare Licenta Tulpina
38/95
Anca Petcuşin Morfologia şi Anatomia Tulpinii
fig. 2.22 $izo"erma cu peri a'sor'an/i fig. 2.23 n"o"erma cu celule "e pasa
7uberul este un (esut caracteri!at prin impregnarea mem$ranei celulare cu su$erina.
Yesutul su$eros consta in celule moarte lipsite e spatii intercelulare# cu mem$ranele su$ iriț
sau 'ngropate# pose)n 'nsuşirea e a fi elastic# fle&i$il# r"u conuc"tor e c"lur"pu inț
permea$il pentru apaga!e. ,u$erul acoper" organele care au o e&istenta e mai mul i aniț
care iernea!". Celulele su$erului sunt pline cu taninuri# aer. La plantele perene se acoper"
cu su$er tulpinile#r""cinile# ramurile# ri!omii# tu$erculii. La ar$ori su$erul este este foarte
gros *e e&emplu pluta+# el se formea!" la to i ar$orii la c"erea frun!elor lor.ț 0up"
originea lui su$erul este e oua feluri/ su$er primar - pro%ine in impregnarea cu su$erina a
mem$ranelor celulare se 'nt)lneşte la r""cina# une e&oermulenoermul in scoar aț
sunt su$erificateJ su$er secunar [ 'n locul (esuturilor e ap"rare primare *epierma#
ri!oerma# e&oerma+ care se e&folia!" ca# se formea!" atorita acti%it"(ii
meristemului secunar numit felogen. Prin i%i!iunea celulelor in felogen re!ulta spre
e&terior un (esut cu celulele gras unite intre ele ale c"ror mem$rane la 'nceput
celulo!ice se ingroaD treptat prin epuneri e su$erina# e%in impermea$ile ca urmare
mor. Astfel se formea!" su$erul secunar care se formea!" nu numai la tulpini r""cini
ci la fructe *mere# roii+# tu$erculi *cartof fig.2.24+# sau su$er e cicatri!are .
fig.2.24 7uber la tuberculul de cartof
:
-
8/17/2019 Lucrare Licenta Tulpina
39/95
Anca Petcuşin Morfologia şi Anatomia Tulpinii
0eoarece su$erul este impermea$il nu permite sc4im$urile e ga!e intre
atmosfera (esuturile interne# pentru aceasta e&ist)n forma(iuni secunare numite lenticele
care apar 'n reptul stomatelor in fosta epierm" sunt alc"tuite in celule rotun6ite# li$ere
cu spa(ii 'ntre ele * fig.2.25+# Macroscopic aceste forma(iuni apar pe scoar(a plantelor
lemnoase su$ form" e riic"turi lenticulare# circulare sau o%ale.
fig.2.25 7tructura unei lenticele din tulpina de soc4
ep.-epierma.J 1-lenticelJ su$.-su$erJ fg.-felogenJ f.-feloennulJ B- moul e func(ionare al
felogenului:3
;n situa(ia 'n care su$erul ar 'ncon6ura tulpina complet# sc4im$urile intre
(esuturile %ii ale tulpinii cu meiul e&terior ar fi imposi$ile. Pentru a se reali!a acest
sc4im$# pe ramurile tinere ale ar$orilor# ar şi pe fructe# apar forma(iuni numitelenticele. Lenticelele au aspect lenticular şi se formea!" 'n reptul fostelor stomate# 'n
care felogenul prouce spre e&terior un (esut af)nat# format in celule sferice# cu spa(ii
intercelulare# care rupe epierma# fa%ori!)n sc4im$ul e ga!e * fig. 2.26 +
fig. 2.26 (aticele, structura unei laticele
/es!t!rile on%!'toare
,unt (esuturi ce con(in celule alungite# 'n form" e tu$uri aşe!ate 'n continuare# cap la
cap# astfel 'nc)t 'n ansam$lu alc"tuiesc nişte conucte sau %ase conuc"toare# care upa
32 0up" 8ei%eirul M# şi Turensc4i E.
:
-
8/17/2019 Lucrare Licenta Tulpina
40/95
Anca Petcuşin Morfologia şi Anatomia Tulpinii
structura şi natura func(iilor for se 'mpart 'n/ %ase lemnoase prin care circul" se%a
$rut"J%ase li$eriene prin care circula se%a ela$orat".
/asele lemnoase sunt formate in celule moarte la maturitate# articulate prin capetele for
una e alta# alungite# tu$uliforme# cu pere ii trans%ersali lic4efia i sau su$ ia i# iar peretiiț ț ț ț
laterali 'ngropa i spre interior cu lignina astfel 'nc)t lic4iele circula cuț mare %ite!a. Prin
%asele lemnoase circula apa şi s"rurile minerale 'n sens ascenent# e la r""cina spre frun!e#
e la tulpina spre ramuri. 0up" forma şi imensiuni %asele lemnoase se 'mpart 'n oua
categorii/
− trahei - sau %ase perfecte sau %ase esc4ise sunt cele la care peretele
trans%ersal ce elimitea!" celulele unui tu$ a isp"rut# astfel ca se%a $rut" circula cu mare
rapiitate. Pot a%ea lungimi e pan" 1a lD cm şi iametre e 1D-KD microniJ * fig. 2.27 +
−traheide - sau %ase imperfecte sau %ase 'nc4ise * fig. 2.28+ sunt cele la care peretele
trans%ersal este pre!ent# capetele celulelor fiin ascu ite sau o$lice# prin ele circula(ia se%ei seț
face mai 'ncet# prin ifu!ia e la o celul" la alta.
fig. 2.27 +rahee fig. 2.28 +raheida
scalarifonnă1 R %ase spiralateJ 3 R %ase inelate
: R %ase reticulateJ R %ase punctiforme
Caracteristica comun" a %aselor lemnoase perfecte şi imperfecte este pre!en(a la interior a
'ngro "rilor cu lignin"# care up" forma lor au na tere la urm"toarele tipuri e %ase/ș ș inelate,
spiralate, reticulate, scalariforme, etc. asele inelate şi spiralate iau naştere 'n organele tinere şi
au proprietatea e contri$ui la creşterea 'n lungime a organelor plantei. 'n sc4im$# %asele
scalariforme pre!int" 'ngroş"ri trans%ersale şi nu mai au %oie plantei sa creasc" 'n lungime# ele
apar 'n organele 'n care creşterea a 'ncetat * fig.2.29+.
D
-
8/17/2019 Lucrare Licenta Tulpina
41/95
Anca Petcuşin Morfologia şi Anatomia Tulpinii
fig.2.29 +ipuri de vase lemnoase
A-inelatJ B1# B3- spiralateJ C-reticulatJ 0 punctat4 33
+raheile sunt asociate cu celule %ii e forma prismatic"# cu pere(ii pu(in 'ngroşa(i# care
alc"tuiesc parenc4imul lemnos#cu fi$re lemnoase. Tra4eile sunt repre!entate e celule
pro!enc4imatice moarte# lungi# cu pere(ii lignifica(i# cu rol mecanic. Aceast" forma iune ac"ț
este alc"tuit" in %ase lemnoase se numeşte paren5im lemnos iar ac" este alc"tuit" in
fi$re lemnoase se numeşte fascicul lemnos sau "9lem
/asele liberiene sau tu$urile ciuruite sunt formate in celule pro!enc4imatice %ii#
celulo!ice# aşe!ate cap la cap# care nu pre!int" 'ngroş"ri e lignin". Prin %asele li$eriene
circul" 'n sens escenent se%a ela$orat"# e la frun!e spre punctele e creştere# la semin(e şi
fructe şi spre locurile e epo!itare. 5orma celulelor in %asele li$eriene este cilinric" sau
prismatic" alungit" alc"tuin tu$uri lungi * fig.2.30+#
fig.2.30 Gesut conducator liberian32
A [sectiune longituinala printr-un %as li$erianJ p.c.-place ciuruita# %.p1.-continutul %asului Li$erian
plasmoli!at# c.a.-celule ane&e. B# C place ciuruita 0# E [ pl"ci la %i(a e %ie
33 0up" 8ei%eirul M# Turensc4i E.+
34 up" 8ei%eirul M# Turensc4i E
1
-
8/17/2019 Lucrare Licenta Tulpina
42/95
Anca Petcuşin Morfologia şi Anatomia Tulpinii
Celulele %aselor li$eriene sunt %ii# con(in un strat su$(ire e citoplasm" a e!at pe l)ng"ș
pere(ii laterali# celulo!ici sau pu(in 'ngro a i# fiin 'ntr-o mişcare %i!i$il". Prin centrulș ț
tu$urilor ciuruite circul" 'n ecursul perioaei %egetati%e# un lic4i %)scos format in materii
proteice# amion# e&trine şi gr"simi Acest suc# ce con(ine prousele procesului e asimila(ie
clorofilian"reali!at la ni%elul cloroplastelor se numeşte se%a ela$orat".
fig.2.31 Placa ciuruită multiplă la via de'vie văzută lateral din faă
La %asele li$eriene# pere(ii trans%ersali ai celulelor ce formea!" tu$urile se p"strea!"#
ar sunt str"$"tu i e numeroase perfora(ii# astfel 'nc)t au forma unor pl"ci ciuruiteț
* fig.2.31+#e une le %ine şi numele e tu$uri ciuruite. Toamna# c)n temperatura scae#
pl"cile ciuruite se acoper" cu o plac" numit" calus# şi circula(ia se%ei ela$orate se opreşte.
Prim"%ara calo!a se resoar$e şi circula(ia se reia. asele li$eriene pose" proprietatea e a
secreta late&uri. Aceste tu$uri# formate in celule cu func(ia special" e a prouce late senumesc laticifere. Late&ul se pre!int" su$ forma unui lic4i l"ptos# gal$en# roşu# etc# care
con ine su$ form" e emulsie gr"simi# cauciuc# r"şini# gume. asele li$eriene sunt 'nso ite 'nț ț
general e celule ane&e# celule %ii $ogate 'n citoplasma# care comunic" prin plasmoesme cu
tu$urile ciuruite# e parenc4imul li$erian# care are aeseori rol e epo!itare a su$stan elor eț
re!er%a şi e fi$rele li$eriene# care formea!" un (esut mecanic cu rol e sus(inere. Aceast"
forma(iune alc"tuit" in %ase li$eriene# celule ane&e# parenc4im li$erian şi fi$re li$eriene se
numeşte fascicul li$erian sau floem.
3
-
8/17/2019 Lucrare Licenta Tulpina
43/95
Anca Petcuşin Morfologia şi Anatomia Tulpinii
fig. 2.32 %ascicule conducătoare simple fig.2.33 %ascicul bicolateral
%asciculele conducătoare. asele conuc"toare# at)t lemnoase cat şi li$eriene# nu se afla
i!olate 'n organele plantelor ci sunt grupate 'mpreun" şi cu alte (esuturi alc"tuin fascicule
conuc"toare# care pot fi simple şi mi&te.
5asciculele simple sunt fie li$eriene# fie lemnoase.
5asciculele mi&te# se mai numesc şi fascicule li$ero-lemnoase sunt formate at)t
in %ase lemnoase cat şi in %ase li$eriene a c"ror ispo!i ie poate fi iferita *colaterale#ț
concentrice+
fig. 2.34 %ascicul colateral nchis fig. 2.35 %ascicul colateral deschis
− 5asciculele $icolaterale pre!int" pe l)ng" (esutul li$erian e&tern şi un (esut
li$erian intern# 'ntre care se afl" lemnul# cum ar fi la Cucur$itaceae# ,crop4ulariaceae.
− 5asciculele concentrice pot fi/ 4arocentrice# cu (esutul lemnos 'ncon6urat e
(esut li$erian# 'nt)lnit la ferigi şi leptocentrice# cu (esut li$erian 'ncon6urat e cel lemnos# cum
ar fi la l"cr"mioare R Con%allaria ma6alis. 5ascicul colateral esc4is 'n tulpin". /es!t!rile %e s!s,inere 7meanie8
esuturile mecanice au rolul e sus(inere a plantelor# e ap"rare 'mpotri%a ac(iunii unor Ț
factori e meiu precum gra%ita ia# %)ntul# ploaia# !"paa# care e&ercit" asupra plantelor for(eț
e presiune# e o$or)re# e istrugere. Plantele er$acee# care nu au (esuturi mecanice foarte
e!%oltate# se prote6ea!" 'mpotri%a acestor for(e prin turgescen(a celulelor şi prin fasciculele
conuc"toare. La piererea prin transpira ie a unor mari cantit"(i e ap"# ele se 'nco%oaie spreț
p"m)nt. Plantele lemnoase pose" 'n sc4im$ (esuturi mecanice $ine e!%oltate# care 'n
totalitatea lor alc"tuiesc steromul plantei. ,teromul este alc"tuit in celule pro!enc4imatice %ii
sau moarte# cu mem$ranele 'ngro ate sau lignificate# cu capetele ascu(ite# str)ns unite 'ntreș
ele. ,teromul unei plante se pre!int" su$ urm"toarele forme/ fibrele lemnoase, fibreleliberiene, colenchim, sclerenchim4
:
-
8/17/2019 Lucrare Licenta Tulpina
44/95
Anca Petcuşin Morfologia şi Anatomia Tulpinii
%ibrele lemnoase se pre!int" su$ forma unor celule pro!enc4imatice moarte# lungi# cu
pere(ii lignifica i care# al"turi e %asele lemnoase parenc4imul lemnos alc"tuiesc fascicolulț
lemnos sau %ilemul. 5i$rele li$eriene se pre!int" su$ forma unor celule pro!enc4imatice#
ascu(ite# cu mem$rana foarte 'ngroşat" care# 'mpreun" cu %asele li$eriene# parenc4imul
li$erian şi celulele ane&e alc"tuiesc fasciculul li$erian sau floemul .
8olenchimul este un (esut %iu# apare 'n organele tinere care 'nc" nu si-au terminat
creşterea. Celulele colenc4imului sunt capa$ile e creştere. Colenc4imul este locali!at 'n
!onele periferice# su$epiermice# une p"trune lumina# 'n organele plantelor tinere ar şi 'n
tulpinile frun!elor plantelor ier$oase mature. Aeseori con(ine clorofil" şi pe l)ng" func(ia e
sus inere poate participa la asimila(ie. Este un (esut fle&i$il ar pu in elastic# asigur)nț ț
plantelor fle&i$ilitatea necesar" 'noirii şi re%enirii la po!i(ia ini ial". Celule colenc4imului auț
mem$ranele puternic inegal 'ngropate cu celulo!a protopectin". 0up" moul e ispunere a
'ngroş"rilor colenc4imul este e mai multe tipuri *fig.D+/
- colenc4im ung4iular - 'ngro "rile sunt ispuse 'n col(urile celuleiJș
- colenc4im tangen ial - 'ngroş"rile sunt ispuse e-a lungul pere(ilor tangen(iali aiț
celulei.
fig. 2.36 8olenchimul *i sclerenchimul n tulpina de dovleac3C4
ep. R epiermaJ col.u. R colenc4im ung4iularJ p.c. R parenc4im corticalJ en R enoermaJa R amionJ per. R periciclu *sclerenc4im+J p.f. R parenc4im funamentalJ
7cerenchimul este un (esut mort# cu celulele alungite# cu mem$ranele puternic şi uniform
'ngropate# lumenul reus şi lipsite e con(inut celular. Este un (esut fle&i$il elestic pre!ent 'n
tecile e ap"rare a %aselor conuc"toare secunare# 'n periciclul tulpinilor# 'n pulpa şi
s)m$urii fructelor.
,clerenc4imul se pre!int" su$ oua forme *fig.+/
35 4ttp/??@@@.scritu$.com?$iologie?TE,UTU8I-E7ETALE
-
8/17/2019 Lucrare Licenta Tulpina
45/95
Anca Petcuşin Morfologia şi Anatomia Tulpinii
− sclerenc4im scleros - format in celule parenc4imatice *i!oiametrice+ cu pere(ii
foarte lignifica(i str"$"tute e canalicule fine *sclerie+. Este pre!ent la fructele e p"r#
gutui# 'n tegumentul seminal la fasole. −sclerenc4im fi$ros - format in celule pro!enc4imatice *4etroiametrice+ cu lumenul
reus. Este pre!ent la cereale# plante fura6ere.
A :
fig.2.37 7clerenchim3D