Creat cu pasiune gi savoir-faire. Un volum Baroque Books & Arts@.
rlfryr
t,
Jean M. Twenge
GENERATIA,
INTERNETULUItraducere din limba englezd de
LOREDANA BUCUROAIA
CUPRINS
Ir:rtroducere. Cine sunt cei din generafia iGen pi de unde g{w0 ......7
Anul napterii, ca punct de referinfd... ...............12
Denumirea .............15
Date1e............ ..........1'6
Datele demografice gi impactul la nivel global............ '........2L
Cdhtextul...... ..........21'
Precizdri suplim'entare ................23
O privire spre viitor......... ................................ ........................26
1. Fdrd grabd - maturizare lentd..... .......................28
Cum (nu) ies in orag pi (nu) igi fac de cap ..............................2g
tnterludiu despre motivele pentru care adolescentii
se comporti mai pufin ca nigte adulfi - gi de ce
nu este nici bine, nici rdu......... ...................36
Permisul de conducere ........,.......38
Disparilia copiilor cu cheia de gAt...............................:...........42
Scdderea numdrului de adolescenfi care lucreazd ................M
irr,rprumuturile de la banca intitulati ,,Mama giTata" .........49
Dacd bei, pier2i.................................... ...............51
Mafurizarea 1en14....................
Asta se intAmpld pentru cX adolescenfii sunt
mai responsabill?................. .....,..................58
Parteneri, nu prizonieri ...'..................;....,...........61
6.2. Internet: timpul online - gi celelalte tipuri de mass-media..67
Toatd lumea le folosepte: relelele sociale........... .....................72
Sunt cirlile pe cale de disparifie? ....................80
Pisici amuzante - marea compilalie a anului 2017! ..............88
Nu in persoand - aldturi de tine, ir,sd doar virtual ...............92
Statul cu prietenii........ ................94
Sd mergem impreund (sau nu)......... ................97
Partea intunecatd a tehnologiei - fericirea
pi sdndtatea minta16......... ..........................102
Creierul primitiv, FOMO pi competenlele sociale ..............1t7
Nesiguranla - noua crizd a sdndtdlii mintale.......... .............121
Totul (nu) este minunat ..........122
Singur pi exclus........ ..................124
Teama de a trdi: depresia........ ........................129
O epidemie de suferinld - tulburarea depresivi majord,
automutilarea pi suicidul . ........138
De ce s-au inmullit problemele de sdndtate mintali?.........143
Lipsa de somn............. ...............L46
Ce putem sd facem?...... .............151
Nereligios: pierderea interesului fald de religie(9i spiritualitate).................. .......................154
Parte din turmd: participarea la activitdfile
religioase publice.......... .......156
Credinciopi, dar a1tfe1....... ........160
Convingeri religioase personale..... ...............1,62
Religia versus secolul XXI................ ...............166
,,Spiritual, dar nu religios" a devenit,,Nici religios,
nici spiritual' .........................167
Decalajul: polarizarea religioasd in funcfie de ras5,
statut socioeconomic ai regiune...... ..........170
Prea multe reguli - ce a dus la declinul religiei ..................176
Un fel de Europd, dar cu magini mai mari -viitorul peisajului religios .........................181
Izolat, dar nu intrinsec - mai multd siguranfd,
mai pulind implicare civicd............ .................184
RdmAi in siguranld...... ...............185
Pericolele alcoolului pi siguranla fumatului (de iarbd) ......1'87
Sciderea numerului de violenle gi agresiuni sexuale .......192
Fdrd riscuri, vd rog............ .........195
Un spaliu sigur pentru toli studenlii .............197
Siguranla casei, oriunde te-ai afla ..................203
Este treaba ta sd ne protgezi gi sd ne fii in siguranfd..........205
Cum am ajuns aici?..... ...............210
Avantajele gi dezavantajele protecfiei ............212
Gata cu motivalia intrinsecd...... ......................216
Sunt aici doar pentru cd trebuie - atitudinil e fal6. de gcoald" . .219
Grija f al6 de ceilalli pi comunitatea ..................... ..................223
Ce invafd ei in mediul online? ........................226
Nesiguranfa venitului: munca pentru cAgtig,
nu pentru cumpdrdturi .............230
Cea mai bund parte a unei slujbe ..................232
Un loc de muncd .......................239
Munca este pentru bdtrani............. .................24'1.
Voi reugi? ............245
Agteptdri: iluziile s-au spulberat pdnd la urm5? ........... ......248
Ce vor: marketing pentru iGen............... ........251'
Nedefinit: sexul, cesdtoria gi copiii..... ............260
Sexul in epoca Tinder ...............26t
Generafia porno............ ............27-1.
Molipsirea de sentimente .................... ............274
O sd mi cdsdtoresc... la un moment dat ..............................280
Nu sunt sigur cd vreau copii... .......................286
lncluziune: despre LGBT, gen pi rasd in noua ere...............29-J.
LGBT: iubirea cAptigd ...............292
Tdndr pi trans.............. ...............300
Rolurile de gen: cine ce face? .............. ...........302
J.
4.
7.
8.
9.
Rasa: cu tofii impreun5, dar cu o oarecare reticenli....:......309
Spaliile sigure, retragerea invitafiilor gi avertismentele ....320
Sd fie vorba doar despre cAfiva activigti
sau despre un nou standard?...................................,..,....326
Microagresiunile: o mie de mici tdieturi...............................328
Disculiile libere gi deschise........ .....................331
10. hdependent opinii po1itice.............. .............333
Problemele partidelor politice i.............. ..........335
Polii politici..Legalizarca marijuanei, avortupile legale, pedeapsa
cu moartea gi controlul armelor: fiecare sd facd
orice vrea - viziunea libertariand.. ...........346
Pur pi simplu, nu am incredere gi nu weau sd mi implic....357
Nu sunt lln mare fan al gtirilor .......................365
Concluzii. inlelegerea - gi salvarea - generafiei internetulvl ....369
Lasd telefonul deoparte....... ......371.
Trucuri uti1e............... ................:376
Nudurile pi pomografia."................... ..............380
Lipsa interacliunilor in persoani.. ..................382
Lupta cu anxietatea gi cu depresia ................384
Maturizarea 1entd.............. .........387
in siguranld, dar nu nepregdtifi.... ...............,..390
Tinerii iGen in sdlile de clasd .............. ............393
Angajarea tinerilor iGen - gi incercarea de a-i convinge ,
si-pi pdstreze serviciuf-..... ........................397
Ce urmeazi pentru iGen?............. ...................402
'lMulfumiri..... ........403
Note bibliografice .............. ...........:...................405
Indice............ -.......423
wirdgft F'
bovEL&., o
FARA GRABA -
1
MATURIZenT rlNrA
tntr-o dupd-amiazd insoritd de toamnd ajung la un
liceu de lAngd San Diego qi md indrept spre sala de clasd
unde se line cursul de psihologie' Profesorul le aminteqte
elevilor cd lunea viitoare au test Ei le spune cd astdzie "o zi
de muncd" in care sd-Ei organizeze notilele Ei sd revadd ce
au de invdlat. Mutdm doud birouri pe palierul din afara
sdlii de clas6, iar profesorul alege un elev, dintre cei care
au primit permisiunea pdrinlilor de a discuta cu mine'
,,A)arl", strigd ef iar o fatS cu pbrul negru 9i lung ridicd
mAna gi rdspunde ,,Da!" '
Azar emani un entuziasm nivalnic in legdturi cu
aproape orice, vorbind in ritmul rapid si ritmat care iicaracterizeazit pe mul1i dintre adolescenlii din sudul
Californiei. ,,Ali vdzut filmul Spy? Este atAt de bun"' !49-
negte ea. CAnd o intreb dacd are un cAntec preferat' imi
spune: ,,Da. .Wildest Dreams", al lui Taylor Swift' "Blankdpu.",, al lui Taylor Swift, 9i <Bad Blood", al lui Taylor
Swift.- ,,Sd inleleg cd ili place Taylor Swift", o tachinez eu'
,,Nu neapdrat, doar am memorat toate versurile cAntecelor
ei", rdspunde ea. CAnd o intreb ce ii place sd citeasc5' imi
rispunde: ,,Harry Potter este viafa mea - il iubesc'" imi
z8 Jean M. Twenge (IENERATIA INTERNETULUI Z9
spune ci nu gi-a luat carnetul de conducere incd, aqa cd
mama ei o duce gi o aduce de la gcoald.
AvAnd in vedere obsesia pentru Taylor Swift, dragostea
pentru Harry Potter gi faptul ci e mereu adusd cu magina
de mama ei, afi putea sd credefi c6. Azar are 14 ani. Dat, rvJ,
eaarelT ani.
Azar se maturizeazd incet luAndu-i mai mult pAnd sd
imbrdligeze responsabilitdlile gi pl5cerile care vin odatd cu
vArsta adultd. Am putea sd fim tentali sd credem cd este o
excepfie: cu toate filmele porno de pe internet, costumele
sexy de Halloween pentru tinere fete, bdiefii de clasa
a VII-a care le cer nuduri colegele lor gi alte chestiuni cu
tentd adultd, care le atrag atenlia prea devreme, mullioameni cred cd adolescenfii gi copiii se maturizeaz6. multmai repede decAt in trecut. ,,CopilSria nu mai existS. Ei au
acces la aceastd lume a adullilor gi simt nevoia sd facd
parte din ea", se plAngea recent un director de gcoald gene-
ral5 din Brooklyn. Mulfi cred cd adolescenfii se indreaptd
spre maturitate mai repede ca niciodatd. Oare aga sd fie?
cuM (NU) rES iN ORAq ;I (NU) igI reC DE CAP
intr-o vineri seara, cAnd am bdtut la uga unei case
ingrijite din suburbii, cea care mi-a deschis a fost Priya, o
fatd de 14 ani. E o puqtoaicd dr6.gul6' indiano-americand,
cu pdr lung qi aparat dentar. De cAteva luni e boboc la unliceu dintr-un cartier suburban aflatlanord de San Diego.
Mama ei imi oferd un pahar de apd cu gheafd, in timp ce
rre asezdm la masa din sufragerie, lAng6 cirlile de gcoald
ale Priyei gi calculatorul ei roz; Priya are deja foarte multecle invdfat, dupi ce s-a inscris la mai multe cursuri specia-
Iizate. O intreb ce face in timpul liber, cum se distreazd cu
prietenii. ,,IJneori facem planuri sd mergem la film sau
ceva de genul acesta... sau iegim sd mAncdm in orag", imispune ea. Dar nu sunt ieEiri fdrd pdrinli. ,,De obicei, vine
4-
cu noi un perinte sau vin chiar doi, in funclie de cAli dintre
noi vrem sd mergem. Este destul de amuzant - sd mergem
in grup, pdrinli si copii." Gdsesc un film care sd fie pe
gustul tuturor, spune ea, iar pdrinlii 9i copiii merg impre-
und - aga cum procedau qi in gcoala primar5'
Iau legdtura cu lack, de 15 ani, care tocmai gi-a terminat
ziua aglomeratd de la gcoald 9i antrenamentul de pe pista
unui liceu din suburbiile Minneapolisului, unde este in
clasa a X-a. Ne-am mai intAlnit de cAteva ori inainte' cAnd
am vizitat Minnesota - este alb, un tAndr serios ' cu pdt
negru gi zAmbet timid, foarte apropiat de familia lui' care
e la fel de atleticd. CAnd il intreb ce filme a mai vdzut
in ultimul timp, imi numeqte dou6, vdzute impreuni cu
pdrinlii gi cu sora lui. Asta m-a fdcut si md intreb dacd
merge vreodatd la film doar cu prietenii lui' "Unde i1i
place s5-1i petreci timpul cu prietenii 9i ce faceli de obicei'
.arra ,ra adunafl?", il intreb eu' ,,De cele mai multe ori
mergem sd alergim sau ceva de genul dsta"' spune el'
,,Ate- o piscind acasd 9i ei mai vin pe Ia mine sd inotim;
sau md duc eu la ei acasd." il intreb dacd a fost la vreo
petrecere, iar el imi povestegte despre o petrecere din
ti-p.tt verii, cAnd a fost acasd la un prieten 9i au jucat
volei; pdrinlii prietenului respectiv au fost tot timpul
acolo. Un weekend obiqnuit Pentru el inseamnd o cursd
pe pista alergare gi timp petrecut cu familia' "Mergi,r."oauta undeva fdrd pdrinlii tet?", il intreb' "Pdi"' la
meciuri de fotbal... dar, in rest' nu ptea", imi spune el'
Priya gi Jack reprezintd, din ce in ce mai mult' adoles-
centul tipic: tinerii iGen nu prea ies in oraq fdrd pdrinfi'
Aceastd tendinli a inceput cu generalia Millennials' iar
apoi s-a accentuat intr-un ritm rapid odati cu iGen
(vedeli tlgura1.1). Cifrele sunt uimitoare: elevii de clasa
a XII-a din 2015 ies in oraq mai rar decAt iegeau elevii de
clasa a VIIi-a inainte cu doar cAliva ani, in 2009' Deci
tinerii de 18 ani ies mai rar decAt iegeau cei de 14 ani' cu
doar gase ani inainte.
lo lean M. Twenge GENERATIA INTERNETULU I
2.9
?.7
2.5
2.t
L.9
1,.7
- Clasa a Xll-a
.- Clasa a X-a
--. Clasa a Vlll-a
b60N$b60ryvb60ryv(o60Nv_A -$ -4 -3 _ry _q _3 I E $ $ g) S S S *s s',S.Y $
Figura 1.1. De c6te ori pe siptdm6ni ies in orag fdrd pdrinli copiii de
clasele a Vlll-a, a X-a si a Xll-a. Monitoring the Future,1976-2015.
Aceste declinuri nu se datoreazd schimbdrilor surve-nite in caracteristicile demografice: tendinla este aceeagi
1i pentru adolescenlii albi (vedeli Anexa B). Cifrele aratd
la fel, indiferent cd e vorba despre tineri care provin dinclasa muncitoare sau despre cei din pitura sociali mijlo-cie. $i nu este o tendinfd cauzat6, de recesiune: chiar gi
clupd ce economia gi-a revenit, in jurul 1ui2012, numirulicqirilor independente ale adolescenfilor au continuat sd
scadd. Cel mai probabil candidat la titlul de cauzd este
smartphone-ul, folosit de majoritatea adolescenfilorincepAnd de prin 2077-2012.
Indiferent de cauzl., rezultatul este acelasi: e mai pulinprobabil ca adolescenlii iGen sd experimenteze libertateade a-gi petrece timpul in afara casei, fdrd supraveghereap5rinlilor - acel prim contact cu tentalia independenfei,
specificd pAni atunci doar adulfilor, momentele cAnd
adolescenlii iau propriile decizii, indiferent cd sunt bunesau proaste.
Comparafi situafia cu anii 1970, cind generalia Baby
Boomers ajungea la adolescenfd. Bill Yates a publicatrecent o carte cu fotografiile unor adolescenfi aflafi intr-un
3r
ring pentru patine cu rotile din afara oraqului Tampa
Florida, la inceputul anilor 1970. intt-una dintre imagini
apare un tAndr cu o sticlS mare de gnaps de mentd prinsd
de centura blugilor' intr-alta, un bdiat care Pare cam de
12 ant pozeazd cu o ligard aprinsd in collul gurii' Mai
multe fotografii surprind cupluri care se sdrutd' Dupd
cum descrie Yates imaginile, ringul era un loc unde copiii
scdpau de pXrinli gi isi creau propria lume, unde puteau sd
bea, sd fumeze qi si-Ei facd de cap pe banchetele din spate
ale maqinilor. Fotografiile prezintd colecfia obignuitd pen-
tru anii 1970 depantaloni cadrilali, curele late 9i pdr lung,
dar ceea ce mi-a rdmas intipdrit in memorie este cAt de
maturi pXreau chiar si cei mai tineri dintre ei - nu atAt
fizic, cdt prin spiritul lor independent, indrdzne! Ei non-
galant. Toli se uitX direct la aparatul de fotografiat, cu
acea siguranfd de sine ndscutd din faptul cd fac propriile
alegeri - chiar daci pdrinlii nu le-ar considera potrivite
qi chiar dacd, obiectiv vorbind, ele nu sunt alegeri potri-
vite. Fac parte din generalia Baby Boomers, crescAnd intr-o
vreme cAnd pdrinlii erau fericili sd-i lase pe-afari 9i cAnd
succesul economic nu depindea de o diplom5'
$i sdruturile din ring sunt mai putin comune: ado-
lescenlii iGen sunt mai pulin dispuqi si iasd la intAlniri
(vedefi figura 1.2). Doar jumitate dintre elevii din ulti-
mul an de liceu (comparativ cu generalia Boomers 9i
Generalia X, la aceeagi vArstb) ies vreodatb la intAlniri' La
inceputul anilor 7990, aproape trei din patru tineri de
clasa a X-a iegeau uneori la intAlniri, dar in anii 2010 doar
jumdtate dintre ei mai ficeau asta.
Studenlii pe care i-am intervievat m-au asigurat cd tot
,,a-!i da intAlnire" este formularea corectS" aqa cd schimba-
rea modului de exprimare nu sti labaza declinului' Etapa
inifiald, descrisd de cei din Generafia X prin ,,a pld'cea"
(,,Te place!"), este ceea ce membrii iGen numesc acum "avorbi" - o alegere ironici pentru o generafie care preferb
sd scrie mesaje in loc sd vorbeascd la telefon' Dupd ce un
)2 Jean M. Twenge GENERATIA I NTERNETU LUI ll
Clasa a Xll-a
Clasa a X-a
Clasa a Vlll-a
b60Nwb60Nsbaoryvb60ryv\\666aOqoOqqOOOOOrBryqo oioqq qq q q q q o o ooooo oiiNqNryryryryryryry
Figura 1.2. Procentajul tinerilor de clasele a Vlll-a, a X-a 5i a Xll-a care
ies la int6lniri. Monitorinq the Future, L976-2015.
t'uplu ,,vorbegte" de ceva timp, e posibil sd inceapi sd-gi
rlea intAlniri. Emily, o fatd de 1.4 ani din Minnesota, spune
ci are cAteva prietene care au iegit la intAlniri. Am intre-bat-o ce fac de obicei la aceste intAlniri. ,,Se duc unul lar:asa celuilalt. Sau merg la cumpdrdturi impreun|", rni-aspus ea. ,,De obicei, fata face cumpdrdturi, iar bdiatul mairnult merge dup6. ea." Am rAs qi i-am spus cd tot cam aEa
se petrec lucrurile si mai tdrziu.Chloe, de 18 ani, din Ohio, a avut doud relalii roman-
tice. in ambele, spune ea, aproximativ o treime dintre con-
versaliile de inceput au avut loc prin intermediul mesajelor
;i al relelelor sociale (partea in care ,,vorbeau"), iar restul,
fafd in fafd. Poate cd tinerii formeazd in continuare perechi,
rloar cX nu se vid atAt de des - totugi, interacliunea fafdirr fald este necesarX, pentru a putea fi numitd intAlnire.in alte cazuri, pdrinlii sunt mai protectori decAt erau pe
timpuri. ,Iatami-a spus intotdeauna cd in liceu relafiileamoroase sunt stupide Ei cd nimeni nu ar trebui sd-gi dea
intAlniri la vArsta aia", scrie Laureen, de 19 ani. ,,intot-r{eauna mi s-a pdrut interesant cd spune asta, pentru cd
rnama gi tata au inceput si se intAlneascd din clasa a X-a si
70
65
60
55
50
45
40
35
30
25
20
- Clasa a Xll-a
-'' Clasa a Xl-a
- Clasa a X-a
-'' Clasa a lX-a
sss$ss-.irrr
NO
S-soSS sssFigura 1.3. Procentul elevilor de liceu care au intrelinut vreodati relalii
sexuale, pe clase. Youth Risk Behavior Surveillance System' I99t-2015'
suntimpreund de atunci. CAnd le-am atras atenlia' rispun-
sul lor a fost <$tiu, ne-am comportat stupid''" Alli adoles-
cenli, in special biiefi, au spus cd, pur Ei simplu, nu au curaj
sd-gi dea intAlniri. Mike, de 18 ani, scrie: ,'Nu' Nu-s fdcut
pentru jocul ista. Din cauza lipsei de incredere in mine'
n-am stat prea bine pe plan amoros in timpul liceului'"
Lipsa intAlnirilor duce la un alt fapt surprinzdlot
legat de iGen: este mai pufin probabil sX intrelind relalii
,"*.rule decAt adolescenlii din deceniile trecute (vedeli
figura 1.3).
Cea mai mare diferenfd se observd la tinerii de clasa a
IX-a, categorie in care numdrul adolescenlilor activi din
punct de vedere sexual aProape cd s-a injumdtdlit din anii
iOlO gi pAni acum. in prezent, un adolescent obignuit
intrefine relalii sexuale prima datd in prim6vara clasei a
XI-a, pe cAnd majoritatea celor din Generalia X' din anii
1990, incepeau cu un an mai devreme, in prim5vara clasei
a X-a. Prin comparalie cu1991,in201'5, numdrul adoles-
cenlilor de clasa a XII-a care au intrelinut vreodatd relafii
sexuale este mai mic cu 15%'
)1 Jean M. Twenge(-i E N ERATIA I NTERN ETU LU I )5
18-19 ani
15-17 ani
Figura 1.4. Rata natalitdlii in 16ndul adolescenlilor intre L8 9i L9 ani
din Statele Unite, la 1000 de locuitori. Centers for Disease Control,
National Center for Health Statistics, 1980-2015.
Faptul cd mai pulini adolescenfi fac sex este una dintretendinlele ultimilor ani pe care mul{i o considerd pozitivll.rata natalitdfii la adolescenfi a ajuns la cel mai mic nivel in2015, fiind redusd cu mai mult de jumdtate fafd de incepu-tr-rl anilor 1990, cind ajunsese la cel mai inalt nivel pentruvremurile moderne (vedefi figura 1.4). Doar 2,4"/" dintrefctele cu vArste cuprinse intre 15 qi 19 ani au dat naqtere
r-rnui copil in 201.5, comparativ cu 6"/o in 7992. Fiind maipufini adolescenfi care intrefin relalii sexuale, rezultd maipufine fete care rdmAn insdrcinate gi dau nagtere unuicopil la vArste fragede. Astfel, tot mai pulin adolescenli fac
acest pas irevocabil spre maturitate.Rata scdzutd a natalitdlii printre adolescenfi este intere-
santd gi in contrast cu epoca de dupd cel de-al Doileal{izboi Mondial - in 1960, de exemplu, 9"/" dintre adoles-
cente aveau copii. La vremea aceea/ majoritatea erau necd-
sitorite; vArsta medie pentru prima cdsdtorie a femeilor
oooooooq
oooaq
din anii 1960 era 20 de ani. Astfel, jum5tate dintre femeile
care se cdsdtoreau prima datd in 1960 erau adolescente -ceva de neimaginat astl,zi, dar perfect acceptabil atunci.
ln zilele noastre, cisXtoria gi copiii vin mult mai tArziu, unsubiect despre care vom vorbi mai mult in Capitolul 8
(aldturi de o altd intrebare interesantd: tendinla de a avea
mai puline relalii sexuale continud gi spre maturitate?). De
fapt, declinul privind activitatea sexuald gi rata natalitiliireprezintd un alt semn al incetinirii vitezei de dezvoltare
a membrilor iGen: adolescenlii agteaptd mai mult pAnd sd
facd sex gi copii, la fel cum aqteapti mai mult pAnd sd ias5
in orag fdrd pXrinfi sau sd-gi dea intAlniri.
INTERLUDIU DESPRE MOTIVELE PENTRU CARE
ADOLESCENTII SE COMPORTA MAI PUTIN CA NI$TE
ADULTI - SI DE CE NU ESTE NICI BINE, NICI RAU
S-ar putea si vd intreb ali de ce este mai pulin probabil
ca tinerii sd facd lucruri destinate adullilor - de exemplu,
sd iasd in orag fdrd sd fie insofili de pdrinli sau sd intrelinirelafii sexuale - gi dacd tendinfa de a se rnaturiza mai lent
este un lucru bun sau rdu. O abordare numitd teoria
istoriei vielii oferd cAteva posibile rdspunsuri. Aceastd teo-
rie spune cd rapiditatea cu care se maturizeazd un tAndr
depinde de locul gi de perioada in care se dezvolt5. intr-unlimbaj mai academic, viteza de dezvoltare este un Procesde adaptare la contextul cultural.
Adolescenlii de azi urmeazd strategia viefii lente, oabordare des intAlnitd in spafiu gi in timp, cAnd familiile au
mai pufini copii gi se ocupd de ei cu mai multi atenlie qi pe
termen mai lung. Ceea ce reprezintd o descriere potrivitX
pentru cultura actuald din Statele Unite, unde o familie
obiqnuitd are de obicei doi copii; acegtia practicd sporturi inmediu organizat de la vArsta de 3 ani, iar pregdtirile pentru
admiterea la facultate par si inceapd incd din gcoala
j6 Jean M, TwengeCJENERATIA INTERN ETULUI 37
primard. Comparali situafia asta cu strategia vielii rapide,rrnde familiile sunt mai mari, iar pdrinfii se concentreazd
rnai degrabd pe subzistenfd decAt pe calitatea vietii. Aceastd
;r doua strategie implicd mai pulin pregXtirea pentru viitor,irxAndu-se mai mult pe traiul de pe o zipe alta. Aceasta era
irbordarea obiqnuitd in epoca Baby Boomers, cAnd existaurnai putine dispozitive care sd ajute la treburile casnice, iaro femeie obiqnuitd avea patru copii - in consecintd, uniitlintre ei ajungeau sd se joace tot timpul pe maidan. CAnd
unchiul meu mi-a povestit cum mergea sh inoate gol-puEcd
irr rAu, la vArsta de 8 ani, m-am intrebat cum de il ldsauptirinlii sX facd asa ceva gi de ce nu erau cu el. Apoi mi-amirrnintit cd pirinlii lui aveau alfi gapte copii de ingrijif plustr fermd de administrat, iar anul era 7946. Scopul era supra-vietuirea, in niciun caz lecliile de vioard incepute de la 5 ani.
Teoria istoriei viefii subliniazl. cd niciuna dintre cele
tloud strategii nu este neapdrat bunS sau rea; ele doarcxistd. Relineli asta in timp ce explordm noile tendinfe;cloar pentru cd un lucru s-a schimbat prin comparatie cugcneraliile precedente, nu inseamnd cd el e un lucru rdu(sau bun) si in niciun cazr:ru vreau sd sugerez aga ceva. De
t'xemplu, in unele culturi, iegitul la intAlniri in perioadatle inceput a liceului e considerat un lucru bun - inseamn5
c.l un tAndr este popular in raport cu sexul opus gi cd nuva avea probleme sd conceapi, rapid, nepo{ii mult dorificle pdrinfi. in alte culturi, relafiile romantice la o vArstil'ragedd nu sunt v5zute cu ochi buni - se merge pe ideea
ci, dacd incepe prea repede sd iasd la intAlniri, s-ar putea
ca relafia respectivd sd-i ocupe prea mult timp gi sd nu-girnai termine studiile. A9a cd problema ,,bun" versus,,rdu"clepinde foarte mult de perspectiva culturald a unei per-soane. Sugerez aceeagi precaufie in privinta etichetdriitrnumitor comportamente drept ,,mature" sau ,,imature".legitul in oras cu prietenii e un comportament matur sau
imatur? Dar relaliile intime? De fapt, nu sunt nici aqa, nicialsa - sau sunt ambele. in plus, asemenea etichete ignord