CLIREA SUPERFICIAL CU FASCICULUL DE ELECTRONI

Prelucrarea cu fascicul de electroni (Electron Beam Machining EBM), utilizeaz transformarea energiei cinetice a unui flux de electroni n energie termic n momentul n care acetia ntlnesc piesa de prelucrat si face parte din categoria procedeelor de prelucrare termice [51],[112]. Procedeul se bazeaz pe fenomenul de emisie termoelectronic, adic pe proprietatea unui catod nclzit de a emite un flux de electroni. Fasciculul de electroni cu densitate i energie cinetic mare este accelerat i focalizat asupra piesei de prelucrat ntr-un spaiu vidat. Energia fluxului se calculeaz cu relaia: unde: n numrul electronilor; e= 1,602* 10^-19 C - sarcina electric a unui electron; U tensiunea de accelerare [V]; m=9,19*10^-31Kg- masa unui electron; v viteza de accelerare a electronilor [km/s La clirea superficial cu fascicul de electroni, stratul supreficial este nclzit pn la o temperature bine determinat inferioar temperaturii de topire i superioar temperaturii de austenitizare. Rcirea se face prin conducie n interiorul piesei, nefiind nevoie de un mediu special de rcire.Procedeul de clire superficial cu fasciculul de electroni este un procedeu sub vid.

Instalaie de prelucrare cu fascicul de electroni.

Componenta instalaiei de prelucrare cu fascicul de electroni este urmtoarea: dispozitivul de producere i dirijare a fasciculului de electroni (tunul electronic); instalaia electric de alimentare i producere a tensiunilor de accelerare; instalaia de realizare a vidului; instalaia electric de comand i reglare

Tunul electronic

Tunul electronic este subansamblulprincipal al unei instalaii de prelucrarecu fascicul de electroni, asigurndprincipalele funciuni:

-producerea electronilor liberi; -formarea fasciculului de electroni; -focalizarea i direcionarea acestuia..

Tratamentul termic superficial cu fascicul de electroni are ca scop obinerea unei duritai superioare pe zona bombardat, fa de restul materialului netratat. Pe lng creterea rezistenei la uzare, obinut pe suprafaa durificat se mai obine i creterea rezistenei la oboseal.

Tab. Durificarea prin fascicul de electroni