Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
1
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA
PUZ – Parc fotovoltaic, extravilan Calacea, nr. cad.
A34//3/7, A34//3/8/1, A34//3/8/2, A34//3/9, A34//3/10,
A34//3/11, A34//3/12, A34//3/13, A34//3/14, A34//3/15,
jud. Timis
Titularul proiectului: S.C. KRONOS SOLAR PROJECTS – Lumina Solară S.R.L Proiectant general: S.C. A.PLAN S.R.L - Sibiu Autor: SC EXPERTEKO SRL
Tel 0722291735; Fax.0356/211416
Colectiv de lucru: ing. Liebmann Agneta – Expert Evaluator Principal
Mrd. Andreea Ropan
Toate informatiile sau aplicatiile continute in acest document sunt proprietatea intelectuala a firmei SC EXPERTEKO SRL.
Este strict interzisa copierea, folosirea informatiilor prezentate de acesta, modificarea, afisarea, distribuirea, transmiterea,
publicarea, comercializarea, licentierea, crearea unor materiale derivate sau utilizarea prezentei lucrari sau a oricaror
completari sau precizari ulterioare referitoare la continutul prezentei documentatii in orice scop fara notificarea prealabila
si acordul scris al SC EXPERTEKO SRL
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
2
Introducere
Planul urbanistic general “Parc fotovoltaic’ – extravilan Calacea - poate fi incadrat
in doua politici importante si actuale ale Uniunii Europene: stimularea producerii
de energie din surse regenerabile (si implicit exploatarea durabila a resurselor
conventionale) si conservarea florei şi faunei sălbatice şi a habitatelor naturale,
ameninŃate în spaŃiul comunitar.
În general, planurile/proiectele care propun producerea de energie electrică din
surse regenerabile se află într-o relaŃie de antagonism cu managementul
conservativ al siturilor Natura 2000 deoarece construirea unor obiective in
interiorul zonelor protejate duce la restrângerea suprafeŃelor de habitate de
interes comunitar, prezenta antropica are ca urmare deranjarea/reducerea
efectivelor populaŃionale, restrângerea distribuŃiei spaŃiale a populaŃiilor unor
specii de plante şi animale de interes comunitar etc. Din aceasta cauza, exista un
trend al scepticilor care incearca sa demonstreze că producerea energiei
electrice din surse de energie regenerabilă (solara, eoliana, microhidrocentrale,
etc) nu este chiar atât de „verde” pe cât pare la prima vedere.
„Medierea” acestui conflict existent între cele două politici UE, între prevederile
legislaŃiei naŃionale specifice prin care directivele comunitare în cele două
domenii au fost ranspuse şi, până la urmă, între planuri şi proiecte de dezvoltare
în domeniul energiei regenerabile pe de o parte şi managementul conservativ al
siturilor Natura 2000 pe de altă parte, se realizează prin evaluarea adecvată a
efectelor potenŃiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate
de interes comunitar.
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
3
Conform prevederilor art. 28, alin. 2 din OUG nr. 57/2007, aprobată de Legea nr.
49/2011 „orice plan sau proiect care nu are o legătură directă ori nu este necesar
pentrumanagementul ariei naturale protejate de interes comunitar, dar care ar
putea afecta în mod semnificativ aria, singur sau în combinaŃie cu alte planuri ori
proiecte, este supus unei evaluări adecvate a efectelor potenŃiale asupra ariei
naturale protejate de interes comunitar, avându-se în vedere obiectivele de
conservare a acesteia”.
Pana in prezent procedura de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi
programe nu a fost corelată cu procedura de evaluare adecvată, cu toate că
Directivele UE privind conservarea capitalului natural prevăd această obligaŃie
pentru Statele Membre, iar la art. 28, alin. 4 din OUG nr. 57/2007, aprobată de
Legea nr. 49/2011 se stipulează că „în cazul planurilor sau proiectelor care se
supun evaluării de mediu ori evaluării impactului asupra mediului, evaluarea
adecvată a efectelor potenŃiale asupra ariei naturale protejate de interes
comunitar este parte integrantă din acestea”.
Avand in vedere ca suprafata destinata construirii parcului fotovoltaic este
amplasata in interiorul ariei naturale protejate de interes comunitar ROSCI0115
Mlastina Satchinez, s-a impus efectuarea studiului de evaluare adecvata în acord
cu Ghidului metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor potenŃiale ale
planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar
(Ordinul Ministerului mediului şi pădurilor nr. 19/2010), precum şi includerea
concluziilor, măsurilor de diminuare a impactului etc. în raportul de mediu.
În martie 2007 Uniunea Europeană a adoptat o noua politică în ceea ce priveşte
energia regenerabilă fixând ca Ńintă obŃinerea a minim 20% din necesarul
energetic UE din surse regenerabile pana în anul 2020.
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
4
Pentru a atinge această Ńintă Comisia Europeană a elaborat o serie de noi
directive ce vizează atât industria energetică cat şi regimul construcŃiilor publice
şi private. În acest sens, obiectivele politicii energetice europene vizează, printre
altele, producerea a minim 20% din necesarul de energie prin folosirea de
resurse regenerabile (http://www.energie-solara.com.ro/politici_europene.html).
Punctele de plecare ale statelor membre, potenŃialele lor în ceea ce priveşte
energia regenerabilă și mixurile energetice de care acestea dispun variază. Prin
urmare, este necesar ca obiectivul comunitar de 20 % să fie transpus în obiective
individuale pentru fiecare stat membru, avându-se în vedere o alocare echitabilă
şi adecvată care să ia în considerare diferenŃele privind punctele de plecare şi
potenŃialele statelor membre, inclusiv nivelul existent al energiei din surse
regenerabile şi al mixului energetic (Directiva 2009/28/CE a Parlamentului
European şi a Consiliului).
Promovarea producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie (E -
SRE) reprezinta un imperativ al perioadei actuale motivat de: protectia mediului,
cresterea independentei energetice faŃă de importuri prin diversificarea surselor
de aprovizionare cu energie, precum si motive de ordin economic si de coeziune
socială.
Directiva 2001/77/CE a Parlamentului şi Consiliului European privind promovarea
energiei electrice produse din surse de energie regenerabile pe piaŃa internă,
reprezinta prima acŃiune concretă a Uniunii Europene de atingere a obligaŃiilor de
reducere a emisiilor cu gaze cu efect de seră la care s-au angajat prin ratificarea
Protocolului de la Kyoto. Ulterior, politica UE în domeniul energiei regenerabile s-
a întărit în baza Directivei 2009/28/CE a Parlamentului European şi a Consiliului.
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
5
La nivel global UE deŃine prima poziŃie în ceea ce priveşte utilizarea energiei
solare asigurând 65% din producŃia globală de energie de acest tip. Totuşi,
trebuie sa Ńinem cont defaptul ca la nivel global mai puŃin de 1% din energia
folosită este de provenienŃa solară în special datorită costurilor mai ridicate şi a
naturii sale intermitente comparativ cu energia convenŃională.
Dintre tarile UE, Germania şi Spania sunt cele mai avansate în dezvoltarea şi
utilizarea energiei solare. Aceste Ńări au investit masiv în dezvoltarea tehnologiilor
solare şi au implementat un sistem de subvenŃii publice pentru stimularea
producătorilor de energie solară.
Germania subvenŃionează energia solară plătind pentru aceasta un preŃ mai
mare decât preŃul de comercializare pe piaŃă. Aceasta politică se aplică inclusiv
producătorilor domestici care, prin instalarea de panouri fotovoltaice produc un
surplus de energie ce este apoi direcŃionat către reŃeaua energetică naŃională.
Totuşi, datorită inovaŃiilor tehnologice şi dezvoltării de „ferme solare” costul de
producŃie a energiei solare a scăzut substanŃial apreciindu-se ca pana în 2030
energia solară va reprezenta 7% din consumul energetic global.
România a fost printre primele Ńări candidate la Uniunea Europeana care a
transpus în legislatia proprie prevederile Directivei 2001/77/CE (HG nr. 443/2003,
cu modificarea din HG 958/2005) şi a stabilit Ńinta orientativă pentru anul 2012 de
33%, reprezentând ponderea energiei electrice din surse regenerabile de energie
(E-SRE) din consumul intern brut de energie electrică. Ulterior, prin HG nr.
1069/2007 privind aprobarea Strategiei energetice a României pentru perioada
2007-2020, au fost stabilite tintele de 35% pentru anul 2015, respectiv de 38%
pentru anul 2020 reprezentând ponderea E-SRE din consumul intern brut de
energie electrică (Planul NaŃional de AcŃiune în Domeniul Energiei din Surse
Regeneabile, 2010).
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
6
ReŃeaua Natura 2000 reprezintă principalul instrumentul al Uniunii Europene
pentru conservarea biodiversitatii. In statele member.. Natura 2000 se
materializează într-o reŃea de zone bine delimitate în cadrul cărora sunt
conservate specii şi habitate vulnerabile la nivelul întregului continent.
ReŃeaua Natura 2000 are la bază două Directive ale Uniunii Europene, denumite
generic Directiva Păsări şi Directiva Habitate, ce reglementează modul de
selectare şi desemnare a siturilor şi protecŃia acestora, Statelor Membre
revenindu-le dreptul de a reglementa modalităŃile de realizare practică şi de
implementare a prevederilor stipulate în aceste acte legislative comunitare.
Obiectivul principal al reŃelei ecologice europene Natura 2000 este ca aceste
zone să asigure pe termen lung „statutul de conservare favorabilă” a habitatelor
şi speciilor de interes conservativ pentru care au fost desemnate siturile Natura
2000.
Directiva Habitate (92/43/CE) a fost elaborată în vederea conservării speciilor din
flora şi fauna sălbatica, precum şi a habitatele naturale din Uniunea Europeană,
prin înfiinŃarea Ariilor Speciale de Conservare. Toate acŃiunile bazate pe această
directivă sunt dedicate menŃinerii unui statut de conservare favorabil sau , după
caz, reabilitării speciilor şi habitatelor de interes comunitar.
Directiva Păsări (2009/147/CE) vizează conservarea speciilor de păsări care se
găsesc în mod natural în sălbăticie pe teritoriul european al statelor membre.
Principalele obiective ale acestei directive sunt protecŃia, managementul şi
controlul acestor specii şi stabilirea regulilor pentru conservarea lor. Această
directivă se aplică în cazul păsărilor, ouălor lor, cuiburilor si habitatelor acestora.
Directivele UE focalizate pe conservarea speciilor şi habitatelor vulnerabile în
spaŃiul comunitar au fost transpuse în legislaŃia naŃională prin OUG nr. 57/2007
privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei
şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări de Legea nr. 49/2011.
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
7
ReŃeaua ecologică Natura 2000, care ocupă în prezent o suprafaŃă de peste 20%
din teritoriul UE, este formată din arii speciale de conservare (SAC – Special
Areas of Conservation) desemnate pentru protecŃia speciilor şi habitatelor
ameninŃate în spaŃiul comunitar şi listate în anexele Directivei Habitate şi din arii
de protecŃie specială avifaunistică (SPA - Special Protection Areas) desemnate
pentru conservarea speciilor de păsări sălbatice în baza Directivei Păsări.
Trebuie menŃionat faptul că până la validarea ariilor speciale de conservare,
aceste zone propuse pentru reŃeaua Natura 2000 sunt etichetate ca situri de
importanŃă comunitară (SCI – Sites of Community Importance).
Siturile de importanŃă comunitară şi ariile de protecŃie specială avifaunistică
incluse în reŃeaua ecologică Natura 2000 acoperă peste 17% din suprafaŃa totală
a României.
Desemnarea reŃelei Natura 2000 în România s-a realizat în baza HG nr.
1284/2007 privind declararea ariilor de protecŃie specială avifaunistică ca parte
integrantă a reŃelei ecologice europene Natura 2000 şi a Ordinului Ministrului
mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie
naturală protejată a siturilor de importanŃă comunitară, ca parte integrantă a
reŃelei ecologice europene Natura 2000 în România.
In contextul actual, caracterizat de cresterea alarmanta a poluarii cauzate de
producerea energiei din arderea combustibililor fosili, devine din ce in ce mai
importanta reducerea dependentei de acesti combustibili.
Utilizarea resurselor regenerabile se adresează nu numai producerii de energie,
dar prin modul particular de generare reformuleaza şi modelul de dezvoltare, prin
descentralizarea resurselor.
Avantajele sistemelor bazate pe energie regenerabila solara sunt urmatoarele:
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
8
- Sursă de energie gratuita, inepuizabilă şi infinit regenerabila - reduce
riscurile asociate preŃurilor volatile ale combustibililor fosili;
- Energie curata care ajută la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;
- Nu există poluare în timpul funcŃionării. Nu sunt emisii de gaze, deşeuri,
risc de accidente fizice;
- Modularitate - dimensiunea instalaŃiei poate fi ajustată cu uşurinŃă în
conformitate cu nevoile şi resursele disponibile.
- Echipamentul de producŃie poate fi instalat în apropierea locului de
consum, evitându-se astfel pierderile de electricitate datorate distribuŃiei şi
transportului;
- Durabilitate – grad de degradare scazut in timp, durata medie de utilizare
de 25 – 30 ani;
- Intretinere facila – activitaŃile, costurile de întreŃinere şi reparaŃii sunt
minime deoarece nu există părŃi în mişcare.
Soarele este o sursa imensa de energie. Energia transmisa de acesta provine
dintr-un lant de reactii de fusiune nucleara. Aceste reactii creaza o radiatie cu o
putere de 66 milioane de W/m2 la suprafata soarelui. Trecand prin atmosfera
Pamantului, o parte a radiatiei solare este absorbita, incalzind aerul, o alta parte
este imprastiata de moleculele aerului, vaporii de apa, pulberile din atmosfera
(constituind radiatia solara difuza), dar cea mai mare parte ajunge pe suprafata
Pamantului (constituind radiatia solara directa). Atmosfera reflecta aproximativ
30% si absoarbe 20% din radiatia solara; astfel, pe suprafata solului ajung doar
50% din ea. La atingerea suprafetei pamantului aceasta radiatie are o putere de
numai 1000 W/m2 Chiar si asa aceasta cantitate este de 170 de milioane de ori
mai mare decat productivitatea celor mai mari centrale.
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
9
Cantitatea de energie radianta transmisa de soare variaza in spatiu si timp (odata
cu schimbarea anotimpurilor). Cantitatea de energie captata la orice locatie data
depinde de unghiul de elevatie (α) si de unghiul de azimut (Φ) din acel loc si din
acel moment.
Intensitatea radiatiei solare este cantitatea de radiatie solara, ce cade pe o
anumita suprafata terestra in decursul unei perioade de timp si se determina cu
ajutorul pirheliometrelor si a radiometrelor. Spectrul si intensitatea radiatiei solare
difuze depind de natura particulelor intalnite. Cand atmosfera este curata sunt
imprastiate indeosebi radiatiile cu lungimi de unda mici, ceea ce explica albastrul
cerului. Intensitatea radiatiei solare directe depinde de starea atmosferei si de
pozitia pe glob, avand variatii zilnice si anuale in functie de miscarea globului
terestru, aceasta fiind cauza modificărilor de temperatura de la zi la noapte si de
la un anotimp la altul.
Energia solara este inepuizabila si este ecologica. Captarea energiei solare nu
este poluanta si nu are efecte nocive asupra atmosferei, dovedindu-se a fi o
solutie foarte buna la problema energetica globala.
UE s-a angajat sa lupte impotriva schimbarilor climatice, ratificand in acest sens
Protocolul de la Kyoto şi angajandu-se sa reduca emisiile anuale de gaze cu
efect de sera.
Planul urbanistic zonal prezentat in aceasta documentatie isi propune sa
studieze solutiile pentru amplasarea uni camp fotovoltaic cu puterea totala de
22,5 MV care sa transforme radiatia solara captata in zona de vest a Romaniei in
energie electrica “verde” care sa fie transformata in current alternative si apoi
introdusa in Sistemul Energetic National (SEN), dar mai ales sa evidentieze
eventualul impact al investitiei asupra biodiversitatii din zona protejata in care e
amplasat proiectul.
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
10
Capitolul 1
1. InformaŃii privind planul supus aprobării
1.1 Denumirea planului :
Plan Urbanistic Zonal CONSTRUIRE PARC FOTOVOLTAIC “LUMINA
SOLARA “ – CALACEA – Comuna Ortisoara
Teren identificat prin numar cadastral : A34//3/7, A34//3/8/1, A34//3/8/2, A34//3/9,
A34//3/10, A34//3/11, A34//3/12, A34//3/13, A34//3/14, A34//3/15
Titular: .C. KRONOS SOLAR PROJECTS – Lumina Solară S.R.L
Elaboratorul documentatiei PUZ este S.C. A. PLAN S.R.L. Sibiu.
Suprafata studiata prin PUZ: :
Suprafata aferenta parcului fotovoltaic: 56,82 ha.
Incadrarea PUZ in teritoriu:
Amplasamentul ce face obiectul acestei documentatii este delimitat la NE de axul
DJ 692 (DJ 128 si DJ 45), la SE de de axul De 17, la SV de axul De 154 si De
144, iar la NV de axul DJ 693 (162).
Scopul elaborarii PUZ-ului il constituie analiza zonei in care se situeaza
amplasamentul vizat si stabilirea permisivitatilor si restrictiilor de ordin urbanistic
pentru portiunea de teritoriu studiata.
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
11
1. 2 Descrierea PUZ
In conformitate cu tema de proiectare, pentru intreaga suprafata de 763730 m2
se vor avea in vedere urmatoarele zone propuse (unitati teritorialede referinta =
UTR) :
UTR 01 – parc fotovoltaic
UTR 02 – unitati agricole*
UTR 03 – exploatari petroliere*
UTR 04 – ferme agrozootehnice*
UTR 05 – servicii turistice*
*Zonele terenurilor în care prezentul studiu nu impune reglementări, terenurile
fiind în proprietatea altor persoane fizice sau juridice.
Elaborarea acestui PUZ este determinata de intentia de inscriere in tendinta de
implementare a tehnologiilor pentru producerea energiilor nepoluante.
Parcul fotovoltaic are la baza o matrice repetitiva de panouri cu cristale de siliciu
care prin efectul lor fotovoltaic genereaza curent electric.
Amplasarea in teren a panourilor fotovoltaice, respecta anumite reguli pentru a
se obtine un randament maxim. In elaborarea schemei de amplasament se tine
cont de caracteristicile terenului, orientarea geografica a acestuia si alti factori
(drumuri, linii electrice, etc). În mod ideal, panourile ar trebui să fie orientate
sudic, la un unghi de înclinare aproximativ egal cu unghiul de latitudine
Puterea electrica maxima instalata in aceasta investitie va fi de 22,5 MW,
impartita in trei module egale de 7,5 MW fiecare, capacitate acceptata de
sistemul de transport SEN si oferita de amplasamentul geografic al terenului.
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
12
Perioada de realizare a proiectului de parc fotovoltaic este de circa 12 luni pentru
lucrarile de constructii - montaj.
Obiectivele PUZ
Obiectivele principale ale planului urbanistic zonal - „PUZ – Parc fotovoltaic,
extravilan Calacea, nr. cad. A34//3/7, A34//3/8/1, A34//3/8/2, A34//3/9, A34//3/10,
A34//3/11, A34//3/12, A34//3/13, A34//3/14, A34//3/15”, jud. Timis sunt scoaterea
din circuitul agricol si introducerea in intravilan a unui trup alocat parcului de
59,05 ha din suprafata totala a zonei studiate ce face obiectul PUZ -ului de
763,73 ha prin:
- Integrarea zonelor functionale propuse prin PUZ cu functiunile existente pe
terenurile din jur
- valorificarea potentialului natural, economic si uman;
- asigurarea continuităŃii traseelor majore de circulaŃie din imediata vecinătate
si respectarea traseelor electrice din zona;
- propunerea pe o suprafaŃă de 59,05 ha a unui parc fotovoltaic si asigurarea
măsurilor de coexistenta cu celelalte funcŃiuni prevăzute în zonă;
- realizarea lucrărilor tehnico-edilitare necesare creării unei infrastructuri
adecvate funcționării unui parc fotovoltaic;
- asigurarea elementelor de protectia si conservarea mediului
- Îndeplinirea elementelor dezvoltarii durabile
Se creaza astfel premisele unei abordari integrate, prin intermediul careia
obiectivul de conservare a patrimoniului natural nu este in contradictie cu
procesul de dezvoltare, ci devine parte componenta a acesteia.
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
13
1. 3 Localizarea geografică şi administrativă, cu precizarea coordonatelor
Stereo 70
Portiunea de teritoriu studiata este situata in extravilanul comunei Ortisoara,
judetul Timis, spre vest fata de corpul intravilan al satului Calacea, adiacent
limitei teritoriului administrativ comun cu UAT Satchinez.
Zona studiata este localizata in partea de est a extravilanului satului Calacea,
comuna Ortisoara, avand ca principal acces carosabil DP4 spre Satchinez.
Intreaga zona invecinata este dominata de functiunea agricola, cu prezenta
semnificativa, chiar daca rarefiata, a retelei de exploatatie petroliera si cu
prezenta importanta a Bailor Calacea. Zona este deservita pe traseul unor
drumuri de exploatare de retele electrice de medie tensiune.
Coordonatele Stereo 1970 ale amplasamentului pe care se va construe parcul
fotovoltaic sunt:
COORDONATE Nr.Pct
N (x) m E (y) m
1 501002.78 196544.99
2 501034.46 196586.27
3 501027.19 196592.40
4 501019.01 196582.19
5 500987.81 196607.23
6 501006.58 196630.62
7 501037.78 196605.59
8 501029.70 196595.52
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
14
9 501036.90 196589.44
10 501114.19 196690.11
11 501150.70 196737.67
12 501171.70 196760.96
13 501167.32 196764.66
14 501159.18 196754.52
15 501127.98 196779.56
16 501146.76 196802.95
17 501177.96 196777.92
18 501169.82 196767.78
19 501174.39 196763.93
20 501257.60 196856.20
21 501280.40 196881.48
22 501303.30 196909.74
23 501336.01 196950.10
24 501364.27 196984.97
25 501408.66 197039.74
26 501419.47 197053.09
27 501439.71 197078.06
28 501513.78 197169.46
29 501304.96 197234.37
30 501293.09 197196.17
31 501264.44 197205.07
32 501276.31 197243.27
33 501173.41 197275.25
34 501161.19 197168.45
35 501174.09 197166.84
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
15
36 501169.14 197127.15
37 501139.37 197130.86
38 501144.32 197170.55
39 501157.22 197168.94
40 501169.53 197276.46
41 501093.82 197299.99
42 501081.50 197261.94
43 501052.96 197271.18
44 501065.27 197309.23
45 500731.93 197430.34
46 500715.16 197410.04
47 500694.63 197385.20
48 500681.60 197369.43
49 500717.01 197353.88
50 500744.48 197341.82
51 500728.40 197305.20
52 500700.93 197317.26
53 500715.64 197350.76
54 500679.58 197366.99
55 500638.63 197317.44
56 500609.97 197282.76
57 500576.80 197242.62
58 500532.15 197188.60
59 500497.82 197147.05
60 500528.65 197121.57
61 500509.54 197098.44
62 500478.71 197123.92
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
16
63 500468.40 197111.45
64 500575.25 197034.83
65 500584.80 197046.39
66 500615.64 197020.92
67 500596.54 196997.79
68 500569.43 197020.18
69 500560.25 196938.45
70 500541.14 196915.32
71 500510.30 196940.80
72 500529.41 196963.93
73 500556.56 196941.49
74 500565.70 197023.26
75 500572.99 197032.09
76 500466.14 197108.71
77 500380.69 197005.32
78 500363.96 196985.07
79 500360.43 196980.76
80 500395.63 196943.19
81 500404.86 196934.05
82 500468.87 196865.29
83 500475.33 196871.71
84 500503.54 196843.36
85 500494.33 196834.19
86 500542.77 196755.76
87 500536.32 196758.71
88 500491.49 196831.37
89 500482.28 196822.20
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
17
90 500454.06 196850.56
91 500466.79 196863.22
92 500402.75 196932.01
93 500393.52 196941.15
94 500358.55 196978.47
95 500276.13 196877.93
Intregul teren pe care se preconizeaza construirea parcului fotovoltaic este
cuprins in interiorul ariei protejate de interes comunitar ROSCI0115, dar
amplasat la marginea ei, in partea de S-SE, limita ariei fiind reprezentata in
aceasta zona de drumul de exploatare De 4 .
1.4 Modificările fizice ce decurg din plan şi care vor avea loc pe
durata diferitelor etape de implementare a PUZ
In prezent, terenul in discutie este utilizat de proprietar in scop agricol.
Beneficiarul proiectului detine drept de superficie instituit prin contract legal cu
proprietarul pentru toata perioada de exploatare a parcului fotovoltaic..
VegetaŃia identificată pe amplasamentul analizat corespunde terenurilor agricole,
iar zonele limitrofe se caracterizeaza cu o pondere ridicată în specii segetale,
impactul implementării planului şi a proiectului subsecvent va fi nesemnificativ.
Realizarea planului va conduce inevitabil la restrângerea şi la modificarea
structurii covorului vegetal. Dupa terminarea montarii panourilor, terenul va fi
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
18
insamantat cu un amestec de ierburi perene de pajiste, cu inaltime mica pentru a
nu ajunge sa umbreasca panourile.
Terenul fiind liber de constructii nu va necesita lucrari de demontare, defrisare,
etc. Lucrările efectuate pentru amenajarea amplasamentului, fundaŃiilor
transformatoarelor, forarea gropilor pentru stalpii gardului si fixarea ramelor
panourilor:
- realizarea unei etape de organizare de şantier. Pentru organizarea de
santier aferent proiectului (depozit materiale + baraca + WC ecologic +
parc auto necesar aprovizionarii cu materiale) se va rezerva o suprafata
de 300 - 350 mp, din care depozitul de materiale va ocupa aproximativ o
suprafata de 140 mp, iar parcul de masini si utilaje o suprafata de 100
mp. Acestea se vor amplasa pe o platforma realizata din
pietris,.amenajat pe perimetrul construcŃiei,
- transport utilaje şi echipamente ale antreprenorului care să-i permită
satisfacerea obligaŃiilor de execuŃie şi calitate precum şi cele privind
controlul execuŃiei.
- aprovizionare cu materiale, instalaŃii şi dispozitive, necesare execuŃiei în
conformitate cu prevederile din proiect şi normativele în vigoare.
Organizarea de şantier va presupune intervenŃia cu utilaje de construcŃie într-un
număr limitat de locaŃii, astfel încât să se respecte ordinea operaŃiunilor
(delimitare, trasare, excavare, turnare beton, aducerea terenului la cota + 0,00,
amplasarea ramelor si montarea panourilor) şi să se scurteze la minim timpul de
execuŃie.
În cadrul organizării de şantier lucrările identificate se referă la:
- stabilirea baracamentelor;
- modul de desfăşurare a circulaŃiei pe durata de execuŃie a lucrărilor;
- modul de depozitare al materialelor folosite;
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
19
- numărul de utilaje de construcŃie necesar;
- instruirea personalului angrenat în realizarea lucrărilor.
Lucrările de construcŃii/montaj se vor derula după marcarea şi delimitarea pe
teren a amplasamentului destinat realizării proiectului, în conformitate cu etapele
de execuŃie şi cu planurile de situaŃie furnizate de proiectant.
Zonele în care se lucrează vor fi împrejmuite corespunzător pentru a se evita
accesul direct al persoanele străine pe şantier.
Accesul pe teren se face de pe drumul DJ 692 Timisoara-Sinnicolau Mare, pe DJ
693 pentru accesul din Calacea spre Satchinez si pe DP 4 spre terenurile vizate
pentru realizarea parcului fotovoltaic. Drumul privat 4 aflat in administrarea OMV
Petrom SA este utilizat public si asigura accesul si pentru parcul fotovoltaic (faza
de construire, cea de exploatare si cea de postutilizare) .pe care se vor
transporta materialele şi echipamentele necesare desfasurarii investitiilor. Calea
de rulare va fi întreŃinută în permanenŃă.
Ca echipare edilitară nouă pe amplasament se va realiza reŃeaua electrică
subterană LES până în postul de transformare iar de aici transportul energiei
electrice se va realiza print-un LEA până la reteaua de medie tensiune. In
vederea racordarii la reteaua existenta se vor intocmi studii de specialitate.
Implementarea obiectivelor propuse prin plan presupune introducerea de
elemente noi în cadrul peisajului, schimbări în cadrul situatiei terenului, conform
zonificarii functionale si inaltimii maxime admise stabilite prin PUZ.
Modificările fizice ce decurg din plan şi care vor avea loc pe durata etapelor de
realizare a PUZ sunt minime, iar impactul implementării planului şi a proiectului
subsecvent va fi nesemnificativ
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
20
1. 5 Resursele naturale necesare implementării PP
Pentru implementarea proiectului, sunt necesare urmatoarele resurse naturale:
- Sol necesar în faza de amenajare a drumurilor de acces, drumurilor
de exploatare, executare fundaŃii şi constructii
Terenul nu prezinta denivelari semnificative, asa ca nu vor fi necesare cantitati
foarte mari de sol pentru umpluturi si nivelari. In mare parte acesta va fi asigurat
din relocarea pamantului escavat.
Implementarea proiectului pentru care se dezvoltă planul nu necesită preluare de
apă pe durata execuŃiei lucrărilor sau în perioada de operare. De asemenea, nu
va fi necesar consum de gaze naturale sau alti combustibili.
1. 6 Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale
protejate pentru a fi utilizate la implementarea PUZ
Prin dezvoltarea proiectului nu vor fi exploatate resurse naturale
regenerabile/neregenerabile din cadrul ariilor naturale protejate din
interiorul/exteriorul perimetrului investitiei.
Implementarea planului presupune doar schimbarea destinaŃiei terenului prin
scoatere din circuitul agricol şi introducerea în intravilanul localităŃii, Dupa
perioada de functionare optima a panourilor (25 – 30 ani) acestea vor fi
demontate si terenul poate fi folosit pentru orice alta destinatie.
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
21
1. 7 Emisii şi deşeuri generate de plan şi modalitatea de eliminare a
acestora
Analizarea tipurilor si cantitatilor de emisii si deseuri trebuie studiata atat pentru
perioada de implementare a planului cat si dupa construirea obiectivelor din noua
destinatie acordata prin PUZ.
a) Emisii in apa : In perioada de constructie a ansamblului fotovoltaic, potentialele surse de
impurificare a apei se pot referi doar la panza freatica, deoarece in zona descrisa
in plan si nici in imediata apropiere nu se gasesc ape de suprafata.
Impurificarea freaticului poate proveni de la materialele de constructie depozitate
necorespunzator si /sau pierderi de produse petroliere de la utilajele si mijloacele
de transport (rutiere) .
Pentru a se evita aparitia unor poluari accidentale din cauza depozitarii
necorespunzatoare a materialelor de constructie, stocarea acestora se va face
pe cota dominanta a terenului , iar utilajele si mijloacele de transport folosite vor fi
cu inspectia tehnica la zi .Gararea lor temporara se va face pe un teren balastat,
intr-o zona special amenajata unde sa se poata interveni pentru indepartarea
eficienta a oricarei urme de eventuala poluare accidentala. Alimentarea cu
combustibil a utilajelor si mijloacelor de transport se va face doar la statiile
autorizate de distributie a combustibililor.
In perioada de exploatare a celulelor solare, nu se poate produce nici un fel de
impurificare a freaticului, deoarece nu se vor desfasura nici macar activitati de
paza care sa necesite prezenta umana pe perimetru.
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
22
Apele pluviale rezultate de pe amplasamentul studiat nu se pot contamina (cel
mult vor spala praful de pe suprafata panourilor) si vor fi absorbite de terenul liber
sistematizat.
b) Emisii in aer : In perioada de constructie poluarea atmosferei va fi determinata in principal de
manevrarea si transportul materialelor de constructie necesare fixarii panourilor.
Emisiile de praf variaza in mod substantial de la o zi la alta, in functie de
operatiile specifice, conditiile meteorologice dominante, modul de transport al
materialelor. De asemenea se recomanda controlul starii tehnice a utilajelor care
vor fi utilizate si respectarea tehnologiei de constructie care implica preponderant
plasarea prin forare a elementelor de fixare, tehnologie care implica un nivel
redus de poluare atmosferica prin particule antrenate de praf.
În timpul realizării obiectivului şi a intervenŃiilor de întreŃinere din perioada
funcŃionării acestuia pot exista surse temporare generatoare de poluanŃi în
atmosferă, ca urmare a funcŃionării motoarelor cu ardere internă şi a operaŃiunilor
necesare realizării lucrărilor (emisii de praf), însă aceste emisii vor fi în limite
admisibile, fără efecte semnificative asupra biodiversităŃii.
Proiectul în faza de exploatare nu e generator de poluanti atmosferici.
Alte surse de poluare pentru aer în perioada de construcŃie pot fi:
- Zgomotele
- VibraŃiile
Zgomotul în perioada de construcŃie este produs de motoarele diesel care
echipează utilajele şi de maşinile de găurit, compactoarele, etc. folosite in
santier.În general, zgomotul motoarelor va domina zgomotul produs pe
amplasament. Constructorul are obligaŃia de a asigura buna funcŃionare a
echipamentelor, inclusiv în ceea ce priveşte zgomotul.
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
23
Zgomotul în timpul construcŃiei, incluzând pregătirea terenului, fundaŃii, ridicarea
structurilor, etc. este temporar şi deci, impactul asupra potenŃialilor
receptori se aşteaptă să nu fie semnificativ. Zgomotul temporar din timpul
construcŃiei reprezintă un impact inevitabil asupra zonei.
Functionarea unora dintre utilaje va produce pentru perioade scurte de timp si
vibratii care nu se resimt pe distante semnificative. Avand in vedere ca terenul
este inconjurat de alte terenuri arabile sau investitii deja realizate, prezenta si
activitatea antropica este un factor perturbator obisnuit pentru vietuitoarele din
imprejurimi si nu ar trebui sa reprezinte un factor de stress suplimentar, iesit din
comun.
In perioada de exploatare nu se vor genera zgomote si vibratii.
c) Generarea si eliminarea deseurilor
In faza de constructie , se genereaza inerent: o serie de deseuri:
- sol provenit din escavatii
- deseuri de materiale de constructii (sparturi, materiale de constructie
inerte)
- bucati de tevi (din otel, cupru, etc. si material plastic)
Deseurile inerete generate, in functie de categorie, vor putea fii eliminate prin
utilizare ca umplutura, pentru sistematizarea terenului ( cele inerte fara continut
de substante periculoase), la amenajarea drumurilor sau vor fi depozitate in alte
locuri stabilite de Primarie.
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
24
Materialele reciclabile ramase ca deseu se vor colecta si depozita selectat intr-un
perimetru prestabilit si vor fi valorificate prin firme de colectare abilitate.
Deseurile menajere rezultate in urma activitatii constructorilor vor fi colectate in
pubele si predate periodic societatii de salubrizare pentru depozitare controlata.
Societatea desemnata pentru realizarea constructiei si beneficiarul lucrarilor vor fi
raspunzatori pentru managementul deseurilor.
Pentru faza de constructie s-a facut o apreciere a tipurilor si cantitatilor de
deseuri rezultate si prezentam mai jos un exemplu privind evidenta gestiunii
deseurilor in conformitate cu prevederile si codificarile din HG 856/2002.
Denumirea deseului Cantitatea
generata/
luna
Codul conf.
HG 856/2002
Tipul de
colectare
Mod
de
tratare
Scopul
tratarii
Desti-
natie
In perioada constructiei
Sol escavat 300 m3 17 05 04 VN TM V P
Amestecuri mat constr. 100 m3 17 01 07 VN V P
Hartie si
carton
150 kg 15 01 01 CT
Materiale
plastice
300kg 15 01 02 CT
Ambalaje
Amestecate 100 kg 15 01 06 CT
TM
V
Vr
Deseuri metalice 1,5 t 17 04 07 CT TM V Vr
Deseuri municipale
amestecate
210 kg 20 03 01 RP TM E DO
In timpul exploatarii
Nu se genereaza deseuri
Dupa dezafectare
Deseuri electrice si
electronice
Aprox.
15000 t
16 02 14 Va - V Vr
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
25
1. 8 CerinŃele legate de utilizarea terenului, necesare pentru execuŃia
planului
Terenul pe care se va implementa planul are in prezent destinaŃia de teren
agricol arabil aflat in extravilanul localitatii Calacea. Intreaga suptafata a terenului
supus PUZ este de 763,73 ha.
Prin implementarea PUZ se propune schimbarea destinatiei terenului din arabil in
teren pentru constructii si constituirea unui trup intravilan în vederea edificarii
unui parc energetic fotovoltaic.
În acest scop Primaria comunei Ortisoara a emis Certificatul de Urbanism nr. 28
din 10.04.2012, prin care se solicita întocmirea unui PUZ. pentru suprafata de
56,82 ha , marimea terenului ce va fi acoperit de panourile solare.
Bilantul teritorial
Bilantul teritorial pentru zonificarea propusa prezinta comparativ situatia existenta
si situatia dupa realizarea investitiei.
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
26
1. 9 Serviciile suplimentare solicitate de implementarea planului, respectiv
modalitatea în care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta
integritatea ariei naturale de interes comunitar
Suplimentar fata de amplasarea panourilor, este necesara racordarea parcului
energetic solar la linia de medie tensiune (LEA 100 kV) situată în paralel. Linia
electrică se află în proprietatea S.C. Electrica S.A.
Executarea lucrarilor de extindere a retelei electrice in zona studiata se va realiza
cu asistenta tehnica din partea ENEL Timis cu respectarea normelor de protectia
muncii specifice. Distantele minime si masurile de protectie vor fi respectate pe
tot parcursul executiei lucrarilor.
In zonele de protectie ale LEA nu se vor depozita materiale, pamant excavat din
sapaturi, echipamente etc. Solutia tehnica si varianta de alimentare (sectiunile
conductoarelor, punctul de derivare, etc.) se vor stabili in ,,fisa de solutie’’ ce va fi
elaborata de catre furnizorul de energie electrica.
Sistemele de comunicatii se vor dezvolta in primul rand pe structura GSM si
internet. In functie de solutiile propuse de operatorul de transport al energiei se
asigura si retele de fibra optica, pentru telegestiunea parcului fotovoltaic de catre
Dispecerul de transport al energiei electrice.
Prin realizarea acestor utilitati NU se va afecta integritatea ROSCI 0115 Mlastina
Satchinez.
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
27
1. 10 Durata construcŃiei, funcŃionării, dezafectării proiectului şi eşalonarea
perioadei de implementare a planului
- durata constructiei : aproximativ 12 luni de la obtinerea autorizatiei de
constructie ;
- functionare : perioada de 25 ani (max. 30)
- dezafectare : Puterea panourilor solare se reduce în mod continuu cu timpul,
dar producătorii acordă de obicei o garanŃie de 25 de ani pentru puterea
acestora. Dupa max. 30 de ani in care panourile solare genereaza energie
electrica, randamentul parcului scade sub valoarea economica si se trece la
dezafectarea investitiei
Investitia nu se porneste esalonat, ci se monteaza intreg parcul solar cu toate
instalatiile anexe aferente, dupa care se leaga in SEN.
1. 11 ActivităŃi care vor fi generate ca rezultat al implementării planului
În baza PUZ-ului analizat se va urmări parcurgerea procedurii legale de
introducere în intravilan, schimbarea destinaŃiei de folosinŃă a terenurilor prin
scoatere din circuitul agricol, întocmirea documentaŃiilor pe specialităŃi.
La nivel de proiect, interventiile majore vor avea loc cu ocazia executarii
sapaturilor pentru fundatiile panourilor.
Intrucat amplasamentele obiectivelor ce urmeaza a fi realizate in cadrul parcului,
se gasesc la proximitatea drumurilor de acces DJ 692 Timisoara-Sinnicolau Mare
de pe care se intra pe DJ 693 pentru accesul din Calacea spre Satchinez si in
final pe DP 4 spre terenurile vizate, pentru realizarea proiectului nu reclama o
retea noua de drumuri.
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
28
Centrala fotovoltaica este compusa din panouri fotovoltaice din siliciu cristalin,
montate pe sisteme fixe. Varianta cu sisteme fixe implica investitii mai economice
si mai sigure/stabile. Acesta este cel mai robust sistem, neavand parti în miscare.
Intretinerea si reparatiile sunt reduse astfel la minim. Fundatiile pe care se
monteaza suportii vor fi perfect orizontale. In locatia propusa nu sunt situatii de
umbrire. De asemenea, distanta între sirurile de panouri va fi suficienta ca sa
evite umbrirea unor module de catre sirul din fata, pe tot parcursul zilei.
Parcul fotovoltaic va avea o putere totala de 22,5 MW, divizat in trei parcele
independente de panouri de 7,5 MW fiecare. Fiecare dintre cele trei parcele va fi
dotata cate sase invertoare si sase transformatoare. In fiecare parcela se vor
gasi aproximativ 36000 module cu suprafata de 1,652 x 1 m2. Modulele vor fi
plasate in randuri, la un unghi de inclinatie de 25 º. Inaltimea minima de la sol a
panourilor va fi de 0,80 m si inaltimea maxima de 2,30 m. Distanta dintre
randurile de module va fi de 4,20 – 4,80 m.
Transformatoarele de 110/20 kV şi o putere de 40 MVA vor fi instalate împreună
cu staŃia de conectare de 110 kV pentru a livra curentul electric printr-un cablu
subteran în reŃeaua de furnizare de 110 kV aflata la doar 210 m .
Panourile fotovoltaice vor fi protejate cu paratrasnete, conform normelor CEI.
Centrala fotovoltaica trebuie prevazuta cu un sistem de achizitie a datelor,
monitorizare electrica si monitorizare a parametrilor atmosferici, senzori de:
radiatie solara în plan orizontal (de tip piranometru), radiatie solara în planul
modulelor, temperatura, vânt, directie a vântului, temperatura pe spatele
modulelor fotovoltaice
Functionarea parcului nu presupune activitate umana cu urmarire directa la fata
locului. Urmarirea bunei functionarii a parcului se va face prin intermediul
mijloacelor de comunicare electronica si a camerelor video de supraveghere.
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
29
Asigurarea utilitatilor
a) Drumuri.
Situarea parcului fotovolataic in vecinatatea unor drumuri care ajung pana la
terenul studiat (asa cum s-a aratat mai sus), asigura un acces facil la viitorul
amplasament al panourilor fotovoltaice, pentru urmarirea comportarii in timp,
intretinere si posibile interventii necesare.
b) Transport.
Aducerea la fata locului a intregii cantitati de materiale, panouri, profile se
realizeaza rutier si presupune creerea de spatii de depozitare pe terenul viitorului
parc fotovoltaic. Descarcarea din mijloacele auto se realizeaza cu utilaje
specifice sau manual respectandu-se normele de protectie a muncii specifice
activitatilor de descarcare, manipulare si depozitare.
c) Energie electrica.
Parcul fotovoltaic este prevazut cu un racord la reteaua de joasa tensiune,
necesar pentru alimentarea activitatilor de protectie si paza, monitorizare,
intretinere si service a panourilor si a intregului parc fotovoltaic.
In timpul noptii panourile nu produc energie, dar consumatorii de energie
electrica exista in perimetrul parcului fotovoltaic, de aceea se va realiza un racord
electric specific consumatorilor de energie electrica.
d) Comunicatii.
Sistemele de comunicatii se vor dezvolta in primul rand pe structura GSM si
internet. In functie de solutiile propuse de operatorul de transport al energiei se
asigura si retele de fibra optica, pentru telegestiunea parcului fotovoltaic de catre
Dispecerul de transport al energiei electrice.
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
30
1. 12 Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului
Pe amplasament nu se vor desfasura activitati de tip industrial si, implicit
nu exista procese tehnologice care s-ar putea desfasura in zona proiectului.
1. 13 Caracteristicile planurilor sau proiectelor existente, propuse sau
aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu PUZ-ul care este în procedură
de evaluare şi care poate afecta aria naturală protejată de interes comunitar
Avand in vedere natura planului, limitele evaluării in ceea ce priveşte impactul
cumulativ al proiectelor existente, aflate in execuŃie sau propuse a fost stabilita
pentru activitatile aflate in vecinătatea investiŃiei luandu-se in consideratie
dimensiunea economica si spaŃiala a proiectelor.
ActivităŃile principale identificate in zona de amplasament ce generează un
impact cumulativ în special asupra biodiversităŃii locale sunt legate de: lucrarile
agricole mecanizate desfasurate in zona proiectului deoarece toata suprafata
studiata este incadrata in categoria de terenuri agricole arabile
Terenul studiat cat si o parte din vecinatatile lui imediate se afla pe teritoriul sit-
ului Natura 2000 –Mlastina Satchinez. Aproximativ 29,5% din suprafața de
763,62 ha a PUZ se suprapune peste un fragment al sitului protejat de
importanta comunitara ROSCI0115 Mlaștina Satchinez, iar terenul de 59,05 ha
propus pentru construirea parcului fotovoltaic este cuprinsa integral in interiorul
ariei de interes conservative.
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
31
In perimetrul cuprins in plan se desfasurau si anterior proiectului de amplasare a
parcului fotovoltaic activitati antropice, unele chiar cu potential de influentare a
calitatii factorilor de mediu cum ar fi exploatarile petroliere din zona. Aceasta
activitate s-a mai restrans datorita diminuarii stratului de zacamant, dar mai sunt
cateva sonde petroliere isolate in activitate, iar restul in conservare. De
asemenea, chiar langa terenul pe care se vor plasa panourile solare, se gasesc
habe de preparare si conditionare a fluidului de foraj , nemaiutilizate si peste
continutul carora a inceput sa se aclimatizeze vegetatie ruderala.
Nu se poate vorbi de un impact cumulativ cu alte proiecte similare din zonă,
deoarece in toata perioada de exploatare nu se manifestă nici o formă de
disturbare a speciilor de interes conservativ pentru care a fost desemnată aria de
protecŃie.
1. 14 Alte informaŃii solicitate de către autoritatea competentă pentru
protecŃia mediului
Prin decizia de incadrare a planului nr. 105/02.08.2012, Agentia Regionala de
Protectia Mediului a solicitat beneficiarului completarea documentatiei depuse
pentru obtinerea avizului de mediu, cu un studiu de evaluare adecvata care sa
estimeze impactului potential al planului asupra ariei protejate ROSPA 0115
Mlastina Satchinez si ROSCI 0109 si o evaluare de mediu finalizat printr-un
raport de mediu pentru PUZ – Construire parc fotovoltaic “LUMINA SOLARA
Calacea”
De asemenea, a fost solicitat si s-a obtinut avizul custodelui sitului, Muzeul
Banatului – Timisoara.
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
32
Capitolul II
2.1 InformaŃii privind aria naturală protejată de interes comunitar afectată
de implementarea planului
Biodiversitatea reprezinta heterogenitatea în lumea vie; la nivelul tuturor surselor
sale, al ecosistemelor terestre acvatice; aceasta include diversitatea în cadrul
speciilor, între specii si a ecosistemelor. Biodiversitatea cuprinde diversitatea
ecosistemului si diversitatea genetica a unei specii din acest ecosistem. De
asemenea, termenul biodiversitate descrie întreaga gama a variabilitatii
organismelor vii în cadrul unui complex ecologic.
Biodiversitatea este constituită din sistemele ecologice care funcŃionează în
regim natural şi seminatural şi din sistemele antropizate prin transformarea şi
amplificarea primelor categorii.
Terenul din interiorul PUZ – Parc fotovoltaic, extravilan Calacea, pe care se vor fi
amplasa panourile solare se gaseste in interiorul sitului Natura 2000, dar intr-un
sistem apriori antropic unde pana in prezent s-au desfasurat lucrari agricole,
exploatare de zacamant petrolier cu activitatile conexe.
RezervaŃia naturală Mlaştinile Satchinez se află la circa 25 km NV de
Timişoara. Din punct de vedere geomorfologic se află la contactul a trei câmpii cu
caractere morfologice diferite: Câmpia Timişului, Câmpia Vingăi, Câmpia
Jimboliei. Mlaştinile de la Satchinez, împreună cu complexul lacustru, sunt
considerate un rest al fostelor mlaştini, inundate periodic, ce ocupau în trecut cea
mai mare parte a Câmpiei Banatului. Se caracterizează prin existenŃa unor
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
33
mlaştini permanente, bălŃi temporare ce alternează cu suprafeŃe ocupate de stuf,
bălŃi permanente, fâneŃe şi pâlcuri de sălcii şi răchite. Zona de tampon este
importantă atât pentru protecŃia rezervaŃiei cât şi prin faptul că reprezintă locul de
hrănire pentru numeroase păsări.
În ceea ce priveşte calitate şi importanŃă RezervaŃiei Mlaştinile Satchinez: aici au
fost observate peste 100 specii de păsări majoritatea protejate pe plan european,
din care 42 specii păsări cuibăritoare, 93 de specii de plante acvatice şi palustre,
10 asociaŃii vegetale, 875 de specii de insecte.
Situl protejat Mlaştina Satchinez ROSCI 0115 face parte integrantă din
RezervaŃia naturală Mlaştinile Satchinez, alăruri de ROSPA0079 Mlaştina
Satchinez. Cele două structuri de conservare durabilă au fost create cu scopul de
a proteja şi conserva habitatele şi speciile din rezervaŃia propriu-zisă precum şi
pentru habitatele adiacence rezervaŃiei, care formeză refugii, în mod deosebit
pentru specii de faună din zonă şi in acelasi timp completeaza organic rezervaŃia
cu zone tampon, zone care au faciesuri similare sau asemănătoare cu habitatele
din Valea Ierului. RezervaŃia este proprietatea Primăriei comunei Satchinez, iar
din decembrie 2005 este atribuit cu titlul de custodie SecŃiei de ŞtiinŃele Naturii
din cadrul Muzeului Banatului Timişoara.
Situl de importanŃă comunitară ROSCI0115 – Mlastina Satchinez a fost instituit
prin Ordinul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1964/2007 (modificat
prin Ordinul Ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 2387/2011 ) privind instituirea
regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanŃă comunitară. Custodia
este deŃinută de Muzeul Banatului Timişoara.
Suprafata sit-ului se gaseste in proportie de 86 % pe teritoriul administrativ al
judetului Timis, restul de 14 % in judetul Arad.
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
34
2.2 Date privind aria naturală protejată de interes comunitar ROSCI0115 –
Mlastina Satdhinez: suprafaŃa, tipuri de ecosisteme, tipuri de habitate şi
speciile care pot fi afectate prin implementarea planului
Situl de importanŃă comunitară ROSCI0115 –Mlastina Satchinez se intinde pe o
suprafata totala de 2315 ha. PUZ –ul studiat in suprafata de 59,05 ha reprezinta
procentual 2,55 % din suprafata sit-ului de interes comunitar. Coordonatele
geografice ale: sitului sunt: latitudine N 45º 58' 26'', longitudine E 21º 5' 7''.
Structura peisajului este mozaicată, constând din alternanŃa ariilor semi-naturale
cu terenuri arabile, pasuni, o padure plantata de plopi, iar spre localitatea
Barateaz importante zone umede, cu specii adaptate fiecarui tip de habitat.
Tipurile şi ponderile claselor de habitate, conform formularului standard al SCI,
sunt urmatoarele: 27 % culturi (teren arabil), 42 % păşuni si 31 % mlastini,
turbarii. Se poate observa că pe lângă zonele mlăştinoase, habitatele acvatice
umede şi semiumede o proporŃie însemnată ocupă în structura reŃelei Natura
2000 culturile agricole, în special în zone tampon. Aceste suprafeŃe de teren au
fost acceptate datorită faptului, că în perioade secetoase pot asigura sursa
trofică, prin insecte şi rozătoare, pentru o serie de specii de păsări, inclusic păsări
acvatice de talie mare.
Aria reflectă efectele impactului antropic îndelungat, manifestat în special in
deceniile 7 – 9 ale secolului 20, cand lupta pentru recastigarea pentru agricultura
intensiva a unor terenuri a dus la lucrari de desecare.
Există insa încă si unele zone umede care şi-au păstrat aspectul şi comunităŃile
remanente, fragmente ale structurilor originare. Numerose populaŃii sunt inca
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
35
remanente în aceste arii relativ izolate. Deşi de dimensiuni mici, acestea sunt
surse potenŃiale de regenerare şi martori ai diversităŃii specifice de odinioară,
reprezentative pentru flora, fauna şi peisajul banatean predominant de campie.
VulnerabilităŃile identificate vizează lucrarile hidrotehnice care conduc la
degradări şi pierderi de habitate acvatice naturale. desecări (conduc la
restrîngerea, degradarea şi chiar pierderea zonelor umede), poluare, exploatări
forestiere neajustate la un management conservativ al unor specii de interes
comunitar, agricultură intesivă, activitate antropica insotita de zgomot, poluare cu
substante chimice, incendierea stufului, braconaj etc.
In anexa este prezentat formularul standard al sitului de importanŃă comunitară
ROSCI0115 –Mlastina Satchinez in care se poate vedea lista speciilor pentru
care a fost desemnat, evaluarea efectivelor populaŃionale la nivelul sitului Natura
2000 si relevanta sitului pentru fiecare specie.
2. 3 Date despre prezenŃa, localizarea, populaŃia şi ecologia speciilor şi/sau
habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaŃa şi în imediata
vecinătate a planului, menŃionate în formularul standard al ariei naturale
protejate de interes comunitar
Pentru evaluarea adecvată a impactului potenŃial produs de implementarea unui
plan sau proiect asupra speciilor pentru care a fost un sit Natura 2000,
observaŃiile înregistrate în teren trebuie corelate cu aspecte relevante privind
ecologia speciilor, arealul de distribuŃie, efectivele populaŃionale la nivel
european şi naŃional precum şi relevanŃa sitului pentru conservarea acestor
specii. Toate aceste informaŃii, corelate şi cu aspecte tehnice relevante prinind
planul sau proiectul analizat, precum şi cu date legate de impactul cumulat,
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
36
conduc în final la o evaluare corespunzătoare a efectului implementării
planului/proiectului asupra fiecărei specii de interes conservativ în parte.
Zona propusă investiŃiei PUZ-lui, în totalitatea ei, se incadrează în agrocenoze.
Hotarele parcelei: spre est drumul judeŃean Timişoara-Periam, porŃiunea
Calacea Băi-Bărăteaz, la nord este flancat de drumul DJ 696, începând din
Bărăteaz spre Satchinez, la sud este mărginit de Pârâul Slatina, în aval de Băile
Calacea iar la la vest de o linie convenŃională între parcelele agricole. În acest
perimetru parcul fotovoltaic propus ocupă o suprafaŃă modestă, fiind limitat la
nord de un drum de pământ, la sud de drumul petrolier, Calacea Băi spre
Satchinez, respectiv StaŃia de degazolinizare. Hotarele estice şi vestice ale
terenului sunt linii convenŃionale între parcelele agricole.
Obiectivele de conservare a unei arii naturale protejate de interes comunitar au
în vedere menŃinerea şi restaurarea statutului favorabil de conservare a speciilor
şi habitatelor de interes comunitar. Stabilirea obiectivelor de conservare se
realizează Ńinându-se cont de caracteristicile fiecărei arii naturale protejate de
interes comunitar (reprezentativitate, suprafaŃa relativă, populaŃia, statutul de
conservare etc.), prin planurile de management al ariilor naturale protejate de
interes comunitar
Zona viitorului parc electrovoltaic cuprinde, în totalitatea ei, terenuri agricole,
lucrate în fiecare an, agrocenoze cultivate de peste 100 de ani, actualmente
intensiv chimizate. În asemenea condiŃii pe suprafaŃa ei nu se găseşte nici o
specie de plantă în stare sălbatică, şi, după ce aratul şi chimizarea vor fi sistate,
în urma construirii parcului fotovoltaic, nu se întrevede posibilitatea refacerii
habitatelor ancestrale, prin reconstrucŃie ecologică naturală. Această afirmaŃie se
bazează pe faptul că între timp condiŃiile de perpetuare a speciilor floristice şi
implicit a vegetaŃiei nu mai sunt aceleaşi cu perioada dinaintea introducerii
agriculturii, compoziŃia solului este alta si aceste conditii nu pot fi asigurate nici
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
37
măcar la standarde minime (prin migrare de exemplu) deoarece întreagă zonă
învecinată a fost transformată radical de o perioadă foarte lungă.
Din motivele aratate, în toata această zonă, destinata de foarte multa vreme
agriculturii, nu se mai întâlneşte habitatul prioritar, pajişti şi mlaştini sărăturate
panonice şi ponto-sarmatice cod 1530 *, menŃionată în fişa standard a sitului
ROSCI 0115 Mlaştinile Satchinez. Acest tip de habitat se mai întâlneste numai în
Valea Ierului, vale ce se întinde după localitatea Bărăteaz, la cca. 5 - 7 km de
locul investiŃiei.
RezervaŃia naturală „Mlaştinile Satchinez” este cunoscută ca un loc consacrat
pentru cuibăritul şi migraŃia păsărilor acvatice (vezi siturile ROSPA). Totuşi s-a
simŃit nevoia, ca în siturile ROSCI, să se conserve, alături de specii comunitare
frecvente, şi o serie de alte specii valorosoase pe plan european. Astfel au fost
menŃionate următoarele specii:
Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE a ) Spermophilus citellus, popândău
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
38
Cunoscut si sub denumirile de suita sau tastar, popandaul este o specie
apartinad familiei veveritelor - Sciuridae si singurul reprezentant european al
genului Spermophilus. La fel ca toate veveritele, acest animal face parte din
ordinul rozatoarelor. Numele de popandau sau poponete i se trage de la pozitia
pe care o adopta deseori: spijinirea pe membrele posterioare si pe coada, in
pozitie verticala.
Popandaul are corpul suplu si alungit, fara a depasi 22 cm., capul usor tesit in
regiunea frontala, botul scurt si obtuz, pavilioanele urechilor mici si rotunjite, ca
niste cute tegumentare acoperite de peri scurti. Coada are 5,5-7,5 cm lungime si
este bine imbracata in blana. Greutatea corpului este cuprinsa intre 230 si 340 g.
Membrele sunt scurte, cele anterioare avand cate 4 degete, iar cele posterioare
cate 5, prevazute cu gheare lungi, puternice, mai mult sau mai putin ascutite,
adaptate pentru sapat. Blana are peri scurti si aspri; culoarea de fond pe fata
superioara a corpului este canusie-galbuie-bruna, cu reflexe negre si ruginii,
insulare, inchise la culoare, cu aspect de pete fine. Pe partile laterale ale corpului
blana prezinta nuante sulfurii. Pe cap culoarea este uniforma si fara pete, iar in
jurul ochilor se contureaza un inel galben deschis; barbia si gatul sunt albe,
pieptul, abdomenul si fata interna a membrelor sunt galben sulfuriu. Coada este
mai deschisa pe partea ventrala si prezinta peri mai intunecati la culoare pe
partea terminala. Ochii popandaului sunt mari, proeminenti si, in comparatie cu
marimea capului, sunt mult distantati intre ei. Aceasta pozitie a ochilor reprezinta
rezultatul unei adaptari la mediu, permitind animalului sa observe intinderile din
jur, fara a scoate complet capul din galerii. Buza superioara este crestata adanc.
La baza cozii are 3 papile perianale, care secreta un lichid mirositor, cu rol in
gasirea partenerilor de imperechere si in delimitarea teritoriului.
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
39
Populeaza zona de stepa, neimpadurita, fiind prezent in biotopuri foarte diferite:
izlazuri, pajisti, terenuri cultivate sau inierbate, gradini, livezi, rape, diguri etc. In
tara noastra, popandaul are o raspandire discontinua, lipsind total din podisul
Transilvaniei. Spre deosebire de alte zone ale arealului, in Romania nu a fost
intalnit la altitudini mari, urcand numai pana la 450 m. (dealul Pietricica din Piatra
Neamt). Il gasim in afara arcului carpatic, pana la granitele tarii, in Moldova,
Muntenia, Oltenia, Crisana, Maramures, densitatea populatiei putand atinge 13-
17 indivizi/ha in Baragan si Dobrogea.
Traieste in colonii, insa fiecare individ are o galerie proprie. Desi este un animal
sociabil, cea mai mare parte a timpului o petrece in galeriile sale, destul de
complicate, unele fiind folosite permanent, altele ocazional. Galeriile ocazionale
sunt folosite pe timp rece si umed si sunt construite fie la suprafata, fie la o
adancime maxima de 120 cm., fiind prevazute cu 1-2 cuiburi. Galeriile
permanente, utilizate pentru hibernare, au o structura mai complicata si ating o
adancime de peste 2 m. Cuibul este amplasat in profunzime si adapostit intr-o
camera ale carei dimensiuni sunt variabile. Acesta este confectionat din resturi
vegetale, frunze uscate de graminee, tulpini, fire de lana, bucati de hartie sau de
panza si alte materiale. Cuibul le serveste atat pentru hibernare, cat si pentru
cresterea puilor. Arhitectonica galeriei variaza in functie de sol, conditiile
climaterice sau caracteristicile indivizilor (varsta, de ex.).
Perioada de hibernare este determinata de conditiile de temperatura. In
general, incepe in luna septembrie si dureaza pana in luna martie; in mod
exceptional, cand apar conditii climatice nefavorabile, cu temperaturi scazute sub
15º C, intrarea in hibernare poate avea loc chiar in luna august. Popandaii
hiberneaza fie in grupuri mici de 2 pana la 5 indivizi, de regula mama si pui, fie
solitari. Indivizii tineri intra ultimii in aceasta stare. Nu isi fac provizii, starea de
hibernare fiind profunda si continua. Trezirea si iesirea la suprafata se face
esalonat: intai masculii adulti, apoi femelele si, in ultima etapa, indivizii tineri.
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
40
Hrana poate fi atat vegetala, cat si animala. Popandaul este un animal diurn,
hemofil si isi desfasoara activitatea de cautare a hranei in prima parte a zilei si
dupa-amiaza, inainte de asfintitul soarelui. Consuma, in general, partile verzi ale
plantelor, radacini si seminte, dar si insecte, miriapode, melci, rame sau
vertebrate mici.
Perioada de reproducere incepe la cateva zile de la iesirea din hibernare. In
aceasta perioada masculii au un comportament agresiv unii fata de altii.
Femelele nasc 2 pana la 9 pui (cel mai frecvent 4 sau 5), dupa o perioada de
gestatie de 25-28 de zile. Alaptatul dureaza 6 saptamani, iar puii ating
maturitatea sexuala la un an de la nastere, dupa perioada de hibernare.
Popandaul este considerat a fi un animal daunator atat pentru culturi, cat si
pentru siguranta solului. Acest rozator depreciaza pajistile si faneturile prin
reteaua lor de galerii si contribuie la erodarea solurilor si la slabirea digurilor. Mai
mult decat atat, animalul este un rezervor de germeni patogeni si paraziti. Blana
lor, comercializata cu success in unele tari, este slab valorificata la noi
Cod Specie 1335 Spermophilus citellus (popândăul), a fost apreciat in formularul
standard la 25-30 perechi in sit.
Este specific în zona Zootehniei (ferma zootehnica dezafectata) şi spaŃiul înierbat
până la Canalul deversor al Acumulării Satchinez. În zona şi perimetrul
RezervaŃiei Mlaştinile Satchinez se constată că populaŃia este în scădere,
datorită faptului că s-a redus drastic păşunatul în zona de rezidenŃă a acestei
specii. Astfel ierburile perene au fost invadate de buruieni ruderale ceea ce nu
mai asigură o vizibilitate şi o orientare specifică potrivită acestui rozător.
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
41
În zona viitorului parc electrovoltaic, ca şi în agrocenoze în general, unde
prin arat sezonier sunt distruse posibilităŃile construirii unor galerii subterane
caracteristice popândăilor, acestă specie nu a fost niciodată semnalată. Nu s-a
întâlnit nici în zonele învecinate, locaŃia specifică fiind la cca.10 km faŃă de zona
investiŃională. Salvarea speciei pentru fauna locală va depinde de punerea în
practică a celor prevăzute în planul de management a rezervaŃiei
Prin construirea parcului fotovoltaic nu se va genera nici un fel de impact, nici
direct şi nici indirect asupra populaŃiilor acestei specii.
.
b) Lutra lutra, vidra
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
42
Vidra are corpul de talie medie (8 -11 kg, chiar 15 kg), lung si mladios, iar
picioare scurte si prevazute cu 5 degete unite partial printr-omembrana
interdigitala. Coada este relativ lunga si groasa la baza, fiindfolosita drept carma.
Urechile si ochii sunt mici si botul turtit. Prin conformatie este adaptata perfect
mediului acvatic in care vietuieste. Culoarea este bruna, usor mai deschisa pe
abdomen, cu o pata mica albicioasa sub gat.Dimorfismul sexual nu este evident.
Longevitate: Traieste 14-16 ani. Traieste solitar. Dupa nastere, doar femela
ramane peste jumatate de an cu puii ei.
Sunete: Vidra comunica cu semenii printr-un fluierat caracteristic. Atacata de
caini scoate un glas strident, amestecat cu un marait. Puii au un glas asemanator
cu behaitul unui ied domestic.
Simturi: Auzul si vederea sunt bune. Mirosul este considerat mediu. Cu toate
acestea simte usor prezenta capcanei din fier camuflata bine sub nivelul apei.
Urme: Sunt caracteristice datorita pernitelor eliptice, cu al cincilea deget imprimat
lateral, calcaiului inconfundabil si membranei interdigitale partial vizibile. Urma-
partie lasata de vidra care se deplaseaza normal prezinta urme-perechi (de
obicei cu amprenta din stanga in fata), iar a celei ce se deplaseaza in goana
(galop) prezinta cele 4 urme dispuse oblic pe aceeasi linie.
Habitat: Traieste din zona de munte pana in Delta Dunarii. Existenta ei este
legata nemijlocit de ape curate cu peste. Prefera raurile si paraiele cu maluri
impadurite si abrupte. Spatiul necesar vietuirii este relativ extins, intrucat zilnic
are nevoie de peste. Traieste in galerii sapate in mal, de regula cu o iesire sub
apa, sau in cotloane amenajate sub radacinile salciilor. Nu este foarte atasata de
locul de trai si nu se indeparteaza mult de apa.
Hrana: Pestii constituie hrana de baza. Consuma, de asemenea, raci, sobolani
de apa, bizami si broaste. Rapeste pui si pasari de apa, consumand si oua din
cuiburi. Pentru a consuma hrana scoate capul deasupra apei, iar cand mananca
pesti si pasari mai mari iese pe mal.
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
43
Dusmani: Nu are dusmani periculosi, in afara de om. Doar accidental poate fi
prinsa de caini, de care se apara insa cu ferocitate.
Reproducere: Nu are o epoca de imperechere foarte bine determinata. Perioada
principala o constituie lunile februarie-martie, apoi luna iulie. Femela fata si a
doua oara, probabil in cazurile cand isi pierde prima progenitura. Durata gestatiei
este de 9 saptamani (60-63 de zile), dupa care femela naste 2-4 pui, care raman
orbi doar 9-10 zile. Puii sunt alaptati 8 saptamani, ramanand cu mama lor pana la
o noua imperechere, adica 8-10 luni. Devin maturi sexual la 2-3 ani.
Obiceiuri: Vidra este un animal cu activitate nocturna si aurorala. Cand ii
lipseste hrana se deplaseaza mult, departandu-se de apa, putand trece la munte
peste cumpana apelor, dintr-un bazin hidrografic in altul. Puii pot fi usor dresati
de om.
Vanare: Din cauza diminuarii efectivelor de vidra in Europa, aceasta a fost strict
protejata prin conventii internationale. Efectivele ei s-au refacut in ultima vreme,
indeosebi in Romania unde au crescut surprinzator ca urmare a scaderii poluarii
si cresterii populatiilor de peste din raurile interioare. In aceste conditii,
autoritatea publica centrala care raspunde de protectia mediului poate autoriza
vanarea ei in cote rezonabile, mai ales acolo unde efectivele sunt mari si unde
vidra produce prejudicii in bazinele piscicole in care se practica acvacultura.
Perioada optima de vanare este considerata a fi 1 octombrie-31 martie, cu toate
ca blana vidrei este valoroasa tot timpul anului. Blana vidrei este considerata una
dintre cele mai valoroase blanuri de vanat.
Cod Specie 1355 Lutra lutra (vidra) - se apreciază in formularul standard al
sitului ca existand pentru întreaga zonă a ROSCI0115 doar 1-2 perechi. Vidra
este caracteristică zonelor umede permanente, baza trofică fiind în principal
peştii. Paleta trofică mai cuprinde, în diferite situaŃii de criză de hrană, batracienii
de apă, reptilele de apă şi în mod excepŃional, alte mamifere de talie mică din
mediul acvatic.
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
44
Valea Ierului, şi implicit zona RezervaŃiei Mlaştinile Satchinez s-a mândrit cândva
de existenŃa în număr mare a vidrelor, dar atunci şi apele erau mai mari, băltirile
şi incintele mlăştinoase au fost umplute la refuz de viiturile de primăvară. Astăzi
însă, datorită gradului crescut de ariditate în zonă şi lipsa acută regională de apă,
populaŃia de vidre este în declin. După părerea noastră numărul de 1-2 perechi
este ireală, mai ales ştiind faptul că vânătoarea intensivă în zonele perimetrale
rezervaŃiei nu ar garanta liniştea şi stabilitatea formării şi menŃinerii perechilor.
Mai degrabă apreciem, că vidra a devenit o specie accidentală în zonele umede
şi incintele mlăştinoase din Valea Ierului.
În zona viitorului parc fotovoltaic, nu există nici o urmă din habitatul umed,
semiumed şi mlăştinos de altădată, astfel că speciile acvatice lipsesc cu
desăvârşire. Vidra nu va putea apărea aici nici măcar accidental, deoarece
habitatul ei preferat lipseşte iar baza trofică este inexistentă. DistanŃa de 5-6 km
de Pârâul Ier, singura apă care ar putea asigura existenŃa temporară a vidrelor,
întăreşte afirmaŃia noastră.
Prin construirea parcului fotovoltaic nu se va genera nici un fel de impact,
nici direct şi nici indirect, asupra vidrelor.
Salvarea speciei pentru fauna locală va depinde de punerea în practică a
celor prevăzute în planul de management a rezervaŃiei.
Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
a) Bombina bombina Denumirea populara este izvoraşul (buhaiul) de baltă cu
burtă roşie din familia Discoglossidee.
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
45
Corpul este îndesat, turtit, de dimensiuni mici, lungimea 4 - 5 cm. Capul este
relativ mic, având lungimea egală cu lăŃimea, cu botul rotunjit. Ochii sunt foarte
proeminenŃi, având pupila triunghiulară. Dorsal tegumentul este foarte veruculos,
acoperit cu numeroşi negi, rotunzi sau ovali, având un punct negru central. Cuta
gulară este distinctă. Masculul are doi saci vocali interni, care nu se deschid în
gură; când sunt umflaŃi, guşa devine globulară şi mai mare decât capul.
CalozităŃile nupŃiale sunt prezente la mascul pe partea internă a antebraŃului,
inclusiv pe tuberculul metacarpian intern. Dorsal este colorat cenuşiu-deschis,
măsliniu, mai rar gri-închis. O parte din negii glandulari sunt grupaŃi, coloraŃi în
negru, conferind un model caracteristic. Uneori pot fi parŃial sau chiar total
coloraŃi în verde. Procentul indivizilor cu verde este sub 10%. Caracteristic pentru
această specie este abdomenul viu colorat. Desenul ventral, marmorat, prezintă
pete portocalii până spre roşu, pe un fond negru. Sunt de asemenea prezente
puncte albe mici, relativ uniform distribuite. Culoarea neagră este predominantă.
Coloritul ventral este de avertizare, specia fiind deosebit de toxic .Vârfurile
degetelor negre. La eclozare larva are 5-6 mm. Mormolocul cu membre
posterioare prezente are 2-4 cm. Spiraculum este situat pe linia mediană, spre
spatele corpului. Anusul este tot median, cu diametrul mai mare decât spiraculul.
Coada mai lungă decât înaltă, având cam de 1,5 ori lungimea corpului. Ochii
situaŃi dorsal. Gura triunghiulară cu un cioc cornos alb, tivit cu negru.
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
46
.
Este o specie diurnă, predominant acvatică. Intră în apă primăvara devreme,
în martie şi se retrage pentru hibernare în octombrie. Iernează pe uscat în
ascunzişuri.
Reproducerea prin aprile-mai; în condiŃii favorabile de mediu se poate repeta
în august. În timpul reproducerii, masculii orăcăie, în special seara şi noaptea, în
cor, într-un tempo caracteristic ("unk-unk" sau "un-un" repetat cam o dată la 1-4
secunde); femelele răspund prin sunete uşoare, slabe. Amplexul este lombar.
Ouăle (între 10-100 la o pontă) sunt depuse izolat sau în grămezi mici, fixate de
obicei pe plante. Oul are 2 mm diametru, iar capsula 7-8 mm şi este brun închis
la un pol şi alb-gălbui la celălalt. După 8 - 9 zile apar mormolocii, care prin
septembrie - octombrie devin broscuŃe cu picioare dezvoltate, pierd coada şi
branhiile; după 1-3 ani devin maturi sexual. O femelă poate depune mai multe
ponte pe an. Înoată cu uşurinŃă. Pe sol înaintează prin sărituri mici. Se hrăneşte
cu insecte, melci mici şi viermi. Datorită glandelor veninoase din piele, are puŃini
duşmani. Dacă este surprins pe uscat, se întoarce cu abdomenul în sus, o face
pe mortul. Deşi este foarte uşor de crescut în captivitate, nu se reproduce
niciodată fără stimulare hormonală. Specia este vulnerabilă în special datorită
dispariŃiei a numeroase habitate prielnice. NepretenŃioasă, trăieşte în orice ochi
de apă, permanent sau tempor, în bălŃi de la şes şi câmpie, urcând şi în regiunea
dealurilor, la altitudini între 0-400. În lacurile din lunca şi Delta Dunării, pe maluri,
în zonele cu vegetaŃie, deşi cel mai frecvent ocupă bălŃile temporare inundate.
Răspândită în estul Europei, din Danemarca şi sudul Suediei în vest, Cehia,
fosta Iugoslavie şi Dunărea în sud, în Rusia până aproape de Urali. Lipseşte în
peninsula Crimeea. În România este prezentă pretutindeni în zonele de şes:
Câmpia Română, Bărăganul, Dobrogea inclusiv delta, Crişana, Podişul
Transilvaniei şi Podişul Moldovei.
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
47
Cod Specie 1188 Bombina bombina, izvoraş sau broască de lac cu burtă roşie,
apare în zona rezervaŃiei cu o populaŃie fluctuantă, în funcŃie de anii secetoşi şi
cei ploioşi. Întregul ciclu al acestui batracian, Clasa Amphibia, este legat de apă.
În spaŃiul destinat investiŃiilor, din lipsa habitatuloi umed, semiumed şi mlăştinos,
acestă specie este inexistentă. Traversarea zonei în mod accidental este, de
asemenea, imposibilă, fiind ştiut faptul că izvoraşul nu face deplasări în spaŃii
uscate, fiind legat de băltirile permanente.
Prin construirea parcului fotovoltaic nu se va genera nici un fel de impact, nici
direct şi nici indirect asupra acestei specii.
Salvarea speciei pentru fauna locală va depinde de punerea în practică a celor
prevăzute în planul de management a rezervaŃiei.
b) Emys orbicularis, broasca Ńestoasă de apa
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
48
Broasca testoasa europeana este de talie mica spre mijlocie, prezentand
varietati cuprinse intre 15-25 cm. Formatul corporal este diferit in functie de
categoria de varsta, evoluand de la o forma relativ rotunda la tineret, la o forma
ovala la materialul adult.
Membrele testoasei de apa sunt foarte puternice, in forma de coloana, cu labe
puternice si palmate, prevazute cu gheare lungi si puternice, in numar de 5 la
membrele anterioare si 4 la cele posterioare. Ca particularitate putem mentiona
ca ghearele sunt unite printr-o membrana interdigitala, care le permite
deplasarea usoara in apa.
Corpul este bine inchis intr-o carapace dura, osificata, acoperita cu placi de
natura cornoasa. Placa anala a carapacei este intreaga, nedevizibila, coada
scurta, fara terminatie cornoasa. De ambeleparti ale cozii, pe partea interna a
coapselor, sunt prezenti cate un tubercul conic cornos. Culoarea este foarte
variabila, cu tesutul de nuanta ce se extinde de la brun pana la negru, pe
suprafata careia se gasesc raspandite mici pete sau linii de culoare galbena. Pe
regiunea capului, a gatului si a membrelor se gasesc de asemenea pete de
culoare galbena. Broasca testoasa de apa este raspandita pe un areal mare, ce
cuprinde Europa, Asia Occidentala si Africa de Nord-Vest. In Romania, ea a fost
raspandita pe aproape tot cuprinsul tarii, dar in efective relativ reduse, iar astazi
este tot mai putin intalnita. Locurile preferate ale acestei broaste testoasesunt
malurile lacurilor cu vegetatie acvatica bogata, precum si zonele mlastinoase,
greu de strabatut de alte animale.Ii place foarte mult sa stea pe marginea apei,
dar la cea mai mica alarma se arunca in apa si dispare in masa ei. Este o specie
foarte agila, deplasandu-se usor in apa, unde de altfel in mod obisnuit se si
hraneste. Carnivor ferce, isi asteapta prada plutind printre vegetatia acvatica.
Prada care se apropie este prinsa prin destinderea fulgeratoare a gatului si
omorata rapid prin miscarile repetate ale mexilarelor.
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
49
Hrana acestor broaste o constituie: crustaceele, nevertebratele terestre,
rozatoarele, chiar pasarile tinere, pesti, insecte, viermi si foarte rar, unele
componente vegetale.
Inmultire Aceasta specie ierneaza pe fundul apelor, o data cu sfarsitul toamnei
si pana la inceputul lunii aprilie. La finele lunii mai sau inceputul lunii iunie, femela
depune 3-16 oua de marimea oului de porumbel, in regiunile inundabile ale Deltei
Dunarii, se urca uneori in salcii si depune ouale in pamantul afanat din scorburi,
dar obisnuit pe mal, nu departe de luciul apei.
In mod obisnuit, toamna sau chiar primavara urmatoare, puii ies din oua,
spargand coaja cu ajutorul unui dinte de eclozare de natura cornoasa, situat pe
maxilarul superior. In captivitate, aceste testoase nu intra in hibernare in conditiile
in care se tin la o temperatura ridicata (cea a camerei), dar in acest caz necesita
o ingrijire atenta din partea noastra.
Broasca testoasa de apa europeana este in prezent amenintata cu disparitia,
datorita reduceii conditiilor naturale, a poluarii, a amenajarilor hidrologice si chiar
a cruzimii unor oameni, fiind ocrotita de lege in toate tarile unde este prezenta.
Cod Specie 1220 Emys orbicularis, broasca Ńestoasă de apă, Clasa Reptilia –
Formularul acpreciaza ca in sit exista aproximativ 50-80 perechi. După părerea
noastră, în incintele mlăştinoase şi umede permanente, numărul perechilor ar
putea fi cca.250-300.
Este un element faunistic valoros, care a dispărut din zonele umede care au fost
asanate şi transformate în lacuri de acumulare. ViaŃa ei este legată de existenŃa
vegetaŃiei de apă, în special al stufului şi şovarului, deoarece hibernează la baza
aceastora în nămol, şi tot de aici colectează larvele insectelor acvatice şi
peştişorii mici, hrana ei de bază.
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
50
În spaŃiul destinat investiŃiilor, din lipsa habitatului umed, semiumed şi
mlăştinos, acestă specie este inexistentă. Traversarea zonei în mod accidental
este, deasemenea imposibilă, fiind ştiut faptul că broasca Ńestăoasă de apă nu
face deplasări în spaŃii uscate, fiind legata de băltirile permanente. Cel mai
apropiat habitat unde se poate întâlni această speciei se află la o distanŃă de cca.
5-6 km.
Prin construirea parcului fotovoltaic nu se va genera nici un fel de impact, nici
direct şi nici indirect asupra broaştelor Ńestoase de apă.
c) Triturus dobrogicus, triton dobrogean
Specie foarte rară la nivelul întregii Ńări, apare şi în zona câmpiei de Vest.
Habitat Trăieşte în apropierea apelor, printre vegetaŃia deasă de la mal, întră în
apă doar primăvara, pentru a se reproduce. Corpul este alungit, foarte frumos
colorat. Pe culoarea de fond brun-cafenie se disting pete negricioase mai rare pe
spate şi mai dese, formând o bandă, pe laturi. Ventral este portocaliu sau chiar
roşiatic cu numeroase pete negre. guşa este complet neagră, cu pete rare albe.
În perioada de reproducere masculul dezvoltă o creastă foarte proeminentă atât
dorsala cât şi caudală iar pe coadă banda devine mai pigmentată. Poate fi uşor
confundat cu tritonul-cu-creastă (Triturus cristatus) de care se deosebeşte prin
lungimea picioarelor, la acesta atingându-se când sunt întinse pe lângă corp.
Deasemeni bărbia este pătată cu alb la tritonul dobrogean.
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
51
Cod Specie 1993 Triturus dobrogicus, populaŃie posibilă. Nu a fost observat de
către noi. Există, însă în spaŃiile umede permanente alte specii obişnuite de
tritoni (ex.Triturus vulgaris), toate în zonele cu exces şi băltiri permanente de
ape.
În spaŃiul destinat investiŃiilor, din lipsă de habitat umed, semiumed şi mlăştinos,
aceste specii sunt inexistente, ca atare, nici un fel de impact, nici direct şi nici
indirect nu se poate genera asupra lor.
Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
a) Misgurnus fossilis, Ńipar, varlar - are lungimea 15-25 (rar 30) cm. D II-III
(5)6(7), A II-IV (V) 5(6); l. lat. nu este clară; 135-175 solzi în lungul corpului; 11-
14 dinŃi faringieni.
Corpul mai mult sau mai puŃin cilindric. Pedunculul codal turtit lateral. ÎnălŃimea
maximă se cuprinde de 6,9-7,8 ori în lungime (fără C). Gura mică, inferioară, cu
10 mustăŃi (4 pe bot, două la colŃurile gurii, iar 4 pe bărbie). Sub ochi şi ascuns
sub piele un Ńep mic. Toate înotătoarele mici, mai mult sau mai puŃin rotunjite. În
jumătatea posterioară dintre D şi C, A şi C câte o muchie adipoasă. Solzii foarte
mici şi acoperiŃi de un mucus foarte lunecos. Corpul în general galben. Spatele
cu numeroase pete verzi-negricioase pe fond cafeniu. Pe laturi o dungă mai lată,
întunecată; deasupra şi dedesubtul ei alte două dungi mai înguste, incomplete,
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
52
formate din numeroase puncte şi pete. Abdomenul galben-portocaliu. Toate
înotătoarele gălbui; C şi D cu câteva puncte întunecate. Masculii cu înotătoarele
triunghiulare. În timpul reproducerii, pe radiile Pp apar tuberculi, iar pe corp, sub
D, o dilatare adipoasă, îngustă, cu aspect de coastă, în urma căreia corpul este
brusc turtit lateral.
Habitat Trăieşte în ape stătătoare sau cu curent încet, cu fund nămolos, mai mult
îngropat. Rezistent la lipsa de oxigen. Se hrăneşte cu faună de fund, viermi,
larve de insecte, moluşte mici. Se reproduce în martie-iunie, femelele lipind
icrele de plantele acvatice. Răspândit la noi în toate bălŃile, heleşteiele, canalele
şi în cursul mai liniştit al râurilor, din deltă până în zona submontană, mai rar în
limanurile deschise ale Mării Negre; în Siret şi afluenŃii săi, în Bârlad, Olt, Cerna,
Bega, Timis, Mureş, Crişul Negru.
Cod Specie 1145 Misgurnus fossilis, Ńipar. După observaŃiile noastre,
populaŃia este în declin deoarece habitatele umede specifice, cu nămol organic
consistent sunt din ce în ce mai rare în zonă. Deşi pescuitul tradiŃional al Ńiparului
s-a sistat în zona comunei şi rezervaŃiei Satchinez, se pare că această speciei nu
şi-a revenit, poasibil şi din cauza modificării lente a chimismului apelor din
incintele mlăştinoase, datorită scurgerilor de pe verseanŃi, unde se practică o
agricultură intens chimizată.
Prin construirea parcului fotovoltaic nu se va genera nici un fel de impact, nici
direct şi nici indirect asupra Ńiparilor, deoarece zona vizată nu dispune de
habitatul specific mlăştinos.
Salvarea speciei pentru fauna locală va depinde de punerea în practică a celor
prevăzute în planul de management a rezervaŃiei.
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
53
b) Cobitis taenia, zvârliugă
Zvarluga face parte din supraclasa pestilor ososi, osteichthyes, clasa
actinopterygii, subclasa neopterygii, infraclasa teleastei, supraordinul
ostariophysi, ordinul cypriniformes, familia cobitidae, genul cobitis .
In genul cobitis, corpul pestilor este usor turtit lateral. Inaltimea acestor pesti
este variabila. Au cate 5-17 pete laterale, de marime si aspecte foarte variabile.
In lungul musculaturii laterale, septul nu apare ca o dunga longitudinala neagra,
nu este vizibil prin transparenta tegumentului, iar petele laterale nu se contopesc
cu el. La baza totdeauna are cate o pata, dorsala si ventrala, mica. In apele
noastre, specia este reprezentata prin mai multe subspecii.
Zvarluga are lungimea intre 8 si 11 cm. Corpul sau este foarte turtit lateral, avand
aspect de pandglica. Inaltimea sa maxima cuprinzandu-se de 5-8 ori in lungime
fara coada. Solzii zvarlugii sunt, foarte mici, si se acopera unii pe altii, dar lipsesc
in lungul liniei laterale, care se observa numai in parte anterioara a corpului. Pe
penduculul codal, se observa o muchie adipoasa. Are gura mica, pe cea
inferioara are 6 mustati scurte din care 4 pe bot si doua la colturile gurii. Buza
inferioara este bilobata, fiecare lob fiind divizat in 2 lobuli foarte mici . Ochii
zvarlugii sunt mici si asezati catre ceafa. Sub ochi are cate un spin tare, bifid.
Narile anterioare sunt prelungite intr-un tubusor scurt. Coloratia zvarlugii este în
general, cafenie-cenusie sau galbuie. Spatele are 21-29 de pete cafenii, mici,
formand o linie mediana continua.
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
54
De o parte si de alta a acestei linii medianeare doua linii mai inguste, formate
dintr-o serie de pete mici, aproape contopite. Pe mijlocul laturilor se vad clar 12-
20 de pete mari, alungite longitudianal, care uneori sunt unite intr-o singura
dunga continua care uneori e si intrerupta.
Habitat Acest peste traieste in ape statatoare sau lin curgatoare, cu funduri
maloase si se hraneste cu viermi, larve de insecte si cu icrele altor pesti.
Reproducerea apare in lunile aprilie-iulie cand femelele lipesc icrele de plantele
acvatice. Este raspandita în toate raurile si afluentii lor, in delta si baltile ei.
Cod Specie 1149 Cobitis taenia, zvârliugă, deasemenea se prezintă cu o
populaŃie în declin. Preferă condiŃiile acvatice asemănătoare cu Ńiparul. În terenul
vizat, din lipsă de habitat umed, semiumed şi mlăştinos, acestă specie este
inexistentă.
Prin construirea parcului fotovoltaic nu se va genera nici un fel de impact, nici
direct şi nici indirect asupra ei.
Salvarea speciei pentru fauna locală va depinde de punerea în practică a celor
prevăzute în planul de management a rezervaŃiei.
Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
a) Carabus hungaricus
Ordinul: Coleoptere Familia: Carabidae Subfamilia: Carabinae Genul:
Carabus
STATUT conform UICN: Specie in stare critica. Critically Endangered (CR).
CARACTERIZAREA Corpul masiv, capul mai mult sau mai putin ingrosat.
Pronotul mare, convex dorsal, cu unghiurile posterioare in forma de lobi, care
depasesc mult baza lui. Elitrele puternic convexe, cu trei randuri de gropite mici,
suprafata lor este granulata fin si neregulat. Corpul monocrom, negru; uneori
tibiile si tarsele sunt brun-roscate. Lungimea corpului variaza in limita 22-34 mm
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
55
HABITAT. Prefera suprafetele nevalorificate din teritoriile stepicole.
BIOLOGIE SI ECOLOGIE. Biologia speciei este insuficient cunoscuta. Adultii
sunt activi in decursul perioadei aprilie-octombrie, iar larvele - in iulie. Ierneaza in
stadiul de imago in sol. Specie stepicola. Atat adultii, cat si larvele sunt pradatori
polifagi, consumand rame, larve de Elateridae, etc.
AREAL. Specia este raspandita in Austria, Bulgaria (partea sa vestica),
Romania, Rusia (tinuturile Crasnodar si Stavropol, regiunile Saratov si
Volgograd), Serbia, Slovacia, Ucraina, Ungaria, Crimeea, Caucaz. Datorita
valorificarii intensive a stepelor arealul speciei se reduce vertiginos.
MASURI DE PROTECTIE SI CONSERVARE. Reducerea tratamentelor cu
substante chimice toxice in teritoriile stepicole; conservarea si protejarea
biotopilor caracteristici (suprafetele stepicole virgine cu vegetatie caracteristica);
interzicerea colectarii speciei de catre colectionari; initierea unui program de
conservare a speciei .
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
56
Cod Specie 4013 Carabus hungaricus, specie de coleopter, ce preferă copacii în
putrezire. A fost semnalată în perimetrul strict al RezervaŃiei Mlaştinile Satchinez
în număr redus de exemplare, alături de alte specii de carabidae.
Din lipsa habitatului preferat, acestă specie nu a fost întâlnită în spaŃiile
prevăzute pentru PUZ, parc electrovoltaic. Considerăm inexistent impactul
asupra acestei specii.
b) Lycaena dispar, Fluturele rosu de mlastina
Habitate locale foarte izolate din Europa de vest, populaŃie coerentă din Moravia
de sud, în nordul Greciei, prin Rusia europeană până în Extremul Orient. În
Europa, apar mai multe subspecii diferite: în Europa Centrală şi de Est L. rutilus
D. (Werneburg, 1864). Trăieşte pe păşuni îmbibate cu apă şi mlăştinoase, la
marginile cursurilor de apă, lângă canalele de irigaŃii, câmpii largi, precum şi
bancuri de nisip. Limitat la şes şi poalele dealurilor (până la 500 m).
Dezvoltare: Lungimea aripii din faŃă: 14-21 mm. Două generaŃii (aprilie-iunie şi
iulie-septembrie). Depun ouă pe plante gazdă din familia Rumex, în special
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
57
Rumex obtusifolius, Rumex crispus şi Rumex hydrolapathum. Omizile tinere
trăiesc pe partea inferioară a frunzelor. Omida adultă este verde şi se ascunde în
timpul zilei la baza vegetaŃiei, pe tulpinile plantelor sau la sol. Masculii sunt
teritoriali şi sedentarí. Femelele au o capacitate mare de dispersare în special
cele din generaŃia de primăvară; staŃionează pe vegetaŃie însorită înaltă (de
multe ori la cca. 0,5 m înălŃime), unde stă cu aripile deschise. În habitate
adecvate apar în mod regulat timp de mulŃi ani la rând.
Cod Specie 1060 Lycaena dispar, lepidopter defoliator, cu explozii populaŃionale
periodice. La Satchinez este rar, din lipsa pădurilor consistente. Lipseşte cu
desăvârşire de pe terenurile agricole. Impactul asupra acestei specii rare nu va
influanŃa nici cantitativ şi nici calitativ populaŃia ei din zonă.
c) Gortyna borelii lunata
Cod Specie 4035 Gortyna borelii lunata, lepidopter, element de stepă
eurosiberian, halofil. Datorită lichidării sărăturilor de mare întindere, la Satchinez
se află pe cale de dispariŃie. Larva se dezvoltă pe Peucedanum officinale şi
Peucedanum longifolium.
Având în vedere, că pe ternurile agricole, cum este şi locaŃia stabilită pentru
viitorul parc fotovoltaic, nu sunt prezente habitate specifice cu plante gazdă a
larvelor, acest lepidopter rar nu se întâlneşte. În acest caz este tardiv să
apreciem impactul asupra acestei specii.
d) Arytrura musculus
Cod Specie 4027 Arytrura musculus, nu a fost întâlnită de către noi pe terenul
vizat. Fiind o specie extrem de rară, cu pretenŃii de habitat specific, considerăm
impactul asupra ei nesemnificativă.
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
58
*
* *
Raspandirea si diversitatea elementelor faunistice este in strânsa corelatie cu
particularitatile floristice si asociatiile fitocenologice (particularitati de habitat),
elementele de relief si caracteristicile geologice precum si microclimatul arealului.
Combinatia si interactiunea tuturor acestor factori determinanti stabileste
distributia elementelor faunistice precum si delimitarea granitelor populatiilor
locale, contribuind astfel la modul de raspândire al speciilor De asemenea,
disponiobilitatea locurilor de cuibarit si de hranire este strâns legata de
combinatia acestor factori.
Perimetrul care urmeaza sa fie amenajat dupa implementarea planului, este
destinat in prezent lucrarilor agricole si este utilizat in acest scop.
In timpul monitorizarii, nu s-au gasit cuiburi si terenul nici nu este propice pentru
cuibarit .
Singurele specii care în zona de studiu au o buna reprezentativitate sunt
ciocârlia de câmp (Alauda arvensis) care cuibareste la limita zonei de studiu,
rândunica (Hirundo rustica) prin populatia care cuibareste probabil in localitatea
Calacea si care se hranesc în zona de studiu, precum si speciile din Familia
Corvidae (ciorile). Toate aceste specii comune au o raspândire uniforma pe tot
teritoriul tarii, astfel ca populatiile de aici sunt nesemnificative fata de populatiile
la nivel national.
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
59
2.4 Descrierea funcŃiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes
comunitar afectate (suprafaŃa, locaŃia, speciile caracteristice) şi a relaŃiei
acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate şi
distribuŃia acestora
În momentul de fata habitatele prezente în zona de interes sunt habitate
antropice reprezentate de culturi agricole (cereale, porumb, leguminoase) si
terenuri necultivate temporar care asigura dezvoltarea unor populatii specifice din
diverse grupe biologice, populatii temporare care depind de tipul de cultura si nu
au viabilitate si durabilitate în timp.
La nivelul zonei studiate biodiversitatea animala, fauna (nevertebrate si
vertebrate) este specifica tipurilor de habitate identificate (asociatii ruderale,
terenuri agricole) Dintre nevertebrate cele mai multe specii sunt din grupa
insectelor care la randul ei nu este deosebit de bogata influenta lucrarilor agricole
fiind un factor determinant al diminuarii speciilor. Majoritatea insectelor sunt
intalnite in zona ruderala si a canalului de irigatie cu ierburi semiînalte (30-50
cm), din vecinatatea amplasamentului unde domina populatiile de orthoptere
(lacuste, cosasi) Coleopterele sunt reprezentate prin specii comune fiind
prezente in zonele cu vegetatie ierboasa înalta si in tranzitie peste perimetrul
studiat.
Pe terenul studiat nu se regaseste habitatul pentru care a fost desemnat situl
(Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto-sarmatice) si nu sunt conditii
pentru prezenta amfibienilor si pestilor.
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
60
Speciile de pasari identificate reprezinta exemplare comune care au tranzitat în
zbor perimetrul de studiu, nereprezentând specii care cuibaresc în cadrul
amplasamentului. Păsările care au fost observate sunt dispersate aleatoriu fără a
se constata locuri preferate sau de acumulare
Nu au fost observate stoluri, zona proiectului nefiind propice ca loc de odihnă sau
de hrănire Numărul păsărilor care se întâlnesc aici, cu excepŃia corvidelor
(Corvus frugilegus) este foarte mic în special datorită faptului că terenurile
agricole pe care s-a efectuat arătura de toamnă sunt sărace în hrană.
Pe terenul studiat si in imediata vecinatate nu exista habitate de interes
comunitar afectate.
2.5 Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar
Intr-un sit Natura 2000 toate activitatile pot continua daca acestea sunt realizate
intr-un mod durabil si nu afecteaza speciile si habitatele de interes comunitar. Nu
exista restrictii daca nu se inlocuiesc speciile pentru care a fost declarat situl cu
alte specii, ci mai degraba vor exista recomandari si sprijin pentru:
- utilizarea celor mai bune practici agricole;
- utilizarea practicilor prietenoase cu mediul in general;
- practicarea turismului ecologic etc.
Conservarea speciilor si a habitatelor prioritare poate fi compatibila cu activitatile
umane armonios administrate, cum ar fi: turismul, vanatoarea, exploatarea
padurilor, exploatarea resurselor naturale etc., oferind totodata posibilitati
suplimentare de desfasurare a unor activitati umane.
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
61
Conceptul recunoaste astfel ca omul face parte din natura ca o parte integranta a
acesteia, de aceea managmentul siturilor inseamna conlucrarea tuturor factorilor
pentru asigurarea activitatilor antropice in armonie cu speciile din zona.
In perimetrul destinat implementării PUZ nu exista habitate şi specii de interes
comunitar. Habitatele identificate – culturi agricole şi comunităŃi ruderale
reprezintă habitate cu stare de conservare redusă.
Activitatea ce va fi desfasurata în realizarea si operarea proiectului propus este la
scara restransa (fiind limitata pe termen relativ scurt la activitatile de constructie)
si nu va afecta integritatea si stabilitatea sitului natural.
łinând cont de cele menŃionate anterior putem afirma cu certitudine că
dezvoltarea Planului Urbanistic Zonal „Parc fotovoltaic extravilan Calacea”
precum şi implementarea proiectului subsecvent în faza de construcŃie şi
operare, nu va exercita un impact semnificativ care să conducă la modificări
asupra efectivului populaŃional şi/sau asupra distribuŃiei speciilor protejate din
interiorul zonei care face parte din ROSCI0115 Mlastina Satchinez.
2.6 Date privind structura şi dinamica populaŃiilor de specii afectate in
situl Natura 2000 – Mlastina Satchinez
Perimetrul luat in studiu de plan, pe zona destinata construirii viitorului parc
fotovoltaic, este inclusa in aria protejata de importanŃă comunitară ROSCI0115 –
Mlastina Satchinez care se intinde pe o suprafata totala de 2315 ha .
Amplasamentul destinat proiectului este de 59,05 ha reprezintand procentual
2,55 %.
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
62
Habitatele prezente pe teren si in imediata vecinatate a acestuia nu sunt de
interes comunitar, au valoare de conservare redusă şi o capacitate de
regeneraremare mare.
Evaluând aceste date considerăm ca habitatul nu prezintă un interes ridicat
pentru speciile prezente, planul propus neafectand in vreun fel existenŃa speciilor
de flora sau de faună.
2.7 RelaŃiile structurale şi funcŃionale care creează şi menŃin integritatea
ariei naturale protejate
Zona de interes economic existentă (terenuri agricole cultivate intensiv) nu este
generatoare de fragmentare a habitatelor prezente în aria naturală protejată, nu
distruge relaŃiile structurale sau funcŃionale din cadrul sitului şi nu va periclita
integritatea acestuia.
Activitatea desfăşurata în realizarea şi operarea proiectului este la scară
restrânsă, intro zona mai putin favorabila speciilor protejate şi nu va afecta
integritatea şi stabilitatea sitului Natura 2000.
RelaŃiile structurale şi funcŃionale în cadrul ROSCI 0115 Mlastina Satchinez sunt
diverse şi prin această diversitate vin să completeze structurile similare existente
în rezervaŃie. Ca o caracteristică locală, amintim, că habitatele sunt de
dimensiuni mici, din această cauză sunt extrem de fragile. FolosinŃa terenurilor
nu a fost luată în seamă în momentul declarării acestor spaŃii, doarece
chimizarea, vânătoarea şi alŃi factori antropogeni negativi nu au ce căuta în spaŃii
prezervate, chiar dacă aici sunt specii de interes comunitar.
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
63
Utilizarea zonelor agricole pentru altfel de investiŃii, cum este cazul parcului
fotovoltaic, în esenŃă nu schimbă habitatele, doar în proporŃii neglijabile. Ba mai
mult, stopează definitiv introducerea substanŃelor chimice în ecosistem, care prin
ape freatice şi prin scurgeri de pe versanŃi către incintele mlăştinoase cauzează o
eutrofizare lentă dar sigură a incintelor mlăştinoase din rezervaŃie, prin înmulŃirea
unor microorganisme în exces. Totodată reduce prezenŃa umană şi a utilajelor
agricole pe teren, care sunt tot atâtea factori important de deranj, în special în
perioada împerecherilor şi a înmulŃirii speciilor de faună
2.8 Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes
comunitar, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management
In zona studiata, destinata realizarii proiectului, au fost identificate habitate de tip
agricol si asociatii ruderale semi-naturale degradate, cu conservare redusa din
punct de vedere a diversitatii speciilor intalnite. Amplasamentul este in mare
parte utilizat ca teren agricol cultivat intensiv, fiind semnalata de asemenea si
prezenta in numar mare a speciilor ruderale fara importanta conservativa.
Din punct de vedere faunistic amplasamentul nu reprezinta o zona propice
dezvoltarii faunei caracteristice ariei naturale protejate , prezenta activitatilor
antropice in zona facand imposibila dezvoltarii speciilor protejate.
Responsabilitatea administrării sitului Natura 2000 – Mlastina Satchinez revine
custodelui desemnat care a elaborat deja un proiect de regulament prin care se
jaloneaza modul de desfasurare a activitatilor. Măsurile preconizate reprezintă
minimul necesar pentru menŃinerea speciilor şi habitatelor într-o stare favorabilă
de conservare.
Pe baza acestor principii urmeaza sa elaboreze forma finala a planului de
management al sitului.
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
64
Stabilirea obiectivelor de conservare se va face Ńinându-se cont de
caracteristicile ariei naturale protejate de interes comunitar (reprezentativitate,
suprafaŃa relativă, populaŃia, statutul de conservare etc).
Obiectivele de conservare ce se conturează din ce în ce mai clar astăzi, vizează
menŃinerea incintelor mlăştinoase, habitate umede, semiumede şi halofile, atât
de caracteristice zonei Satchinez. În cadrul habitatelor, desigur menŃinerea unor
stări favorabile, nivel de apă corespunzător, reducerea impactului antropogen
(prezenŃă, lucrări, păşunat, arderea miriştei etc.). Paralel cu acesta sunt
prevăzute, şi sunt necesare, acordarea unei atenŃii mai mari asupra terenurilor de
refugiu, de staŃionare şi odihnă, dar şi asupra locurilor de hrană, fiind ele chiar
temporare, deoarece într-un spaŃiu relativ redus, cum este RezervaŃia naturală
Mlaştinile Satchinez, situată în apropierea imediată a localităŃilor orice posibilitate
contează, care permite o dinamică spaŃială şi sezoniară a speciilor şi populaŃiilor
de animale.
2. 9 Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate,
inclusiv evoluŃii/schimbări care se pot produce în viitor
În cazul oricarei ariii naturale protejate starea sa de conservare este dată de
totalitatea factorilor ce acŃionează asupra sa şi asupra speciilor caracteristice şi
care îi pot afecta pe termen lung răspândirea, structura şi funcŃiile, precum şi
supravieŃuirea speciilor caracteristice. Aceasta stare se consideră „favorabilă”
atunci când sunt îndeplinite cel putin urmatoarele condiŃii
- arealul natural al habitatului şi suprafeŃele pe care le acoperă în cadrul
acestui areal sunt stabile sau în creştere;
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
65
- habitatul are structura şi funcŃiile specifice necesare pentru conservarea
sa pe termen lung, iar probabilitatea menŃinerii acestora în viitorul
previzibil este mare;
- speciile care îi sunt caracteristice se afla într-o stare de conservare
favorabilă
Integritatea unei ariei naturale protejate de interes comunitar este afectată dacă
prin implementarea unui plan/proiect se reduce suprafaŃa habitatelor şi/sau
numărul exemplarelor speciilor de interes comunitar, sau se ajunge la
fragmentarea habitatelor de interes comunitar şi sau a habitatelor specifice din
punct de vedere ecologic şi etologic, după caz, speciilor de interes comunitar. De
asemenea, un plan sau un proiect poate afecta integritatea unui sit Natura 2000
dacă acesta induce un impact negativ asupra factorilor care determină
menŃinerea stării favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes
comunitar sau dacă produce modificări ale dinamicii relaŃiilor care definesc
structura şi/sau funcŃia ariei naturale protejate de interes comunitar.
Despre starea de conservare a sitului mlăştinos s-au întocmit numeroase lucrări
ştiinŃifice, ele scoŃând în evidenŃă în primul rând situaŃia specii şi populaŃiilor de
păsări, care sunt considerate specii indicatoare asupra stării ecosistemului, în
general. S-au derulat aici şi două proiecte LIFE, care au scos în evidenŃă
necesitatea declarării zonelor tampon şi au arătat dimensiunile optime în cadrul
populaŃiilor acvatice, în raport cu structura şi dimensiunea habitatelor. Totodată
s-a întocmit o primă variantă a planului de management pentru rezervaŃie, care
datorită schimbării periodice a structurileor centrale nu a fost aprobat.
Actualmente se lucrează la un nou plan adaptat la situaŃia actuală a speciilor,
habitatelor, în raport cu factorii existenŃi în zonă, care pot influenŃa negativ
ecosistemul.
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
66
Despre alte specii s-au efectuat puŃine observaŃii. Cel mai bine au fost
studiati peştii şi lepidopterele, dar numai din incintele mlăştinoase. Celelalte zone
adiacente, care ulterior au fost declarate situri SCI, înlocuind în parte zonele
tampon preconizate, au diversificat structura habitatelor dar la calitatea şi
cantitatea speciilor nu au adus un aport remarcabil. În primul rând, datorită
faptului că terenurile declarate pot fi considerate doar refugii temporare, spaŃii de
staŃionare şi de hrănire şi nici de cum locuri consacrate pentru înmulŃire.
ROSCI 0115 Satchinez nu dispune de intimitate specifică, căutata de specii,
cuprinde spaŃii agricole cu chimizări permanente, unde bacteriile formatoare de
sol fertil, insectele şi plantele sălbatice nu se pot înmulŃi la limite corespunzătoare
unui nivel optim de existenŃă şi funcŃionare fiziologică.
Terenurile agricole şi celelte spaŃii (păşuni, livezi, bălŃi temporare) sunt sub
exploatările petroliere, cu pompe canadiene în mişcare non stop, cu structuri
tehnice, puŃuri, rezervoare de slamuri, stâlpi de beton şi drumuri de acces
abandonate şi neîngrijite. Remarcăm o structură de fire electrice extrem de
abundentă, care cauzează cele mai multe accidente aviare, după datele de
literatură (70-80 %!).
2.10 Alte informaŃii relevante privind conservarea ariei naturale protejate,
inclusiv posibile schimbări în evoluŃia naturală a ariei
Vulnerabilitatea ariei naturale protejate este dată în special de:
1. Reducerea habitatelor specifice colonizarii speciilor acvatice
2. Reducerea pajiştilor de lunca prin înlocuire cu terenuri agricole.
3. Defrisarea padurilor;
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
67
4. Deteriorarea covorului vegetalprin păşunatul intensiv al ovinelor si bovinelor.
5. Pescuitul intensiv a unor specii de pesti
6. Depozitarea neconforma a deseurilor in albia raurilor;
Satchinezul nu poate menŃine mai multe specii decât le are în momentul de faŃă,
ba mai mult, prin dinamica speciilor şi datorită influenŃelor intime, imposibil de
depistat de către noi, anumite specii bat în retragere (Ńiparul), iar anumite specii
se înmulŃesc nestingherit (guguştiuc). Sensibilitatea speciilor faŃă de chimismele
intime ale habitatelor, de modificările temperaturii şi de alte praguri şi bareme
ecologice susŃine acestă mobilitate, care trebuie conservată, cunoscută prin
cercetare şi comunicată.
Programele de cercetare ce se derulează anual aici prin intermediul studierii şi
aprecierii stării de conservare a unei specii sau alta, practic, completează paleta
stării de sănătate a ecosistemului mlăştinoş şi a zonelor din apropiere.
Sprijinirea proceselor de reconstrucŃie ecologică pe cale naturală ar fi singura
cale noninvazivă de a păstra relaŃiile specifice din acest mozaic de habitate şi de
specii.
Prin constientizarea beneficiarilor ca se afla intr-o arie protejata si mobilizarea si
implicarea lor in respectarea regulamentului sitului, in opinia noastra se vor
castiga reprezentanti activi ai societatii civile care sa sprijine autoritatile
desemnate in conservarea si evolutia favorabila a florei si faunei de pe
amplasament si zonele invecinate.
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
68
2.11 Alte aspecte relevante pentru aria naturală protejată
Chiar daca pe terenul dedicat construirii parcului fotovoltaic nu se intalnesc specii
protejate cuprinse in formularul standard al sitului ROSCI0115 Mlastina
Satchinez, nu inseamna ca terenurile cuprinse in PUZ sunt lipsite de viata.
Prezentam in continuare speciile care se regasesc (in urma cercetarilor
desfasurate pe teren) accidental sau continuu in arealul studiat.
Specii întâlnite în zona viitorului parc electrovoltaic, în perioada 2010-2012.
În primul rând au fost mamifere, care nu sunt rezidente aici, dar treversează
zona în perioada căutării hranei. Astfel au fost întâlnite:
Ord. Mamalia. Vulpes vulpes, vulpe, este un element tranzitoriu, având
vizuini în depunerile loesice din amonte de Bărăteaz, la cca-5-6 km. Aici apare în
special după recoltarea cerealelor vânând rozătoare.
Capreolus capreolus, căprioară, apare accidental, câteodată şi iarna, 2-3
ex, având în vedere că pe terenul vizat nu există elemente lemnoase, tufe,
copaci pentru ascunzis şi nici vegetaŃie potrivită de păscut. Este atrasă de
culturile de porumb, în special, venind în zonă pentru a se hrăni.
Lepus europaeus, iepurele de câmp, este un elemet prezent în tot hotarul
Satchinezului. În această zonă petroliferă apara mai rar, deoarece sunt
numeroas câini hoinari, care se hrănesc în spaŃii agricole, luând la goană arice
alt animal.
Erinaceus europaeus, arici, este un element faunistic frecvent în preajma
şi în incinta Băilor Călacea. Pe terenuri agricole apare în scopul capturării
rozătoarelor.
Talpa europaea, cârtiŃă, este, de asemenea, prezentă în incinta Băilor
Călacea, accidental a fost observat şi în liziera pădurii de plopi, din nordul
teritoriului.
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
69
Apodemus silvaticus, şoarece de pădure, observat în apropiere de
pădurice de plop.
Apodemus agrarius, şoarece de câmp, observat în număr mare în 2011.
PrezenŃa ei a atras numeroase specii de păsări răpitoare în special şorecari şi
vinderei.
Mus musculus, şoarece de casă, observat o singură dată aproape de
StaŃia de Degazolinizare a Petrolului. Este prezent şi în incinta Băilor Călacea.
Rattus norvegicus, şobolan cenuşiu, frecvent în zona staŃiilor petroliere,
datorită deşeurilor de alimente consumabile şi de abandonarea unor structuri
construite. Pe terenul agricol a fost identificat, alături de celelalte răzătoare din
ingluvii de şorecari.
Aceste specii de mamifere nu sunt rezidente în spaŃiul viitorului parc
electrovoltaic şi s-au adaptat stării actuale de conservare a perimetrelor definite
pentru investiŃie. Datorită faptului că toate sunt specii adventive, nici o specie nu
depinde de habitatele agrocenozei, ei fiind prezenŃi doar ocazional şi sezonier
când prin prezenŃa lor îşi diversifică oferta trofică a celorlalte tereitorii. Hoinăritul
mamiferelor este cunoscută, mai ales în perioada împerecherilor. Similitudinea
terenurilor învecinate garantează posibilitatea refugierii în aceste spaŃii în
perioada construcŃiilor.
Impactul în cazul mamiferelor apreciem minor, uşor de suportat prin
mobilitatea, adaptabilitatea lor şi prin existenŃa condiŃiilor similare, sau chiar mai
bune, trofice în imediată apropiere.
Ord. Aves. Ardea cinerea, stârc cenuşiu, parŃial migrează, este o specie
comună în văile înmlăştinite, în ape stătătoare permanente şi temporare dar se
poate observa frecvent, câte un exemplar, şi terenuri agricole după recoltarea
culturilor. Aici stă la pângă şi capturează rozătoare şi insecte mai mari. Acest
comportament este amplificat în anii secetoşi, cum a fost şi 2012.
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
70
Este un loc atipic pentru acestă specie acvatică, ea fiind considerată aici
adventivă. InvestiŃia nu va afecta populaŃia ei din Valea Ierului, deoarece terenuri
similare sunt numeroase în zonă.
Buteo buteo, şorecar, pasăre răpitoare de zi, sedentară, care cuibăreşte în
pădurile de galerie a Mureşului, în Pădurea de la Periam la cca. 15-20 km de
locul investiŃiei. În zona Mlaştinilor Satchinez apar exemplare, în special tinere, în
perioada postnupŃială şi iarna. Localizările lor este în funcŃie de grupările şi
abundenŃa de rozătoare. StaŃionează pe stâlpi electrici de beton şi capturează
hrana prin cădere asupra ei. În spaŃiul destinat investiŃiei este atras şi de
existenŃa unor grupuri de copaci bătrâni din Băile Călacea precum şi de plantaŃia
de plopi. PopulaŃiia ei din zonă nu va fi afectată deoarece terenuri similare sunt
numeroase în zonă.
Falco tinnunculus, vânturel roşu, sedentară, parŃial migrează, cuibăreşte
ocazional pe turnul din StaŃia de Degazolinizare Petrom şi în colonia de ciori de
semănătură din Băile Călacea. Număr maxim de exemplare observate în jurul
băilor, în vecinătatea spaŃiului investiŃional, a fost 5 ex. PrezenŃa ei în zona
investiŃională este ocazională şi aleatorie. Şi terenurile învecinate prezintă
aceeaşi ofertă trofică ca zi zona în cauză, aşadar considerăm că pierderea unei
suprafeŃe din terenul agricol nu va afecta semnificativ pe această specie.
Circus cyaneus, herete vânăt, este o pasăre răpitoare de zi care este
oaspete de iarnă în zona Văii Ierului. Exemplare singuratice pot fi observate
zburând aproape de sol şi capturând exemplare din stoluri de păsări mici şi
rozătoare. În zona investiŃiei a fost observată în iarna 2011 1 ex, în zbor spre
Hodoni. Este o prezenŃă accidentală, care nu va fi afectată direct de realizarea
investiŃiei.
Ciconia ciconia, barză albă, oaspete de vară, specie cuibăritoare în
localităŃile învecinate, cel mai aproape la Bărăteaz, cca. 2-3 km. Asemenea
stârcului cenuşiu, în perioada recoltării şi aratului pot apărea exemplare de berze
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
71
albe şi pe terenirile agricole, vânând rozătoare. În esenŃă bazra preferă hrană de
provenienŃă animală colectată din bălŃi temporare şi permanente. PopulaŃia ei
este stabilă în zona RezervaŃiei Mlaştinile Satchinez, situaŃie care nu poate fi
modificată prin impact direc în urma realizării investiŃiei.
Phasianus colchicus, fazan, specie sedentară, este un element
avifaunistic cosmopolit, ceea ce înseamnă că apare în orice tip de habitat, pe
câmp deschis, mai ales în apropierea plantaŃiei de plopi. Deoarece terenurile
agricole sunt arendate asociaŃiilor de vânători, viaŃa fazanilor este destul de
incertă în asemenea spaŃii. Din această cauză ei preferă să se retragă în spaŃii
înburuienite, şi în văile cu stuf, unde sunt mai abundente. Pe terenul
investişional, în special la marginile dinspre plantaŃie am observat numeroase
cartuşe de vânătoare dovadă că fazanii sunt vânaŃi. Nu este de mirare, că pe
spaŃiul investiŃional apar puŃine exemplare şi doar ocazional. Şi câinii de la
Petrom sunt amatori de a prinde sau afugării fazanii. InvestiŃia, aşadar, nu va
afecta populaŃiile ei din zonă.
Coturnix coturnix, prepeliŃă, oaspete de vară, ocupă, în principiu, acelaşi
teritoriu cu fazanii, deşi se menŃionează în literatură de specialitate, că
agresivitatea fazanilor este una din factori care diminuează populaŃiile de
prepeliŃe. În zona Satchinez-Bărăteaz-Călacea sat, numărul prepeliŃelor este
mică. Preferă ierburile de la marginea parcelelor agricole şi de pe malul
pârâurilor. Transformarea terenului agricol în parc electrovoltaic nu va afecta
populaŃiile ei, deoarece nu pierde nici elemente de habitat preferat şi nici bază
trofică.În plus, câinii scotocitori alungă exemplarele apărută ocazional şi fac
imposibilă cuibăritul pe sol.
Larus ridibundus, pescăruş râzător, parŃial migrează, este un alt element
cosmopolit, care este legat de existenŃa zonelor umede şi semiumede. În terenuri
agricole, cum este cea investiŃională, apare cu ocazia muncilor pământului, aratul
şi discuitul, când colectează rozătoarele ce au fost scoase la suprafaŃă. În
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
72
asemenea ocazii se poate asocia cu ciorile de semănătură, şi specii picioroange,
ca stârcul cenuşiu, barza albă, enentual egrete. Cuibăritul ei se desfăşoară în
spaŃii acvatice, aşadar, transformarea terenului agricol nu va afecta populaŃiile ei.
Streptopelia decaocto, guguştiuc, specie sedentară, este un element
avifaunistic numeros în zonă, în special în perioada recoltatului, semănatului,
până la lucrarea terenurilor prin arat şi discuire. Cuibăreşte în arborii din parcul
Băilor Călacea, precum şi în plantaŃia de plopi. StaŃionează pe fire electrice în
număr însemnat, de regulă în jurul surselor de hrană şi este împuşcat frecvent de
vânători. ConcurenŃa acestei specii sunt porumbeii de casă resălbăticiŃi, ce
cuibăresc în număr mare la StaŃia Petrom şi pe structurile abandonate a fostei
Ferme Avicole. PopulaŃia ei nu va fi afectată de realizarea şi de exploatarea
investiŃiei.
Streptopelia turtur, turturică, oaspete de vară, pasăre ce apare în perioada
migraŃiei de primăvară, cuibărind ocazional în livada de la Bărăteaz. Apare
ocazional în zona investiŃională în număr de 1-2 exemplare în zbor. Este atrasă
în zonă de existenŃa plantaŃiei de plopi. InvestiŃia nu va afecta populaŃiile ei,
deoarece nu are un traseu fix de migraŃie, iar habitatele perimetrale sunt identice,
sunt tot terenuri agricole.
Asio otus, ciuf de pădure, specie sedentară, cuibăreşte în rezervaŃie şi în
parcul Băilor Călacea, în cuiburi de ciori de semănătură. Terenurile agricole din
jurul băilor sunt tot atâtea perimetre de capturare a hranei. Aşa poate să apară şi
în zina de investiŃie, dar transformarea aceteia nu va afecta posibilităŃile de
hrănire şi indirect nici numărul exemplarelor de ciufi de pădure.
Athene noctua, cucuvea, specie sedentară, cuibăreşte, cel mai aproape în
hornurile dezafectate a Băilor Călacea. În amurg se poziŃionează pe fire electrice
din apropierea băilor şi vânează rozătoare. În zona investiŃională, în lipsă de
puncte de observaŃii potrivite poate să apare doar accidental. PopulaŃiia ei nu va
fi afectată de investiŃie.
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
73
Merops apiaster, prigoare, oaspete de vară, cuibăresc în maluri abrupte
loesoide din perimetrul comunei Satchinez. În zona discutată nu au posibilităŃi de
cuibărire, aici apar în perioada hoinăritului, vânând insecte din zbor, sau în timpul
migraŃiei. PopulaŃia ei nu va fi afectată de realizarea investiŃiei.
Coracias garrulus, dumbrăveancă, oaspete de vară, apare în perioada
migraŃiilor de toamnă, când staŃionează pe fire electrice exemplare izolate.
PopulaŃia ei nu va fi afectată de realizarea investiŃiei.
Galerida cristata, ciocârlan, sedentară, parŃial migrează, singura specie,
alături de ciocârlie, care cuibăreşte în zona de investiŃie, şi anume la baza
stâlpilor electrici de beton abandonaŃi de exctracŃia petrolieră, în buruieni. Aceste
spaŃii de 2-3 mp nu pot fi araŃi, deci sunt locuri ideale pentru creşterea puilor.
Pericolul cel mai mare asupra populaŃiei, 3-4 perechi posibili, sunt câinii hoinari,
care verifică fiecare palmă de pământ şi sunt mereu flămânzi. Realizarea
parcului fotovoltaic afectează indirect numărul populaŃiei ciocârlanilor. Salvarea
lor este mutarea în terenuri similare din vecinătatea investiŃiei.
Alauda arvensis, ciocârlie, specie oaspete de vară, comună, cuibăritoare
pe terenurile agricole. Cuibăreşte pe sol, aşadar va fi supus unui impact direct
prin realizarea investiŃiei. Datorită capacităŃii de zbor, şi mobilităŃii accentuale, ce
caracterizează păsările, şi această specie îşi va găsi habitatul potrivit şi locaŃiile
pentru cuibărit în terenurile agricole învecinate.
Hirundo rustica, rândunică de casă, oaspete de vară, cuibăreşte în
localităŃile riverane. În zonă apare în zbor, câteodată în număr de 10-20 ex,
colectând insecte zburătoare. Nu este legat direct de suprafaŃa solului, aşadar nu
va fi afectată negativ de implementarea planului investiŃional.
Delichon urbica, lăstun de casă, oaspete de vară, cuibăreşte în localităŃile
din zonă. Numărul exemplarelor este mai mare decât în cazul rândunicilor de
casă. Comportamentul de colectare a hranei este identică cu specia precedentă.
Nu va fi afectată de realizarea investiŃiei.
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
74
Motacilla flava feldegg, codobatură galbenă, oaspete de vară, cuibăreşte
în apropiere, în zăvoaiele Pârâului Slatina. Exemplare apar de-a lungul drumului
petrolier unde colectează insecte, în special pe cele lovite de maşini. În terenul
agricol în cauză nu am observat pe această specie. ViaŃa ei este legată de zone
mlăştinoase, umede şi semiumede, apariŃia ei pe marginea drumului este
ocazională şi în lipsă de hrană specifică. Nu va fi afectată de realizarea
investiŃiei.
Motacilla alba, codobatură albă, oaspete de vară, specie cuibăritoare în
incinte umede, marginile înierbite a băltirilor de apă permanente şi temporare. În
zona terenului agricol au fost observate 1-2 exemplare, în special inspectând
spaŃiile înburuienite abandonate după extracŃia ŃiŃeiului. În zonă propriu-zisă nu
cuibăreşte, aşadar, nici nu va fi afectată de realizarea investiŃiei.
Lanius collurio, sfrâncioc roşietic, oaspete de vară, cuibăreşte, cel mai
apropape în incinta parcului Băile Călacea şi pe tufele de porumbe din amonte
de Bărăteaz şi Hodoni. În zonă apare accidental, colectând hrană, insecte mari,
cosaşi, libelule ş.a. SpaŃiul agricol nu este tipic pentru această speciei, de unde
deducem că populaŃiile ei nu vor fi afectate direct de realizarea investiŃiei.
Terenurile agricole cultivate învecinate oferă aceeaşi sursă de hrană şi
accesibilitate trofică.
Lanius minor, sfrâncioc cu frunte neagră, oaspete de vară, cuibăreşte în
zonă cu tufişuri, copaci izolaŃi din zone deschise. La Satchinez preferă plopii de
pe lângă drum după Bărăteaz. În zona discutată apar exemplare singuratice
postnupŃiale, ce staŃionează pe fire electrice şi stâlpi electrici. Vâneaază insecte
mari, fluturi, libelule. Nu va fi afectată de realizarea investiŃiei.
Philloscopus collybita, pitulice mică, oaspete de vară, specie arboricolă
observată atât în plantaŃie de plopi cât şi în parcul Băilor Călacea. Pe terenuri
agricole deschise fără elemente lemnoase, de copaci şi tufe nu a fost observată.
Nu va fi afectată de realizarea investiŃiei.
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
75
Muscicapa striata, muscar sur, oaspete de vară, cuibăreşte în parcul
Băilor Călacea. Apare în zonă staŃionând pe fire electrice şi pe crengi din
plantaŃie în special în perioada migraŃiilor de primăvară şi toamnă. Nu este legat
direct de terenul agricol în discuŃie, ca atare nu va suferi din cauze implementării
investiŃiei.
Saxicola rubetra, mărăcinar, oaspete de vară, specie comună în zonă.
Cuibăreşte în bălării şi tufărişuri de pe marginea drumului. PrezenŃa ei este
semnalată de staŃionările îndelungate pe fire electrice, poziŃii de unde observă
hrana ei preferată, insectele şi larvele acestora. Posibil să cuibărească în jurul
bazinelor de slam petrolier abandonate de petrolişti şi jur împrejur înierbite cu
specii ruderale. Nu va fi afectată de realizarea investiŃiei.
Saxicola torquata, mărăcinar gulerat, oaspete de vară, preferă habitat
asemănător cu specia precedentă. SituaŃa ei de conservare este asemănătoare.
Nu va fi afectată de realizarea investiŃiei.
Phoenicurus ochruros, codroş de munte, oaspete de vară, cuibăreşte în
cuiburile de rândunele din localităŃile învecinate. Exemplarele singuratice apar în
zona clădirilor Petrom, în special în perioada postnupŃială. Nu a fost observată
direct pe terenul agricol supus investiŃiei. Nu va fi afectată de realizarea
investiŃiei.
Erithacus rubecula, guşă roşie, măcăleandru, oaspete de vară, este legată
de existenŃa sursei trofice şi locurile de cuibărit din Băile Călacea. Nu a fost
observată direct pe terenul agricol supus investiŃiei. Nu va fi afectată de
realizarea investiŃiei.
Turdus pilaris, sturz de iarnă, apare ca oaspete iarna în număr mare în
zonele umede şi semiumede, dar şi pe terenuri agricole. Grupurile de iernare
hoinăresc în funcŃie de sursă de hrană. In apropierea zonei în discuŃie cele mai
mari grupări au fost întâlnite pe decantoarele semiuscate a fostei Ferme Avicola.
Exemplare nu au fost observate pe terenul agicol propus investiŃiei. Nu a fost
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
76
observată direct pe terenul agricol supus investiŃiei. Nu va fi afectată de
realizarea investiŃiei.
Turdus merula, mierlă neagră, specie sedentară, comună în rezervaŃie
dar şi în localităŃi din zonă. Aşadar, este prezentă atât la Băile Călacea cât şi la
StaŃia Petrom. Accidental apare în plantaŃie de plop, dar direct pe terenul agricol
nu a fost observat de către noi. Deoarece este legată de alt tip de habitat şi sursă
trofică decât seminŃe de cereale şi de buruieni, nu va fi afectată de investiŃie.
Sturnus vulgaris, graur, parŃial migrează, cuibăreşte frecvent în sălciile
bătrâne şi găunoase din RezervaŃie, dar şi în clădirile din Zootehnie. În zona
discutată apare în număr mare în perioada postnupŃială urmărind turmele de oi,
care pască vegetaŃie proaspăt răsărită după recolatrea cerealelor. Nu apar în
terenuri agricole arate şi discuite, de unde a dispărut vegetaŃa de suprafaŃă.
Având o mobilitate şi adaptabilitate mare nu va fi afectată de realizarea
investiŃiei.
Corvus frugilegus, cioară de semănătură, specie sedentară, comună în
zonă. Cuibăreşte în parcul Băilor Călacea de unde este gonit de către vânători.
Apare în perioada posnupŃială în număr mai mare de exemplare, hoinărind pe
terenurile agricole după hrana lor, seminŃe şi grâne. După dezafectarea solului
de vegetaŃia rămasă după culturi caută alte spaŃii similare care mai dispun de
hrană. Nu va fi afectată de realizarea investiŃiei.
Corvus cornix, cioară grivă, specie sedentară, cuibăreşte pe tufe şi copaci
din rezervaŃie, apare în zonă în număr mai redus de exemplare, preferând
apropierea animaleor, a oilor ce pască. Specie cosmopolită cu o adaptabilitate
specifică. În perioada cuibăritului staŃionează în apropierea zonelor înstufărite,
deoarece capturează pui şi ouă de la păsările ce cuibăresc acolo, dar afectează
în acest sens şi pe speciile cuibăritoare pe sol. Nu va fi afectată de realizarea
investiŃiei.
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
77
Coleus monedula, stăncuŃă, specie sedentară, cuibăritoare în localităŃi dar
şi în sălciile scorburoase din rezervaŃie, se alătură în număr mare la grupurile
hoinare de corvide, preferând apropierea turmelor de animale, în perioada
postnupŃială. Iarna, deasemenea, apare alături de ciorile de semănătură în
apropierea localităŃilor. În terenul agricol ce va fi transformat în parc
electrovoltaic, corvidele au fost observate ocazional, numai în perioada când era
vegetaŃie rămasă în urma recoltării culturilor. După aceea nu au fost prezente
prin aceste incinte. Nu va fi afectată de realizarea investiŃiei.
Pica pica, coŃofană, specie sedentară, cuibăreşte în livezi, copacii de
lângă drum, în parc şi pe sălciile şi răchitele din rezervaŃie. Apare în zonă sub
formă de exemplare hoinare, ce urmăresc mişcarea turmelor de oi. Nu va fi
afectată de realizarea investiŃiei.
Parus major, piŃigoi mare, specie sedentară, cuibăreşte la Băilor Călacea.
În zone agricole, deci nici în terenul vizat, nu a fost observată. Câteva exemplare
hoinăresc până la plantaŃia de plopi. Nu va fi afectată de realizarea investiŃiei.
Parus caeruleus, piŃigoi albastru, specie sedentară, cuibăreşte la Băilor
Călacea. În zone agricole, deci nici în terenul vizat, nu a fost observată. Câteva
exemplare hoinăresc până la plantaŃia de plopi. Nu va fi afectată de realizarea
investiŃiei.
Aegithalos caudatus, piŃiguş codat, specie sedentară, cuibăreşte în tufişuri
perimetrale Băilor Călacea. Fiind o specie fidelă locului nu face zboruri lungi. Pe
ternul agricol nu a fost observat, datorită lisei totale de elemente de habitat
specifice acestei specii. Nu va fi afectată de realizarea investiŃiei.
Emberiza citrinella, presură galbenă, specie sedentară, specie comună în
zona Satchinez în special unde există tufe şi elemente lemnoase, cum este
perimetrul rezerbvaŃiei şi livada de la Bărăteaz. A fost observată în plantaŃia de
plop, unde posibil să cuibărească. Se hrăneşte cu grăunŃe pe terenuri agricole şi
zone înburuienite. cuibăreşte la Băilor Călacea. În zone agricole, deci nici în
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
78
terenul vizat, nu a fost observată. Câteva exemplare hoinăresc până la plantaŃia
de plopi. Nu va fi afectată de realizarea investiŃiei.
Miliaria calandra, presură sură, specie sedentară, parŃial migrează, este o
specie comună. Îşi trădează perezenŃa prin staŃionările pe fire electrice. De
regulă, preferă zonele cu arbori şi arbuşti. Din lipsa acestor elemente de habitat
nu a fost observată pe terenurile agricole, unde apare doar să se hrănească. Nu
va fi afectată de realizarea investiŃiei.
Acanthis cannabina, cânepar, migrator parŃial, apare în zonă în perioada
de iarnă în grupări însemnate. Pe terenul agricol în cauză nu a fost observată de
către noi. Apreciem, că nu va fi afectată de realizarea investiŃiei.
Passer montanus, vrabie de câmp, specie sedentară comună şi frecventă,
cuibăreşte în structurii habituale umane şi în scorburi din rezervaŃie. Apare în
număr mare de-a lungul drumurilor circulate şi consume grâne căzute de pe
maşinile de transport, dar şi seminŃe de buruieni şi insecte răscolite de turme de
animale. Apreciem, că nu va fi afectată de realizarea investiŃiei.
Passer domesticus, vrabie de casă, specie sedentară, comună şi
frecventă, cuibăreşte în structurii habituale umane din localităŃi. Pe terenuri
agricole apare mai rar, de exemplu în perioada recoltării cerealelor. În rest este
fidel localităŃilor. Apreciem, că nu va fi afectată de realizarea investiŃiei.
*
* *
Stabilirea obiectivelor de conservare se va face Ńinânduse cont de caracteristicile
ariei naturale protejate prin planurile de management .
Integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar nu este afectată
deoarece prin implementarea PUZ-ului prezentat nu se produce nici unul din
fenomenele enumerate in continuare
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
79
- suprafata necesara proiectului este foarte mica raportat la suprafata
sitului si nu se reduce suprafaŃa habitatelor şi/sau numărul exemplarelor
speciilor;
- nu duce la fragmentarea habitatelor;
- nu are impact negativ asupra factorilor care determină menŃinerea stării
favorabile de conservare a ariei naturale protejate;
-. nu produce modificări ale dinamicii relaŃiilor care definesc structura
şi/sau funcŃia ariei naturale protejate de interes comunitar.
- zona este si fara aplicarea planului antropizata si nu asigura habitate
prielnice pentru cuibarit si hrana speciilor de fauna.
- este amplasata în imediata apropiere a căilor de acces
- nu constituie barieră în mobilitatea faunei din zonă (nu se limitează
accesul speciilor spre zonele de hrană şi cuibărit);
- nu izolează corpuri de apă;
- nu produce schimbări climatologice;
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
80
Capitolul III
3.1 Identificarea şi evaluarea impactului
In acest capitol se va analiza magnitudinea si importanta impactului asociat
implementării planului urbanistic zonal.
In urma investigatiilor din teren efectuate in zona de interes, (pe amplasament si
vecinatati) nu au fost identificate speciile de vietuitoare de interes conservativ
pentru care a fost desemnata aria naturala protejata de interes comunitar ROSCI
0115.
Intrucat pe amplasament si in vecinatatea acestuia nu exista specii de interes
comunitar, in faza de constructie si de operare obiectivul nu poate produce un
impact direct sau indirect, pe termen scurt sau lung asupra acestora.
De asememenea, monitorizarea terenului care este inclus in PUZ nu a semnalat
prezenta speciilor pentru care s-a stabilit zona de protectie.
În ceea ce priveste fauna, se analizeaza posibilele efecte semnificative ale
prezentului plan în functie de tipul de impact posibil a fi înregistrat.
Tipurile de impact sunt date functie de parametrii fata de care se face raportarea,
si anume în functie de:
a) Scara (perioada) de timp: impact pe termen scurt (0 – 1 an), mediu (1 – 5 ani)
si lung (mai mult de 5 ani);
b) Aria de aplicare: impact singular al planului si impact cumulativ al planului
împreuna cu alte planuri si proiecte relevante din vecinatate;
c) Efect exercitat: impact direct si indirect.
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
81
Principalele functii ale sistemelor ecologice sunt fluxul de materie si de energie si
autoreglarea, ultima asigurand continuitatea structurii in timp si spatiu, inteleasa
nu intr-un sens static, ci intr-unul dinamic, sistemele ecologice aflandu-se intr-o
continua evolutie
În vederea identificarii tuturor efectelor posibile a fi exercitate de catre prezentul
plan asupra mediului este necesara identificarea activitatilor specifice prezentului
plan. In functie de relatia activitate – efect potential exercitat ,prin evaluarea
cumulata a tuturor categoriilor de impact , se obtine urmatoarea matrice :
Termen scurt Termen mediu Termen lung Impact
Direct Indirect Direct Indirect Direct Indirect
Sin- gular
Activitati de zonare,
amenajare si
constructie
Transport materiale,
utilaje, personal
-
-
-
Ciculatie auto la si dinspre
locatie pt intretine-
re
Cumu- lat
Activitati de zonare,
amenajare si
constructie cumulate
cu activitati de pe
parcelele invecinate
Transport materiale,
utilaje, perso-
nal cumulate
cu activitati de
exploatarea titeiului, agricultura
pe amplasa-mentele
invecinate
Activitatile din zonele limitrofe
Aprovizionare si
transport la obiec-tivele
din vecinatate
Activitati pe zonele invecinate
Ciculatie si depla- sari spre obiective
din vecina-
tati
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
82
Terenul dupa recoltarea graului si aratura – vedere dinspre Dp 4
Sonda dezafectata si linia electrica de medie tensiune in apropiere de limita obiectivului
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
83
Deocamdata, in afara de activitatile specifice planului prezentat, in vecinatati se
desfasoara activitati agricole, activitati specifice exploatarii titeiului si separarii
subproduselor (gaze de sonda) activitati turistice ocazionale la sfarsit de
saptamana si cu ocazia tratamentelor la Baile Calacea.
Limita nordica a amplasamentului cu ternul vecin cultivat cu porumb si padurea cultivate de plopi
O data identificate toate activitatile specifice prezentului plan si efectele
potentiale asupra mediului asociate lor, acestea au fost cuantificate în vederea
identificarii celor semnificative, conform matricei de impact descrisa mai jos în
procedura de evaluare a impactului asupra mediului.
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
84
Toate efectele potentiale asupra mediului, identificate pentru fiecare activitate
care este supusa evaluarii impactului, sunt analizate pentru a se determina
valoarea impactului final
Aceasta valoare este data de urmatoarea formula de calcul:
Impact = Consecinta x Probabilitate
Evaluarea consecintelor se face din punct de vedere calitativ, acestea fiind
clasificate conform urmatoarei matrice:
Cuantificarea consecintelor impactului Bonitate Incadrarea
impactului Consecinta
1 Fara impact Specia/habitatul nu este afectat de proiect 2 Impact
nesemnificativ 0-2 % din specii/habitat este afectat de proiect
3 Impact moderat 2-10 % din specii/habitat este afectat de proiect 4 Impact
semnificativ 10-50 % din specii/habitat este afectat de proiect
5 Impact dezastruos
50-100 % din specii/habitat este afectat de proiect
Probabilitatea desfasurarii unui eveniment se poate ierarhiza astfel:
Probabilitatea realizării unui eveniment
Valoare Marimea efectului
Improbabil 1 Efectul apare accidental Posibil 2 Efectul apare ocazional
Probabil 3 Efectul apare rar Foarte probabil 4 Efectul apare frecvent
inevitabil 5 Efectul apare inevitabil Matricea de impact, calculata în functie de probabilitatea aparitiei pericolului si a
consecintelor maxim previzibile se prezinta astfel:
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
85
Matricea impactului
Probabilitate Valoare Nivelul impactului
Improbabil 1 1 2 3 4 5
Posibil 2 2 4 6 8 10
Probabil 3 3 6 9 12 15
F. probabil 4 4 8 12 16 20
inevitabil 5 5 12 15 20 25
Bonitate 1 2 3 4 5
Impact Fara Nesemni-
ficativ
Moderat Semnifi-
cativ
Dezastruos
Valoarea impactului este caracterizat astfel:
Nivelul impactului Valoare
Nesemnificativ 1 – 4
Moderat 5 – 12
Semnificativ 16 - 25
Analiza nivelului impactului este facuta în functie de consecintele si probabilitatea
fiecarui efect identificat tinând cont si de gradul de ireversibilitate al efectelor
exercitate în vederea evaluarii finale.
Impactul nesemnificativ presupune o alterare minima a componentelor naturale,
inclusive a speciilor si populatiilor locale, pe termen scurt, cu un puternic caracter
de reversibilitate, astfel încât refacerea starii initiale are loc de la sine, pe o
perioada mica de timp, fara eforturi suplimentare.
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
86
Impactul de tip moderat presupune o afectare semnificativa a speciilor si a
populatiilor locale a acestora, a carui caracter de ireversibilitate este scazut,
refacerea starii initiale a mediului fiind posibila însa de-a lungul unei perioade
îndelungate.
Un impact semnificativ este caracterizat de afectarea majora a speciilor si
populatiilor locale, cu sanse minime de refacere a echilibrului initial chiar si pe
termen lung, având deci un puternic caracter de ireversibilitate.
Indicatorii cheie pentru evaluarea nivelului impactului sunt reprezentati de
numarul de specii afectate pe de o parte si de numarul de indivizi ai populatiilor
locale afectati pe de alta parte, acestia permitând cuantificarea consecintelor asa
cum au fost descrise mai sus.
Alaturi de acesti doi indicatori, gradul de ireversibilitate al efectelor asupra
mediului, ajuta la evaluarea finala a nivelului de impact asociat planurilor si
proiectelor din zona de interes.
Ca urmare a analizei activitatilor ce pot avea efecte negative asupra mediului,
conform matricei de impact, s-au putut obtine valorile impacturilor individuale,
asa cum au fost identificate mai sus, acestea fiind urmatoarele:
Termen scurt Termen mediu Termen lung Impact
Direct Indirect Direct Indirect Direct Indirect Singular 2 2 1 1 1 1
Cumulat 3 3 1 1 1 3
Bonitate 1 1 1 1 1 1
impact fara fara fara fara fara fara
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
87
Se poate constata ca impactul planului atat singular cat si cu activitatile care se
mai desfasoara in prezent pe parcelele vecine este nesemnificativ. Arealul
include deopotriva mediul fizic si biologic natural, precum si mediul transformat si
controlat de catre specia umana ca o ierarhie de unitati organizate, dinamice si
cu proprietati structurale si functionale identificabile si cuantificabile fara sa
afecteze integritatea naturale protejate. Speciile de avifauna care au fost
detectate pe teren au comportament specific mediilor antropizate fiind adaptate
prezentei omului in acest perimetru .
Procentul din arealul protejat pe care il acopera planul este sub 3 % si nici acesta
nu este pierdut, deoarece aproximativ 55-65 % din el va fi folosit tot pentruspatii
verzi.
Exceptand perioada de constructie – montaj, cand se va intensifica traficul
utilajelor si mijloacelor auto in zona, in perioada de functionare activitatile
mentionate nu sunt incompatibile si se pot desfasura astfel incat impactul
cumulat sa nu fie semnificativ asupra speciilor pentru care a fost desemnat situl
Natura 2000.
3.2 Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificări legate de
resursele de apă sau de alte resurse naturale, care pot determina
modificarea funcŃiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes
comunitar.
Planul prezentat nu implica utilizarea nici unei resurse naturale locale pentru
dezvoltarea proiectului.
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
88
3.3 Masuri de reducere a impactului
Masurile de reducere / eliminare a impactului sunt individualizate pentru fiecare
categorie de impact identificat asfel încât sa asigure o reducere la minim pâna la
eliminarea impactului vizat. Titularul planului este responsabil de monitorizarea
implementarii masurilor de reducere si va face alocatiile bugetare necesare .
3.3.1 Identificarea si evaluarea impactului direct si indirect
Obiectivul principal al reŃelei ecologice europene Natura 2000 constă în
asigurarea pe termen lung a „statutului de conservare favorabilă” pentru speciile
şi/sau habitatele de interes comunitar la nivelul fiecărui sit desemnat în parte.
Deşi legislaŃia specifică nu defineşte în mod clar termenul de „statut de
conservare favorabilă”, României îi va reveni obligaŃia de a raporta periodic către
Comunitatea Europeană, cu privire la îndeplinirea acestui obiectiv. Indicatorii
obiectivi şi cantitativi cu privire la statutul unei specii într-o anumită zonă sunt
mărimea şi distribuŃia populaŃiei din cadrul sitului. Este deci esenŃial ca impactul
unor investiŃii asupra acelor specii pentru care zona a fost desemnată ca sit
Natura 2000, să fie evaluat complet prin metode ştiinŃifice. În majoritatea
cazurilor impactul poate fi minimalizat sau sensibil micşorat prin selectarea
atentă şi implementarea corectă a metodelor de diminuare a impactului.
Degradarea habitatelor este o degradare fizică ce afectează un habitat. Conform
art. 1 pct.e). al Directivei 92/43/CEE - Directiva Habitate, statele membre trebuie
să ia in considerare impactul proiectelor asupra factorilor de mediu mediului (apă,
aer sol) şi implicit asupra habitatelor. Dacă aceste impacturi au ca rezultat
modificarea statutului de conservare al speciilor/habitatelor într-unul mai puŃin
favorabil faŃă de situaŃia anterioară impactului, atunci se poate considera ca a
avut loc o deteriorare a habitatului.
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
89
Pe lângă degradarea habitatelor, pierderea de suprafeŃe de habitate naturale,
specifice din punct de vedere ecologic şi etologic unor specii de interes
comunitar, constituie o altă presiune asupra valorilor naturale de interes
conservativ în spaŃiul european.
Disturbarea nu afectează parametrii fizici ai unui sit, aceasta afectează în mod
direct speciile şi de cele mai multe ori este limitată în timp (zgomot, surse de
lumină, etc.).Intensitatea, durata şi frecvenŃa elementului disturbator sunt
parametrii ce trebuie luaŃi in calcul.
In general, în perioada de execuŃie de lucrări de construcŃie in cadrul habitatelor
naturale si seminaturale, este posibila aparitia unor factori perturbatori asupra
florei si faunei. In cazul pasarilor aceste efecte se pot concretiza in tendinta de
retragere in zone limitrofe, motivul fiind ocuparea habitatului de catre constructii
sau zgomotul generat de lucrarile efective de constructie.
În baza PUZ-ului analizat se va urmări parcurgerea procedurii legale de
introducere în intravilan, schimbarea destinaŃiei de folosinŃă a terenurilor prin
scoatere din circuitul agricol, întocmirea documentaŃiilor pe specialităŃi pentru
executarea utilităŃilor, drumurilor, faza DTAC, PT, etc.
Resursa naturală de pe amplasamentul vizat de dezvoltarea PUZ, necesară
implementării planului, este reprezentată de suprafaŃa solului pe care se va
instala parcul energetic fotovoltaic Implementarea proiectului pentru care se
dezvoltă planul nu necesită preluare de apă pe durata execuŃiei lucrărilor sau în
perioada de operare si nu implica activitati care sa duca la poluarea cuantificabila
a atmosferei.
In general, în perioada de execuŃie de lucrări de construcŃie in cadrul habitatelor
naturale si seminaturale, este posibila aparitia unor factori perturbatori asupra
florei si faunei, ceea ce necesita identificarea si luarea masurilor adecvate de
limitare a impactului.
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
90
Identificarea /analiza posibilului impact asupra ROSPA0078 Mlastina Satchinez
Datorita diferentei radicale intre habitatul terenului agricol si zonele umede
mlastinoase, pasuni saraturoase din interiorul ROSPA0078 Mlastina Satchinez
care se afla amplasata la cca. 2,7 km de zona viitoarei investitii, apreciem ca
impactul asupra speciilor avifaunistice de interes comunitar va fi nesemnificativ.
Terenul agricol studiat nu este nici in present adecvat ca zona de hranire sau
adapostire. Chiar si in timpul migratiei pasarile urmaresc firul vaii cu habitate
specifice. Terenul arabil in studiu face parte dintr-o zona vasta de alte terenuri
agricole si terenuri destinate exploatatiilor petroliere din care lipsesc elementele
de habitat si resurse de hrana care sunt repere vitale pe parcursul migratiei
pasarilor. Existenta prin zona a unui numar mare de caini si pisici hoinare cat si
intensitatea si permanenta lucrarilor agricole care se suprapun peste periodele
de migratie contureaza o situatie reala care explica lipsa speciilor rare si de
interes comunitar care necesita conservare speciala.
Toate aceste considerente ne duc la concluzia ca nici pe perioada de functionare
a parcului fotovoltaic, deplasarea avifaunei nu va fi afectata de prezenta
investitiei.
Masuri de reducere a impactului direct pe termen scurt:
Pentru impactul direct pe termen scurt se recomanda ca activitatile de amenajare
si constructie sa se efectueze într-un mod controlat si planificat tinând cont de
urmatoarele aspecte:
1. perioada în care se efectueaza: lucrarile se vor efectua în afara perioadelor de
cuibarit si crestere a puilor pentru pasarile identificate în zona de studiu,
respectiv perioada 15 aprilie – 1 iunie, iar perioada din zi optima pentru
desfasurarea lucrarilor nu trebuie sa depaseasca intervalul orar 7 -17
pentru a evita suprapunerea cu perioadele foarte active din zi pentru speciile de
pasari identificate;
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
91
2. etapizarea lucrarilor: pe perioada de amenajare si constructie, se recomanda
ca lucrarile sa se efectueze etapizat, astfel încât sa evite efectuarea a doua sau
mai multe lucrari cu caracter diferit în acelasi timp, pentru prevenirea cumularii
mai multor surse generatoare de zgomot;
3. gestionarea materialelor / utilajelor: pe amplasament se vor desemna si
amenaja locuri dedicate pentru depozitarea materialelor si gararea utilajelor,
pentru a putea intervene prompt în cazul unor scurgeri accidentale de
combustibil, ulei;
4. calitatea materialelor: se recomanda ca materialele neutilizate în procesul de
constructie sa poata fi reciclate sau refolosite
5. calitatea lucrarilor: lucrarile efectuate trebuie sa fie realizate în conformitate cu
regulile de urbanism
6. protedtia solului: decopertarea stratului de sol fertil se va face cu depozitarea
şi protejarea acestuia
7. protectia soiurilor locale de flora: pentru a evita dezvoltarea speciilor invazive
în zonă, se recomandă cu stricteŃe utilizarea pentru recopertare a solului fertil
decopertat iniŃial.
8. fragmentarea arealului:pozarea reŃelelor electrice din cadrul amplasamentului
vor urma reŃeuau drumurilor de acces, minimizandu-se astfel suprafaŃa de teren
afectată prin fragmentarea temporară.
Masuri de reducere a impactului indirect pe termen scurt:
Pentru impactul indirect pe termen scurt, se recomanda ca toate transporturile
necesare pe perioada de amenajare si constructie sa fie gestionate cât mai
eficient astfel încât sa se reduca la minim numarul de curse pe teritoriul sitului
protejat. De asemenea, se vor limita traseele autovehiculelor şi se vor utilize
retelei de căi de acces existente.
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
92
Masuri de reducere a impactului direct pe termen mediu si lung
Deoarece impactul pe termen mediu si lung este dat de acelasi tip de activitati,
se recomanda interzicerea unor surse de zgomot, tinând cont ca specificul zonei
impune activitati turistice de tip eco-turism, unde turistii se pot odihni si pot
admira frumusetile naturii, inclusiv sa faca observatii in zona in care se pot urmari
pasarile din arealul mlastinos.
Pentru viitorii beneficiari ai loturilor pe care se va dezvolta constructia parcului
fotovoltaic trebuie sa se asigure informarea precisa referitor la calitatea zonei
naturale în care isi implementeaza investitia, recomandarile si restrictiile impuse
în ceea ce priveste conduita lor (restrictiile în ceea ce priveste zgomotul,
deranjarea biodiversitatii, colectarea de specii protejate, prohibitia la pescuit si
vânatoare, etc., astfel încât acestia sa fie constientizati de necesitatea de
conduita în perfect acord cu mediul înconjurator. Acestia trebuie sa aiba acces la
un set minim de informatii care sa le prezinte riscurile de distrugere a zonei ca
urmare a unei conduite neadecvate a antreprenorilor si angajatilor acestora.
Masuri de reducere a impactului indirect pe termen mediu si lung
Ca si în cazul impactului direct pe termen mediu si lung, impactul indirect pe
termen mediu si lung este determinat de aceleasi categorii de activitati,
reprezentate de activitatile de agrement si prezenta a beneficiarilor în interiorul
ariei protejate si de deplasarile cu autovehiculele pana la proprietatile detinute.
Se recomanda incurajarea deplasarilor velo si in acest sens autoritatile locale vor
trebui sa ia masuri de amenajare a drumurilor de biciclete pana la amplasament.
Toate aceste masuri de reducere a impactului se vor aplica etapizat.
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
93
3.3.2 Identificarea şi evaluarea impactului rezidual
La faza de dezvoltare a planului nu se va înregistra impact asupra mediului în
general şi asupra speciilor de interes comunitar pentru care a fost desemnat
ROSCI0115 in mod special. Ca atare, la această fază nu se poate discuta de
măsuri de diminuare a impactului planului şi, corelelat, de evaluarea impactului
rezidual.
Deşi amplasamentul vizat de dezvoltarea PUZ şi de implementarea proiectului de
plan energetic fotovoltaic nu corespunde din punct de vedere ecologic şi/sau
etologic ca teritoriu de cuibărire pentru nicio specie de pasăre de interes
conservativ considerăm aplicabilă ca măsură preventivă de diminuare a
impactului la faza de construcŃie a proiectului efectuarea lucrărilor în afara
perioadei de cuibărire a păsărilor (perioada mai-iunie), în vederea diminuării
disturbării în vecinătatea amplasamentului analizat. Însă, având în vedere că pe
langa amplasamentul analizat pe un spatiu inconjurator destul de larg nu există
habitate specifice de cuibărire considerăm că efectul aplicării acestei măsuri de
diminuare a impactului va fi minim, iar impactul rezidual va fi aproximativ identic
cu impactul iniŃial al proiectului în faza de construcŃie.
3.3.3 Identificarea şi evaluarea impactului cumulativ
Impactul identificat în teren si în vecinătatea suprafeŃei vizate de implementarea
PUZ, se manifestă sub forma prezentei antropice in activitati agricole, de
transport, de exploatare a zacamintelor de titei, etc. Considerăm impactul
cumulat ca fiind semnificativ mai redus decât impactul generat de parcul
energetic fotovoltaic în perioada de construcŃie şi de operare în cazul selectării
unui amplasament în zone naturale sau semi-naturale nedisturbate antropic.
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
94
3.3.4 Cuantificarea impactului asupra biodiversitatii locale pe baza
indicatorilor cheie
1. Procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut:
Prin impelementarea PUZ-ului propus, se vor ”pierde” 2,55 % din suprafaa totală
a Sitului Natura 2000.. Practic, panourile fotovoltaice nu vor avea fundații, ci vor fi
montate pe o structură metalică înfiptă în pământ prin batere, până la adâncimea
de 1,40 - 1,90 m (adâncimea va fi stabilită prin proiectul tehnic de rezistență, în
funcție de caracteristicile geologice ale terenului și încărcările mecanice din vânt
și zăpadă. Această structură este alcătuită din profile din oțel zincat galvanic,
asamblate cu șuruburi (fără sudură).
Stâlpii ce vor fi bătuți în pământ au secțiunea de cca. 120 x 120 mm. Sunt
36.432 panouri, și avem un stâlp metalic la fiecare cca. 6 panouri, deci vor fi
6.072 stâlpi bătuți în pământ. Suprafața afectată de stâlpi este deci: 0,12 m x
0,12 m x 6.072 = 87,44 m2, adică 0.0384% din terenul aferent parcului
fotovoltaic. (vezi planșa A-02-01 Detalii imprejmuire si drum de incinta și foto
P1050295.JPG anexate)
Cablul electric va fi pozat la adâncimea de cca. 0,70 m, în șanțuri cu secțiunea
0,80 x 1.00 m, și va urma cel mai scurt traseu posibil. Lungimea totala va fi cca.
4.100 m. Suprafața afectată de cablu este: 0.80 m x 4.100 m = 3280 m2, adică
1.44 % din terenul aferent parcului fotovoltaic (vezi foto P1050261.JPG și
P1050262.JPG atașate)
Traseul LES de 6 kV va fi de-a lungul drumului de exploatare DE 29 pana la
statia de transformare de 110/ 6 kV Calacea.
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
95
2. Procentul ce va fi pierdut din suprafetele habitatelor folosite pentru necesitatile
de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar
Nu au fost semnalate specii de interes comunitar în zona destinată implementarii
planului
SuprafeŃele habitatelor colaterale sunt suficiente ca să compenseze necesităŃile
de hrănire, odihnă şi reproducere a speciilor de faună. Gardul care va inconjura
zona parcului fotovoltaic va permite (prin constructie) accesul animalelor mici pe
teritoriul aferent investitiei.
3. Fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimata în procente)
Prin activitatea economica propusă nu va avea loc fragmentarea niciunui habitat
de interes comunitar;
4. Durata sau persistenta fragmentarii - nu este cazul;
5. Durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes comunitar, distanta faŃă
de aria naturală protejată de interes comunitar;
Durata estimată de exploatare a parcului fotovoltaic este de maxim 25-30 ani.
6. Schimbari în densitatea populaŃiilor (nr. de indivizi/suprafată);
Densitatea indivizilor vegetali în zona de implementare se va modifica mai ales în
etapa de sistematizare pe verticală a terenului. Efectivele indivizilor vegetali au o
putere de regenerare mare datorita unei bune fructificari/înmulŃiri vegetative pe
cale naturală observate şi pe terenurile limitrofe (necultivate). Exemplarele de
faună care se vor retrage de pe suprafaŃa obiectivului pe perioada de constructie
sunt puŃine şi nu vor modifica semnificativ densitatea populaŃiilor în zonele
adiacente.
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
96
Capitolul IV
Monitorizarea
Avand in vedere ca pe amplasament nu s-au decelat in timpul perioadei de
observare specii apartinand celor listate pe formularul standard si tinand cont de
impactul nesemnificativ al investitiilor ne asteptam ca realizarea proiectului sa nu
afecteze numeric şi structural nici una dintre populaŃiile din habitatele prioritare
Totusi, avand in vedere experienta limitata cu parcuri solare construite in tara,
datele relativ putine din literarura de specialitate (care nu pot fi in totalitate
generalizate), se recomanda ca beneficiarul in colaborare cu Muzeul Banatului,
custodele sitului, sa efectueze monitorizarea zonei in care s-a implementat
proiectul pe perioada executiei lucrarilor de constructie si a primilor doi ani de
functionare. Monitorizarea se va face prin observatii directe pe teren. Se va
urmari starea si interrelatia investitiei fata de mediu si in mod deosebit
biodiversitatea.
1. Monitorizarea pe perioada executiei lucrarilor
Beneficiarul considera ca lucrarile prevazute in vederea implementarii
proiectului vor dura intre 4 si 6 luni de la obtinera autorizatiei de constructie.
Pentru reducerea impactul direct pe termen scurt se recomanda ca activitatile de
amenajare si constructie sa se efectueze etapizat si in afara perioadei de cuibarit
si nuptiale.
De aceea propunem urmatorul calendar de implementare etapizat:.
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
97
Lucrari
executate
Lunile anului
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Decopertare x
Pozare LES x
Amplasare
stalpi
sustinere
x
Pozare
panouri
x x
Finalizare
lucrari,
reasezare sol
fertil
x
Monitorizarea
gestiunii
deseurilor
x
x
x
x
x
Pentru a realiza masurile propuse, pe perioada executarii lucrarilor se vor
monitoriza urmatorii parametrii de mediu:
Componenta de mediu Periodicitate Caracteristici urmarite Aer semestrial Noxe emise de mijloacele de transport
(pulberi, NOx. SOx) Sol semestrial Scurgeri de hidrocarburi din zona de
stationare a utilajelor (numai daca se produc incidente cu scurgeri accidentale de hidrocarburi)
Zgomot/vibratii semestrial Nivelul de zgomot in timpul constructiei parcului fotovoltaic comparativ cu zgomotul de fond al zonei
Biodiversitate semestrial Impactul asupra vegetatiei locale si a faunei zonelor invecinate
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
98
Lucrarile de executie a proiectului se vor realiza in afara perioadei de cuibarit si
imperechiere a pasarilor ( 15 aprilie-1 iunie).
2. Monitorizarea in perioada de exploatare
Datorita caracterului nepoluant al proiectului dar si a lipsei de experienta pentru
pozitionarea unor parcuri solare in zone protejate, dupa implementarea
proiectului se va avea in vedere monitorizarea impactului asupra biodiversitatii.
Componenta de mediu Periodicitate Caracteristici urmarite
Biociversitate Trimestrial in perioada
primavara- toamna
(martie-octombrie) pentru
primii doi ani de la
punerea in operare a
investitiei
- Evidentierea mortalitatii
pasarilor (specii gasite,
numar de exemplare)
- calitatea vegetatiei de
sub panourile solare.
Pentru minimizarea eventualiitatii confundarii de populatiile de pasari din zona (in
timpul noptii) a parcului fotovoltaic cu un luciu de apa, modulele solare care se
vor achizitiona vor fi de tipul celor cu minima reflexie fabricate actual.
Daca se identifica totusi unele cazuri de mortalitate in perioada monitorizarii, se
va declansa o investigatie specializata pentru a determina cauzele incidentului
(incidentelor) si se vor lua masuri de remediere a situatiei, daca aceasta se
dovedeste a fi din motive datorate existentei investitiei.
De asemeena, se vor lua masuri imediate daca se constata dezvoltarea speciilor
invazive în zonă in vederea protectiei soiurilor locale de flora:
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
99
Metodele utilizate pentru culegerea informatiilor privind speciile si/sau
habitatele afectate
Studiul privind prezenta speciilor protejate din zona analizata a fost efectuat in
etape diferite:
- etapa pregatitoare - la aceasta etapa s-au analizat scopul si sarcinile propuse
pentru studiu, a fost consultata literatura stiintifica de specialitate cu privire la
metodele de cercetare si studiile efectuate anterior in zona, la conditiile fizico-
geografice ale regiunii (relief, solurile, structura geomorfologica, reteaua
hidrografica, clima) si au fost stabilite perioadele optime pentru efectuarea
identificarilor in teren.
- etapa cercetarilor de teren - la aceasta etapa s-au efectuat lucrari in vederea
determinarii ulterioare a speciilor si a habitatelor de interes comunitar unde a fost
cazul (Determinarea speciilor a fost realizata cu ajutorul cheilor de determinare
din publicatii de specialitate [Ciocarlan, 2000]). Vegetatia fitocenozelor a fost
studiata la periferia zonei avute in vedere.
- etapa de incheiere - a cuprins, prelucrarea datelor in vederea determinarii certe
a speciilor, a prezentei/absentei speciilor de pasari si de habitate de
interes conservativ.
Descrierea metodelor specifice folosite pe teren pentru culegerea datelor:
Terenul pentru care s-a eleborat planul urbanistic este in mare parte utilizat ca
teren cu caracter agricol. Zona din teritoriul total pe care se va amplasa in viitor
parcul fotovoltaic a fost si este inca folosit ca teren arabil. Acesta a fost
insamantat cu grau si la momentul in care s-a inceput culegerea informatiilor pe
amplasament (inceputul lui aprilie 2012). cultura era in vegetatie asa cum se
vede in fotografiile anexate.
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
100
Pe un astfel de teren cu agrocenoza antropomorfizata nu se face cartare prin
relevee de habitat sau vegetatie, deoarece este evident ca in urma lucrarilor
agricole efectuate nu se vor regasi reprezentanti ai florei si vegetatiei si nici
elemente de fauna de interes comunitar care sa necesite conservare.
Observatiile ornitologice au fost efectuate incepand cu luna aprilie (perioada de
cuibarit) cat si in in perioada postnuptiala numai pe perimetrul marginal,
neinsamantat, aferent viitoarei investitii.
Avand in vedere structura vegetaŃiei de pe perimetrul analizat pentru care se
solicita avizul pentru PUZ (terenuri agricole), precum şi componenŃa floristică (în
special, specii commune pe zona limitrofa arabilului), apreciem că impactul
asupra biodiversităŃii va fi nesemnificativ, pe durata implementării şi funcŃionării.
În concluzie considerăm că impactul produs asupra biodiversităŃii prin realizarea
obiectivului de investiŃie este nesemnificativ, fără urmări grave pe termen lung
asupra florei şi faunei locale.
*
Concluzii
Prognoză finală: Schimbările determinate de PUZ, la nivelul condiŃiilor de mediu,
vor produce un impact direct, suportabil şi definitiv, care va trebui corelat cu
sărăcia de specii şi uniformitatea condiŃilor habituale din terenul agricol în cauză.
În raport cu aria naturală protejata ROSCI 0115 Mlastina Satchinez apreciem că
investiŃia nu va avea un impact direct asupra speciilor cu statut de conservare
vulnerabil, cu populaŃiile în declin şi asupra speciilor rare. DiferenŃa structurii de
habitat, poziŃionarea geografică sunt garanŃii în acest sens, iar speciile observate
aici, în majoritatea lor au fost în trecere, fiind ocazionale sau adventive spaŃiului
agricol.
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
101
Având în vedere faptul, că asemenea spaŃii sunt suficiente în imediata apropiere
a zonei investiŃionale, ocaziile acestora de a vizita terenuri agricole, hoinărind,
urmărind turme de oi sau culegând cereale şi seminŃe de buruieni, după
recoltarea cerealelor, nu se vor sista. PretenŃiile trofice vor putea fi satisfăcute în
imediata vecinătate a parcului electrovoltaic.
Practic impactul proiectului, inedit pentru zona Satchinez, va trebui urmărit,
cercetat şi monitorizat indeaproape de custodele sitului, deoarece în literarura de
specialitate sunt relativ puŃine date, toate au caracter local, şi numai indirect le
putem lua în calcul.
AfirmaŃia noastră, că transformarea terenului va produce un impact minor şi
suportabil se bazează pe cercetări îndelungate ale populaŃiilor de animale
menŃionate şi cunoaşterea pretenŃiilor bio-ecologice ale acestora, în contextul
ecosistemic al Văii Ierului.
Intocmit:
SC EXPERTEKO SRL
Director,
Ing. Agneta Liebmann
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
102
BIBLIOGRAFIE
- Beldie Al. 1977-1979, Flora României, I, II, Bucureşti;
- CIOCIA V. 1992, Pasarile clocitoare din România, atlas, Editura ŞtiinŃifică,
Bucureşti;
- CIOCÂRLAN V. 2000. Flora Ilustrată a României. Bucureşti: Edititura Ceres;
- Donita, N., Doina Ivan, Coldea, Gh., Sanda V., Popescu, A., Chifu, Th.,
Mihaela Puca-Comanescu, Mititelu, D., Boscaiu, N., 1992, Vegetatia României,
Editura Tehnica Agricola, Bucuresti
- Kiss,A., 2002, RezervaŃia Ornitologică Satchinez, Ed.Excelsior, Timişoara
- Kiss,A., 1999, Avifauna din zonele umede ale Banatului, Ed.Mirton, Timişoara
- Ordinul Ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 2387/2011 pentru modificarea
Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind
instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanŃă
comunitară, ca parte integrantă a reŃelei ecologice europene Natura 2000 în
România
- Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind
instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanŃă
comunitară, ca parte integrantă a reŃelei ecologice europene Natura 2000 în
România
- HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecŃie specială avifaunistică drept
parte integrantă a reŃelei ecologice europene Natura 2000 în România - H.G. nr.
971 din 2011 pentru modificarea şi completarea H.G. nr. 1284/2007 privind
declararea ariilor de protecŃie specială avifaunistică ca parte integrantă a reŃelei
ecologice europene Natura 2000 în România
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
103
Anexe
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
104
Adresa 300062 Timişoara, Bv. Take Ionescu 10-16 ap. 24, Romania
Telefon (+ 40-256) 43 10 88 Mobil: (+40) 722 29 17 35
E-mail [email protected]
Nationalitate Romana
Data nasterii 26 Iulie 1953
Locuri de munca
Data din 20 aprilie 2005
Pozitie Director executiv; expert evaluator principal atestat (pozitia 475 –lista experti pe site-ul Ministerului Mediului)
Responsabilitati Expert in consultanta pentru protectia mediului pentru proiecte si programe si asistenta tehnica specifica de protectia mediului pentru activitati industriale si agricole (legislatie, documentatii pentru solicitarea avizelor, acordurilor, autorizatiilor si autorizatiilor integrate de mediu, Elaborarea studiilor de impact si bilanturilor de mediu, evaluarea riscului, consultant pentru proiectele Eco Profit)
Numele si adresa angajatorului
SC ExpertEko SRL - Timişoara
Curriculum Vitae AGNETA LIEBMANN
Liebmann Agneta Elisabeta Nume si prenume
Informatii
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
105
Data 01 Noiembrie 1990 - 20 Aprilie 2005
Pozitie Consilier superior clasa I - Expert de mediu
Responsabilitati Compartimentul reglementari : elaborarea acordurilor, avizelor si autorizatiilor de mediu; evaluarea tehnica a bilanturilor de mediu si a studiilor de evaluare a impactului asupra mediului depuse la APM
Numele si adresa angajatorului
Agentia Regionala de protectia Mediului pentru Regiunea 5 VestTimişoara, Bv. Mihai Viteazu nr. 32
Data 01 Iunie 1980 - 01 Noiembrie 1990
Pozitie Cercetator stiintific gr. II
Responsabilitati Cercetare la nivel de laborator si aplicarea pilot a rezultatelor pentru tehnologii de epurare a apelor reziduale industriale
Numele si adresa angajatorului
SC ECOIND SA (fostul Institut de Cercetari si Proiectari pentru Epurarea Apelor Reziduale - ICPEAR) Bucuresti Sos. Panduri 60 - 62
Data 01 Septembrie 1978 - 01 Iunie 1990
Pozitie Inginer stagiar
Responsabilitati Conducerea tehnologiei de obtinere a compusilor organici clorinati
Numele si adresa angajatorului
Combinatul chimic Giurgiu, str. Portului nr.2 si Combinatul Chimic Rm. Valcea - sectia Produsi clorurati
Studii
Data 1972 -1978
Calificare Inginer chimist
Domeniu Tehnologie chimica anorganica; Tratarea si epurarea apelor
Facultatea: Universitatea Tehnica Traian Vuia - Facultatea de Tehnologie Chimica
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
106
Cursuri absolvite
Data Ianuarie 2006 – septembrie 2007 : 3 zile/luna curs teoretic si 2 zile/luna ianuarie-septembrie aplicatii practice
Tema cursului Consiliere in desfasurarea proiectelor EcoProfit
Numele organizatiei care a tinut cursul
Denkstatt Environmental Management and Consulting - Viena in cooperare cu Primaria Timisoara
Data 2004 - 2005 - lunar - 2 zile/luna
Tema cursului Implementarea directivelor VOC, LCP si Seveso II -Strategiii pentru imbunatatirea functionarii instalatiilor mari de ardere
Numele organizatiei care a tinut cursul
Ministerul German al Mediului, Conservarii Naturii si Securitatii Nucleare in colaborare cu Ministerul Mediului - Twinning Project pentru asistarea Romaniei in implementarea Directivelor COV, IMA, SEVESO II
Data Mai 2001
Numele cursului Probleme de mediu ale tarilor care solicita accesul in
UE - Directiva IPPC
Numele organizatiei care a tinut cursul
EPTISA Proyectos Internacionales - Intarirea Capacitatii Institutionale si Administrative in Politicile de Mediu
Data August 2001 - 3 zile
Numele cursului Procesul de armonizare - stabilirea prioritatilor in investitii - Programul ISPA
Numele organizatiei care a tinut cursul
MAPM/EPIQ - Ministerul Mediului - Bucuresti
Data Septembrie – Octombrie 1999
Bursa USAID
Numele cursului Monitoring, Evaluation, Reporting, Verification and Certification of Carbon Emissions – Energy Sector – Technical Leadership Training Program
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
107
Numele organizatiei care a tinut cursul
Berkeley University California
Data Iunie 1995 - 6 zile
Numele cursului Dezvoltare durabila: tehnologii de reutilizare a deseurilor- recuperarea energiei prin reutilizarea gazelor de fermentatie
Numele organizatiei care a tinut cursul
Universitatea Bucuresti in colaborare cu Universitatea Caledoniana din Glasgow
Data Iunie - Iulie 1995
Numele cursului Implementarea legislatiei UE. Training pentru expertii de mediu din tarile candidate
Numele organizatiei care a tinut cursul
Experti din tarile UE Curs tinut la REC Budapesta
Data Iunie – Septembrie 1994
Bursa SOROS
Numele cursului Training for environmental management and industrial activity assessment
Numele organizatiei care a tinut cursul
Cleveland International Program and North Ohio Waste Water treatment Plant
Data 17 - 20 May 1994 Timişoara
Numele cursului Managementul integrat al deseurilor
Numele organizatiei care a tinut cursul
Community Environmental Council - University of Minnesota in cooperare cu Ministerul Mediului
Limbi straine cunoscute
Nivel Intelegere
Vorbire Scriere
Engleza f. bine f. bine f. bine
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
108
Maghiara f. bine f. bine f. bine
Franceza f. bine bine bine
Germana satisfacator satisfacator satisfacator
Cunostiinte in utilizarea
calculatorului MS Office, e-mail si Internet (ECDL)
Informatii Suplimentare Septembrie 1994 - Aprilie 1995 - co-autor - reprezentant
al APM Timisoara in proiectul: IProgramul Integrat Mediu si Sanatate - Gospodarirea deseurilor menajere pe teritoriul municipiului Timisoara - proiect coordonat de Primaria Timisoara Noiembrie 2001 - Iulie 2003 - consultant in elaborarea studiului de fezabilitate “Repararea si Reabilitarea canalului Bega ” in cooperare cu Dutch DHV Milieu en Infrastructur BV Aprilie - Mai 2005 - consultant pe probleme de legilatie romaneasca de mediu si audit de mediu la SC SINTOCHIM SRL Braşov pentru EKO-CONSULTING Conseil et Ingenierie en Environment - Puteaux France
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
109
Curriculum vitae
InformaŃii personale
Nume / Prenume Ropan, Andreea, Simona
Adresă(e) Str. Teatrului, nr. 2bis, bl.D/33, sc. A, ap. 10, Timişoara, cod poştal 300465
Telefon(oane) Mobil: +40 720564428
E-mail(uri) [email protected]
NaŃionalitate(-tăŃi) Română
Data naşterii 30 Aprilie 1988
Sex Feminin
ExperienŃa profesională
Perioada 31 august 2009 - prezent
FuncŃia sau postul ocupat Analist protectia mediului, ecolog (2211)
ActivităŃi şi responsabilităŃi principale Participa pe teren la culegerea datelor pentru proiectele firmei, a
probelor necesare analizalor, inventarierea habitatelor si cartarea
speciilor existente in zona studiata, evaluarea potentialul impact al proiectelor sau activitatilor studiate asupra elementelor de
biodiversitate/ariilor naturale protejate , realizeaza modelari
predictive asupra cailor potenŃiale de evoluŃie a habitatului in
diferitele variante ale proiectelor, colaboreaza la elaborarea
studiilor privitoare la protectia mediului
Numele şi adresa angajatorului SC EXPERTEKO SRL – Timisoara, bv. Take Ionescu 10-16 sc A ap. 24
Tipul activităŃii sau sectorul de activitate Consultanta tehnica si dezvoltarea proiectelor referitoare la protectia mediului cu accent pe impactul implementarii proiectului asupra biodiversitatii zonei,
EducaŃie şi formare
Perioada Octombrie 2010 - iunie 2012 Masterand la Universitatea de vest in domeniul aplicarii tehnologiei GIS
Perioada Octombrie 2007 – Iunie 2010
Calificarea / diploma obŃinută AdeverinŃă ce atestă obŃinerea titlului de analist în domeniul ŞtiinŃei Mediului (media de absolvire: 9,87)
Disciplinele principale studiate / competenŃe profesionale dobândite
AbilităŃi specifice în domeniul managementului fenomenelor de risc, studii de botanică şi zoologie aplicate (biodiversitate), abilităŃi de monitorizare integrată şi control a mediului; realizarea de analize privind impactul factorilor poluanŃi asupra zonei de influenŃă; cunoaşterea elementelor specifice de întocmire a studiilor de impact, gestiune durabilă a deşeurilor, dreptul mediului (politici şi strategii în vigoare).
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
110
Numele şi tipul instituŃiei de învăŃământ / furnizorului de formare
Universitatea de Vest din Timişoara, Facultatea de Chimie-Biologie-Geografie, Departamentul Geografie, Specializarea ŞtiinŃa Mediului
Nivelul în clasificarea naŃională sau internaŃională
Studii universitare
Perioada Septembrie 2003 – Iunie 2007
Calificarea / diploma obŃinută Diplomă de Bacalaureat, Atestat de competenŃă lingvistică: Certificate in Advanced English (CAE) – eliberat în 07.08.2006
Disciplinele principale studiate / competenŃe profesionale dobândite
SecŃia ŞtiinŃe socio-umane, bilingv: engleză-franceză
Numele şi tipul instituŃiei de învăŃământ / furnizorului de formare
Liceul Teoretic “William Shakespeare”, Timişoara
ExperienŃa relevantă pentru tipurile de studii pentru protecŃia mediului solicitate
iColaborare in cadrul SC EXPERTEKO SRL in special la
includerea aspectelor de biodiversitate în procedura de evaluare
a impactului asupra mediului la lucrarile:
- PUZ – Parc eolian Vrani – Racasdia jud. Caras Severin 2009 (raport mediu)
- PUG municipiul Resita (raport mediu) contributie pt zona protejata
- PUZ - Schimbare functiune existenta prin dezvoltarea unei zone de servicii, comert, agrement si depozitare in
extravilanul localitatii Beregsau Mare, in locul
amplasamentului fostei ferme a COMTIM
- Amplasare balastiera si statie de sortare la Cheveresu Mare (raport evaluare impact)
- Amenajare pescarie Comuna Barateaz (amplasare in apropiere de zona protejata “Mlastinile de la Satchinez”
- PUG Bocsa – jud Caras-Severin
- PUG comuna Sagu – jud Arad – elemente de evaluare adecvata pentru sit-ul ROSPA Hunedoara Timisana
- PUZ – Case de vacanta Giroc
- PUZ Pischia – Parc fotovoltaic cu puterea instalata de 20 kW
- PUG Dudestii Noi – in lucru
- PUG Giera – in lucru Colaborare la elaborarea bilantului de mediu pentru cele trei
balastiere ale SC METCONS 7 SA din judetul Timis, Arad si
Caras- Severin care functioneaza in sit-uri Natura 2000 (SCI)
Studiu de evaluare adecvata
pentru Planul Urbanistic Zonal :
„ PUZ - Parc fotovoltaic, extravilan Calacea”
111
CompetenŃe şi aptitudini tehnice - practică de specialitate în MunŃii Făgăraş, Muntele Mic (Poiana Mărului) - studiu aplicat de ecologie în zona „ Mlaştinile Satchinez”, realizare de hărŃi digitale de impact cu ocazia Zilei InternaŃionale a DiversităŃii Biologice – 22 mai 2009 - aprofundarea problematicii de mediu în cadrul lucrării de diplomă/licenŃă pe tema „ Starea de calitate a mediului periurban. Studiu de caz UTVIN”
InformaŃii suplimentare