Download - CRR XI Tamplar Universal
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
CENTRUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC
Anexa nr. .......... la OMEN nr. ............. din ....................
CURRICULUM
pentru
CLASA a XI-a
ÎNVĂŢĂMÂNT PROFESIONAL DE 2 ANI
pentru dobândirea calificării profesionale de nivel 2:
TÂMPLAR UNIVERSAL
Domeniul de pregătire de bază:FABRICAREA PRODUSELOR DIN LEMN
Domeniul de pregătire profesională generală:FABRICAREA PRODUSELOR DIN LEMN
Aria curriculară TEHNOLOGII
2013
1
Autori:
prof. dr. ing. Maria PENTILESCU, profesor grad I, I.Ş.J. Suceava - coordonator
prof. ing. Felicia NEACŞU, profesor grad I, Grup Şcolar de Industrializarea Lemnului Piteşti
prof. ing. Elvira GEORGESCU, profesor grad I, Colegiul Tehnic „Petru Muşat” Suceava
Coordonare C.N.D.I.P.T.:FLORENȚA CLAUDIA DUMITRU – inspector de specialitate
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
2
Clasa a XI-aÎnvăţământ profesional de 2 ani
Aria curriculară Tehnologii
Calificarea: Tâmplar universalDomeniul de pregătire de bază: FABRICAREA PRODUSELOR DIN LEMNDomeniul de pregătire profesională generală: FABRICAREA PRODUSELOR DIN LEMN
I. Pregătire practicăModulul I. Formarea panourilor placate şi a ramelor
Total ore: 168 din care Laborator tehnologic 48
Instruire practică 120Modulul II. Prelucrarea mecanică a panourilor şi a ramelor
Total ore: 210 din care Laborator tehnologic 60
Instruire practică 150Modulul III. Şlefuirea suprafeţelor lemnului
Total ore: 147 din care Laborator tehnologic 42
Instruire practică 105Modulul IV. Finisarea suprafeţelor din lemn
Total ore: 105 din care Laborator tehnologic 30
Instruire practică 75Modulul V. Montarea şi ambalarea produselor
Total ore: 105 din care Laborator tehnologic 30
Instruire practică 75Total ore/an = 21 ore/săptămână x 35 săptămâni/an = 735 ore/an
II. Stagiu de pregătire practică - CDL*
Modulul VI. Tehnologia debitării semifabricatelor superioare Total ore: 150 din care Laborator tehnologic -
Instruire practică 150 Total ore/an = 30 ore/săptămână x 5 săptămâni/an = 150 ore/an
TOTAL GENERAL: 885 ore /an
Notă: 1. Orele de laborator tehnologic şi orele de instruire practică se pot desfăşura atât în
laboratoarele şi atelierele unităţii de învăţământ, cât şi la operatorul economic/ instituţia publică parteneră pentru pregătirea practică.
2. Stagiul de pregătire practică CDL* se realizează la operatorul economic/ instituţia publică parteneră; pentru a răspunde nevoilor angajatorilor din sectorul IMM, stagiul de pregătire practică poate fi organizat şi în unitatea de învăţământ, conform cadrului legal în vigoare.
LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢE DIN STANDARDELE DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ PE CARE SE
3
FUNDAMENTEAZĂ CURRICULUMUL
UNITĂŢI DE COMPETENŢE TEHNICE
FORMAREA PANOURILOR PLACATE ŞI A RAMELOR
PRELUCRAREA MECANICĂ A PANOURILOR ŞI A RAMELOR
ŞLEFUIREA SUPRAFEŢELOR LEMNULUI
FINISAREA SUPRAFEŢELOR DIN LEMN
MONTAREA ŞI AMBALAREA MOBILIERULUI
TEHNOLOGIA DEBITĂRII SEMIFABRICATELOR SUPERIOARE
ORDINEA DE PARCURGERE A MODULELOR
Ordinea de parcurgere a modulelor este prezentată orientativ, astfel încât în funcţie de condiţiile în care se asigură desfăşurarea orelor de instruire practică, această schemă se poate modifica.
Succesiunea săptămânilor de laborator tehnologic şi a celor de instruire practică, respectiv a zilelor de laborator tehnologic şi a celor de instruire practică, se poate hotărî diferenţiat, de la caz la caz, de către unităţile de învăţământ de comun acord cu agenţii economici.
Nr .săpt.
M IFormarea
M IIPrelucrarea
M IIIŞlefuirea
M IVFinisarea
M VMontarea
M VI(CDL)
4
panourilor placate şi a ramelor
mecanică a panourilor şi a ramelor
suprafeţelor lemnului
suprafeţelor din lemn
şi ambalarea produselor
Tehnologia debitării
semifabricatelor superioare
12345678910111213141516171819202122232425262728293031323334353637383940
Modulul I: FORMAREA PANOURILOR PLACATE ŞI A RAMELOR
5
1. Notă introductivă
Modulul „Formarea panourilor placate şi a ramelor” face parte din pregătirea practică necesară dobândirii calificării profesionale „Tâmplar universal”, clasa a XI-a, învăţământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 168 ore conform planului de învăţământ, din care:
48 ore – laborator tehnologic 120 ore – instruire practică
Modulul vizează dobândirea de competenţe specifice calificării „Tâmplar universal” în perspectiva folosirii tuturor achiziţiilor în practicarea acestei calificări şi în continuarea pregătirii profesionale.
Modulul „Formarea panourilor placate şi a ramelor” reuneşte competenţe din unitatea de competenţe tehnice specializate Formarea panourilor placate şi a ramelor din standardul de pregătire profesională de nivel 2, domeniul Fabricarea produselor din lemn.
2. Unitatea de competenţe la care se referă modulul
FORMAREA PANOURILOR PLACATE ŞI A RAMELOR
6
3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare
MODULUL: FORMAREA PANOURILOR PLACATE ŞI A RAMELORCunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare1
Rezultatul învăţării 1: Execută operaţii de asamblare a ramelor şi cadrelor Dispozitive de asamblat rame şi cadre: - cu acţionare pneumatică - cu acţionare hidraulică
Selectează dispozitivele de asamblare Alege adezivul pentru încleiere Aplică adezivul în scobitură şi pe cep Poziţionează lonjeroanele şi traversele
corespunzător poziţiei cepurilor şi scobiturilor
Efectuează operaţii de strângere a complexelor în dispozitive de asamblare
Clasificarea adezivilor Explicarea etapelor de lucru la asamblarea
ramelor şi cadrelor Precizarea condiţiilor pentru ca
asamblarea să se poată face mecanizat
Rezultatul învăţării 2: Bordurează canturile panourilor din PAL Bordurarea canturilor panourilor:
Aplicarea bordurilor din lemn masivAplicarea bordurilor din furnireAplicarea foliilor din materiale plastice
Dispozitive pentru asamblarea bordurilor Agregatul de furniruit canturi
Alege tipul de bordură în funcţie de structura panoului
Selectează dispozitivele de asamblare Verifică bordurile din punct de vedere
calitativ şi dimensional Introduce panoul în dispozitiv şi efectuează
strângerea, în condiţii de sănătate şi securitate a muncii
Descrierea dispozitivelor de asamblare Enumerarea soluţiilor de protejare a
canturilor panourilor Precizarea condiţiilor pe care bordurile
din lemn masiv trebuie să le îndeplinească Precizarea succesiunii operaţiilor care se
execută la agregatul de furniruit canturi
Rezultatul învăţării 3: Execută operaţii de pregătire a furnirelor Operaţii de pregătire a furnirelor:
- controlul de calitate, sortarea şi însemnarea- retezarea la lungime- îndreptarea canturilor furnirelor- înnădirea furnirelor- aplicarea benzilor gumate la capete
Maşini – unelte folosite pentru pregătirea furnirelor:
Verifică încadrarea furnirelor în cele trei clase de calitate după dimensiuni şi defecte
Corelează operaţiile de pregătire a furnirelor cu utilajele folosite
Determină umiditatea furnirelor Alimentează cu pachete de furnir foarfeca
ghilotină Efectuează operaţia de îndreptare a
canturilor în condiţii de securitate a
Stabilirea adaosului de prelucrare la lungimea foilor de furnir
Enumerarea operaţiilor de pregătire a furnirelor
Precizarea avantajelor şi dezavantajelor în cazul folosirii benzii gumate şi a firului fuzibil
1 Criteriile de evaluare sunt stabilite pe baza criteriilor de performanţă din standardele de pregătire profesională.7
Ferăstrăul circular universal de tâmplărieFoarfeca ghilotinăMaşina de înnădit cu hârtie gumatăMaşina de înnădit cu fir fuzibil
muncii, pe maşini unelte Execută operaţii de înnădire a furnirelor
Rezultatul învăţării 4: Execută operaţii de presare Pregătirea suprafeţelor panourilor pentru furniruire Aplicarea adezivului Formarea pachetului Presarea Condiţionarea Maşini – unelte folosite:
- maşini de calibrat- maşini de aplicat adeziv- prese hidraulice- linii de furniruire
Verifică grosimea panoului după calibrare şi umiditatea acestuia
Alimentează presa cu adeziv Introduce panourile în maşina de aplicat
adeziv Formează pachetul pentru presare Introduce pachetul în presă
Definirea operaţiilor de calibrare şi zimţuire
Precizarea componentelor adezivului ureoformaldehidic
Indicarea parametrilor regimului de presare
Explicarea modului de formare a pachetului
Precizarea scopului condiţionării panourilor furniruite
8
4. Conţinutul formării
Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului: 1 . Asamblarea ramelor şi a cadrelor: 1.1 Dispozitive de asamblare: - cu acţionare pneumatică; - cu acţionare hidraulic.
2. Bordurarea canturilor panourilor: 2.1 Aplicarea bordurilor din lemn masiv; 2.2 Aplicarea bordurilor din furnire; 2.3 Aplicarea bordurilor din folii din materiale plastice; 2.4 Dispozitive pentru asamblarea bordurilor: - cu strângere pneumatică; - presa de încleiat borduri; - dispozitive electropneumatice; - agregatul de furniruit canturi. 3. Furniruirea panourilor: 3.1 Pregătirea suprafeţelor panourilor pentru furniruire prin: - calibrare; - zimţuire; - linii de calibrare. 3.2 Pregătirea furnirelor prin: - sortarea şi însemnarea; - retezarea la lungime; - îndreptarea canturilor; - înnădirea furnirelor; - dimensionarea foilor de furnir înnădite; - aplicarea benzilor gumate la capete; - maşini unelte folosite pentru executarea operaţiilor de pregătire a furnirelor. 3.3 Aplicarea adezivului: - maşina de aplicat adeziv cu valţuri. 3.4 Formarea pachetului. 3.5 Presarea(încleierea): - prese hidraulice multietajate; - prese hidraulice monoetajate; - linii de furniruire; - regimul de lucru la presare. 3.6 Condiţionarea panourilor furniruite. 3.7 Defecte de furniruire.
4. Dispozitive de lucru şi verificatoare.
5. Norme de sănătate şi securitatea muncii la asamblarea reperelor prin încleiere.
Conţinurile formării cuprind teme care pot fi abordate practic prin desfăşurarea de lucrări de laborator şi de instruire practică.
9
5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului
Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime:
Planşe cu scheme de lucru şi scheme cinematice ale maşinilor-unelte, liniilor de furniruire şi calibrare.
Dispozitive de lucru şi instrumente: - Dispozitive pentru asamblarea bordurilor cu strângere pneumatică, dispozitive electropneumatice, capota de protecţie, cuţit divizor, termometru, cupa STAS cu diametru de 8 mm, umidometru, verificator limitativ, releu de timp, psihrometru.
Materii prime şi materiale:- Panouri de PAL, PFL, placaj, panel, lemn lamelat, plăci celulare;- Furnire;- Hârtie gumată;- Fir fuzibil;- Adeziv;- Borduri din lemn masiv, din furnire, folii din materiale plastice.
Maşini-unelte folosite:- Ferestrăul circular universal de tâmplărie; - Foarfeca ghilotină; - Maşina de înnădit cu hârtie gumată;- Maşina de înnădit cu fir fuzibil; - Maşini de calibrat; - Maşini de aplicat adeziv; - Prese hidraulice.
Simboluri de avertizare: semnale sonore, vizuale, avertismente scrise, indicatoare, culori de securitate.
Echipament de lucru şi de protecţie: vestimentaţie şi echipamente de protecţie corporală, dispozitive de protecţie specifice.
6. Sugestii metodologice
Conţinuturile programei modulului ,,Formarea panourilor placate şi a ramelor” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.
Modulul „Formarea panourilor placate şi a ramelor” poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.
Acestea vizează următoarele aspecte: aplicarea metodelor centrate pe elev, abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual,
practic) pentru transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie; îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal, instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu
10
activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de idei etc.;
folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete, potrivite competenţelor din modul;
însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea spre autoinstruire, spre învăţare continuă.Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului,
pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare: Elaborarea de referate interdisciplinare; Exerciţii de documentare; Navigare pe Internet în scopul documentării; Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri); Vizite de documentare la agenţii economici; Discuţii.
Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat
fiecare dintre rezultatele învăţării.
Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului ,,Formarea panourilor placate şi a ramelor”, se recomandă următoarele activităţi de învăţare:
- exerciţii aplicative şi practice de identificare şi grupare a utilajelor şi dispozitivelor folosite pentru asamblarea ramelor şi a cadrelor, furniruirea panourilor; - exerciţii practice de bordurare a canturilor panourilor şi de furniruire a canturilor; - exerciţii practice aplicative de înnădire a furnirelor; - exerciţii practice de asamblare a ramelor şi cadrelor; - exerciţii practice de identificare a defectelor de furniruire şi de remediere a acestora.
7. Sugestii cu privire la evaluare
Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul didactic va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în care elevii şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi:a. În timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor învăţării
Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice.
Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit, evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.
Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.
b. Finală Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de
predare/învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.
Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă: Fişe de observare; Fişe de lucru; Fişe de autoevaluare; Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi obiectivi, semiobiectivi şi subiectivi.
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală:
11
Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de elevi.
Proba practică, prin care se evaluează abilităţi şi atitudini de efectuare a unor operaţii de formare a panourilor placate şi a ramelor.
Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile extraşcolare etc.
În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul. O competenţă se va evalua o singură dată.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice din standardul de pregătire profesională.
8. Bibliografie
1. Lică, D., Boieriu, C. - „Proiectarea, fabricarea şi fiabilitatea mobilei”, Editura Universităţii Transilvania, Braşov, 2003.
2. Năstase, V., Zamfira, A., Grigorescu, A. - „Utilajul şi tehnologia fabricării mobilei şi a altor produse finite din lemn“, manual pentru clasele a X-a, a XI-a şi a XII-a, licee industriale cu profil de exploatarea şi industrializarea lemnului şi şcoli profesionale anii II, III, IV, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti, 1997.
3. Pentilescu, M., Georgescu E. - „Fabricarea produselor din lemn”, Manual pentru anul I Şcoală profesională, Editura Economică Preuniversitaria, 2002.
12
Modulul II: PRELUCRAREA MECANICĂ A PANOURILOR ŞI RAMELOR
1. Notă introductivă
Modulul „Prelucrarea mecanică a panourilor şi ramelor” face parte din pregătirea practică necesară dobândirii calificării profesionale „Tâmplar universal”, clasa a XI-a, învăţământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 210 ore conform planului de învăţământ, din care:
60 ore – laborator tehnologic 150 ore – instruire practică
Modulul vizează dobândirea de competenţe specifice calificării „Tâmplar universal” în perspectiva folosirii tuturor achiziţiilor în practicarea acestei calificări şi în continuarea pregătirii profesionale.
Modulul „Prelucrarea mecanică a panourilor şi ramelor” reuneşte competenţe din unitatea de competenţe tehnice specializate Prelucrarea mecanică a panourilor şi ramelor din standardul de pregătire de nivel 2, domeniul Fabricarea produselor din lemn.
2. Unitatea de competenţe la care se referă modulul
PRELUCRAREA MECANICĂ A PANOURILOR ŞI RAMELOR
13
3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare
MODULUL: PRELUCRAREA MECANICĂ A PANOURILOR ŞI A RAMELORCunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare2
Rezultatul învăţării 1: Descrie utilajele, agregatele şi liniile de prelucrare mecanică a panourilor şi ramelor Utilaje, agregate şi linii pentru prelucrat panouri şi rame:
- ferăstrăul circular dublu- maşina de frezat cu ax vertical- maşina de frezat cu ax superior- maşina de frezat cu ax radial- maşina de burghiat multiplu- agregatul de prelucrat panouri- agregatul de furniruit pe cant- agregatul de burghiat pe feţe şi canturi- linii de formatizare şi furniruire
Identifică utilajele şi agregatele pentru prelucrarea mecanică a panourilor şi ramelor
Grupează utilajele şi agregatele în funcţie de operaţia executată
Corelează operaţiile de prelucrat panouri cu utilajele şi agregatele folosite
Indicarea părţilor componente ale utilajelor pentru prelucrat panouri
Recunoaşterea părţilor componente ale agregatelor
Precizarea parametrilor de lucru Descrierea succesiunii operaţiilor de
prelucrare la agregate Precizarea avantajelor prelucrării
panourilor la agregate şi în linii de prelucrare
Rezultatul învăţării 2: Execută operaţii de prelucrare mecanică a panourilor la maşini simple şi agregate Operaţii de prelucrare mecanică a panourilor şi ramelor:
- tunderea furnirului- formatizarea- furniruirea canturilor- frezare-profilare- burghiere multiplă pe feţe şi canturi
Scule, dispozitive şi verificatoare folosite la prelucrarea mecanică a panourilor:
- pânze circulare- freze profilate- burghie- hârtie abrazivă- şabloane
Alege sculele şi dispozitivele de lucru în funcţie de utilajul şi operaţia executată
Montează sculele tăietoare şi dispozitivele de lucru şi de protecţie
Alimentează cu panouri şi rame utilajele, agregatele şi liniile de prelucrare
Execută operaţii de prelucrare mecanică a panourilor şi ramelor, în condiţii de sănătate şi securitatea muncii
Definirea operaţiilor de prelucrare mecanică
Enumerarea caracteristicilor tehnice ale sculelor tăietoare
Precizarea materialului din care se confecţionează sculele tăietoare
Indicarea adezivului folosit pentru furniruirea canturilor
2 Criteriile de evaluare sunt stabilite pe baza criteriilor de performanţă din standardele de pregătire profesională.14
- dispozitive de protecţie- instrumente de verificat
Condiţii de montare a sculelor, dispozitivelor de lucru şi de protecţieRezultatul învăţării 3: Verifică din punct de vedere calitativ şi dimensional piesele prelucrate
Defecte de prelucrare a panourilor Cauze şi modul de remediere a defectelor
Măsoară dimensiunile pieselor prelucrate Verifică din punct de vedere calitativ
suprafeţele prelucrate Identifică defecte de prelucrare Remediază defectele care apar la
prelucrarea mecanică
Enumerarea defectelor care apar la prelucrarea mecanică a panourilor
Precizarea cauzelor care conduc la apariţia defectelor
15
4. Conţinutul formării
Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului: 1. Operaţii de prelucrare mecanică: 1.1 Tunderea furnirului; 1.2 Formatizarea; 1.3 Furniruirea canturilor; 1.4 Frezare-profilare; 1.5 Burghiere pe feţe şi canturi. 2. Maşini – unelte, agregate, linii de prelucrare:
2.1 Maşini –unelte simple: - ferăstrăul circular dublu; - maşina de frezat cu ax vertical; - maşina de frezat cu ax superior; - maşina de frezat cu ax radial; - maşina de burghiat multiplu. 2.2 Agregate: - agregatul de prelucrat panouri; - agregatul de furniruit pe cant; - agregatul de burghiat pe feţe şi canturi. 2.4 Linii semiautomate şi automate de prelucrare a panourilor şi ramelor.
3. Scule, dispozitive şi verificatoare: 3.1 Scule: - pânze circulare; - freze profilate; - freze cu coadă; - burghie. 3.2 Dispozitive de lucru: - riglă de ghidaj; - inel copier; - mandrină; - şablon; - dispozitive de fixare a pieselor; - dispozitive de protecţie a sculelor tăietoare. 3.3 Verificatoare: - metru, ruleta; - verificatoare limitative. 4. Defecte de prelucrare a panourilor.
5. Măsuri de sănătate şi securitatea muncii la prelucrarea panourilor.
Conţinurile formării cuprind teme care pot fi abordate practic prin desfăşurarea de lucrări de laborator şi de instruire practică.
5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului
Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime:
Planşe cu scheme de lucru şi scheme cinematice ale maşinilor-unelte, agregatelor, liniilor de prelucrare.
Instrumente şi dispozitive de lucru:- instrumente de verificat: metru, ruletă, şubler, şablon, verificatoare limitative, rigla de
ghidaj, capota de protecţie, cuţit divizor, dispozitive de fixare a pieselor, mandrină
16
Materii prime şi materiale:- Panouri de PAL, PFL, placaj, panel, lemn lamelat, plăci celulare furniruite, rame,
adeziv de topire, hârtie abrazivă. Maşini-unelte şi agregate pentru debitat panouri:
- ferăstrăul circular dublu; - maşina de frezat cu ax vertical; - maşina de frezat cu ax superior; - maşina de frezat cu ax radial; - maşina de burghiat multiplu; - agregatul de prelucrat panouri; - agregatul de furniruit pe cant; - agregatul de burghiat pe feţe şi canturi.
Scule pentru debitare: - discuri tăietoare;
- freze profilate; - burghie.
Simboluri de avertizare: semnale sonore, vizuale, avertismente scrise, indicatoare, culori de securitate.
Echipament de lucru şi de protecţie: vestimentaţie şi echipamente de protecţie corporală, dispozitive de protecţie specifice.
6. Sugestii metodologice
Conţinuturile programei modulului ,,Prelucrarea mecanică a panourilor şi ramelor” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.
Modulul „Prelucrarea mecanică a panourilor şi a ramelor” poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.
Acestea vizează următoarele aspecte: aplicarea metodelor centrate pe elev, abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual,
practic) pentru transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie; îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal, instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de idei, etc.;
folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete, potrivite competenţelor din modul;
însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea spre autoinstruire, spre învăţare continuă.
Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului, pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare:
Elaborarea de referate interdisciplinare;
17
Exerciţii de documentare; Navigare pe Internet în scopul documentării; Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri); Vizite de documentare la agenţii economici; Discuţii.
Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat
fiecare dintre rezultatele învăţării.
Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului ,,Prelucrarea mecanică a panourilor şi ramelor”, se recomandă următoarele activităţi de învăţare:
- exerciţii de identificare a părţilor componente ale maşinilor unelte şi agregatelor folosite la prelucrarea mecanică a panourilor; - exerciţii aplicative şi practice de identificare şi grupare a utilajelor folosite pentru prelucrarea mecanică a panourilor şi a ramelor; - exerciţii practice de selectare şi montare a sculelor tăietoare; - exerciţii practice de aprovizionare a locurilor de muncă cu panouri şi rame în vederea prelucrării.
7. Sugestii cu privire la evaluare
Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul didactic va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în care elevii şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi:a. În timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor învăţării
Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice.
Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit, evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.
Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.
b. Finală Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de
predare/învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.
Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă: Fişe de observare; Fişe de lucru; Fişe de autoevaluare;
Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi obiectivi, semiobiectivi şi subiectivi.Propunem următoarele instrumente de evaluare finală: Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de elevi.
Proba practică, prin care se evaluează abilităţi şi atitudini de efectuare a unor operaţii de prelucrare mecanică a panourilor placate şi a ramelor.
Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
18
Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile extraşcolare etc.
În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul. O competenţă se va evalua o singură dată.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice din standardul de pregătire profesională.
8. Bibliografie
1. Năstase, V., Zamfira, A., Grigorescu, A. - „Utilajul şi tehnologia fabricării mobilei şi a altor produse finite din lemn“, manual pentru clasele a X-a, a XI-a şi a XII-a, licee industriale cu profil de exploatarea şi industrializarea lemnului şi şcoli profesionale anii II, III, IV, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti, 1997
2. Pentilescu, M., Georgescu E. - „Fabricarea produselor din lemn”, Manual pentru anul I Şcoală profesională, Editura Economică Preuniversitaria, 2002
Modulul III: ŞLEFUIREA SUPRAFEŢELOR LEMNULUI
19
1. Notă introductivă
Modulul „Şlefuirea suprafeţelor lemnului” face parte din pregătirea practică necesară dobândirii calificării profesionale „Tâmplar universal”, clasa a XI-a, învăţământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 147 ore conform planului de învăţământ, din care:
42 ore – laborator tehnologic 105 ore – instruire practică
Modulul vizează dobândirea de competenţe specifice calificării „Tâmplar universal” în perspectiva folosirii tuturor achiziţiilor în practicarea acestei calificări şi în continuarea pregătirii profesionale.
Modulul „Şlefuirea suprafeţelor lemnului” reuneşte competenţe din unitatea de competenţe tehnice specializate Şlefuirea suprafeţelor lemnului din standardul de pregătire de nivel 2, domeniul Fabricarea produselor din lemn.
2. Unitatea de competenţe la care se referă modulul
ŞLEFUIREA SUPRAFEŢELOR LEMNULUI
20
3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare
MODULUL: ŞLEFUIREA SUPRAFEŢELOR LEMNULUICunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare3
Rezultatul învăţării 1: Descrie funcţionarea utilajelor şi a liniilor pentru şlefuirea lemnului Utilaje şi linii pentru şlefuirea lemnului: - Maşina de şlefuit cu bandă orizontală îngustă şi sabot de presare - Maşina de şlefuit cu bară de presare - Maşina de şlefuit cu bandă lată cu contact de jos - Maşina de şlefuit cu bandă lată cu contact de sus - Maşina de şlefuit canturi profilate - Maşina de şlefuit cu cilindru vertical
Identifică utilajele pentru şlefuirea lemnului
Grupează utilajele şi liniile de şlefuit în funcţie de operaţia executată
Montează banda abrazivă, dispozitivele de lucru şi de protecţie
Verifică funcţionarea benzii abrazive la mersul în gol
Aprovizionează cu materie primă utilajele şi liniile de şlefuire
Clasificarea maşinilor de şlefuit Indicarea părţilor componente ale
utilajelor pentru şlefuire Precizarea parametrilor regimului de lucru
la şlefuire Precizarea avantajelor prelucrării
panourilor în linii de şlefuire
Rezultatul învăţării 2: Execută operaţii de şlefuire Tehnologia de şlefuire: Şlefuirea lemnului masiv
- şlefuirea grosieră - şlefuirea de finisare
Şlefuirea panourilor furniruite - şlefuirea grosieră - şlefuirea de finisare
Condiţii de montare a sculelor, dispozitivelor de lucru şi de protecţie
Alege materialele abrazive Reglează poziţia mesei pe verticală, în
funcţie de grosimea pieselor Execută operaţia de şlefuire, în condiţii de
sănătate şi securitatea muncii
Definirea operaţiei de şlefuire Explicarea noţiunii de rugozitate a
suprafeţelor şlefuite Precizarea cerinţelor pe care benzile
abrazive trebuie să le îndeplinească pentru o şlefuire de calitate
Descrierea şlefuirii grosiere şi a celei de finisare
Enumerarea factorilor de care se ţine seama la şlefuire
Rezultatul învăţării 3: Verifică din punct de vedere calitativ operaţia de şlefuire a suprafeţelor lemnului Defecte de şlefuire Cauze şi modul de remediere a defectelor
Verifică din punct de vedere calitativ suprafeţele şlefuite
Identifică defecte de şlefuire Remediază defectele care apar la şlefuire
Enumerarea defectelor care apar la şlefuire
Precizarea cauzelor care conduc la apariţia defectelor de şlefuire
3 Criteriile de evaluare sunt stabilite pe baza criteriilor de performanţă din standardele de pregătire profesională.
21
4. Conţinutul formării
Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului: 1. Calitatea suprafeţelor şlefuite:
1.1 Schema şlefuirii şi determinării rugozităţii; 1.2 Cerinţe ale benzilor abrazive pentru o şlefuire de calitate. 2. Alegerea corectă a abrazivilor:
2.1 Tipuri de hârtie şi pânză de şlefuit; 2.2 Caracteristicile abrazivilor. 3. Tehnologia şlefuirii: 3.1 Şlefuirea lemnului masiv; 3.2 Şlefuirea panourilor. 4. Şlefuirea suprafeţelor plane: 4.1 Maşina de şlefuit cu bandă orizontală îngustă şi sabot de presare; 4.2 Maşina de şlefuit cu bară de presare; 4.3 Maşina de şlefuit cu bandă lată cu contact de jos; 4.4 Maşina de şlefuit cu bandă lată cu contact de sus. 5. Şlefuirea suprafeţelor profilate sau curbe: 5.1 Maşina de şlefuit canturi profilate; 5.2 Maşina de şlefuit cu cilindru vertical. 6. Linii de şlefuire.
7. Defecte de şlefuire. 8. Măsuri de sănătate şi securitatea muncii la şlefuirea lemnului.
Conţinurile formării cuprind teme care pot fi abordate practic prin desfăşurarea de lucrări
de laborator şi de instruire practică.
5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului
Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime:
Planşe cu scheme de lucru şi scheme cinematice ale maşinilor-unelte, liniilor de şlefuire Materii prime şi materiale:
- Panouri de PAL, PFL, placaj, panel furniruite, rame, panouri din lemn masiv, repere din lemn masiv, hârtie abrazivă.
Maşini-unelte pentru şlefuirea panourilor din lemn masiv şi a panourilor furniruite:
- Maşina de şlefuit cu bandă orizontală îngustă şi sabot de presare; - Maşina de şlefuit cu bară de presare; - Maşina de şlefuit cu bandă lată cu contact de jos; - Maşina de şlefuit cu bandă lată cu contact de sus; - Maşina de şlefuit canturi profilate; - Maşina de şlefuit cu cilindru vertical.
Simboluri de avertizare: semnale sonore, vizuale, avertismente scrise, indicatoare, culori de securitate.
Echipament de lucru şi de protecţie: vestimentaţie şi echipamente de protecţie corporală, dispozitive de protecţie specifice.
22
6. Sugestii metodologice
Conţinuturile programei modulului ,,Şlefuirea suprafeţelor lemnului” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.
Modulul „Şlefuirea suprafeţelor lemnului” poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.
Acestea vizează următoarele aspecte: aplicarea metodelor centrate pe elev, abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual,
practic) pentru transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie; îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal, instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de idei, etc.;
folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete, potrivite competenţelor din modul;
însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea spre autoinstruire, spre învăţare continuă.Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului,
pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare: Elaborarea de referate interdisciplinare; Exerciţii de documentare; Navigare pe Internet în scopul documentării; Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri); Vizite de documentare la agenţii economici; Discuţii.
Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat fiecare
dintre rezultatele învăţării.Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului ,,Şlefuirea
suprafeţelor lemnului”, se recomandă următoarele activităţi de învăţare: - exerciţii de identificare a părţilor componente ale maşinilor unelte şi liniilor folosite la şlefuirea lemnului masiv şi a panourilor furniruite; - exerciţii aplicative şi practice de alegere a benzilor abrazive în funcţie de specia lemnoasă şi tipul şlefuirii; - exerciţii practice de montare a benzilor abrazive; - exerciţii practice de aprovizionare a locurilor de muncă cu materia primă necesară.
23
7. Sugestii cu privire la evaluare
Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul didactic va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în care elevii şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi:a. În timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor învăţării
Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice.
Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit, evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.
Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.
b. Finală Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de
predare/învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.
Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă: Fişe de observare; Fişe de lucru; Fişe de autoevaluare;
Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi obiectivi, semiobiectivi şi subiectivi .Propunem următoarele instrumente de evaluare finală: Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de elevi.
Proba practică, prin care se evaluează abilităţi şi atitudini de efectuare a unor operaţii de şlefuire.
Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile extraşcolare etc.
În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul. O competenţă se va evalua o singură dată.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice din standardul de pregătire profesională.
8. Bibliografie
1. Năstase, V., Zamfira, A., Grigorescu, A. - „Utilajul şi tehnologia fabricării mobilei şi a altor produse finite din lemn“, manual pentru clasele a X-a, a XI-a şi a XII-a, licee industriale cu profil de exploatarea şi industrializarea lemnului şi şcoli profesionale anii II, III, IV, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti, 1997
2. Pentilescu, M., Georgescu E. - „Fabricarea produselor din lemn”, Manual pentru anul I Şcoală profesională, Editura Economică Preuniversitaria, 2002
24
Modulul IV: FINISAREA SUPRAFEŢELOR DIN LEMN
1. Notă introductivă
Modulul „Finisarea suprafeţelor din lemn” face parte din pregătirea practică necesară dobândirii calificării profesionale „Tâmplar universal”, clasa a XI-a, învăţământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 105 ore conform planului de învăţământ, din care:
30 ore – laborator tehnologic 75 ore – instruire practică
Modulul vizează dobândirea de competenţe specifice calificării „Tâmplar universal” în perspectiva folosirii tuturor achiziţiilor în practicarea acestei calificări şi în continuarea pregătirii profesionale.
Modulul „Finisarea suprafeţelor din lemn” reuneşte competenţe din unitatea de competenţe tehnice specializate Finisarea suprafeţelor din lemn din standardul de pregătire de nivel 2, domeniul Fabricarea produselor din lemn.
2. Unitatea de competenţe la care se referă modulul
FINISAREA SUPRAFEŢELOR DIN LEMN
25
3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare
MODULUL: FINISAREA SUPRAFEŢELOR DIN LEMNCunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare4
Rezultatul învăţării 1: Pregăteşte suprafeţele pentru finisare Operaţii de pregătire a suprafeţelor pentru finisare: - desprăfuire - decolorare - albire - umplerea porilor
Identifică materialele pentru pregătirea suprafeţelor
Execută operaţii de desprăfuire a suprafeţelor
Aplică materialul de decolorare şi albire Aplică umplutorii de pori
Definirea operaţiei de finisare Enumerarea operaţiilor de pregătire a
suprafeţelor pentru finisare Precizarea materialelor folosite pentru
decolorare şi albire Descrierea operaţiei de decolorare
Rezultatul învăţării 2: Colorarea suprafeţelor Colorarea mobilei: Materiale folosite
- coloranţi organici sintetici - lacuri sau grunduri colorate
Procedee de aplicare a coloranţilor - manual - prin imersie - prin pulverizare
Pregăteşte soluţia de colorant respectând tehnologia de preparare
Aplică materialul de colorare Şlefuieşte suprafaţa după uscarea
colorantului
Precizarea scopului operaţiei de colorare Explicare modului de preparare a soluţiei
de colorant Descrierea tehnologiei de aplicare a
soluţiei de colorant Enumerarea procedeelor de aplicare a
colorantului
Rezultatul învăţării 3: Pregăteşte materialele de finisare Materiale de finisare
- lacuri- vopsele - emailuri
Alege materialul de finisare în funcţie de tipul finisajului
Măsoară vâscozitatea lacului
Enumerarea materialelor de finisare Precizarea principalelor caracteristici ale
lacurilor
Rezultatul învăţării 4: Execută operaţii de aplicare a materialelor de finisare Procedee de aplicare:
- prin pulverizare- prin turnare- prin imersie
Alege utilajul pentru aplicarea materialului de finisare
Efectuează operaţii de aplicare a lacului, respectând tehnologia de aplicare
Enumerarea procedeelor de aplicare a materialelor de finisare
Descrierea funcţionării pulverizatorului Descrierea tehnologiei de aplicare a
4 Criteriile de evaluare sunt stabilite pe baza criteriilor de performanţă din standardele de pregătire profesională.26
- prin vălţuire- linii de finisare
Uscarea peliculelor de lacuri şi vopsele Defecte de aplicare a lacurilor
Depozitează piesele lăcuite în vederea uscării peliculei de lac
Identifică defectele care apar la aplicarea lacului
Remediază defectele care apar la aplicarea lacurilor
lacurilor prin turnare şi în linii de finisare Descrierea instalaţiilor de uscare Precizarea cauzelor care conduc la
apariţia defectelor
Rezultatul învăţării 5: Execută operaţii de prelucrare a peliculelor de finisare Operaţii de prelucrare a peliculei de lac: - şlefuire - egalizare - lustruire Materiale folosite pentru prelucrarea peliculelor Maşini – unelte pentru prelucrarea peliculelor Defecte la şlefuirea şi lustruirea peliculelor
Selectează materialele de prelucrat în funcţie de tipul lacului folosit
Aprovizionează locul de muncă cu materiale, repere
Efectuează operaţii de şlefuire, egalizare şi lustruire
Identifică defectele care apar la şlefuirea şi lustruirea peliculelor
Remediază defectele care apar la prelucrarea peliculelor
Definirea operaţiilor de şlefuire, egalizare şi lustruire
Precizarea materialelor folosite pentru şlefuire, egalizare şi lustruire
Descrierea operaţiei de şlefuire, egalizare şi lustruire
Enumerarea defectelor ce pot apărea la prelucrarea peliculelor
Precizarea cauzelor care conduc la apariţia defectelor
27
4. Conţinutul formării
Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului: 1. Procedee de finisare: 1.1 Finisare transparentă; 1.2 Finisare opacă; 1.3 Finisare prin acoperire cu folii din materiale plastice; 1.4 Finisare prin texturare. 2. Pregătirea suprafeţelor pentru finisare:
2.1 Desprăfuirea suprafeţelor; 2.2 Decolorarea şi albirea lemnului; 2.3 Colorarea mobilei; 2.4 Umplerea porilor.
3. Tehnologia aplicării lacurilor şi vopselelor: 3.1 Aplicarea lacurilor prin pulverizare; 3.2 Aplicarea lacurilor prin turnare; 3.3 Aplicarea lacurilor prin turnare; 3.4 Aplicarea lacurilor prin vălţuire: 3.5 Linii de finisare; 3.6 Defecte la aplicarea lacurilor.
4. Uscarea peliculelor de lacuri şi vopsele: 4.1 Uscarea naturală; 4.2.Uscarea artificială.
5. Prelucrarea peliculelor de lacuri şi vopsele: 5.1 Materiale tehnologice folosite; 5.2 Operaţii de prelucrare; 5.3 Defecte la prelucrarea peliculelor. 6. Tehnologia finisării opace. 7. Măsuri de sănătate şi securitatea muncii, de prevenire şi stingere a incendiilor la
finisarea suprafeţelor din lemn.
Conţinurile formării cuprind teme care pot fi abordate practic prin desfăşurarea de lucrări de laborator şi de instruire practică.
5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului
Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime:
Planşe cu scheme de lucru şi scheme cinematice ale maşinilor-unelte, liniilor de finisare Materii prime şi materiale:
- Panouri de PAL, PFL, placaj, panel furniruite, rame, panouri din lemn masiv, repere din lemn masiv, lacuri, vopsele, emailuri, hârtie abrazivă, materiale pentru curăţirea suportului, materiale pentru decolorare şi albire, materiale pentru colorare, umplutori de pori, pastă de lustruit.
Maşini-unelte, dispozitive folosite pentru finisare: - Pulverizator, cabina de pulverizat;
- Maşina de turnat lac; - Instalaţii de imersare. Simboluri de avertizare: semnale sonore, vizuale, avertismente scrise, indicatoare, culori de securitate. Echipament de lucru şi de protecţie: vestimentaţie şi echipamente de protecţie corporală, dispozitive de protecţie specifice.
28
6. Sugestii metodologice
Conţinuturile programei modulului ,,Finisarea suprafeţelor din lemn” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.
Modulul „Finisarea suprafeţelor din lemn” poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.
Acestea vizează următoarele aspecte: aplicarea metodelor centrate pe elev, abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual,
practic) pentru transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie; îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal, instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de idei, etc.;
folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete, potrivite competenţelor din modul;
însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea spre autoinstruire, spre învăţare continuă.Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului,
pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare: Elaborarea de referate interdisciplinare; Exerciţii de documentare; Navigare pe Internet în scopul documentării; Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri); Vizite de documentare la agenţii economici; Discuţii.
Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat fiecare
dintre rezultatele învăţării.
Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului ,, Finisarea suprafeţelor din lemn”, se recomandă următoarele activităţi de învăţare:
- exerciţii de identificare a părţilor componente ale maşinilor unelte şi liniilor folosite la finisarea lemnului masiv şi a panourilor furniruite; - exerciţii aplicative şi practice de alegere a materialelor de finisare în funcţie de tipul finisajului; - exerciţii practice de decolorare şi colorare a lemnului; - exerciţii practice de aplicare a lacurilor prin pulverizare; - exerciţii practice de aprovizionare a locurilor de muncă cu materia primă şi materialele necesare.
29
7. Sugestii cu privire la evaluare
Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul didactic va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în care elevii şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi:a. În timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor învăţării
Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice.
Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit, evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.
Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.
b. Finală Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de
predare/învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.
Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă: Fişe de observare; Fişe de lucru; Fişe de autoevaluare;
Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi obiectivi, semiobiectivi şi subiectivi .Propunem următoarele instrumente de evaluare finală: Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de elevi.
Proba practică, prin care se evaluează abilităţi şi atitudini de efectuare a unor operaţii de finisare a suprafeţelor din lemn.
Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile extraşcolare etc.
În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul. O competenţă se va evalua o singură dată.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice din standardul de pregătire profesională.
8. Bibliografie
1. Năstase, V., Zamfira, A., Grigorescu, A. - „Utilajul şi tehnologia fabricării mobilei şi a altor produse finite din lemn“, manual pentru clasele a X-a, a XI-a şi a XII-a, licee industriale cu profil de exploatarea şi industrializarea lemnului şi şcoli profesionale anii II, III, IV, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti, 19972. Pentilescu, M., Georgescu E. - „Fabricarea produselor din lemn”, Manual pentru anul I Şcoală profesională, Editura Economică Preuniversitaria, 2002.
Modulul V: MONTAREA ŞI AMBALAREA PRODUSELOR30
1. Notă introductivă
Modulul „Montarea şi ambalarea produselor” face parte din pregătirea practică necesară dobândirii calificării profesionale „Tâmplar universal”, clasa a XI-a, învăţământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 105 ore conform planului de învăţământ, din care:
30 ore – laborator tehnologic 75 ore – instruire practică
Modulul vizează dobândirea de competenţe specifice calificării „Tâmplar universal” în perspectiva folosirii tuturor achiziţiilor în practicarea acestei calificări şi în continuarea pregătirii profesionale.
Modulul „Montarea şi ambalarea produselor” reuneşte competenţe din unitatea de competenţe tehnice specializate Montarea şi ambalarea mobilierului din standardul de pregătire de nivel 2, domeniul Fabricarea produselor din lemn.
2. Unitatea de competenţe la care se referă modulul
MONTAREA ŞI AMBALAREA MOBILIERULUI
31
3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare
MODULUL: MONTAREA ŞI AMBALAREA PRODUSELORCunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare5
Rezultatul învăţării 1: Pregăteşte elementele componente pentru montare Terminologia părţilor componente ale mobilei: - reper simplu - reper complex - subansamblu
Alege reperele componente pentru un produs dat
Selectează accesoriile pentru montare Verifică din punct de vedere calitativ
reperele ce urmează a fi montate
Definirea reperului simplu, reperului complex, subansamblului
Descrierea succesiunii operaţiilor de montare pentru un complex sau subansamblu dat
Rezultatul învăţării 2: Pregăteşte dispozitivele şi uneltele Dispozitive cu acţionare pneumatică Presa de asamblat sertare Presa de asamblat corpuri cu acţionare pneumatică Unelte: şurubelniţe, maşini de burghiat
Selectează dispozitivele şi uneltele în funcţie de produsul ce urmează a fi montat
Aprovizionează cu repere locurile de muncă
Verifică modul de funcţionare al dispozitivelor şi uneltelor
Precizarea dispozitivelor şi uneltelor de lucru
Descrierea preselor şi dispozitivelor de asamblat corpuri cu acţionare pneumatică
Rezultatul învăţării 3: Execută operaţii de montare Sisteme de montare a mobilei: - cu asamblări fixe - cu asamblări demontabile - montarea la beneficiar Montarea accesoriilor
- pentru fixarea uşilor- pentru închidere, zăvorâre, blocarea
uşilor- pentru acţionarea uşilor şi sertarelor- pentru glisarea sertarelor şi
susţinerea rafturilorMontarea în subansambluri şi produse
Citeşte desenul de ansamblu al produsului pentru a stabili sistemul de montare
Alimentează cu repere componente, accesorii locurile de muncă.
Execută operaţii de premontare. Poziţionează reperele componente în
presele de asamblat corpuri în funcţie de soluţia constructivă aleasă
Montează corpul pe soclu sau cadru de susţinere
Montează uşile şi sertarele corpului de mobilă
Precizarea sistemelor de montare a mobilei
Clasificarea principalelor tipuri de accesorii
Precizarea condiţiilor ce trebuie respectate la fixarea accesoriilor în panourile de PAL
Descrierea succesiunii operaţiilor de montare în subansamblu şi ansamblu la mobila corp şi din cadre
5 Criteriile de evaluare sunt stabilite pe baza criteriilor de performanţă din standardele de pregătire profesională.32
Rezultatul învăţării 4: Verifică calitatea montării Calitatea reperelor Calitatea montajului Dimensiuni de gabarit
Efectuează operaţii de ajustare, dacă este cazul
Verifică funcţionarea sertarului şi închiderea uşilor
Măsoară dimensiunile de gabarit ale produsului
Remediază defectele care apar la montare
Precizarea condiţiilor pentru ca montarea să se poată face la beneficiar
Indicarea cauzelor care conduc la apariţia defectelor la montare
Rezultatul învăţării 5: Ambalează produse din lemn Materiale pentru ambalare Sisteme şi tipuri de ambalaje Depozitarea mobilierului ambalat
Selectează materialele folosite pentru ambalare
Aprovizionează locul de muncă cu materiale, repere
Alege sistemul de ambalare în funcţie de piesele de mobilă care se ambalează
Efectuează operaţii de ambalare cu respectarea condiţiilor de ambalare.
Efectuează operaţii de încărcare a mobilei ambalate pe palete
Introduce mobila în conteinere în vederea transportului acesteia
Definirea operaţiei de ambalare Precizarea materialelor folosite pentru
ambalare Indicarea condiţiilor de ambalare Enumerarea sistemelor şi tipurilor de
ambalare
33
4. Conţinutul formării
Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:1. Montarea mobilei - Condiţii generale
2. Sisteme de montare: 2.1 Montarea cu asamblări fixe; 2.2 Montarea cu asamblări demontabile; 2.3 Montarea la beneficiar.
3. Montarea accesoriilor:3.1 Pentru fixarea uşilor;3.2 Pentru închidere, zăvorâre, blocarea uşilor;3.3 Pentru acţionarea uşilor şi sertarelor;3.4 Pentru glisarea sertarelor şi susţinerea rafturilor.
4. Montarea în subansambluri şi produse: 4.1 Dispozitive cu acţionare pneumatică; 4.2 Presa de asamblat sertare; 4.4 Presa de asamblat corpuri cu acţionare pneumatică; 4.5 Unelte: şurubelniţe, maşini de burghiat; 4.6 Succesiunea de montare în subansamblu şi ansamblu la mobila corp şi din cadre.
5. Montarea în bandă rulantă. 6. Montarea la beneficiar. 7. Ambalarea, depozitarea şi transportul mobilei: 7.1 Condiţii de ambalare;
7.2 Sisteme şi tipuri de ambalaje; 7.3 Paletizarea; 7.4 Containerizarea.
Conţinurile formării cuprind teme care pot fi abordate practic prin desfăşurarea de lucrări de laborator şi de instruire practică.
5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului
Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime:
Materii prime şi materiale:- Repere simple , rame, cadre, panouri din lemn masiv, hârtie abrazivă, materiale
pentru ambalare. Unelte, dispozitive folosite pentru montare: - Dispozitive cu acţionare pneumatică; - Presa de asamblat sertare; - Presa de asamblat corpuri cu acţionare pneumatică; - Unelte: şurubelniţe, maşini de burghiat. Simboluri de avertizare: semnale sonore, vizuale, avertismente scrise, indicatoare, culori de securitate. Echipament de lucru şi de protecţie: vestimentaţie şi echipamente de protecţie corporală, dispozitive de protecţie specifice.
34
6. Sugestii metodologice
Conţinuturile programei modulului „Montarea şi ambalarea produselor” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.
Modulul „Montarea şi ambalarea produselor” poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.
Acestea vizează următoarele aspecte: aplicarea metodelor centrate pe elev, abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual,
practic) pentru transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie; îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal, instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de idei, etc.;
folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete, potrivite competenţelor din modul;
însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea spre autoinstruire, spre învăţare continuă.Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului,
pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare: Elaborarea de referate interdisciplinare; Exerciţii de documentare; Navigare pe Internet în scopul documentării; Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri); Vizite de documentare la agenţii economici; Discuţii.
Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat fiecare dintre rezultatele învăţării.
Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului „Montarea şi ambalarea produselor”, se recomandă următoarele activităţi de învăţare:
- exerciţii de identificare a părţilor componente ale pieselor d3e mobilă corp şi mobila din cadre; - exerciţii aplicative şi practice de alegere a dispozitivelor şi uneltelor pentru montare; - exerciţii practice de montare a părţilor componente în subansambluri şi produse; - exerciţii practice de montare a complexelor de compartimentare; - exerciţii practice de aprovizionare a locurilor de muncă cu materia primă şi materialele necesare; - exerciţii practice de ambalare a pieselor de mobilă.
35
7. Sugestii cu privire la evaluare
Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul didactic va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în care elevii şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi:a. În timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor învăţării
Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice.
Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit, evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.
Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.
b. Finală Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de
predare/învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.
Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă: Fişe de observare; Fişe de lucru; Fişe de autoevaluare; Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi obiectivi, semiobiectivi şi subiectivi.
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală: Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de elevi.
Proba practică, prin care se evaluează abilităţi şi atitudini de efectuare a unor operaţii montare şi ambalare a mobilei.
Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile extraşcolare etc.
În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul. O competenţă se va evalua o singură dată.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice din standardul de pregătire profesională.
8. Bibliografie
1. Năstase, V., Zamfira, A., Grigorescu, A. - „Utilajul şi tehnologia fabricării mobilei şi a altor produse finite din lemn“, manual pentru clasele a X-a, a XI-a şi a XII-a, licee industriale cu profil de exploatarea şi industrializarea lemnului şi şcoli profesionale anii II, III, IV, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti, 19972. Pentilescu, M., Georgescu E. - „Fabricarea produselor din lemn”, Manual pentru anul I Şcoală profesională, Editura Economică Preuniversitaria, 2002
36
Modulul VI: TEHNOLOGIA DEBITĂRII SEMIFABRICATELOR SUPERIOARE
1. Notă introductivă
Modulul „Tehnologia debitării semifabricatelor superioare” face parte din stagiul de pregătire practică – CDL necesar dobândirii calificării profesionale „Tâmplar universal”, clasa a XI-a, învăţământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 150 ore de instruire practică conform planului de învăţământ.
Modulul vizează dobândirea de competenţe specifice calificării „Tâmplar universal” în perspectiva folosirii tuturor achiziţiilor în practicarea acestei calificări şi în continuarea pregătirii profesionale.
Modulul „Tehnologia debitării semifabricatelor superioare” reuneşte competenţe din unitatea de competenţe tehnice specializate Tehnologia debitării semifabricatelor superioare din standardul de pregătire de nivel 2, domeniul Fabricarea produselor din lemn.
2. Unitatea de competenţe la care se referă modulul
TEHNOLOGIA DEBITĂRII SEMIFABRICATELOR SUPERIOARE
37
3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare
MODULUL: TEHNOLOGIA DEBITĂRII SEMIFABRICATELOR SUPERIOARECunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare6
Rezultatul învăţării 1: Identifică utilajele şi agregatele pentru debitat panouri Utilaje şi agregate pentru debitat panouri:
- ferăstraie circulare- ferăstraie panglică- agregate pentru debitat panouri
Identifică utilajele şi agregatele pentru debitat panouri
Grupează utilajele şi agregatele în funcţie de operaţia executată
Corelează operaţiile de de debitat cu utilajele
Recunoaşterea părţilor componente ale utilajelor
Precizarea avantajelor prelucrării semifabricatelor superioare la agregate
Rezultatul învăţării 2: Alege sculele şi dispozitivele de lucru Scule, dispozitive şi verificatoare folosite la debitarea panourilor:
- pânze circulare- pânze panglică- dispozitive de lucru- dispozitive de protecţie- instrumente de măsurat, trasat, verificat
- şabloane Condiţii de montare a sculelor, dispozitivelor de lucru
Alege pânzele circulare în funcţie de materialul supus prelucrării
Montează sculele tăietoare şi dispozitivele de lucru şi de protecţie
Grupează sculele tăietoare în funcţie de operaţia executată
Identificarea sculelor tăietoare, dispozitivelor de lucru
Enumerarea caracteristicilor tehnice ale sculelor tăietoare
Precizarea materialului din care se confecţionează sculele tăietoare
Indicarea condiţiilor care trebuie respectate la montarea sculelor tăietoare pe axul portsculă
Rezultatul învăţării 3: Execută operaţia de debitare a panourilor pe maşini unelte şi agregate Operaţii de debitare:
- tăiere longitudinală- tăiere transversală
- decupare Adaosuri de prelucrare:
- pentru panouri fără borduri- cu borduri din lemn masiv pe un cant
Reglează limitatorul pe rigla gradată şi rigla de ghidaj
Efectuează operaţia de însemnare în cazul pieselor cu contur curb
Efectuează operaţia de debitarea a panourilor, în condiţii de securitate a muncii, pe maşini unelte şi agregate
Stabilirea adaosului de prelucrare în funcţie de structura panoului
Introducerea schemei de debitare în baza de date a calculatorului agregatului
6 Criteriile de evaluare sunt stabilite pe baza criteriilor de performanţă din standardele de pregătire profesională.38
- cu borduri din lemn masiv pe ambele canturi
Măsoară dimensiunile pieselor debitate
Rezultatul învăţării 4: Calculează indicatorii economici la debitarea semifabricatelor superioare Indicatori economici la debitarea panourilor - indicele de utilizare
- randamentul- pierderile
Diagrame de debitare
Utilizează formulele de calcul pentru calcularea necesarului de materie primă pentru un produs dat
Citeşte desenul de ansamblu al produsului pentru determinarea necesarului de materie primă
Precizarea coeficienţilor de utilizare pentru panouri (PAL, PFL, placaj, plăci înnobilate, panel, furnir)
39
4. Conţinutul formării
Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului: 1. Procedee de debitare a panourilor:
1.1 În fabricile de mobilă; 1.2 Prin cooperare. 2. Indicatori economici la debitarea semifabricatelor superioare:
2.1 Indicele de utilizare; 2.2 Randamentul; 2.3 Pierderile; 2.4 Diagrame de debitare.
3. Adaosuri de prelucrare: 3.1 Pentru panouri fără borduri din lemn masiv; 3.2 Pentru panouri cu bordură pe un cant; 3.3 Pentru panouri cu borduri pe ambele canturi.
4. Debitarea panourilor:4.1 Maşini simple:
- ferăstrăul circular dublu; - ferăstrăul circular universal de tâmplărie; - ferăstrăul panglică.
4.2 Agregate. 4.3 Linii de debitare.
5. Scule pentru debitare:5.1 Pânze circulare;5.2 Pânze pentru decupare;5.3 Alegerea discului şi stabilirea regimului de tăiere.
6. Dispozitive de lucru şi verificatoare. 7. Norme de sănătate şi securitatea muncii la debitarea panourilor.
Conţinurile formării cuprind teme care pot fi abordate practic prin desfăşurarea stagiilor de pregătire practică la agentul economic sau în atelierele unităţii de învăţământ.
5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului
Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime:
Planşe cu scheme de lucru şi scheme cinematice ale maşinilor-unelte, agregatelor Instrumente şi dispozitive de lucru:
- instrumente de măsurat, trasat şi verificat: metru, creion de tâmplărie, şubler, şablon- dispozitive de tăiat în unghi, rigla de ghidaj, capota de protecţie, cuţit divizor
Materii prime:- PAL, PFL, placaj, panel, lemn lamelat, plăci celulare, alte semifabricate superioare.
Maşini-unelte şi agregate pentru debitat panouri:- ferestrăul circular universal de tâmplărie;- ferăstrăul circular dublu;- ferăstrăul panglică;- agregate pentru debitat panouri.
Scule pentru debitare: - discuri tăietoare; - pânze panglică. Simboluri de avertizare: semnale sonore, vizuale, avertismente scrise, indicatoare, culori de
securitate.
40
Echipament de lucru şi de protecţie: vestimentaţie şi echipamente de protecţie corporală, dispozitive de protecţie specifice.
6. Sugestii metodologice
Conţinuturile programei modulului ,,Tehnologia debitării semifabricatelor superioare” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.
Modulul „Tehnologia debitării semifabricatelor superioare” poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura la agentul economic sau în ateliere din unitatea de învăţământ, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.
Acestea vizează următoarele aspecte: aplicarea metodelor centrate pe elev, abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual,
practic) pentru transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie; îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal, instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de idei, etc.;
folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete, potrivite competenţelor din modul;
însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea spre autoinstruire, spre învăţare continuă.Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului,
pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare: Elaborarea de referate interdisciplinare; Exerciţii de documentare; Navigare pe Internet în scopul documentării; Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri); Documentare la agenţii economici; Discuţii.
Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat
fiecare dintre rezultatele învăţării.
Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului ,,Tehnologia debitării semifabricatelor superioare”, se recomandă următoarele activităţi de învăţare:
- exerciţii aplicative şi practice de identificare şi grupare a utilajelor folosite pentru debitarea panourilor; - exerciţii aplicative de citire şi interpretare a desenului de ansamblu; - exerciţii practice de calcul al necesarului de materie primă pentru un produs dat; - exerciţii de identificare a părţilor componente ale maşinilor unelte şi agregatelor folosite la debitarea panourilor.
41
7. Sugestii cu privire la evaluare
Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul didactic va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în care elevii şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi:b. În timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor
învăţării Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de
metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice. Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit,
evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp. Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă
şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.
c. Finală Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de
predare/învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.
Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă: Fişe de observare; Fişe de lucru; Fişe de autoevaluare; Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi obiectivi, semiobiectivi şi subiectivi.
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală: Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de elevi.
Proba practică, prin care se evaluează abilităţi şi atitudini de efectuare a unor operaţii de debitare a semifabricatelor superioare.
Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile extraşcolare etc.
În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul. O competenţă se va evalua o singură dată.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice din standardul de pregătire profesională.
8. Bibliografie
42
1. Barat, I., Coman, A., Dan, I., Fărcaş, Z., Rotar, V., Streza, T. - „Iniţiere în tâmplărie“, manual pentru licee de profil, şcoli profesionale şi de ucenici, Editura Casa Corpului Didactic Mureş, Târgu Mureş, 2002
2. Lică, D., Boieriu, C. - „Proiectarea, fabricarea şi fiabilitatea mobilei”, Editura Universităţii Transilvania, Braşov, 2003.
3. Morar, L., Desen tehnic, vol.I, II Tâmplar – Tehnician Prelucrarea Lemnului, Editura Universităţii ”Transilvania”, Braşov, 2004.
4. Năstase, V., Zamfira, A., Grigorescu, A. - „Utilajul şi tehnologia fabricării mobilei şi a altor produse finite din lemn“, manual pentru clasele a X-a, a XI-a şi a XII-a, licee industriale cu profil de exploatarea şi industrializarea lemnului şi şcoli profesionale anii II, III, IV Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti, 1997.
5. Năstase, V., Ionescu, F.L., Cota N. - Desen tehnic în industria lemnului, Editura Tehnică Bucureşti, 1996.
6. Pentilescu, M., Georgescu E., - „Fabricarea produselor din lemn”, Manual pentru anul I Şcoală profesională, Editura Economică Preuniversitaria, 2002.
7. Vrânceanu, S. - „Desen tehnic şi ornamental în industria lemnului”, Manual pentru clasa a -IX-a liceu şi Şcoală profesională, Editura Economică Preuniversitaria, 2002.
43