Comunicarea prin intermediul internetului

Aparitia internetului a produs schimbari importante in viata oamenilor. Este una dintre activitatile care a inceput sa ocupe din ce in ce mai mult timp liber. Cu ajutorul internetului reusim sa comunicam cu persoane aflate peste mari si tari, sa aflam tot felul de informatii diverse in doar cateva minute. Motoarele de cautare "muncesc" pentru noi dandu-ne in cateva secunde pagini intregi cu adrese unde putem gasi ceea ce cautam si, chiar, ce nu cautam sau nici nu stiam ca exista. In plus, camera web, alte accesorii si programele care permit comunicarea in direct in timp real (chat, comunicare verbala, vanzari online) au dus la transformari ale relatiilor noastre cu ceilalti. Azi ne putem vedea prietena care locuieste la 5000 km, putem sa-i auzim glasul, putem cumpara orice de oriunde, putem vorbi deoadata cu oameni aflati la mii de km distanta unii de altii. Aceste succese tehnologice au eliminate comunicarea clasica in care era nevoie sa ne intalnim pentru a ne vedea, pentru a vorbi, era nevoie sa mergem la magazin pentru a cumpara produsul de care aveam nevoie, era nevoie sa cumparam din librarie cartea de care aveam nevoie, sa mergem la cinema pentru a vedea un film.Sau chiar sa ne afirmam intr-o societate. Pe măsura dezvoltării economico-sociale a ţărilor şi grupurilor de ţări, tot mai multe organizaţii care se implică constant în comunicarea cu publicul, completează şi îmbunătăţesc formele de prezentare clasice prin folosirea unor sisteme electronice care au avantajul că sunt mai flexibile, pot avea părţi rezervate utilizatorilor interni sau deschise publicului larg, iar actualizarea este foarte facilă. Interesul publicului faţă de blog-uri dovedeşte că acestea reprezintă o formă de folosire a tehnologiei şi „produselor” sale, care au revoluţionat (sau vor revoluţiona) Interne- tul şi, mai ales, multe din activităţile care se bazează pe acesta. Avem în vedere, în principal, efectele pozitive ale blog-urilor asupra relaţiilor publice, jurnalisticii sau marketing-ului. Blogurilor li se recunosc şi merite în domeniul managementului informaţiei sau creării comunităţilor virtuale. O comunitate virtuala sau comunitate online este formata dintr-un grup de persoane care comunica sau interactioneaza mai mult prin intermediul internetului decat fata in fata. Comunitatile online au devenit si o forma de comunicare suplimentara pentru persoanele care se cunosc in viata de zi cu zi. Nivelul de interactiune si participare al membrilor variaza in functie de comunitate, de la adaugarea de comentarii la un mesaj dintr-un blog sau forum pana la a concura unul impotriva altuia intr-un joc video online. In prezent comunitatile virtuale sau online pot fi folosite de o varietate mare de grupuri sociale pentru a interactiona prin intermediul internetului.

Aceasta nu inseamna neaparat ca exista o apropriere mare intre membrii. O lista de e-mail poate avea sute de membrii, iar comunicarea intre acestia poate fi doar de tip informational, membrii ramanand straini unii de altii. Abilitatea de a interactiona cu alte persoane cu un mod de gandire asemanator aflate oriunde pe glob are beneficii considerabile, dar comunitatile virtuale au dat nastere la frica si critici. Comunitatile virtuale pot servii ca mediu de actiune pentru criminalii online, cum sunt hotii de identitate si urmaritorii, punand în special in pericol copiii.  Altii se tem ca daca petrec prea mult timp in comunitati virtual ar putea avea un impact negativ asupra interactiunilor din lumea reala. S-au realizat numeroase studii care au investigat motivatia si dorinta utilizatorilor de a face parte din comunităţi virtuale. Ele au aratat ca dupa perioade indelungate de timp membrii

1

capata multe cunostinte referitoare la subiectele discutate şi de asemenea un sens de conexiune cu lumea intreaga. Mai exista insa si o alta motivatie, aceea de a simti ca apartinem unei comunitati. Membrii pot sa participe la comunitatile online in unul din modurile: fie ca ei insisi, fie jucand un rol. In unele comunitati nu este greu de aflat identitatea reala a membrilor, in altele insa este imposibil de descoperit. Membrii pot juca un anumit rol pretinzand ca sunt altcineva, in special in comunitatile dedicate jocurilor. Comunitatile orientate pe jocuri afecteaza emotional membrii, dar nu se integreaza ca parte a vietii reale. Comunitatile fantastice au ca scop evadarea din cotidian si posibilitatea de a pretinde ca suntem altcineva. Nu trebuie uitat faptul ca in multe cazuri comunitatile online sunt un alt canal de comunicare, asa cum este telefonul pentru viata reala. Aceste tendinte vor continua sa existe in viitor devenind mai mult integrate in viata oamenilor, un alt mijloc de comunicare si intalnire a oamenilor cu interese comune. Foarte multe persoane au inceput sa caute compania altor persoane pe internet pentru ca aici au gasit mai mult comfort decat in viata reala. Pe internet toate persoanele seama unele cu altele, toate intra on line cu aceeasi dorinta de comunicare sau vor sa afle raspunsuri pe care se tem sa le caute printre oamenii din realitate pentru a nu fi judecati gresit. Si cu toate astea viata oamenilor isi urmeaza cursul normal sau anormal, si mai este influentata din cand in cand de interactiunile virtuale. Extinderea folosirii blog-urilor se observă si în cadrul relaţiilor publice. Astfel, prin intermediul comunicării on-line la nivel de organizaţie, se urmăreşte interacţiunea directă cu publicul extern sau chiar intern. O mare parte din conţinutul transmis prin blog-urile de relaţii cu clienţii sau prin cele de marketing este deja inclusă, în diverse modalităţi, în informaţiile distribuite de organizaţie însă, prin intermediul blog-ului, comunicarea devine directă, imediată, se adaugă o anumită personalitate celor transmise.

O altă posibilă utilizare a blog-urilor se regăseşte în comunicarea internă cu angajaţii, pentru ca aceştia să fie tot timpul la curent nu numai cu deciziile, ci şi cu procesele decizionale, cu motivaţiile care au dus la luarea anumitor hotărâri ale conducerii.  Se considera că extinderea importanţei blog-urilor în domeniul relaţiilor publice este încurajată şi de faptul că prin acest mod de comunicare se amplifică forţa de informare şi persuasiune a mass-media tradiţionale. Cu toate acestea, mass-media tradiţională diferă, însă, de blog-uri pentru că se află în căutarea obiectivităţii. Blog-urile sunt subiective prin natura lor, ceea ce înseamnă că abordarea personală a informaţiei nu o va putea substitui, vreodată, pe cea obiectivă şi nici nu va fi preferată celei din urmă. De asemenea, blog-urile vor deveni un interlocutor pentru mass-media, care va căuta aici subiecte şi reflecţii ale temelor tratate. Pentru multe subiecte blog-urile vor oferi un alt punct de vedere, adeverind sau infirmând informaţii. 

FENOMENUL “MESSENGER” ŞI COMUNICAREA

INTERPERSONALĂ

Sfera comunicării prin acest mijloc de transmitere a informaţiilor şi receptare concomitentă a acestora este mult prea vastă, motiv pentru care ne vom rezuma doar la un aspect al acestei tipologii de comunicare:

2

comunicarea interpersonală online între indivizii conectaţi la Internet, prin diverse metode (cablu de reţea, cablu de telefon – modem, sau wireless – satelit), precum şi efectele acestei interacţiuni. Comunicarea online (sau directă, în timp real) şi cea offline (sau indirectă, prin intermediul mesajelor sau email-urilor) aparţin de un cadru real, însă facilitat de mijloacele de comunicare modernă. În această manieră, comunicarea prin Internet nu se îndepărtează sub nici o formă de schema clasică a primului model de comunicare, propus de către cercetătorii americani Claude Shannon şi Waren Weaver. Acest model, numit şi Teoria informaţiei porneşte de la premiza că rezolvarea problemelor de comunicare se află în raport de proporţionalitate directă cu reducerea pierderii de informaţie. Datorită unui concept clasic, folosit în analiza oricărui fel de comunicare, anume, cel de bariere de comunicare, ce pot fi de mai multe feluri (de limbaj, de interferenţe sau zgomot pe canalul de comunicare ori cauzate de alţi factori: atenţia, interesul pentru mesaj etc.), sigur că nici comunicarea prin canalul comunicaţional Messenger nu este lipsită de acest fenomen. Ce este totuşi Messenger-ul? Yahoo! Messenger este un software(denumirea populară este cunoscută prin abrevierea la soft) de chat oferit de serverul Yahoo. Prin intermediul acestui soft este facilitată comunicarea cu întregul mapamond; indivizii pot comunica între ei chiar dacă se află în colţuri opuse pe glob, direct, de la tastatură, sau prin serviciul voice chat. Se pare că popularitatea acestui soft a crescut concomitent cu imaginea de marcă a server-ului Yahoo datorită faptului că este oferit gratuit şi, implicit, nu are nici un fel de restricţii în ceea ce priveşte opţiunile. Soft-ul se poate descărca în variantă full chiar de pe site-ul celor de la Yahoo şi nu prezintă opţiuni limitate, precum alte soft-uri din aceeaşi familie. Yahoo! Messenger nu este singurul program de chat existent, însă este cel mai popular în România. Alte programe de chat sunt: Google Talk, MSN Messenger, Skype, AOL Messenger etc. Revenind la modelul liniar comunicaţional, cei doi cercetători analizează elementele acestuia: sursă – emiţător – mesaj – canal – receptor – destinaţie. În această analiză, vom aminti şi noi câteva elemente de referinţă ale modelului liniar de comunicare, pentru a putea stabili un traseu în descrierea comunicării online. Aşadar, elementul de bază prezent aici şi în orice model comunicaţional este informaţia, concept ce constă în posibilitatea de a reduce incertitudinea. Acest din urmă termen, reprezintă cantitatea de entropie dintr-un sistem, unde entropia (termen preluat din termodinamică) este o variabilă ce măsoară gradul de haos sau dezorganizare dintr-un sistem. Al doilea element al modelului liniar de comunicare este zgomotul. Acesta reprezintă „acel orice” care se adaugă semnalului transmis iniţial, fără ca sursa să intenţioneze aceasta. Zgomotul reprezintă o barieră

3

comunicaţională, care, împreună cu informaţia, formează ceea ce se numeşte capacitatea canalului de comunicare. Pentru cazul particular Messenger, capacitatea canalului este determinată de intenţia tastată ori comunicarea verbală prin voice chat, ce reprezintă cumulul de informaţie transmisă şi interferenţele sub formă de zgomote ce intervin în comunicarea verbală telefonică sub formă de bruiaje, întreruperi ale convorbirii online sau oprirea bruscă a comunicării prin intervenţia altor factori (resetarea calculatorului, pene de curent etc.). O posibilă soluţie în rezolvarea dificultăţii de comunicare provocată de zgomot esteredundanţa – acest concept desemnează sporul de repetabilitate al unui mesaj, spor care nu trebuie exagerat în mod voit, pentru a nu altera intenţia iniţială. Precizăm însă că în comunicarea online prin intermediul Messenger-ului se poate interfera şi cu un alt tip de comunicare: cea imagistică prin mesaje iconice. Aceasta este caracterizată prin „iconiţele emotive – emoticons”, spre exemplu. Rolul acestora este de a spori interactivitatea serviciului de chat. Un alt cercetător, Norbert Wiener, aduce o îmbunătăţire substanţială teoriei informaţiei sub forma conceptului de feedback. Acest element al modelului liniar este poate cel mai reprezentativ pentru orice tip de comunicare. În măsura în care acesta caracterizează posibilitatea sursei de a primi răspuns de la destinaţie şi de a-şi ajusta comunicarea ulterioară în funcţie de acesta, interacţiunea între indivizi prin intermediul canalului Messenger este facilitată şi avantajată totodată prin confirmarea reală şi directă necondiţionată a feedback-ului. Nu există interlocutor, iar comunicarea este rapidă. Nu putem spune că acesta este neapărat un avantaj, deoarece scopul oricărei comunicări eficiente este, nu doar transmiterea de informaţii şi receptarea altora spontan, ci şi cunoaşterea celui poziţionat la capătul opus al canalului de comunicare, un feedback rapid poate reajusta de nenumărate ori comunicarea sursei. Pentru că în comunicarea prin fereastra de chat avem de-a face cu text, nu trebuie neglijate aceste sensuri abstracte ale cuvintelor. Richards aminteşte şi el de barierele de comunicare, însă nu le atribuie canalului de comunicare, ci susţine că pierderile de informaţie provin din caracterul limbajului uman. Analistul distinge semnele de simboluri şi defineşte relaţiile dintre acestea. Emoticoanele, printre altele, prin caracterul lor interactiv-subiectiv deplasează uşor traiectoria informaţiilor în interpretare. În acest fel, sursa se poate folosi de acest mijloc pentru a masca o parte din personalitatea sa reală, sau, dimpotrivă, de a încerca să demascheze din firea voluntar ascunsă a interlocutorului din spatele ferestrei de Messenger.

Aşadar, comunicarea online se dezvoltă în două direcţii. Prima, transmiterea de informaţii este accentuată prin simpla trimitere a unei fotografii (de exemplu) prin comanda send file către interlocutor. A doua direcţie comunicaţională ne transpune în imaginar, în sfera abstractă a

4

simbolurilor şi semnelor. Aici vorbim de interpretare, iar comunicarea intermediată de Messenger devine o sursă de cunoaştere a celuilalt, însă din spatele unui paravan – calculatorul. În această etapă, canalul Messenger ia forma acelui clivaj de care aminteam la începutul analizei. Teama de a ne arăta aşa cum suntem în realitate este estompată prin acest tip de comunicare online. Iar acesta reprezintă, probabil, avantajul esenţial al chat-ului pe Internet. Aparent, Yahoo! Messenger rezolvă o parte dintre problemele comunicării verbale –codarea/decodarea devine un exerciţiu interactiv şi amuzant, constrângerile interpersonale sunt diminuate; substituie dialogul clasic oral – prin interferarea cu textul; permite comunicarea în timp real cu interlocutori aflaţi oriunde pe glob; este un serviciu gratuit şi uşor de utilizat şi înglobează mai multe modele comunicaţionale. Toate aceste avantaje sunt exploatate la maximum de către utilizatorii de comunicare prin chat, micşorând considerabil dezavantajele exprimate prin barierele de comunicare, care devin aproape insesizabile. Dar este oare această formă de comunicare modernă sursa unei eficienţe majore survenite în cunoaşterea altora? Să nu cădem în iluzia că o cunoaştere printr-un chat din spatele unui paravan este eficientă sau corectă. Dimpotriva, desi prin intermediul scrisului exprimarea este mai elaborata in care o persoana isi dezvaluie o parte din sentimente,adevaratele legaturi se formeaza prin interactionare reala, nemijlocita, intr-o viata reala,palpabila.

SURSE BIBLIOGRAFICE ELECTRONICEhttp://www.culturasicomunicare.com/v2/nanescu.pdfhttp://opiniamea-vinti.blogspot.com/2007/07/comunicarea-on-line-prin-intermediul.html

5