Competitivitatea exporturilor româneCompetitivitatea exporturilor române��ti: ti: qquouo vvadisadis ??
Elena Iorga, consilier
Direc�ia Studii Economice
Banca Na�ional� a României
Bucure�ti, 15 aprilie 2010
Structura prezent�riiStructura prezent�rii
1. Cadrul conceptual al analizei
2. Rezultatele analizei
3. Competitivitatea prin pre�
4. Competitivitatea non-pre�
5. Concluzii
Banca Na�ional� a României
1. Cadrul conceptual al analizei1. Cadrul conceptual al analizei
Banca Na�ional� a României
Conceptul de competitivitateConceptul de competitivitate (1)(1)
� În sens larg, competitivitatea se refer� la performan�a economic� a unei ��ri �i implic� analiza în termeni relativi a modului în care se înregistreaz�:
� îmbun�t��irea standardelor de via��� câ�tiguri de productivitate� stimularea �i promovarea inova�iei
� În sens restrâns, conceptul se refer� la competitivitatea prin pre� pe plan interna�ional, m�surat� prin indicatori de natura cursului de schimb efectiv (Trichet, 2009)
Banca Na�ional� a României
Analiza performanAnaliza performan��ei exporturilorei exporturilorfolosind metoda cotei de piafolosind metoda cotei de pia��� constante � constante (1)(1)
� Metodologie propus� de Tyszynski (1951), dezvoltat� de Leamer& Stern (1970), Richardson (1971), Fagerberg & Sollie (1987), Loveridge & Selting (1998), Simonis (2000)
� Structura pe produse �i destina�ii a exporturilor unei ��ri poate afecta dinamica exportului agregat �i evolu�ia cotei de pia�� a unei economii:� specializarea pe produse poate favoriza m�rfuri pentru care
dinamica cererii este mai ridicat� (sc�zut�) decât media
� orientarea comer�ului exterior poate favoriza pie�e cu o dinamic� peste (sub) medie
� Evolu�ia cotei de pia�� depinde îns� �i de m�sura în care �ara respectiv� poate fi (sau nu) capabil� s� concureze eficient cu oferta competitorilor
Banca Na�ional� a României
Analiza performanAnaliza performan��ei exporturilorei exporturilorfolosind metoda cotei de piafolosind metoda cotei de pia��� constante � constante (2)(2)
� Ecua�ia descompunerii varia�iei cotei de pia��:
– modificarea procentual� a exporturilor economiei analizate, respectiv la nivel mondial, din bunul i c�tre pia�a j în perioada t
– ponderea bunului i c�tre pia�a j în totalul exporturilor economiei analizate, respectiv la nivel mondial
– modificarea procentual� a exporturilor din economia analizat�, respectiv la nivel mondial
unde:
Efectul structural Efectul de competitivitate
��
���
���
�
���
��� ����
i jijijij
i jijijij ggggg )()( **** ���
*, gg
*
*
,
,
ijij
ijij
gg
��
Banca Na�ional� a României
Metoda cotei de piaMetoda cotei de pia��� constante� constante: efectul structural : efectul structural
Se poate descompune în:� Efectul structurii pe produse:
� arat� în ce m�sur� specializarea relativ� a exporturilor unei ��ri este direc�ionat� c�tre produsele pentru care cererea la nivel mondial este mai dinamic�
� Efectul orient�rii geografice:
� arat� în ce m�sur� specializarea pe anumite destina�ii corespunde pie�elor de desfacere cu ritmuri de cre�tere superioare mediei la nivel mondial
� Efectul structural mixt:
� termen rezidual care reflect� interac�iunea efectelor dintre structura exporturilor în func�ie de produse �i cea în func�ie de distribu�ia geografic�
� �i
iii g ** )( ��
� �j
jjj g ** )( ��
**
**
*
*** )()()( ij
i j j
ijjj
i
ijiiijij g��
���
�
���
������
��
����
����
Banca Na�ional� a României
Limitele metodei cotei de piaLimitele metodei cotei de pia��� constante� constante
� Efectele determinate în urma descompunerii cotei de pia�� a exporturilor difer� în func�ie de:
� nivelul de dezagregare a datelor pe produse �i parteneri comerciali
� alegerea perioadei de baz�
� Realizarea analizei prin utilizarea exporturilor în termeni nominali nu permite determinarea unei distinc�ii clare între contribu�ia volumului exporturilor �i cea a pre�urilor la cre�terea cotei de pia��
� Metoda este aplicat� pe perioade de timp discrete de�i structura exporturilor se schimb� continuu
Banca Na�ional� a României
Date utilizateDate utilizate
� Analiza s-a concentrat pe comer�ul cu UE, exporturile totale pe plan mondial din formula ini�ial� fiind substituite cu exporturile totale intracomunitare
� Au fost utilizate 37 de grupe de produse (nivelul cu dou� cifre al Clasific�rii Standard de Comer� Exterior) �i 26 de pie�e de desfacere (sursa: Eurostat)
� Gruparea în func�ie de nivelul tehnologic s-a bazat pe clasific�ri similare realizate de BCE �i OCDE
Banca Na�ional� a României
2. Rezultatele analizei2. Rezultatele analizei
Banca Na�ional� a României
10,69,47,014,1Efectul competitivit��ii (EC)
0,1-0,10,30,1Efectul structural mixt (EMx)
0,10,5-0,50,3Efectul orient�rii geografice (EPt)
-0,40,3-0,3-0,9Efectul structurii pe produse (EPr)
-0,10,7-0,5-0,5Efect structural (ES) ES = = EPr+EPt+EMx
10,410,16,513,7Efect total (ET) ET=ES+EC== Rro-Reu27
3,9-4,199,26,1Cre�tere medie exporturi UE27 (Reu27)
14,45,9315,719,7Cre�tere medie exporturi RO (Rro)
0,70,890,710,54Cota de pia�� medie în exporturi intra-UE27
2000-20092007-20092004-20062000-2003
Efectul structural devine favorabil doar Efectul structural devine favorabil doar îîn ultimii trei anin ultimii trei ani
Banca Na�ional� a României
Efect de competitivitate dominant pe Efect de competitivitate dominant pe îîntreg intervalul analizatntreg intervalul analizat
0
50
100
150
200
250
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
Sursa: Eurostat, calcule BNR
efectul total
efectul structural
efectul de competitivitate
indice (procente); 1999=100
92
93
94
95
96
97
98
99
100
101
102
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
efectul structurii pe produse
efectul orient�rii geografice
indice (procente); 1999=100
Banca Na�ional� a României
Sectoare
puncte procentuale
Not�: Contribu�iile sunt calculate ca diferen�� între rata de cre�tere a sectorului/pie�ei în România �i în UE, multiplicat� cu ponderea sectorului/pie�ei în exporturile României c�tre UE.
0,082,057,28
9,413,745,580,09
Sursa: Eurostat, calcule BNR
0,292,584,09
6,962,633,870,46
2,000,91
11,22
14,133,392,728,02
Alte state membre UENoile state membre UEEA12Pie�e de desfacereTOTALNivel tehnologic ridicatNivel tehnologic mediuNivel tehnologic sc�zut
2007-20092004-20062000-2003
Efectul de competitivitate se manifest� mai ales Efectul de competitivitate se manifest� mai ales îîn sectoare n sectoare cu nivel tehnologic mediu cu nivel tehnologic mediu ��i pe relai pe rela��ia cu zona euro ia cu zona euro
Banca Na�ional� a României
20002000--2009: Efe2009: Efectul de competitivitate r�mâne dominant ctul de competitivitate r�mâne dominant ��i la nivel i la nivel regional, regional, îîns� componenta geografic� este semnificativ� ns� componenta geografic� este semnificativ�
-2
0
2
4
6
8
10
12
14
BG CZ HU PL RO SK
efectul de competitivitate (EC)
efectul structural mixt (EMx)
efectul orient�rii geografice (EPt)
efectul structurii pe produse (EPr)
Sursa: Eurostat, calcule BNR
procente
Banca Na�ional� a României
România recupereaz� România recupereaz� îîn ultimii trei ani pierderile relativen ultimii trei ani pierderile relativedin perioada 2005din perioada 2005--20062006
0
50
100
150
200
250
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
BG CZ HU
PL RO SK
Sursa: Eurostat, calcule BNR
indice (procente); 1999=100
Efectul total
0
50
100
150
200
250
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
BG CZ HU
PL RO SK
indice (procente); 1999=100
Efectul de competitivitate
Banca Na�ional� a României
România: PoziRomânia: Pozi��ie nefavorabil� din perspectiva ESie nefavorabil� din perspectiva ESpe pe îîntreg intervalul analizatntreg intervalul analizatff
92
93
94
95
96
97
98
99
100
101
102
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
Sursa: Eurostat, calcule BNR
BG CZ HU
PL RO SK
indice (procente); 1999=100
Efectul structurii pe produse
85
90
95
100
105
110
115
120
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
BG CZ HU
PL RO SK
indice (procente); 1999=100
Efectul orient�rii geografice
Banca Na�ional� a României
România: ModifiRomânia: Modific�ri semnificative c�ri semnificative îîn structura exporturilor n structura exporturilor din perspectiva nivelului tehnologic, din perspectiva nivelului tehnologic, ……
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
1999 2009 1999 2009 1999 2009 1999 2009 1999 2009 1999 2009
Nivel tehnologic sc�zut Nivel tehnologic mediu Nivel tehnologic ridicat
Sursa: Eurostat, calcule BNR
BG CZ HU PL RO SK
procente
Banca Na�ional� a României
…… îîns� industria textil� ns� industria textil� ��i a mobilei r�mân mult mai bine reprezentatei a mobilei r�mân mult mai bine reprezentatedecât la nivelul agregat al exporturilor intracomunitaredecât la nivelul agregat al exporturilor intracomunitare
-20
-10
0
10
20
30
40
50
Ind. alimentar� Textile Lemn,mobil�
Produseminerale
nemetalice
Metalurgie,construc�iimetalice
Chimie Ma�ini,echipamente
Mijloacede transport
Echipamenteprofesionale
�tiin�ifice
Ma�inielectrice
2000-2003 2004-2006 2007-2009
puncte procentuale
Sursa: Eurostat, calcule BNR
Not�: Indicatorul este definit ca diferen�� între ponderea unui anumit sector în exporturile intracomunitare ale României �i ponderea acestuia în exporturile intracomunitare ale UE27.
Nivel tehnologic sc�zut Nivel tehnologic mediu Nivel tehnologic ridicat
Banca Na�ional� a României
EvoluEvolu��ie nefavorabil� a sectoarelor ie nefavorabil� a sectoarelor îîn care sunt specializaten care sunt specializateexporturile româneexporturile române��titi
-8
-6
-4
-2
0
2
4
6
8
10
12
Ind. alimentar� Textile Lemn,mobil�
Produseminerale
nemetalice
Metalurgie,construc�iimetalice
Chimie Ma�ini,echipamente
Mijloacede transport
Echipamenteprofesionale
�tiin�ifice
Ma�inielectrice
2000-2003 2004-2006 2007-2009
puncte procentuale
Sursa: Eurostat, calcule BNR
Not�: Indicatorul este definit ca diferen�� între rata de cre�tere a exporturilor UE27 dintr-un anumit sector �i rata de cre�tere a exporturilor totale ale UE27.
Nivel tehnologic sc�zut Nivel tehnologic mediu Nivel tehnologic ridicat
Banca Na�ional� a României
TendinTendin��� de cre� de cre��tere a importantere a importan��ei relative a pieei relative a pie��elorelornoilor state membre ale UE noilor state membre ale UE îîn defavoarea zonei euron defavoarea zonei euro
Banca Na�ional� a României
Ritm mediu anual de cre�tere a exporturilor intracomunitare ale UE27
2000-2009
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
RO SK BG LT CZ
PL
EE LV CY
HU SL
LU AT
BE GR MT
DE
DK FR FI NE IT SE ES PT IE UK
Sursa: Eurostat, calcule BNR
procente
Diferen�e RO-UE27 privind pondereade�inut� în exporturile intracomunitare
de o anumit� pia��
-10
-8
-6
-4
-2
0
2
4
6
8
10
EA12 Noile statemembre UE*
Alte state membreUE
* exclusiv România
2000-2003
2004-2006
2007-2009
puncte procentuale
România exploateaz� România exploateaz� îîn mai mic� m�sur� dinamismuln mai mic� m�sur� dinamismulpiepie��elor noilor state membre ale UEelor noilor state membre ale UE
20002000--20092009
33,7
15,017,317,8
22,3
14,8
0
5
10
15
20
25
30
35
40
BG CZ HU PL RO SK
ponderea exporturilor c�tre NSM; procente
Sursa: Eurostat, calcule BNR
UE27: 10,5
Banca Na�ional� a României
3. Competitivitatea prin pre3. Competitivitatea prin pre��
Banca Na�ional� a României
Cursul de schimb efectivCursul de schimb efectiv ca m�sur� a competitivit�ca m�sur� a competitivit���iiii (1)(1)
� Cursul de schimb efectiv nominal (NEER)
� reflect� evolu�ia monedei unei ��ri în raport cu partenerii s�i comerciali;
� reprezint� media ponderat� a tuturor cursurilor bilaterale în func�ie de importan�a relativ� a partenerilor comerciali:
n
i
wi
iSNEER1
)(
– ponderea partenerului comercial i în totalul schimburilor comerciale
– cursul de schimb nominal bilateral fa�� de moneda din �ara i
unde:
iS
iw
Banca Na�ional� a României
Cursul de schimb ca m�sur� a competitivit�Cursul de schimb ca m�sur� a competitivit���iiii (2)(2)
� Cursul de schimb real bilateral
� reprezint� cursul nominal bilateral ajustat cu diferen�ialul de infla�ie existent între cele dou� ��ri:
*tttt ppsq ��
Not�: Toate variabilele sunt exprimate în logaritm natural.
ts
tp
*tp
– cursul real de schimb
– cursul nominal de schimb exprimat ca unit��i de moned� na�ional� pe unitate de moned� str�in�
– indicele pre�urilor pe pia�a intern�
– indicele pre�urilor pe pia�a extern�
tq
unde:
Banca Na�ional� a României
Cursul de schimb ca m�sur� a competitivit�Cursul de schimb ca m�sur� a competitivit���iiii (3)(3)
� Cursul de schimb efectiv real (REER)
� arat� evolu�ia cursului de schimb nominal, ajustat cu diferen�ialul de infla�ie dintre o �ar� �i partenerii s�i comerciali;
� reprezint� media ponderat� a tuturor cursurilor reale bilaterale în func�ie de importan�a relativ� a partenerilor comerciali:
n
i
wi
iQREER1
)(
– ponderea partenerului comercial i în totalul schimburilor comerciale
– cursul de schimb real bilateral fa�� de moneda din �ara i
unde:
iQ
iw
Banca Na�ional� a României
REER REER –– metodologie de calculmetodologie de calcul
� REER difer� în func�ie de alegerea componentelor sale principale:� num�rul ��rilor partenere luate în considerare
� modalitatea de ponderare utilizat�
� indicii de pre� utiliza�i pentru ob�inerea cursului real bilateral– indicele pre�urilor de consum (IPC)
– indicele pre�urilor de produc�ie (IPP)
– deflatorul PIB
– costul unitar cu for�a de munc� (ULC)– indicele pre�urilor de export (sau al valorii unitare a exporturilor)
� metoda de agregare (de regul�, media aritmetic�/geometric� ponderat�)
Banca Na�ional� a României
Alegerea deflatorului (1)Alegerea deflatorului (1)
� Indicele pre�urilor de consum� frecven�� lunar�� modalitatea de construire a indicelui este relativ uniform� între ��ri � include pre�urile bunurilor necomercializabile (în func�ie de ponderea
în co�ul de consum)� include pre�urile bunurilor din import �subestimeaz� îmbun�t��irea
competitivit��ii ca urmare a deprecierii monedei
� Indicele pre�urilor de produc�ie� frecven�� lunar�� exclude pre�urile serviciilor � m�sur� mai bun� pentru bunurile
comercializabile� include îns� �i anumite bunuri necomercializabile� fa�� de IPC exist� diferen�e mai mari în modalitatea de construire
a indicelui în diferite ��ri � inconsisten�� în analiz�� include influen�a pre�urilor bunurilor intermediare din import
Banca Na�ional� a României
Alegerea deflatorAlegerea deflatoruluiului (2)(2)
� Deflatorul PIB� frecven�� trimestrial�
� indice comparabil între ��ri
� include pre�urile bunurilor necomercializabile
� Indicele costului unitar cu for�a de munc�� frecven�� lunar�
� include atât evolu�ia salariilor, cât �i evolu�ia productivit��ii muncii
� m�sur� incomplet� a costului total
� nu ia în calcul rolul capitalului
Banca Na�ional� a României
Not�: Pre�ul de export relativ al României reprezint� raportul dintre pre�ul extern al competitorilor �i pre�ul de export al României. Pre�ul de export al competitorilor este calculat ca o medie aritmetic�, ponderat� cu valoarea exporturilor, a pre�urilor de export (exprimate în euro) practicate de principalii competitori (Bulgaria, Cehia, Polonia, Slovacia, Ungaria). Ca proxy pentru pre�urile de export s-au folosit pre�urile produc�iei industriale pentru pia�a extern� din industria prelucr�toare.
Competitivitatea prin preCompetitivitatea prin pre��: determinan: determinan��i i ��i m�suri alternativei m�suri alternative
Banca Na�ional� a României
Pre�uri de export relative
60
80
100
120
140
160
180
2004
2005
2006
2007
2008
2009
pre� de export relativ
NEER
pre� de export_RO
pre� de export_competitori
Sursa: Eurostat
indice (procente), 2005=100
Curs de schimb efectiv
0
20
40
60
80
100
120
140
160
2004
2005
2006
2007
2008
2009
REER_BRI (IPC)
REER (IPC)
REER (ULC)
REER (PPI_ext)
REER (deflator PIB)
Sursa: BRI, INS, calcule BNR
indice (procente), 2005=100
Cât de mult au contat perioadele de apreciere a REERCât de mult au contat perioadele de apreciere a REER??
-15
-10
-5
0
5
10
15
20
ian.00 ian.01 ian.02 ian.03 ian.04 ian.05 ian.06 ian.07 ian.08 ian.090,0
0,2
0,4
0,6
0,8
1,0
1,2
1,4REER*
cota de pia�� 1 (sc. dr.)
cota de pia�� 2 (sc. dr.)
* (+) apreciere, (-) depreciere
Not�: Cota de pia�� 1 = exporturi RO c�tre UE27/importuri intracomunitare UE27 Cota de pia�� 2 = importuri UE27 din RO/importuri intracomunitare UE27
Sursa: BRI, Eurostat, calcule BNR
varia�ie anual�; procente; medie mobil� pe 12 luni procente
Banca Na�ional� a României
România: cota de piaRomânia: cota de pia��� este � este îînc� printre cele mai sc�zute din regiunenc� printre cele mai sc�zute din regiune, , ……
0,0
0,5
1,0
1,5
2,0
2,5
3,0
3,5
4,0
ian.00 ian.01 ian.02 ian.03 ian.04 ian.05 ian.06 ian.07 ian.08 ian.09
Sursa: Eurostat, calcule BNR
procente; medie mobil� pe 12 luni
PL
CZ
HU
SK
RO
BG
Banca Na�ional� a României
…… dar viteza de credar viteza de cre��tere dup� aderare este superioar� competitorilortere dup� aderare este superioar� competitorilor
0
20
40
60
80
100
120
140
160
180
200
Bulgaria Cehia Ungaria Polonia România Slovacia0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
cre�terea cotei de pia�� în 2000-2009
ritm mediu anual de cre�tere a cotei de pia�� dup� aderare* (sc. dr.)
t
Sursa: Eurostat, calcule BNR
* momentul ader�rii: 2004 pentru CZ, HU, PL, SK; 2007 pentru BG, RO.
procente procente
Banca Na�ional� a României
4. Competitivitatea non4. Competitivitatea non--prepre��
Banca Na�ional� a României
VariaVaria��ie modest� a ponderii firmelor inovativeie modest� a ponderii firmelor inovative��i a efectelor asupra cotei de piai a efectelor asupra cotei de pia����
Banca Na�ional� a României
i �ii l di bil� 3 l i
România*
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
1998
-00
2002
-04
2004
-06
1998
-00
2002
-04
2004
-06
1998
-00
2002
-04
2004
-06
gama de produse cota de pia�� calitateaproduselor
* ind. prel.
pondere în totalul firmelor cu activitate de inovare; %
Compara�ii interna�ionale*
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
2002
-04
2004
-06
2002
-04
2004
-06
2002
-04
2004
-06
2002
-04
2004
-06
2002
-04
2004
-06
2002
-04
2004
-06
2002
-04
2004
-06
BG CZ HU PL RO SK FR
Sursa: Eurostat
pondere în totalul firmelor; %
România*
0
2
4
6
8
10
1998-2000
2002-2004
2004-2006
1998-2000
2002-2004
2004-2006
cereri de brevete înregistrarea unuimodel industrial
Sursa: Eurostat
pondere în totalul firmelor cu activitate de inovare; %
F1 = cereri de breveteF2 = înregistrarea unui model industrial
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
F1 F2 F1 F2 F1 F2 F1 F2 F1 F2 F1 F2 F1 F2
BG CZ HU PL RO SK FR
* ind. prel.
pondere în totalul firmelor cu activitate de inovare; %
Perioada: 2004-2006
Compara�ii interna�ionale*
Preocupare redus� pentru invenPreocupare redus� pentru inven��ii, ii, dar dar îîn linie cu tendinn linie cu tendin��a regional�a regional�
Banca Na�ional� a României
i �ii l di bil� 3 l i
România
0,00
0,05
0,10
0,15
0,20
0,25
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
Sursa: Eurostat
procente în PIB
Compara�ie regional�
0,0
0,1
0,2
0,3
0,4
0,5
0,6
0,7
BG CZ HU PL RO SK
Sursa: Eurostat
2000-2003
2004-2007
procente în PIB
Bugetul Bugetul R&DR&D al companiilor româneal companiilor române��ti din industria prelucr�toareti din industria prelucr�toarenu a nu a ��inut pasul cu creinut pasul cu cre��terea economic� terea economic�
Banca Na�ional� a României
InvestiInvesti��iile str�ine directe iile str�ine directe –– factor important de susfactor important de sus��inereinerea exporturilor românea exporturilor române��titi
Banca Na�ional� a României
Exporturi realizate de întreprindericu ISD din ind. prel.*
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
2006 2007 2008* pondere în total exporturi
Sursa: BNR
procente
Ponderea investi�iilor greenfield în totalul ISD** din ind. prel.
0
10
20
30
40
50
2005 2006 2007 2008
Sursa: BNR** stoc
procente
mediul de afaceri (2008)
indicele competitivit��ii IMD
(2009)
guvernan��(2008)
u�urin�a de a face afaceri (2010)
competitivitatea global� (2009)
02040
6080
100120
apropierea de centruindic� o pozi�ie
favorab il�
guvernan��(2000)
u�urin�ade a face
afaceri(2006)
competitivitatea global� (2001)
indicelecompetitivit��ii
IMD(2006)
mediul de afaceri (2006)
0
20
40
60
80
100
120
Bulgaria Cehia Polonia România Ungaria
apropierea de centru indic� o pozi�ie
favorab il�
Sursa: World Economic Forum, World Bank (Doing Business Indicators, Governance Indicators), Economist Inteligence Unit, International Institute for Management Development (World CompetitivenessYearbook)
Relativ� Relativ� îîmbun�t�mbun�t���ire a competitivit�ire a competitivit���ii nonii non--prepre��
Banca Na�ional� a României
absorb�ia de tehnologie
la nivel de firm�
ISD �i transferul
de tehnologie
complexitatea procesului
de produc�ie
re�eauade marketing
capacitateade inovare
cheltuieli de cercetare dezvoltare
0123456
Indicele competitivit��ii globale (2009): detalii
dep�rtarea de centruindic� o pozi�ie
favorabil�
ponderea firmelorcare consider�
reglement�rile vamale �i comerciale drept
constrângere major�(procente)
durata mediede a�teptare în vam�
(export; zile)
durata mediede a�teptare în vam�
(import; zile)
ponderea firmelorcare export� direct
(procente)
ponderea firmelor exportatoare (procente)
0
10
20
30
40
Bulgaria Cehia Polonia România Ungaria
Comer�ul exterior: cadrul de desf��urare
Sursa: World Economic Forum, World Bank (Enterprise Survey)
PoziPozi��ie ie îînc� nefavorabil� fanc� nefavorabil� fa��� de competitori� de competitori la majoritatea criteriilorla majoritatea criteriilor
Banca Na�ional� a României
5. Concluzii5. Concluzii
Banca Na�ional� a României
Concluzii (1)Concluzii (1)
� Cota de pia�� a exporturilor române�ti în UE r�mâne înc� redus�, dar viteza de cre�tere a acesteia s-a accelerat în ultimii ani� dup� aderare, ritm mediu anual de majorare a cotei de pia��
superior principalilor competitori
� episoadele de apreciere substan�ial� a REER nu au erodat cota de pia��
� Cre�terea cotei de pia�� s-a realizat aproape integral pe seama efectului de competitivitate� efectul structural a devenit relevant doar în ultimii trei ani
� competitivitatea prin pre� a fost decisiv�, în timp ce la nivelul competitivit��ii non-pre� progresele au fost modeste
Banca Na�ional� a României
Concluzii (2)Concluzii (2)
� Structura exporturilor române�ti s-a îmbun�t��it mult din perspectiva nivelului tehnologic, f�r� a egala îns� rezultatele altor ��ri din regiune� catalizator: investi�iile str�ine directe
� Sectoarele în care sunt specializate exporturile române�ti nu au avut o evolu�ie favorabil� la nivelul comer�ului intracomunitar
� Bottom line: Posibilitatea de exploatare a valen�elor competitivit��ii prin pre� scade pe m�sura progreselor în planul convergen�ei � accentul trebuie mutat pe competitivitatea non-pre�
Banca Na�ional� a României