Download - Caracterizarea Hidrologica a Anului 2010
-
7
CARACTERIZAREA HIDROLOGICA A ANULUI 2010
In cursul anului 2010 regimul hidrologic s-a situat peste valorile medii
multianuale in cea mai mare parte a tarii, exceptand raurile din bazinul hidrografic
Barlad si cele din Dobrogea unde valorile coeficientilor moduli determinate la statiile
hidrometrice au fost subunitare.
In ceea ce priveste scurgerea maxima debitele produse in timpul viiturilor din cursul anului 2010 au avut valori excepionale in lunile iunie si iulie in bazinele raurilor
Siret si Prut.
Scurgerea medie
Regimul hidrologic la statiile hidrometrice analizate s-a situat in cea mai mare
parte a teritoriului tarii peste valorile medii multianuale in cursul anului 2010 (Fig.1).
Fig. 1. Scurgerea medie anuala. Coeficienti moduli
-
8
In figura 2 se prezinta incadrarea hidrografelor debitelor medii zilnice inregistrate
in anul 2010 intre hidrografele debitelor minime, medii si maxime zilnice multianuale la
statii hidrometrice din diferite zone geografice ale tarii.
Fig. 2. Hidrografele debitelor medii zilnice din anul 2010 si a ale debitelor minime, medii si
maxime zilnice multianuale la statii hidrometrice din diverse bazine hidrografice
S.H. BISTRA - RAUL VISEU
0
200
400
600
800
1000
Jan Feb Mar Apr May Jun Jul Aug Sep Oct Nov Dec
mc/
s
Qmin ziln multian
Qmed ziln multianQmax ziln multian
Q med ziln 2010
S.H. PODARI - RAUL JIU
0
400
800
1200
1600
2000
Jan Feb Mar Apr May Jun Jul Aug Sep Oct Nov Dec
mc/
s
Qmin ziln multianQmed ziln multian
Qmaxziln multianQ med ziln 2010
S.H. SATU MARE - RAUL SOMES
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
Jan Feb Mar Apr May Jun Jul Aug Sep Oct Nov Dec
mc/
s
Qmin ziln multian
Qmed ziln multianQmax ziln multianQ med ziln 2010
S.H. BUDESTI - RAUL ARGES
0
200
400
600
800
1000
1200
1400
Jan Jan Mar Mar May May Jul Jul Aug Sep Oct Nov
mc/
s
Qmin ziln multian
Qmed ziln multian
Qmax ziln multian
Q med ziln 2010
S.H. ARAD - RAUL MURES
0
400
800
1200
1600
2000
2400
Jan Feb Mar Apr May Jun Jul Aug Sep Oct Nov Dec
mc/
s
Qmin ziln multian
Qmed ziln multian
Qmax ziln multian
Q med ziln 2010
S.H. LUNGOCI - RAUL SIRET
0500
10001500200025003000350040004500
Jan Jan Mar Mar May May Jul Jul Aug Sep Oct Nov
mc/
s
Qmin ziln multianQmed ziln multianQmax ziln multianQ med ziln 2010
S.H. ZERIND - RAUL CRISUL NEGRU
0
100
200
300
400
500
600
Jan Feb Mar Apr May Jun Jul Aug Sep Oct Nov Dec
mc/
s
Qmin ziln multian
Qmed ziln multian
Qmax ziln multian
Q med ziln 2010
S.H. OANCEA - RAUL PRUT
0100
200300
400500
600700
800
Jan Jan Mar Mar May May Jul Jul Aug Sep Oct Nov
mc/
s
Qmin ziln multian
Qmed ziln multian
Qmax ziln multian
Q med ziln 2010
-
9
In ceea ce priveste scurgerea sezoniera, in lunile de iarna, valorile debitelor medii
pe cursurile interioare au prezentat valori sub mediile multianuale pe raurile din spatiul
hidrografic Dobrogea-Litoral. In celelalte zone ale tarii valorile coeficientilor moduli au fost
supraunitare (Fig.3.a.).
Fig. 3.a. Scurgerea medie de iarna. Coeficienti moduli
In primavara anului 2010 regimul hidrologic al raurilor din Romania s-a situat
sub mediile lunare multianuale in bazinele raurilor din Moldova si Dobrogea, iar in
restul teritoriului tarii coeficientii moduli ai scurgerii medii sezoniere au avut valori
supraunitare. (Fig.3.b).
Fig. 2.b. Scurgerea medie de primavara. Coeficienti moduli
-
10
In sezonul de vara s-au inregistrat valori ale debitelor medii mai mici decat
normalele numai in bazinele raurilor din Dobrogea (Fig.3.c).
In lunile iunie si iulie 2010 regimul hidrologic s-a situat peste mediile
multianuale lunare, cele mai mari valori inregistrandu-se pe raurile bazinele Somes-
Crasna, Prut si pe afluentii lor situati in aceste zone.
Fig. 3.c. Scurgerea medie de vara. Coeficienti moduli
Fig. 3.d. Scurgerea medie de toamna. Coeficienti moduli
In sezonul de toamna (lunile septembrie - noiembrie) debitele raurilor au
prezentat valori sub media multianuala in bazinele raurilor din Dobrogea , in celelalte
zone ale tarii valorile coeficientilor moduli fiind supraunitare (Fig 3 d.).
In figura 4 este prezentata variatia scurgerii medii lunare si anuale din cursul
anului 2010 pe baza coeficientilor moduli (K) determinati la statii hidrometrice
-
11
reprezentative pentru principalele zone din tara (Fig. 2). Si aceste grafice evidentiaza
valorile coeficientilor moduli supraunitari determinati la toate statiile hidrometrice
prezentate. In ceea ce priveste scurgerea medie lunara valorile maxime ale debitelor de
apa s-au inregistrat in general lunile de iarna (ianuarie, februarie si decembrie) si cele
vara (iunie, iulie), iar cele minime in lunile de toamna (septembrie-noiembrie) si in unele
bazine hidrografice in ianuarie si februarie.
Fig 4. Repartitia debitelor medii lunare si anuale din anul 2010 la statii hidrometrice din
principalele zone geografice ale tarii (coeficienti moduli )
S .H . B IS TR A- R AU L: V IS E U
0.0
0.5
1.0
1.5
2.0
2.5
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Lun a
K
Km ed lunKm ed anual
S.H . P ODARI- R AUL: JIU
0.0
0.5
1.0
1.5
2.0
2.5
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
K
K m ed lunK m ed anual
S .H . S ATU M AR E - R AU L: S OM E S
0.0
0.5
1.0
1.5
2.0
2.5
3.0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Lu na
K
K m ed lunK m ed anual
S.H . H OGHIZ- OLT
0.00.51.01.52.02.53.03.54.0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
K
K m ed lunK m ed anual
S .H . C H IS IN E U C R IS - R AU L : C R ISU L ALB
0.0
1.0
2.0
3.0
4.0
5.0
6.0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Lun a
K
K m ed lunK m ed anual
S.H . B UD ES TI- RAUL: AR GES - 2008
0.0
0.5
1.0
1.5
2.0
2.5
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
K
K med lunK med anual
S .H . ZE R IN D - R AU L : C R IS U L N E G R U
0.00.51.01.52.02.53.03.54.04.5
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
L una
K
K m ed lunK m ed anual
S.H. IALOMITA - RAUL: SLOB OZIA
0.0
0.5
1.0
1.5
2.0
2.5
3.0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
K
Km ed lunKm ed anual
S .H . AR AD - R AU L: M U R E S
0.0
0.5
1.0
1.5
2.0
2.5
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
L una
K
Km ed lunKm ed anual
S.H . LUN GOC I- R AU L: S IRE T
0.0
1.0
2.0
3.0
4.0
5.0
6.0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
K
K m ed lunK m ed anual
S .H . L U G OJ- R AU L: T IM IS
0.0
0.5
1.0
1.5
2.0
2.5
3.0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
L una
K
K m ed lunK m ed anual
S .H . OA N C E A - R AU L: P R U T
0.0
1.0
2.0
3.0
4.0
5.0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Lu n a
K
K m ed lunK m ed anual
-
12
In figura 5 sunt reprezentate curbele de durata ale valorilor medii zilnice
inregistrate in cursul anului 2010 raportate la debitul mediu multianual (coeficienti
moduli) la statii hidrometrice din bazinele Somes-Tisa, Crisuri, Mures, Jiu, Arges, Siret
si Prut.
Fig. 5. Curbele de durata determinate la statii hidrometrice din diverse bazine
hidrografice (coeficienti moduli)
S.H. BISTRA - RAUL: VISEUCurba de durata a valorilor medii zilnice
0.01
0.1
1
10
100
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100
p%
K
S.H. PODARI - RAUL: JIUCurba de durata a valorilor medii zilnice
0.01
0.1
1
10
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100
p%
K
S.H. SATU MARE - RAUL: SOMESCurba de durata a valorilor medii zilnice
0.01
0.1
1
10
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100
p%
K
S.H. BUDESTI- RAUL: ARGESCurba de durata a valorilor medii zilnice
0.01
0.1
1
10
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100
p%
K
S.H. ZERIND - RAUL: CRISUL NEGRUCurba de durata a valorilor medii zilnice
0.01
0.1
1
10
100
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100
p%
K
S.H. LUNGOCI - RAUL: SIRETCurba de durata a valorilor medii zilnice
0.01
0.1
1
10
100
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100
p%
K
S.H. ARAD - RAUL: MURESCurba de durata a valorilor medii zilnice
0.01
0.1
1
10
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100p%
K
S.H. OANCEA - RAUL: PRUTCurba de durata a valorilor medii zilnice
0.01
0.1
1
10
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100p%
K
-
13
Scurgerea maxima
In anul 2010 cele mari debite s-au inregistrat in luna ianuarie pe raurile
Somes, Crasna, Crisuri, Aries, Muresul mijlociu, Cerna, in bazinele inferioare ale
raurilor din Banat, in bazinele mijlocii si inferioare ale raurilor Jiu, Olt, Vedea, Arges,
Ialomita si pe cursurile de apa din Dobrogea (Fig. 6.).
ORADEA
TURDA
SATU MARE
TURULUNG
NEPOS
BISTRITA
ITCANI
FRUMOSU
TUPILATI
GOIOASA
SINCRAIENI
ALBA IULIA
TALMACIU
NEHOIUTESILA
BOTARLAULUNGOCI
TURBUREACOSERENI
BALSVARTOAPELE
MALU SPART
ALEXANDRIA
GATAIA
LUGOJ
ARADGURAHONT
CHISINEU CRIS
TINCA
MIHALT
Dunarea
Mures
Olt
Siret
Prut
LESPEZI
ISCRONI
FATA MOTRULUI
VIIVII
XII
VVII-VIII
XII
VI
IIXII
Fig. 6. Scurgerea maxima. Luna producerii viiturilor.
In lunile mai si iunie s-au produs debite maxime pe raurile Caras, Nera,
Suceava, in bazinele superioare si mijlocii ale raurilor Timis, Bega, Barzava, in
bazinele superioare ale Prahovei, Teleormanului, Buzaului, Moldovei, Bistritei, pe
cursul mijlociu al Oltului si pe cursul inferior al Muresului.
In lunile iulie si august s-au inregistrat viituri in bazinele Siret, Prut, pe cursurile
superioare ale Oltului, Ialomitei, Argesului si Dambovitei, iar in luna decembrie pe rauri
din Maramures si pe cursurile mijlocii ale Oltului si Buzaului.
-
14
Probabiliti de depasire sub 20% au fost determinate la statii hidrometrice pe din
Moldova, din bazinul superior al raului Olt, din bazinele Nerei, Cernei, Crisului Alb si
din bazinul inferior al Vedei (Fig. 7.)
Fig. 7. Scurgerea maxima. Probabilitati.
Cele mai semnificative fenomene hidrologice au fost viiturile exceptionale care
s-au produs la sfarsitul lunii iunie si inceputul lunii iulie n special pe raurile din
bazinele hidrografice Siret si Prut.
In a doua jumatate a lunii iunie si inceputul lunii iulie nord-estul tarii a fost
afectat de precipitatii aproape continue si in cantitati insemnate care au condus la
viituri succesive de amplitudine mare, in mod special pe raurile Siret si Prut.
-
15
Aceasta succesiune de precipitatii a determinat formarea de viituri exceptionale,
care In perioada celui de-al treilea interval a condus la depasirea cotele de pericol
(CP) cu 70-180 cm pe raul Siret pana in sectiunea statiei hidrometrice Dragesti, cu
135-220 cm pe cursul inferior al Sucevei si afluentii sai (Pozen si Solonet), cu 40 -150
cm pe Prut pe sectorul Oroftiana - Radauti Prut, cu 30-150 cm in bazinul superior al
Jijiei si a cotelor de inundatie (CI) cu 20-70 cm pe Suceava la Tibeni, cu 20-60 cm pe
Moldova, pe sectorul Fundu Moldovei-Prisaca Dornei si pe unii dintre afluentii sai, 5-40
cm pe cursul inferior al Bistritei si pe unii afluenti ai sai, cu 20-60 cm pe Trotus pe
sectorul Lunca de Sus - Vranceni si pe afluentii sai, cu 80 -110 cm pe raurile din
bazinul mijlociu al Jijiei si pe unii afluenti ai sai.
Precipitatiile inregistrate atat in bazinul superior al Prutului (Ucraina) cat si pe
teritoriul romanesc au condus la cresteri insemnate de niveluri cu depasiri ale cotelor
de pericol pe sectorul Oroftiana-Radauti-Prut.
Pe raul Prut la statia hidrometrica Radauti Prut debitele inregistrate au fost mai
mici decat maximele istorice din anul 2008 (Q max=4700 m3/s), dar caracteristica
acestei perioade a fost ca s-au inregistrat patru perioade cu debite maxime
consecutive la intervale scurte de timp, valorile acestora fiind de: 1805 m3/s, 2020
m3/s, 2200 m3/s si 2310 m3/s .
Viiturile din perioada analizata produse pe raurile din bazinele Siret si Prut pot fi
comparate cu cele produse in anii 2005 si 2008, cand au fost atinse valori istorice,
exceptand raurile Siret la statia hidrometrica Siret, Jijia la statia hidrometrica Dorohoi,
Buhai la statia hidrometrica Padureni, Miletin la statiile hidrometrice N. Balcescu,
Sipote si Halceni si Sitna la statia hidrometrica Todireni, unde valoarile istorice s-au
inregistrat in acest an. Pentru multe statii hidrometrice de pe raurile Siret, Suceava,
Moldova, Jijia si principalii lor afluenti s-au produs in aceasta perioada cele mai mari
viituri. Mai trebuie mentionat faptul ca in zona Suceava-Vicov-Siret-Dorohoi, cantitatile
foarte mari de precipitatii au generat viituri grave pe afluenti mai mici: Solonet, Solca,
Sucevita, Horodnic, Patrauteanca, Hatnuta, Horaita, Negostina, Berehia.
In figura 8 este prezentata variatia debitelor maxime lunare si anuale
inregistrate in cursul anul 2010 raportate la valorile multianuale la statii hidrometrice de
pe rauri din principalele zone geografice ale tarii.
-
16
Fig. 8. Variatia scurgerii maxime in cursul anului 2010 (coeficienti moduli)
S.H . B ISTR A- R AU L: VIS EU
0.00.51.01.52.02.53.03.5
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
K
K max lunK max anual
S.H. PODAR I- R AU L: JIU
0.0
0.5
1.0
1.5
2.0
2.5
3.0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
K
Km ax lunKm ax anual
S.H. SATU MARE - RAUL: SOMES
0.0
0.5
1.0
1.5
2.0
2.5
3.0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
K
Km ax lunKm ax anual
S.H . H OGH IZ- RAU L: OLT
0.00.51.01.52.02.53.03.54.0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
K
Kmax lunKmax anual
S.H. C HISIN EU C RIS- R AUL: CR IS UL ALB
0.0
1.0
2.0
3.0
4.0
5.0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
K
K max lunK max anual
S.H . B UD ESTI- R AUL: AR GES
0.00.51.01.5
2.02.53.03.5
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
K
Kmax lunKmax anual
S.H . ZER IN D - RAU L: C R ISU L NEGR U
0.0
0.5
1.0
1.5
2.0
2.5
3.0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
K
Kmax lunKmax anual
S.H . SLOBOZIA- RAUL: IALOMITA
0.00.51.01.52.02.5
3.03.5
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
K
Kmax lunKmax anual
S.H. ARAD - R AU L: MUR ES
0.0
0.5
1.0
1.5
2.0
2.5
3.0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
K
Kmax lunKmax anual
S.H . LU N GOCI- RAU L: SIR ET
0.00.51.01.52.02.53.03.54.0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
K
Kmax lunKmax anual
S.H . LUGOJ- RAU L: TIMIS
0.0
0.5
1.0
1.5
2.0
2.5
3.0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
K
Km ax lunKm ax anual
S.H. OAN CEA- R AUL: PR U T
0.00.51.01.52.02.53.03.54.0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
K
Km ax lunKm ax anual
-
17
Scurgerea minima Cele mai mici valori ale debitelor s-au nregistrat in lunile ianuarie-februarie
in cea mai mare parte a raurilor din Moldova, in luna august pe cursul mijlociu al Jiului
si afluentii sai, in luna septembrie pe cursul superior si inferior al Jiului, Oltul inferior,
Vedea, Nera, pe cursul mijlociu si inferior al Argesului si pe raurile din Dobrogea.
(Fig. 9).
In luna octombrie s-au inregistrat cele mai mici valori ale debitelor in bazinele
raurilor Iza, Tisa, Viseu, Crasna, Somes, Crisuri, Mures, Bega, Timis, Barzava si
Caras, iar in luna noiembrie in bazinele hidrografice ale raurilor Trotus, Putna,
Ramnicu Sarat, Buzau, Calmatui, pe cursul superior si mijlociu al Oltului, in bazinele
superioare ale Argesului, Dambovitei, Ialomitei, Prahovei si pe Ialomita inferioara.
In ceea ce priveste scurgerea medie lunara minima anuala si scurgerea medie
minima zilnica in cea mai mare parte a teritoriului tarii valorile debitelor medii lunare se
situeaza sub probabilitatea de 75%. In bazinul raului Barzava s-au determinat valori
ale probabitatilor de depasire ale debitelor medii minime lunare de peste 90% .
ORADEA
TURDA
SATU MARE
TURULUNGBISTRA
NEPOS
BISTRITA
ITCANI
FRUMOSU
TUPILATI
SARATENI GOIOASA
SINCRAIENI
ALBA IULIA
TALMACIU FELDIOARA
NEHOIUTESILA
BOTARLAULUNGOCI
TURBUREACOSERENI
BALSVARTOAPELE
MALU SPART
ALEXANDRIA
GATAIA
LUGOJ
ARADGURAHONT
CHISINEU CRIS
TINCA
MIHALT
Dunarea
Mures
Olt
Siret
Prut
LESPEZI
ISCRONI
FATA MOTRULUI
I-II
XI
IXVIII
X
Fig. 9. Scurgerea minima. Luna in care s-a produs.
In figura 10 se prezinta variatia celor mai mici debite medii minime zilnice ale
fiecarei luni din cursul anului 2010 precum si debitul mediu minim anual raportate la
-
18
valorile debitelor medii multianuale minime la statii hidrometrice din diverse bazine
hidrografice ale tarii.
Fig.10.Variatia scurgerii medii minime zilnice lunare si anuale (coeficienti moduli)
S .H . B IS T R A - R A U L : V IS E U
0 .0
1 .0
2 .0
3 .0
4 .0
5 .0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Lu na
K
K m in lunK m in anual
S .H . P O D A R I - R A U L : J IU
0.0
1.0
2.03.0
4.0
5.06.0
7.0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 1 1 12
L u n a
K
K m in lu nK m in a nu al
S .H . S A T U M A R E - R A U L : S O M E S
0 .0
1 .0
2 .0
3 .0
4 .0
5 .0
6 .0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 1 2
L u n a
K
K m in lu nK m in a n u a l
S .H . H O G H IZ- R A U L : O L T
0 .0
1 .0
2 .0
3 .0
4 .0
5 .0
6 .0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 1 1 1 2
L u n a
K
K m in lunK m in a n ua l
S .H . C H IS IN E U C R IS - R A U L : C R IS U L A L B
0 .0
2 .0
4 .0
6 .0
8 .0
1 0 .0
1 2 .0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 1 1 1 2
L u n a
K
K m in lu nK m in a n u a l
S .H . B U D E S T I- R A U L : AR G E S
0 .01 .02 .03 .04 .05 .06 .07 .08 .09 .0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 1 1 12
L u n a
K
K m in lun
K m in a n ua l
S .H . ZE R IN D - R A U L : C R IS U L N E G R U
0 .02 .04 .06 .08 .0
1 0 .01 2 .0
1 4 .0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 1 1 1 2
L u n a
K m in
K m in lu nK m in a n u a l
S .H . S L O B O ZIA - R A U L : IAL O M IT A
0 .0
1 .0
2 .0
3 .0
4 .0
5 .0
6 .0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 1 1 12
L u n a
K
K m in lunK m in a n ua l
S .H . A R AD - R A U L : M U R E S - 2 0 0 8
0 .0
1 .0
2 .0
3 .0
4 .0
5 .0
6 .0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 1 1 1 2
L u n a
K
K m in lu nK m in an u a l
S .H . L U N G O C I - R A U L : S IR E T - 2 0 0 8
0. 01. 02. 03. 04. 05. 06. 07. 08. 0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 1 1 1 2
L u n a
K m in
K m in lu nK m in an u a l
S .H . L U G O J - R A U L : T IM IS
0 .0
1 .02 .0
3 .04 .0
5 .06 .0
7 .0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 1 1 1 2
L u n a
K
K m in lu nK m in an u a l
S .H . O A N C E A - R AU L : P R U T
0 .0
1 .0
2 .0
3 .0
4 .0
5 .0
6 .0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 1 1 1 2
L u n a
K m in
K m in lunK m in a nu a l
-
19
Scurgerea de aluviuni in suspensie
Scurgerea medie anuala de aluviuni in suspensie, raportata la valorile medii
multianuale prezinta coeficienti moduli supraunitari in cea mai mare parte a teritoriului
Romniei.
Cele mai mari valori ale debitelor medii de aluviuni in suspensie ( coeficienti
moduli> 2.00) s-au inregistrat la statiile hidrometrice Itcani pe raul Suceava, Tupilati
pe Moldova, Frumosu pe Bistrita, la statia hidrometrica Tesila pe raul Doftana si la
Teleormanu pe raul Teleorman. (Fig.11).
Fig.11. Scurgerea medie de aluviuni in suspensie. Coeficienti moduli.
In figura 12 este prezentata variatia scurgerii medii lunare si anuale de aluviuni
in suspensie din cursul anului 2010 raportata la valorile debitelor medii multianuale de
aluviuni in suspensie la statii hidrometrice din diferite bazine hidrografice.
-
20
Fig. 12. Variatia scurgerii medii lunare si anuale de aluviuni in suspensie (coeficienti moduli)
in cursul anului 2010
S.H. BISTRA - RAUL: V ISEU
0.01.02.03.0
4.0
5.06.0
7.0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
K
Kmed lunKmed anual
S.H. PODARI - RAUL: JIU
0.0
2.0
4.0
6.0
8.0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
K
Kmed lunKmed anual
S.H. SATU MARE - RAUL: SOMES
0.0
0.5
1.0
1.5
2.0
2.5
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
K
Km ed lunKm ed anual
S.H. CORNET - RAUL: OLT
0.0
0.2
0.4
0.6
0.8
1.0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
K
Kmed lunKmed anual
S.H. CHISINEU CRIS - RAUL: CRISUL ALB
0.0
1.0
2.0
3.0
4.0
5.0
6.0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
K
Kmed lunKmed anual
S.H. BUDESTI - RAUL: ARGES
0.0
0.2
0.4
0.6
0.8
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
K
Kmed lunKmed anual
S.H. ZERIND - RAUL: CRISUL NEGRU
0.0
1.0
2.0
3.0
4.0
5.0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
K
Kmed lunKmed anual
S.H. SLOBOZIA - RAUL: IALOMITA
0.00.51.01.52.02.53.03.54.0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
K
Kmed lunKmed anual
S.H. ARAD - RAUL: MURES
0.0
1.0
2.0
3.0
4.0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
K
Kmed lunKmed anual
S.H. LUNGOCI - RAUL: SIRET
0.00.51.01.52.02.53.03.54.0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
K
Kmed lunKmed anual
S.H. LUGOJ - RAUL: TIMIS
0.0
0.5
1.0
1.5
2.0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
K
Kmed lunKmed anual
S.H. OANCEA - RAUL:PRUT
0.0
1.0
2.0
3.0
4.0
5.0
6.0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
K
Kmed lunKmed anual
-
21
Fenomene de iarna
In cursul anului 2010 fenomenele de iarna s-au manifestat in lunile ianuarie-
februarie si foarte putin in ultima parte a anului fiind caracteristice fenomenele de
gheata la maluri, sloiuri, naboi, ace de gheata.
Durata fenomenelor de iarna s-a situat in general sub valoarea medie
multianuala, fiind mai intense pe cursuri de apa cu bazine de receptie mici si in zone
cu altitudine mare.
Cele mai timpurii aparitii ale formatiunilor de gheata au fost inregistrate in luna
decembrie. Formaiunile de gheata (gheata la maluri si naboi) au aparut la inceputul
acestei luni pe raurile Suceava, Moldova, Bistrita, in bazinele superioare ale Buzaului
si Jijiei.
In a doua decada formatiunile de gheata au fost n extindere si intensificare, la
inceput in special pe raurile din bazinele Siretului si Prutului, apoi si pe cele din
bazinele Somesului Mare, Muresului superior, Oltului superior, Argesului, Ialomitei si
pe raurile din Dobrogea, predominnd gheata la maluri, iar la sfarsitul perioadei si
podul de gheata pe Siret pe sectorul Zvoristea-Lespezi, pe afluentii Sucevei si pe
afluentii Barladului. S-au inregistrat de asemenea frecvente curgeri de nboi pe Viseu,
Iza, Somes, Mures, Tarnave, Olt, Bistrita si Prutul superior.
In ultimele cinci zile ale lunii decembrie formatiunile de gheata s-au extins si
intensificat (gheaa la maluri, pod de gheata, curgeri de naboi), astfel ca la sfarsitul
lunii erau prezente in bazinele: Viseu, Iza, Mures, bazinele superioare ale Somesului,
Crisului Repede, Timis, pe raurile din centrul si estul tarii. In ultima zi a lunii decembrie
se semnalau curgeri de naboi (zapada inghetata in albie) pe raurile: Iza la s.h. Vadu
Izei, Somes la s.h. Nepos, pe Mures - sectorul Toplita-Stanceni si pe unii afluenti ai sai
(Toplita, Lut, Tarnava Mare), pe Gilort, pe Olt la s.h. Micfalau, pe Vedea la s.h.
Alexandria, pe Bistrita pe sectorul Carlibaba-Frumosu si pe unii afluenti ai sai
(Carlibaba, Dorna, Neagra) si pe Prut (sectorul Oroftiana-Radauti-Prut).
Cele mai tarzii disparitii ale fenomenelor de gheata s-au produs in prima
decada a lunii martie in bazinul raului Buzau, iar in restul teritoriului in luna februarie.
In Crisana disparitia fenomenelor de iarna s-a produs la sfarsitul lunii ianuarie.
In cursul iernii anului 2010 podul de gheata a fost un fenomen prezent la
majoritatea statiilor hidrometrice, dar durata acestuia a fost in general sub media
multianuala .
-
22
In tabelul urmator sunt prezentate spre exemplificare date si informatii privind
fenomenele de iarna inregistrate la statii hidrometrice situate pe rauri din diverse zone
ale tarii.
Fenomene de inghet produse in iarna anului 2010
Durata fenomenelor
de iarna (zile)
Cea mai timpurie aparitie a
fenomenelor de iarna
Cea mai tarzie disparitie
a fenomenelor de iarna
Durata podului de
gheata (zile)
Nr
crt
Raul
Statia
Hidrometrica
Produse
2010
Medie
multianuala
Produse 2010
Din perioada de obs.
Produse
2010
Din perioada de obs.
Produse 2010
Medie multian.
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 Somes Satu Mare 21 48 15.12 18.11 9.02 26.03 7 16
2 Cr. Negru Tinca 7 27 - 16.11 31.01 16.03 7 18
3 Mures Alba Iulia 30 39 17.12 09.11 14.02 20.03 28 24
4 Olt Hoghiz 34 35 18.12 18.11 13.02 19.03 17 23
5 Arges Malu Spart 9 29 - 09.11 10.02 30.03 3 24
6 Siret Lungoci 40 50 18.12 09.11 17.02 30.03 22 21
7 Buzau Nehoiu 17 55 18.12 09.11 07.03 27.03 14 22
8 Prut Radauti 73 74 03.12 03.11 28.02 06.03 69 52