FLORINALEZrcRIUC
CALATORIE
PRIN ROMANUL INTERBELIC
ROMANESC
ffiffi$
Referent qtiinfific: Prof. univ' dr' habil' Alina-Daniela Iorga
Tehnoredactare : Roxana Medvef ki
Copertd: Toni BezariuPrepress: Rovimed Publishers
Descrierea CIP a Bibliotecii Na{ionale a Romfiniei
LEZERIUC, FLORINACilltorie prin romanul interbelic rominesc / Florina
Lezeriuc; ref. qt.: prof. univ' dr' habil' Alina-Daniela lorga' -
Bacdu : Rovimed Publishers, 2018
Conline bibliografieISBN 978-606-5 8 3 -7 63 -8
I. Iorga, Alina-Daniela (ref' 9t')
821.135.1.09
Copyright@Lezeriuc Florina201 8@Rovimed Publishers pentru prezenta edifie
ROVIMED PUBLISIIERSRarboietti Nr.8/B/1 7/60003 1, Bacdu, Rom6nia
Td.: (+4234) 537 441
Fax.: (+4234) 515 300
e-mail: [email protected]
CUPRINS
Cap. I. intre tradifionalism qi modernism.... .........5
Cap. II. Tipuri de roman in perioada interbelicd .. ...16
Cap. III. Structuri tematice in romanele lui Camil
Petrescu. ... ...45
Cap. IV. Modele ale romanelor camilpetresciene intre
Stendhal gi Proust. ........76
Cap. V. Subiectivism qi autenticitate. ...........86
Bibliografie...... ...........95
ROMANUL INTERBELIC ROMANESC
f. Intre tradilionalism ;i modernism
Perioada interbelicd este considerati de c6tre criticii
literari perioada in care literatura romdni cunoaqte o dezvoltare
fbr6 precedent, reunind cei mai valoroqi scriitori romdni, care
au abordat diverse orientdri tematice, formule literare ce au
marcat creafiile lor artistice, astfel incdt, tot in aceastd perioadd
s-a impus qi o criticd Iiterard" pe mdsurd, necesard pentru
analiza creafiilor literare in toatd complexitatea lor.
Scriitorii interbelici s-au remarcat prin dorinfa de a
valorifica specificul nafional, dar mai ales, prin tendinfa qi
incercarea de a se alinia culturii europene, de a sincroniza
evolufia literaturii romdne cu cea europeand, prin abordarea
formulelor scriitoriceqti ale artiqtilor europeni, av6nd ca reper
cele doud direcfii importante: tradifionalismul qi modernismul
Tr adilionalis mul desemneazd ataEamentul exagerut fa[6
de tradifie, o atitudine caracterizatti prin tendinla excesivd de a
valorifica ansamblul de concepfii, obiceiuri, datini, credinfe,
folclor, tradilii, istorie, specifice unei nafiuni qi in miEcarea
literar-culturald aparc o supraevaluare a tradiliei prin
respingerea a ceea ce e nou, avAnd la bazd convingerea ci
inovaJia distruge originalitatea, unicitatea qi tr6s6turile
definitorii ale unui neam existente in trecutul sdu istoric in
mituri in valorile etice, in religie, respectiv ortodoxism'
TradifionalismulromAnescabordeazd'aceasta
perspectiv[, adSug6ndu-i idealizarea qi consefvarea in mit a
trecutului nafional, dar mai ales, a lumii rurale, respectiv a
fdranului romdn qi a primitivismului acestuia'
Astfel, tradilionalismul se manifestd inaintea Primului
Rdzboi Mondial prin trei grupdri literare:
l.Primasecontureazdinjurulrevisteibucure;tene
Semdndtorul (1901-1910), de unde derivd ;i termenul de
semdndtorism, avdndu-l ca inifiator pe Nicolae Iorga, alaturi de
colaboratori precum Alexandru Vlahu!6, George Coqbuc'
Octavian Goga, Mihail Sadoveanu' $tefan O' Iosif' q'a';
crealiile acestora se centreazd in jurul unei tematici rurale,
respectiv protejarea acestui spafiu in fala decadenlei oraqului, a
pericolelor urbane ce pot distruge specificul nafional' atitudine
imprumutata personajelor principale, asemenea vitoriei Lipan
din romanul Baltagul de Mihail Sadoveanu'
2. A doua grupare are in centrul s6u revista Viala
Romdneascd apdrutd,la Iaqi din 1906 pdn6 in 1929, apoi la
Ilucureqti din 1930 coordonatd de Garabet Ibrdileanu aldturi de
adepfi printre care George Topdrceanu, Ion Minulescu, Mihai
C)odreanu, Tudor Arghezi gi al1ii. "Narodnicismul" constituie
sursa de inspiralie de la care miqcarea Ei a luat numele
"poporanism". Continudnd intr-o oarecare mdsurd
semdndtorismul, poporaniqtii qi-au extins "teritoriul" renunldnd
la a se mai axape lumea ruralS .
3.Cea de a treia grupare tradilionalS se cristalizeazd,in
jurul revistei Gdndirea care aparc la Cluj in 1921 sub direcfia
lui Cezar Petrescu qi D. I. Cucu, se mutd la Bucure;ti 7922, sub
conducerea lui Nichifor Crainic incetdndu-qi activitatea in
1944.
Aldturi de Nichifor Crainic, considerat de critica literard
ideologul gdndirismului, se regdsesc scriitori cunosculi ca Ion
Pilat, Lucian Blaga, Aron Cotruq, Emil Isac, Adrian Maniu,
Ionel Teodoreanu, Cezat Petrescu, Tudor Vianu, Gib
Mihdescu, Mateiu L Caragiale, Camil Petrescu, George
Ilacovia, Sextil Puqcariu.
Gdndirismul rdmdne cea mai intensb form[ a
traclifionalismului, iar programul revistei s-a conturat mai intdi
prin Revoltafondului nostru nelatin, articolul ce-i aparline lui
l.ucian Blaga, in care scriitorul propune o proiecfie a tradiliei
in preistorie qi mit, creAnd un timp mitic romdnesc qi frcdnd o
disociere intre cultur6, vdzut6. ca element pozitiv deflnitoriu
pentru un popor qi civiliza{ie Ei ca factor negativ, distructiv,
care produce declinul unui popor, idee ce se regdsea ;i in
lucrdrile filosofului 6swald Spengler din Declinul
Occidentului.
Lucian Blaga considerd cd, datoria noastrd este de a
descoperi acele rudimente de culturd dacic6, ttacicd pe care
civiliza[ia latind nu le-a putut indbuqi. "S5 fim din c6nd in cdnd
barban" indemna el, acorddnd cuvdntului barbar sensul
originar acela de nelatin.
Ulterior cea de a doua perspectivd a gdndirismului este
conturatd de Nichifor Crainic qi este una etnicistd, valorile
noastre fiind absoluttzate qi transformate in criteriu unic.
Articolul-program Sensul tradiliei (1929) qi eseul Isus in lara
mea dezvoltd ideea absolutizdrii autohtonismului,
ortodoxismului qi primitivismului rural, iar literatura supusd
anahzei critice sub lupa acestei doctrine suportd o perspectivd
deformatoare deoarece se exclude orice orientare literar-
cultural6 care nu exprimd specificul naiional qi ortodoxismul;
Nichifor Crainic considerd cd o literaturd valoroasd nu poate fi
lipsitd de spiritualitate, cdreia ii oferd ca echivalent
rehgrozilatea.
Evolufia este determinatd de diversitate in gd'cJirc. irr
lirpte, in creafie, ceea ce duce la aparigia celeilalte tendinfc
nrajore caracteristice literaturii romdne interbelice,
modernismul, care exprimd ruptura de tradifie, neg6nd, inlbrme uneori extreme, orientdrile care l-au precedat.
Termenul modern (fr. moderne, it. modemo) este
sinonim cu "recent", "actual", dar se referd mai ales lacapacitatea de "a fi in pas cu progresul actual" (DEX, B,1996),
iar modernismul relevd tendinfa inovatoare specificd unei etape
din evolufia literaturii, at6t romdne, c6t qi universale.
Aceeaqi accepfie a termenului este ?ntdlnitd qi in studiul
critic al lui Adrian Marino, Modern. Modernism. Modernitate
si 'ose aplicd" tuturor curentelor qi tendinfelor inovatoare din
istorie (religioase, filozofice, artistice, etc), ansamblului
miqcdrilor de idei qi de creafie, care apagin sau convin epocii
recente, altfel spus moderne in condi{ii istorice date. prin
urrnare' modernismului i se adaugd (prin incluziune) qi alte
direcfii literar-arlistice: simbolismul, expresionismul,
futurismul, avangardismul cu dadaism, suprarealism,
abstracfionism, orientdri ce propun introducerea unor noi
tehnici poetice, atitudini lirice, formule epice, ldrgind sfera dc
inspirafie limitatd de tradilionalism la imaginea idilicd a satului
romdnesc, la accentuarea specificului religios, mitic, nafio'al.
in critica literard romAneasci, teoreticianul
modernismului este considerat Eugen Lovinescu cel care ofer6
miqcirii, un reper teoretic prin cenaclul qi revista Sburdtorul.
Apdrut la 19 aprilie 1919, Sburdtorul qi-a precizat de la inceput
scopul de a activa numai ?n domeniul esteticului pur, cum era qi
firesc, Ei al stimularii noilor energii literare: ,,nicio revistd n-a
trezit atArca energii noi, aga cd o bund parte a literaturii, mai
ales modernistd, de dupd tdzboi, este creafiunea exclusivd a
Sburdtorului (Hortensia Papadat-Bengescu., I. Barbu, Camil
Petrescu, T. Vianu, Vladimir Streinu, G. Cdlinescu, Pompiliu
Constantinescu, Eugen Jebeleanu, etc.) [...] ajutatd de sfor,tdrile
unui cerc literar a cdrui activitate de aproape doudzeci de ani s-
a desftgurat qi se desfiEoard incd in planul esteticului, in
deosebire de alte miqciri cu preocupdri etice gi nafionale, qi al
modernismului dirijat." I
Chiar dacd, la inceput, revista pdrea sd nu aibd un
program bine definit ("Programul va ieqi din talentul celor ce
vor publicain Sburdtorul, meritul unei reviste std in limitele
scrisului colaboratorilor sdi") treptat, programul se contureazd
plecAnd de la concepfia cd "existd un spirit al veacului, numit
lEugen Lovinescu Istoria literaturii romdne contemporane, Ed. Minerva,
Bucuregti, 1989,p.43
10
llbidem, p. 48
'l'ircit saeculum, adicd o totalitate de condilii materiale qi
nrorale, configuratoarc ale viefii popoarelor europene intr-o
cpocd datd-" 2
Astfel, modernismul lui Lovinescu are ca punct de
plccare psihologia sociald, susfinAnd in cele trei volume ale
l,;loriei civilizaliei romdne moderne (1924-1925) cd progresul
civrliza[iei noastre nu s-a ficut evolutiv, ci dintr-o necesitate
sociologicd, revolufionar, iar civilizaliile mai pufin dezvoltate
suferd influenfa celor avansate.
Avdnd ca reper teoria imitaliei, preluatd de lapsihologul qi sociologul francez Gabriel Tarde, Eugen
Lovinescu susfine cd prin imitalie ne putem sincroniza cu
celelalte culturi europene; a$a cum popoarele mai pufin
dezvoltate sunt supuse influrenlei benefice a celor evoluate,
inilial prin imitarea civiliza[iei superioare, ulterior prin crearea
unui fond propriu original, in acelaqi fel se poate realiza
schirnbul de valori intre culturi, acceptarea elementelor care
conferd noutate qi modernitate fenomenului literar, astfel inc6t,
la un moment dat se produce sincronizarea literaturii romdne
cu spiritul veacului.
Eugen Lovinescu traseazd cdteva direcfii
principiului sincronismului: trecerea de la o literaturd
ale
cu
l1