Download - Alimentatia copilului sanatos
REFLEXELE DE BAZĂ ALE SUGARULUI
ROLUL BIOLOGIC ŞI SOCIAL AL LAPTELUI UMAN:
Factorul alimentar Factor imunologic al
laptelui matern Factor reglator al
funcţiilor specifice umane la nou-născuţi
Factor de comportament psihoemoţional
Feeding of early childhood,WHO,REG.REVIEV,2004
Rezultatele unei poziţionări incorecteDureri şi vătămarea mameloanelor Dureri în mamelon
Fisuri
Laptele nu este extras eficient Obstruare
Copilul e nesatisfăcut.
Vrea din ce în ce mai mult lapte.
Oferta de lapte este aparent mică
Copilul e stângenit. Refuză să se alăpteze.
Sânii produc mai puţin lapte Copilul nu reuşeşte să
sporească în greutate. .
CARE SUNT SEMNELE CE INDICA CA COPILUL NU PRIMESTE INDEAJUNS LAPTE ?
CARE SUNT SEMNELE CE INDICĂ CĂ SUGARUL NU PRIMEŞTE DESTUL LAPTE?
SEMNE POSIBILE sugar care plânge frecvent sugar nesatisfăcut la sfârşitul suptului mese foarte frecvente mese foarte lungi sugar care refuză sânul sugar cu scaune tari, uscate sau verzui sugar cu scaune rare, în cantitate mică la stoarcerea sânului nu vine nici o picătură
de lapte sânii nu şi-au mărit volumul (în timpul
sarcinii) lactaţia nu s-a instalat (după naştere)
SEMNE SIGURE Creştere în greutate
nesatisfăcătoare
sub 500 grame/lună greutatea mai mică decât la
naştere după 2 săptămâni de viaţă
sub 6 micţiuni pe zi, urină galbenă şi puternic mirositoare
Urină concentrată, în cantitate mică
Feeding of early childhood,WHO,REG.REVIEV,2004
CUM SA AJUTAM MAMA A CARUI COPIL NU PRIMESTE DESTUL LAPTE?
CUM SĂ AJUTĂM MAMA AL CĂRUI COPIL NU PRIMEŞTE DESTUL LAPTE?
Găsiţi cauzaEtapele necesare Ce putem afla: Ascultaţi şi aflaţi Factorii psihologici, ce simte mama Faceţi anamneza Desfăşurarea alăptării, medicaţia mamei Evaluaţi o alăptare Prinderea sânului, capacitatea
copilului de a suge, legătura emoţional-afectivă mamă-copil
Examinaţi sugarul Semne de boală, malformaţii, curba de creştere Examinaţi mama şi copilul Starea de sănătate, nutriţie, patologia mamară insuflaţi mamei încredere şi asiguraţi-o de sprijinul dumneavoastră Sugeraţi soluţiile potrivite: alăptaţi copilul mai mult şi mai frecvent în timpul nopţii opriţi utilizarea biberonului şi a tetinei (folosiţi metoda “tubului” când e necesar) reduceţi sau opriţi alte alimente (dacă sugarul are mai puţin de 6 luni) reduceţi stresul şi anxietateaOferiţi-vă să discutaţi cu familia Rezolvaţi cazurile mai rare de patologie a mamei şi sugarului, supravegheaţi cuplul mamă-
copil zilnic, apoi săptămânal, până când copilul creşte în greutate şi mama are încredere că poate oferi suficient lapte copilului ei.
Dificultăţi de alimentare
Dificultăţile sunt mai frecvente la copii în primele zile ale vieţii ,asociate cu
tehnica incorectă de alăptare, greutatea mică sau boala.
.
Contraindicaţiile alimentaţiei la sân:
Contraindicaţiile alimentaţiei la sân: Din partea mamei: Absolute Infectarea cu HIV temporare Patologia infecţioasă
(herpes,tuberculoza,hepatita..) perioada acută. Decompensarea maladiilor somatice ale mamei- Cancer la mamă şi mama primeşte citostatice. Diabet zaharat cu întrebuinţarea antidiabeticelor
orale. Boli psihice la mamă în acutizare. Candidoza mamelonului şi areolei.
din partea copilului: absolute: erori de metabolism ( fenilcetonuria,
galactozemia, ) temporare: afecţiunele grava a nou-născutului ce necesită
ventilaţie artificială şi alimentaţie parenterală
din partea copilului:absolute:erori de metabolism ( fenilcetonuria, galactozemia, )temporare:afecţiunele grava a nou-născutului ce necesită ventilaţie artificială şi alimentaţie parenterală
S T O P !
I N S A ! CE E MAI BUN PENTRU BEBELUS?
NB! LAPTELE MATERN – ESTE “ GINGĂŞIA” MATERIALIZATĂ A MAMEI FAŢĂ DE COPILNB! Laptele şi dragostea sunt de neînlocuit
CARE SUNT DEZAVANTAJELE ALIMANTATIEI ARTIFICIALE?
Dezavantajele alimentaţiei artificiale:
Prejudiciază legătura mamă - copil Diaree şi infecţii respiratorii
frecvente Diaree persisetntă Malnutriţie Lipsă de vitamina A Probabilitate mai mare de deces Alergie şi intoleranţa florii lactante Risc sporit de maladii cronice Greutate sporită Scor mic la testele de inteligenţă Risc sporit de criminalitate,
abandonarea copiilor şi maltratarea copiilor în viitor
CARE PRODUSE SUNT MAI BENEFICE?
Care produse sunt mai benefice?Pieptul mamei-bucatarie fara gres
Dar in lipsa laptelui matern?NAN1-OPTI PRO - dotat cu: lactalbumina,>cresterea
bifidobacteriilor,↓pressingul metabolic; DHA/ARA –AGN –p-ru raspuns imun adecvat,dezv.creierului,vazului; imunonutrienti(Fe,Zn.Se,nucleotide),intretin imunitatea in intestin.
NAN2-la etapa diversificarii- dotat cu: bifido si lactobacterii BL,(flora intestinala,imunitatea,↓riscul diareei ) grasimi ω-3 si ω-6,inclusiv DHA imunonutrienti protectivi
NAN3-la etapa cognitiva,- dotat cu: grasimi ω-3 si ω6,inclusiv DHA; bifido si lactobacterii BL; micronutrienti protectori
SEMNE ce permit introducerea complementuluiDezvoltarea neuromusculara satisfacatoare,tubul
digestiv,sistemul de protectie,digestia si asimilarea hranei sunt maturizate (≈4-6 luni)
Copilul tine capul si trunchiul bine,coordoneaza miscarile,prezinta interes catre alta hrana.
Copilul este alimentat la san frecvent,dar repede flamanzeste si are varsta mai mare de 6luni
Nu adaoge necesarul de greutate (< 500 gr. Lunar ) si are varsta mai mare de 6 luni; Complim.feedingof young a review of current scientific knoeledge,WHO,2007
Recomandările practice referitor la complement:Perioada incipientă –începutul lunii a 6+7
Scopul: de a deprinde copilul să se alimenteze cu linguriţa:
Se începe de la câteva picături până la câteva linguriţe de pireu de fructe apoi legume, dar hrana de bază rămâne
laptele matern sau amestecul adaptat .Produsele propuse copilului vor avea o consistenţă moale
omogenă şi gust fin.Primele complemente sunt terciurile ori pireul. Terciul
trebuie să fie dens. N.B. La copilul normo şi subponderal I complement va fi:
terciul, la copilul paratrofic, anemic va fi pireul de legume. Copilul se învaţă să manipuleze cu buzele pentru a lua hrana din linguriţă, şi a o înghiţi. Apoi se introduc hrana acidulată comercială (narină, bifidoc, acidofilin, deliciu, iaurturi fără conservanţi şi aromatizanţi ş.a) fructele,
carnea şi cereale.
Etapa II – 8-9 luni.Complementul devine baza raţiei alimentare cu
micşorarea aportului de lapte matern, care devine sursa de bază în substanţe nutritive şi energetice.
Copilul face încercări de a lua hrana cu mâna şi de a o duce la gură. Este necesar de a încuraja aceste
încercări. Hrana trebuie să fie moale, de consistenţa bolului. De exemplu pireul din cartofi, legumele trebuie să fie fierte, iar carnea trebuie tocată. La o masă trebuie
incluse fructe, legume, boboase (preparate prin 3 ape fierte), felii de caşcaval, iaurt, ou, carne, zilnic brânză.
Etapa a III – 9-12 luni.Regimul alimentar constă din 5-6 prize din care trei de bază ce se succed cu 2-3 gustări uşoare pe zi.
Laptele matern rămâne un component important al raţiei şi serveşte ca lichid de bază.
Hrana este mărunţită, carnea tocată. În alimentaţie se includ fructe, legume, caşcaval tăiate cuburi mici pentru a fi uşor luate cu mâna
copilului. În timpul mesei copilul este supravegheat.
Hrana ideală pentru complement şi criteriile de apreciere a calităţii:
Sunt alimentele admisibile după preţ şi sunt caracteristice pieţei autohtone
Sunt bogate în substanţe energetice şi nutritiveSunt curate şi inofensive
Sunt uşor asimilabileSunt pe plac copilului
Se prepară uşorCa alimente de bază pentru complement servesc produsele cerealiere şi cartofii din regiunea dată.
Însă terciurile exclusiv din cereale sunt puţin calorice şi apoase cu conţinut nutritiv jos. Pentru
îmbunătăţirea proprietăţilor calorice şi densităţii a terciului este recomandat:
Prepararea terciului cu o consistenţă mai densăComplim.feeding of young children in develop.countries ,a review of
current sciantific knoeledge,WHO,2007
NAN 2 Protect Plus- Majorează imunitatea în perioada importantă întroducerii complementului
Complexul probiotic unical Bl :- Asigură predominarea bifidobacteriilor în flora
intestinală- Majorează imunitatea- Micşorează frecvenţa diareeiAcizii graşi nesaturat cu lanţul lung contribuie
la formarea răspunsului imun adecuat
Opti-pro2 –
componentul proteic unical îmbogăţit cu alfa-lacto-albumin asigură saturaţia bună şi asimilarea proetică completă
Chişinău 2008
Alăptarea la sân – copil sănătospsihomotor şi intelectual ideal dezvoltat cu comportament psihoemoţional echilibrat
CARE SUNT PARTICULARITATILE VARSTEI?
Alimentarea copilului de 1-3 ani
Alimentarea copilului de 1-3 ani
particularitatile varstei 1an-≈7kg ;24cm.
2ani-2,65kg.;12cm. 3ani- ≈2,25kg;9cm Dezvolt.activa a
creierului(mielinizarea fibrelor nerv.,multiplic.sinapselor,creste nivelulDHA-componenta a sinapselor)
Dezvolt rapida af-tiilor psihomotorii (mersull,urcatul pe scari,fuga, gandirea,independenta ,orientarea in spatiu si timp)
Formarea deprinderilor pozitive si negative
Stiti erorile cotidiene in alimentatia copilului de v.frageda?
Trecerea la “masa comuna” din familie Care sunt consecintele?Aport redus de componenti nutritivi
esentiali-K.Fe,Zn,Vit.C,VitE si a..Trecerea la laptele de vaci este benefica?↓aportul de grasimi nesaturate,(33%),Fe
cu 3mg/zi,Zn.,Mg,Se,I,Ca ionizatIncarcatura digestiva sporita
ROLUL LAPTELUI in viata copilului mai mare de 1 an
Ce -i putem propune ?
LAPTE JUNIOR cu bifidusBl,iod,fier,calciu,vitamine A-C-D-E
2 mese de NESTLE lapte Junior acopera in mare parte necesarul zilnic de substante nutritive
3 mese cu produse de la masa comuna,inclusiv fructe,legume,pomusoare
i
Care sunt argumentele de a cauta produse adaptate acestei varste?с
Alimentarea copilului mai mare de 1 an
Necesitati mari in proteina,energie,micro- si macronutrienti
Lactatele raman componenta esentiala a ratiei alimentare
Actualitatea mentinerii componentei optime a florei intestinale
Irationalitatea utilizarii altor specii de lapte: - continut sporit de proteine - deficit enorm de microelemente -
componenta lipidica dezechilibrata induce dezechilibru al microbiocinozei
Este binevenita includerea componentului lactat in forma de – lapte pentru copii NESTLE.
Ce nu-i putem propune ?
LAPTE de vaci nemodificat
CHEFIR si alte produse lactate neajustate la digestia copilului
Preparate comerciale cu continut de “E”,aperitive,marinade
Sa CRESTI MARE!
Alimentatia copilului prescolar
Este un copil de 3-6 ani un simplu omulet?CARE sunt RISCURILE alimentarii incorecte?-formarea emotiilor negative ,retinerea
dezv.concentrarii,afectarea socializarii-retinerea mielinizarii neuronilor corticali→ reduce
perceptia,atentia,verbalizarea, formarea simbolurilor,etaloanelor (la 5-6 ani posibilitatea de a cunoaste un obiect =100%). -reduce interesul p-ru ceva nou si formarea simbolurolor abstracte
Care sunt necesitatile nutritive zilnice a unui prescolar?(WHO,Regional Publ.,European series,,2000.)Produs-greutate comerciala (gr.)
1-3 ani 4-6 ani
carne 60 80lapte 600 600branza 20 25oua 25 30 unt 15 20 ulei 10 15pâine 70 130Derivate de cereale 40 50Legume uscate 5 5
cartofi 100 130
Alte legume 120 200
fructe 150 200
Zahar si zaharoza 30 40
CARE SUNT NECESITATILE ZILNICE ale elevului in produsele de baza?
Care sunt necesitatile zilnice ale elevului in produsele de baza?7-12 ani—carne-130,lapte-500,unt-30,ou-
50,ulei-20,paine-225,cereale-50,cartofi-200,alte legume-300,fructe-250,zahar-55
13-18 ani(b)—carne225,lapte-500,unt-30,ou-50,ulei-25,paine-450,cereale-60,cartofi-300,alte legume-450,fructe-350,zahar-70
13-18 ani(f.)aceleasi cantitati cu exceptia: paine-300 si zaharul-60. {Normele fiziologice de principii nutritive pentru copii si adolescenti(11 grupe) si adulti(5 grupe),gravide(ord.MS RM nr.232 din1992}
Care sunt necesitatile zilnice a elevilor in factori nutritivi esentiali ?
RATIA CALORICA pentru elevi
50-60 kcal/kgcorp/ziProteine- 2 g/kgcorp/zi (la 50% proteine
animale)Glucide-8g/kgcorp/zi (paine intermediara
si produse de patiserie ,cartofi, orez, legume,fructe,produse zaharoase)
Lipide-2-3g/kgcorp/zi(unt,smantana,uleiuri vegetale,frisca)
Necesitati zilnice(vitamine)V/S C mg A μg E mg Dμg B-
6mgB-12μg
6ani
50 5oo 7 2,5 1,3 1,5
6 El. 60 500 10 2,5 1,3 1,57 10
a.60 700 10 2,5 1,6 2,0
11 13ani(b)
70 1000 12 2,5 1,8 3,0
Ad.b. 70 1000 15 2,5 2,0 3,0Ad.f. 70 800 12 2,5 1,6 3,0
Care sunt manifestarile insuficientei de componenti nutritivi la elevi?
Tulburarile nutritionale la adolescenti
Carenta de calciu induce ↓ absorbtiei calciului in tubul digestiv →hipocalciemie→activarea PTH ↑rezorbtiei oaselor →mobilizarea calciului din oase in plasma sanguina →scaderea masei osoase(osteopenia) → osteoporoza
Carenta de proteina si AGNS → dereglari de crestere si dezvoltare: subnutritie,malnutritie,imunodeficiente,anemii etc.
Carenta de zinc
Dereglari de crestere(in special talia)Modificari de par(alopetie),piele,unghiiImunodeficienta severaMaturatie sexuala retardataReducerea functiei reproductivePatologia pancreasuluiStare depresivaAfectiuni ale mucoaselor:ulceratii,gingivite,heiliteDermatite,acnee,epitelizare tardiva a plagilorHipercolesterolemie,boala ischemica
CARENTA de IOD
Hipotiroidie mascata sau pronuntata,gusa endemica
Dereglari ale maturatiei sexuale,inclusiv stagnarea ei (18,7%)
Sindrom hipomenstrualAmenoreeHemoragii juvenile severeModificari a IMC (talia ↑,greutatea↓)
continuare
Salt de crestere la 10 aniReducerea suprafetei corpuluiCresterea morbiditatii la 11-13 ani : bolilor
digestive(85,3%-65,3%),dereglarilor functionale SCV(33,2%-24%),alergiilor (44,1%-38%)
Carenta de magniu(depozitat intracelular in oase)
Spazme vasculare,hipertensiuneInsuficienta suprarenalelorPatologia miocarduluiNefrolitiaza,nefropatii dismetaboliceColelitiaza,disfunctii biliareHipertiroidizm ↓sintezei de insulina
CUNOASTATI PATOLOGIILE LEGATE DE RATIA SI REGIMUL ALIMENTAR?
Bolile legate de regimul alimentar
Diabetul Obezitatea Cariile dentareHipertensiunea arterialaInfarctul miocardicCancerul (de san,colon,stomac etc.)Accidentele vasculare cerebrale
Memorizati! Noi suntem prea necesare