amplasament: în afara zidurilor Romei (Via Appia, Via Ostense, Via Labicana, Via Tiburtina etc. )
catacombe din Roma: Callistus, Domitilla, Commodilla, Priscilla,San Lorenzo, San Pancrazio etc.
-
Catacombele Priscillei, sec. al II-lea
Catacombele Priscillei, sec. al II-lea
Catacombele lui Callistus, sec. al III-lea (Via Appia)
Catacombele lui Callistus, sec. al III-lea (Via Appia)
Catacombele lui Callistus, sec. al III-lea
PRIMELE IMAGINI CREŞTINE
Catacombele lui Callistus, sec. al III-lea (Via Appia)
Catacombele Comodillei, sec. al IV-lea
Catacombele Comodillei, sec. al IV-lea
simboluri creștine
IMPERIUL BIZANTIN
epocile artei bizantine spațiul sacru
icoana: imagine şi obiect de cult
Epoca timpurie:
324/385 – 718
efortul de menținere a tradiției
romane
Epoca medie:
718 – 1204
elenizarea Imperiului Bizantin
Epoca târzie:
1204-1453
dezmembrarea & căderea
Imperiului Bizantin
Baptisteriul Ortodox, Ravenna, c. 450 d. Chr.
Epoca timpurie 324/385 – 718
Dinastia Constantiniană
324-395
Dinastia Theodosiană
395-518
Dinastia Justiniană
518-610
Dinastia Heraklizilor
610-717
Santa Costanza, Roma, sec. IV
Epoca timpurie 324/385 – 718
Statuia colosală a lui Constantin, Roma (Musei Capitolini), c. 312-315
Epoca timpurie 324/385 – 718
Statuia colosală a lui Constantin, Roma (Musei Capitolini), c. 312-315
Epoca timpurie 324/385 – 718
Sarcofagul Costanzei, Roma (Vatican), c. 350
Epoca timpurie 324/385 – 718
Santa Sabina, Roma, sec. V
Mausoleul Gallei Placidia, Ravenna, sec. V
Epoca timpurie 324/385 – 718
Epoca timpurie 324/385 – 718
Mausoleul Gallei Placidia, Ravenna, sec. V
San Vitale, Ravenna, 526-547
Epoca timpurie 324/385 – 718
San Vitale, Ravenna, 526-547
San Vitale, Ravenna, 526-547
San Vitale, Ravenna, 526-547
Diptic imperial, fildeş, Constantinopol, c. 527 (Împăratul Justinian?)
Arhanghelul Mihail, voleu de diptic, 519-527, Constantinopol
Sant’Apollinare in Classe, Ravenna, 549
Epoca timpurie 324/385 – 718
Sant’Apollinare in Classe, Ravenna, 549
Epoca timpurie 324/385 – 718
Sant’Apollinare in Classe, Ravenna, 549
Epoca timpurie 324/385 – 718
Sant’Apollinare in Classe, Ravenna, 549
Epoca timpurie 324/385 – 718
Sarcofagul arhiepiscopului Theodor, sec. VI, marmură
Sant’Apollinare in Classe, Ravenna
Epoca timpurie 324/385 – 718
Jilțul lui Maximian, fildeş, c. 547, Constantinopol
325: Constantin (distrusă în incendiul din 404) 415: Theodosie (distrusă în răscoala din 532) 532-537: Justinian (arhitecți: Isidor din Milet & Anthemius din Tralles)
Epoca timpurie 324/385 – 718
Sfânta Sofia, Constantinopol, 532-537
Sfânta Sofia, Constantinopol, 532-537
Sfânta Sofia, Constantinopol, 532-537
Sfânta Sofia, Constantinopol, 532-537
Sfânta Sofia, Constantinopol, 532-537
Cele mai timpurii icoane
Fecioara cu Pruncul, c. 1609, Roma
Sfântul Petru, sec. VI-VII, Mănăstirea Sf. Ecaterina,
Muntele Sinai
Fecioara cu Pruncul între sf. Theodor şi Gheorghe, sec. VI-VII,
Mănăstirea Sf. Ecaterina, Muntele Sinai
Sfântul Luca, Catacombele Comodillei, Roma, 668-685
Sfântul Petru, San Pietro in VIncoli, Roma, c. 680
Biserica Santa Maria foris portas, Castelprio (Lombardia), c. 700
Epoca medie 718 – 1204
Dinastiile Isauriană
& Amoriană
718-842
Dinastia Macedoneană
842-1057
Dinastia Comnenilor
1057-1204
Santa Prassede, Roma, sec. VIII-IX
Psaltirea Chludov, c. 850
Iconoclasmul (Eikonomachía)
726 – 787; 814 - 842
Iconoclasmul (Eikonomachía)
726 – 787; 814 - 842
Martirajul unui iconodul (Euthimius din Sardeis), sec. IX
Biserica Sfânta Irina, sec. IX
Sfânta Sofia, Constantinopol, 867
Triumful Ortodoxiei, sec. XIV-XV
Mănăstirea Hosios Loukas, Muntele Athos, sec. X-XI
Epoca medie 718 – 1204
Mănăstirea Hosios Loukas, Muntele Athos, sec. X-XI
Epoca medie 718 – 1204
Mănăstirea Hosios Loukas, Muntele Athos, sec. X-XI
Mănăstirea Hosios Loukas, Muntele Athos, sec. X-XI
Epoca medie 718 – 1204
Mănăstirea Daphni, Atena, sec. XI
Epoca medie 718 – 1204
Mănăstirea Daphni, Atena, sec. XI
Adormirea Fecioarei, fildeş, sec. X, Constantinopol
Fecioara cu Pruncul şi sfinţi, triptic de fildeş, sec. X
Epoca medie 718 – 1204
Platytera, Veneția; Virgo Orans, Constantinopol, marmură, sec. XI
Sfânta Sofia, 944, Constantin şi Iustinian
Epoca medie 718 – 1204
Sfânta Sofia, mozaicurile Comnenilor, Constantin al IX-lea Monomahul
Sfânta Sofia, mozaicurile Comnenilor, Ioan al II-lea
Christos Pantokrator, Sfânta Sofia, Constantinopol, sec. XII
Epoca medie 718 – 1204
Cattedrale di Santa Maria Assunta, Torcello, sec. VII-XI
Epoca medie 718 – 1204
Cattedrale di Santa Maria Assunta, Torcello, sec. VII-XI
San Marco, Veneția, după 1063
Catedrala din Monreale, Palermo, 1180-90
Epoca medie 718 – 1204
Biserica Sf. Pantelimon, Nerezi (lângă Skopje), 1164
Biserica Sf. Pantelimon, Nerezi (lângă Skopje), 1164
Plângerea lui Christos, Biserica Sf. Pantelimon, Nerezi (lângă Skopje), 1164
Epoca târzie 1204-1453
Dinastia Laskaris
1204-1261
Dinastia Paleologos
1261-1354
agonia & sfârşitul
Imperiului Bizantin
1354-1453
Icoane în mozaic, Constantinopol, sec. XIII-XIV
Epoca târzie 1204-1453
Chora (Karye Djami), Constantinopol, sec. XIV-XV
Chora (Karye Djami), Constantinopol, sec. XIV-XV
Chora (Karye Djami), Constantinopol, sec. XIV-XV
Chora (Karye Djami), Constantinopol, sec. XIV-XV
Chora (Karye Djami), Constantinopol, sec. XIV-XV – calota paraclisului
Chora (Karye Djami), Constantinopol, sec. XIV-XV – absida paraclisului
Chora, Constantinopol, sec. XIV
Spațiul sacru
San Marco, Veneția, după 1063
Curtea de Argeș, Biserica Domnească, sec. XIV
Planimetrie, tipologie cruce greacă înscrisă
Curtea de Argeș, Biserica Domnească, sec. XIV
cruce greacă înscrisă
triconc
Biserica Mănăstirii Neamț, sf. sec. XV
triconc
Biserica Mănăstirii Argeșului, sec. XVI
triconc cu pronaos supralărgit
icoana: imagine şi obiect de cult
Originea presupusă – portretele de la Fayum
Sfântul Petru, sec. VI-VII, Mănăstirea Sf. Ecaterina, Muntele Sinai
Portrete, Fayum, sec. III d. Chr. (pictură pe lemn)
Christos Pantocrator, Constantinopol, 1363
Fecioara din Vladimir, Constantinopol, sec. XII
şcoala macedoneană
originea în vremea Comnenilor (secolele XI-XII); o tendință mai curând „expresionistă”; Manuil Panselinos – frescele de la mănăstirea Protaton de la Muntele Athos, în 1526;
Manuil Panselinos
şcoala cretană
originea în decorația bisericii mănăstirii Peribleptos din Mistra (sec. XIV); pseudonim pentru pictura constantinopolitană; formulare sobră, elegantă, idealizată;
treptat, până în secolul al XVI-lea pictura cretană (în vremea această deja instalată în Creta, mai ales la Candia) tinde să înlocuiască stilul macedonean, pentru ca apoi, în următoarele două veacuri, să asimileze influențe apusene;
Fecioara pe Tron, Andreas Ritzos, sec. XV
Domenikos Theotokopoulos (El Greco) Sfântul Luca pictând-o pe Fecioară, 1567 Adormirea Maicii Domnului