dosarul «revolu}ia» «revolu}ia» · tarele trecutului [i fantomele lui \nc` ne bântuie. |n to]i...

$: DOSARUL «REVOLU}IA» «REVOLU}IA» · Tarele trecutului [i fantomele lui \nc` ne bântuie. |n to]i ace[ti ani morbul stalinist din România a d`inuit, \n stare latent`, pro-ducând$
România risc` România risc` s` repete e[eculs` repete e[eculopera]iunii opera]iunii „Mani Pulite”„Mani Pulite”

OCULTA OCULTA SECURIST~SECURIST~

|n plin scandal al Protocoalelorilegale dintre Parchetul General [iapoi, separat, cu DNA, DIICOT [iSRI, constatate chiar de CCR, carele-a declarat neconstitu]ionale,pro tocoale care ]ineau ]ara \n zonastatelor totalitare \n care, la co-mand` politic`, au existat [i exist`dosare penale instrumentate [i di-rijate ocult, care au dus la con-damn`ri politice total nelegale [inetemeinice, am s` \ncerc s` v`prezint un alt document, la fel deneconstitu]ional, ap`rut dup` doar10 ani din decembrie 1989, cândcredeam c` sc`pasem de meto-dele fostei Securit`]i, a regimului

totalitar de tip stalinist al dictatorului Ceau[escu.Apeten]a cu care institu]iile de putere ale statului \[i unesc

for]ele \n comiterea de abuzuri [i teroare, fac dovada c` timp de10 ani la vremea aceea, \n anii 2000, când a fost posibil` emite-rea unui asemenea document cutremur`tor, care nu poate aveanimic de-a face cu normele unei democra]ii, aceste institu]ii -respectiv Ministerul Justi]iei, Ministerul Public prin Parchetul depe lâng` Curtea Suprem` de Justi]ie [i Ministerul de Interne - neconfirm` faptul c` \n cadrul lor nu a existat niciun momentdorin]a de reform` [i cu atât mai pu]in de schimbare de menta-lit`]i [i atitudini fa]` de cet`]enii acestei ]`ri.

Ca unul care, de aproape trei decenii, activez \n societateacivil`, am constatat o cras` lips` de interes a institu]iilor statuluifa]` de respectarea drepturilor omului, adic` ale cet`]enilor Ro-mâniei. Nu gre[esc cu nimic când afirm c` \n societatea româ-neasc` institu]iile statului nu au fost [i nu sunt interesate \nrespectarea \n totalitate, sau m`car par]ial, a drepturilor funda-mentale ale omului.

Desconsiderarea [i \nc`lcarea cu bun` [tiin]` a drepturilor fun-damentale ale omului de c`tre institu]iile de for]` ale statului,sub falsul stindard al luptei \mpotriva corup]iei, este un lucru lafel de grav ca o crim` cu premeditare!

Le amintesc func]ionarilor de stat, care, prin Constitu]ia Ro-mâniei, dar [i conform tuturor legilor [i normelor interna]ionalela care Românoa a aderat, faptul c` \ntr-o democra]ie real` res-pectarea drepturilor fundamentale ale omului este un lucrusacru. |n statul de drept, respectarea lor nu este un deziderat, cio obliga]ie, care trebuie aplicat` [i executat`, iar acolo undeexist` derapaje, ele trebuie aspru pedepsite de legi bine f`cute.Tarele trecutului [i fantomele lui \nc` ne bântuie. |n to]i ace[tiani morbul stalinist din România a d`inuit, \n stare latent`, pro-ducând nenum`rate victime.

Dorin]a unora de a fi mai presus de lege [i de a vrea s`func]ioneze pe baza unor \n]elegeri oculte, care \ncalc`Constitu]ia [i drepturile omului, este cuprins` \n aceste docu-mente pe care, cu non[alan]`, oamenii pe care poporul i-a pro-pulsat \n func]ii de maxim` r`spundere pentru destinelecet`]enilor, semneaz` [i aprob` m`suri \nfior`toare precum„Planul de m`suri al Grupului Operariv Central”„Planul de m`suri al Grupului Operariv Central”, pe care le

prezint \n paginile noastreDe 27 de ani \ncoace, statul român [i insti tu]iile

lui de for]` nu [i-au dorit un control real al Societ`]iiCivile asupra activit`]ii lor, cum nu [i-au dorit nicis` existe ap`r`tori ai drepturilor omului c`rora s` lise pun` la dispozi]ie instrumente juridice cu care s`poat` \n mod real face aceste ap`r`ri, concomitentcu responsabilitatea ce deriv` din munca pe careace[tia o presteaz`. Faptul c` marea majoritate astatelor UE, din care [i ]ara noastr` face parte, areasemenea instrumente legiferate, r`spunzând \nacest fel Rezolu]iei Parlamentului European nr.2199 din 17 iunie 2010, este dovada cert` c` Ro-mânia nu are o democra]ie [i un stat de drept detip occidental, ci unul autoritar precum „vecinul” dela Est.

{i dup` ce a]i v`zut cât de mult „\i doare” pe to]icei care nu s-au lep`dat de satana stalinist`, ci doars-au „anvelopat” cu o fa]ad` nou`, "democratic`",mimând o transparen]` pervers`, iar societatea nua reac]ionat deloc, ne mai mir`m c` CSAT, a apro-bat existen]a unei \n]elegeri \ntre SRI [i ParchetulGeneral, c` s-au semnat Protocoale de Parteneriat\ntre aceste entit`]i care [i-au stabilit „câmpul tactic”din Justi]ie, trecuând la fapte, prin crearea de echipemixte - procuror [i ofi]er SRI - \n actul de cercetarepenal`, exact ca pe vremea Directiei a VI-a, a Secu-rita]ii comuniste, condus` de sinistrul colonelulGheorghe Vasile.

Publica]ie editat` de Organiza]ia pentru Ap`rarea Drepturilor Omului din RomâniaPublica]ie editat` de Organiza]ia pentru Ap`rarea Drepturilor Omului din RomâniaAnu l XV I I IAnu l XV I I I

MARTIEMARTIE 20172017

P a g . 3

P a g . 7

E p i s o d u l 3 - P a g . 4 - 6

A{A, V~ PLACE ISTORIA?A{A, V~ PLACE ISTORIA?

DOSARULDOSARUL«REVOLU}IA» «REVOLU}IA»

Continuare in pagina 6 Continuare in pagina 6

AMERICANIIAMERICANIIDENUN}~DENUN}~F~C~TURILE DNAF~C~TURILE DNA !!

O grebl` pe obrazulSRI [i DNA

Cazul Toni Grebl` cutremur`, din nou, r`m`[i]elebinomului SRI-DNA.

Ceea ce relateaz` fostul judec`tor al Cur]ii Con-stitu]ionale este imposibil de imaginat \ntr-un stat dedrept. {i cu atât mai pu]in \n statul de drept clamatobsesiv [i definit total incorect de c`tre pre[edinteleKlaus Iohannis.

Au fost f`cute praf via]a, cariera [i onoarea unuiom. {i, \n plus, câmpul tactic a atacat una dintre celemai importante institu]ii: Curtea Constitu]ional` aRomâniei.

|n calitate de judec`tor la Curtea Constitu]ional`,domnul Toni Grebl` s-a opus din r`sputeri legilor "BigBrother". Acestea ar fi permis binomului SRI-DNA s`gâtuie definitiv democra]ia, prin suprimarea unoradintre cele mai importante drepturi ale cet`]eanului.

Constatând c` legea fundamental` garanteaz` ase -menea drepturi, Toni Grebl` nu a f`cut altceva decâts` \[i fac` datoria \n institu]ia unde fusese trimis dec`tre Parlament. Iar binomul l-a distrus.

Au fost ini]iate 45 de perchezi]ii la cap`tul c`roranu s-a g`sit nimic.

Au fost instalate microfoane [i camere de filmat \ntoate \nc`perile apartamentului f`r` a se fi descoperitnimic. Decât, eventual, detalii jenante din via]` intimà familiei sale.

Au fost difuzate “pe surse” fel de fel de \nregistr`rifabricate, trunchiate, scoase din context pentru a-l

ridiculiza pe judec`torul CCR [i, \n mod demonstrativ,acesta a fost plimbat cu c`tu[e prin fa]` camerelor deluat vederi.

|n final, cum era de a[teptat, ac]iunea penal` s-afâsâit. Dar binomul [i-a atins ]inta. Distrugând via]aunui om, a b`gat \n sperie]i ditamai Curtea Consti -tu]ional` a României [i a f`cut o demonstra]ie, \n fa]asociet`]ii române[ti, a puterii sale absolute.

Evident, cel mai grav lucru \l reprezint` drama per-sonal` prin care a trecut un om \mpreun` cu familialui.

Dar, dincolo de asta, cred c` am avut de-a face cuun atenat asupra adev`ratului stat de drept. Nu a fal-sului stat de drept invocat de atâtea ori, \n mod ire-sponsabil, de unii sau de al]ii. Pentru c` domnul ToniGrebl` a fost somat, amenin]at [i apoi crucificat in-stitu]ional. Nu doar personal.

Ei bine, pentru asta, cei care poart` vina, respectivconduc`torii celor dou` institu]ii, trebuiesc pedepsi]i.Nu numai disciplinar. Ci [i penal.

Asta \nseamn` statul de drept. Asta ar \nsemnasepararea puterilor \n stat. Asta \nseamn` c` fiecareinstitu]ie, prin reprezentan]ii ei, s` fie responsabil`pentru ceea ce face rù.

Mai lipse[te un mic detaliu. |n raport cu ce i s-a\ntâmplat unui judec`tor al Cur]ii Constitu]ionale, \nraport cu presiunile puse de binom asupra acestei in-stitu]ii, conform fi[ei postului, pre[edintele Românieiare obliga]ia s` intervin` prompt. Acum, când ade -v`rul a ie[it la lumin`. {i s` cear` socoteal`. Pentruun elefant infinit mai mare decât ceea ce a g`sit el \ndesantul f`cut la Guvern.

Sorin Ro[ca Sorin Ro[ca ST`NESCUST`NESCU6 Martie, 2017

"Timp de patru luni amfost monitorizat în celmai aspru [i intim mod"

Judec`torul CCR Toni Grebl`, urm`rit penal pen-tru trafic de influen]` [i constituirea unui grup in-frac]ional organizat, face dezv`luiri despre abuzurilef`cute de anchetatori,

Invitat în emisiunea Edi]ie Special` de la Antena3, judec`torul Toni Grebl` a povestit:

„Ar trebui s` începm cu contextul, în iunie [i sep-tembrie 2014, CCR declara necunostitu]ional`primele legi «Big Brother». Legi dorite de SRI [i DNA,în principal. Pe de o parte, au avut o comunicarepublic` pentru a spune cât de importante suntaceste legi, pe de alt` parte au început presiuninepermise, declaratii de o agresivitate ie[ite dincomun f`cute de Maior, Coldea, Kovesi, iar mai apoide Sebastian Ghi]`. În esen]`, acestea prevedeau caSRI, pe sintagma motive de siguran]` na]ional`puteau s` intre f`r` mandat în orice sistem infor-matic al unei persoane juridice sau fizice. Era vorbade o intruziune în via]a privat`, f`r` mandat, f`r` s`spun` ce anume urm`resc. (…) DNA a vernit cu 45de perchezi]ii domiciliare [i informatice [i am fostluat de acas`. Se f`ceau la cercul meu de prieteni [icunoscu]i. Am fost invitat cu mandat [i cu 200 demetri înainte de a ajunge la DNA au aprins sireneleptr c` acolo era toat` presa”, a declarat Toni Grebl`.Grebl` a mai povestit [i cum judec`torul de la ÎnaltaCurte de Justi]ie [i Casa]ie a decis eliberarea sa, dar[i cum în apartamentul în care locuia a fost instalatàparatur` de interceptare în urm` cu patru luniînainte de arestarea sa.

„Judec`torul de drepturi [i libert`]i a constatat c`nu exist` nici m`car suspiciunea, motiv pentru carenu este cazul s` fie luat` nicio m`sur` preventiv`.(…) S-a început urm`rirea penal` în iunie 2014 îm-potriva mea, când s-a dat prima lege ne con -stitu]ional` «Big Brother», am fost urm`rit penal f`r`

s` fiu informat. Tot în iunie 2014, s-au ob]inut man-date de interceptare, filmare, fotografiere, pân` însept. 2014, dup` cea de-a doua lege «Big Brother»,s-a ob]inut de la ICCJ mandate prin care ofi]eruluitehnnic i s-a permis s` intre în locuin]` [i s` in-staleze aparatur` pân` în ianuarie 2015.

Aceasta reprezint`cea mai grav` form`de intruziune. A fostmontat` aparatur`în toate înc`perile,inclusiv în ba ie. |ncamera de la hotel.Aceast` m`sur` ne-justificat` reprezintùn fapt absolut cert,din septembrie 2014- ia nua re 2015, nuexist` nicio prob`ptr aceast` perioa -

d`. (...) Timp de patru luni am fost monitorizat încel mai aspru [i intim mod eu [i familia mea [i aceleimagini eu nu [tiu ce s-a întâmplat”.

„Eu am fost în contact cu foarte mult` lume în ac-tivitatea mea de 38 de ani, am constatat c` am fostapreciat de foarte mult` lume [i multe peroane auîncredere în mine.

Dup` întâmpl`rile din 2015, am constatat càproape nimeni nu crede aproape nimic din acu -za]iile [i m`surile luate împotriva mea [i m` bucur.Spre exemplu, pe informa]ii primite din alt` parte,se n`scocise ideea c` eu a[ fi fost implicat într-otentativ` de ridicare a unui embargo unilateralasupra importului de produse agro-alimentare pen-tru Rusia.

Din 1990 pân` azi nu am desf`[urat nicio activi-tate privat`. Au constat c` noi nu avem nicio inter-dic]ie de a exporta produse agro-alimentare înFedera]ia Rus`. Au renun]at la aceast` acuza]ie. Darîn spa]iul public s-a lansat zvonul c` a[ putea fispion al Rusiei. Eu care am fost un patriot [i r`mânun patriot”, a mai spus fostul judec`tor CCR.

A m o s n e w s . r o A m o s n e w s . r o 6 Martie 2017

MONITORUL MONITORUL DREPTURILOR OMULUIDREPTURILOR OMULUI

O.A.D.O. - ROM~NIAO.N.G. cu statut de membru consultativ special al Consiliului Economic [i Social

al Na]iunilor Unite - ECOSOC-ONU

D I R E C T O R G E N E R A L : P r o f . u n i v. d r . D I R E C T O R G E N E R A L : P r o f . u n i v. d r . F L O R E N T I N S C A L E } C H IF L O R E N T I N S C A L E } C H I

Ion COSTEI - Consilier [tiin]ific

Ilinca DUMITRACHE - Director administrativ Gabriel MIHALACHE - Secretar general de redac]ieColaboratori externi: Octavian ANDRONIC, Lucian AVRAMESCU, Mircea CHELARU,

Delia CORNEA, Thomas CSINTA, Liviu MAN, Adrian NQSTASE, Damian PAL, Octavian {TIREANU,Marian TUDOR, Corneliu VLAD, George VELICU

Colectiv de redac]ie: Cristina Doriana CÎMPAN,Dan NI}ESCU, Flori POPA, Mariana STQNICI

Adresa redac]iei: Str. Maior Bqcilq nr. 4, bloc 18, parter, sector 2, Bucure[ti - Rom`nia Adresa redac]iei: Str. Maior Bqcilq nr. 4, bloc 18, parter, sector 2, Bucure[ti - Rom`nia

Tel/fax: 021.240.74.82, 021.240.74.55, 021.240.61.30Tel/fax: 021.240.74.82, 021.240.74.55, 021.240.61.30 Mail: [email protected] sau [email protected]: [email protected] sau [email protected]

PUBLICA}IE EDITATQ DE ORGANIZA}IA PENTRU APQRAREA DREPTURILOR OMULUIPUBLICA}IE EDITATQ DE ORGANIZA}IA PENTRU APQRAREA DREPTURILOR OMULUI

Tipar: Euro Info Design - ISSN 1582-0726Tipar: Euro Info Design - ISSN 1582-0726Responsabilitatea asupra articolelor revine autorilor. Publicatia se distribuie gratuit, neav`nd scopul ob]inerii de beneficii

pecuniare [i pre zintq [i materiale provenite din surse deschise (Internet) cit`nd, unde este posibil, pe autorii acestora.

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu iPAGINA 2

B l o g n o t e sB l o g n o t e s

Str`lucesc, pe Victoriei, limuzine care ard \n soareleprim`verii bijuteria lor metalic`. Lumea s-a schimbatprofund.

Versul tr`surii din vremea lui Eminescu [i Caragialea ars, r`mas neputincios [i f`r` rim`. Ma[inile, vizio -nabile pe bulevardele pariziene sau berlineze, se bu-lucesc la semafoarele metropolei de pe Dâmbovi]a,mai numeroase ca peste tot.

Ce e normalitate, acolo, aici e lux, ]ig`nie opulent`,datul \n stamba lovelelor multe, câ[tigate cu munc`pu]in`, ciomagul scos din bolidul fain, la o enervarepe trecere, spre a pedepsi o sc`fârlie pietonalòbraznic`.

Spre a nu muri neinformat [i bleg, deschid, \mpinsde obliga]ii ziaristice, trei programe de [tiri din ”BBC-ul sau CNN-ul” autohton, al camerei \n care revin deafar`, unde bate vântul soarelui [i e prim`var` \nblana oilor [i au dat ghioceii \n capre.

Aflu despre sinuciderea unui prezumtiv ho] fali-mentar [i despre arestarea a patru pre[edin]i de com-panii care au furat o jum`tate de miliard euro. Au maifurat cinci parlamentari, cam tot pe atât, doi mini[tri[i sunt, \n a[teptare, 1200 de dosare cu personaje\nalte.

Lâng` mine, \n curtea Poli]iei comunale, au fostde[ertate trei c`ru]e cu cr`ci furate pesemne dinp`durea mea fiindc` eu cump`r lemne pentru cen-trala termic`. Ni[te ho]i am`râ]i, pu[i pe furat spre ase \nc`lzi.

M` mut cu butonul pe alt program unde [tirile suntconcentrate de la o ho]ie m`runt`, la alte trei mari,de milioane de euro. Un cet`]ean \ntreab` ce se pe-trece cu banii \ncasa]i de domnul Stat ca tax` de merspe asfalt sau pe ar`tura [oselei?

Acolo ar fi vorba de o jum`tate de miliard de europe care statul l-a jucat la alba-albastra. Se puteau, ziceel, face zeci de kilometri de autostrad`, dar banii aufost p`pa]i. De cine? De domnul Stat!

Trag concluzia c` nu suntem o țar` de ho]i, ci avemun stat hoț, care ne amețește ca la alba-neagra, ne...De ce e iubit de români statul care, indiferent deregim [i culoare politic`, \i fur`?

E un fel de masochism politic jucat de blegi.Afar` e prim`var`. Statul s-a pitit \n Bucure[ti. Aici

dau ghioceii, mici l`mpa[e pe coast`. Statul, care nescute[te electoral de impozite, va pune ap`sat alteimpozite care s` astupe gol`nii, [mecherii, vile partic-ulare.

A[tept impozitul pe zâmbet [i pe topora[i. Nu sun-tem un stat al ho]ilor, ci doar un stat ho].

Lucian AVRAMESCULucian AVRAMESCUAmpress.ro 5 Martie 2017

Suntem o ]ar` de ho]i

sau un stat bandit?

Redactor-[ef: Florin ZAGONEANURedactor-[ef: Florin ZAGONEANU- membru UZPR -- membru UZPR -

Au

rel

SU}~

- {

AI

Au

rel

SU}~

- {

AI

Departamentul de Stat al SUA Departamentul de Stat al SUA exemplific` practicile abuzive exemplific` practicile abuzive ale Parchetului Laurei Kovesi ale Parchetului Laurei Kovesi cu dosarele fabricate \mpo triva Alineicu dosarele fabricate \mpo triva AlineiBica [i Liei Olgu]a Vasilescu. Bica [i Liei Olgu]a Vasilescu. |n Raportul privind drepturile omului|n Raportul privind drepturile omuluipentru anului 2016, Departamentul pentru anului 2016, Departamentul de Stat aminte[te cum Alina Bica a fost de Stat aminte[te cum Alina Bica a fost executat` de DNA cu ajutorul unuiexecutat` de DNA cu ajutorul unuidenun]`tor \n]eles cu procurorii, iardenun]`tor \n]eles cu procurorii, iardosarul Liei Olgu]a Vasilescudosarul Liei Olgu]a Vasilescua fost respins de jude c`tori a fost respins de jude c`tori [i \ntors la Parchetul [i \ntors la Parchetul anticorup]ieanticorup]ie

Dou` dintre cele mai cunos-cute f`c`turi ale parchetului anti-corup]ie condus de doctori]aLa u ra Kovesi (foto, al`turi de am-basadorul SUA Hans Klemm)sunt amintite \n Raportul Depar-tamentului de Stat al SUA privindpracticile \n domeniul drepturiloromului \n România pe anul 2016,dat publicit`]ii \n urm` cu câtevazile.

Este vorba despre dosarul Ali nei Bica, \n carefosta [ef` DIICOT este acuzat` de luare demit`, [i dosarul actualului ministru al Mun cii LiaOlgu]a Vasilescu, fost primar al Craiovei. Dou`cazuri \n care practicile abuzive ale DNA au ie[itla suprafa]`.

Astfel, \n ceea ce prive[te dosarul Alinei Bica,Departamentul de Stat al SUA aminte[te de-spre cum denun]`torul acesteia, Ionu] Mi h` -ilescu, a recunoscut \n fa]a |naltei Cur]i deCasa]ie [i Justi]ie c` a denun]at-o pe fosta [ef`DIICOT dup` ce s-a \n]eles cu procurorii DNA\n acest sens, doar pentru a sc`pa de acuza]iilepe care parchetul anticorup]ie i le aducea \ntr-un alt dosar.

Este vorba, a[a cum bine se [tie, de momen-tul \n care Ionu] Mihìlescu, fost consilier alAlinei Bica, a refuzat s` \[i mai sus]in` denun]ulla instan]a suprem`, recunoscând c` a de -nun]at-o pe fosta [ef` a DIICOT dup` ce s-a\n]eles cu procurorii DNA, care i-au promis c`va sc`pa de acuza]iile formulate \mpotriva sa\ntr-un alt dosar: „|n cel`lalt dosar penal, amini]iat demersuri pentru a stopa cercetareapenal` \mpotriva mea prin \ncheierea unuiacord de recunoa[tere a vinov`]iei, ceea ce nus-a \ntâmplat”.

Chiar [i a[a, cu f`c`tura ie[it` la iveal`, AlinaBica a fost condamnat` \n acest dosar, dup` ce\n mod cu totul [i cu totul dubios ICCJ a dispusdin oficiu schimbarea \ncadr`rii juridice dinluare de mit` \n favorizarea f`ptuitorului. Asta,\ntrucât era evident c` nu exist` nicio prob`\mpotriva Alinei Bica pentru luare de mit`, darfosta [ef` DIICOT trebuia condamnat` cu oricepre].

O asemenea sentin]` nu are cum s` reziste\n apel, având \n vedere c` \mpotriva AlineiBica nu exista nicio proba, iar \n mod normaldecizia din apel nu are cum s` fie alta decâtachitarea.

Iat` fragmentul din Raportul Iat` fragmentul din Raportul Departamentului de Stat al SUADepartamentului de Stat al SUAreferitor la Alina Bica:referitor la Alina Bica:

„|n luna iunie, denun]`torul \ntr-unul dintrecele trei cazuri de corup]ie \ncepute \mpotrivafostului [ef al DIICOT Alina Bica a declarat \nfa]a |naltei Cur]i de Casa]ie [i Justi]ie c`, \n timpce era \n stare de arest preventiv, a f`cut o\n]elegere cu procurorii Direc]iei Na]ionale An-ticorup]ie (DNA) pentru a declara \mpotriva luiBica, \n schimb urmând s` primeasc` clemen]`

\n cazul sau. Ulterior, acesta a retractat acu za -]iile. Cazul a r`mas pendinte”.

Abuzurile din dosarul Liei Olgu]a VasilescuDespre dosarul Liei Olgu]a Vasilescu, Depar-

tamentul de Stat al SUA relateaz` cum aceastaa fost re]inut` de procurorii DNA, pentru caapoi judec`torii s` resping` cererea de arestarepreventiv`, iar \n final cauza s` fie restituit` laparchet pentru anumite “revizuiri”. “Revizuiri” cauzate de mai multe abuzuri

comise de c`tre DNA, abuzuri constatate chiarde instan]e. Este vorba despre \nc`lcarea drep-tului la ap`rare al Liei Olgu]a Vasilescu de c`treDNA [i folosirea unui denun] [i a unor inter-cept`ri ob]inute nelegal.

Iat` fragmentul din Raportul Iat` fragmentul din Raportul Departamentului de Stat al SUA Departamentului de Stat al SUA referitor la Lia Olgu]a Vasilescu:referitor la Lia Olgu]a Vasilescu:

„DNA a acuzat primarul Craiovei, Lia Olgu]aVasilescu, cu presupunerea c` aceasta [i-afolosit influen]a \nainte de a deveni primar, \n2012, pentru ca \n mod ilegal s` determinemai mul]i oameni de afaceri s` sponsorizezecampania electoral`. Ulterior, ca primar, se pre-supune de asemenea c` ar fi oferit contracte\ntre prim`rie [i anumite companii pentru asponsoriza un ONG s` reabiliteze mai multecl`diri din Craiova. |n decursul unui an, Va -silescu a fost acuzat` de luare de mit`, deoa -rece [i-a folosit autoritatea sau influen]a \nscopul de a ob]ine bani sau alte beneficii, [isp`lare de bani.

Primarul a fost ini]ial re]inut 24 de ore \nmartie, atunci când au pornit investiga]iile\mpotriva sa, dar judec`torii au respins cerereaprocurorilor de arestare preventiv`. Ea a fostplasat` \n arest la domiciliu pentru o s`p -t`mân` [i ulterior judec`torii au \nl`turat [iaceast` m`sur`.

Judec`torii au respins de asemenea, sub-secvent, cererile ulterioare ale DNA pentru con-trol judiciar, ea a fost investigat` \n continuare[i apoi trimis` \n judecat` \n stare de libertate.A fost realeas` primar al Craiovei \n iunie.

|n decembrie Curtea a respins anumiteprobe \mpotriva sa [i a retrimis cazul c`tre DNApentru anumite reviziuiri. Cazul a r`mas pend-inte”.

G e o r g e T ~ R Â } ~G e o r g e T ~ R Â } ~

luju.ro 6 Martie 2017

Corup]ia Corup]ia \n România\n Româniar`mâne r`mâne “o problem` “o problem` generalizat`”generalizat`”

România este criticat` pentru ”probleme majo re” \n domeni uldrepturilor omu lui \n cel mai recent raport rea- lizat de Departa-mentul de Stat.

Diploma]ia ame rican` no teaz` c`, \n po fi da eforturilor Guver-nului, corup]ia a r`mas o ”problem` ge neralizat`”.

Alegerile parlamentare din 2016 au fost considerate de c`treobservatori libere [i corecte [i f`r` nereguli, spre deosebire dealegerile preziden]iale din 2014, când observatorii au semnalatnereguli, \ntre care un num`r insuficient de sec]ii de votare \nstrìn`tate, pentru o diaspora important`, se arat` \n raport.

Guvernul român a continuat lupta la nivel \nalt \mpotrivacorup]iei, iar reprezentan]i publici importan]i [i oameni de afaceriau fost ancheta]i [i urm`ri]i cu succes, \ns`, \n pofida unor pro-grese, corup]ia a r`mas o problem`, scrie Departamentul de Statamerican \n sec]iunea a patra a Raportului cu privire la practicile\n domeniul drepturilor omului \n România din 2016, subliniindc` mita a r`mas un lucru obi[nuit \n sectorul public.

Legile nu au fost implementate \ntotdeauna eficient, iar oficiali,inclusiv judec`tori, s-au angajat uneori \n practici corupte \ndeplin` impunitate, se arat` \n sec]iunea a patra a raportului, in-titulat` ”Corup]ia [i lipsa de transpent` a Guvernului”.

”Imunitatea fa]` de urm`rirea penal` a unor actuali [i fo[timini[tri, care au fost de asemenea membri ai Parlamentului, ablocat \n unele cazuri anchetele”, subliniaz` diploma]ia ameri-can`.

Potrivit documentului, discriminarea rromilor continu` s` fie oproblem` major` \n România. ”Discriminarea social` sistematicà rromilor le-a afectat accesul adecvat la educa]ie, locuin]e, \ngri-jiri de s`n`tate [i angajare”, apreciaz` Departamentul de Stat.|ntre alte probleme \n domeniul drepturilor omului, \n raport suntcitate ”condi]ii proaste de deten]ie [i suprapoluarea” \n \nchisori.De asemenea, sistemul judiciar ”nu are personal suficient, spa]iufizic [i tehnologie pentru a func]iona \n mod eficient”, se arat` \ndocument.

Totodat`, Guvernul este criticat pentru c` nu a reu[it sàc]ioneze eficient \n vederea restituirii unor biserici greco-catolice,dar [i altor biserici confiscate \n regimul comunist.

”Se vorbe[te \n continuare despre violen]e asupra femeilor [idespre discriminarea acestora”, se arat` \n document.

Departamentul noteaz` totodat` c` ”au existat unele ac]iuni[i declara]ii antisemite, iar negarea Holocaustului a continuat s`fie o problem`”. Pe Internet au continuat s` fie r`spândite opiniiantisemite, rasiste, xenofobe [i na]ionaliste, adaug` diploma]iaamerican` \n raport.

Organisme guvernamentale sunt criticate [i pentru c` pentruc` au furnizat o ”asisten]` neadecvat` unor persoane cu diz-abilit`]i [i nu au respectat norme de \ngrijire a unor persoane cudizabilit`]i \n institu]ii, pe care le-au expus unor abuzuri.

”Discriminarea social` a lesbienelor, gay-ilor, bisexualilor,transsexualilor [i persoanelor intersex (LGBTI), \n special a copi-ilor, a r`mas la un nivel ridicat”, mai constat` Departamentul deStat.

Persoanele cu HIV/SIDA au continuat, de asemenea, s` fie dis-criminate [i h`r]uite, se arat` \n raport.

Unii angajatori au supus b`rba]i, femei [i copii traficului \nmunc`, \n special \n agricultur`, constr

uc]ii, servicii casnice, \n industria hotelier` [i manufacturier`.”Munca copiilor a fost de asemenea o problem`, iar o protejareneadecvat` a copiilor de abuzuri a r`mas o problem` general`”,apreciaz` Departamentul de Stat american.

Rapoartele cu privire la drepturile omului reflect` eforturi con-certate ale ambasadelor [i consulatelor americane de a adunainforma]iile cel mai exacte posibil, declara noul secretar de Stat,Rex Tillerson, \n prefa]a raportului.

Oficialul American a anunțat c` va transmite aceste rapoarteCongresului.

Andreea Andreea OROSZOROSZ

RFI Romania 4 Martie 2017

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu i PAGINA 3

Po[ta special`Po[ta special`

AMERICANIIDENUN}~F~C~TURILE DNA!

Ajutorul sovieticAjutorul sovieticConform planului, dup` \nl`turarea de

la putere a lui Ceau[escu, \n România ar fiurmat s` se desf`[oare:

- un conflict sângeros \ntre Armat` [i Se-curitate;

- izbucnirea unor conflicte interetnice \nTransilvania;

- apari]ia [i ac]iunea contrarevolu]ionarà unor for]e loiale lui Ceau[escu;

- declan[area r`zboiului radioelectronic.Toate aceste evenimente ar fi determi-

nat, pentru rezolvarea acestei situa]iisc`pate de sub control, interven]ia trupelorsovietice [i a altor for]e strìne.

Conflictul \ntre Armat` [i Securitate nua izbucnit, urmare a ordinelor date degen.col. Iulian Vlad, conflictul de la Sibiufiind singular. Conflicte interetnice nu auavut loc. |n schimb s-a declan[at ac]iuneaunor enigmatici terori[ti [i invaziaavioanelor [i elicopterelor strìne asuprateritoriului României.

|n aceste condi]ii este difuzat` la TVRL,\n ziua de 23 decembrie 1989, orele 10.30,de c`tre crainicul George Marinescu, ur -m`toarea comunicare: „Suntem informa]ic` s-a luat leg`tura cu Ambasada sovietic`,care ne-a promis ajutor militar imediat\ntrucât agen]ii strìne [i-au permis s`trimit` elicoptere cu oameni \narma]i, cuscopul de a distruge ceea ce poporulromân a cucerit”.

Nu se face nicio referire la persoana carea cerut ajutorul sovietic, majoritatea mar-torilor la acele evenimente la evenimenteindicându-l pe Ion Iliescu.

Cert este c` \n sistemul militar s-au luatimediat m`suri pentru primirea trupelorsovietice.

La ora 11.40, la Comandamentul Ar-matei a 2-a, se consemneaz`: „Marele StatMajor a comunicat c` elicoptere ale URSSvor trece printr-un culoar pe direc]ia Bu-

cure[ti - Titu”. Nu este precizat cine sem-neaz` comunicarea, dar aceasta este trans-mis` urgent la toate unit`]ile [i marileunit`]i din subordinea acestei armate.

La Centrul de Instruc]ie al Avia]iei Mil-itare, dispus \n Bacù, s-a consemnat, laorele 11.50, primirea urm`toarei comu-nic`ri, primit` de la e[alonul superior: „Amfost informa]i de la C.Av.M. c` vor trece eli-coptere pe ruta Suceava-Bacù-Bucure[ti.Nu se trage nici dac` aterizeaz`”. {i la acestcomandament lipsesc informa]iile despresemnatarul acestui document.

|n aceia[i zi, cpt. Dumitru Haret, \nlo -cuitorul comandantului garnizoanei Gala]ia primit de la cpt. Zahiu, de la Divizia 67Mecanizat`, ordin „s` nu trag` \n avioaneleruse[ti ce se vor deplasa spre Bucure[ti”.

Acesta \i va comunica celui care a trans-mis acest ordin c` subordona]ii sì vor de-schide foc asupra oric`rui avion rusesc, \nlimita caracteristicilor tehnico-tactice ale ar-mamentului din \nzestrare.

La Constan]a, lucrurile sunt mai compli-cate.

|n ziua de 23 decembrie, orele 11.20,cpt.rg.1 Ranca Romul, cpt.rg. 1 Gri]u M, subconducerea cpt.rg. 2 Mircea Greceanu, dinordinul contra-amiralului Constantin Ior-dache, se vor deplasa la Consulatul rus.

Nu se [tie cu ce misiune. La 11.35,cpt.rg.1 Simiocul I, din ordinul contra-ami-ralului Gheorghe Angelescu, \ntreab` laConsulatul rus ce se [tie \n leg`tur` cu aju-torul „umanitar” sovietic, ce urmeaz` s` nise acorde.

Se r`spunde c` nu se [tie nimic, decâtceea ce s-a prezentat la TVRL. La 11.45, dela Consulatul rus se comunic` Comanda-mentului Marinei Militare informa]ia càjutorul sovietic va fi material, umanitar [imedical, nicidecum militar. Toate acestedate sunt consemnate \n jurnalul ac]iunilorde lupt` ale Marinei Militare.

|ntr-un interviu acordat ziarului "Ade -v`rul", contra-amiralul Constantin Iordachearat` c` \n ziua de 24 decembrie a primitordin verbal de la gen. Nicolae Militaru, s`trimit` trei ofi]eri cunosc`tori ai limbii rusela Aeroportul Mihail Kog`lniceanu, pentrua prelua un deta[ament sovietic care urmas` aterizeze acolo.

Ofi]erii vor fi primi]i \n biroul comandan-tului Batalionului 162 Paz` Aeroport, aces -ta fiind informat de la Bucure[ti- probabilM.St.M, \n subordinea c`ruia \[i desf`[uraactivitatea – [i de c`tre contra-amiralul

Constantin Iordache despre sosirea acesteigrupe de ofi]eri.

V`zând c` nu se \ntâmpl` nimic peaeroport, dup` câteva ore de a[teptare,timp \n care au luat leg`tura [i cu cei de laAvia]ia Militar`, ofi]erii marinari au solicitatcontra-amiralului Constantin Iordache s`revin` la unit`]ile lor.

Referitor la acest eveniment cpt. Mitri]`Frunz`, cel care asigura func]ia de [ef destat major al Regimentului 57 Avia]ieVân`toare, arat` c` a fost primul care aprimit telefonul care anun]a aterizareaavioanelor sovietice. A ar`tat c` el nu vaprimi pe nimeni fiind intrigat c` a primit or-dinul de la marinari [i nu de la [eful sù di-rect, gen. Iosif Rus. A manifestat aceastòpozi]ie [i din cauz` c` era aproape im-posibil s` nu se \ntâmple incidente, având\n vedere multitudinea de for]e, cu subor-don`ri diferite, care participau la ap`rareaaeroportul Mihail Kog`lniceanu.

O situa]ie asem`n`toare s-a \ntâmplat\n 1968 \n Cehoslovacia, când de[i ziarelecentrale sovietice au publicat o cerere ne-semnat`, care se pretindea c` ar fi fosttrimis` de Cehoslovacia, prin care s-ar fi so-licitat „asisten]` imediat`, inclusive arma -t`”, nimeni din conducerea acestei ]`ri saua Partidului Comunist nu a cerut inter -ven]ia.

La fel [i \n România va r`mâne o enigm`cine, de ce [i \n ce condi]ii a cerut inter-ven]ia strìn`, parchetele militare f`cândminime eforturi \n acest sens.

Turi[t i soviet ic iTur i[t i soviet ic iLa Budapesta, \n ajunul imediat al eveni-

mentelor din octombrie 1956, pe aeroportau fost controla]i un grup de 60-70 deturi[ti sovietici, sosi]i prin agen]ia de turism„Ibuss”. Pe timpul controlului bagajelor

acestor „turi[ti”, vame[ii unguri au g`sitarme, pe care le-au confiscat. Conform au-torit`]ilor maghiare cel mai probabil ace[tituri[ti aveau misiunea de a pune la caleac]iuni provocatoare.

|n anul 1968, \naintea invaziei sovietice,serviciile sovietice de spionaj, au trimis 30de persoane sub acoperirea de „turi[ti oc-cidentali”, care vor desf`[ura activit`]iprovocatoare.

|n noaptea de 20-21 august, 80 deofi]eri sovietici \narma]i [i \mbr`ca]i civil ausosit ca „turi[ti” cu zborul de linie Var[ovia-Praga. Dup` alte 15 minute au mai aterizat,sub alte pretexte, \nc` dou` avioane sovi-etice, din care au debarcat \nc` 80 de„turi[ti”. Aceste for]e vor ocupa aeroportul[i vor coordona transporturile de trupe [iechipamente sovietice.

La Praga, \n preajma zilei de 17 noiem-brie 1989, au sosit câteva avioane „cutrupe profesioniste de revolu]ionari”, adic`„turi[ti” sovietici din forma]iunile „Spe]naz”ale GRU, care s-au amestecat printre man-ifestan]i. Demonstra]iile se vor solda cu in-staurarea unui guvern agreat de sovietici,iar „turi[tii“ sovietici vor pleca f`r` s` maia[tepte deznod`mântul final al eveni-mentelor.

Comisia senatorial` care a cercetatevenimentele din decembrie 1989, is-

E V E N I M E N T E L E D I N D E C E M B R I E 1 9 8 9 E V E N I M E N T E L E D I N D E C E M B R I E 1 9 8 9


DOSARULDOSARUL «REVOLU}IA» «REVOLU}IA» Enigme ale evenimentelorEnigme ale evenimentelordin Decembrie 1989 sau,din Decembrie 1989 sau,cum criminalii au devenitcum criminalii au devenit...eroi! ...eroi! Episodul IIIEpisodul III

SUNTEM SUNTEM DE PARTEA TA!DE PARTEA TA!

UNIUNEA ZIARI{TILOR PROFESIONI{TI

[email protected]

toricii, [i memoriali[tii care au abordat pro -blematica evenimentelor din decembrie1989 sunt de acord cu un singur aspect:prezen]a [i ac]iunea \n aceast` perioad` aunui mare num`r de militari sovietici, apar -]inând serviciilor secrete, sub acoperirea de„turi[ti”.

Cifrele vehiculate sunt foarte diferite. Costin Georgescu, fost [ef al SRI, crede

c` \n ]ar` au ac]ionat 2.000 de agen]i sovi-etici, care \n momentul când trupele sovi-etice ar fi trebuit s` treac` Prutul, urmau sòcupe toate sistemele de comunica]ii din]ar`.

Contra-amiralul {tefan Dinu, [eful Di -rec]iei Informa]ii Militare \n 1989, estimea -z` la peste 10.000 num`rul grupurilor destrìni - ru[i, ucrainieni, basarabeni, cau-cazieni - care ar fi ac]ionat pe teritoriul\ntregii ]`ri.

Col. Filip Teodorescu, ofi]er de contrain-forma]ii, afirm` c` \n decembrie 1989 aufost identifica]i 29.000 de agen]i.

Petre Roman, prim-ministrul al Româ -niei \n perioada decembrie 1989 – sep-tembrie 1991, sus]ine c` \n decembrie1989, \n România au intrat 37.000 de„turi[ti” sovietici.

Senatorul Sergiu Nicolaescu, membrulal Comisiei senatoriale de cercetarea aevenimentelor din decembrie 1989, acre -diteaz` cifra de 40.000 de agen]i sovietici

care ar fi ac]ionat \n România.|n 18 decembrie 1989, România \[i

\nchide grani]ele, care vor fi redeschise, dinordinul lui Ion Iliescu, imediat dup` fugalui Nicolae Ceau[escu.

Nimeni nu a putut s` prezinte o cifràproximativ` a celor care vor p`r`si Româ-nia \n aceast` perioad`.

Petre Roman, pretinde c` \n octombrie1990, a fost sesizarea de c`tre Mihai Cara-man, directorul Centralei de Informa]ii Ex-terne, c` \n România ac]ioneaz` co man -douri sovietice, r`mase din decembrie1989, care ar fi totalizat 25.000 de per-soane. La cererea f`cut` de oficialit`]ileromâne c`tre partea sovietic`, pe canalespecifice, lansat` de generalul Mihai Cara-man, ace[ti militari sovietici vor fi retra[i.

Mai grav, col. Filip Teodorescu afirm`,\ntr-o emisiune tv „c` sunt elemente careconfirm` faptul c` o parte din ei au fostcaza]i \n ni[te caz`rmi, \n România”.

Exist` foarte multe necunoscute privindprezen]a neobi[nuit de masiv` a „turi[tilor”sovietici pe teritoriul României.

|n celelalte ]`ri socialiste, unde trupelesovietice au intervenit \n momente de crizìntern`, num`rul „turi[tilor” a fost de or-dinul zecilor, ei ac]ionând doar \n perioadaini]ial` a interven]iei, provocând ac]iunidestabilizatoare sau ac]ionând pentru a fa-voriza ac]iunea principal` a for]elor de in-terven]ie sovietice sau ale ]`rilor partenere.

|n România num`rul „turi[tilor” este deordinul zecilor de mii, iar perioada de timp\n care se pretinde c` au ac]ionat esteenorm`, aproximativ un an.

Orice militar [tie c` a[a ceva nu esteposibil. Ungaria avea disloca]i pe teritoriulsù 60.000 de militari sovietici care seaflau \n caz`rmi, având asigurate toate fa-cilit`]ile necesare desf`[ur`rii activit`]ii, in-clusiv un sistem de leg`turi viabil.

|n România, 25.000 de agen]i sovieticiac]ioneaz` aproape un an de zile, cazându-se [i hr`nindu-se nu se [tie unde, asig-urându-[i leg`turile \ntre ei [i cu

e[aloanele care i-au trimis \n misiune, nuse [tie prin ce mijloace.

Singurul lucru cert este c` se deplasaucu autoturisme Lada! Domnul PetreRoman, ca [i cei care \i sus]in afirma]iiletrebuie s` aduc` dovezi credibile despremodul cum au supravie]uit [i ac]ionatace[ti „turi[ti” timp de un an \n teritoriul in-amic al României, f`r` ca românii s` se-sizeze acest lucru.

Ar mai fi [i varianta c` ace[tia au fostsprijini]i de autorit`]ile române, dar acestaspect ar fi deosebit de grav [i ar intra \ncompeten]a Procuraturii Militare.

Vict imele evenimentelorVict imele evenimentelordin decembrie 1989din decembrie 1989La 4 noiembrie 1956 a fost declan[at`

opera]iunea „Vârtej de vânt”, prin care60.000 de militari sovietici, sprijini]i deblindate, au \n`bu[it revolu]ia maghiar`.

Speciali[tii militari apreciaz` c` \n inter-valul de timp cuprins \ntre lunile octombrie1956 – ianuarie 1957 num`rul victimelordin rândul maghiarilor ar fi fost de aproxi-mativ 1945 de militari [i civili uci[i, alte20.000 persoane fiind r`nite. Trupele sovi-etice au \nregistrat la rândul lor 660 demor]i, 1300 r` -ni]i [i 67 dis p` -ru]i.

|n noaptea de20-21 august1968, for]e mil-itare din URSS,RDG, Polonia,Un garia [i Bul-garia, totalizând\ntre 200.000 [i600.000 de mili-tari, sprijini]i de5.000-7.000 detancuri, au inva-dat Cehoslova-cia. Cu aceastòcazie 72 de ce-hoslovaci au fostuci[i [i alte câ -teva sute au fostr`ni]i.

|n România,po trivit cer cet` -torilor Institutu-lui Revolu]iei Ro- mâne din de -cem brie 1989(IRRD) au murit1166 de per-soane, alte 4089fiind r`nite. Unnum`r de 271de victimele s-auprodus \n inter-valul 17-22 de-cembrie 1989,ur mare a con-frunt`rilor dintredemonstran]i [ifor]ele represive.715 victime pro-duse \n perioada

22 decembrie, orele 12.06 – 25 decembrie[i 113 victime produse dup` 25 decem-brie, sunt urmare a ac]iunii unor enigmaticiterori[ti.

Pentru 67 victime, conform datelorIRDD, nu s-a putut stabili cu certitudinedata produceri acestora.

Analizând comparativ situa]ia produceriivictimelor \n Ungaria (1956), Cehoslovacia(1968) [i România (1989) se pot de-sprinde urm`toarele concluzii:

- |n Ungaria [i Cehoslovacia au ac]ionatun num`r impresionant de militari strìni,sprijini]i de blindate.

- |n România nu se [tie identitatea [inum` rul „terori[tilor”, persoane interesate\n ascunderea adev`rului, identificându-ipe ace[tia cu „turi[tii” sovietici prezen]i \n]ar` \n num`r mare, \n aceast` perioad`.

- |n Ungaria se cunoa[te num`rul exactal victimelor din rândul militarilor sovietici.

- |n România, de[i s-a ac]ionat cu toatecategoriile de armament de infanterie, cutunurile [i mitralierele de pe tancuri, TAB-uri, MLI-uri, ABI-uri, nave [i avioane, cu ra-chetele sol aer, consumân-du-se o cantitate enorm` demuni]ie, pe timpul


Subiecte fierbin]iSubiecte fierbin]i

[email protected]

A { A , V ~ P L A C E I S T O R I A ?A { A , V ~ P L A C E I S T O R I A ?

Praga 1968Praga 1968

cercet`rilor executate de procurorii mi -litari nu s-a putut identifica nicio victim`\n rândul „terori[tilor”.

De asemenea niciun „terorist” nu afost capturat!...

Personal consider c` \n România, \n1989, nu au ac]ionat „terori[ti”. Au ac]io -nat un num`r impresionant de diver-sioni[ti, cei mai profesioni[ti fiind cei dinTVRL [i emana]ii din jurul lui Ion Iliescu.

Ca argument prezint situa]ia victi -melor din „ora[ul martir” Constan]a, un -de nu a ac]ionat niciun terorist [i undenu ar fi trebuit s` existe nicio victim`.

|n perioada 22 decembrie 1989,orele 12.06 – 12 ianuarie 1990, 30 depersoane [i-au pierdut via]a (18 militari,12 civili) [i 88 au fost r`nite (32 militari,56 civili).

Victimele au fost produse de: l militari apar]inând M.Ap.N.- 107

(28 mor]i, 79 r`ni]i);l militari apar]inând M.I.- 3 (1 mort,

2 r`ni]i);l lupt`tori G`rzi Patriotice – 1 mort;l manifestan]i - 4 r`ni]i;l civili - 3 r`ni]i \n explozia unui corp

exploziv, a c`rui provenien]` nu s-a pu -tut stabili.

Cauzele producerii victimelor au fosturm`toarele:

l \mpu[care – 26 mor]i, 79 r`ni]i;l pr`bu[irea unui elicopter – 4 mor]i;l agresiune fizic` - 4 r`ni]i;l explozia unui corp exploziv – 4 r` -

ni]i;l accident auto – 1.Cele 105 victime produse prin \m pu[ -

care au fost rezultatul ac]iunilor desf` -[urate de c`tre:

l militari M.Ap.N. – 24 mor]i, 77r`ni]i;

l militari M.I. - 1 mort, 2 r`ni]i;l lupt`tori G`rzi Patriotice – 1 mort.Victimele produse prin \mpu[care au

fost rezultatul:l incidentelor \ntre subunit`]i mil-

itare – 30 (6 mor]i, 24 r`ni]ii);l erori militare – 27 (5 mor]i, 22

r`ni]i);l incidente produse la puncte de

control – 27 (5 mor]i, 22 r`ni]i);l mânuirii imprudente a armamen-

tului – 12 (6 mor]i, 6 r`ni]i);l nerespect`rii regulilor de paz` – 6

(3 mor]i, 3 r`ni]i);l tentativelor de sinucidere – 3 (1

mort, 2 r`ni]i).Nu am \n]eles de ce procurorii care

au anchetat evenimentele din decem-brie 1989 nu au reu[it s` realizeze pân`\n prezent situa]ia exact` a tuturor vic-timelor, pe localit`]i, \n care s` prezinte[i cauzele producerii acestora. [i maiales s` stabileasc` r`spunderile pentruvictimele din decembrie 1989.

Ciudatele activ`ri [i avans`riCiudatele activ`ri [i avans`ridin decembrie 1989din decembrie 1989|n zilele de 28 [i 30 decembrie 1989

sunt reactiva]i un num`r de 12 generali\ndep`rta]i din Armata Român` din ca -uza leg`turilor cu serviciile secrete sovi-etice.

Dintre ace[tia opt vor fi avansa]i \ngradul urm`tor – gen. Col. Nicolae Mili-taru, gen. Mr. Marin B`lteanu, gen.mr.Dumitru Pletos, gen.lt. Paul Cheler,gen.mr. Liviu Ciubancan, gen. Mr. Ghe-orghe Popescu, gen.mr. Horia Opru]a [icontra-amiralul Nicolae Hârjeu.

Cele mai importante func]ii vor fi ocu-pate de c`tre: gen. Nicolae Militaru, min-istrul al Ap`r`rii Na]ionale; gen.col. IonelVasile, [ef al M.St.M; gen.lt. HoriaOpru]a, comandant al Avia]iei Militare;gen.col. Paul Cheler, comandant al Ar-matei a 4-a. Ceilal]i generali activa]i vorfi \ncadra]i la comanda unor structuri dinM.St.M sau la comanda unor MariUnit`]i.

Al]i generali activi, suspecta]i pentruleg`turi cu Moscova, vor ocupa urm` -toarele func]ii: gen. Gheorghe Logof`tu,[ef al structurilor de securitate; gen.Marin Pancea, [eful Centrului de In-forma]ii Externe; vice-amiral MihaiDumi-tru Aron, comandant al MarineiMilitare.

Al]i doi generali suspecta]i de leg`turicu comploti[tii moscovi]i - gen. Ion Flo-rea, la Bra[ov [i gen. Dimitrie Popa, laPloie[ti, vor conduce structurilejude]ene FSN .

Doar revolta tinerilor ofi]eri dinM.St.M, din februarie 1990, a produs\ndep`rtarea acestor generali din struc-turile armatei.

Un caz aparte este cel al generalilormaiori Suciu Vasile Cornel [i Kostyal

{tefan, care au fost trecu]i \n rezerv`, \nanul 1970, cu gradul de soldat. Prin De-cretul nr.108 din 8.02.1990 al Consiliu-lui FSN celor \n cauz` li se red` gradulde general maior!...

Deosebit de interesant` este cum s-arezolvat situa]ia celor 18 generali [i co -lonei care \n decembrie 1989 eraumem bri sau membri suplean]i ai Co -mitetului Central al PCR:

l 3 vor fi aresta]i – gen.lt.(r) IonDinc`, gen.lt. Ilie Ceau[escu [i gen. col.Ion Coman;

l 2 vor fi trecu]i \n rezerv` - gen.lt. IlieCeau[escu, gen. col. Constantin Oltea -nu;

l Gen. lt. {tefan Gu[` va fi retrogra-dat din func]ie;

l Gen.col. Iulian Topliceanu va fipromovat \n func]ie;

l 10 vor fi avansa]i \n grad – post-mortem Vasile Milea, gen. mr. {tefanGu[`, contra-amiralul Constantin Ior-dache, gen. mr. Iosif Rus, gen. mr. Nico-lae [chiopu, gen.mr. Dumitru Ro[u, gen.mr. Gheorghe Voinea, col. Raul Buliga,col. Radu Vl`sceanu [i col. Stelian Pin-tilie.

l 3 vor muri \n condi]ii suspecte –gen. Vasile Milea, gen. lt. Gheorghe Voi -nea, gen.lt. {tefan Gu[`.

|n timpul sau imediat dup` eveni-mentele din decembrie 1989, s-a de-clan[at sarabanda avans`rilor la ex -cep]ional, despre care fostul ministrul alAp`r`rii Na]ionale, Nicolae Spiroiu de-clara: „cele peste 7.000 de avans`ri laexcep]ional \n cea mai mare parte ne-meritate au fost f`cute f`r` discer -n`mânt”.

|n aceast` perioad` sunt avansa]i \ngrad generali cu vinov`]ii majore \n con-ducerea sau \ndrumarea ac]iunilor mili -tare desf`[urate \n aceast` perioad`.

Men]ionez doar pe: Victor AtanasieSt`nculescu, Mihai Chi]ac, Nicolae Efti -mescu, Dumitru Dr`ghin, Nicolae Rizea,Marin Pancea, Constantin Rotariu, Paul{arpe. Col. Emil-Cico Dumitrescu, de[inu a comandat nicio nav`, va fi avansatcontraamiral, e[uând ulterior la M.I.

Doi tineri locotenen]i colonei, Du-mitru Cioflin` la Craiova [i ApostolJenic` Vasile la Brìla, implica]i \n ac]iunisoldate cu zeci de victime, ceea ce a de-terminat declararea acestor localit`]i„ora[e martir”, sunt avansa]i \n decem-brie 1989 colonei, iar la 2 februarie1990, generali maiori.

Al]i maiori, cu implic`ri majore \n\n`bu[irea demonstra]iilor anticeau[iste[i \n lupta pentru combaterea tero -ri[tilor, \ntr-un timp extrem de scurt vorfi avansa]i generali: Eugen B`d`lan, CarpGhi]`, Mircea Mure[an.

Trebuie amintit aici [i c`pitanul Du-mitru Iliescu, care devenind garda decorp a lui Ion Iliescu, va avea o carier`

militar` excep]ional`.Un caz murdar, chiar [i pentru aceas -

t` perioad`, este relatat de c`tre gen.Victor Negulescu: „un tân`r [i ne -\ndur`tor UTC-ist care, dup` revolu]ie,reu[e[te prin [iretenie, f`]`rnicie, [antaj[i lozinci s` ajung` la comanda uneimari unit`]i de tancuri, din aceast` po -zi]ie \l amenin]` pe ministrul ap`r`rii deatunci - gen. Victor Atanasie St`n culescu- c` dac` nu va fi f`cut general va scoatedivizia \n strad`”. Bine\n]eles c` a fostavansat, \ncheindu-[i cariera ca generalcu patru stele .

|n schimb lt.col B`nzaru AlexandruCorneliu [i cpt. Neculae Diaconescu,care nu au executat ordinele de aac]iona \mpotriva demonstran]ilor laTârgu Mure[ [i la Arad, nu au fostavansa]i la excep]ional.

{i tot la fel,... nu au fost avansa]i nicinormal, nici la excep]ional,... ba dim-potriv`, au fost da]i afar` din serviciuf`r` nici un fel de explica]ii, to]i cei carenu numai c` nu au tras \n popula]ie [inu au ac]ionat \n sprijinul loviturii destat, dar au mai fost [i la curent cu orga-nizarea [i desf`[urarea evenimentelor,refuzând orice fel de implicare „revo -lu]ionar`” \n sus]inerea acestora!...

Acesta a fost [i cazul meu, care am re-fuzat s` m` al`tur „revolu]ionarilor” dinbalconul Operei din Timi[oara, chiar [idup` ce a venit unul dintre ei la mine launitatea \n Calea Girocului [i \n „bunele”noastre rela]ii anterioare a insistat s` mìnvite s`-i urmez acolo, prezicându-mic` voi avea de ales \ntre „un loc pe tronsau pe e[afod”, dup` cum spunea lavremea sa Napoleon.

|ntr-una din Notele Informative pri -mite chiar \n data de 19 decembrie1989 de la acesta, a scris cu mâna luicum m` invita s` m` al`tur „FrontuluiSalv`rii Na]ionale”, care urma s` preiaPuterea \n România dup` \nl`turarea luiNicolae Ceau[escu. Acela[i Front al Sal -v`rii Na]ionale care dup` câteva zile aap`rut spontan pe scena public` româ -neasc`, precum zei]a Afrodita din spu -ma m`rii!...

{i am ales „e[afodul”!{i am ales „e[afodul”!Dar nu-mi pare rù [i nici nu-mi va

p` rea rù vreodat`, deoarece atuncicând voi muri, o voi face fiind \mp`catc` m`car atât cât a stat \n puterile mele,eu nu mi-am tr`dat nici ]ara [i nicipoporul, pe care le-am iubit [i \n caream crezut atât de mult!

Este trist \ns` c` acest popor nu m-atr`dat doar pe mine, dar s-a tr`dat [i pesine \nsu[i, tìndu-[i cu incon[tien]` sin-gur craca de sub picioare!...

T e o d o r B ~ L A NT e o d o r B ~ L A N

Buzia[ 26 Dec. 2016


Subiecte fierbin]iSubiecte fierbin]i

OCULTA OCULTA SECURIST~SECURIST~

- URMARE DIN PAG.1 -- URMARE DIN PAG.1 -

Documentele, care dau valen]e co-labor`rilor oculte dintre SRI [i Parchete,au fost clasificate cu caracter SECRET,c`ci, vorba aia, cum s` afle tot „moco-fanul” c` i se poate \nscena, pân` \ncele mai mici detalii, orice mizerie, cares` aib` toat` gama de activit`]i opera-tive, inclusiv ofi]eri acoperi]i ai SRI, cares`-i trimit` \n spatele gratiilor, chiardac` \nvinuirile sunt mincinoase, abu-zive [i ilegale.

Eu am trìt, la propriu, aceast` ne-norocit` experien]`, iar ceea ce vèxpun, sunt situa]ii cât se poate dereale!

Cât prive[te documentul prezentat,acesta nu a fost clasificat cu caractersecret, c`ci \n anul 2000 func]ionarii cu

demnit`]i \nalte \n sfera puterii statuluinu se fereau de nimeni, nefiindu-leteam` c` cineva ar fi avut minima\ndr`zneala s` le spun` c` \ncalc` Con-stitu]ia [i, implicit, drepturile funda-mentale ale omului.

De fapt, acest document a mai fostpublicat de nenum`rate ori \n mass-media, ba chiar prezentat [i invocat \ntoate instan]ele penale, dar - ce crede]i? - nu s-a sesizat nimeni [i nici nu s-aanalizat gravitatea lui, ci pur [i simplua fost ignorat.

S-a derapat rù de tot [i s-a abuzatla extrem, \n detrimentul unei demo-cra]ii de tip occidental, pe o fals` [ibine regizat` problem`, propagat` \nmass-media de aceste institu]ii de for]`- corup]ia endemic` din România!

Cred c` am ajuns \n punctul \n careeste nevoie s` stop`m orice abuz [iexces de zel, dac` mai vrem s`r`mânem \n sfera ]`rilor democrate alelumii. Acesta este motivul pentru caresuntem nevoi]i s` cerem acestor in-stitu]ii s` angajeze func]ionari bine

preg`ti]i, cu decen]`, moralitate [i pro-fesionalism \n regimentarea oric`rorspe]e, penale sau nu, f`r` abuzuri, le-gend`ri, jocuri [i combina]ii operativeilegale.

Opri]i-v` pân` nu este prea târziu!

F l o r e n t i n S C A L E } C H IF l o r e n t i n S C A L E } C H IP r e [ e d i n t e P r e [ e d i n t e

f o n d a t o r O A D Of o n d a t o r O A D O

Organiza]ia pentruAp`rarea DrepturilorOmului preg`te[te pentru tipar RAPORTULRAPORTULPRIVIND STAREAPRIVIND STAREANA}IUNII |N ANUL NA}IUNII |N ANUL 2016,2016,edi]ie bilingv`.

România risc` România risc` s` repete e[eculs` repete e[eculopera]iunii opera]iunii „Mani Pulite”„Mani Pulite”Justi]ia a pornit o cruciad` \n care au fost [i victime colaterale

Campania anti corup]ie din România ul-timilor ani seam`n` izbitor de tare cu ope -ra]iunea „Mani Pulite”, din Italia.

Jurnalistul Paolo Gianlorenzo, de la Etru-rianews.it, atrage aten]ia c` România risc`s` repete gre[elile italienilor, pentru c`, lafel ca [i \n Italia, se desf`[oar` o lupt` ajusti]iei \mpotriva \ntregului sistem politic,iar \n aceast` curs` pic` oameni nevinova]i.

Singurul câ[tig a fost transparen]afinan]`rii partidelor politice italiene, averti-zeaz` ziaristul.

|n 1992 magistratul Antonio di Pietro adispus arestarea politicianului Mario Chiesa,dând startul opera]iunii „Mani Pulite", adic`"Mâini Curate".

Sutele de anchete [i arest`ri care auurmat au decapitat clasa politic` de la acelmoment dezv`luind corup]ia din sistem.

|n pofida impactului enorm al „Mani Pu-lite", Italia r`mâne lovit` de scandaluri decorup]ie, de la cele care l-au avut \n centrupe Berlusconi [i pân` la re]eaua ampl`„Mafia Capitale" la Roma. România esteobligat` s` \nve]e din gre[elile f`cute de Ita-lia, sus]ine un jurnalist Italian.

|ntr-un interviu pentru Adev`rul, PaoloGianlorenzo, jurnalist EtruriaNews.it, a f`cuto compara]ie \ntre ce s-a \ntâmplat \n Italia[i situa]ia actual` din România.

„Sunt foarte multe similitudini, pentru c`[i \n Italia sistemul juridic s-a \ndreptat\mpotrivia sistemului politic. Singurul lucrucare s-a schimbat dup` «Mani Pulite» estec` partidele politice nu mai sunt finan]atecu bani priva]i, ci doar prin bani publici.Marea eroare care s-a \ntâmplat \n Italia afost c` nu s-a mai ]inut cont de opinia pu-blic`, ci doar de ac]iunile magistraturii\mpotriva politicienilor”, a declarat Gianlo-renzo.

Lupta anticorup]ie din Italia a creat multevictime colaterale, afirm` ziaristul italian.

„Când magistra]ii au devenit vedeteleluptei anticorup]ie, foarte mul]i oameni audevenit victime ale ale acestei campanii,de[i erau nevinova]i. Au fost mul]i corup]icare au meritat s` mearg` la \nchisoare, darpe lâng` ace[tia au fost [i foarte multe vic-time colaterale, victime ale sistemului. (…)Dac` st`m [i analiz`m rezultatele luptei an-ticorup]ie, vedem c` ace[ti oameni nu [i-aumeritat soarta. Justi]ia a pornit o cruciad` \ncare au fost [i victime colaterale”, a maispus jurnalistul.

Paolo Gianlorenzo constat` faptul c`,dup` exterminarea clasei politice, a \nceputhaosul \n Italia.

Act ivenews.roAct ivenews.ro11 Martie 2017


M a p a d e l u c r uM a p a d e l u c r u

- urmare din nr trecut -

O aO app`rare `rare [[ovìelnic` !ovìelnic` !

Continui s` v` prezint, pascu pas, capetele ap`r`rii, sus -]inute de avocatul Wolkind, oap`rare care a fost mai mult[ovìelnic` decât activ` [i binedocumentat`.

S-a sus]inut, \n fa]a instan]ei,c` domnul Robert Ekaireb, in-culpat [i condamnat pe via]`pentru uciderea so]iei lui, LiHua Cao, [i-a dorit ca so]ia luis` p`streze sarcina, dorin]` fa]`de care viitoarea mam` nu eradeloc entuziasmat`, motiv pen-tru care s-au [i certat de câtevaori. Faptul c` imediat dup` dis-pari]ia so]iei sale, Robert, \m -preun` cu doamna Veronica,fosta lui iubit` dinaintea c`s` -toriei cu Li Hua Cao, au f`cutdoi copii, o feti]` de 4 ani ju-mate [i un bìe]el de 2 ani,confirm` – zicem noi – faptulc` [i-a dorit s` aib` urma[i.

}inând cont de evenimen-tele petrecute dup` data de 23

octombrie 2006, ap`rarea sus -]ine c` Robert [i-a sunat p`rin]ii\n aceea[i zi [i c` era foartesup`rat c` a fost p`r`sit deso]ia lui.

Mai mult, \n noaptea de 23octombrie 2006 nu s-a \nregis-trat nimic neobi[nuit \n jurnalulde securitate de la proprietateaMount Vernon, apartamentul 9,\n care convie]uiau cei doi so]i,care, de comun acord, au deciss` se mute \ntr-un alt aparta-ment \n Heathwiew Court, celdin care plecau, adic` aparta-mentul 9, urmând s` fie reno-vat [i \nchiriat unei firme.

Domnul Robert se apucase,\nc` din luna septembrie, s`mo bileze noua locuin]a \n careurma s` se mute cu so]ia lui,doamna Li, deci cu mult timp\nainte de ziua dispari]iei so]iei.

Acuzat fiind de Parchet cìnten]ionat a renovat aparta-mentul [i c` a construit chiar [iun zid desp`r]itor \n interior cas` ascund` eventuale probe aleunei crime, cu toate c` orga-

nele de cercetare criminalistic`,de[i au folosit toate mijloacele[i metodele moderne, nu auidentificat absolut nimic incri-minator, ap`rarea a ar`tat c`renovarea, construirea peretu-lui, schimbarea covoarelor [icu r`]enia general` au fost ne-gociate [i f`cute de tat`l incul-patului, domnul Rex Ekaireb,\mpreun` cu viitorul chiria[, ca -re pl`tea o chirie de 3.000 liresterline pe lun`, iar o cu r`]enieprofesional f`cut` este stan-dard pentru orice spa]iu careurmeaz` a fi \nchiriat.

Cu ce argumente \n sus]ine-rea nevinov`]iei domnului Ro-bert mai vine ap`rarea !?!

Faptul c` personajul nostru,Robert, a \ncercat, de pe pro-priul telefon, s` contacteze, \nIrlanda, persoane [i prieteni aiso]iei sale, reprezint` o \ncer-care indirect` de a o g`si pedoamna Li prin fo[tii colegi.

|nvinuit c` s-a consolat des-tul de repede cu dispari]ia so -]iei [i ulterior a reluat rela]ia cu

fosta prieten`, ap`rarea sus]inec` prin acest gest el de fapt [i-a luat un confident, pe um`rulc`ruia s` poat` plânge, dar [icu care s` construiasc` o rela]ienormal`, cum de altfel a [i fost[i \n urma c`reia, de[i nec` s` -tori]i legal, au ap`rut doi copiiminuna]i.

S-a invocat de c`tre acuzarec` domnul Robert a folosit, \n 8

noiembrie 2006, nespus demult telecomanda de la barierade la intrarea pe proprietateaMount Vernon. Aceast` sus -]inere a fost justificat` de ap` -rare c` de fapt Robert Ekaireb\n acea sear` [i-a mutat la vii-toarea locuin]` diverse obiectepersonale.

Referitor la faptul c` Roberta min]it-o pe moa[a de la ma-ternitate, care a sunat \n leg` -tur` cu programarea la medic adoamnei Li pentru un controlmedical de rutin`, aspect dealtfel recunoscut chiar de cel\nvinuit, ap`rarea a sus]inut càcest lucru s-a f`cut cu stânje-neala so]ului p`r`sit de so]ialui, despre care nu [tia undeplecase.

Mai multe despre ap`rare, \nepisodul urm`tor.

Prof .Univ . dr .Prof .Univ . dr .F lorentin SCALE}CHIFlorentin SCALE}CHI

SINAIA V~ A{TEAPT~!SINAIA V~ A{TEAPT~!

UN CAZ MARCA „ELODIA”... Episodul XVII

Li Hua Cao alias “Lucy”Li Hua Cao alias “Lucy”

F E S T I V I T A T EF E S T I V I T A T ELa 13 februrie a.c., un re -

prezentant al OADO aparticipat la manifes ta -rea dedicat` „Zilei Mon -diale de Spri jinire aDrep turilor Cet`]enilorPalestinieni \n Israel”, cea vut loc \n sala "Ka di -sha" din hotelul GrandPhoenicia din Capital`.

Dup` o scurt` cuvântare debun venit, adresat` reprezen tan -]ilor corpului diplomatic [i celorla]i

invita]i, de c`tre Excelen]a Sa dl.Fuad Karim Saliba Kokaly, a urmat

discursul domnului Moha -mmed Barakeh, pre [e -

dinte al |naltului Co- mi tet de Monito rizare aAfacerilor Ce t` ]enilorArabi \n Israel.|n alocu]iune, domniasa trecut \n revist` is-

toria poporului pales-tinian, re la]ia cu cet`]enii

statului Israel, dar [i bunacola bo rare cu poporul român.

Evenimentul a fost urmat de uncocktail. (Gabriel M.)(Gabriel M.)

DIZGRA}IA}II Un paznic la 300 Un paznic la 300

de de]inu]i, un milion de orede de]inu]i, un milion de oresuplimentare [i plec`risuplimentare [i plec`ri

masive din sistemmasive din sistem

Nu mai pu]in de un milion deore suplimentare care trebuie re-cuperate, spun sindicatele din sis-tem, condi]iile de munc` ne co- respunz`toare din penitenciare [isalariile mici au dus la situa]ia \ncare numai la Jilava un paznicp`ze[te 300 de de]inu]i. Iar une-ori, condamna]ii se p`zesc \ntreei.

Sindicat: Sindicat: Sunt peste un milonde ore suplimentare de recuperat.Suntem cu 8.000 mai pu]in decâtnecesarul!

|n timp ce situa]ia devine totmai grea la nivelul condi]iilor ofe -rite pentru de]inu]i \n \nchisorilerom âne[ti, iar CEDO d` condam -n`ri pe band` rulant`, si tua]iaeste exact invers \n cazul anga -ja]ilor.

Gardienii sunt tot mai pu]ini, iarcei care sunt \n sistem ajung s`

acopere munca pentru patru saucinci oameni. Dar cum s-a ajunsaici? Sindicatele spun c` mul]i aupreferat s` se pensio neze dincauza condi]iilor de munc` [i aturelor tot mai lungi care trebuieacoperite.

"Evident c` oamenii care alegs` depun` dosarul de pensionareo fac [i pentru c` un postul \n sis-temul penitenciar nu are o atrac-tivitate din perspectiva condi]iilorde munc`, satisfac]iei profesion-ale, ci mai mult un salariu decent[i o pensie cât de cât sigur` darnu poate fi foarte atractiv`, spreexemplu, o munc` \n zona opera-tiv` unde faci de paz` \n posturi,f`r` s` fi schimbat timp de 12, 13,14 ore, iar la finalul schimbuluitrebuie s` faci [i o perchezi]ie c`sunt planificate [i obligatorii. Tu -rele sunt 12 cu 24 [i 12 cu 48. Pri -ma secven]` e serviciul, a doua eodihna", a declarat, pentru agen - ]ia noastr`, {tefan Teoroc, pre[e -dintele Sindicatului Na]io nal alLucr`torilor de Penitenciare.

M E D I A F A XM E D I A F A X6 Martie 2017

Re vista noastr` apa -re lunar, dar pa gina sade pe Facebook es teactualizat` zilnic cuinteresante artico le.

Accesa]i, MONITORULDREPTURILOR OMULUIpe aceast` platform` de socializare.

R e ] e a u a h o t e l i e r ` R e ] e a u a h o t e l i e r ` „ | m p ` r a t u l R o m a n i l o r ”„ | m p ` r a t u l R o m a n i l o r ”v` st` la dispozi]iev` st` la dispozi]ie

[email protected]

Ungaria se ap`rÙngaria se ap`r`de imigran]ide imigran]i

n Budapesta recruteaz` mii de oameni,Budapesta recruteaz` mii de oameni,antrena]i antrena]i șș i \narma]i pentru a deveni pazi \narma]i pentru a deveni paz--nici de frontier`.nici de frontier`.

Ungaria a \nceput recrutarea și antrenarea acirca 3.000 de paznici de frontier`, pentru a opriun eventual val de migran]i veni]i dinspre Serbiași Croa]ia.

Cei care doresc s` urmeze aceste cursuri tre-buie s` aib` vârste cuprinse \ntre 18 și 55 de ani.Vor urma un curs de preg`tire rapid`, de șaseluni, pentru a ajuta poli]ia și armata s` ]in` mi-gran]ii la distan]`.

Vor fi \nv`]a]i s` foloseasc` arme, s` fac` judo,s` pun` c`tușe unor suspec]i, dar și cum s`g`seasc` și s` re]in` grupuri mari de persoane.

|n plus, vor deprinde și câteva no]iuni de mul-ticulturalism. „Am \nceput s` \nv`]`m despre re-ligiile importante din lume, cine \n ce crede”,

spune unul dintre recru]i, Sandor Jankovics.Dup` absolvire, noii paznici vor fi pl`ti]i cu

peste 700 de euro pe lun`, cu mult peste sala-riul minim pe economie pentru absolven]ii destudii medii, care este de 516 euro pe lun`. Au-torit`]ile au recrutat p\n` acum circa 1.000 deoameni, dar ac]iunea este \nc` \n curs și se facrecrut`ri inclusiv \n licee.

|ntrebat despre condi]iile \n care viitorii paz-nici vor putea folosi for]a \mpotriva migran]ilor,șeful poli]iei regionale de la grani]a cu Croa]ia,Attila Piros, a declarat c` regulilele sunt aceleașica \n cazul poli]iei – s` recurg` la for]` ca ultim`solu]ie.

Grani]a Ungariei cu Ser-bia și Croa]ia marcheaz`frontiera extern` a Spa]iuluiSchengen.

Sute de mii de migran]iau intrat \n Ungaria traver-sând ceast` grani]` din2015, dar majoritatea auplecat mai departe, c`treEuropa de Vest.

Fluxul de migran]i asc` zut semnificativ de cândBudapesta a ridicat un gardla grani]a sa de sud și decând U.E. a semnat unacord cu Turcia pentru redu-cerea migra]iei.

Premierul Viktor Orban a descris recent mi-gran]ii care vin \n Europa drept un „cal troianpentru terorism”, avertizând asupra riscului unuinou aflux dinspre Balcani.

|n paralel, Ungaria a adoptat o lege pentru are]ine migran]ii \n centre de deten]ie la grani]`,m`sur` criticat` de ONU.

{ t e f a n i a { t e f a n i a B R Â N D U { ~B R Â N D U { ~Activenews.ro 10 Martie 2017

Trump cere Congresuluis` ancheteze eventua-lele ascult`ri telefonice

Pre[edintele american Donald Trump a cerut, duminic`,Congresului s` ancheteze \n leg`tur` cu eventuale ascult`ri te-lefonice a c`ror victim` ar fi fost el din partea predecesoruluisù, Barack Obama, \nainte de alegerile din 8 noiembrie 2016,relateaz` AFP.

Donald Trump "cere ca, \n cadrul anchetelor lor privind ac-tivitatea rus`, comisiile Congresului privind serviciile de in-forma]ii s`-[i exercite autoritatea de supervizare pentru astabili dac` au fost dep`[ite atribu]iile de anchet` ale ramuriiexecutive \n 2016", a indicat Sean Spicer, purt`torul de cuvântal Casei Albe, \ntr-un comunicat.

Cererea survine la o zi dup` ce Trump a acuzat, f`r` dovezi,c` Obama a ordonat ascultarea telefoanelor din sediul decampanie al lui Trump, care se afla \n Trump Tower din NewYork. Obama a respins acuza]iile, spunând c` sunt ''pur [i sim-plu false''.

Președintele Statelor Unite a scris pe Twitter, la ora local`5.35 (12.35, ora României), ”Teribil! Tocmai am descoperit cÒbama m-a «interceptat» \n Trump Tower chiar \nainte de vic-torie. Nu s-a g`sit nimic. Asta este mccarthism!”

A m o s n e w s . r o A m o s n e w s . r o

6 Martie 2017

Mondo CaneMondo Cane

L e g i s l a ] i e L e g i s l a ] i e p e n t r u r o b o ] ip e n t r u r o b o ] iDou` avertismente

Prognozând o er` a robo]ilor autonomi totmai apropiat`, o comisie a Parlamentului Euro-pean a aprobat o propunere legislativ` de acor-dare a “cet`]eniei electronice” robo]ilor [ipro duselor care au inteligent` artificial`.

Acest statut include drepturi [i responsabi-lit`]i – precum [i un buton de eliminare.

Comitetul a votat cu 17 voturi pentru, dou`\mpotriv` [i dou` ab]ineri o propunere scris` deun deputat din Luxemburg, \mp`rt`[e[tep`rerea c` robo]ii, bo]ii [i alte produse cu inte-ligen]` artificial` vor produce o nou` revolu]ieindustrial`.

Astfel c` documentul cere crearea unei noiiagen]ii europene care s` stabileasc` reguli pen-tru reglementarea activit`]ii produselor cu inte-ligen]` artificial`.

Propunerea legislativ` arat` c` nivelurile \ncre[tere de autonomie a robo]ilor fac ca vechealegisla]ie s` fie \nvechit`. Expunerea de motivearat` c` va deveni necesar ca robo]ii, dar maiales produc`torii lor, s` fie responsabili pentruconsecin]ele ac]iunilor produselor lor.

Regulile vor afecta inclusiv produc`torii de in-teligen]` artificial`, care conform noilor regula-mente, vor trebui s` \[i construiasc` produseleastfel \ncât acestea s` poat` fi controlate. Acestlucru include existen]a unui buton de terminare,care s` permit` oprirea imediat` a activit`]ilorrobotului, inclusiv de la distan]`.

Documentul arat` c` robo]ii [i automatizareaconstant` va continua s` ocupe un segment totmai important al pie]ii muncii – dar c`, cel pu]in\n unele cazuri cum ar fi cur`]area de produsetoxice [i poluan]ilor- acest lucru poate fi bene-fic.

De[i raportul sus]ine c` robo]ii nu vor \nlocuicomplet oamenii \n ceea ce prive[te for]a demunc`, [i c` cele dou` segmente vor coexista,(nu este clar \n ce m`sur` [i cât de benefic va fiacest lucru pentru omenire, mai ales c` guver-nele vor trebui s` ofere \n continuare asisten]`cet`]enilor lor) totu[i autorii trag un semnal dealarm`, afirmând c` „pân` la urm` exist` posi-

bilitatea ca dup` zeci de ani de dezvoltare a in-teligen]ei artificiale, aceste produse s` dep` -[easc` nivelul intelectual al oamenilor, \ntr-oasemenea manier`, \ncât, dac` nu suntempreg`ti]i, vom pierde controlul asupra crea]iilornoastre [i, drept consecin]`, asupra viitorului [isupravie]uirii noastre ca specie”.

Raportul maiatrage aten]ia asupracre[terii produc tivi t` -]ii, un rezultat al aces-tei evolu]ii, [i asupraproblemei distribu]ieibog`]iei [i influen]eirezultate ca urmare.

Acest punct devedere este surprin -z`tor de similar cu celal celebrului fizicianStephen Hawking, ca -re a atras aten]ia asu-pra efectului poten]ialletal al l`comiei uma -

ne [i al automatiz`rii – care cre[te productivita-tea uman`. Efectul celor doi factori, este \nopinia fizicianului, crearea unei oligarhii globa-liste care va avea efecte dezastruoase \n ceea ceprive[te inegalitatea \n societate.

|n opinia lui Hawking, un sistem economicguvernat pe baza de ma[ini automate poate fipoten]ial mai periculos pentru omenire decâtrobo]ii uciga[i ilustra]i \n filmele de la Holly-wood. “Dac` ma[inile vor produce toate lucru-rile de care avem nevoie, felul \n care va ar`tasocietatea va depinde de modul \n care suntdistribuite produsele [i bog`]ia rezultat`” scrieHawking.

„Exist` dou` variante: prima ca to]i vomputea s` ne bucur`m de o via]` luxoas` sicomod`, \n cazul \n care bog`]ia produs` dema[ini va fi \mp`r]it`. A doua variant` ar fi caproduc`torii [i proprietarii acestor ma[ini s` fac`lobby \mpotriva distribuirii – caz \n care omeni-rea va deveni extrem de mizerabil`. Iar evolu]iade pân` acum pare s` favorizeze cea de-a douaop]iune, tehnologia pân` \n prezent fiind un fac-tor care a agravat inegalit`]ile din ce \n ce maimari”.

E p o c h T i m e s . r o E p o c h T i m e s . r o

17 Ian. 2017

MONITOTULMONITOTULDREPTURILORDREPTURILOROMULUIOMULUI

Nou ghid pentru Nou ghid pentru agen]ii de frrontier`, agen]ii de frrontier`, menit s` accelerezemenit s` accelerezeextr`d`rile din SUAextr`d`rile din SUA

Departamentul pentru Securitate Intern` a preg`tit un noughid pentru agen]ii de imigra]ie, care are ca scop accelerareaextr`d`rilor, prin respingerea cererilor de azil mai devreme \nproces, relateaz` Reuters, citat` de News.ro.

Noile reguli, incluse \ntr-o not` intern` cu propuneri, din17 februarie, care nu a fost trimis` \nc` angaja]ilor, le cereagen]ilor s` admit` numai solicitan]ii care au [anse mari dea primi, \n cele din urm`, azil, dar nu ofer` criterii specificeprivind team` de persecu]ie \n cazul repatrierii.

Astfel, ghidul prevede ca ofi]erii s` "cear` toate informa]iilerelevante" pentru a stabili dac` un solicitant prezint` "suspi-ciuni credibile" de persecu]ie \n ]ara sa de origine - principalulobstacol cu care se confrunt` migran]ii de la grani]a SUA-Mexic, când cer azil.

|n baza legii imigra]iei [i na]ionalit`]ii, un solicitant trebuies` demonstreze, \n general, o "temere bine fondat` de per-secutare din motive de ras`, na]ionalitate, apartenen]a la ungrup sau opinie politic`".

Interviurile pentru evaluarea nivelului de suspiciune credi-bil` sunt f`cute aproape imediat dup` depunerea cererilor deazil, adesea la grani]` sau \n centrele de deten]ie, de agen]i.Trei surse la curent cu not` au explicat c` noile instruc]iuniau ca scop s` ridice nivelul verific`rii ini]iale.

Planul administra]iei este s` le ofere ofi]erilor care anali-zeaz` cererile de azil o marj` cât mai mare de manevr`,permi]ându-le s` stabileasc` cine are [anse s` fie aprobat deun tribunal pentru imigra]ie [i cine nu.

|n 2015, numai 18% dintre solicitan]ii ale c`ror cazuri aufost analizate de judec`torii de imigra]ie, au primit azil, potrivitDepartamentului de Justi]ie.

H o t N e w s . r o H o t N e w s . r o 19 Feb. 2017

dosarul «revolu}ia» «revolu}ia» · tarele trecutului [i fantomele lui \nc` ne bântuie. |n to]i...

Documents