dorothee koechlin - universul lui edgar cayce vol. 2

7/22/2019 Dorothee Koechlin - Universul Lui Edgar Cayce Vol. 2

1/204

DOROTHEE KOECHLIN de BIZEMONT

UNIVERSULLUI EDGAR CAYCE

II

Revelatiile celui mai mare medium americanNoi sperante de vindecareKarma popoarelor de expresie franceza

Sagitarius


2/204

...ARGO 5.........

S-a spus ca Cace a !acu! pe"!#u !$!deau"a. Ca %ed&u%&&ca#e p#e!&"deau ca se '(#a")ea*a' +a e+ e#au "&s!e sa#+a!a"&e!c.

Da# eu cu"$sc +a ,a#&s !#e& %ed&u%& se#&$s& - sepu!a!&

-ca#e &" p#e*e"!a %ea au cap!a! $cea +u& Cace. R&"d eu&"sa%& %ed&u% p#$/es&$"&s! "-aea% des&0u# "&c& $&"d$&a+a asup#a au!e"!&c&!a!&& %esa1e+$# I" dec!' pe ca#e+e au*ea% s& eu '&"!e#&$#' cu c&!ea c+&pe &"a&"!e de a /&e2p#&%a!e cu 0+as !a#e de ca!#e %ed&u%u+ a/+a! &" !#a"sa.

U"u+ d&"!#e aces!e %esa1e spu"ea3 Treaba mea estevindecarea fiintelor care sufera. La aceasta trebuie salucram toti impreuna. Timpul ne gra beste acum, nu maiavem mult timp, lucrati toti impreuna cu mine. Sint EdgarCayce.


3/204

Dorothe Koechlin de i!emont

"#$ %E&S"L L"$ ED'(& C ()CE

volumul II

Reveiatiile celui mai mare medium americanNoi sperante de vindecare

Karma popoarelor de expresie franceza

Traducere de A+e2a"d#a DOGARU

a#0$ 5

Ed&!u#a SAGITTARIUS

&a)& 45


4/204

Luise! Basssi lui Nadina Kobylko

Mdljumiri

Acest al doilea volum n-ar fi vazut lumina tiparului ;arcofeborarea unui Tut) de prieteni care mi-au fost scosi in cale specialca sa ma ajute. Au fost condusi spre mine de catre Edgar Cayce sitatal meu !"ilippe #oec"lin-$c"%artz.

$int term convinsa de prezenta spiritualg. & inviztilA dar cit deeficace a acestor doua 'entitati'. (n tot ce am rostit in public si in tot ceam scris am fast irrurajata si inspirata de ele.

e e*emplu a.nul trecut in noiembrie am fast sa tin oconferinta la pentru +.E.E.!. un grup ;carte simpaticinteresat de Cayce. inainte de conferinta nu ma sim,eam bine. isteprieteni mi-au sous 'Totul va fi bine. Ti se va vane ce trebuie saspui.' Ei bine atunci de ce sa-mi fac !e tct parcursulconferiiitei /m simtit efectiv un glas care-mi sufla fiecare idee c"iarfiecare tread. lata ce mi-a scris apoi o participants pe care n-ocunosteam "N-am indraznit sa va spun ca in spatele dumnaavoastraera un fel de... cum sa-i spun?... "fiinyi de lurairra". Era o formareulata un cap si un corp de aceeasi luminozitate ca aura dumnea-vccistra dar distinca. #ceasta forme" a mai estompata decit siluetacorpului clumneavoastra. #m vazut-o byre apoi nu-aid $i cit da cen%umi s-a parut totull #ceasta "lumina" era la mai bine de &' do centirmtriin spatele dumneavoastra apoi s-a departat s( a disparut fn perete.

eu n-am nici un dar deosebit si nu stiu ce importantl sa acord


5/204

0

acestor lucruri."si cititoarea insista asupra faptulul ca sflueta luminoasaera distincta de aura pe care o vedea foarte bine 1de altfel aurele $inttinge carp este usor sa le vezi).

Aceasta scrisoare m-a umplut de bucurie. (mi confirma ca nulucram singuri ci ansojiti antotdeauna de ajutoare nevazute atunci

cand dorirn se evolu2m. -as fi reusit nimic fare sprijinul constant alacestor doua fiinte pretinse 'moarte' de mult timp - de fapt foarte vii siuneori c"iar vizibile. C2tre ele se indreapta an primul rand recunostiintamea.

3reau s2 multumesc apoi prietenilor 'vii' cu care ami impartactivitatea cotidiana. 4ai intai ec"ipajul 'avel Argo' care-i adunalaolalta intr-o ambianta foarte calda pe prietenii lui Edgar Cayce la!aris /ausanne si +eneva. 4ultumesc cu prioritate prietenei metedintr-o viata anterioar5 e*celeuta mea tovaresa 'divinologa' si

medium - dar si 'divine' - anielle 3erne presedinta 6undatiei7ules-3erne ale carei previziuni antotdeauna e*acte imi suntscurnpe si (ui 4ic"ele /i lleveau* ale carei prietenie si seninatate m-au ajutat mult. e asemenea datorez mutt /udovicai +risi ella !iesi lui Egle de 8eauregarc ale caror entuziasm si prietenie m-auajutat sa termin aceast9 carte.

/e multumesc verisoarelor mele 4adeleine 6avre-#oec"lin si7ulia de Comminges ale caror culture vasta generozitate si bogat9

e*perienta de viata m-au ajutat atit de des an aceasta activitate caree:te o veritabila aventur9 1ca e*peditia argonautilor).li rnultumesc lui 4arc-Antoine de


6/204

B

$ylvia %issig la familia eber (a C"ristina +rebing la


7/204

3

Introduceve

e cftevaand inlauntrul meu glasul lui Cayce ce r e-mf care

sa mai traduc din te*tele sale.Este nevoie de ale, imi spune el ;F trebuie sa to apuci detreabil acum. !rotestez caut once prete*t ca sa fug de masa de luaru;imi 8asest treburi mai urgente de facut (n alto parte. L asta pentru canu este vorba de I taducere abisnalta. 8inainteles ca pot traducenormal din englezd billngva din copildrie. ar intro timp am traite*perienta unei 'traduceri' dictate direct in francezA de 1late un glasdin cealalta llama glasul autorului decedat.

E*traordiaara e*perienta un fel de rransa mediumnicai 4i s-a

irtiraclat autoarea de e*ceptie care este +ina cerranara.I intilnisem - in came si oase - la 3irginia 8eac". imi daduse

manuscrisul de la any Lives 4any Loves r 4ai multe vieti mai multelubiri @ cam continua in c"ip e*celent 4any ansions + 4ai multeaalasuri @ Am acceptat stei traduc in liraba franaeza m-arn inters la !s-ia in cursul veni am aflat ca autoarea a murit. >r lucru ciudat e*actdin ziva aceea a inceput sa curva traducerea. (mi scapa taravote. 4a asezam la marina de saris auzeam clan glasul +inel

Cerminara care imi dicta fraze tranceza intr-o limbs impecabilti lardanglicisme. and traia +ina era a temeie cultivata care avea notivai defrancela. a; acurn nu emu doar 'notiuni' de franceza era a adevaratatraducere de profesicnist a minune de eleganta ci precizie. CHndrecitcarn pagina scrisa is marina spunearn 'u este cu putinta nueu am saris asta... -o pot face atit de repede ti atit de bine.' a era'ea'.


8/204

H

fenomenui a inceput iar un glas imi dicta ceea ce trebuia sa scriu.!ovestisem deja in L#stroloie karmi/ue @Astrologia ?armica@

cum am scris cartea in colaborare cu un 'mort' tatal meu. e dataaceasta era o alta voce masculine cu un timbru diferit vocea lui EdgarCayce. (nutil sa mai spun cB o traducere 'dictate' mediurnnic mergemai repede decit una obisnuita. Este mai bunN mutt mai fidela gindiriiautorului $i intr-o franceza bung 1in fericire caci te*tete originatee*aspereaza pe specialistii caycieni prip stilul lor (nci(cit... draga Edgariti multumesc)

'$i cum stiti ca v-a vorbit el,' ma intieaba scepticii.>rice rnediuF profesionist va va raspunde ca recunoaste

vocea unei entitati care-i voiteste in urec"ea interioara. Este cazulmeu iar eu disting foarte nine aceste voci - dace n-as fi putut-o facen-as fi practicat profesia 1periculoasa) de 'clarvazatoare'. (ntrebatideci un bucatar profesionist cum deosebeste de la cincispreze;.epasi brandada Mmincare provensala pregatita din morun cu sm(ntinaulei usturoi etc. n.tr.O de pireul de napi,... !entru ceilalti e totuna elinsa isi da seama pe loc...


9/204

De ce spune Cayce in mesajul sau ca timpul ne grabe*te? Ca

PARTEA INTil

NOI SPERANTE DE VINDECARE

1. Vindecarea fiintelor care sufera

Cayce continua se trimita mesa!e

$-a spus ca Cayce a tacut pentru totdeauna. Ca mediumiicare pretindeau ca 'se branseaza' la el erau niste sarlatani etc.

ar eu cunosc la !aris trei mediumi seriosi - si reputati - carein prezenta mea au captat vocea liii Cayce. 6iind eu insami mediumprofesionist n-aveam desigur nici o indoiala asupra autenticitatiimesajeior 'in direct' pe care le auzeam si eu 'interior' cu citeva clipeinainte de a fi e*primate cu glas tare de catre mediumu aflat in transa.

Pnul dintre aceste mesaje spunea 0reaba mea estevindecarea fiinfelor care slier1 La aceasta trebuie sa" lucram tofi2mpreuna. 0impul ne rabee acum nu mai avem muff timplucra3i toil impreund cu mine. $int Edar )ayce.

"ece ani #ins la e$#io%ia #amintului...


10/204

&

nu mai avem mult timp sa lucram, !robabil ca. avem dreptul la unragaz inaintea unei perioade de marl transforrnari. Cayce insusi

vorbeste de timpurile nol care vor veni 1vezi volumul () cu un nou

!arnint. $int si toate aceste aparitii mariale Maparitiile $fintei 6ecloaren.tr.O ale caror mesaje repetate ii roaga pe oameni sa devina rnai buni'inainte de a fi prea tirziu'. Li in fantasticele mesaje primite la 6ind"ornde catre avid $pangler se spune ca ajungem (a sfirsitul unui ciclu. Calumea 'noua' bransata (a energiile de iubire

silumina ale C"ristului

Cosmic se va desparti treptat de 'vec"ea' lume. Aceasta se caracteri-zeaza prin 'elernente vibratorii de conflict si "aos de negAre si lipsa deresponsabilitate'. /umea va fi lasata in searria acestor energii distruga-toare pe care le-a emanat. 'ici un om nu este impiedicat sa ajunga la

oul Cer si (a oul !arnint dar va veni o vreme cind prapastiadevenind prea :dinca sc"imbarea va fi irevocabila. cei care nu vorfi facut saltul jonctiunea vor fi aruncati inapoi.' 1avid $pangler4evelation $i tot (a editura /e $ouffle d=or 8.!. : IB::I 8arret-le-8aso lucrare clasica Les 3ardins de 5ind*om cu melajele primite pentru ouaEra precum si Lumiere vers 667.8


11/204

1 (

$traturile de ease alcatuite din mil de animate congelate de vii in$iberia si Canada au fost cu siguranta provocate de o sc"imbarebrusca a clime. Au lost gasite in esofagul si stomacul ren;lorrnamutilor si alter victime c"iar ierburi recognoscibile (nca pecare le mincau si n- au avut timp se le mai mistuie sarmanii...

Avemsinoi in Europa multe profelii despre ceie trei zile de

intuneric 1in timpul carora 'marele 4onar"S isi va aduna ostile) turtuniman trezirea vulcanilor din Auvergne epidemii intinse foarnete... MAse vedea intro altele 9oyances et :rop*etisme 1Ed. 6emand /anore) si;istoire at leende du


12/204

F1

astfel sa lucreze asupra lor i Biie si care vor fi prinsi de vibratiinegative. u-$i vor mai avea loculpe acest nou !arnint vor fi victimS

fie ale fio ale calamitatilor nateisle. spur mai multi clarva-zatori cum nu vor fi atunci decit putini oarneni pe !arelet Eagletseinfirziate vor avea putine oosibilitati de reincarnerea ele vor avea deeB;aptat Cu must mai mutt aceasta ocazie de perfec=enare...

+ermane +rosso ie (talia adauga ca 'e*tralerestrii' care neviziteaza o fac pentru a iva masurile do saivare a unora direre fiintele viiarnenintate de cataclisme. $-a vorbit des de e*tra?erestrii 'bum'trecindu-se sfielnic sub tacere. a*istente 'celorlal-ii'. +ermane +rosso arecurajul sa vorbeasca de e*traterestrii "rar in teeneni suficient 1jc terifianti

1+ermane +rosso si Pgo $artorio I nostri amid e$tra*terrestri+Casa Here.e.-a Acesie 4ete primejdioase vin spuneea din >rion din $aturn din stelele =#appa 8' '#rausc"r. Cum nurnelesine spune Cayce purtatcare de vibrao ar trebui sa fim melts la grupurietic"ete eimboluri care contin eumole aceste corp%i ceieste.) Pa seurt'ne aflam intr-o etapa acute a luotei milenare dintre forlete 8inelui cele ale


13/204

1-

intoarcerea la /e0ea lui nul+

unitatea cu animalele' #lantele 21

#aimintul. nitalea Infte oameni

Cayce nu ne-a spus vindecarea persoanelor care sufei-# cia fiinfelor care sufera. Cuvintul avind un sens mutt mai (arg cuprindetoate flintele vii. Astfel top cei care lucreaza pentru a usura suferinteleanimalelor edifica o opera de eliberare urgenta si necesara asa cumspunea atit de bine Aean !rieur in cartea sa Les animau ont-ils uric1me 2 Au animalele un suflet, @ 1


14/204

13

atund pofi in* fad grifi, pentru cif able atund vel avea unmotiv adevaral ie nelinitteett... 6Lec!u#e 758-49

&ugaciunea es!e dec& un %&1+$c de #ec$$#d$"a#e a c$#pu+u&

su/&e!u+u& s& sp&!u+u+ ceea ce #eds sa"a!a!ea. Asa cum ,pune + Dr.Ed:a#d Bac;3 'Cau*a /u"da%e"!a+s a ($+&& es!e +&psa de a#"$"&e&"!#e pe#s$"a+&!a!e s!Me!. T#e(u&e sa ae% &" "$& c$"s!&&"&ap#&" u#%a#e c$"s!&&"!a pu!e#&& "$as!#e asup#a #au+u&.


15/204

12

biserici pmtestante le practicau dar in fine nu eras totusi atit derdsp(ndite ca XF. yu vorbosc bineinteles de pr=ieele secole ale

crestinismului cind esenionii druizii adeptii 4ietereler per:ane saue.giptene foleseau eurent atingerea Cu mlinile rucedu-se. !ractice s-apierdut in neoure veacurlor. oer initla@if ac pastas-o 1precurn Catariise pare Cept Y;urn povesteste r. Art"ur +uirdiram specialist indomeniu).

4-am intrabat intotdeauna de ce preotii iu v(r.d-..t# prriatingerea cu mlin;e. cad rT"ristos si discipotii $di o faceau. Ei iii imitafoarte nereusit modetul nemailucrind si la vindecarea trupurilor t o;navel

illte-nelat Ed0ar Cayce un 0ru#virdecare #rin ru0ticlune is Vir0inia 3eac4

in octombrie FG:F Edgar Cayce a avut un vie in care vedeasapte persoane menite sa formeze Pri grup special de despre

vindecarea prin tugdciune meditatie.Acest grup mic a primit de la Edgar Cayce U de 'lecturi'1clarviziuni madiumniee) cu instructiuni sideciale privmd precedura.!rima lectura a lost data la B octombrie FG:F iar ultima la F0 mraiFG00. oudUZeci si patru dintre ele e*ceptionale interpretauApocalipsul ca o invatatura despre glandele endocrine. Aceste lecturidate specie pentru W!rayer +roup' @grupul de rugaciune@ constau inin Tetrad i rdspunsuri care arata cum se poate folosi rugaciuneapentru vindecare de cite on se loveau de o probiemd +ertrude Cayce

si micul grup de prieteni it (ntrebau pe Edgar adormit. Astfel putin citeputin pe masura ce treceau lueile apoi anu; datorita instructiunilorobtinute se preciza metocia.

+rupei de vindecare prin rugaciune i-a supravietuit lui Cayce.Core=eua ea e*iste la 6undatia Cayce si merge foarte bine. umarul depersuai e prezeife variazd de la o sedinta la atta de la FB la :I uneori0I. Calitarea intensitatea rugaciunii mi s-au parut cu aderaratremarcabile. Am beneficiat acolo in mai mune rinduri de ameliorarea

subitt a stinatilii. (mi :mintesc mai ales de o atingere cu miinile care apus carat unei febre gripale puternice care ma c"inuia de cloud zile!ugaciunea si meditatia mi se pareau mai usoare cind

erau conduse de vibratiile intense ale grupului.


16/204

15

ar preferarn ceuniunile in aer curet in at=lW(nauntrul cladiriior poluarea electriei ciacrata aerului conditionat

1considerat in $.P.A.ca 'nec plus ultra' pentru arta de 6 trai =ai=)genera o incordare persistenta $i o S!ascal care cla.nau

Actualmente nu e*ists marturii medicale despre neriumaratelevindecari care au fost obtinute de grup deoarece nu s-a tinut ostatistics. Cu toate acestea au lost pastrate nurnercase scrisori demarturie care atesta bucuria bolnavilor vindecati. iscretia e*tremaerte regula pentru a evita orice consecinta neplac% Am adoptat aceeasidiscretie fata do vindecarile pe care le-am coner?..tat (a rid= ingrupurile din 6ranta Elvetia.

Reincomarea

(n gindirea cayciana munca grupului de vindecare se bazeazape ideea reincarnarii. Este inutil sa participi (a activitatca grupului dealnu crezi in aceasta idee. !rima instructiune data de Cayce micuiui grup

pe care format pune la punct aceasta notiune Cayce a declarat cacele gapte persoane din grup au fost adunate laolalta ca sasavirseasca o lucrare ?armica. Pnii aveau datoria sa ;mete sa vindecepentru a se elibera de o ?arma vec"e. Ei dobindisera in vieti anterioaredarul vindecarii lucrasera impreuna in acest mod altadata. Altiifusesera vindecati pe aceasta cale anterior. Li aproape toll ((cunoscusera deja pe Cayce intr-o alts incarnare.

(n acea lectura Cayce le spune ca atunci cind un individ se

supune unei /egi spirituals de care devine constient el este adus ca "dinintimplare' in imprejurarile care-i sint necesare. ( se intimpla putin citeputin sa in=ilneasca oamenii de care are nevoie pentru evolutia saspirituala.


17/204

17

Edgar Cayce implica si reincarnarea C"ristului Cosmic EntitateC"ristica sau Constiinta C"ristica. Aceasta Entitate spline Cayce s-aincamat deja de aproape treizeci de on pe !arnint. Cayce ne da numeledoar pentru incarnarile cele mai cunoscute Amilius Adam Pr


18/204

1:

Creatorul etc. !entru a desemna Entitatea c"ristica el spuneCori#tiints C4ristie; )t4e C4rist Consciousness


19/204

recucerire va 2345oartea %a fi invinsii ape c,...tnr a invins1o El.de unde ordinul dat lui 6etru sa spuna 7$n #utnele Sau se vaface aceasta, in #umele Sau ifi dau ceeea ce dorepti7. Cad Eleste Legea, El este Destinul, El este lubirea.

lath de ce Coriptiinfa pre8enfel Sale trebule sa staa laba!a oricarei vindecari. 1/ecture UQF-=F

sa va branpall la ac..ste Energil care au fast facetede El astfel inch vindecarea 9healing: sail tra/l foils din EnergiaSa 6rincipille de ba!a, cau!ele primart., constau $n faptul catoata %iola este $n El pi ca individul nu face decit sa1; a apropia de pre!enfa Creatoruluitau. 1/ecture U:U UQ)

'Aum'-ul (ndian este ec"ivalentut 'Amin'-ului evreu piat 'A%en[-ului galic.

(T


20/204

FG

)#)2 ap cum air spus-c. rr 3a flecore are trlebtriote diferitopentru unit. estl rievoie do niczzica earilr( p6ntru aifil trebuie

frumusefee soarelui care amine( trabuis sa conmp6 apaetc. totupc toff recunosc ea )*rios >)osmic8 ac9onindin eneriile Naturil 9ie& malaria 2nsayi. 1/ectu.a UQF-6)

Cayce mai da a serie de torrnule care-i apartinW care rein de nic o religie e*acta de3 ideea generals este e*primald Hntoate religiile.

e e*ampiu el ccnsidere ca este eeental sa no. plasam sub aprotectie spirituals anumta. 3indecatorii curosc to at%t =enomen

care consta in a resimt in time durerea pacieetutui vend sa-ti solicits

vindecarea. mediumil toil cal a carer prctes?l constain alillarea cenenini sufe"rde tia tizic fie moral Wtiu top ca sestabileWte un sc"imb de energii c consultantul terapentut preta stresulsau durerea pacientului Wi-i da in sc"imb energia sa. iata de ce dacaun terapeut este bun bolravul iese de la el simtindu .se mutt maibind. in tirnp ce terveutul resimte uneori o mare obosoate.

4ediumii $i vindecatorii medturenici cunosc foarte bine acesfercmea - unciele de bcala de stres ernise de consultant sfirisesc prin a-

i stresa Wi pa ei. Astfel se race ca multi mediumi vindeedtori 1el deasemenea psi"ologiWi reedici mediurni tied se Wtie) sufert de afectunicirculatorii cardace geeerate de sires. Ca ate*empt= HFF.i. tun dealtCayce insuWi meet in urrna enei crize de (rma conseanra unu;surmenaj data; a. ectivitati sale de medium, '/ecturitee cerute pentruel insuWi ii atre.geau mere aten1ia '!au mai mutt de doua lectur: pezi Pna dimine0a urea seam e de ajuns' ar Cayce milos la e*tent Wigeneros 4ad limite nu voia s9 refuze nireic celor care-F implorau sa-i

vindece. A rrers pine intr-acolo incit a dat Wase lecturi pe zit Ceea ce i-aatras rapid a prima criza. $i dupe ci--aea tuni a a doua care i-a fostfatale- Celalalt mare clarvazator ameriXn al acestui seed reverendulArt"ur 6ord a murit et de un accident cardiac =in FGHF).

tin alt e*emplu de rnediurevindecator mart la datorie 4agistrul!"ilippe air Zyon. Pltimate sale doua fotografii cu putin timp inainteamortii. areei un sufennd pe c"ipul caruia se pot c.iti sirnptcreele unel

marl cardiace. 14aeistrui !"ilippe a vorbit de reincamareinvaldturile sale sint apropiate de cele cayciene. 3ezi La 5iciincamation dCapres

le aitre :*ilippe de r. 8ert"ollet editura !ierre +enillard /ausanne Leaitre :*ilippe de Lyon de >r. Encausse ervy-/ivres.)

lat"= de ce majoritatea mediumilar vindecatoritor trebuieneaparat sa se purifice dupa fiecare pacient Tele $i


21/204

-(

antebratele sau c"iar sa faca du\ sau s9 stea citeva minute linistiti.!rietena mea anielle 3erne care este medium FI sc"imba

"ainele dupa fiecare consultant deoarece simte ca acestea servindu-i

de ecran protector se impregneaza cu undele vizitatorului.Astfel munca de vindecator si de medium nefiind lipsita de

primejdie Cayce a dat formule special concepute pe .are lefolosim la (nceputul fiecarei sedinte

Tata, cind ma deschfd eu insami -orlefor neva!ute careinconnce boala provine dintr-o proasta functionare a unuia dintre


22/204

4

acesti centri glandulari. LF atunci cind Cayce spunea acest lucruacum mai bine de I sau HI de ani era un adevarat pionier; corpulmedical de atunci in ansamblul sau (nca nu intelesese rolul esential al

glandelor endocrine si al "ormonilor. 1e alifel (( va intelege completnumal dupe' ce medicine va integra e*istenta celui de-al treilea corpcorpul spiritual).

!entru Cayce vindecarea trece intotdeauna prin 'curatarea'fiecaruia din acesti centri glandulari. Acesta este cuvintul pe care-(foloseste el c+ea"s&"0.

ici un organ bolnav nu poate fi vindecat fara ec"ilibrareacentrulul glandular care-i corespunde. (n asemenea masura incit c"i -

ar trebul sa incepem cu acesta si sa nu ne imaginam ca putem vindecaceva fara se luam in consideratie o glanda endocrine'.3indecarea prin rugaciune si contactul cu miinile se bezeaza

deci pe 'ouratarea' acestor glande endocrine pe care tradilia indianale numeste 'c"a?re' si le vizualizeaza ca pe niste virtejuri de energie.

+um se' purificam deci acesti centri, Cayce si tradi3a indiana.pe care el nu o cunostea sint unanimi asupra acestei c"estiunitrebuie sa-i 'desc"idem' pentru a permite sa %ee prin ei aceastaforte' vitala aceasta energie cosmica care-i va revitalize. e aici din

fiecare dintre ace.sti centri glandulari va radia energia care va permiteorganului bolnav sa se repare si sa se vindece.

Traditia indiana imagineaza energia vitala care este scmnteiadiving 3iala, ca un sarpe incolacit la baza coloanei vertebrate. Aceastaforta '#undaline' sau #undalini poate urca prin 'c"a?reie' desc"ise siprintr-un fenomen vibratoriu poate revitalize (ntregul trup.

BF ce 'desc"ide' aceste glande, Anumite geruri de muzica carere aduc in transa anumite mirosuri anumite e*ercitii de respiratie si

pozitii pe care le cunosc bine yog"inii. $timularea erotica culmineaza cuorgasmul care nu este aitceva decit o desc"idere a 'c"a?relor'inferioare 1vezi desenul care urmeaza la pag.U).

Prcarea fortei #undaline provoaca transa. Aceasta stare esteperceputa ca o sc"imbare vibratorie simli ca vibrezi altfel. Caycevorbeste (ndelung de aceasta ridicare a vibratiilor care arataascensiunea flu*ului vietii prin centrii glandulari desc"isi. Aceasta starevibratorie permite fenomenele de vindecare prin rugaciune.

Cum se obline, (n principal prin meditatie recitarea mantel

Arr-e-i-o-um o practicare a respiratiei si a e*ercijiilor de suplele a gitu-lui. (n ceea ce priveste respiratia iata de e*emplu ce spune Cayce

&espir$nd, inspire7 fora prin nara dreapta. Expiry pe
http://indiana.pe/http://indiana.pe/http://indiana.pe/http://indiana.pe/


23/204

4ura.


24/204

2 2

Aceasta, de trei ori, Apci inspire prin nary stings si expire prindreapta. Aceasta deschide cents ii glandulari din coma? du., Ca ficum to-ai pregati f...] se- prtmesti un musafir, un prieten, ca pi cum

to-ai pregiti sa-fr intilnesti logodnieul... 1/ecture UEF-U:'(n aceasta. lecture Cay ce surpi inde bine asemdnarea custared indr.gostitilor. Tot0 in alto lectsi el avertzeala asuprapericolelor de desc"idere a c"a?relor prin respiralie

Aceste sint excelerte, fotusi ale necesita, inaintede a ft practicate, o pregatire specials, adios persoana care le

practice-trebuie alba o injelegere perfecta a ceea ce tiememel seface' fi a ceea ce se petrece in corpul sau cind practice acesteexercipi.

Respiratia fiind baa acti!itatii intregalui organism !ia,asemenea exercifii pot fi atit benetice, cif si distructi!e prin efectullot asupra corpe"ui omenesc Clic, in corptel fiic, e*iista energiicare. in anumite perioada cta acti!itate, pot ft e*=em de acti!e.#rebuio sa $s constientiiee printr-e arti!late mentaia. care trebuiese- se ebist%iaeca obsee!e model in caresr conduce resp,&ratia.

Caci in organism exists in centres glandular in care see.xprirna suffetui, incepind cu care se manifests acti!itatea sa

creatoare es() * !orba de celulele +ul eydig. Cind se practiceeeercitille de respirafie, aceasta acnitate empty siprcpagindu-se de-a

fungi eau pe care a urma-e $n pericade embrionara - dupeconceptie ajurge pin/ la cei fapte cents0 glendulari din carp, pacare ($ deechidc, permitindu-le se iradiee, dleanliind astirf organelecorpului.

Aceasti cafe permite folosirea acestor energll', der in anurn1te perioft@e si mime2 in anern'te conditll, de catre cei care auin!aplt adica de acela care, prin exoerienp lor, auconstatat ca aceasta 'este o cheie - dar unii a pot face si aljii nutrebuie se- o 3c4 5up6 cum persoana, cu trupel sau, a fest

pregatita, ea poste felcsi sau nu aceasee posibilitote, aceasta expresien energiilor din corpul fiic.

7e masura ce urea aceasta energie !itaifa, ea trece mai infiiprin celulele $t eydig, p0r suprarenale, apoi, in ceea ce pagan,numio ascensiune spre inalt, urcel in directa glandei pineale, sprecentrul glandular care controleael emojiile reflexele, folosind

energia ner!oesa din corp7rocedind asifel, entitatea care marice exercipile se pune in

legatura, sau in contact, cu #89. Cad aceste exercijii au ca


25/204

7

effect rela?area conptientei corpului flric, pentru a1$ di!olva inConctlinta "niversela. @;, deal te antrenat #th sa controle!icorpul, fhrh sal stapineftl, in aceasta stare ,Aye perceptie aContsdinfel "niversele, lucrul poate deveni foarte periculos.

Trebuie sh ptli, sa simei, sa infelegi spre cine sau spre cete indrepp in aceasta stare, and conftlinta eului nrofund a fastde!lan


26/204

F

Ace(asi fenomen pentru alcoolsidroguri care provoaca un fel

de transa desc"izind poarta unor entitati din astralul de jos care vinsa-( posede pe bautor sau pe drogat.

Ace(asi fenomen pentru unele concerte de muzica roc? undemuzica este facuta tocmai pentru a aduce auditoriul in stare de transalovind violent centrii glandulari ea provoaca desc"iderea for. Auditortil'nu se mai simte' si se transforms in zombi... literalmente caciadeseori el devine prada unei entitati.

Este e*act ceea ce spune Cayce vorbind de pierdereacon"ienfei corpului fi'ic. aca concertele roc? din $tatele Pnite siAnglia au fost adeseon devastatoare

siurmate de o recrudescenta a

violentei atestata de statistici este tocmai din cauza acestui fenomen

de desc"idere imprudenta a c"a?relor descris de Cayce. 1A se vedeaLe 4ockCn roll viol de la conscience par les messaes subliminau+


27/204

-5

#u te lasa orbit de lucrurile materiale, ele sa 3333 devina opiatra unghiulara in e?isten Slavefte1ii Creatorul in numeleCelui care te1a invalat sa te rogiA

TATA0 NO-TR2 !ARE0E E1T3 IN!ER2RI -0AVEA-!A-E N2ME0E TA2

VIE IMPARATIA TA, #A!A-E VO3A TA,

PRE!2M IN !ER, A1A 13 PE PAMINT. &ANE

#"(, PENTR2 MIINE, !2 !E -A IMP0INIMTRE42INTE0E TR2P2023 NO-TR2.

IARTANE NO2A PA!ATE0E NOA-TRE PRE!2M NO*IERTAM !E0OR !E NEA2 5RE6IT 13 NE 5RE1E-!.RI !A0A27A NOA-TRA IN VREM2R*0E 5RE0E,

&E #2RT2NA 13 I-PITA.

&2NE PE !A0EA !EA &REAPTAirmu $"$&E( #"5EL"$ T(".

(m terminat.9Lectura :HQ-00).

(n aceasta versiune umnezeu nu este acuzat implicit de 'ane duce in ispita' ceea ce este complet contrar definijiei unuiumnezeu considerat 'infinit de bun infinit de blind'. (ntotdeaunami se paruse ca versiunea oficiala era o ofensa adusa bunatatii divinesi am fost foarte fericita sa aflu prin Cayce ca lisus ne invataseaitceva... MCu toata consideratia cuvenita marelui

sibunului Edgar Cayce

precum si autoarei acestei carti gasim ca nici un om nu are caderea samodifice te*tul 'Tatalui ostru' stiut filnd ca in acest trup de came sintemimperfecOi

si

impuri

sinu putem cuprinde cu intelegerea noastrd atit de limitata

caile omnului. !ersonal intelegem versetul '$i nu ne duce pe not (n ispita'ca insemnind 'u-( lasa pe cel rau sa ne ispiteasce intrucit numai omnulnostru umnezeu inteles si perceput ca $finta Treime it poate (mpiedica sineutralize pe cel rau. .O

6salmul bunului pastor pentru a reinc4idecentric 0landulari

Acest psalm i 'Tatal ostru' sint singurele formule liturg"icecre\tine pe care Cayce (e-a impus grupului sau singurele rugaciunirostite impreuna cu voce tare 1ceea ce este foarte rezonabil...).


28/204

I. Tata' Nostru carele,

esti in ceruri *

PITUITARA sauHIPOI!" (V)OLET7

Ta, $aca-se %ole Ta. * TIRO1DA precum in cer

ra in %remurile tul(uri, de $urtuna si

LYDEN[ORANJJ

)ININ) GONADELE _ "+CIN)

a, pentru miine, cu ce sa implinim tre(uintele trupului

/. +ta%easca-se

numele Tau

0. intru iu(ireanumetui Tau

PINEALA

[%N&%'O]

1. .Du-ne pe calea

cea dreapta *

TIU!ULa?c ?i pe pernint

$VER&E]

!UPRARENALELE

2. "larta-ne noudpacatele noastre

precumt

not iertam

celor ce ne-au 4re5it 5i ne 4resesc.['AL

- 7

TATA/ NOSTR

?i cei '5a#te centri glandulari9 In Tatal Nostru traditional

pituitarei ii corespunde $i '\i $lava'.tiroidei 'cad a Ta este imparatie.timusului 'ci ne izbave\te de cel rau'.


29/204

-:

fleeare verset ccrespunde unui centre glandular 1sau c"a?ra) pe careit va ajuta 'sa se reinc"ida= coborind cite putin nivelul vibratoriu.

pilLitara8 + Domnul este !A$T>

pineala8 + ma#aste 'P-4( 3A /i!$( (4(C' 1tiroida) nimic nu*mi va li#si.

U :e '!A 3E


30/204

(gonadele) / La +$c de u"e ac$+$ %-a sa+as+u&! la marDE A$% &I'I(IT%) ma duce.

(Lden) / +a apa $d&;"e& ;#a"&!.

! "ufletul imi reface# Su/+e!u+ %eu I-a &"!$#s maindreapta ( p$a+u&!u-%-a

pe "*A+A+I&% +%$TATII" (suprarenalele) / pe c;&+e d#ep!a!&& pentru numele "au. $ pe"!#u "u%e+e Lu&.

De%ar fi sa urn&lu in neagra vale a 'R*$$'(timusul) / Ca de $& s& u%(+a &" %&1+$cu+ %$#!&& nu m%as teme de rau+ / "u %a $& !e%e de #e+e caci *u ai fi cu mine# / ea' Tu cu %&"e es!& a,utorul *au si reazemul *au 659 T$&a0u+ Tau S& a#0a Ta imi vor fi minglierea. / aces!ea %-au %&"0&&a!.

- *u imi pui dinainte '"'(tiroida)/ 689 Ga!&!-a& %asa &"a&"!ea %eade fata cu potrivnicii mei# i &%p$!#&a ce+$# ce %a "eca1esc

ma ungi cu &alsamuri de untdelemn pe "*A$"(pineala) / u"s-a& cu u"!de+e%" capu+ %eu ',AHARUL' meu e preaplin...(pituitara) / pa;a#u+ Tau es!e adap&"du-%a ca u" pu!e#"&c.

8 Da+ fericirea si iertarea ma vor inso,i 0(1) "i %&+e Ta %a a u#%a toata viola mea+ / &" !$a!e *&+e+e &e!&& %e+e

voilocui in casa Domnului / ca sa +$cu&esc &" casa D$%"u+u&

zile indelungate. / &"!#u +u"0&%e de *&+e.

Te2! e(#a&c

1 mizmor edavid/

Adona ro/i loehsar

2int-ot deshe ar2itseni


31/204

-&

=al-me --nenou"ot yena"aleni

: tiafs"i yes"ovevyan"enibema=gele tsedeKlema=an s"emo

0 +am ?i - eie?" bege tsalmavetio ira ra=?i - ata" =imadis"ivte?"a oumis"=ante?"a

"emrna" yena"amouni

B ta=aro?" lefanay s"oul"anneged tsoreraydis"anta vas"s"emen ros"i?osi reviya"

a?" tov va"esed yirdefouni

?ol yeme "ayayves"avti bevetAdonay )e-ore?"gamin

@editatio i ru0aciune

Am dat deja in volumul ( at ,niversului lui Edar )ayce maimulte lecturi despre meditatie. Edgar Cayce acorda rneditatiei oimportanla e*traordinara; dupa el este cel mai bun mijloc de 'adesc"ide c"a?rele' adica de a intra in starea de transa usoaraindispensabila pentru vindecarea proprie sau a altora.

Cuvintul meditate este !. moda. 4oda care ne vine dinlimba engleza

sr

care ca toate irnporturile de vocabular ascundeo neclaritate.

4i-am dat seama de acest lucru intr-o zi la 3irginia 8eac".6iica mea Elecnore care avea 12 ani era acolo cu mine pentruCraciun. !rintre numerosi; vizitatoi care veneau 6undatia Cayce amintilnit un cuplu de buni crestini. 4ilitanti. 4isionari. e cum au aflat ca


32/204

o

sHritem iraniuzoaice s-au napustt asupra noastra in sfirsit nisteoagine ca-e. trebuie convertite Li deua deodata Ce pleascal

Cace asa am reaFzat mai tirziu pentru puritanul mediu francezi

X pagiri ladica acei pacatosi care au nascocit !lace


33/204

:F

cu mintea. !rima este acceitila oricui indiferent de conditia faica int -ectuala;a doua cere un antrenament special o dispozitie fizica si imentala specials.

!rima nu necesita neaps at an ice. un timp special putindfi practicata 1souse=gind) oriunde ne-am afa Ri indiferent ce-am lucra; face parte dirtr-un sistem

de gindire reliaioasa cu cars ne-am obisnuit de secole. A doua ne cere oanumita pregatire intelectuala ca se= putem integre un sistem filosofic nou cereun loc mai retras unde se= se poata e*ersa asanele si respirattile care nu sintlipsite de primejdie - v. pag. UF UU U: ale acestei carti. Calea inimii este cea maidirects cu inima iubim si iertam inima este desc"isa Lismerita. Cu minteajudecam si pedepsim mintea este vicleana si trufasa. Asa cure spune autoareacartii, importurile lincivistice ascund neclaritati multi intelectuati sint tentati de

sistemul yoga pentru ca ei sint obisnuiti tucreze cu mintea nestiinci caaceasta este calea mai grea si mai lungs; datorifa ateismului impus in ultimeledecenii au pierdut din vedere ca isi"asmul pita de ortodo*ie romAneascaeste drurnul cei mai uso. si mai scurt de a ne (ntegra iubirea iertarea milasmerenia 1valonle umane universals care de altfe ar trebui sa-lcaracterizezepe omul credincios indiferent de religie). $$ inv$tam asadar s2 credem cuinima nu doar cu mintea AT.O

Este valabii si pentru matanii este o vec"e te"nicaimportata din >rient prin cruciatii din Evul 4ediu.

,i azi in toata 4editerana orientaa crestinii si musulmai seroaaa astfel. Am vazut oameni de afaceri ibanezi scol(ndu-si mataniileintr-o sale= de asteptare inaintea unei conseltatii =pg.

(n mataniilf.-) >ccidentului Ave 4aria este o mantra a careirepetare ne branseaza treptat la vibretiile divine ale eului interior.Este e*act definitia meditatiei data de Cayce.

E*ists mil si mil de forme de meditatie pe care be cunoastembine. lubitorii aturii cei care lac plimbari lungi marii careasculta gindurile cintind in pinzele ambarcatiunilor melomaniicare se reculeg in timpul concertului preferat... toti acesti oamenide fapt mediteaza natura muzica frumusetea ii readuc itcontact cu divinitatea lor profinda.

oua care putern (nca practice mersul pe jos 1spre deosebirede ceea ce se petrece acum in America) care avem (nca foc de lemne(n seminee special desc"ise pentru a putea se= le privim s2 nu vinaaltii s9 ne e*plice ca sintem 'paginr ca nu cuncactern med.atic; de.astfel e*ists cu adevarat undeva 'pagini', 4a indoiesc.

8unicui meu 4aurice !ontien 3iee nu se ducea la slujba. Cumauzeam in jurul (ji dame bigote emit-F=nd diverse pared (-amintrebatH - 8unic7(E de ce nu mergi la biserica,

- -am decit sB far biserici mi-a raspuns el. Cred


34/204

6-

umnezeu it iubesc imi place sa-/ adrnir in natura. !entru mineEl este cu mutt mai prezent in padure decit in once biserica.

8unicul meu fa ea plimbari lungi pe josla ;era. 4edita da desicuvintul n-a fost pronuntat vreodata Era un om toatesensurile cuvintului pe care marea sa bunatate (( facea iubit de toti.

0iniftea

u se poate mr)dita fart linivte este absolut necesara. /inisteapermite ascensiunea energiei divine prin c"a?re. ici o rugaciunepersonala nit un efort de branvare la 6ortele creatoare nu se pot face3ara linivte.

Cind spun linivte aceasta inseamna ca nu se vorbevte - dacanu suflul nostru se pierde in cuvinte. !utem medta pe o muzicafrumoasa branvindu-ne la aceasta muzica pentru a ridica vibratiile darvorbind nivelul vibratoriu coboara din nou.

lata de ce incepem intotdeauna vedintele noastre de vindecareprintr-o era de linivte. /a capatul acestei ore ne aflam in acea starevibratorie diferita care ne permite sa percepem ascensiunea energieivitale prin c"a?re. Ceea ce provoaca vibratii balansari - fenomennormal legat de intensitatea energiei degajate.

levim din linivte nu pentru a vorbi ci pentru a spune numelecelor care au solicitat o rugaciune de vindecare 1absen)ii i mortii).

6iecare participant se concentreaza in linivtc pe "ecare nume

cuCayce insists adeseori asupra linistii. Pnei persoane care (-a

intrebat CE 4ET>A T/>$E$C !ET


35/204

66

eci asa cum am spus-o in meditafie diverseie c"a?re intrain rezonanfa cu energiile vietii. >r spune Cayce glanda suprema acorpului dirijorul general este pituitara 1"ipofiza). imic nu putemintreprinde fart 'a desc"ide' pituitara.

>4P/E CARCE !(TP(TA-E,0iniptea de aur. Ea "uvemea'a ener"ille care sint cea

mai inalta e9presie a forfelor, a puterilor puse la dispo'iliaOmului in e9perienta sa terestra. 0inipte, dacif vreji sa au'ifivocea !reatorului vostru. 1/ectura UQF-:I)

/inistea era cu mutt mai evidentA in vremea (ui Cayce decitin vremurile noastre. !rietenii (ui Edgar n-aveau nici televizor nici

magnetofon. Atenlia for interioara nu era continuu dispersata ca anoastra de aceasta civilizalie a zgomotului. (n grupurile mete imieste intotdeauna greu sa-i fac pe nou-venifi sa accepte aceasta legea tacerii. $-ar putea crede ca o ora de tacere nu este primejdioasa -ei bine nu va imaginali cit de tare ii sperie.

/inistea se invala cei care i-au gustat dulceafa n-o mai uitaniciodata iar calitatea linistii este indicatorul viefii spirituals. aca ingrupurile mele as face doar un singur lucru sa ofer oamenilor o ora deadevarata liniste tot ar fi ceva infint de util.

Ce metode tre=uie sct folosim #entru a vindecaB

ici una. Toate...Am vazut mai sus intrebarea pusa (ui Cayce. !utem spune

doar Ca in aceasta privinfa nu da. directive stricte. -a precizatniciodata dna ar trebui sau nu sa atingem persoana cu miinile. ecaar trebui sa incepem de la picioare sau de la cap. acd ar trebui sastagi in picioare sau asezali in lotus sau in luminare... Aceastaproblemd ii framinta mutt pe incepatorii mei pe aceia care yin pentruprima data (ntr-un grup de vindecareprin rugaciune.

iversitatea darurilor personale genereaza in mod necesardiferite moduri de a vindeca si respectarea celuilalt ne cere s9 nu

impunem o anumita te"nicd.In efectuarea acestei activita:i, aca cum este pre'entatapentru fiecare individ, Mtrebuie sa stimO c$ unii nu sint in staresa interprete'e acest principiu decit pentru ei inpipi. Nuocicine


36/204

6 2

este dotat pentru contactele umane, nu oricine este vindecator, nuoricine este organi!ator, nu oricine este lucritor manual uniitrebuie sa


37/204

65

miinile vindecatorului stie uncle trebuie sa lucreze. !ersoana carepune miinile pentru vindecare nu este obligata $A stie in ce loc suferaeel pe care-( atinge cu miinile. ar +ra@la o stie si actioneaza acolo

unde trebuie. Acestea fiind spuse Sdata cu capatarea rutinei seajunge la o foarte buns perceptie a partilor corpului care sint bolnave.4i se intimpla adeseori ca miinile sa mi se aseze singure pe locul careare nevoie de ingrijire pe partea dureroasa care cere alinare.

Pnii vindecatori percep culori 1sau gauri negre) in aurapacientului ceea ce le permite sa actioneze acolo unde trebuie. $epot vedea aceste culori e*terioare in jurul persoanei sau in viziuneinterioara... Este (a fel Altii simt in propriul corp durerea bolnavului -

am vorbit deja despre aceasta mai sus.Aceasta e*perienta a vindecatorului i( ajuta cu siguranta safie mai eficace. ar totusi nu-i este indispensabila un incepatorcare-si pune miinile cu generozitate cu o vie dorinta de a vindeca -dar fara sa perceapa (nca ceea ce are de tacit - poate foarte bine saaducA o mare alinare bolnavului

sic"iar sa produca vindecare. Este

intrucitva ca in dragoste ce conteaza mai mult te"nicile erotice saudorinta de a-( face pe celalalt fericit, Te"nicile erotice nu sint nimic infinal in absenta adevaratei iubiri a tandretii a dorintei profunde de a

darui bucurie si placere. Astfel un indragostit incepator dar cuadevarat iubitor va simti ce trebuie sa faca daca are suficientaascultare si respect pentru celalaft iubirea este creativa este insasidefinitia sa. lubirea vindeca daca este dezinteresata adica purificatade egoism spine Cayce.

a unii au darul alp nu. Pnii au darul si nu stiu. Altii au darulsi e*perienta... Cu toate acestea in grip se creeaza un amestec toatalumea poate participa (a procesul de vindecare dar nu in mod

obligatoriu cu miinile.$ingura conditie ceruta este depasirea friciisi atingerea unui

nivel suficient de constientizare. arul vindecarii este in mod sigur legatde evolutia spirituals a fiecamia in aceasta viata 1sau in precedentele).Adica unii oameni care ni se par inferiori din punct de vedere spiritualdar care au totusi'darul' pot sa-( fi dobindit intr-o viata anterioara maievoluata si (-au pastrat. !entru ei este o sansa ce nu trebuie pierdutade a lic"ida vec"i ?arme purificindu-se prin vindecarea pe care auposibilitatea s-o daruiasca celorlalti. Asa a fost cazul lui Cayce dupa

cum a e*plicat el insusi darurile sale de medium si vindecator 1printransa mediumnica nu cu miinile) se trag dintr-o yield mai vec"e dinEgipt cind nivelul spiritual fusese foarte stralucit... Apoi spune el


38/204

6 7

cazuse foarte jos si darurile ii fusesera redate pentru a-i permitesa urce din nou 1spiritual).

E*ists zece mii de moduri diferite de a vindeca; fiecare sa-sigaseasca te"nica personals asa cum artistul (si gaseste 'maniere'

proprie. Ceea ce conteaza este inainte de toate sa se branseze (aEnergia iving care este Creatcare si ne face creatori (a rindulnostru . conducindu-ne (a inventarea te"nicii noastre proprii devindecare. 1A se vedea )es mains /ui lisent le corps de Edit" AcedSEd du Trigramme.)

Inainte de toate' Invin0eti*va @od

Cineva (-a intrebat pe CayceT/T ( C>T(PA


39/204

3 1

de lumina. acesta, trecind prin mina mea, ma curata inainte de aproduce acelasi efect asupra persoanei aflate su2 miinile mete.

6e masura ce persoana ipi branpea!a eul la 4ortele*reatoarej, ea devine capabila sG fie un canal, atit de bine incit

poate educe chiar o vindecare instantanee, prin atingerea cumiinile. Cu cit se produce mai des lucrul acesta, cu atit crepte

puterea simfita de persoana respective. 9Lectura HI;1J:

lustre mai bine aceastaA infelegeli bine ca viala 1adica Dumne!eu 1 in esenfa Sa insapi este vibrafie. Si cum fiinfelefi!ice se nasc din aceasta energie atomics 1 din care gilt o,articled conptienti!area acestui fenomen ;l a de fenomene vibratorii,branpate ,a conptienfa corpului fi!ic. (cesta percepe lucrurile subforma de vibrafii prin ceea ce captea!a simfurile in interior pi in


40/204

6

e?terior. 6rin urmare, o persoana poate sa nu perceapirugaciunea sau gindul ce1i sint trimise de un individ care, nefiindsuficient de branpat, ;;;;poate deci modifica valoarea vibratorle laceilai


41/204

i&

Este ceea ce spune +eneza 'Li umnezeu a vazut ca lucrul era bun'.Aducind prin mlini

sigind energie acolo unde lipseste nu facem decit

sa ajutarn atura 3indecatoare...Bi cum spunea genialul r. 8alint in relatia medic-bolnavsingurul medicament adevarat este medicul insusi Toata problemaeste sa stie cum sa se administreze el insusi pacientului sau...

Des#re influents #arfumurilor

asu#ra meditatiei

(n Egiptul stravec"i dupe Cayce parfumurile aveau omare importanta atit in viata religioasa cit si in vindecare1pentru ca cele doua erau strins legate).


42/204

fi mirosul mlaptinilor. -i vedeji diferenfele detemperamentintre


43/204

2 (

unii pi ceilalfi. #imic nu influenfea!a atit de mutt via


44/204

#1

Pentru meditatie, Cayce recomanda di%erse esente - de

e6emplu, de stinjenei, cedru, panselute, isop dar insists mai ales

asupra le%anticai, a carei actiune speci$ics nu produce nisi oe6citajie se6ual7 ci dimpotri%a, aduce un calm $a%ora(il stariimeditati%e8

are levanfica a favori!at vreodata placerile carnaleB Ea afost, mai degraba, au?iliarul dintotdeauna al ingerilor de lumina $ide compasiune, atunci cind voiau sG aduca sufletul oamenilor intr1un loc de pace @i compasiune. 9ectura /1-:;


45/204

utilitate nu se %ede de la prima a(ordare.Or, laid ce spune Cayce8


46/204

F

(ceste vi!iuni, aceste e?periente, aceste nume bi!are,aceste biserici, aceste locuri, acepti dragoni pi aceste crape nus&"! "&%&c a/!cea dec&! "&p!e s&%($+u#&. Aces!ea s&"! simbolurilefortelor care lupti intre ele inlauntrul omului, in cursul trecerii sale

prin lumea materiaia viata terestra:. +"i aceasta pins cind el infradin nou in lumina slavita, in tre!irea intru spirit, care se produceintre cele cloud lumi, Dincolo.

(stfel, isericile /7isencile"# cap. I, versetul # si urrnatoarele? cei"douazeci si patru de 2atrini", cap. I(, 10 si urrnatoarele? "!ielul", cap. (, (I,(II si urmatoarele9pe care le mentionea!a (pocalipsul simboli!ea!a

puterile pe care nci le numim cele cinci simluri pi care trebuiesa

fie spirituali!ate prin vointa fiecarui individ. (ceasta se p#$duceatunci cind omul ipi regasepte unitatea, prin activitatile sale dinlumea materials terestra:.

(stfel, batrinii, 5ielul fn indirea caciana, !ielul inchipuie*hristul *osmic: nu sint decit simboluri pentru a ne arata purtarilemului, ca individ, in refu!urile $i acceptarile sale.

Si, apa cum vedem, diversele imagini, pre!entate inaceasta carte

pi provenite din vi!iuni, descriu de /ap! $ &"!#ea0a

/$#%a de energie care se manifests in noi. ,Si aceasta energie neeste pre!entata ca iepind dintr1o singura sursa. Sufletul, vointaindividului, alege fie sa1pi coordone!e energiile cu aceasta sursaunits, permitindu1i sa impregne!e mereu mai mutt lumea 5ateriel,

pi aceasta printr1o e?perienta de vials care poate fi anali!atadintr1un punct de vedere spiritual2 fie sufletul actioneazal in senscontrar. (tunci, veti spune, de ce sint pre!entate Coate acesteasub forma de simboluriB De ce Coate aceste poveptiB Ei bine,

pentru ca aceste te?te sint destinate acelora care erau sau vor

deveni prin cautarea for 1 initial. (ceia care sint capabili sainfeleaga slava care poate fi a >or, data acceivta sa each latreaba pentru a (i in actele for cunoapterea, ape cum o percepin viata pre!enta. $n linia acestei cautari, once om poate gasiacolo, fiecare verset, fiecare simbol, tot ce este bun $i lot ce esterau in actele sale, in ceea ce face el din Cunoaptere, Lege, lubire,Compasiune, $ntelegere. ,Si cu% intelege el sosirea 5ieiului &"lume. ,Si cum va putea, prin e?emplul propriu, arifitat astfelsimbolic, sit se pre!inte in feta tronului Sau, in calitate demoptenitor, ape cum s1a spus. 5optenitor, adica, mai e?act, co1inoptenitor cu el, cu ceilalti copii ai lui Dumne!eu, chemati laaceasta lumina slavita care este a Sa.


47/204

F 7

(n acest mod, cititorii (pocalipsului sins incura


48/204

22

de ceea ce dezvaluiau putin cite putin aceste lecturi si afla omuttime de lucruri de care nu avusese "abar (nainte.

(ntr-adevar aceasta descriere a >mului data simbolic inApocalips este fundamentals pentru orice persoana interesata de

procesul vindecarii. Cad Cayce arata acolo in toata amploarea saimportanta esentiala a glandelor endocrine. (nsuficient cunoscute inepoca sa insuficient cunoscute

siastazi rolul lor c"eie era desigur

mult mai bine inieles de initiatii antici egipteni iranieni apoi esenieni(ntre care era si loan. LF acesta a tradus stiinta initiatica a timpului sauin misteriosul Apocalips care poate in fond sa fie considerat ca untratat de medicina "olistica 1adica medicina care se ocupa de cele treicorpuri - fizic mental spiritual - cu legaturile dintre ele).

Te*tele care vor urma sint noutati absolute in aceasta privinta.

Avertisment #entru cititorul

mai #utin familiari%at cu 3i=lia

4i-e teams ca cititorul francez mai putin a*at pe 8iblie decitcel american ar putea fi respins de 'biblismul' e*cesiv. Cayce seadreseaza unui public impregnat de 3ec"iul si oul Testament pentrucare e*presii ca 'oameni cu ceafa teapana' 'generatie adultera' au unsens. 1'Ceafa teapana' (i desemneaza pe orgoliosii care nu ascultanimic iar 'adulterul' este luat in sensul general de nerespectare a'invoielii' facute cu umnezeu).

Trebuie neaparat sa reamintim ca Cayce nu-si propune saconverteasca pe nimeni la religiile iudeo-crestine nascute din 8iblie.

!entru Cayce asa cum am vazut deja 1vezi volumul () toate

religiile din lume au fost inspirate de C"ristul Cosmic. Adevarurilecontinute in Apocalips sint prezentate sub alte forme cu alte cuvintein Ppanisade end-Avesta Triadele druidice sau !opo 3u"... are*ists (nca c"iar intre devotatii lui Cayce misionari zelosi care nu i-au (nteles invatatura. Ei cauta sa va convinga ca '(n afara 8ibliei nue*ists mintuire'. Am fost mirata ca biografii lui Cayce au insistat atitaasupra participarii sale regulate la 'sunday class' unde /inea cursuridespre 8iblie. (n oc"ii mei de europeana este vorba numai de oactivitate care face onoare generozitatii lui Cayce. ar mi-am datseama ca in oc"ii concetatenilor sai era mai mutt aceasta angajarele 'dovedeste' ca Cayce era o persoana respectabild


49/204

25

Confuzia religie-pozitie socials este in $tatele Pnite alit degenerals ea cintare\te atit de mult 1\i atit de orb) pentru cetateanul

de baza (ncit ne trimite cu gindul la ceea ce se intimpla in 6rantaburg"eza catolica "i conformists de la inceputul acestui secoi. /a3irginia 8eac" de e*emplu oamenii imi spuneau uimiti 'C"iar nuvreti sa fiti condusa cu marina la biserica P4EA3>A$T


50/204

#-

"Acest lucru, pe care-I numim acum reliia crestin, exista deja dinvechime. A existat intotdeauna, de cind exists rasa umand. citat de*hristian Dac, in Le essage des constructeurs de cat9edrales / !esajulconstructorilor de catedrale ;, l/Aventure !sterieuse, %d. D/ai &u9.:

+i in inc=eierea acestui capitol, o intimplare traits, casa aratern Ca =i-r1 (atrina )uropa mai este cale de (atut.lateA ce mi-a po%estit $oarte spirituala mea prietena a44ieBa=n-+ri(er. Intr-o i, %iiteaa o minastire lin4a Orleans si, laiesire, lasa o sums de (ani sorei de la poarta.

- ;, mullumesc, spune aceasta. #oi tine minte sa ma ro4pentru dumnea%oastra %oi spune cinci Pater si cinci "%e.

- oarte $rumos din partea dumitale, Ii multumestea44ie, pe care o mince lim(a sa tac=inee. Nu stiu insa daca osa ai(a e$ect8 eu sint e%reica

- ;, saraca doamna, e cumplit Ce nenorocire- De ce5 Credeam ca si lisus si aria au $ost e%rei.- ", nu imposi(il, nu pot crede asa ce%a a protestat (iata

sora, a carei credinta se de$ine su( socul acestei re%elatiisca(roase...

- In $ine, insists a44ie cu ironie su(tila, c=estiunea nu eprea si4ura, der totusi in$ormeaa-te

are&e .abi&%n( ie&u& $iare&e ce&e +i%a'e

Dar sa reluam $irul intre(arilor puse lui Cayce despre

semni$icatia $i4urilor sim(olice din "pocalips.PT)TI +" N) )EPIC"TI AC"D)F)" ?"?IONIA

D) C"F) #OF?)+C C"PITO)) :,:1+I:0 DIN"POC"IP+5

abilonul repre!inti individul2 aceste etape prin care trecemice suflet cind patrunde in diversele mistere ale energiilormentale1carnale, mentale1spirituale ale corpului omenenesc. Si deaici, felul cum sufletul poate incepe sa inteleaga ca va fi ferit de

distrugerile aratate in carte, numai daca accepts sG treaca printr1opurificare...+I C) #F)" +" +PN" IN>)F CIND !IC)8 AIII #Ol

+PN) T"IN" "C)+T)I ))I +I " I"F)I C"F) ;PO"FT", I"F" C +"PT) C"P)T)

< I !)C) CO"FN)A5


51/204

9cap. :14P/E CARCE 6>CP/ C>/A< 1$P!< /P( /RE,&a.

!A4(TP/ TAPAE/>< 1+/AE/E$E]PA/E),

&a.CA4EE$C CP CE $A!TE CET


58/204

5 7

lntii luafi aminte la aceastaA nu incercafi sG deschidefi niciunul din acepti centri glandulari descripi in carte, cit timp voiinpiva, in forul vostru intim, nu v1a


59/204

5 F

$&A'%T%&% I' *%+G& % 'A(%+% AG &%CATG+A *GA*%I$H4IA *G DG$IT%+, $I'%A&A*G !%+*G+, TI+HIA *G G+A'G


60/204

55

repre!entarile mentalului. (cestea actionea!a asupra corpului fl!ic

*ace define=te aici foarte clan principiul .terapiei prin

vizualizare. Aceste tehnici, adeseori importate din %xtremul Hrient, sintacum luate in consideratie de catre psihoioie.


61/204

1 7-

astrolo"ie( referitor la relatia

lecturile (ui Cayce despre Apocalips ceea ce ar depasi limitele acestuivolum. Am vrut doar sa ofer o imagine a bogatiei acestei teme. !entrucei care cunosc limba engleza recomandam cartea 0*e 4evelation acommentary based on a study of t%enty-four psyc*ic discourses byEdar )ayce +


62/204

21

7AR#:A A 58;A

AR@A 8RANTEI

1.Ed0ar Cayce i incarnarile france%e

(n primul volum at ,niversului lui Edar )ayce pag. UUF amabordat un domeniu putin cunoscut at operei cayciene viziunea sadespre lstoria 6rantei. Cele aproape trel sute de incarnari francezedictate in '(ecturi' Sfere= un material foarte interesant care merits safie e*plorat lucru pe care-F fac bucuroasa in acest at doilea volum.Am astfel ocazia sa traduc multe lecturi care n-au fost ince publicatenici c"iar in engleid.

Cind vorbesc de 'incarnarile franceze' trebuie se intelegem insens larg 'popoarele francotone'. e alttel Cayce spune T4e #eo#lesof 8rance 1/ecture FBB0-:). Acest plural arata clar ca el nu se limiteazala Je*agon 6rontierele istorice ale tariff noastre au variat muttin decursut veacurilor intre /=ile de 6rance stricto sensu (mperiulfrancez at tuff apoleon ( 1care se credea Carol cet 4are)... este locdestul

/ecturile mentioneaza vieti belgiene alsaciene elvetienecanadiene care iii au locul

Ceea ce gasesc reconfortant este perenitatea 6ranteiafirmata de Cayce


63/204

BQ

#ranta nu va fi nicicind eliminate de pe Pan 1/ecturaUIHU-FB).

Asadar Cayce a vorbit mult de (storia 6rantei prin vietile des-crise - mai ales din secolele ]3(( si ]3((( - cind spune ca s-ar fi rein-carnat in tara noastra. Cititorii mei stiau cB Cayce a precizat un anumitnumar din vietile sale anterioare. /e-a dat care pe toate, 4i-am pusaceasta intrebare. El n-a dat in detaliu decit 8ase si fare sa spunanimic de o viata atlanta 1ar dupe cum vorbeste despre Atlantida cuatitea detalii

siinsistind atit de mult miroase a 'reportaj trait'). e aici

putem trage concluzia ca a avut multe alte incarnari despre care nustim nimic sau putin ca acea misterioasa incarnare franceza pe care

vom vedea mai departe si care este poate o dubla incarnare - asacum se intimpla uneori 1ne incarnam de mai multe on (a rind inaceeasi jara sau in aceeasi familie). ace Cayce nu da in generaldecit o incarnare pentru o tara cea mai marcanta pentru consultantusau anc"etele intreprinse de r. $tevenson dimpotriva dau foartefrecvent reincarnari in aceeasi lara.


64/204

5&

-. Atlaniii din Pirinei

@untii Pirinei

!irineii sint un mister... u i-am imblinzit niciodata complet. Eise apara sint (nca atit de salbatici incit adapostesc ultimii ursi brunidin 6ranta. /ocuitorii lor impartasesc taina acesti basci a caror limbsn-o intelege nimeni 'es?uara' nu seamana cu nici un alt graieuropean.


65/204

. 8

care natiunile s-au concertat pentru a hotari cum sa scape deanimalele uriase# diplodocus, 2rontozauri


66/204

8 4

scufundarea acesteia, e?peditii care s1au indreptat spre diversefari. (pe se face ca entitatea a pregatit e?pedi


67/204

8

6I"!#-adea# p#&%u+ cap&!$+ a+ p#$/e!u+u& E*ec;&e+ desc#&eu" 0e" de OM9

a"d Cace spu"e3 ,&"e&& !#e(u&e se ae% $ pe#spec!&e

%a& cup#&"*a!$a#e asa cu% !#e(u&e ca a!& #e%a#ca! de1a &" p#&&"!a0e$0#a/&e& +u& Cace E+ cup#&"de /ade d&" p&e%$"!u+ ,&"e&+$# caGasc$"&a !&"u!u+ 0asc$"&+$# sau asc$"&+$# ad&ca (asc&& /#a"ce*&s& B&scaa !&"u!u+ (asc&+$# spa"&$+&. Cace &"c+ude !$! &" ',&"e&'s&C$#d&+&e#u! ca"!a(#&c ,$#!u0a+&a /a+e*e+e Ma"& N$#du+u&693Entitatea a fort printre cele care au plecat in Egipt, dar a a


68/204

76Cum am sca#at oca%ia sa avem #iramide...

Am vazut ca Atlntii voiau de asemenea sa-si salveze culture

Entitatea se afla in (tlantida cind s1au infruntat CopiiiLegii lui "nul $i -iii lui aal. El era intre cei care cautau sapastre!e arhivele Legii lui "nul pi ...= a trimis delegari saprospecte!e locurile unde puteau fi depo!itate aceste documente.Entitatea s1a dus in 6irinei, dar n1a a


69/204

-#

nume&%r tin Pirinei8 I9arra( Na:arra( An%rra etc"( ca 'a nu&e citam ecit pe ace'tea4 Lucru curi%'( nume&e ba'ce 'ea'eamana cu nume&e at&ante ate e 5a;ce"

!i mai curi%a'a Inca e'te inruire( 'pune GA in Guatema&a( un trib inian ini'trictu& Peten $u'e'e in 'tare 'a/i inte&eaga pe m&'&C0ariI'pani%&i care :%rbeau ba'ca4 .a'cii( 'pune e&(inte&eg ge%rgiana) .rag+ine( e %rigin' ru'a( ne aminte'te ca"Ge%rgia 'e numea a&taata I:eria Bca Iberia" E& e'te termc%n:in' ca ba'cii n%'tri :in in At&antia" !/a remarcat ea'emenea cit e mutt 'e a'eamana nume&e &%curi&%r ba'ce cu

ce&e in Yucatan BAmerica 5entra&'( ma re$er &a nume&einiene( e eFemp&u8 Ta/.a'c%( Tara .a'ci&%r Bcare 'ea'eamana 'i cu &ibiana :ec+e / &imba/mam a graiuri&%rberbeire8 Ta/ana( Ta/U9 tam apu'u&ui( tara &ui O'iri'""""De ce 0%nura'u& 'un' ca An%rra? !i e ce acea'tac%incienta a &imbi&%r 'i$&ante pe care &e cun%a'tem in trei&%curi in &ume8 Tara .a'ca( 5anare&e 'i America 5entra&'?Acea'ta $%rma e eFpre'ie( in care 'unete&e 'int 'uierat%are(eFi't' 'i Ia pa't%rii in Pirine&4

Dupa parerea maH%ritatii at&ant%&%gi&%r( 5anare&e nu'int( e'igur( c


70/204

ba'ci&%r atunci cin a at ace'te &ecturi" Daca ace'tia au $%'t(a'a cum 'pune e&( re$ugiati a$ter*( c%inciente&e &ing:i'tice 'eeFp&ica4 Lecturi&e au( e a'emenea( mu&te nume care'eamana cu Ame&ia 'au Emi&ia( ca prima incamare a 5+ri'tu&ui5%'mic in At&antia8 Ami&iu' B:e9i :%&umu& I"

Ace'te %tia prenume( Ame&ia 'i Emi&ia( 'int $%artebine


71/204

7 5

reprezentate in tinuturile situate de-a lungul coastei europene aAtlanticului sub formele lor engleza franceza spaniolaportug"eza. Cum Cayce spune ca numele aP o legatura cu o viata

anterioara putem presupune ea multe dintre persoanele numiteAmelia Emilie Emile yin dintr-o viata atlanta.

>are toti Copiii /egii lui Pnul au avut timp sa fuga inainteadezastrului,

Emersea mare preoteasa a #arasit(tlantida printre ultimii,preocupata complet de fiii lui ella>, care depapeau limitele ,Sientitatea, dupa foarte multe rugaminti, s1a lasat adusa aproape cufotla spre 6irinei> 1/ectura UB0B-F).

etaliu interesant din punct de vedere al legilor reincarnarii

acesti 'Copii ai lui 8elial' care erau foarte divers reprezentati inAtlantida sint reincarnati astazi in aceia+ care ti1au adus de,s1a alaturat e?odului indreptat spre 6irinei. (poi, cind atlantii auhotarit uneasca eforturile cu cele ale egiptenilor, au emigrat

in Egipt. 1/ectura :II-F).!oate ca ultimii scapati n-au fost bine primiti de indigeni,Entitatea a trait in acea epoca in 6irinei, dupa distrugerea

(tlantidei pi impr3tierea atlantilor... Dar entitatea era indigena, ea eranascuta din populatiile care locuiesc in aceasta lath ^!irinei_. $nacea viata a atins cea mai inalta de!voltare personals, caci#atura ii era coala De unde, asta!i, viata sa la tan uncle esteaproape de ploaie, mare, soare, nisip, pasari, animate salbatice...1/ectura FHQ-FI).

$i astazi in !irinel, atura este de o incredibila frumusete.$e numara cu siguranta printre cele mai marete peisaje din fume.Cum spune cintecul lui 7ean 6errat '4unti !irinei sinteti sufletulmeu... 4unti fericiti va voi iubi mereu...'

ar poate ca tocmai din cauza frumusetii lor a bogatiei aclimeC i-au atras pe navalitori, oua lecturi fac aluzie la acest lucru

Entitatea era in tam numita acum 6irinei, adica in acea 6araunde au ateri!at atlantii fi unde ci1au coordonat eforturile pentru a

se de!volta, cu cei din 6irinei, cu cartagine!ii, cum vor fi numiti maitir!iu art"aginians' in te*tO. $n activitatile sale, entitatea.era


72/204

77

e fu ; for tofu, ire!istibilA cauta intotdeauna cucereasca pecei care defineau puterea. ( devenit el insupi +se f. Dar, subconducerea sa, a permis o negli


73/204

7 :

autor foarte interesant $i placut la lectura remarca alt lucru de-alungul litoralului francez al Atlanticului legendele vorbesc de or%ing"itite de ape. Cel mai celebru este Rs dar mai sint altele ca de

e*emplu Antioc"e in largul 8ordeau*-ului...$-a remarcat de asemenea fapul Ca bascii au fost

dintotdeauna marinari. $pecialiI in aria vinatoni de balene le cautaupina in regiunea Terre euve pe care au cunoscut-o probabil cu multinainte de a re0 Columb sa fie crezut Ca 'descoperise' America. 1A sevedea LC;istoire commence a Bimini + (stona incepe in 8imini @ !ierreCarnac Ed. sborne considera ca oamenii de Cro-4agnon


74/204

7

sint din aceeasi rasa ca guanc"ii din Canare. Acestia ar fi fostsupravietuitorii uttimilor atlanti parere emisa deja de Cadet si 8oryde $aint-3incent la sfirsttul secolului al ]3(((-lea. Pltimul este autorul

unei minunate carti - cu o "arts a Atlantldei - din care s-a inspirat(gnatius onnelly si care spune deja in mare ceea ce spun Cayce simajoritatea atlantologilcr din secolul ]] 1a se vedea Les #tlantes de7acKues +ossart r aceasta regiune este un inalt loc spiritual si astazi. Amvorbit deja de cattier= care.credeau in reincarnare si s-au dezvoltat inacest /anguedoc unde amintirea lor este (nca vie. Pltima lorfortareata a fost 4ontseg% in !irineii ariegezi. 1Cayce vorbeste despreaceasta a se vedea mai departe in capitolul despre cruciade). epartea spaniola e*ists marile sanctuare din $aragosa Compostelle1daca adaugam Cordilierul cantabric !jrineilor) si recent aparitiile dela +arabandal... (n fine este fenomenul /ourdes acest oral care aaparut ca o ciuperca intr-un secol dintr-un pelerinaj... Li este mereu

in principiu '/egea lui Pnul' care se practica aid 1pentru ca Caycespune ca ea constituie baza Evang"eliei).


75/204

7&

6. Strarno( no?tri 0ali

/ecturile desc"id perspective foarte interesante asupra istoria+aliei -

intemeierea /utetiei

El traia in 0ara cunoscuta acum ca -ranta, intro vremecind galii se instalau in centrul acestei 0ari, pe care o invadaserafa o cucerisera. Entitatea se afla atunci printre cei care auintemeiat $n etraordinary cetate pe Sena fi se numea'ullsipo. $n aceasta e?perien


76/204

:(

@ereu navalitorii+ carta0ine%i romani

+alia prosperssicivilizata atragea cotropitorii. Ar"eologia de

astazi recunoaste nivelui cultural si te"nologic foarte inalt atins deacesti gali cu mutt inainte de sosirea romanilor 1si ne putem da seamade aceasta vizitind 'ar"eodromul' de linga ijon).

(.C.). A mai intii raidurile cartagineze ale lui Jannibal 1U0H-F0:

&egasim entitatea in regatul galilor, cind coasta galica eracotropita, acolo unde este acum -rana. ,Si din aceasta cau!a a murit

entitatea in cala unei nave comerciale, care traversa 5area cea 5are#i aparinea lui annibal. De unde, in viaa de acum #i prinpersonalitatea sa actuala, aceasta dorinfa permanents de promovarea domniei rasei albe. 1/ectura :I0-B).

+ina Cerminara care cercetase indelung personajele dinlecturi e*plica de ce acest gal nefericit prins de cartaginezi eraobsedat de apararea pentru CA fusese legat in lanturi cain cala navei cu alti prizonieri - aceea fiind negri -

siastfel a murit. De

unde rasismul sau salbatic astazi... 1Citat din e nombreuses

demeures de +ina +erminara ed. Adyar).(n capitolul despre reincarnare 1in volumul ( at ,niversului luiEdar )ayce8 subliniam legatura de la cauza la efect dintre rasism sifrica de animal legatura care mi s-a parut evidenta. >r tocmai astaconstat in continuarea lecturii

$ntr1 o viaa dinainte Mca galO gasim entitatea la (lta, in(tlantida, cind ara era in prima sa perioada de e?pansiune. ,Siprincipala forlS care i1a permis entitafii sG se de!volte era acest efortde a stapini viaa animals, deopotriva in m #i in (nimalul salbatic.

iata de ce entitatea este asta!i ingro!ita de orice forma de viaaanimals, groa!a pe care ar putea1o depafi prin iubire. 1Aceeasilectura).

Asadar viata actuala este pentru acest atlant-gal osansa de lic"ida rasismul anti-negru si anti-animal... pentru caeste se pare acelasi lucru

(n planul sanatatii tristul sau sfirsit din fundul calei in ume-zeala si ura it costa si astazi cind sufera de astm cronic si de bronsitape scurt grave dificultati respiratorii. (lustrarea ?armicN a e*primarii

populare 'u-( pot suferi pe ] 4A sufoca'. Astfel se face +A resenti-mentul provoaca boll respiratorii... $A terminam cu acest biet gal


77/204

>1

Cayce ii dao incarnare in Anglia in Evul 4ediu ca jurist $i o altsincarnare in Egiptul vec"i bineinteles Cind a venit s9-F consulte peCayce era un domn in virsta 1avea aptezeci de ani) care anima oasociatie pentru apararea drepturilor >mului Alb. Acest consultant este

unul din cei putini carora Cayce le anunta reincarnarea urmatoare.ar sa revenim in +alia unde trebuie sa soseasca romanii$n incarnarea precedents, ;; regasim in regatul france!,

in acea epoca veche, de rasturnari care stau la originea a ceea ceva deveni -ranLectura UHU:-F).

'+alia impadurita' ce splendoare trebuie sa fi fost intr-adevardace judecarn dupe cit a mai ramas Aceasta iubire a aturii aaerului liber este o trasatura constants a caracterului francez avemferestre ca s9 le desc"idem cit mai larg gi gradini ca sa traim in ele!entru noi este evident Cu totul aitceva este in America undeferestrele nu se desc"id din cauza aerului conditionat... \i a insectelor- mereu fobia de iumea animals de cind in Atlantida omul a trebuitsa1i infrunte pe cei care, sub forma de animale, invadasera pamintul.1/ectura :0-0). MA se vedea volumul ( capitolul despre Atlantida

proliferarea animalelor marl care amenintau viala oamenilor cad dacediplodocuI no\tri din !rovence se pare c2 au fost ni\te catelufi ierbivori \iblinzi nu este valabil \i pentru celelalte \opirle preistorice uria\e. Caycevorbe\te de concurenta feroce care e*ista atunci intro animale oameni. eunde amintirile neplacute din subcon3ientul ?armic al victimelor...O

ar ne amintim ca #eyserling ii caracteriza pe francezi dreptgradinari lstoricii constata in ce grad erau deja marcate constanteleculturale ale societatii franceze la gall. $apaturile ar"eologice audemonstrat ca ei erau e*perti in tesaturi \i imbracaminte deja marlcroitori (n ce grad 4alt de refinement stapineau ceramica constructiade drumuri poduri amenajarile "idraulice. Cit de interesati erau dejade sanatate igiena 1ei au inventat sapunul iar statiunile lor termaiesint (nca aici). Erau deja marl bucatari faceau preparate din gisca \iyin... /ecturile confirma

Ea traia in acea


78/204

4H

tie sa se opreasca la timp... &ectura 10MN-9.Alcoolismul francez era deja o pro2lems alica6 &ectura J1N-1

vor2este de un 2ar2at care cultiva strugurli vita-de-vie, n.tr.9 Si

care avea o buns reputafie in profesie.iata o alts lectura care evoca artizanatul alic - si ma &ucurpentru cititorii 2elieni# tara lor este totusi mentionata o data de catre*ace inclusiv acel "ses", dra lui Dacues 7rel69#

lnainte de aceasta, entitatea era in tare sa?onilor in !onede fes care se intinde asta!i partial in -ran


79/204

7

grave dintre problemele cu care se confruntaA sa1pi domine furia,irascibilitatea, sa invele sa controle!e un temperament pe care unliit vor califica drept instabil. &ectura 1M-19.

li as pe specialistii mai 2ine preatiti decit mine s-o identifice peaceasta Ariaca artaoasa...

T$! c$!#$p&!$#&&3I%pe#&u+ I"/e#&$# )& %a#&+e &"a*&&

e data aceasta, hunii si normanzii invadeaza lecturile#Entitatea era in acea lard cunoscuta ca -ranfa. Era intr1o

perioada cind revoltele tulburau era, in timp ce populafiilecunoscute ca norman!i soseau din nord. &ectura 8M-19.

Ea traia in fara france!a care, in epoca aceea, era tulburatade framintari fi ra!boaie, nu numai din cau!a hunilor, dar fi dincau!a norman!ilor. Ca sG traiascil in timpul acela, entitatea atrebuit sa1pi foloseasca talentul de a umbla cu firetlicuri, iscusin


80/204

: 2

podoabele vestimentare. Ea se numea Condie. Din unul dinasociafil sal 9 U soli sau aman1i in cayciana) se crag stramo+iacelora dintre care, in aceasta vial unul a emigrat in fara actuala

a entita


81/204

:5

bogatie 1informationalN n.tr.) incit nu le sesizezi (ntreaga semni-ficatie deprima data 1/ucru constatat la 6undatia Cayce de toll e*pertii) eta de ce dauaici o noua traducere care sper sa fie mai =rasarita'.)

r o lecture spuneEntitatea era in :ara pe care o numim asta'i en"le'a,

ciar la inceputul epocii in care popoarele din Norve"ia au venitsa se stabileasca MacoloO cucerindui pe britoni cum erau numifiadica acele populafii care fusesera oamenii din Pirinei sau setra"eau din ace.ptia. 1/ecture FUIH-F).

/ecture precizeaza t4e #eo#les from t4e Norse /and. Cit

despre bretoni este vorba de acele populatii celte numite 'brill''britons' sau 'bretons' care au dat numele lor insulelor 8ritanice si8retaniei noastre 1peninsula 8retagne n.tr.).

Cayce da o alts indicatie despre aceasta lume celtica putinmai departe in lectura vorbete de cei care se adunau in "rupuri>firepte ca, in acea perioada, era vorba de clanuri.

se stie ce aceasta organizare care a supravietuitnumai in $cotia

sianda era tipica pentru societatea celtica.

Cayce leaga foarte clar aceasta lume celtica de !irinei - acesti


82/204

:7

faimosi !irinei ocupati masiv de atlantii despre care am vorbit in capitolulprecedent. e alffel lumea celtica cuprindea nu numai insulele 8ritanicedar si toata +alia o parte din Elvetia (talia $pania... Celli= pastraseraamintirea unui temut popor de navalitori 'Tuat"a de anann' venni de

'dincolo de 4area (ntunecata'. Acestia erau oare atlantii din vremea cindcutremurau toata America Europa si Africa cu puternicul lor cristal, Eraarma absoluta; ea emitea o raza care eraproiectatii din mai multecentrale de ener"ie pi pe care am numioasta7i Ra'e Mor:ii, adicit superra'e cosmicii pi care va firedescoperita in urmatorii douti'eci si cinci de ani.1/ecture UU-:G data la UF februarie FG::).

(n cartile sale pasionante


83/204

>>

brusca fara avertisment prealabil...!it ineii fatada atlanticA a Europei au adapostit dupa Cayce

refugiati atlanti inaintea primei catastrofe i inaintea celei de-a treia

(ntre timp 1de (a - 0Q.III la - UQ.III) eram o colonieatianta... Atlantologii estimeazA ca au ramas urme in numele locurilor.e e*emplu oraul Cadi* care se numea +ades in antic"itate ora\ulAgadir din 4aroc muntii Atlas etc. in timp ce !laton it aminte`e peAtlas ca fiind primul rege al Atlantidei iar pe +adeiros ca fratele saugearnan... >riginea celtilor - ca a tuturor popoarelor de pe parteanoastra atlantica - este legata de atlanti.

aca albii sint - spune Cayce - rasa originara din Caucaz cares-a raspindit apoi in Europa el atribuie rasa roFie Atlantidei 1nu dupa

ro\ul parului care fusese foarte negru se crede ci dupa culoarea'r0e' a pielii). >r anumiti atlantologi - unit clarvazatori - cred caceltii care erau adeseori rocati datorau aceasta aceasta culoare unuiamestec rasial intre caucazienii albi \i atlantii roI 1tot astfel tipul berberar fi un amestec Tate atlantii ro\ii - mai ales in 4aroc - caucazienii albi\i africanii negri).

C"iar daca acest lucru nu este (nca dovedit e*istamulte justificari ar"eologice (a originea atlanta a civilizatiei cettice.

in Les #tlantes *ier et au3ourdC*ui 2 Atlan@ii tent astazi ( 1Ed.


84/204

:

(a pag. F:0 a volumului (). $tind in asteptare unii ciarvAzdtori cred cdprezenta acestui cristal scufundat perturbs circulatia aeriana maritimAdin mijlocul Atlanticului. Cristalul ar reactiona (a anumite conditii

atmosferice si ar continua sa emits o raza distrugatoare.'Triung"iul 8ermudelor' nu este (n fond decit o gaselnita deziarist. Este vorba de o zond din Atlantic care cuprinde 4area$argaselor si care a fost martora unei frecvenle e*ceptionale decatastrofe aeriene si maritime. esigur ca naufragii s-au vdzutpretutindeni dar statisticile sint aici foarte impresionante. Li sint foartestranii intr-adevar acele $.>.$. radio ale diversilorpiloti saunavigatori a caror inregistrare s-a pastrat. 4ulti spun inainte de adisparea fara sa lase nici o urma' ca busolele o iau razna

instrumentele de bord sint dereglate busola a 'pierdut nordul'.osarele e*ists si C"arles 8erlitz le-a reunit in 0e Trian"le de4ermudes. ar iata-ne atit de departe de galii supravietuiton aiimperialismului atlantl $a ne intoarcem acum in Europa.

2. Cruciadele

Cam doua sute de lecturi redau incarnari 'din vremea cruciadelor'dintre care a#roa#e !umatate sint locali%ate in 8ranta. )Dar multesint date cu o dubla nationalitate' natiunea nefiind definita atunciIa fel ca astazi).

umai o parte a acestor lecturi descrie o viata de cruciat. eBicruciada a marcat orotund istoria noastra nu se crucia toata lumea.(n lecturi apar cei care au ramas in @ar? mai ales femeile care au

adeseori vieti foarte nefericite. Alte lecturi evoca inceputul catarilor insudul 6rantei. (n fine cruciada este descrisa pe larg din punctui devedere al adversarilor 'necredinciosii'.

/ecturile nu judeca cruciada in general. Ea este considerateca un fapt istoric si ca o ocazie de progres spiritual oferitA indivizilorindiferent de tabara in care se afla. Cruciada are valoarea motivatiilorprofunde ale cruciatilor - vom vedea ca acestea sint foarte diverse.ar Cayce estimeaza ca ea era

mai mutt o idee decit un Ideal. 1/ectura UHGF-F).

(n once caz nevoia de e*otism pare sa fi fost mobilul general


85/204

:&

marturisit sau nu. $e stie clar ca iarba vecinului este intotdeauna maiverde

Acea perioada de cruciade, in care barbalii au manifestat

o inflacarare puternia pentru anumite idei pi idealuri, neglijlndceea ce aveau la indemint, pentru )plipunile ver'i), adicaplanurile pentru lucruri accesibile. 1/ectura :FF-FF).

!entru Cayce singura religie este '/egea lui Pnul' e*primatain Atlantida apoi in Egipt apoi de catre oroastru in !ersia de catrefondatorii marilor religii orientale Li in final de catre 4oise inainte dea fi completata in !alestina de catre lisus.

!entru Cayce 4a"omed insusi s-a inspirat din /egea luiPn crestin poate fi mult mai 'necredincios' fats de aceasta lege

decit un musulman.(n aceasta serie de aventuri numite 'cruciade' marea lectie

de 0FF@?at era evident aceea a tolerantei religioase. aca crucialiidin prima generatie o ignore de cele mai multe on 1ajungind pins lamasacrarea grecilor sirienilor si a armenilor care erau crestingcruciatii din a doua generatie au invatat sa respecte diferentele.

$-a ajuns la o intelegere cotidiana cu musulmanii si evreiic"iar pins (a a favoriza sc"imburile doctrinale dintre cele trei religii.Templierii condamnali mai tirziu ca eretici sint o ilustrare a acestor

sc"imburi. Cad aceasta toleranta a francilor adeseori citati in cronicilearabe ii coca profund pe noii cruciati care abia debarcasera.

(storicii considers ca daca cruciadele au /ost o actiuneeuropeana 6ranta a avut cea mai mare participare cad ea era peatunci tam cea mai populata $i cea mai bogata din occident intrucitera cea mai centralizata 1+ermania (talia $pania erau atuncifarimitate intr-o puzderie de state mici).

Cadrul lstoric

!rima Cruciada a fost predicate in FIGB (a Clermont 6errandde catre papa Prban al ((-lea. El a putut fi cu atit mai usor inteles cucit era el insusi francez. esi motivatiile sale au fost mai mult politicedecit mistice Prban al ((-lea a declansat un val de isterie colectiva.!rima cruciada - @area Cruciada a france%ilor' cum o numeste

Cayce - a adunat laolalta patru valuri de oameni- 'Calicii' lui !ierre l=Ermite oameni sarmani in majoritate care


86/204

s-au +asa! %asac#a!& &" dep#!u#&+e Tu#c&e&. T$!a+ "ed&sc&p+&"a!& s-au !#a"s/$#%a! &" ce#:!$#& pe pa#cu#su+ d#u%u+u&. D$a# $ %&"a de$a%e"& au %a& #eu! sa a1u"0a d&" u##"a a#%a!e+e /#a"ce.

- Aces!ea c$"duse de %a#&& se"&$#? e#au %a& c$e#e"!e )& %a&

(&"e $#0a"&*a!e %&+&!a#. Ra%$"d de Sa&"!-G&++es c$"!e de T$u+$useii c$%a"da pe caa+e#&& d&" ,#$e"ce )& La"0ued$c.

- U" 0#up &%p$#!a"! de "$#%a"*& e#a c$%a"da! de R$(e#!C$u#!e;euse duce de N$#%a"d&a p#e!e"de"! +a #e0a!u+ A"0+&e&.L$# Ii s-au a+a!u#a! e#&& d&" S&c&+&a3 B$;e#"$"d de Ta#e"!e )&Ta"c#ede d?Hau!e&++e.

- U/!&%u+ 0#up e#a c$%pus d&" $a%e"&& d&" "$#d )& d&" a+a&u#&+ed&" es! ca G$de/#$& de B$u&++$" Baud$u&" de B$u+$0"e ca#e-&c$"duceau pe c#uc&a!&& d&"


87/204

QF

regelui 6rantei /udovic al 3((-lea si a imparatului +ermaniei Conradat (((-lea. 6anatizati de catre sfintul 8ernard de Clairvau* cruciatii eraumai bine organizaji de aceasta data aveau vapoare provizii armespecialisti militari. Li totusi de aceasta data neintelegerea dintreconducatori a dus (a esec. /udovic at 3((-lea

siAlienor de AKuitania au

pus in $iria problema unui divort 1catastrofa pentru regat caci reginaavea jurnatate din 6ranta Ea a oferit-o mai tirziu tui Jenric at ((-lea!lantagenetul regele Angliei). upa un an de (a despartire nu mairaminea nimic din armatele celei de-a doua cruciade care au fostzdrobite prosteste in djebeli @ munti n.tr. @ 1in FF0Q) dupa ce au facuttoate prostiile posibile si grave acte de "olie asupra populatiei; ceea ceva crea o ?arma de care vom vorbi mai tirziu. !rima Cruciadd ajunsese

(a minuni credinta cruciatilor depasise cumplitele obstacote evocatede cititor - foamea setea ciuma epuizarea parazitii etc. Li aceastapentru ca pastraserd intre ei o anumita unitate. Cu toate acestea indecursul anilor disensiunile dintre cruciati au devenit atit de graveincit s-au ucis intre ei destu de des. 6ara s9 mai punem la socotealaneintelegerea cronica dintre crestinii bizantini si crestinii

Au mai fost si alte cruciade care din motive practice sintregrupate in sapte cruciade principale. A Laptea a fost condusd de undelicios idealist intirziat $fintul /udovic regele 6ranjei. Cruciada

intrerupta de infringerea si moartea regelui. ar credinta populard de(a inceput dispdruse (a fel si fanatismul... lar (slamul si-a reluat tottinutul cucerit.

Adevarata cau%a a cruciadelor

Ce nevoie aveau toti acesti oameni sa-si caute moarteain deserturile pline de tintari,...

(storicii (nca se mai intreaba ce i-a putut impinge pe aceifranci veniti din funduri de lar? sd infrunte atitea suferinte si atit dedeparte de casa, $-au cautat e*plicatii cruciada ar fi fost un colac desalvare pentru cavalerii saraci pentru cei lipsiti de ocupatie not pietede desfacere pentru negustori un instrument politic pentru papi simarii feudali... orinta de evadare setea de aur e*ptica in mod sigurmutt. ar nu totut. (storicii ramin fascinati de aceasta aventura

jalonata de 'minuni' adica de fapte pe care rationalistii nu le admit.

$ocietatea franca nu era atit de saraca dimpotriva era epocain care se construiau marile catedrale epoca emanciparii oraselor a


88/204

=J

DE!!E11/1=/11##

ROYAUE OE PETITE AREN* B11K11/1117

50IPRIN5IP D

TFC+

+)DGOBID)+

O,

"ntioc=e-"lep

pTarse

attaKuie +++IN

ama4ouste i " Homs

Tortosetat

&e' 5+e:a&ier'C O$ TRIPOLI I

11111K/1I GATABE'S

?e$oul

Nicosie-

*r +RE

,ER

+idon

,E&%TERRANEE Tyr

"cre Hada

, Dames-

>"I)) EMIRDE DAMAS

Lac de TilMnadet(enade

Cesarie

6a$$aE 6ERU!ALE I11,(3/11=1

"scalon

o CAUPHAT FATMIDE

PF)+O'i) D +iN"i.

Ge usalem-

t=leems

M!R TF

ra< ea &

ILI$$r

ARASIE

LE! ETAT! RAN5! cree' par &e' cr%i'ae' Bu MP au"III#


89/204

6

nasterii burg"eziei afacerilor perioada de imbogatire si e*pansiune.Atunci de ce aceasta nebunie colectiva de a merge (a moarte pentruun oras lerusalim pe care nimeni nu-( vazuse,

ar Cayce da o c"eie cruciatii cuno\teau deja !amintul $tintinainte c"iar de a pleca spre el. Cad El T/> a daca recitim suitele de incarnari datede Cayce si daca ele sint adevarate cvasitotalitatea cruciatilor traiseradeja in >rientul 4ijlociu intr-o incarnare anterioara; unii fuseserainainte egipteni - ca toll francezii - alii fusesera persi 1a se vedeavolumul ( pag. FHF si urmatoarele). Pnii fusesera greci. $o(da=amestecati in razboaiele contra !ersiei si soldati ai lui Ale*andru. (nfine o parte traisera in (srael in timpurile biblice si in timpul lui lisus

majoritatea cruciatilor participasera deci intr-o viata anterioara (ae*periente religioasesi culturale de v

dorothee koechlin - universul lui edgar cayce vol. 2

Documents