Descrierea clP a Bibliotecii Nafionalea Rom6niei KALscHED, DONAtDLumea interioari a traumei / Donald Kalsched;trad.: lulia Feordeanu, Walter Fotescu. - Bucuregti :Herald,2017Conline bibliografietsBN 978-606- 8390-27 -7l. Feordeanu, lulia (trad.)ll. Fotescu, Walter (trad.)

159.9:616.89-008.441

DONALD KALSCHED

The tnnerWorld of Trauma: Archetypol Defenses of the personat Splttt@ Donald Kalsched. All rights reservedTraducere autorizati din edilia in rimba engrezd pubilcaH dc Routredge,membru alTaylor & Francis Group.

Donald Kalsched

LUMEA INTERIOARAA TRAUMEI

MECANISM E DEFENSIVE ARHETIPALEALE SPIRITULUI PERSONAL

Traducere din limba engleze:

WALTER FOTESCU $r rUr_rA FEORDEANU

Editura Herald2017

CUPRINS

Lumea interioard a traumei

Mul!umirilntroducere

PARTEA INTAI

1. Lumea internd a traumei in forma ei diabolici

Jung ;i disocierea

ExeirPlu clinic: omul cu toPorul

I nterpretare 5i comentariu teoretic

Sistemul de autoiii'riiir" ;i reaclia outoimund a psihicul ui

tpoteze privind originea Sinelui intunecot

Doamna Y 9i cel care imPugcd

lnterpretare 5i comentarii teoretice

unsiaerayii din perspectiva teoriei dezvoltdrii

Rqinea 9i autootacul

Triuma Si comPulsia la rePetilie

Durerea 9i procesul de perlaborare

MarY 5i daimonul m6ncdrii

inteipretare 9i comentarii teoretice

Natura anxieta'tii lui MarY

Doua niveluri ale lumii interioore a traumet

ntacarea spagiului tranzi;ional Si inlocuirea.lui cu fantezia

Disocierea 9i ai""i'i''ip*iiva legaturilor in lumea internd

Tricksterul 1i ie'o'n'itii' alefrrnsive arhetipale ale Sinelui

2. Alte ilustriri clinice ale sistemului de autoingrijire

Fetila 9i ingerulLenore 9i zdna-na;d

I nterpretare 5i comentariu teoretic

AParilia coPilului din vis

Gustav 9i Parinlii sdi ceregti

I nterpretare 5i comentariu teoretlc

Terapia lui Gustav: recuperarea memoriei traumatice

Traumo

KaYe 5i delfinii ei

1

7

9

23

23

25

28

29

3033

35

394041

M47

48

55

55575861

64

686870

71

75

76

79

81

85

88

I nterpretare gi comentariu teoreticDelfinulin mitologie

Patricia 9i copilul-fantom6: cdnd spiritul se intoarce in corpBolile psihosomatice ;i sistemul de autoingrijire

MinteoSpiritulPsihiculSciziuneo dintre minte, corp 5i spirit in traumd

r. Dialogtil dintre Freud ;iJung despre lumeainternd a traumei

Janet 5i daimonii interioriTrauma ;i descoperirea de cdtre Freud a realitalii psihiceTeoria seduclieiTeoria complexd a luiJung gi traumaDoamna care locuia pe lundTra u ma qi transpeisonal u I in fantezia inconStientaJung gi Freud despre rezistenla daimonicd la vindecarea psihiculuiFreud gi mecanismele defensive daimoniceale incongtientuluiFreud gi rezistenla,,daimonicd"Supraeul sever al lui Freud

4. Contribuliile luiJung la formularea uneiteoriia sistemului de autoingrijire

Trauma luiJung 5i AtmavictuG6ndirea maturi a lui Jung despre traumiRolul afectului in crearea complexuluiNoliunea jungiand de posedare de citre complexJung gi,,mintea" agresoareTraumd gi,,semnificalie"in cazul lui JungJung gi Sinele dual: lumind Siintunericlahve gi latura intunecatd a Sinelui

5; Contribulii jungiene suplimentareErich Neumann gi eul de avarie

$coala londonezi gi mecanismele defensive arhetipaleLeopold SteinMichael FordhamAlli autori din $coala Londoneza

Jungieni americaniJames Hillman gi clivajul Senex/Puer

9293

94

99100100102104

107

107

109

110

111

114119

121

123

123

126

130

130

135

136i38141

145

146"t49

152152154154155

156

157

't57

Sandner 5i Beebe giTricksterul daimonicJoseph Henderson 5i Sinele inferior/superiorAI!i outori americani

Versiuni popularizateMarion Woodman 5i iubitul-daimonLinda Leonord $i ,,bdtAnul pervertit"Clorisso Pinkola Estes

John Haule;i ,,Groapo cu tigri" de sub sinteza Sinelui

6. Teoria psihanaliticd a sistemului de autoingrijireEdmund Bergler gi daimonionul autodistrugdtorOd ier 9i,,ma ri I e fi in!e" r5 uvoitoa relbi nevoitoa re

Sandor Ferenczi gi inlelepciuneaTranspersonalS a Sinelui ingrijitor.Teoreticienii relaliilor de obiect

Melonie KIein 5iWilfred Bion

D.WWinnicottCorrigan ;i Gordon Si,,mintea-obiect"MichaelEigenRonald FairbairnHarry GuntripJames Grotstein

Otto Kernberg 5i osocialii luiDavies;i Frawley gi obuzul sexual din copildrieJames Masterson

Jeffrey Seinfeld

Colin A. Ross

Susan Kavaler-Adler gi iubitul Daimon

PARTEA A DOUA

lntroducere la partea a doua. Basmele ;i incarnareain doui etape a Sinelui

Procese tranzitorii intre uman gi divinintrebdri ale psihologiei dezvoltSriiProcese tranzitorii in basme

Vindecarea in doui etape a clivajuluiin basme

7. Rapunzel gi sistemul de autoingrijirePacienlii RapunzelRapunzel: partea 1

I m pl i caliil e t rata me nt u I u iRapunzel: partea 2

161163

164165

165166167169

173174176

179

179't84

184186188189190192194196197199200

202203

205

207208211

213214

2't7218220224226

Rapunzel: partea 3

I m pl i cal ii I e pent ru trata me ntRapunzel: partea 4

I m pl i ca;i i I e p e nt ru t rat o m e nt

8. Psyche;i daimonul iubitEros gi Psyche: partea 1

Eros ca daimonProteclia daimonic6 vs. inchisoare

. Daimonicul ca temnicerDaimon ul-iubit gi fanteziaFantezia ca apirare impotriva simboliculuilndividuarea gi atraclia realitS!iiEros gi Psyche: partea 2

Furia gi rezistenla la intrupareSacrificiu voluntar 5i intrupareBucuria gi relalia uman/divin

9. Pasdrea lui Fitcher gi latura intunecati a SinetuiPasdrea lui FitcherPovestea: partea 1

lu birea gi agresivitatea in evol ulia eul u i sdndtos: WinnicottlubireaAgresivitatelubirea 5i agresivitatea impreund

Un exemplu clinicNatura duald a sacrificiului in transformarea sistemuluide autoingrijirePasdrea lui Fitcher: partea 2

Biruin{a asupra vrdjitorului cu ajutorul simbolului

1 0. Prinlul Lindworm gi transformarea daimoniculuiprin sacrificiu gi alegere

Prin!ul Lindworm: povesteaMotivul copilului gi al cupluluif6ri copiiRefuzul de a alegeLumea melancolicd a fantezieiin sistemul de autoingrijireJulia Kristeva si,,soarele negru"Excurs in utilizdrile defensive ale numinosuluiPrinlul Lindworm ca geamdnPrinlul-vierme ;i diada rege sau regind/copilFiica pdstorului qi baba ca diadi pozitivd a Sinelui

231

234235237

242

243246249251

252254256259260263264

282284287

267269270275276278279280

292292295297

299300301

303

306

307

Furia gi transformarea printului LindwormUn moment de compasiuneConcluziifinale

Note

Bibliografie

lndex

309

311

313

315

319

330

7.

LUMEA INTERNA A TRAUMEIiN ronMR et olneoLlcA

Cind inocenla a fost privati de drepturile ei, devine un spirit diabolic.

(Grotstein, 1 984, 2'l 1)

in capitolul acesta ;i in urmitorul, voi prezenta o serie de viniete

clinice gi de comentarii teoretice pentru a explora fenomenologia

unei figuri,,daimonice'1 pe care am intdlnit-o in mod repetat in mate-

rialul incongtient al pacienlilor cu o istorie de traumi timpurie din

copi16rie. Cuvdntul,,daimonic" provine din daiomai, care inseamni,,a

diviza"gi inilialse referea la momente ale con;tiinleidivizate, aga cum

se intimpld in scdpirile de limbi sau de atenfie sau alte,,ribufniri"

dintr-un alt tardm al existenfei, pe care l-am putea numi,,incon;tient"

(vezi von Franz 1980a). intr-adevir, divizarea lumii interioare pare a

fi intenlia figurii pe care o urmirim. Termenul dat de Jung pentru

aceasta a fost,,disociere'i 5i daimonul nostru pare sd personifice meco'

nismele defensive disociative ale psihiculuiin acele cazuri cdnd trouma

timpurie a fdcut imposibild integrarea psihologicd.

Cel mai bine pot aborda acest subiect impirtSgind cu cititorul

felul cum am devenit interesat de aceasti tem5. De-a lungul ultimilor

douizeci gi cinci de ani am avut in analizd un numir de persoane

care, dupi o perioadd inilial; de cre;tere 5iirnbundtSlire a stdrii lor

psihologice, au ajuns la un fel de platou unde pireau ci stagneazi

in terapie gi, in loc si se facd mai bine ca rezultat al tratamentului,

pdreau sd rim6nd pringi intr-o,,compulsie la repetilie" a compor-

tamentului anterior terapiei, ceea ce ii ficea sd se simti invin;i gi

24

-cm

2-{ruo7

-.1vcB

lipsili de speranfi. Acegtia erau indivizi care ar fi putut fi descri;i ca,,schizoizi", in sensur ci suferiseri experienfe traumatice in copirdrie,experienle care le depigiserd sensibilitatea, adesea deosebitd, gi i_auobligat si se interiorrzeze.Adesea lumire interioare in care ace;tia seretrdseserd erau rumi aseminitoare copirSriei, bogate in fantezie, cuo notS merancoricd. in acest,,sanctuar ar inocenlei,,asem5nitor unuimuzeu, acegti pacienli se agd{au de nigte rimi;ife ale experienlelorlor din copilirie care fuseserd magice ;i foarte reconfortante ra unmoment dat, dar care nu se maturizaserd impreund cu celelalte pirfidin ei. Degiei au venit la terapie din nevoie, nu doreau sd se schimbesau si creascd in moduri care ar fi satisficut cu adevdrat aceastdnevoie. Pentru a fi mai precis, o parte din ei voia si se schimbe gi oalti parte, mai puternici, se opunea acestei schimbiri. Eierau divizatidin interior.

in cele mai murte cazuri, acegti pacienlierau extrem de interigen!i,sensibili la persoane care au suferit datoriti acestei sensibilitdfi uneletraume brutte sau cumurative foarte devreme in viafd. Toli ace5tiaau devenit prematur autosuficienli in copiririe, rupand reraliireautentice cu pdrinlii ror de-a rungur aniror de dezvortare gi avdndgrijd de ei ingigi intr-un cocon al fanteziei. Ei au avut tendinla de a sevedea pe ei ingi;i ca victime are agresivitdfii cerorrar(i gi nu au pututsd igi mobilizeze capacitilile autoasertive eficiente c6nd a fost nevoiesd se apere sau si se individueze. Falada lor exterioari de duritategi autosuficien!5 adesea ascundea o dependenli secreti de care sesimleau ruginali, aga cd in procesul de psihoterapie le-a fost foartedificil sd renunle ra sistemur ror personar de autoprotecfie 9i si-9ipermitd si depindi de o persoani reali.

ceea ce mi-a devenit crar in mod gradat de-a rungul anarizeiviselor acestor pacienfi a fost cd ei erau pringi in ghearere unei figuriinterioare a ciirei geroziiii izora de rumea exterioard, in aceragitimp,atacandu-icu critici 9i abuzurifird miri. Mai mur! aceastd figurd inte-rioard era o,,forfd"at6t de puternicd, inc6t terme nul daimonicpirea ocaracterizare foarte varidd. uneori, in visele pacienfiror mei, aceastSfigurd interioard daimonicd disocia viorent rumea internd, atacdndactiv eul din vis sau o parte,,inocenti" a sinerui cu care eul din vis se

identificd. Alte d5!i, scopul sdu pdrea sd fie incapsularea unei pi(ifragile, vulnerabile a pacientului, pe care o separa de realitate fdrimili, ca gi cum gi-ar fi dorit si o fereascd de alte agresiuni. ln alte

situafii, fiinla daimonici era un fel de inger pdzitor care ingrijea gi

proteja partea copiliroasd a sinelui in interior, in timp ce o ascundea

de lume, ca 9i cum ar fi fost ceva ruginos. Aceasti figurd putea juca

un rol protector sau persecutor - uneori altern6nd intre ele. $i pentru

a complica gi mai mult lucrurile, aceasti imagine duald i5i ficeaadesea aparilia in ceea ce James Hillman a numit,,tandem" (Hillman,

1983). Frecvent, nu apdrea singuri, ci era ?nsofiti de un copil interior

sau de un alt partener mai neajutorat sau vulnerabil. La rdndul siu,acest,,copil" inocent avea un aspect dual - uneori era,,rdu" gi,,merita"

perseculia, am putea spune, alteori era,,bun"9i primea protecfie.

Pe scurt, aceste imagini duale inlSnluite impreuni ca o structurd

internd alcdtuiesc ceea ce eu numesc sistemul arhetipal de autoin-grijire. Aga cum sper sd demonstrez in paginile ce urmeazi, avem

motive si credem cd aceasti structuri este un sistem intern universal

al psihicului, sistem al cirui rol pare sd fie apirarea gi conservarea

unui spirit personal inviolabil, aflat in miezul adevdratului sine al

individului.

intrebarea pe care am inceput sd mi-o adresez a fost:,,in ce fel

figurile paznicului intern al acestui <sistem> 9i <clienlii> sdi copii

vulnerabilis-au organizatin incongtient gic6nd gi-au extins ei puterea

uimitoare asupra eului bine intenlionat al pacientului?"

JUNG 9t DTSOCTEREA

Reaclia normalS a psihicului fali de experienlele traumatice

este sd se retragd de la scena accidentului. Dacd retragerea nu este

posibili, trebuie ca o parte a psihicului si fie scoasi de acolo gi, pentru

ca aceasta si se intdmple eul- altfel integru - trebuie si se scindeze in

fragmente sau si se dlsockze. Disocierea este o parte normald a meca-

nismelor defensive ale psihicului impotriva potenlialului distructiv

25

o!;o-cr

-c3fi

2-lmvov

-.t7cm

al impactului traumei - ata cum Jung a demonstrat, cu mulli ani inurmi, cu experimentul sdu asociativ verbal (Jung, ,l904).

Disociereaeste un truc pe care psihicul gi-l face sie insugi. Aceasta permite vie{iisd continue, divizind experienla de nesuportat gi distribuind-o cdtrediferite compartimente ale minlii gi corpului, in special aspectelorinconqtiente ale minlii gi corpului. Aceasta inseamnd ci elementelorcare in mod normal sunt integrate unitar (de exemplu, cunoattereacongtientd, afectele, senzafiile, imaginile) nu le este permis si se inte-greze. Experienla in sine devine discontinui. Imageria mentali sepoate separa de afecte sau at6t afectele, cdt;i imaginile pot fi disociatede cunoa5terea constientS. Apar flashbackuri ale senzafiilor aparentdeconectate de un context comportamental anume. Rememorareaistoriei de viali are lacune -persoana a cirei viali a fost intreruptd detraumd nu poate oferi o naraliune integrald a istoriei sale.

Pentru persoana care a trdit suferinle insuportabile, meca-nismul psihologic defensiv al disocierii permite vielii exterioaresd continue, dar cu un pre! interior foarte mare. Trauma exterioariinceteazd gi efectele sale pot fi demult uitate, dar sechelele psiho-logice ale traumei continui si b6ntuie lumea interioari gi chiaro fac, aga cum a descoperit Jung, in forma unor imagini care seorganizeazd in jurul unui afect puternic - ceea ce Jung a numit,,complexe incircate afectiv". Aceste complexe tind sd se comporteautonom ca fiinte interioare infricoSdtoare gi sunt reprezentate invise ca dugmani atacatori, animale feroce etc. ln singurul sdu eseuexplicit despre traumd, Jung a spus:

un complex traumatic aduce cu el disocierea psihicului. complexul nu seafl5 sub controlul voinlei qi din acest motiv posedi calitatea autonomieipsihice' Autonomia sa consti in puterea de a se manifesta independentde voin!6 gi chiar in opozilie directi cu tendinlele con;tiente: se impunetiranic asupra minlii conqtiente. Explozia de afecte invadeazi completindividul, vine cdtre el ca un dugman sau ca un animal sdlbatic. Amobservat frecvent cd afectul traumatic tipic este reprezentat in vise ca unanimal sdlbatic gi periculos - o ilustrare gocanti a naturii sale autonomecdnd este separat de conStiin!d. (Jung, 192ga: pu.266-7).

Natura 9i funclionarea acestor mecanisme disociative respon-

sabile pentru formarea complexelor nu erau clare pentru Jung inexperimentele sale timpurii, dar cercetdri ulterioare cu pacienli

suferind de aga-numitele tulburiri disociative au ardtat ci nu este

vorba de un proces pasi4 benign in care diferite pdrli ale minliidevindeconectate 9i pierd orice legitu16. De fapt disocierea pare si impliceo cantitate mare de agresivitate - aparent implicd un atac activ al uneipirli din psihic asupra altor pir!i. Este ca 5i cum tendinlele psihicului

care in mod normal sunt integrative trebuie si fie intrerupte prin

forfd. Scindarea (clivajul) este o chestiune violentd - precum scin-

darea/diviziunea unui atom. Acesta este un fapt care in mod curios

i-a scSpat lui Jung. Degi era congtient ci un afect traumatic poate

apirea in vise ca un,,animal silbatic'i el nu a inclus afectele violentein inlelegerea sa asupra mecanismelor defensive primitive ale psihi-

cului. Psihanaliza contemporani recunoagte ci acolo unde lumea

internd este plini de agresivitate violentd sunt prezente gi meca-

nisme defensive primitive. Mai exact, acum stim ci, energio pentru

disociere provine din oceastd agresivitate.

ln materialul oniric din cazurile de mai jos este ilustratd natura

violenti a acestor procese autoatacatoare disociative. ln psihoterapia

cu victimele traumei, pare cd pe misuri ce experienla de neindurat(traumatici) din copilirie, sau ceva ce seamdnd cu ea in cadrul tran-sferului, incepe si apari in congtiin!5, o,,for!d"sau figuri intrapsihicd

ce este prezenti in visele pacientului intervine in mod violent ;idisociazi psihicul. Scopul diabolic al acestei figuri pare sd fie acela

de a impiedica eul din vis si reexperimenteze afectul de neconceputasociat cu trauma. De exemplu, in cazurile de mai jos, el ,,taie" capul

visitorului cu un topor, impugcd o femeie neajutorati in fa!5, ii disd min6nce cioburi de sticlS unui animal neajutorat 9i picile5te eul

vulnerabil neajutorat !indndu-l captiv intr-un spital,,diabolic'i Aceste

acfiuni par sd fragmenteze experienfa afectivd a persoaneiin aga fel,

incdt sd disperseze congtientizarea suferinlei care a apdrut sau care e

pe cale si apari. De fapt figura diabolici traumatizeazi lumea obiec-

telor interioare pentru a preveni retraumatizarea in lumea exterioard"

Daci aceastd impresie este corectS, inseamni cd o imagine trauma-

27

r)!

=o-c-

-cr

2-lhiou

-.1ucm

togend bdntuie psihicur acestor pacienfi, supervizdnd activitd{iredisociative, ceea ce ne reamintegte de una dintre ipotezere timpuriiale lui Jung, gi anume aceea cd,,fanteziire pot fi ra fel de traumatizantein efectele lor ca 5i trauma reald,, (Jung,,l 9.1 2a: par. 21 7). Cualte cuvinte,intregul efect patorogic artraumei necesiti un eveniment eKeriorgi unfactor psihologic. Trauma exterioari de una singurd nu criveazd psihicur.un ogent psihorogic interior - determinat de traumd - efectueazd crivajur.

EXEMpLU CLtNtC: OMUL CU TOPORUL

Nu voi uita curdnd primul caz in timpul cdruia aceste ipoteze auinceput sd mi se contureze. pacienta era o t6ndrd artistd care, ara cuma arStat tratamentur mai tSrziu, suferise abuzuri fizice gi ,"*rur" dinpartea tatarui sdu arcooric, care era singurur pSrinte in viald ;i pe careea, in copildrie, r-a iubit foarte murt. cend aceastd femeie a venit raprima programare ra psihoterapie a sosit pe motocicreti, imbrdcatd inpiele neagrd gia petrecutintreaga ord condamn6nd-o cinic pe coregaei de cameri care se cdsdtorise recent gi avea un copir. Ea era durd,condescendentd fali de ceilalli, cinicd in raport cu viafa in general gicu o armuri groasd impotriva con;tientizdrii propriei ei suferinle. Totceea ce putea sd recunoascd drept dificurtili proprii erau o murfimede acuze psihosomatice - durer,i cronice de spate, crampe premen_struale care o impiedicau sd rucrezg episoade de astm gi simptomerecurente asemindtoare epilepsiei, in care igi pierdea cunogtinlapentru cateva minute. Acestea au speriat-o suficient pentru a ciutaajutor. viala sa interioard era bdntuitd de sentimente morbide cdar fi o persoani moartS in via!, gi era prinS de o furie .opt";itour",portretizatd in imagini de mutirare ;i dezmembrare. Aceste imaginide amputafilor, brafe, m6inigicapete ciop6rlite apireau spontan inlucrdrile sale artistice gito!i, in afard de pacientd, erau ingrozilide ere.

Urmdtorul vis a apdrut cam la un an dupd inceperea terapiei,imediat dupd o gedinfd in care aceastd pacienti at6t de autosu:ficienti gi-a permis sd se simtd mici 5i vurnerabirS, ca rSspuns raplecarea mea in vacanfa de vard. A fost un moment in care a lisat

garda jos gi cu un z6mbet cochet de adolescentd a recunoscut ci ii va

fi dor de mine gi de gedinla de terapie. in acea noapte, dupi ce mi-a

scris o scrisoare lungi despre cum nu mai putea continua terapia (!)

pentru cd devenea prea,,dependentS'1 a avut acest vis:

Sunt in camera mea in pat. Dintr-odati realizez cd am uitat sd incuiugile apartamentului. Aud pe cineva care intrd in clidire, merge p6nd lauta apartamentului meu -gi apoi intr5. Aud pagi apropiindu-se de uga

camerei mele... apoi deschiz6nd-o. Un om foarte inalt, cu o fali albd ca

de fantomi ;i cu gduri negre in loc de ochi, intr6 cu un topor. il ridicideasupra g6tului meu gi ii dd drumul... Md trezesc terorizati.

I nterpretare gi comentariu teoretic

Aici avem imaginea unei decapitiri violente, o separare inten-

lionati a minlii de corp. G6tul, ca o legdturi integratoare, care leconecteazi, este pe cale sd fie distrus. Camera in care visul a avut loc

se afla in apartamentul pe care il impdrlea cu o colegi la momentuldat. De regulS, fiindu-i frici de intuneric, intotdeauna incuia de doud

ori aceastd ugi inainte de a se retrage. Uga exterioard neincuiatd era

uta apartamentului ei, dar 5i aceastd u95 era verificatS compulsiv de

c6te ori era singurd acasi. in vis, omul-fantomd are acces, aparent,

la ambele u;i, aga cum gi tatil ei avusese acces nerestriclionat la

dormitorul unde ea dormea gi de asemenea la corpul ei. Pe c6ndavea numai opt ani, pacienta ii auzea adesea paqii apropiindu-se decamera ei, inainte de acele vizite sexuale regulate.

in mod claL momentul ei de,,sldbiciune"in cadrul tra nsferului, dintimpul orei de terapie, fusese echivalent cu faptul de a uita sd incuieuga in vis gi formase o bregd in mijloacele ei uzuale de apirare. Prin

aceastd bre;5 intrd un fel de,,spirit al morfii'i o imagine de teroare -omul-fantomd, cu gduri negre in loc de ochi. Pacienta a recunoscutacest vis ca fiind o versiune a unui co5mar repetitiv din copildrie, incare era atacatd de figuri ameninldtoare. Dar de ce, m-am intrebat, a

visat despre o imagine atdt de oribilS chiarin noaptea in care s-a simtitdeschisi emolional gi vulnerabili in relalie cu mine gi cu terapia ei?

29

c)

!

=orc-

-cm

={mvov

i,cm

Pistr6nd ipotezele anterioare despre funclionarea sistemului deautoingrijire, explicalia pare destul de clari. Aparen! admiterea senti-mentelor de dependenld in;edinla anterioari deterapie a fosttriiti deanumite parli ale psihicului pacientei (omul-fantomd) ca o ameninlarecumpliti, amenintarea de a experimenta inc6 o dati suferinla denesuportat de a avea nevoie de un obiect exterior (tatal ei) gi aceastdnevoie s5-ifie respinsd intr-un mod traumatizant. cu alte cuvinte, senti-mentele emergente pentru mine ale pacientei, in cadrul transferului,au fost legate asociativ cu devastarea triiti in copilirie - suferinfa"denesuportat pe care a triit-o iubind cu disperare un om care o bdteaqi o abuza sexual. Pe mdsuri ce aceastd,,iubire,,;i dependenli auajuns in con;tiin!5, asociate cu disperarea de neconceput din copi-ldria sa uitati, au declangat o anxietate coplegitoare care, la r6ndulei, a aclionat mecanismele ei defensive disociative. $i astfel, era pecale si cliveze aceasti parte din ea ;i si pirdseasci terapia! Acestclivaj a fost apoi reprezentat in visul ei sub forma toporului folositde figura criminali pentru a intrerupe legdtura dintre corpul ei (undemulte dintre amintirile traumatice erau stocate) gi mintea ei. Atunci,aceastd figurd reprezintd rezistenlc pacientei fali de faptul de a

re-experimenta sentimentele de dependen{d gi, probabil, de a expe-rimenta sentimente de vulnerabilitate in general. Ea reprezinti o adoua linie de apirare, cdnd mecanismele defensive uzuare are euluiau fost invinse 9i s-au constelat niveluri de anxietate de neacceptat.Ca o figurd cu adevdrat daimonicd, acest om-fantomd o va separa desinele sdu intrupat gi simlitor - ?n lume, pentru a o reline in,,mintea,,ei persecutorie, unde el ar avea control total asupra spiritului eipersonal nerealizat. Acesta este scopul pervers al sistemului de auto-ingrijire, cdnd traurna timpurie de-a dreptul a fr6nt inima copirurui deprea multe ori.

Si stem u I d e a utoing rij i regi reaclio autoimuno a psihicului

in anii care au urmat dupd aceastd experienld cu pacientarespectivS, am ajuns si cred ci este aproape axiomatic faptul cd inlumea internd a victimei traumei vom gdsi asemenea personificdri

diabolizate ale autoatacului 9i autoabuzului. in visele pacienlilor

traumatizali pe care i-am analizat de-a lungul anilor, Trickster-ul

diabolic a aclionat dupd cum urmeazS: el sau ea a incercat si-i taie

capul persoanei care viseazi cu un topoL a violat in mod brutalpersoana careviseazd, i-a impietritanimalele de companie, a ingropat

un copil de viu, a sedus pacientul pentru a primi favoruri sexuale

sado-masochiste, a inchis eul din vis intr-un lagir de concentrare, l-a

torturat pe pacient zdrobindu-i genunchii in trei locuri, a impu5cat

o femeie frumoasd in fa!6 cu putca gi a fost autorul mai multor acte

distructive al ciror scop pirea sd nu fie altul decdt sd duci eul terifiat

al pacientuluiintr-o stare de oroare, anxietate gi disperare.

Cumin{elegem acestfapt? Este deja destulde riu cd acest pacient

neajutorat a suferit traume devreme in copilSrie. Acum, psihicul siupare si perpetueze aceastd traumi in fantezii incon;tiente care il

inundi pe pacient cu o anxietate continuS, tensiune ;i frici - chiar gi

in somn. Care ar putea fi scopul posibil al unei asemenea autotorturidiabolice?

lndiciul pentru o posibil5 inlelegere vine din derivarea cuvdn-

tului ,diabolic" din grecescul dro (dincolo, de partea cealaltd) 9i

ballein (a arunca), adici,,a da deoparte, a separa'i Din acestea derivd

inlelesul comun al lui ,,diabolos'i adicd Diavolul, cel care taie calea,

zidirnicegte sau dezinte greazit (disociere). Anton imul diabolicul ui

este,,simbol icul'i din sy m-ballei n, insemndnd,,a pu ne laolaltd, a reuni'i

$tim ci ambele procese - si separi sau si reunegti - sunt esenliale

pentru viala psihologicd gi ci in activitSlile lor aparent antagoniste,

avem o pereche de contrarii care, atunci cdnd sunt echilibrate in

mod optim, caracterizeazii procesele homeostatice ale autoregldriipsihicului. Fdrd,,separare" nu am avea niciun fel de diferenliere gi fdrd

,,reunire"nu arfi nicio integrare sinteticd intr-un tot unitar mai cuprin-zdtor. Aceste procese reglatorii sunt active in special la interfala

tranzilionald dintre psihic;i realitatea exterioard - exact la granifa la

care mecanismul defensiv este necesar. Ne putem imagina aceastd

activitate de autoreglare ca pe un sistem psihic de autoingrijire, analog

cu sistemul imunitar al corpului.

31

.)!;oc-