DOINA NEGOMIREANU

CUVINTE REGIONALE EI POPULAREIN VOCABULARUL OPEREI LUI T. ARGHEZI

Aqociat adesea cu G.. Bacovia, L. Blaga, L Barbu sau G. Cdlinescu in ceeace privegte consolidarea unei optici deschise, de acceptare flrd prejudecili a

.{unortermeni ocolili de limbajul artistic, T. Arghezi se impune prin intervenliasa fermd qi de fond.

O analizd de ansamblu asupra vocabularului poeziei gi prozei lui T. Arghezi, evidenfiazd q,valorificare constanti a diverselor categorii lexico-semantice caredgfinesc sfuctuJavocabularuluiromdnesc contemporan si o prelucrare intensivia.sF$cturilor lor semantice ca potenlial denotativ qi conotativr.

Asemenea situatiei intdlnite qi la al$ scriitori ai epocii (L. Blaga sau O.Goga), categoria regionalismelor propriu-zise2, ca elemente specifice unor zonede circula{ie resfi6ns6, nu consfituie un fond semnificativ decit in m6sura in carene referim,la acele cuvinte care depigssc aceste limite, aparlindnd in egald

,, mdsurd unor regiuni din Oltenia, Muntenia, Moldova sau chiar Transilvania:bete;ug,,boali"(S I 131),boaqe (S I208), bold,,ac cu gimilie" (S II 145),cdild ,,cdci:ulitd" (S XIV 9), cetlui (S In 73), chiup ,,vas" (S il I 5 I ), ciorbaldc,;castron" (S XVItr 33), cucuruz (S I 144), colb (cupl. colburi S VI 27), copaie

.,,(S VI 33), gdoz (varianti a\ui gdoazd,gauri", SI222.XM0), horbotd (SI207), inghilitoare,g6tlej" (S Xry 98, XXD( 2l), huStie,,pleava" (S VI 33),minten (S XIV 23), mumd (var. a lui mamd, S VI 69), ndmiez (var. a lui

; namiazd. S I 98). prpoarscri' ..pipotE ' (S XIV 50\. plocute (var. a lui poclutld. S

I88, trI49, VI 122),povi.dld,,rnagiun" (S II22), smdngdli (S I I1), rbrqir (S III7, VI 1,09, VIlpTl, XIV 115), zmunci (S I 95) etc.

Predqmind variarrtele lexicale sau variantele fonetice regionale gi populareale unor cuf inte: hodind (S I 120, VI 195), dlbii (S VI l32,III 33), depli (S ilI23, dar si.degete), ddsagi (S VI 109, XtV 106), doftor (S I 223), ghiers (S I 83,

I Pentru o imagine cuprindtoare asupra vocabularului arghezian, vezi Doina Negomireanu,,T. Arghezi - purticularitdli ale vaktrificdrii lexicului romdnesc, in LR, XXX, 1980, nr. 4,

p. 299-303.2 Exemplele au fost excerptate din volumele Scrieri (S I-XXXI), Bucure5ti, 1962-1979.

DAL'IRoMANrA serie noud, II, 1996-1997, Clui-Napoca, p. 133-l,35

t34 I)OINA NF-GOMIREANNU

l Vezi M, Borcil6,:De.,'pre lexitul poeziei lui Luciun Blaga,inStudii de limbd literurd Si

fiblogie, vol. II, Bucure;ti, 1972, p. 95-125; $t. Munteanu, V' D. fira, Isksria limbii romdne

literare. Bucureqti, l9{3, p. 32E.334. ,

4 $t. Munteanu, V. D. frira, o7t. cit., p. 305 qi unn.

lll l1), pdrecfte (S VI 50, 99, XXIX 40'1, pdrete (S VI 55, 56, XIV 143), perind(S I 104), scobori (XIV 27) etc'

Fdrda se impune in mod deosebit ca num6r, deqi mult mai numeroase

decdt la L. Blagar, dc pild6, regionalismele existente, o parte dintre ele Ei

invechite (zdmisli, u;ure elc.), nu iqi mdrginesc valoarea la informalia semicd

proprie, particularizatE prin marcareq pnei ari!de circula{ie. Nu o dati sunt puse

in sit*a1ia de a da mdsura puterii lgl imagistice prin nuan!5ri de sugestie directd

(vezi iighilitoare) sau prin constructii metaforice sau metonimice. Sensul de

,,{esdturd lirdneascl mitoasa; pdture" al lui plocat apare, de pild6, atit incontexte figurate (noaptea intinde scoarle, plocate Si covoare S I 88), cdt;i incontexte orientate pe anumite seme bohstitutive ale sensului (plocatul ierbii S

XXIX 150). Se vorbe$te; de asemeiiea, de huqtia vieEii (S VI 33), de ddsagi

culturali (S XfV 106) sau tie zri'rn islirea legilor ;i regulamentelor (S XXIX 100)

q.a.m.d.

Consolidzrea cuvintului in'circuitut limbii depinde nu numai de frecven{a luipropriu-zis6, ci ;i de aria .semanticd pe care o poate dezvolta, fapt de care

T. Arghezi a linut mereu seama. Verbul zdmisli, de pildd, cste valorificat cu

intreaga sa structurd semanticd - ,,prQcrea", ,,4 se na$te'1 sau ,'a produce" -,primind in plus nuan{5ri contextuale', ,na ueaanumite forme"'(zdmisleqte tn fiecean cdteva mtt' db kilograme de ghrips S XXD( 100).

Folosirea regionalismelor este un fenomen intdlnit, e adevdrat, in proporlii

diferite, atdt la o parte din indinta;i, cdt qi la contemporani, pdnd la identitdlilexicale.' Colb, de pildd, il gdsim la'M. Eminescu, L. Blaga sau $t. O. Iosif,uqurelaN. Bdlcescu, M. Sadoveanu sau C. Negruzzi,zmuci (in forma smucf)la M. Eminescua etc.

Aria lexico-semanticd a termenilor populari gi familiari este formatE din clase

{istincte valoric. Un prim fond il reprezintii cuvintele care acoperd un continutspecific, propriu unei realitlgi anume, sau care lexicalizeazd un lanl semic

eiprimat in mod obiEnuit prin alte mijloace, de obicei perifrastice: abitir (S I215), boti(S XXIX 85\, cobilipd (S lI 33, 239, XM3), chimir(S XXD( 40),

cioareci (S VI 83), cofr (S II 230)', cogeamile (S I 213), gdlcd,,umfldtur6" (S

I2l2\, hdrddu (S I 20), izmerti!(S XIV 96) qi izmenit (S XXIX 9\, lavild (SYl45),obiald (S XIV 183)i'osqrele (S I 110), pdtul (Sll23),purcede (S I123,136, VI 80, 98 - folosit la propriu Ei in context metaforic: Cine-a purces inp[oaie Si fur:nnt, S I I 5, sau cu'nuanta semicd noue ,,a deriva", din negru purced

CUVINTE REGIONALE $I POPULARE LA TUDOR ARGHEZI

culorile, S XXD( 77\,tdrn (S XM2)qitdrnui,,a bate zdravdn" (S I202), stei(S III22) q.a.m.d.

Cele mai numeroase sunt cuvintele populare sau familiare care aucorespondent in limba literard, sunt variante populare sau au doar sensuri cucaracterpopular: alean(S I 135), aldutii(5122),beregard'(S I2l2),bdtdturd,,curte" (S tI 247), birui (S m 73), bumb (S l236,Il147), cdlcdhtrd,,pas" (S

XIV 128), chisi{d,snoptl copitei" (S XfV 42),loale (S VI 109), zbeng ,joacd"(S III S) q.a.m.d.

Interven{ii asupra regimului distibufional, ptnd la modific[ri semice propriu-zise, intilnim qi la aceste categorii. Slobod cu infelesul de ,,liber" (slobod deosdndd S III 69) iqi nuanfeaz6 sensul in vedere slobodd (S XVIII 29), adicd

,deschis6". Se vorbeqte de codirtscafracalui (S XXV 25) sau de rndzgd ,Sev6",prin analogie, penFu mlduva uman6: puterea osului fird mdzgd (S VI 43),sugerdndu-se hrana vital[ a sevei. Aldhui de dumicalii de zahdr apare qi

dumicarea timpului (S I46) saudumicdnd gdndul (S VI 146). Aceastd asociere

a concretului cu abstactul este un procedeu uzitat in mare mEsurd atAt in poezie,

cdt qi in prozd.Prin intermediul operei argheziene o seamd de cuvinte regionale qi populare,

inclusiv prin variantele lor, inffd intr-un circuit mai larg, care le conferiparticularitEli aparte in contextul categoriei lor, marcdndu-le un nou statut.

Intewen{ia lui T. Arghezi inseamnS:

- o valorificare intensivd a acestui fond la nivelul structurilor semantice (ca

denotafie gi for[5 conotativd), adesea cu ocurente in contexte nespecifice;

- instituirea unor noi disfribufii prin revitalizarea valen{elor semanticelatente, ceea ce produce, in final, mutalii la nivelul structurii lor semanticeiniliale;

- actualizarea unor virtualitdti semice mai pulin previzibile in configuraliasemantici initiah.

U niv ers ilate a din C raiov aFacultateq de Litere Si IstorieCraiova, str. AL L Cuza, 13

135