ACADEMIAREPUBLICII POPULARE ROMiNE

DOCUMENTE

ORIA ROMINIET

INTRODUCEREVOL. II

PRIVIND

. - .

BbITRA ACADEMIEL REPUBLICII PC.,I;ULARE ROM NE1956

www.dacoromanica.ro

ACADEMIAREPUBLICII POPULARE ROMINE

DO CUMENTEPRIVIND

ISTORIA ROMINIEI

INTRODUCEREVOL. II

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII POPULARE ROMINE1956

www.dacoromanica.ro

DIPLOMATICA SLAVO-ROMNADE

DAMIAN P. BOGDAN

www.dacoromanica.ro

GENERALITiTI

Denumirea diplomaticii. Termenul diplomatica vine din cuvintul latindiploma, sub acest nume cuprinzIndu-se In antichitate, la romani, atIto categorie de pasapoarte eliberate de obicei curierilor de &Are senat i apoisi de Care Imparat, eft i livretele militare ale soldaOlor romani. i fiindcaaceste acte erau scrise pe cloud placi de bronz, alctuind un diptic, s-aadoptat pentru denumirea lor termenul grec 8L7cXotiv

Caracterul i obiectul. Ca si paleografia, epigrafia, sigilografia, numis-matica s.a.m.d., diplomatica este o disciplina stiintifica auxiliara istorieiea arata regulile si principiile care In trecut au condus la elaborarea si re-dactarea actelor socotite ca izvoare ale istoriei 2.

Diplomatica i celelalte discipline stiintifice auxiliare istoriei. Intrediplomatica, paleografie, epigrafie, sigilografie, cronologie etc disciplinestiintifice auxiliare istoriei dainuieste o strInsa legatura. Dintre acestediscipline, cea mai apropiata este paleografia, caci aceasta se ocupa cu stu-diul caracterelor externe ale textelor serse pe papirus, pergamentDar pe chid paleografia adincqte caracterele externe ale textelor amintite,

uneori pentru Intari concluziile recurge i la cercetarea caracterelorinterne, diplomatica se ocup Cu studiul particularitWor interne.Asada'', din acest punct de vedere elm pul de cercetare al diplomaticiieste mai lar g declt cel al paleografiei. Insa acest ci'mp se reduce daca-1raportam la categoriile de texte ce intra In domeniul diplomaticii, cci dacpaleografia are ca obiect de studiu dou mari categorii de texte, manu-scrisele i documentele In obiectul diplomaticii intM numai o parte dintextele cunoscute sub numele de documente si anume numai actele, adicanmnai documentele cu caracter juridic 3.

Diplomatica ca i epigrafiastudiaz caracterele externe, dar nu aletuturor textelor serse pe metal, piatra, lemn cum e obiectul epigrafieicinumai ale documentelor acte.

Diplomaticaca i sigilografiastudiaza pecetile, dar nu toate sigiliile,cum face sigiliografia, ci numai sigiliile folosite pentru acte. Ca si cro_

1 A. Giry, Manuel de diplomatique (MD), ed. noug, Paris, 1925, p. 7. Vezi aicibibliografia problemei.

2 Vezi i Georges Tessier, Leon d'ouverture du cours de diplomatique l'Ecole desCharges, In Biblioaque de l'Ecole des Charges, (8 decembrie 1930), XCI (1930), p. 260.

Vezi N. S. Ceaev si L. Cerepnin, Pycciian naneorpaclina, In colectia: Ytie6abienoco6iin no BcnomoraTeabnum ncTopuvecinim micininamiam, partea I, Diannoe apxvianoeynpaenenne, MBACCCP, IiIcropmco-apxliniibin 14FICTliTyT, Moscova, 1946, 2. 14.

www.dacoromanica.ro

6 DIPLOMATICA sLAvo-aomiNA 4-

nologia, diplomatica studiazg datele istorice, dar nu toate aceste date, cinumai acele date ce apar in acte.

Naterea i dezvoltarea diplomaticii. Cauza care a dus la crearea diplo-maticii a fost falsul. Nevoia de a cunoate i dovedi autenticitatea actelor,de a deosebi, in chip sigur, actele autentice de cele false, a ngscut criticadiplomaticg i prin aceasta disciplina tiintifieg diplomatica.

Insg cei dintii istoriografi, cronicarii, care au recurs la ajutorul docu-mentelor, nu se preocupau de autenticitatea lor cum fac cercetatorii mo-derni i ea atare originea criticii diplomatice trebuie c'utatg nu la ei,ci in discutia litigiilor de proprietate din orinduirea feudalg.

Diplomatica ja natere in apusul Europei, iar autoritatea care fixeazgreguli precise si minutioase cu privire la verificarea autenticitAtii acteloreste papa Inocentiu al III-lea (1198-1216)1.

Progresul disciplinei ins nu se evidentiazg cleat la sfiritul veaculuial XVII-lea, chid benedictinul Jean Mabillon ca un rgspuns la lucrareaiezuitului bolandist P. Daniel van Papenbroeck 2 publica opera sa De rediplomatica, libri sex [Despre diplomaticg, ksase cdrti], prin care pune bazeleadevgratei discipline tiintifice a diplomaticii. De la Mabillon, cercetdriles-ao inmultit aa de mult, incit dui-A anul 1737 ele necesit bibliografiispeciale 3.

Na,terea i dezvoltarea diplomaticii slavo-romine. Pe teritoriul patriei'noastre, cel dintii caz de critica diplomatieg este pomenit intr-un act al lui

tef an cel Mare din 25 ianuarie 1472 4.In ceca ce privete cercetgrile in domeniul disciplinei diplomatice sla-

vo-romine, acestea slut destul de reduse, iar ping in ziva de azi nu avem incglucrare de ansamblu, aa cum de pildg a f Acut St. Stanojevig pentru diplo-

matica sirbg 5, sau Szentptery Imre pentru cea maghiarg 6Prima cercetare de diplomaticg cu privire la actele publice si private

moldoveneti mai mult din veacurile XVI Eli XVII, cu prea putine refe-wrinte despre actele slave din Tara Romineascg. se datoreqte lui Gh. Ghi-

bgnescu 7. Studiul respectiv are unele date valabile i astgzi 8, trig folosireamult ingreuiat din lipsa unei expuneri metodice 9, lipsg ce in genere

a A. de Boilard, Manuel de diplomatique franaise et pontificale (MDF), I, Paris,1929, p. 19.

Publicat in 1675 sub titlul Propyleum antiquarium circa veri ac falsi discrimenin vetustis membranis [Propiled de antichitAti cu privire la distingerea unui manuscrisvechi fals de unul adevdrat], ea prefatA la vol. I din Acta Sanctorum.

3 Vezi A. de Boiiard, MDF, p. 25.4 Vezi mai,departe capitolul: Actele false.5 St. Stanojevid, Grywije o cpncuou gllIIROMaT141kil [ Studii despre diplomatica

sirb4] (cc,4), in I'mac Cpncue npansescue Auallemmj, Sectia a doua, XC, 53(1912),p. 68-113; XCII, 54 (1913), p. 110-209; XCIV, 55 (1914), p. 192-262; XCVI, 56(1920), p. 79-152; C, 58 (1922), p. 1-48; GVI, 61 (1923), P. 1-96; CX, 62 (1923),p. 1-25; CX X XIII, 70 (1928), p.1-57; CLVI, 79 (1933), p. 43-75; CLVII, 80 (1933),p. 155-249; CLXI, 83 (1934), p. 1-53; CLXIX, 87 (1936), p. 1-120.

Szentptery, Imre, Magyar oklevltan [Diplomatica maghiarn Budapesta, 1930.Gh. GhibAnescu, Documentul studiat din punct de vedere istoric, arheologic ft paleo-

graf ic, In volumul XXIII, p. VCIX din Uricariu lui Theodor Codrescu, i in extras, inacelasi an (1895).

Ca de pilda nomenclatura actelor (p. VXXXIV), dar numai nomenclatura insine, nu si explieatiile date de autorul studiului.

impAqirea expunerii e urmtoarea: cap. I trateazg despre uric, ispisoc, zapis,privilegiu, carte.si hrisov; cap. II nomenclatura actelor din punct de vedere juridic;

www.dacoromanica.ro

cap. III materialul de scris, dar in A, intitulat Hirtia trateazd i despre pergament,gi tot in acelagi capitol (III) e vorba i despre : scriere, titJu cuprins, incheiere (e vorbade tricheierea actelor), data, iscAliturd, pecete i limb, iar cap. IV ultimul este:Despre arhivele vechi i cursul hirtillor In cancelarie.

I. Bogdan, Documente gi regeste privitoare la relaiiile Tara Rominegti cu Brapoulfi Ungaria In sec. XV qi XVI (DR), Bucuregti, 1902, p. XIII LXXX.

Idem, Documente prioitoare la relatiile Tdrii Rominefti cu Braqovul fi cu TaraUngureascd In sec. XVXVI (DTRE ), I, Bucuregti, 1905, p. XVLXXVIII.

3 Vezi cele scrise de S. B. Berngtein In Paabicisaima B o6nacra 6oarapcRott HCTO-piviecHoti griaaewronorria , I; Rabin Baaamcnix rpamoT XIVXV BeRoB xlv (fmr),Moscova, 1948, p. 47.

4 Dupd cum ne-o spune chiar autorul. Vezi in acest -,ens, p. XV din lucrarea publicatdIn 1905, citatd mai sus.

5 A. I. Iatimirski, Banamcnie rpamoni B naaeorp4ntiecitom H Han om e o nitOTHOMOHHHX, in sPyccEnit 4111.110BOCIP4OCICHH BeCTIIHK 1), tom. LIV, nr. 1, p.49 67.

Idem, MoaBaBcime rpamomt n naneorpaIllimecicom H minaomamtiecitom OTHO-mu:max, din aceeagi revistd, tom. LV, nr. 1 gi 2, p. 177-198.

Idem, Gamma:Be rpamoni Bpamosclioro apxnlia B naaeorpactifitiecRom HAurraomammecRom omouiemigx, in aceeagi revistd, tom. LVII, nr. 1, p. 131-145.

Berngtein, RBI', I, p. 42.9 Ibidem, I, p. 76. Berngtein se ridicd impotriva celor scrise de invdtatul bulgar

Dr. L. Miletid (INN! rpamorwre OT 6pamoscicara e6M1),m, in C6optirm aa Bapomm ymorBope-HIM , iiayau miunimnia)), XXV (1909), p. 18) cd studiul citat al lui latimirski este ocompilatie, i arat cd articolul in cauza este excelent, fijad rezultatul unor observatiiproprii (Berngtein, Fmr, I, p. 43). Afirmatia lui Mileti6 m-a indus gi pe mine in eroare

In sensul celor expuse de Berngtein sd se corecteze gi cele scrise de mine In Diplo-matica slavo-romind din secolele XIV fi XV, p. 13.

N. Iorga, Notes de diplomatique roumaine, in e Bulletin de la Section Historique *al Academiei Romine, XVII (1930), p. 114-141.

5 GENERALITXT1 7

caracterizeaz6 mai toate lucrrile fostului profesor de limb romInd de lascoala normarg. o Vasile Lupu * din Iasi.

Cel care pune ins5 bazele unei cercetri sistematice In domeniul diploma-ticii slavo-romlne este loan Bogdan i acest lucru 11 face prin introducereade la Documente ci regeste privitoare la relqiile Tara Romlnefti cu Brafovul.,si Ungaria En .sec. XV ,si XV I1, acelasi obiect avind i introducerea lalucrarea Documente privitoare la relatiile Trii Romlnefti cu Bra,sovul ci caTara Ungureasai in sec. XVX VI 2. Studiul introductiv citat al lui I.Bogdan este socotit i astlzi ca deosebit de pretios3, c'ci el InfAitiseazg o schita vechii diplomatici rominesti 4.

Un alt cercet6tor al diplomaticii slavo-romine este invlatul rus A. I.Iatimirski. Intr-o lucrare din 1905, el cerceteaz6 particularitile externeinterne ale documentelor slave din Tara Romineasc6, referind i despre fal-suri 5. Un an mai tirziu, Iatimirski studiaz actele slave din Moldova 6. larIn anul 1907, tot Iatimirski, Intr-un articol, cerceteazd diplomatica slavo-ro-mina privind documentele emanate de la domnii frii Romlnesti i ai Mol-dovei si aflate In arhiva orasului Brasov7. Toate aceste trei studii ale lui A. I.Iatimirski stilt socotite i astzi ca articole pretioase 8, iar ultimul este caracte-rizat chiar ca excelent 9.

O expunere general asupra diplomaticii romInesti atlt epocaslavl clt i cea romIneasca a dat Nicolae Iorga Intr-un articol despecialitate 1. Acest articol unde pentru prima ail se clasific docu-mentele In: a) acte de proprietate i b) misive, este interesant i folositora-tit prin problemele pe care le pune In discutie, cit i prin directivele cese desprind.

www.dacoromanica.ro

1 M. Lascaris, Influences byzantines dans la diplomatique bulgare, serbe el slavo-roumaine (I B ), in Byzantinoslavica 111/2 (1931), i In extras, 13 pag.

2 D. Ionescu, Contribution it la recherche des influences byzantines dans la diploma-tique roumaine, in Revue historique du sud-est europen , XI si in extras, Valeniide Munte (Roumanie), 1934, 26 pag.

3 Damian P. Bogdan, Contributiuni la studiul diploknaticii vechi moldovenesti(CDM), in Revista istorica romina (RIB ), IV (1934), p. 92-140 si In extras, Bucuresti,1935, 50 pag. Vezi despre acest studiu cede scrise In Byzantinische Zeitschrift ,35 (1935), fasc. 2, p. 451, iar despre urmatorul, aceeasi revista, XXXIX (1939),p. 232-233.

4 Idem, Diplomatica slavo-rominii din secolele XIV ei XV (DSR), Bucuresti, 1938, 188pag. Acest studiu, in care am folosit pe larg lucrarea invtatului francez A. de Boiiard,Manuel de diplomatique franpaise el pontificale ( MDF), I, Paris, 1929, sta la bazalucrarii de fatd.

5 N. Gramada, Cancelaria domneascei En Moldova pEncl la domnia lui ConstantinMavrocordat (CD111), In Codrul Cosminului , IX si in extras, Cernauti, 1935, 232 pag.

6 Asa e introducerea lui Iurii Venelin din Bnaxo6oarapcHne sum HaHocaannticiinerpamam, St. Petersburg, 1840, unde se vorbeste despre: intitulatie, martori, gramatici,monograma', caracterul lui xpilcocyzy si HHitra ; studiul lui I. Bogdan, Io din titluldomnilor romini, in Convorbiri literare , XXIII (1889), p. 721-738, unde se relateazaintre altele, i despre formularul diplomelor din vremea lui Nicolae Alexandru ; acelasiobiect despre Lo are si articolul lui D. Ciurea, Probtema origtnii f i sensztlui luiIo din intitulatia f i subscriptia doeumentelor rominesti, in Anal. Acad. Rom. ,sMem. Sect.Ist., seria a Ill-a, tom. XXVI, Bucuresti, 1943; recenzia lui C. Jirctek in Archivslavische Philologie, 19 (1897), p. 598-612, unde in cadrul darii de seama despre studiullui Mileti i Agura, ,LlaHoponrbturre is Te xHaTa caaHnHcHa nticmeriocT se cuprind referintepretioase despre: formula finala a actelor slave din Tara Romineasca, gramatici, data,sanctiune, invocatie simbolica, sabloane, limbd; despre peceti refera atit D. A. SturdzaIn Dare de seamii despre colectiunea de documente istorice nomine aflate la Wiesbaden, din

Anal. Acad. Rom. , seria a II-a, tom. VIII (1888), p. 243-247, cit i Const. MoisilIn Bule de aur sigilare de la domnii Tetra RomEnesti si ai Moldovei (B AS), In Revistaarhivelor o, I (1924-1926), p. 249 265, si tot Const. Moisil In Sigiliile lui Mircea celBearin (SMB), extras din Revista arhivelor o, VI, 2/1945, 32 pag.; despre cronologiadocumentelor noastre a scris N. Docan in Despre elementele cronologice in documentelerominevi (EC) in Anal. Acad. Rom. , Mein. Sect. Ist., seria II-a, tom. XXXII (1910),p. 353-402. Despre uncle din elementele diplomaticii slavo-romine se gasesc date atitin studiul lui Mihail Lascaris: BaToneHcHaTa rpamoTa Ha Ilap Man AceHa Il (131-)din aboirapcHn cTapHimo, IX (1930), precum i in recenzia facutd de autorul acestuistudiu, la articolul mai sus citat al lui D. Ionescu, recenzie cuprinsa in RIR, IV (1934), p.128-150. Si in sfirsit, pentru a incheia sirul cronologic al unor atare lucran, subliniez capagini interesante despre unele elemente ale diplomaticii slavo-nomine mai ales alelegaturii dintre diplomatica slava a Tarii Rominesti i cea latino-maghiara, a inchinat

lingvistul sovietic S. B. Bernstein in lucrarea sa de doctorat RBI', p. 68-79.

8 DIPLOMATICA SLAVO-ROMINA 6

O concisa, interesantil i folositoare prezentare a diplomaticii slavo-romine si sud-slave ne-a dat istoricul grec Mihail Lascaris 1. Un articol indomeniul aceleiasi influente bizantine, despre care Mihail Lascaris scrie in1931, a dat Dumitru Ionescu in 1934 2.

Sint apoi lucrarile intocmite de autorul acestui studiu: Contriburiunila studiul diplomaticii vechi moldoveneVi 3i Diplomatica slavo-romind dinsecolele XIV fi XV 4.

Cancelaria domneascei In Moldova pia la domnia lui Constantin Mavro-cordat este titlul unui bogat studiu al lui N. Gramad 5. Dupa cum se vedesi din titlu, studiul priveste organizarea cancelariei moldovenesti.

Si, spre a fi at mai complet, trebuie s. mentionez c exist citeva lu-crari in care Intr-un cadru general si in cuprinsul unui alt subiect, se discutaunele chestiuni de diplomatica slavo-romina 6.

In cele ce urmeaza m voi stradui sa prezint succint diplomatica slavo-romIna de pe teritoriul patriei noastre.

www.dacoromanica.ro

7 IZVOARELE DIPLOMATICII sLAvo-RomINE 9

IZVOARELE DLPLOMATICII SLAVO-ROMiNE

Vechimea. Diplomatica slavo-romina are ca izvoare de studiu actelece s-au scris in limba slava pe teritoriul patriei noastre, cuprinsa in hotarelevechilor denumiri teritoriale : Moldova, Tara Romineascd i Tran-silvania.

Cel mai vechi act slay ce ni s-a pstrat ca fiind scris in Moldova estescrisoarea-act din 10 februarie 1388 a lui Petru Musat, adresata regelui polonVladislav Iagello. Actul se pastra in Archivum Glewvne din Varsovia, astazilima nu mai exista, caci a fost nimicit, dimpreun cu alt material arhivisticce privea trecutul romlnesc, In urma bombardamentului german asupra acestuioras in cel de-al doilea razboi mondial. Textul scrisorii a fost publicat pentruintiia call in 1846 intr-o eolectie rusa' 1; un facsimil al scrisorii 1-a dat I.Bogdan in Album paleografic moldovenesc, sub nr. 1.

Cel mai vechi act slay ce ni s-a pastrat ca fiind scris pe teritoriul TaraRonfinegi este hrisovul fr data, al lui Vladislav I, destinat manastirii Vodita.Actul se pastreaza la Arhivele statului din Bucuresti, a fost publicatintlia 'par inc' in anul 1840 de Iurii Venelin, iar de atunci incoace s-audat mai multe editii i facsimile, cel mai reusit facsimil fiind dupaparerea noastra cel publicat in Culegere de facsimile pentru ,,Scoala dearhivisticd 2.

Din Transilvania, cel mai vechi act slay ce s-za pstrat este un zapisfra data de pe la inceputul celei de-a doua jumatati a veacului al XV-lea aljudetului i pirgarilor Brasovului, zapis ce se 06 in Arhiva orasului Stalinsi a fost publicat pentru intlia para. de Dr. L. Miletie' 3.

Acte in limba slavg pe teritoriul Moldovei i al Tarii Romineti sescriu pa' la sfirsitul veacului al XVII-lea, iar in chip cu totul sporadic

In prima jumtate a veacului al XVIII-lea 4. Nu acelasi lucru se poatespune despre actele slave din Transilvania, cAci in aceasta tara rominaultimele acte serse in limba slav slut din a doua jumatate a veaculuial XVI-lea.

Coleetiile i bibliotecile eu acto slavo-romine din R.P.R. Cel mai de searnafond de acte slavo-nomine 11 alcatuieste astazi Arhivele statului din Bucuresti.Urmeaza apoi Arhivele regionale din Iasi, Bacau i Suceava cu acte serseIn Moldova, cele din Tara Romineasca: Craiova si Rimnicul Vilcea cu acteslave din Tara Romineascd iar in Transilvania: Orasul Stalin, orasele Clujsi Sibiu, unde sint i acte provenind de la domnii Moldovei i ai Tarii Rominesti.O colectie deosebit de bogata de acte slavo-romine are i biblioteca AcademieiR.P.R., Filiala din Iasi a aceleiasi institutii avind de asemenea o co-lectie Insemnat de acte moldovenesti. In Bucuresti, mai posed colectiiinsemnate de acte slavo-romine: Muzeul de istorie al orasului Bucuresti,AsezAmintele culturale Nicolae Blcescu, Muzeul romino-rus i Muzeulmilitar.

ARM 3anaxkuo1i POCCIIII, I, 1846, p. 23.2 Culeore de facsimile pentru $coala de arhivisticd, seria slavA, fase. I, Bucuresti,

1943, plana I. Vezi si Documente privind istoria Romlniei, B, XIII, XIV, XV, p, 305.3 Dr. L. Mi1eti6, HOER maxo6sarapeun rpamoru OT Bpamon, in C6opauu aa

HapoTuin yrvnyrnopemni, }myna H mumanum, XIII (1896), sub nr. 108.4 Asa e de pild actul lui Antioh Cantemir din 29 iunie 1706, destinat

sftntul loan din Patmos.

www.dacoromanica.ro

1 Vezi pe larg: D. P. Bogdan, Din paleografa slayo-romind (PSR), cap.Rumitrul.

Ibidem.3 Ibidem, cap. Distrugerea textelor slavo-romine.

Ibidem.6 Asada'', lucrarile ce adIncesc o problema istorica si care In cuprinsul acesteia edi-

teaza si documente nu stnt editii propriu-zise de documente, deci aceste lucrar nu intraIn cadrul preocuparilor de mai sus.

6 Dar aici trebuie sa se tind seama si de faptul ca Venelin n-a mai putut face corec-tura textelor, caci el moan Inainte de 1840 cind apare lucrarea sa. Vezi i referintele luiA. I. Iatimirski din Lkapurnennue ma.noBainme, ar;ronibie H nownepgnTe.mume rpa-MOTIA monyiananix rocnoAapeii XV Beim ()AI), In ApennocTu TpyiAbi CJIal3HHCHORnomuccini, IV (1907), p. 287.

7 Vezi cele serse de P. Biliarski, In Cygb6Li nepRoanoro gama, II, p. 258 si deS. B. Bernstein, In HET', p. 24, nota 1.

8 In 3arnictin Ogeccnoro 06illecTaa Hcropan H gpennocTeti, vol. I, p. 346-351.Ibidem, vol. IIV (1848-1863).

10 DIPLOMATICA SLAVO-ROMiNA. 8

Numiirul. Este foarte greu de precizat numarul documentelor slavo-romIne ce s-au pastrat pina in zilele noastre. Cele mai multe ni s-au pstratdin Moldova. Dar in acest Bens nu se pot da decit cifre aproximative: peste4 000 In Moldova, aproape 3 000 In Tara Romineasca i numai 11 in Transil-vania

Insa din datele existente In cuprinsul documentelor ce ni s-au pstratreiese c au existat mult mai multe documente, chiar si In ceea ce privestedocumentele din Transilvania2.

Pricinile care au facut ca documentele slavo-romine sa fie mistuite Incursul vremilor trebuiesc cutate nu numai in calamitatile incendii, invazii,inundatii ce s-au abatut asupra oamenilor din patria noastr 3, Ci 1 In voiasau fara voia oamenilor, In stiinta sau nestiinta lor 4.

Editii de tide slave-routine. Prin editie de acte slavo-romlne intelegem acealucrare In care se publica textul slay al unui act scris In Moldova, Tara Roml-neasc sau Transilvania, lucrare ce are ca obiect de baza editia actului 5.

Astf el, cea dintii editie de acte slavo-romine Inceputa In anul 1832 aparela St. Petersburg In anul 1840, este publicata de Academia Rus si se dato-reste cercetatorului istoric ca formatie initiala, medic Iurko Hula, careins scrie sub numele de Iurii V enelin. Lucrarea lui Venelin: Bffaxo6oarap-cline HMI TtattocaasaHume rpamans a constituit cartea de captii a gene-ratiilor intregi de cercetatori, dei Venelin a copiat nu In totul exact uneledocumentes, In unele cazuri a rusificat textul, asa ea' e greu sA deosebestice apartine originalelor si ce transpunatorului lor 7 adica lui Venelin,iar alteori chiar las la o parte formulele finale ale actelor, specificindca ceca ce nu mai reproduce alcatuieste partea finala a actului.

In acelasi an de aparitie a editiei lui Venelin, revista 71.Zypnaa MHHH-cTepcTsa Hnocipammix Awl publica nou acte moldovenestidin care celmai vechi e de la *tefan cel Mare , editie necunoscuta 'Ana azi cercet-torilor romini. Patru ani mai tlrziu, I. Nadejdin publica s un act de laAlexandru cel Bun. i tot patru ani mai tirziu aceeasi revisla va deschidelarg paginile sale lui N. Murzakevici, care astfel Ii incepe bogata sa editiede acte moldovenesti cu Moago-BaaxnticHne rpamona 5.

Doi ani mai tirziu apare si in tar& prima editie de acte slavo-romine,fapt datorit lui B. Petriceicu Hasdeu, care, in revista Arhiva istorica aRominiei publica diferite acte slavo-romine, unele hag f Ara formulele finale,

www.dacoromanica.ro

IZVOARELE DIPLOMATICII SLAVO-ROMINE 11

aceasta dupa exemplul specificat al lui Venelin. Dar editia lui Hasdeu con-fine destule omisiuni 1, asa c S.B.Bernstein are dreptate cind scrie ca edi-tiile de documente ale lui Hasdeu au multe greseli si ca el n-a respectat cerin-tele indispensabile care se pun in fata unui editor de documente vechi 2.

Sint apoi de semnalat actele publicate In revista P.naciunt cpncuoroytrenor gpyurrsa unde In vol. VIII, Kapiton Nevostruiev editeaza un actdela Petru Rares, iar in volumul urmator Pavel Safafik da la iveal un actde la Mihai Viteazul.

In anul 1868, I. Tb. Golovatki editeaza un act de la Mircea cel BatrInsi citeva acte moldovenestei aflate atunci In Arhiva orasului Lvov 3, insaactele respective stilt publicate inexact4.

Trei acte din Tara Romineasca 5 s-au publicat de arhimandritul Leo-nid In ARM' pyccuoro Ha CBRTOM .A.(1)0He MOIIRCTblpFI CRFITOPO seamiomy-iiennua n nemnean Hawranetimona, Kiev, 1873 6.

In acelasi an apare la Praga prin grija lui Iosef Jiree'ek editia a II-aa lucrarii lui Pavel Iosef Safafik, Pdmdtky diemtho pismenictvi J hoslovanti[Monumente de veche scriere ale slavilor de sud], unde se editeaza treiacte slavo-romlne 7.

In anul 1878, prof. Emil Kalujniatki public. Dokumenta moldawskiei multanskie z archiwum miasta Lwowa [Documente moldovenesti i mun-tene din arhivele orasului Lvov], In Akta grodzkie i ziemskie , VII si In extras,Lemberg. Editia lui Kalujniatki cuprinde clteva greseli In despartirea cu-vintelor 8 i lectura gresita rocnogaps, In loe de rocnognm, a cuvintuluiultim din subscrierea neautografa a actelor Tarii Rominesti.

Un an mai tirziu, Theodor Iv. Belous publica zece acte moldovenesti 9in HeCROJIbRO pyccitux n pyr,nancinix rpamoT npennnx rocnmapeti MOJI-AaBCRI4X, Kologneia, o editie slaba 1 i cu greseli 11

In tara, Grigore G. Tocilescu, creInd o revista proprie Revista pentruistorie, arheologie i filologie , publica In primul numr din 1883 Docu-mente inedite privitoare la istoria Romlnilor, unde editeaza acte din TaraRomineasca.

Trei ani dup aparitia revistei lui Tocilescu, cercetatorul rus V. Kocia-novski publica la Kazan Hensgamme rpamomi SIB AcDoncuux apX14BOBIn

1 S. B. Bernstein, Jun% p. 26.A. I. Iatimirski, ,111', p. 287.

3 Ibidem.4 Cinci documente istorice slavo-romlne din Arhiva curia imperiale de la Viena,

In o Anal. Acad. Rom ., Mem. Sect. 1st., seria a II-a, tom. XI si in extras, Bucuresti.5 A. I. Iatimirski, gr, p. 2$7, si D. P. Bogdan, Din paleograf ia slavo-romind

(PSR).6 D. P. Bogdan, PSR i S. B. Bernstein, FIBr, p. 27.7 Dr. L. Mileti, H01314 imaxoft-irapcmi rpamom oT Bpamos, In C6opllaR sa

napognn ptcanopennn, nayfra H mimiiima, XIII (1896), p. 3-152.A. I. Iatimirski, In Hiypaaa MiimicTepursa HapoAxoro llpocsememiH (IRMHIT).

1907, junio, p. 436-437.9 Vezi A. I. Iatimirski, POB, LVII (1907), nr. 1, p. 131-132.

lo C6opm1I..., vol. XXV (1909), p. 1-48.n Vezi i S. B. Bernstein, riBr, p. 30-31.

19 DIPLOMATICA SLAVO-110M1NX. 10

extras. Dar cele nou acte moldovenevti editate de Kocianovski sint foarteslab publicate 1, cu omisiuni i denaturari 2.

Un an dupa aparitia editiei citate, V. A. Ulianitki publica la MoscovaMaTepyiaam gJIFI FICTOpHII B3a1IMHI1X oniomemm POCC1411, Hojmuni, MOJIAABH11,Banaxun H Typinm B XI V XV BB ., in 1-1Temla HMTI. ()anemia limp/HI

gpecnocTeti npu MOCROBOROM YinicepenTeTe. Dar editia aceasta, cecuprinde acte slavo-romine cu destinatari in afara Moldovei vi a prii Romi-nevti, este foarte slaba 3.

In tara, doi ani mai tirziu dupa editia Ulianitki, apare prima editievtiintifica in sensul strict al euvintului de acte slavo-romine i anume

edit,ie datorita lui I. Bogdan 4.Trei ani mai tirziu, Gh. Ghibnescu publica Documente slavone, in

volumul XVIII din Uricariu editat de Th. Codrescu, volumul XXV dinaceeavi eolectie cuprinzind de asemenea acte slave publicate de Ghi-banescu.

Cercetarile intreprinse in tara de invatatul bulgar Dr. L. Mileti6ingaduie ca in anul 1893 &A publice impreuna cu D. D. Agura primul volumdin lucrarea AaxopoNnaurre H TexnaTa cam:n:111am nucmeaocT [Dacorominii

scrierea lor in C6opinut aa Hapowur ymmopenim, napta HKtmnimma, cartea IX vi in extras, Sofia. Dar acest prim volum, in carese publica 84 de acte din care 53 din Tara Romineasca i restul dinMoldova pentru care e colaborarea lui Agura cuprinde multe greveli 5,unele dintre ele chiar de-a dreptul grosolane 8, iar la unele acte nu sedau formulele finale, avind in acest sens ca model pe Venelin.

Doi ani mai tirziu, dr. Orest Popescul publica' in revista Candela vi in extras Ctteva documente moldovene.

In anul 1896, MiIeti. publica cel de-al doilea volum al operei inceputeIn 1893 7. Aceast editie a fost caracterizata de A. I. Iatimirski, intli ea proast vi foarte periculoasa de folosit 8, iar apoi c se dovedevte a fifoarte imperfecta i ramine ca un exemplu trist de cum nu trebuie publi-cate textele slave 8, f apt ce a provocat o replica aprig din partea lui Mi-leti 'C. Astfel, in lirml rpawyrwre OT BpamoccHara c6Hplca 10, Mileti il acuzape Iatimirski c acesta nu vi-a dat osteneala s confrunte cele dou'a editii Mi-leti vi I. Bogdan , ci arata numai grevelile semnalat de I. Bogdan.Dar replica are vi o parte pozitiv, cad Mileti confrunta editia sacu a lui I. Bogdan vi arata ea 74 din documentele publicate de el contingreveli si c numai 30 sint publicate fara greveli Ins o confruntare scrupu-

www.dacoromanica.ro

1 S. B. Bernstein, mr. p. 34.2 A. I. lalimirski, TU', p. 287.3 Vezi recenzia lui A. I. Iatimirski, in Hoinin, 1907, iunie, p. 436-454.4 S. B. I3ernstein, Fn3r, p. 46-47.5 Ibidem, p. 47.

Vezi i recenzia lui A. Li1p6datu in Convorbiri literare s (CL), XL (1906),p. 1063-1082,1147-1158 p XLI (1907), p. 325-334, precum p cele serse de I. Bogdan pGr. Tocilescu in Anal. Acad. Rom.; partea administrativa p dezbaterile, seria a II-a,tom. XXIV (1906-1907), p. 406-425.

7 Polihron S1rcu, Ha nepermcism pymtancimx BoesoAC clianicHrutt is GpamonciimmmarnmaTamn, In C6opilutt menenvin pycmoro 1:1311FIa zi cat:way:1cm HMII AitaAemlinHapto, vol. LXXXII, cartea a doua.

Vezi si S. B. Bernstein, FIBF, p. 42.D. P. Bogdan, 0 edifie de documente slavo-romine din Arhivele Sibiului si Brafo-

pului a lui Sircu, necunoscutd la noi (ES), In e Hrisovul s, II p in extras, Bucuresti,1942.

11 IZVOARELE DIPLOMATICII SLAVO-R011 iNE 13

long a celor dou ediii dezvaluie In editia Mileti '6 un numr imens de greseli,interpretari gresite ale textului i greseli de tipar. Mileti deseori nua inteles continutul documentelor, fapt pe care ni-1 confirma multeexemple 1.

In anul 1903, V. Sreznevski publica' In Cnegenna o pyxonnenx,netiarmilx maxkauroix u pyrHx npenmerax nocrynuraunx B pyxonnenoeorneaenne 6n6amorexn uMu. ARagemna Hayx Et 1902 r. doua acte moldo-venesti intr-o forma. coreeta 2.

In anul urmator, Gh. Ghibanescu editeaza Opt unce slavone, la Iasi.Din 1905 incep temeinicele editii de documente slavo-romine ale

lui I. Bogdan. Astf el, in cursul anului 1905 apar Documente privitoare larelatiile Tnii Romtnesti ca Brasovul i ca Tara Ungurea.sai in sec. XVfi XVI, I, 1413 508, ce cuprinde documentele domnilor Trii Rominestidestinate soltuzului i pirgarilor orasului Brasov. Aceast. editie 3, caracte-rizata in zilele noastre ca excelenta 4, are totusi unele lipsuri principiale4.

In acelasi an, I. Bogdan publica si Documente Moldovenesti din sec.XV si XVI in arhivul Brasovului, In Convorbiri literare , XXXIX si Inextras.

tot in acelasi an apare editia lui St. Nicolaescu Documente slavo-romine ca privire la relatille Teirii Rominesti fi Moldovei ca Ardealul insec. XV si XVI. Lucrarea aceasta cuprinde in prima parte atit documen-tele specificate in titlu, precum i alte documente care nu au nici o lega-tura cu titlul: de pilda, scrisoarea romineasca a lui Neacsu din Cimpulung,corespondenta apocrif a lui stefan cel Mare cu Ohrida, corespondentadintre tef an cel Mare si boierii braileni i buzoieni. Partea a doua, inti-tulata Apendice, are ca subtitlu Documente slavo-romine interne f i externe,insumlnd p. 209-332 6.

In anul urmaLor apare luerarea lui Polihron Sircu, in care se publica'28 de documente serise in Tara Romineasea, destinate mns persoanelorinstitutiilor din Transilvania si pastrate in arhivele din Orasul Stalin siSibiu 7. Editia lui Siren cuprinde destule omisiuni 8 acestea au fost sem-nalate i subliniate de mine Inca. in 1942 9.

In anul 1906, Gh. Ghibneseu incepe colectia Ispisoace si zapise,ce cuprinde documentele moldovenesti slave si romine aflate in Arhiva Efo-riei sf. Spiridon din Iasi. Gh. Ghibaneseu a publicat din aceasta colectie

www.dacoromanica.ro

1 Gh. Ghibgnescu, Surete gi iztloade, I, p. 99.2 Ibidem, II, p. 134.8 Ibidem, p. 287.4 Subliniez faptul cA introducerea acestei editii este alcAtuitg dintr-o bibliografie

a publicatiilor de documente romIneti vechi bibliografie nu numai unicd chiar i Inzilele noastre, dar 0 nefolosit de cercetatorii romtni.

4 Vezi Dr. L. Miletia i D. D. Agura, AucopordlaliTe II TexuaTa cnannucrialalleMeHOCTI4 .

4 Vezi recenzia lui O. Markov, In 4 Slavia a, 1927-1928, p. 396-403, ce# a preotuluiNicolae Popescu din CL, 1916, p, 164-170, 0 a lui A. I. Iatimirski, In traducerea rominda preotului N. Popescu, In Amvonul , XVIII (1915), p. 239-245. Vezi 0 cele scrise deD. P. Bogdan, In PSI?.

14 DIPLOMATICA SLAVO-ROMINA. 12

mai multe volume, din care IIII, partea I si II, cuprind documente mol-dovenesti scrise in limba slav.

Un an mai tirziu, Gh. Ghibnescu incepe o nou coleelie si anumeSurete f i izvoade, In care publica flea' o ordine cronologic, ci asa cum iivenea la Indemin, documente slave si rominesti, cele mai multe din Mol-dova si prea putine din Tara Romlneasca.

Gh. Ghibnescu, fost profesor de limba romin la coala normalVasile Lupu din Iasi, indemna pe elevii si s-i culeagd din satele rzsestisi s-i aducd acte vechi. Cercetind si adincind aceste acte, Ghibnescu areusit sa ptrundil, atit eft poate s-o fac un autodidact, limba slava aactelor respective. Aceasta-i formatia de paleograf a lu Ghibnescu; deaici lipsa unui discernAmint critic, a unei metode stiintifice si fiintarea aprea multe greseli In editiile ce a publicat. Citeva exemple din traducerilelui: iar acel privilegiu li-au fost rasdrit 1, in text e: A TAA nfiiiiiinIa ama ECT CK4HEEII4 [iar ace] privilegiu el este stricat ...] ; pentru oricareInchisoare ce 1-a Invluit 2, in text e: pkim wkive CSK HO HTO EmS noKpaali[pentru niste postav ce i-au furat], Cci ca. lui Nicorit armas a hiclenit dinsul domniei mele si trii domniei mele Icoberg din tar3 ,In text e lush': HOLITO IIIIKOIHIM,H dilMAIII A WM )(IMAM-DI rot AM 1-1 HEMAMHAMM HISO nu, WT SEMAII [pentru c6 Nicorit armas el a giclenit domnieimele si trii noastre, caci a fugit din A, ar]. Dar Gh. Ghibnescu, pe ling&marile lipsuri semnalate are si un merit : a adunat si a pus la dispozitiacercetalorilor istorici, prin editiile specificate, un material imens, care Instrebuie cercetat cu tot discernmintul critic, ce i-a lipsit editorului res-pectiv.

Tot In anul 1907, A. I. Iatimirski publia temeinica sa editie : )1apurBeimme, 'Hanoi:tam-me ,abromme II noirraepuTeabaLre rpamona moaTkaucicuxrocnoTkapeft 3C V. n., In qbeEtHocTn. Tpyytbr CHaBMICHOVI HOMIICONVI HM1E.Mocitoscuoro apxeonormiecitoro o6inecTBa, fase. IV 4.

Un an dup ce Ghibgnescu isi incepuse editia de Surete f i izvoade, insti-tutorul gorjan Alexandru tefulescu, dup ce mersese la Viena si il audiasepe Franz Miklosich, publicA Documcnt ele slavo-ronane relative la Gorj, Tg.-Jiu.Editia lui tefulescu reproduce uneori acte dup volumul I din lucrareacitat a lui Meleti si D. Agura 5, lasind la .0 parte subscrierile neautografeprecum si pgrtile din textul actelor ce nu se refer la Gorj, iar atuncicind originalul prezint rzuiri si adugiri posterioare, acestea nu gritindicate.

Anul 1913 ne aduce o nou si temeinic editie a lui I. Bogdan: Do-curnentele lui Stefan cel Mare, vol. I si II 6.

www.dacoromanica.ro

IZVO ARELE DIPLOMATICII SLAVO-ROMINE 15

Dup primul razboi mondial, apare in 1927 lucrarea lui Silviu Drago-mir Documente noud privitoare la relatiile leirii Rominefti cu Sibiul insecolii XV $i XVI, in Anuarul Institutului de istorie nationala al Universitatiidin Cluj, IV (1926-1927) si in extras, Bucuresti, fail an. Editia lui Dragomir,desi socotita bung sau chiar deosebit de pretioasa 2, are destule omisiuni,41110 cum m-am putut convinge dintr-o colationare a editiei, ce am facut-ocu originalele 3.

In anul 1931, loan Bianu broseaza, prefateaza i pune in circulatiestiintifica lucrarea lui Gr. G. Tocilescu privind documentele slavo-rominedin Tara Romineasca si Moldova destinate oraselor i institutiilor din Tran-silvania. Lucrarea lui Gr. Tocilescu, redactata de slavistii Stoica Nicolaescu,Polihron Sircu i Eugen Kozak' cici Gr. Tocilescu nu stapinea nici olimba slava. 5 s-a tiprit in anii 1905-1906 la Viena de tipografia Holzhausen,de unde Academia Romin a achizitionat-o prin I. Bianu si a dat-o lalumina in 1931, cu un titlu fixat de Bianu, i anume 527 documente istoriceslavo-romine din Tara Romineascd $i Moldova privitoare la legeiturile cu Ardea-lul, 1316-1603, Bucuresti. Apoi recenzia publicata de prof. P. P. Pana-itescu 6 face ca lucrarea sa fie retras momentan din circulatie, i se schimbacifra initiala din 527 in 534 restul titlului raminind ca la 1nceput. Editialui Tocilescu contine sub nr. 1 si un act al lui Sratimir, tar bulgar,public in total 535 de documente, caci sub nr. 477 stilt editate dou. texte.In general lucrarea este constiincios executatd ; sint insa i unele omisiuniIn traducere, ca de pilda la p. 35 avem urmatoarea traducere : i daca euvoi nim:ci pinea craiasc i sarea , dar textul slay e : ii AKO LIM% 3c161-1T11KpMEIVI. g 1-1 Con, deci : i daca eu voi uita piinea i sarea craiului ,sau cel de la p. 526 : uitindu-se_ la lotru , ins textul e CdArkla TpeTTHArrpStom, deci lotrind in trei .

In anul 1931 publica' si Ivan Ohienko dou documente de la Mirceacel BtrIn 7, intr-o editie ce cuprinde unele omisiuni 8.

tot in acelasi an incepe sa apara i primul volum din marea editiede acte moldovenesti a fostului profesor de limba romina de la Liceul nati-onal din Iasi, Mihai Costachescu. Editia lui Mihai Costachescu, din careIn 1931 apare primul volum din Documentele moldovene$ti tnainte de , 'te fancel Mare, in 1933 volumul II, precum i Documentele moldovenesti de la ,35'tefancel Mare, ca Supliment la documentele lui LaStefan cel Mare de I. Bogdan a fost

Vezi recenzia lui St. Mladenov, In Slavia , VI (1927), p. 766-774.2 Vezi S. B. Bern0ein, RBI', p. 41 0 48.3 Astfel, in doc. de sub nr. 10 0 69 s-au omis numeroase cuvinte, ceva mai putine

In nr. 17, citeva apoi i in nr. 25, 28, 50 0 66: data in nr. 32 e 14 iunie in loc de 10 iunie,cea a numarului 43 e 22 octombrie 0 nu 25 octombrie, a num-arului 54-15 aprilie, nu 5aprilie, a numArului 65 e martie nu mai, lar la 39 s-a omis data Inlet% H016ATI Mai skit

_ _

lns i omis:uni a cite un cuvint: de pild5 in doc, de sub nr. 35 Ain* giokAtic 0 nu posptapims, apoi wgpas nu WT 6f14T in rindul 3 de jos in sus in textul de sub nr. 65. Vezicele scrise de mine in PSR, cap. Introducere.

Vezi prefata lui I. B la 534 doc. 0 cele scrise de mine in ES, p. 43.5 Vezi cele spuse de Mileti5, la D. P. Bogdan, In DSR, p. 42.

In RI R, I (1931), p. 312-319.7 Ivan Ohienko, ni rparront BOMAR eaaazubcxaro balm Mvtpqm Beamcoro

[Doug documente de la voievodul romin Ioan Mircea ce! Mare], in e ByzantinoslavicaIII (1931), p. 415-419.

8 Vezi cele scrise de D. P. Bogdan, in RIR, 11 (1932), p. 414-417.

www.dacoromanica.ro

16 DIPLOMATICA SLAVO-D OM INX 14

un adevarat eveniment in istoriografia romlna a vremiil, cad unele lipsurice strabat editia2 nu scad valoarea ei in ansamblu.

In acela0 an de aparitie a celui de-al doilea volum din opera citataa lui Costachescu, Theodor Balan publica primul volum din Documente buco-vinene, In 1934 al doilea i in 1935 al treilea volum, dar cu o sumedenie degreeli in ceea ce privete exactitatea transpunerii textelor i a traduceriloracestora3.

Un an dui:4 aparitia primului volum, Theodor Balan publica i Doueidocumente moldovenesti inainte de te fan cel Mare.

In acelai an, Theodor Holban publica' Acte politice slavone din epocaluptelor pentru tronul Moldovei dupli Alexandru cel Bun5, unde se editeazacu destule greeli atIt de transpunere a textului, eft i de traducere6 treiscrisori ale lui Ilias i Stefan, fiii lui Alexandru cel Bun.

Si tot in acelai an Constantin N. Velichi publica Documente ineditede la te fan cel Mare la leremia Movilei, in Revista istorica #, XX (1934)i in extras extrasul aproape fara omisiuni fata de cuprinsul inserat Inrevista.

In anul 1935, Ivan Ohienko publica gni naticTapmi moagaBcmtipgaisemci rpamoTi 1388 poRy [Dou'a' stravechi acte moldoveneti din anul1388r, dar act moldovenesc e numai scrisoarea lui Petru Muat din 10februarie 1388.

In acelai an, prof. P. P. Panaitescu editeaza Hrisovul lui Alexandrucel Bun pentru episcopia armeand din Suceava (30 iulie 1401), extras din

Revista istorica romina, IV.Un an mai trziu, St. Nicolaescu publica Documente inedite de la

Mircea cel Beitrin (1386-1418), extras din Revista Muzeului i pinacoteciimunicipiului Bucureti,, nr. II, in care textul slay este ralat In copiefotografic', uneori dup copia manuscrisa a autorului, alteori dup copiafotografica a originalului. Editia are o sumedenie de greeli In ceea ce privetetraducerea textelor8 i din aceste greeli numai o infima parte au intratintr-o erata volanta.

In acelai an, St. N. Berechet editeaza Un act de danie de laAlexandru cel Bun din 1412 februar 195, dar cu numeroase omisiuni detraducere.

D. P. Bogdan, Acte moldovesti dinainte de Stefan cel Mare (AM), I, Bucuresti,1938, p. 5, si recenziile din RIR, I (1931), p. 152 si 11 (1932), p. 411.

2 Vezi recenziile din RIR, I (1931), p. 152-156 si 11 (1932), p. 411-412 si cele serse -de D. P. Bogdan, in PSR.

3 Vezi pentru primele dota volume cele scrise de D. P. Bogdan, In RIR, IV, si Inextras, Recenzii, p. 1-4.

4 Th. Balan, Doud documente moldovenesti inainte de Stefan cel Mare, In e CodrulCosminului , VIII (1933-1934), p. 459-462.

5 Th. Holban, Acte politice slavone din epoca luptelor pentru tronul Moldovei dupdAlexandru cel Bun, in e Revista istoricd e, XX (1934), P. 258-261.

6 Vezi D. P. Bogdan, AM, I, p. 11 si 12 nota 2. Ins6 scrisoarea de sub nr. II nu esteinedit, ci publicat de I. Bogdan, in Citeva observatiuni asupra indatoririlor militare alecnejilor f i boierilor moldoveni in sec. XIV f i XV, in 4 Anal. Acad. Rom.., Mem. Sect. Ist.,seria a II-a, tom. XXIX, p. 627-628.

7 In Slavia e, XIII (1934-1935), p. 665-689.8 Unele de-a dreptul nepotrivite, ca de dobitoc mort sau viu * ce se d

mAnstirii Cozia (p. 30), in loe de 4 avut mort sau viu (in sensul de avere imobila sadmobild).

In 4 Revista istoricd *, XXII (1936), p. 142-145.

www.dacoromanica.ro

15 IZVOARELE DIPLOMATICII SLXVO-ROMNE 17

tot in acelasi an Grigore Nandris publica Documente slavo-rominedin mclneistirile Muntelui Athos', editie plina de greseli, dui:4 cum m-a con-vins confruntarea a opt acte din editie cu copiile fotografice aflate la sfirsitulpublicatiei si in Biblioteca Academiei R.P.R.

Doi ani mai tirziu, prof. P. P. Panaitescu editeaza atit Documentele7'rii Romtnefti, I, eft si Documente slavo-romtne din Sibiu (14701653).

Din acelasi an este si publicatia autorului acestui studiu: Acte moldove-nefti dinainte de .. tefan cel Mare, in care citeva omisiuni le-a aflat autorulin anu11954 cind a facut o noua colationare a textelor pentru colectia academiaDocumente privind istoria Romtniei, veacul al XV-lea, A, Moldova.

In anul 1939, autorul acestui studiu a publicat Patru acte muntenedin anii 1593-1630, aflate in arhiva Fundatiei culturale Mihail Kogdlniceanu,extras din Arhiva romtneascd , III.

In acelasi an, Const. Solomon si C. A. Stoide publica Un uricnecunoscut de la . tefan cel Mare privitor la satele Politeni ci Tomefti dinTutova 2.

In anul 1940, Mihai Costachescu da la iveala continuarea publicatieide documente moldovenesti prin Documentele moldovenefti de la Bogclanvoievod, care este la fel de temeinic' ca si editiile din 1931. si 1933.

Un an mai tirziu, Constantin N. Velichi publica Documente moldovenefti(1607-1673) din Arhiva metohului SI. Mormtnt din Constantinopol3.

Doi ani mai tirziu dupa aparitia editiei Documentele moldovenesti dela Bogdan voievod, Mihai Costachescu (IA la iveall Documentele moldovenegide la qtefeinip voievod.

In anul 1947, apare lucrarea autorului acestui studiu Acte moldoveneftidin anii 1426-1502, in care la colationarea facuta in vederea publicariicolectiei Documente privind istoria Romtniei am constatat a nu amsemnalat toate omisiunile datorite grmaticilor.

Doi ani mai tirziu, Mihai Costchescu Ii incheie opera sa prin Documentede la i,Stef an cel Mare, in care sint citeva omisiuni de iectur i traducere4

ce insa nu coboara de fel munca atit de rodnica desfasurata pe trimularheografiei rominesti de cel care a fost atit de modest: MihaiCostchescu.

Incepind cu anul 1949, munca de publicare a documentelor rominestitrece Academiei R.P.R. si astfel, o data cu anul 1951, apar primele volumedin aceast colectie in care textul slay lipsind cu desavirsire, la unele docu-mente a fost inlocuit prin facsimil.

Insa coperta are alt titlu si data: Documente romtnefti in. timba slavc1 din nidncls-tirile Muntelui Athos 1372-1658, publicate de... duple fotografiile ci notele lui GabrielMillet, Bucuresti, 1937.

2 In 4 Revista arhivelor , III, 2, nr. 8 (1939), P. 319-323.3 In 4 Buletinul Institutului romin din Sofia, I, nr. 1, p. 211-258, publicare ce con-

tinua i in nr. 2 a aceluiasi buletin aparut in anul 1942, P. 493-556. La nr. 1, actul de subnr. 15 e In limba romina; la nr. 2, actele de sub nr. 34, 41, 43, 49, 59 si 60 sint In tuba

De pilda In textul de la p. 10 rindul 20 este roSaina la Costchescu: 40dMHAceno pacnond Ilftostotio din q. 25-26 skit serse posterior peste un text razuit

ceea ce C. nu indica; data de zi a actului de pe p. 12 e 15 septembrie; In traducerep. 13 trebuia: a Gull Rece ; i cu fiul sat' vitregu, iar nu: o Rota Rcoare ;Cu lista sac

2 c. 404 www.dacoromanica.ro

L. V. Cerepnin, Pyccfcrie (1)eoAa31bilme apxi4nbi XIVXV riettos (PA}, partea a,doua, Moscova Leningrad, Ed. Acad. stiintk U.R.S.S., 1951, II, p. 3.

2 A. de Bollard, MDF, p. 32.3 Adesea au data de an, pe cind misivele n-au declt data de zi i sint deschise,

fiind pecetluite cu peceti atirnate (A. de Botiard, MDF, p. 38).4 Misivele propriu-zise, dat fiird scopul lor comunicarea de stiri deseori

secrete sint inchise si au pecetea aplicatd pe locul unde se inchid. Insa fiindc5 emanaude la autoritilti obisnuite a expedia acte, ele sint modelate dup6 acestea din urnld (A. deBollard, MDF, p. 38).

5 Cel mai recent facsimil in Documente privind istoria Rominiei, B, XIII, XIV siXV, p. 311.

6 Vezi facsimilul acestei scrisori, ibid., p. 395.

18 DIPLOMATICA SLAVO-ROMYNX 16

LMPORTANTA, CLASIFICAREA SI NOMENCLATURA DOCUMENTELOR

lmportanta. Dup istoricul sovietic L. V. Cerepnin, actele alcatuiesoizvoarele de baza pe temeiul carora se poate studia naterea i dezvoltareapropriettii agricole feudale, se poate da o caracterizare a sistemului deproductie feudal, se poate cerceta starea producatorilor directi i aspectelerentei feudale, metodele de constringere extraeconomica folosite de feudalifat:a de taranimea dependent, esenta imunittii ca atribut al propriettiiagricole feudale 1.

Clasificarea. Pentru o mai uoar cercetare a numeroaselor i diferi-telor documente care In decursul timpului au emanat de la diferite persnanepublice 0 private, disciplina diplomaticii le imparte in diferite categorii,luInd drept criteriu forma lor juridica sau diplomatica.

Acte. Scrisori. Scripturae. AvInd drept criteriu natura juridica a docu-mentelor, precum 0 forma lor, ele se Impart din punct de vedere tehnic,in trei mari categorii acte, serisori i scripturae 2.

Prima categorie actele o formeaza marturiile scrise, redactateintr-o forma determinat care se schimb numai atunci dud e vorba de loe,epoc, persoana i obiect, sprijinindu-se pe fapte de natur juridica. Ca atare,act e once privilegiu domnesc, once Invoial tare dou persoane 0 care areIn ea un fond juridic. Dar tot acte vor fi 0 scrisorile domneti care au untemei juridic, de pilda poruncile adresate unor subalterni ce cuprind In sinullor indeplinirea unui fapt cu urmri juridice.

Scrisorile alcatuiesc corespondenta de. once natura, de cele mai multeori neavInd un fond juridic. Ins lntre scrisorile cu caracter executoriuasemuitoare actelor, i misive nu se poate face, din punct de vedere diplomatic o deosebire precisa'. Ca atare exist o categorie intermediar de documente cea a scrisorilor Cu caracter executoriu care prin natura lortin de misive, dar care prin forma lor 3 se leaga de acte 4. Mentionez, Inlegatur cu categoria acestor documente de pild scrisoarea f Ara data' a luiMircea cel Batrin, dar din anul 1407, adresat satelor manstirii Tismana 5,care e scrisa pe pergament cu pecetea aplicata gi care are ca tel darea uneidispozitii, intarita manastirii printr-un privilegiu domnesc de imunitate.La fe! e 0 scrisoarea lu Radu ce! Mare, Para data i datat prin 1496 septem-brie 15 1496 iulie 31, adresat'a unui Vlaicu, ca sal paraseasca satul Stoi-ceti B.

Intre actele care privesc persoane din afara tarii cel mai vechi In acestsens este scrisoarea lui Mihail, fiul lui Mircea cel Batrin, prin care cere vame-

www.dacoromanica.ro

17 IMPORTANTA, CLASIFICAREA SI NOMENCLATURA DOCUMENTELOR 19

ilor din Rucr i Bran sA nu vAinuiasc pe braoveni1, faptul consemnatIn scrisoare fiind sprijinit pe privilegiile vamale pe care braovenii le aveaude la domnii Tarii Romineti.

Categoria scripturae o alcAtuiesc documentele ce nu intr In cele douhcategorii pomenite mai sus. Aa grit diferitele note i ciorne dupg care apois-au redactat i scris acte, petiiile, rapoartele de once naturA, depozitiilemartorilor, tidulele diferite si aa mai departe.

Acte publice i private. Avind in vedere institutiile sociale i politicedin evul mediu i ca atare i persoanele care emiteau actele, ansamblul acteloreste ImpArtit, din acest punct de vedere, In douA categorii : acte publicei acte private.

In categoria ac'elor publice intrA toate actele care emanau de la auto-riti pe primul plan fiind socotite persoanele reprezentative aleevului mediu : Impratul, regele, marele cneaz, papa, iar la noi domnul.

In categoria actelor private intrA nu numai actele emanate de la parti-culari, ci i cele care proveneau de la institutii publice, dar care prin obiectullor privesc chestiuni de drept privat.

Din Moldova cel mai vechi act privat este al boierului Cirstea, datinainte de 10 octombrie 1448 2.

Cel mai vechi act privat din Tara Romineas5. este al lui Aldea, boieral lui Mircea ce! Barin, scris la 21 noiembrie indictionul 7 3.

Din Transilvania sint acte private parte din actele emanate de laoltuzii i pirgarii oraelor Braov, Sibiu, Bistrita, precum i parte din celede la fetele bisericeti..

Clasificarea actelor In publice i private este admisA drept clasificarestrict istoricd i de istoricul L. V. Cerepnin, care studiaz temeinic diplo-matica rusd4.

Acte de cancelarie. Dar dupA felul cum sint formulate i expediateactele, ele comport i din aceste puncte de vedere un discerndmint. Aade o parte e cancelana ImprtiteascA (regal), a marilor cneji, a tarilor saua domnilor tArilor romfne ori a oltuzilor i pirgarilor care formeazA, redac-teazA, serie i emite actele dup principii i reguli ce se nasc i se fixeazIIn strinsA legAtur cu evolutia societatii ; iar de alt parte actele de oncealt provenientA i care in ceea ce privete forma i emiterea lor nu potfi comparate cu actele provenite din cancelarii organizate.

Acte probatorii i dispozitive. 0 clasificare a actelor se face i din punc-tul de vedere al timpului and actiunea juridicA este consemnatA In act.din acest punct de vedere indiferent de persoana autorului actului publicAsau privatA, se deosebesc dou4 categorii de acte : probatorii ci dispozitive.

Ultima editie a scrisorii la Gr. G. Tocilescu, 534 doc., sub nr. 5.2 Vezi textul actului la Mihai Costachescu, Documentele moldovenesti Inainte de telan

eel Mare (DM), II, p. 369.3 Actul se aflii in arhiva mAnAstirii Cutlumuz de la Athos si a fost publicat de

St. Nicolaescu in Domnia lui Alexandru Vodci Aldea, extras din a Revista pentru istorie,arheologie si filologie , XVI, Bucuresti 1922, p. 15-16 note, cu data de an 1398 care ededusa dup indiction; o editie a dal i Grigore Nandris in Documente slavo-rcmlnedin mnstirile Muntelui Athos (DA), p. 244-245, sub nr. 44, unde insa data de an

1414 nu poate fi exactil, caci indictionul 7 din act corespunde anului 1398 sau anului1413, dat fiind stilul i calculul lui de la 1 septembrie.

4 L. V. Cerepnin, Pyccnne tDeolkantlibie apxmisi XIVXV nenon, II, p. 63,

t. www.dacoromanica.ro

1 Vezi C. P_aoli, Programma scolastico di paleografia e di diplomatica, Florenta,1899, p. 14, dupA A. de Boiiard, MDF, p. 51.

Pentru o mai usoar expunere numesc acte interne, actele emise de domnialte personalitti medievale din Tara Romineasca i Moldova unor persoane sau institutiidin cuprinsul strAvechilor hotare ale acestor

3 Vezi pentru aceastd clasificare: M. Lascaris, Influences byzantines dans ladiplomatique bulgare, serbe et slavo-roumaine (IB), extras din aByzanjinoslavica, 111/2,Praga, 1931, p. 7; D. P. Bcg,dan, Contriburiuni la studiul diplomaticei vechi moldovenesti,(CD111), extras din RI R, IV, Bucure0i, 1935, p. 3 0 idem, Recenzii, p. 6-8.

20 DIPLOMATICA SLAVO-ROMINA. i8

Cele dintli sint redactate i scrise dup ce actiunea judiciara s-a KWh.-actul, din acest punct de vedere, fiind perpetuarea amintirii actiuniijudiciare svirsite. In aceast categorie intr toate actele private de pe

teritoriul patriei noastre, a cdror actiune judiciar se desvirsea In fata.domnului prin hotrirea lui si a sfatului ce-1 Inconjura.

Cele de-al doilea actele dispozitive sint actele ce ajutau la svir-sirea actiunii judiciare In asa fe! !nett dad ele nu s-ar fi redactat i scris, actuljuridic n-ar fi fost perfect. In aceast categorie intr toate actele domnilorMoldovei i Trii Rominesti scrise In limba slav atlt cele de danii, cit icele de intrire, dci actiunea judiciara dintre prti deseori consemnata Intr-unzapis nu era valabil ca atare si desvIrsit dac prtile nu veneau In fatadomnului cerind i hotrirea domneasca care se consemna apoi prin privi-legiul emis de domn.

Acte., hrisoave i scrisori. Ca si In diplomatica apusean si In cea slavo-romina actele publice se pot Imprt,i, dup caracterul lor In esent juridicsau politic In dou categorii: acte solemne in diplomatica apuseanadiplomele i scrisori.

In prima categorie intr actele de lung durat si de forma' solemnIn diplomatica Moldovei se cuprind acte ce se numesc HUT% i au pecetea.atirnat, iar In diplomatica Trii Romlnesti se cuprind, sub aceast denumireactele ce se numesc hrisoave i au deasemenea pecetea atlrnat. Dar tot actesolemne i de lung durat. stilt : actele Trii RomInesti cu denumirile wousmoi. HOILEAH if a cror dispozitie incepe Cll MUM POCHOACTKO Mu CHE IIGKEAHil(wpasmo), actele moldovenesti cu pecetea aplicat, actele interne2 moldovenestice de la mijlocul veacului al XVI-lea se scriu pe hirtie, privilegiile vamaleslavo-romine cit i actele private, acite pe care pentru o mai usoar expu-nera le vom numi hrisoave simple, spre a le deosebi de actele hrisoavesolemne.

In categoria scrisorilor intr documentele de caracter administrativCu un efect temporar, cu o form simpl, ea atare : misivele i mandatelecare se numesc cu un singur cuvint scrisori 3 si a cror dispozitie de obiceiIncepe cu verbul nacaTu exprimat la indicativ prezent perso'ana a III-,asingular: nu

Num'rul scrisorilor este destul de mare in diplomatica slavo-roming, daraceasta numai in ceea ce priveste documentele cu acest caracter pe care domniiMoldovei i ai Trii Rominesti sau alte persoane ori institutii din trile res-pective le-au adresat oraselor din Transilvania, precum i scrisorile adresatede orasele respective domnilor, persoanelor i institutiilor din trile romine Nuacelasi lucru se poat spune despre scrisorile pe care domnii romini le-au adre-sat persoanelor din tar, dci foarte putine din scrisorile de acest fel s-au pstrat,ele pierind In cea mai mare parte o data cu arhivele domnesti ale veacuri-lor XIVXVII.

www.dacoromanica.ro

19 1MPORTANTA, CLASIFICAPEA SI NOMENCLATURA DOCUMENTELOR 21;

Scrisori deschise i Inchise. Actele solemne erau in ceea ce priveste modulIor de prezentare, toate deschise, nu hash' acelasi lucru era si cu scrisorile. Dinpricina cuprinsului pe care-1 inflisau scrisorile s-a simtit nevoia unei dife-rentieri in ceca ce priveste prezentarea lor i ca atare s-au nscut din acestpunct de Vedere dou. categorii: de o parte scrisorile care prin natura con-tinutului n-aveau nevoie s fie inchise, asadar scrisorile deschise (litterae apertepatente), iar pe de alt parte scrisorile care insumind diferite stiri i instruc-tiuni secrete se cereau a fi inchise, tinute inchise prin pecetea ce se aplicape locul unde ele se inchideau (litterae clausae) , pentru inchiderea lor folo7sindu-se diferite procedeuri 1.

Aceleasi sisteme de infhtisare a scrisorilor erau cunoscute i diplomatic4slavo-romine.

Din Moldova, cea mai veche scrisoare deschig este a lui stefan aldin 26 mai 1435 2, iar inchis6 a soltuzului Hirlea din Birlad de pe laanul 1434.

Prima scrisoare deschis din Tara ,Romineascd este scrisoarea lui Mihai,fiul lui Mircea ce! Barin, adresat brasovenilor i rijnovenilor in privintaprtii datoriilor dintre acestia i locuitorii Trii Rominesti 4; iar inchis seprezint6 scrisoarea lui Mircea ce! Btrin din 10 august, adresatA regelui Polo-niei 8.

Din Transilvania prima scrisoare deschis este cea pe care judetulpirgarii Brasovului o adreseag buzoienilor pe la 1523 6, iar inchis" scrisoareajudetului si pirgarilor Brasovului prin care trimit in solie la Vlad Clugrulpe Iacov din Rijnov 7. Cit despre sisteinul de inchidere a scrisorilor, acestase pare Ca' era unul singur 8, ca o inriurire a diplomaticei apusene. Obiceiulinchiderii, precum i adresa pe care obisnuit o aveau pe verso fapte cu-noscute i scrisorilor slavo-romine erau singurele elemente prin care scri-sorile inchise se deosebeau de cele deschise.

Clasificarea actelor dupi continut. Pornind de la clasificarea pe careistoricul sovietic A. A. Zimin a expus-o in programul cursului de diplo-

A. de Boilard, MDF, p. 55 si nota 3.2 Ultima editie la Mihai Costdchescu, DM, II, sub nr. 190.3 Ibidem, sub nr. 188.

Ultima editie la Gr. G. Tocilescu, 534 doc. sub nr. 4.6 Ultima editie la Ivan Ohienko, ,Ekni rpamaTm meow BanaumcNoro Inaua

'Mapa Bensworo (AM In Byzantinoslavica , III (1931), p. 420, un facsimil nu preareusit la St. Nicolaescu, Documente inedite de la Mircea cel Bettrin 1386-1418, extrasdin a Revista Muzeului i Pinacotecii municipiului Bucuresti , nr. II, p. 44.

6 Ultima editie la Gr. G. Tocilescu, 534 doc., sub nr. 465; pentru data aproxi-mativd, vezi I. Bogdan, Documente f i regeste privitoare la relagile Tara. .Romtne.,sti caBragovul gi Ungaria in sec. XV gi XVI, Bucuresti, 1902, p. 312 notele de lanr. CXCI.

7 Ultima editie la Gr. Tocilescu, 534 doc., sub nr. 463. Precizarea: scrisoare d,eschisdsau inchisd pentru scrisorile Brasovene rezultd din cercetarea ce am fAcut doc. brasovene.In vara anului 1935, and documentele rominesti vechi ce fuseserd evacuate in Rusia intimpul primului rdzboi mondial au fost restituite de catre guvernul Uniunii So-vietice (vezi D. P. Bogdan, Diplomatica slavo-romlrt din secolele XIV gi XV, Bucuresti,.1938, p. 4).

8j anume cel ce consta in faptul ca dupd ce se pdturea scrisoarea in cloud sau mai,multe pdrti, pturirea scrisorii se strdpungea cu un obiect ascutit in cloud locuri, apoiprin aceste cloud gduri se trecea o bandd de hirtie, ale cdrei capete se prindeau sub cearapecetii, In acest sens slat pdturite, gdurite i sigilate scrisorile aflate in Arhiva orasuluiStalin, publicate de I. Bogdan In Documente privitoare la relatiile Tdrii Romlnesti cu Bra-,ovul ci cu Tara Ungureascd In sec. XV si XVI, I, Bucuresti, 1905, nr. XIVXVI, LXIII,

www.dacoromanica.ro

LXXVIII LXXX, XC, XCII, XCV, XCVII, XCIX CI, C111 aici se vadInd( iesind de sub pecete cele dou capete ale benzii de hirtie CVII, CIX, CXII,CXIV, CXV, CXV1, CXVII, CXIX, CXX CXX II, CXXV, CXXVIII, CXXIX,CXXX, CXXXII CXXX1V, CXXXVII CXXXIX, CXL CXLIII i CXLV.Sistemul acesta este citat si de A. de Boiiard, In MDF, p. 55, nota 3.

I. V. Stalin, Problemele kniAismului, ed. a III-a, Ed. pentru literatura politica,1952, p. 571.

2 Vezi V. I. Lenin, Opere, vol. 26, Ed. de stat pentru literatura politica, 1954,p. 449.

3 F. Engelq, Rclzboiul giranesc german, ed. a II-a, Ed. P.M.R., 1950, p. 43.4 Vezi L. V. Cerepnin, I (DA, II, p. 62-64.6 Literele suprascrise in original le cobor in rind si le subliniez.

22 D1PLOMATICA SLAVO-ROM ?NA 20

matic istorica rush', tinut la Institutul istorico-arhivistic din Moscova,L. V. Cerepnin propune clasificarea actelor istorice ruse dup continut,clasificare ce trebuie lush' s aib la bag principiul eh*: in orinduireafeudal, baza relatiilor de productie o formeaz proprietatea feudalului asupramijloacelor de productie i proprietatea necomplet asupra producatorului,asupra iobagului . 1.

Astfel, pe baza acestei precizri, Cerepnin scrie c in categoria actelordespre relatiile sociale-economice categorie preconizata de Zimin intrca prima grup actele ce caracterizeazti actiunile feudalilor pentru obtinereamijloacelor de productie si In primul rind pentru pmint (actele de danie,cumparare, schimb, zlogire, diatele etc.). Grupa a doua o alcnuiesc actelece caracterizeaz actiunea feudalilor pentru dobindirea bratelor de muned sia rentei feudale, evolutia diferitelor forme ale dependentei feudale si ale exploa-trii producatorilor directi, precum si lupta de clas (diferite acte referi-toare la trani i verbi). A treia grup o formeazd actele cneziale de intrire,ce confirma' feudalilor propriettile agricole i fixeazti inceputul stpiniriisubordonrii in statul feudal (privilegiile de imunitate). In a patra grupintr actele referitoare la populatia care se ocup cu negotul i mestesugurile.A cincea grup este format din tratatele i testamentele marilor cneji si alecnejilor feudali. A sasea si a saptea grup o constituie actele ce reflect', inchip special, functiunea intern a statului feudal: organizarea administratiei

activitatea justitiei ca organ ce reprezenta un scut al ordinei, dar careIn realitate era un instrument orb, subtil de oprimare necrulatoare a celorexploataIi 2 A opta grup o formeaz actele ce se refee in chip special lafunctiunea de politica' extern a statu/ui (soliile). A noua grup o alcatuiescactele de drept bisericesc ce zugravesc activitatea bisericii care este cea maiinalt chintesenta i consfiintire a dominatiei feudale existente 3. Primeledou grupe de acte, Cerepnin le socoteste acte de drept privat ce crista-lizeaz relatiile ce s-au nscut in procesul de dezvoltare al propriettii feu-dale si a transformrii, de care clasa dominant, a producAtorilor directiin dependent feudal . Grupele 3-9 slut actele de drept public ce sanctio-neazd drepturile i privilegiile reprezentantilor societtii laice feudale, drepturii privilegii ce apartin virfurilor ei 4.

Nomenclatura actelor. In d,iplomatica slav a Trii Rominesti termeniicare designan notiunea de act erau urmtitorii: goncoicoirm., mrri, wpiamo11011EA Rif , SOHN 5, irh1{411111., IIHCtHl, K HHPA, ptKOIlHCMlh, 341111C11, SAATOIIPLITH MK%

formele plurale: KOMMI AIE41119All H.

www.dacoromanica.ro

21 IMPORTANTA, CLASIFICAREA ,$1 NOMENCLATUR A DOCUMENTELOR 23

Primul termen uccit wI - apare intiia data in hrisovul lui Mircea celBatrin din 1409 mai 111 si este folosit apoi in tot cursul veacurilor XV XVI I2.Sub numele Koticoltorm grit cuprinse toate actele solemne hrisoavele insensul deplin al cuvintului care emanau din cancelaria domneasca a TariiRominesti i aveau ca mod de folosintA a pecetii pecetea atirnat. Origineadenumirii 1-0HCOIGOVAll se afl in termenul diplomaticii bizantine 3 (xeuc6f3ou X = bula (pecete) de aur), cancelaria Tarii Rominesti adoptind acest termenprin mijlocirea cancelariilor sud-slave, mai probabil prin cea bulgara. Dar pechid in Bizant i uneori chiar si la bulgari sub numele de hrisov se cuprin-deau actele solemne ce aveau drept caracteristica o hula' de aur de undeoriginea numelui actului la noi, dat fiind si situatia politica a domnilor,actele hrisoave de obicei 4 aveau o pecete din ceara, care insa era si ea suspen-data dupa modelul bulei bizantine.

Termenul MKT% apare aproape numai in actele externe 5 Si anume inhrisovul lui Mircea din 1403, scrisoarea aceluiasi domn din 10 august si inhrisovul lui Vlad Dracul din 8 septembrie 1439 6, destinate regelui polonprimele doua, iar ultimul negutterilor din Lvov precum si intr-o scrisoarea lui Barbu Craiovescu 7. In actele interne apare foarte rar i numai incepinddin a doua junatate a veacului XVI 8. In primele trei acte nliCT% provine dincancelaria polon, unde termenul era exclusiv pentru actele scrise in limba slava,iar in scrisoarea lui Barbu Craiovescu provine din diplomatica sirba, undetermenul este frecvent 9.

Denumirea wpnamo apare pentru intlia oara in actul lui Mircea din1406 indictionul 15, dar in opozitie cu termenul yyc Vivh wpilamo nuapare ca denumire a actului in actele interne decit pina la 145810, cind este

Vezi un facsimil, nu prea reusit al actului, in Documente privind istoria Romtniei,B, XIII, XIV, XV, p. 317.

2 Incepind insa Cu actele lui Radu ce! Frumos frecventa actelor Cu denumireaxpticoaorm este inlocuita prin cea a 4ctelor cu denumirea no uo-kati pentru ca In veacul XVI

mai ales ID XVII actele Cu denumirea hrisoave sa fie din ce in ce mai rare, ajungindapoi extrem de rare.

Vezi .pentru diplomatica bizantina: P. A. Iakovenko, Ilacaelamaiinfr D o6nacrnBle138HTIOCRIIX rpamor, fpaoto'rbt Houaro Moaacchipa Ha ocrpone Xaoce, Iuriev 1917,p. 63-118; dr. Alexandr Soloviev si dr. Vladimir Main, fpine noneabe cpacnaxriziaAapa [Acte grecesti ale domnilor In colectia, 8.10pliFIR aa ucTopajlifirbletNieBHOCT cpacnor napoaa, 'Tog?. OAdJIbeHbe, VII, Belgrad, 1936, p. LXVIILXXVII ; Franz Dlger, Der Kodikellos des Christodulos in Palermo, extras dinArchiv far Urkundenforschung o, B, XI (Berlin si Leipzig, 1929) i M. Lascaris, IB.

4 Exceptind citeva acte din veacul al XVI-lea care au pecetea in aur, vezi maideparte cap. Pecetea.

5 Noi numim pentru o mai usoara expunere asa cum s-a folosit i In colectia Doc.priv. ist. Rom. acte externe, actele emise de domnii i personalitatile medievale dinMoldova, Tara Romineasca si Transilvania, unor persoane sau institutii din afara hotarelortarilor romine.

6 Aici termenul e in dispozitie, caci In coroboratie apare rolicoorivs.7 Vezi textul la Silviu Dragomir, Documente nou4 privitoare la rlatiile Tiirii Roml-

nesti ca Sibiul In secolii XV si XVI (DN), extras din o Anuarul Institutului de istorienationala o, IV, plana V.

Asa e de pilda un zapis de danie din anul 1573 aflat la Arhivele statului, Bucuresti,Sectia istorica (ASSI), sub cota 943.

Vezi cele scrise de D. P. Bogdan in RIR, VVI (1935-1936), p. 535.10 E vorba de actul lui Vlad Tepes din 5 martie 1458, in Doc. priv. ist. Rom., B,

XIII, XIV, XV, p. 348, care e ultimul act intern din Tara Romineasca cu denumireawonamo ca nomenclatura de act.

www.dacoromanica.ro

Publicat de Tocilescu in 534 doc., sub nr. 49. Dar disparitia termenului dinactele externe isi are explicatia in faptul c actele de natura orismosurilor dispar, documen-tele de acest fel adresate brasovenilor devenind aproape toate scrisori.

2 Citez in acest sens actul lui Vlad CAlugdrul din 3 august 1489 unde wptiamoapare intr-una din clauzele sanctiunii.

3 Citez in acest sens, de pild, actele lui Radu cel Mare din 1497 ianuarie 9 (inDocumente privind istoria Romtniei, B, XIII si XIV, p. 404), 1498 aprilie 15 (ibid., p. 409)si 1499, privind Trestioara, Gura Jietului i Brdet.

4 Vezi de pild unele acte de la Mircea cel Bdtrin i actul fiului su Mihail din 22iunie 1418.

5 Citez de pild actul lui Radu Prasnaglava din 19 iunie scris in Creata, al luiVladislav al II-lea, din 28 martie 1451 si cele publicate de Tocilescu in 534 doc., sub nr. 2,4, 11 si 49.

Vezi Doc. priv. ist. Rom., B, XIII, XIV, XV, p. 346.7 Vezi cele sapte acte publicate de G. Iliinski in Tpamorm 6oarapcmx napeti

(rB11), extras din Tpyilbi Caaanucicoit HONIHCCIIM rum. MocHoscisoro apxeonormecrioroo6mecTsa, Moscova, 1911 si al optulea publicat de M. Lascaris, in BaronegcHaTa rpamaTaiia napL llsax Aceua II [Actul de la Vatopedi al tarului Ivan Asan II] (Br), extrasdin arbarapctru craptiu11, Sofia, 1930.

Vezi de pild scrisoarea lui Vlad Dracul publicat de Gr. Tocilescu, in 534 doc.,sub nr. 47.

Vezi de pildti zapisul de la Arh. st. Buc. Sect. ist. (ASSI) cota 811." Vezi de pild actul din 6 iunie 1620 din Bibl. Acad. R.P.R. (ARPR).11 Vezi de pilda actul din 15 iulie 1623 la Arh. st. Buc. (AS) Cotroceni XXXVII-3>

94 D1PLoMATICA SLAVO-ROMNA. 22

apoi lnlocuit Cu HOKEANif, iar fare actele externe ultimul ce foloseteaceast denumire ca act este un document al lui Vlad Draculi. Dupdatele pomenite termenul cade in desuetudine ca denumire de act cInd apare aceasta In actele interne tocmai la 14892 este mentionatIn cuprinsul unor clauze din act, avind sensul de specificare a hotririidomneti 3.

Sub numele de wpamo stilt cuprinse atit actele solemne hrisoaveleCu pecetea atirnat 4 Cit i actele cu un formular redus hrisoavele simplei care au pecetea aplicat 5.

Termenul wptiamo [poruncg] provine din pLati.6q al diplomaticii bizan-tine, filiera fiind diplomatica bulgar unde wpfismo era cunoscut ca denu-mire de act.

Termenul noKfitiolig [porunc] apare frith In actul lui Vladislav alII-lea din 15 aprilie 1456 6, iar incepind cu actul lui Radu cel Frumos din11 noiembrie 1463 toate actele solemne cu un formular mai redus fat decel al actelor Cu termenul Kpacottovnit deci hrisoave simple i cupecetea aplicat poart nomenclatura noimvkiiii.

Tot rioten-kaig skit denumite i citeva acte interne i externe cupecetea atirnat, acte ce reproduc formularul actelor cu numele xplicortaxn.

Termenul nouirkuie ar putea proveni In diplomatica slavo-romindin diplomaticile sud-slave: slrbd unde este atestat sau bulgar unde deinu este atestat, dar dat fiind numrul redus de acte slavo-bulgare, medievale

nu s-au pstrat cleat opt 7 nu inseamnd cd nu exista. Dar noggAiiiear putea fi tot atit de bine i o creatie autohton a diplomaticii slavo-romIne provocat de nevoile ei.

Pentru scrisoarea domneasc. apare HilCdtliE8.Denumirea mum, apare din a doua jumnate a veacului al XVI-lea2

pentru zapise, acte de drept privat. Dar pioid1111. e i o diat 'A) dupcum tot ravaise grit i actele intocmite de domnie, In dublu exemplar, deconvocare a jurtorilor pentru litigii de proprietaten.

www.dacoromanica.ro

23 IMPORTANTA, CLASIFICAREA 51 NOMENCLATURA DOCUMENTELOR

Ca designare de act pentru actele private apare MICAllie [scrisoare] dina doua jumatate a veacului al XVI-leal, dar tot M-ICAllif e si un rvas deconvocare a jurg.torilor2.

Si tot pentru aceleasi acte din acelasi timp este si tailird 3 [cartel ceintr-un act din 13 ianuarie 1599 apare In echivalen0 si alturi de termenulmoldovenesc 4.

Din acelasi veac si tot pentru actele private e si pSitoluicatik 5[scrisogre de min4], iar din prima jumAtate a veacului XVII se fixeadt3/11111Cly pentru aceleasi acte.

Tot din veacul al XVII-lea e si 3A4TOREIICITIIIIK1.8 care e transpuner,aIn limba slav6 a cuvintului bizantin xpua6r3uXXoq. Un manuscris romine:cdin a doua jumtate a veacului al XVII-lea mentioneazg ca echivalen epentru WHCOISAX1.-KOMAIIH din slav. imimisparui7 care e transpu-nerea gree. 1.1.E:43vicva.

In M'ara de termenii specificati mai sus actele slave din Tara Romineascmai redau si nomenclatura ce designeaz obiectul sau continutul in sine alactului. Astfel sint: BA/IIICallig 8 Zrzscris, nopqrk*AEFlif 9 [IntArire] KM-W4

WhIS 10 cartea de credintei (salvconduct), moldovenescul 8iIIIh [pri-vilegiu] in actul lui Moise din 1529 mai 1311 sau In cel al lui VladInecatul din 15 iunie 1530 12, Kititra KAETOKIld carte de jurdmint, salv-conduct, (ME WEEIII,Allif 14 [mica fgdduint4], xpitcodsort [hrisov] e cartealui Pirvu banul din 25 septembrie 152915 si Meltld KII-11PA [c arte mic].Sint apoi: Illirct 3i1 KSHOKAllig 17 [carte de cumpArare (a unei proprietti)]

1 Vezi actul dela ASSI, 811.2 Vezi actul din 1 aprilie 1635, la AS, Cozia, XXIV 11, unde apare P1.84111

3 A5a e actul judetului i pirgarilor din Bucure5ti din 13 mai 1563, publicat de

D. P. Bogdan in a Ceirti orafenesti s inedite de la judeiii fi. pirgarii Bucure.,stilor, in BucurestiiVechi s, IV (1930-1934), p. 98-99, sub nr. I, facsimil in Documente privind istoriaRomlniei, B, XVI, vol. III, p. 483, precum i actul mitropolitului Anania din 15 sept.1573 (ibid., vol. IV, p. 530).

4 Vezi facsimilul actului in Doc. priv. ist. Rom., B, XVI, "vol. VI, p. 530.5 Asa e de pild zapisul de despartenie al jupinitei Stanca, de sotul ei Danciul

vornic, aflat la Muzeul de istorie al orasului Bucuresti (MIB), sub cota DiThu-leni, III.

6 Vezi de pild5. actul lui Matei Basarab din 17 iulie 1644, dat mAnstirii AdormiriiMaicii Domnului de pe insula Halchi, la AS, Aron vod I-4 i cel al lui Antonie vod. dinPopesti, scris in aprilie 1670 mentionat de mine In (ES), p. 58.

7 Vezi extrase din ms. la I. Bogdan (Dr RB), p. XXXVII.Vezi de pild actul lui Mircea cel Biltrin din octombrie si al lui Mihail din 22

iunie 1418.9 Vezi de pildrt actul lui Dan al II-lea din duminica Floriilor.

Termenul e foarte rar, Il cunosc numai pentru actul extern a lui Vlad Tepes, laTocilescu, 534 doc., sub nr. 113.

Vezi facsimil in Doc. priv. ist. .Rom., B, XVI, vol. II, p. 432.Ibidem, p. 439.

73 Vezi scrisoarea lui Sin logolltul din pragul veacului al XVI-lea publicatd de SilviuDragomir, in DN, sub nr. 63.

Vezi In acest sens, de -pild hrisoavele simple ale lui Radu cel Mare din18 aprilie 1503 si 19 iunie acesta dat mblastirii Bistrita pentru un obroc anual de6 000 aspri.

75 Vezi facsimil in Doc. priv. ist. Rom., B, XVI, vol. II, p. 437.76 Vezi in acest sens de pild hrisovul lui Vlad Inecatul din 25 octombrie 1530 dat

maniistirii Sinai.Vezi de pildA actul din 17 decembrie 1527, la ARPR, cota CCXXIX-14.

www.dacoromanica.ro

26 DIPLOMATICA SLAVO-ROMINA. 24

identica uneori Cu ICIIHrtt an SAGMEIlii [carte de asezamint], aceeasi nomen-clatura' aprind si in grafiile: Km-tra Ea 1101i811EHiE 2 sau KI1H4 sa Ksataie 3.Cartea de proprietate e Kaurn sa AliAmis 4 [carte de dedina] sau in formaplurala: mirk 38 iVkAHIIS 5 ori KHHPI 34 W4111 6, KUM BA W(IH6 WX461167.Chid un act cuprinde o infralire pe o -p-roprietate atunci a-Ctul e IV-Mr&34 Sno3C11411 u 38 goa ccrico 8 [caree de asezmint si de infratire]. Actulce Insumeaz o judecata in litigiu de proprietate e 'Nara an HOSX [cartede Ora] sau In grafia uura a nirkaig 10, iar &Ind proprietatea in litigiueste adjudecat uneia dintre par actul ce i se da este KIllird 34 KAMid-nil* n w min u [carte de juramint si de ramas (de judecata)], Ktutra

tvcraA 12 [carte de rmas] (rOmasul e f ata de partea care a pierdutjudecata) ce apare si in grafia: Iuulra34 wyraarrito " sau In pluralul Ktiamit

wc.raut;r: 14 [carti de ramas], iar alteori aceeasi WCT4LICTII0 enumita si-KtIliPt1 Ba fli. H 38 wc.r48'5 Lcarte de pira si de ramas]. Dar totcarte de reimas: KlItirdi 34 WCT8H01: 16 e actul pe care boierii sau megiesii numitide domn spre a cerceta o ph% din-tre cloud parti In litigiu de proprietate, o In-cheiau prin prestare de juramint, act prin care ddeau dreptate unei parti inpaguba celeilalte, care astfel era socotita ranzas de judecata. Aceleasi acte aleboierilor sau megiesilor sint numite si 0-mu111 Ai 38 TI.KMENCiE [ravalele de Intoc-mire]. Proprietatea ce se daruia de &Are un monean unui boier era cuprinsa une-ori in vilwa sa non,tonfaie 15 [carte de Inchinare], iar and inchinarea cuprindeasi o infratire apoi obiectul e innr 34 HOKAMENiE H 34 544TCT5O19 [cartede inchinare si de infratire].

Actul ce cuprindea iertarea de serbie este KHHP8 sa nporriaiE 20 siIn grafille : ICIlII8 34 11110CTIMIHHE 21, Ka ar 38 HOILIEHHI H 38 CICORONSMIliE 22.[carte de iertare si de eliberare] i chia-r (MUM 38 KHE3OK8Hif23 [IqVa decnejire, adica de prefacere din serb in cneaz taran liber]. Chid serbii se

1 Vezi actul de la p. 25 din nota 17.2 Vezi actul din 9 octombrie 1568 la ASSI sub nr. 803 (facsimil in Documente privind

istoria Rominiei, B, XVI, vol. III, p. 513).8 Vezi actul din 5 noiembrie 1588, loc. cit., 1397 (ibid., vol. V, p. 604).4 Vezi actul din 22 iunie 1549, loc. cit., 560 (ibid., vol. II, p. 529).5 Vezi actul din 20 ianuarie 1587, la ARPR.6 Vezi actul din 7 :tiCie 1586, la ARPR.7 Vezi actul din 30 iunie 1572, la ARPR, peceti 237.8 Vezi actul din 19 iulie 1568, la ASSI, 787.9 Vezi actul lui Alexandru cel Rau de la ARPR, CCLVII-27.

Vezi actul din 16 aprile 1613, loc. cit., XCV-55.Vezi de pild actul din 28 septembrie 1596 la MAI, Dabuleni, X.

12 Vezi actul din 8 iunie 1564, la ARPR, XCV-67.13 Vezi actul din 12 februarie 1623 la AS, Glavacioc XIX-4.

Vezi actul din 20 iunie 1571, la ASSI, 895.15 In actul citat In nota 13.

Vezi actul din 15 iulie 1623, la AS, Cotroceni XXXVII-3.Vezi actul din 8 .august 1591, la ASSI, 1457.Vezi actul din 8 ianuarie 1582, In copie la Institutul de istorie al Academiei

R.P.R. (II).Vezi actul lui Alexandru cel Rau la ARPR, CCCLVII-27.Vezi actul din 13 iunie 1614, la ARPR, CLXXXIV-32.Vezi actul din aprilie 1615, la MI B, cota 26858.

22 Vezi actul din 20 februarie 1617, loc. cit., 26877.23 Vezi actul din 18 decembrie 1614 la Aezamintele culturale Nicolae Balcescu

din Bucureti (ANB).

www.dacoromanica.ro

.25 IMPORTANTA, CLASIFICAREA $1 NOMENCLATURA DOCUMENTELOR 27

rdscumprau, atare acte ale lor sint KillirOKEr 3d CKSHOKM1111 1 [cdrti de rAs-cumpArare]. Restituirea averii vreunui boier -de care domn se consemneazdIn KIllirH 3d MHAHO 2 [cArti de mild] sau In grafia IC3HrOKE 34 AillAoKatiii 3,iar obrocul druit unei mdnstiri din afara tdrii e tot Kuor sa munt34.

Actul ce priveste intAriri de proprietdti cdtre mdrilstiri cuprinzindsate de serbi care vor sluji unei mndstiri este KMIF4 3d AUM1101 H n lo-wenif 5 [carte de mild si iertare] (iertare In sensul c satele respectivesint iertate s lucreze domniei nu insd i mndstirii).

Intre actele private se mai Intilnesc i 341I4C 3d K.k1i6 6 [zapis decredinVA] care e o mdrturie; tot o mArturie, dar cu-jurmInt, e KIIIIFA 34CKW1TEACTKO 7 [ carte de mdrturie], BitIMCSA 3a ElIdTCTII0 H 3i1 WCTOOHlif 8[zapisul de infrdtire si de asezdmint]; v-Inzarea e cuprins in 3Alllictins a up,kauig 9 [zapisul de vinzare], cumprarea e in 34113C 3r1 rii8iiaiii lo.

Rdscumpdrarea de vecinie este In samicSoune 3d CITSHOKAlli:11 [zapi-surile de rdscumpdrare] sau in 341114all sa HAHOKEllii 12 [zapis de miluire],iar InA,elegerea Intre un fost serb devenit %grail liber i fostul luiproprietar In sensul Ca' pe viitor nu va mai fi tulburat pentru starea lui socialdde mai inainte e consemnat In &WIC 34 VhAltiptilf 13 [zapis de pace] sauSarum 3A TENMENIEF110 H 3A rhASHOElli 4 [zapis de intocmire si de pace].

_

Schimbul era consemnat In 3AMICE 3,1 ini,.om [zapise de schimb],iar delimitarea de proprietate In: Kimra 341 KOTA(0-111T1 16 [cartea de hotdr-nicie] si in grafia wira sa rOTARDitlif 17 sau Kuura 38 won EfirkFliKE[cartea de ocol a semnelor ].

Cartea pe care mitropolitul o dddea pentru ca pe baza ei s juremartorii este lallify4 sa 44.SOHCAIITE 19 [carte de afurisenie] In sensul cdafurisenia Inscrisd de mitropolit in carte BA cadd asupra capetelor martorilormincinosi.

Actul ca obiect material era denumit Kunra, i aceasta fie a eravorba de un act solemn cu pecetea atirnata' 20 sau de un act de aceeai natura',

1 Vezi actul din 6 iunie 1626, la ARPR.' Vezi actul din 13 mai 1633, la AS, Cotroceni, VI-5.3 Vezi actul din 13 mai 1633, la AS, Cotroceni, VI-5.a Vezi actul din 15 iulie 1625, la II.5 Vezi actul din 10 mai 1629, la AS, Mitropolia Tdrii Rominesti, XXXIV-13.6 Vezi actul din 23 iulie 1619 la MIR, nr. 27.194 (ta Documente privind istoria Romi,

niel, B, XVII, vol. III, p. 719).7 Vezi actul din 7 ianuarie 1644, la AS, Episcopia Argesului, XLVII-6.9 Vezi actul din 27 iunie 1620, MIB (in Doc. priv. ist. Rom., B, XVII, vol. III,

p. 765).9 Vezi actul din 25 ianuarie 1621, ARPR, XLIX-31.le Vezi actul din 15 iulie 1639, la AS.11 Vezi actul din 15 mai 1629, la AS, Mitropolia Trii Rominesti, CIX-7.22 Vezi actul din 28 martie 1645, la AS, Banu, IX-17.13 Vezi actul din 15 martie 1628, loc. cit., Nucet, XX-13.14 Vezi actul din 15 mai 1631, loc. cit., Cotroceni, XXXVII-10.16 Vezi actul din 28 iunie 1639, loc. cit., Episc. Rimnic, CIII-15.16 Vezi actul din 10 martie 1640, la AS, Peceti, 56.17 Vezi actul din nota 16.19 Vezi actul din 25 februarie 1643, la AS, Hanul Greci, XXIX-1.19 Vezi actul din 13 mai 1634, la AS, Bistrita XXI-5.20 Vezi in acest sens formula ictiiiri 3011011rAillS Cli 1041110134 MATH/ROM [carte

pecetluit cu marea pecetE], in actul lui Radu cel Mare din 1505, la ASSI, sub 140.

www.dacoromanica.ro

28 DIPLOMATICA sLAvo-nomiNA. 26

dar cu pecetea aplicat 1, ori c era vorba de o scrisoare Cu caracter deact2 sau chiar de o simpl misiv4.3

Locul pe care termenii ce denumeau actul il ocupan in cuprinsul formu-larului diplomatic era mai totdeauna in cuprinsul dispozitiei, pe la inceputulformulei, iar denumirile ce privesc obiectul actului apar in locuri diferite,ea

In Moldov'a termenii care designau nutiunea de act erau urmtorii:AHCT'h, aMIHrh, 11HCAlliE [scrisoare], rpamoTa [act], nottEmrkis [porunca],

[Carte], WICOKOSAk HCIDICOK'h, SpHICk, eiLiT0116,14TH1IK'k vAttsrumuiTe[scrisoare de ming] i p'KKOC'h3MHEITH atflHC [zapis lucrat de mida.] sauBAHHC [zapis scris de minn

Cel dintii termen AtICT'k apare inc in scrisoarea lui Petru Muatdin 10 februarie 1388g, iar in actele interne in cel mai vechi hrisov moldo-venesc ce s-a pstrat, al lui Roman Mupt din 30 martie 1392. TermenulAlICT% este apoi folosit in tot eursul veacurilor XVXVII i el provine dindocumentele ucrainene 6. Este apoi de remarcat faptul c' din a douajumatate a veacului al XVII-lea autorii actclor private 1i mai iau ingdduintade a, numi zapisele lor i AHCT'h 7.

3A1111C'h ca denumire de act , pentru actele domneti estedestul de rar i apare pentru prima oard in actul lui Alexandru ce! Bundin 4 august 1400 8, el fiind un sinonim a lui

Nu Ins acelai lucru se poate spune i despre fiintarea termenului3amich in actele private, unde apare din a doua jumtate a veaculuial XVI-lea 8, iar incepind cu veacul urmtor I, caracterizeaz actele res-pective.

Iluranig apare pentru prima oar in hrisovul mitropolitului IosifMupt din 7 ianuarie 1407 il, apoi in al lui Alexandru cel Bun din 12 martie

1 Vezi actele lui Vlad Calugarul din 1493 iunie 3, 15 iunie 1493, 4 septembrie 1495in facsimil in Documente privind istoria B, XIII, XIV si XV, p. 385, 386,393 si al lui Radul cel Mare din 30 mai 1500, la ASSI.

2 Vezi scrisoarea lui Radu cel Frumos din 6 martie 1470, la Tocilescu, 534 doc.sub nr. 80.

Vezi misivele publicate de Tocilescu in 534 doc., sub nr. 28, 106, 121 si 183.Vezi textul scrisorii la Mihai Costachescu, DM, II, sub ni% 164.

5 Vezi actul, ibid., I, sub nr. 3.6 Vezi documentele respective publicate de Vladimir Rozov In Yispaincmcn rpamorn

[Acte ucrainene ], I, Kiev, 1928, indice sub voce. Subliniez cA lucraren lui Rozov e aphrutIn dou editii ; I in 1917; II In 1928, filtre cele dour.t edita existind deosebiri numaiin ceea ce priveste foaia de titlu care in 1917 are urm5torul cuprins: lOnniopyccnne rpa-MOTbl. Vezi pentru editia din 1917 cele scrise de V. Demianciulc in MopcDonornn yrspaincbmixrpamor XIV El. nepinoi nonomnin XV B. din 3arniciin neroputino-c/In.11oaorignoroADIY YAH cartea XVI, p. 3-5 si de E. F. Karshi, in dial:teman no pycc}comy nabncy nCJIOBCCIIOCTII, I, p. 612-613.

7 Vezi de pilda zapisul din mai 1560, facsimil in Doc. priv. ist. Rom., A, XVI, vol. II,p. 287, in gen femenin: mirra ce e transpunerea rom. cartee in zapisul din 19 iulie 1594,(vezi facsimilul ibid., vol. IV, p. 347); AHCTis e si zapisul lui Tsac Balica din 30 iunie 1608la ARPR i tot AticT-K e si o scrisoare a lui VeNerit de pe la 1551, la ARPR, iar in tr-unzapis din 4 martie 1623, alturi de Anc-rs, e si diminutivul iCTOK'k (vezi zapisul la ARPR).

Apare numai in citeva acte.9 Vezi D. P. Bogdan, CDM, p. 4.

1 Vezi de pileta zapisul din 10 martie 1562 (facsimil in Doc. priv. ist. Rom.,A, XVI, II, p. 292).

11 Vezi textul la M. Cosiiichescu, DM, I, sub nr. 9 (vezi facsimil in Doc. prip. iFt.Rom., A, XIV, XV, vol. I, p. 434).

www.dacoromanica.ro

27 IMPORTANTA, CLASIFICAREA SI NOMENCLATURA DOCUMENTELOR 29

1422 1. Termenul IRICAHlit, este destul de rar si el apare qi In acteleprivate 2 in diplomatica moldoveneascA provenind din diplomatica TaraRomineti 3.

l'oamoTit [act] numete tef an fiul lui Alexandru cel Bun un act datde tat,61 sau4 braovenilor, aadar termenul este destul de rar qi el provinedin actele ucrainene.

< 3,11111Ck> este o scrisoare domneasc de pe la 1435 martie 55uncle termenul provine din diplomatica Tril Romineti, iar K lira esteactul lui A1ex6ndrel din 1453 februarie 1.6e.

XpacoicoSnh e actul lui *tefan cel Mare din 10 mai 14667, al fiuluisu Petru Rarq din 13 martie 15338 si al lui Eremia Movild din 13 mai1596 3. Termenul apare destul de rar e numai In actele externe giprezenta lui reprezintd inrinrirea ce o exercitau destinatarii la redactareascrierea actului solicitat.

110114COIVh este denumirea ce apare din veacul al XVI-lea, lug nunumai pentru actele publice, ci gi pentru cele private".

cu adaosul cuirktu. pacogSm, , apare Intr-un act extern de lasfiritul veacului al XVII-lea"; i tot intr-un act extern apare i BilaTON-titITHFIK% ce e transpunerea termenului grec xpucv63ou),Xoq12.

adic6 zapis, apare din a doua junatate a veacului alXVI-leam, dar numai pentru actele private, la fel e i irtocock340113amirk sau vuKSnhicMJIJIH841-11-1Ch 13, ce apar din pragul veacului al XVII-lea.

In afar de termenii pomeniti mai sus, actele slave din Moldova mairedau gi nomenclatura ce designeaza obiectul sau continutul In sine alactului.

Astfel cei mai vechi slut: nouttunie 16 sau forma romineasc' nolicanua 17privilegiu In genere, dar i specific: flpHltiAiE KEMIKO 18 mare privilegiai In grafia Km14101 Holm-WE" sau npaminie Keautoe" ce era sigilat cu

1 Vezi D. P. Bogdan, CDM, p. 4.2 Vezi de pild'd zapisul lui isac Balica citat la p. 28, nota 7 sau zapisul de pe la

1609 august 20 la AS.3 Vezi D. P. Bogdan, CDM, p. 5.4 Vezi actul la M. CoEtchescu, DM, II, nr. 189.5 Vezi actul, ibid., II, nr. 197.

Ved D. P. Bogdan, CDM, p. 5.7 Ibidem, p. 5.8 Vezi actul publieat de K. Nevostruev, in Unacumi cpncitora rienor apyunuao,

1869, p. 285-7.La AS, Peeeti 19.Vezi de pild5 zapisul din 24 martie 1596, in copie la ././.

li Vezi in acest sens actul lui Antioh Cantemir din 30 ianuarie 1698, editat inBlIMITIACIfllik Bpememiiiii, 1906-1907, p. 185, clupa I. Bogdan, Documentele lui',Stefan cel Mare (DM), II, indice sub voce.

12 Vezi In acest sens actul lui Gheorghe . tefan din 20 ianuarie 1657 dat mndstiriiIver de la Athos.

13 Vezi de pild actul mitropolitan din 19 septembrie 1563 in facsimil, in Documenteprivind istoria Rominiei, A, XVI, vol. II, p. 298.

Vezi de pildd zapisul din 15 aprilie 1607 la AS (vezi facsimilul In Doc. priv.ist. Rom., A, XVII, vol II, p. 389).

15 Vezi de pild zapisul din 20 august 1616, In copie la II.Vezi M. CostAchescu, DM, II, p. 41, 52 si 88.Vezi I. Bogdan, ./4/1/, I, 66.

18 Vezi M. CostAchescu, DM, II, p. 422 si I. Bogdan, D.,SM, I, p. 7.1 Vezi I. Bogdan, DM, I, p. 219.20 Ibidem, II, p. 272.

www.dacoromanica.ro

30 DIPLOMATICA SLAVO-ROMINA. 28*

pecetea mare domneasa. 11011ICHAig WT AnapTSpino 2 privilegiu d mar-turie era actul de intArire ce se acorda de domn pe baza unor mrturiic solicitantul Intr-adevAr stpinete proprietatea pentru care cerea intArirelush' a pierdut actul anterior, dar si actul In care domnul apare ca martorsau marturie; 111111311441 WT tannic 3 [privilegiu de cumpgrarel in formaplural: noutc-Inra KSnvicitH 4 [privilegii de cump6rare i de danie],811111:1% 5 identic lui flpHKHAil WIIMIIAIITE 7 [fagAduinta], HOTIC1(1)II4MIle[intrire], AtICT% PAFFITOKHKIH act de credinta, de jurtimint, salvconduct,ce apare i In grafia: inrrotuw AlICT% 15 sau numai KrnEHT% 11 de-numire ce corespunde termenului mum tkqiitin act de credintace de asemenea apare Intr-un act moldovenesc 12, denumire ce corespundei termenilor iHuri sa KiipS iI: infra KAETOKIIA 13 din diplomaticaTrii Romi-neti. La fel TO 4Ark3Sh Intocmire, aezamint i Any% mnititmind 15 act deprivilegiu. Sint apoi Sjwic HA noTKpacA,Emif 16 [uric de intArire], Spinc 3AKHKSHAEllif 17 [uric de cump6rare], Sonic SA ,A,'0,111-111S 15 [uric de clang]iar In veacul al XVII-lea lui uric IT corespunde i na,rkmuie 12 [di-reasq.

Tot aa. apar: n1KIJI WT20 privilegiu de cumparare sauIn grafia up-Romig KtItiem !log 21, npinsuiesa nsiwknnt; 22 [privilegiu de scbimb],FlpHISIIATE Ch aftapTopho 23 privilegiu cu marturie sau In grafia 301-101Aif samairrSpit 24 [privilegiu de mrturie], npiiRtinig DA n.TKploicAinie 25 privilegiu de

1 Aceast precizare se desprinde din contextul actului cu data 27 octombrie 1452ce este sigilat cu pecetea mic'd domneasca. Vezi si nota contemporan5 de pe verso actuluidin 13 februarie 1458, mai sus la Note de pe verso actelor.

2 Vezi I. Bogdan, .14M, I, p. 452.3 Ibidem, II, p. 22.

Ibidem, p. 216.5 Ibidem, I, p. 282.5 Ibidem, II, p. 144.7 Vezi D. P. Bogdan, CDM, p. 5.8 Vezi actul din 25 august 1454, la M. Costachescu, DM, II, sub nr. 134 (vezi fan.

similul din Documente privind istoria Rominiei, A, XIV, XV, vol. I, p. 506).Apare numai In citeva acte externe, vezi de pild'a cele publicate de I. Bogdan

In AS'M, II, sub nr. CXXIII i CXXXII." In actul xtern din 22 noi( mbrie 1503, ilid., sub nr. 483.11 Ibidem, II, nr. 483, in acelasi act fii