ANUL IV No. 3 Martie 1906

,..../........./......p....-,.......,...../....,.,.....I

tif

LUMINA 11

k REVISTA POPULARAA

ROMANILOR DIN IMPERIUL OTOMAN if

f

1

fftit

APARE ()DATA PE LUNA:

Abonamentul In Turoia Abonamentul In Romania si strainatatePe un an (an nu-(jid) .... 20 Pe un an lei nou( 6.-Pe 6 hint piastri 10 Pe 6 luni

UN NUMAR 50 bani (2,/, piastri)PENTRU ANUNCIURI 50 BENI (21/2 PIASTRI) LIMA

ilIanuscriptele si Mate Comunicdrile Redactie se vor adresa, Domnului1. Cos»udei.profesor la Liceal Romeo], din Abonamental tot cese Teferd Administrafie se vor adresa pentra Turola d-lul G. Z. Zuoa,

profesm Liceal roman din Bitolia (Monastir); iar pentru Romaniastrdindtate d-lui T. M. Craja romersant, Bucuresti, Calea Victorlei, 40.

MANUSCRI.PTELE NEPUBLIGATE SE ARD

181

CONSILIUL DE REDACTIE:DUMITRU COSMULEI, Director

St. Ciumetti, secretar G. Z. Zuca, Administrator 4c,

C. N. Adam N. G. PetrescuE. Ghicu - : F.

D-na E. PocletaruApostolescu

V. Constantinesculoan Vuloaga

q§'

.......-.................----.......--...........

SUMARUL: Plistoritul si agrieultura la Rom( Lnii din Pind, G. Z. Zara.-.. .........-..........-----.

E. Pocletaru.- Ardealul [dupli revista «Rarnurinb-Sitnatatea, N. G. Petrescu.Zbor, limit de pArintele. Protoiereu, Teodor Constantin.-Dor si jale (poezie),

Credinte populara din Martie, C. T. Belimace. - Telexraful viu. (Nuve la), D.Cosnudei.-S'alinä dzeana, (poezie) I. Poti. - Inimi crestine, C. N. Adam. -Lectie practicA de religie, I. G. Plata:. - Uganda puliului Ghion, Ionifiu D.Baia. - Sericicultura, E. Ghicu.-Doine i strigAturi (Hore) din Transilvania,V. Cosmulei.. - Mivarea culturalit la noi, B. Maxime. - Tri aradeare.- In-format,iuni. '- Posta Redaetiei S i Administratiei.

't

1;

C011"krijkradkrigbikr.""4fr"Art"dkr"All"dkr.V3

.

.

. . . .

laBitolia.

Za

. .

pinta

., 3.-

stla

O.'

&

- KEKI

u -,

If

1

1 ; ..].4

7

As

bi

1 :4)

1

1 i *P..,

1 Sei

1 til

1

www.dacoromanica.ro

Amyl IV No. 3 Ma rtie 1906.

LUMI ARtva l'opularii a lioniAnilor din Impeiiul Mown

,

Piistoritul §i Agricultura la Rom. nii din Pind

Ocupatia de predilectie a Romanilor din Pind, Incade la stabilirea lor in acele locuri, a fost pastoritul. Si(lac& s'au ocupat cu pastoritul mai mult de at cu agri-cultura, aceasta n'au facut'o dintr'o inclinatiune fireasca-cum ar pretinde multa lume, ci dinteun calcul binestudiat. Natura muntoasa a tocului, cu intinsele pa$unil.cu Inctintatoare vai umbrite, îi indemnh la intretinereasi cre$terea de vite.

Ca ocupatia Ins& ash In cinste la stramo$ii .lor Ro-mani, agricultura, nu era dispretuita, avem proba hifaptul ca pretutindeni wide locul se pareh mai favorabilacelei IndeletnicirI, n'au neglijat'o. A$h in satele Furca,Turia, cum $i in toate comunele a$ezate pe panta a-

' pusana a Pindului, ea in Cerne5i, Floru, Grebeniti etc.cum $i in tot Zagorul, Aromanii nu se ocupa dealt cucultura parnântului. Nu numai aeolo, ci $i In comuneleeminamente muntoase, ca In Samarina, Abela, Perivolietc. locuitorii, uncle au vazut ,vre-o parte mai joasa,mai.calduroasa, s'au grabit a o semana si a o exploatacultivandu-o. Desi ace$ti cultivatori însâ, dispuneat delocuri intinse pentru caA im plätiau nimic, cu toateacestea, foloasele ce le extrageau erau a$it de neln-semnate, in cat erau siliisâ paraseasca plugul sase deda la alta ocupatie. Pupa' un timp oarecare altiile Wail locul pentru un an doi, i apoi iar lasau plugulin parasire. Azi iar vedem o pornire in sensul acesta,si se gasesc prin acesté comune mai multe zeci . de fa-milii cari se intretin cu agricultura, dar nimic n'arataca sfortarile lor -vor fi incoronate de succes i ca nuo vor lash In parasire ca pred.ecesorii lor.

(#..,

914 ,e14

i

www.dacoromanica.ro

66 LUMINA

E de observat iaräi, cit starea economic& a cornu-nelor a caror locuitori s'au indeletnicit cu pastoritul, afost si este si azi mai buna, mai de invidiat, ca aceaa acelor agricole. Locuitorii acestora sunt scufundati in-tr'o saracie nu tocmai mult inferioara aceleia a sateni-lor greci. Si daca Aromanii agricultori, n'au ajuns Ininfricosata saracie greceasca, cauza este, ca fireasca des-teptaciune a naturii romanesti, i-a sfatuit de cu vremesa se departeze si sa-0 caute alta ocupatie mai ren-tabild. Din timpuri foarte depärtate in trecut, gasimcolonii numeroase de Aromani, plecati din acele sateale Zagorului si stabiliti prin Cavala, Drama, RomaniaEgipet, Corfu etc. unde au fäcut averi insemnate, dinale caior venituri se intretin azi atat fii, nepotii i ru-dele lor; cat i diferetele institutiuni scolare si de bine-facere din locul lor natal.

Dacä s'a dat chiar locuitorilor din Pind denumireageneral& de pästori, cauza nu pare a fi eh ei s'au ocupatsi se ocuph mai mult cu pastoritul, cat ca, starea eco-nomic& a lor era si este incomparabil mai Infloritoare,fat& de aceea a Aromanilor agricoli. Al doilea, de oarecenumärul oilor lor era colosal de mare ei cit ei erau sin-gurii mari proprietari de oi printre toti locuitorii dinEpir, Tesalia, Salonic si tinutul lor.

La drept vorbind insa, numarul satelor i oräselelorromânesti din Pind cari se ocup& si s'au ocupat cucresterea oilor, este cu mult inferior, aceluia a satelorcari ,s'au ocupat i se ocup& cu agricultura ori numaicu industria mica. Asa spre exemplu ;comunele cariau avut celnici mari din totdeauna sunt: Aminciu;Saracu, Ameru, Baeasa, Perivoli, Abela, Samarina, Smixi,Furca, Deniscu si Blata, In total vre-o unsprezece-Mr& a enumara i acelea cari actualmente fac parte dinTesalia greceasca; pe cand restul pan& la 50 de sateromânesti din Pind, nu se ocupa de cat cu agriculturaori cu ocupatii de alta natura. Si (lac& 0 in aceste satea fost ate vre-upul care sa fi Intretinut turme, apoinum&rul oilor lor nu se ridic& la mai mult ca 1-2000de capete de oi §i de capre.

In Zagor, comune infloritoare ca: Grebeniti, Pazi,

www.dacoromanica.ro

LUMINA 67

Paleohori etc. n'au alta ocupatie i alt ram de intre-:tinere si de inavutire cleat tarinele, livezile i ville dincari se scot struguri gustosi si se extrage vin renumit.Alta data erau podgorii intinse i renumite pentru vi-nul ce-1 dadeau i in comunele extra-muntoase Aminciusi Perivoli.

Multimea oilor pe de o parte, miscarea lor dintr'unloc intealtul in timpul ernei i venirea in contact cupopulatiuni de alta nationalitate pe de alta, au isbitcuriositatea strainilor i i-au facut sa considere pe Ro-mani. ca pastori si proprietari de vite, fata de grecicari erau lipiti de pamant.

Salbaticia locurilor i lipsa drumurilor de cornu-nicatie din trecut, nu permitea nici unui strain sa seapropie de locurile din interiorul muntilor, unde ar fiputut întâlni i vedek si o mare masa româneasca sta-bila, legata de pamântul pe care II cultiva, ori II ex-ploata.

E gresita iarasi idea acreditata chiar pe Lang&lumea noastra, ca Românii din Pind sunt nomazi orinestabili. In Epir sunt, numai patru comune acaror lo-cuitori se muta Earna intealte locuri. Acestea sunt:tamarina, Smixi, Abéla i Perivoli. In anii din urmaobservam chiar un inceput de stabilitate si la acestea,de oarece Minim inteinsele Intre 20 pan& la 30 defamilii i in timpul Ernei. Suntem siguri, ca daca sevor construi drumuri bune i practicabile in tot cursulanului, vi locuitorii acestor comune, flu se vor muta insezonul friguros; cauza pentru care se !nut& este, pentru .cell, mai mare parte dinteinsele, imposibilitateit apro;vizionarii pentru un timp de 5-6 luni cu cele necesaretraiului. Familiile, carora le . da maim si sunt in staresa se aprovizioneze, pleaca din cauza fricii pe de oparte si din cauza singuratatii pe de alta; caci e plicti-sitor lucru i jalnic totdeodata, ca inteo comuna undein timpul verii conlocuiau 3, 4-700 de lamilii, acumasa se obknuiasca a trai in societatea unui numar foarterestrâns.

Stabilitateà loicuitorilor acestor comune, este deun imens folos national, caci s'ar constitui intaiu iikte

.

-

www.dacoromanica.ro

68 LUMINA

puternice centre rómânesti, s'ar pune capat unor nu-meroase cazuri de grecizare, i s'ar asigura un stralucitviitor românizmului din Pind, caci data fiind uimitoareaimultire a românilOr din aceste centre, desteptaciuneasi bravura lor incomparabilä, s'ar forma o citadel& ro-maneasca, de care s'ar nimici toate incercarile de des-

,

nationalizare ale grecilor.Acest lucru s'a incercat i in trecut de dare A.

Margarit carele se gandise i lucrase mult pentru aceas-ta idee In intelegere cu multi luminati i mnai dem-nitari ai Imperiului nostru. SA speram insa, ca ceea cenu s'a putut realiza in trecut, se va face in viitor,pentru binele Imperiului si al natiei noastre care cuatata fidelitate serveste interesele aclevdrate ale Au-gustului nostru Suveran.

Am vazut ca numai locuitorii a 5 comune suntnestabill. Din celelalte comune in care se &fah .pro-prietarii mari de oi, plecatt in timpul Ernii, numai cel-nicii, fara a lua cu dhnsii i familiile lor, lucru ce seface si azi.

Ca populatie nomad& ori flotanta in adevaratulInteles al cuvhntului, nu exist& in tot Epirul romanesä

pana la Arta, de cat un numar de vre o 2500-3000de familii de FIrserotl. Acestia traesc in grupuri nu-'mite falcdri de ate 20-40 de familii, sub conducereaunui celnic, care este singurul responsabil de tot cepriveste purtarea, avutul, onestitatea etc. a grupului stilt.

Am spus ca numarul satelor sau orasblor. cari auavut celnici mari se ridica la vre-a unsp:.ezece. Ca sanu mentionam de cat doua, anume, Samarina i Peri-voli, fiecare din aceste crape, au ajuns sa posede ate85-90000 de oi i de capre Ash ca fachnd o soco-teal& de numarul oilor din toate comunele românestidin Pind, in timpurile cele fericite, acest nuMar nuera in nici -un caz inferior lui 600.000 (ease sute demii). Azi numarul acela s'a redus foarte mutt. Aâm.entionhnd tot cele doua comune de mai sus, Sama-rina i Perivoli, .fiecare din ele nu posed& mai mutt decat 10,000 de oi cu capre. Acea$ proportie in mic-orarea numarului turmelor, se vede si la toate cele

.

pi

www.dacoromanica.ro

LUMINA 69

laité comune. Toti recunosc c epoca dintre 1900pima azi, e .ceit mai nenorocita din ate se cunosc,pentru pAstorit. Num&rul total al oilor i caprelor dinregiunea Pindului, azi nu poate Intrece cifra de 100,000

-(una sutEt de mii)Despre cauzele acestei mic$orini w de- simOtoare

vom trath in numarul viitor.G. Z. ZUCA.

tBOR-Omit de sfintia Sa rárintele Protoeren Teodor Constantin

in biserica romineaseii di Bitule Duminica di pireasinI,1.2 Februarie

DzAse- Domnul: cdndu tineti peireasini s'nu invirinati cacu cloud fete te 4..11 invirind fella lor ta si si spund dinaintea

oamifiilor *cd tin pârseasini, Halikea vá dzâc a voud aesti oameni.s'cher plata kr.. Cu aesti sboare, viuti frati, ni spune Domnul

nostru Iisus Hristos ca tuti crîstiili lipseaste s'Ond pAreaini. El.ni spune s'cum s'tinem pAreasini s'ni dzate.: titui hibit pa'reasinli4"rugacinnea voastrd tri fata oamiflilor, ed f'alav-.dare de la oamefii, plata di la Dumnizift nu va s'aveti». Asi di caraiti do lucru bun .sTatim fayim tra s'pi alavdd oamiilr ma,tri numa al Durrinidzd.

Santa scriptura ni spune ca tuti,ateli te vrea si s'aproache-di Dumniz i s'easá dinaintea lui, pand nu s'lAgArsea cu pareasini-s'cu rugdci-uni nu putea s'ascapd di greutAtile ti li vinea pisti nasi.Asi Moisi cu tute câ era sfAntu s'indreptu dinaintea lui Dumnidzd,-nu zburd cu el tra si-li da tablele legei tru muntele Sinai di cat<iupd te tinu pAreasini patrudzdti di. dzAlé s'patrudzAti di noptd.

. Ilia, profitlu cu pareasini s'cu rugdciuni ascapd d'avinarea te.,li ratea amiraroariia lui Ahav.

Izrailitefii pâreasini tinea s'rugdciuni fatea candd cadea pi-capitili a lor tiva arale. Asi featird s'candu sbaturd la Gavaa cPhiliul al Veniami, di sl'azvinsird.

Tut asi ascApard s'di Aman, care .cu firmane di la amirdlu-Artaxerxe vrea stingd pri tuti uvreili te s'afla tru arnirililia lui..Achicdsi Ester, amiraroailia a uvreilot, diinandd la tuti s'tand PA-

:

hiti

a

s'luati

si

"Ai

ma tifiie

s'nu'l

www.dacoromanica.ro

70 LUMINA

reasini trei dzAle s'trei noptA s'asi cu rugAciuni, DumnidzAu avu iTiilädi nAsi ascApA di Aman.

Daniil dupa te tinu pAreasini dzate dzäle, isi dinaintea ami-rälui Nabucodonosor, ma gras s'ma musat di cAt ateli te mAcamAcAri scumpe di la measa pAreasini s'cu ru-gäciuni ascApA el dit gura

Cu pAreasini s'cu rugAciuni Nineviteüili tru chirolu al Iona,dipArtarä di la eli mania al DumnizA i ascAparA. S'nu mas oameihilt nu mAca, ma amirAlu dirnAndä ca s'prävdzAle s'hibA 'nclises'nu mica tri cama mare jale.

Cu päresini s'cu rugdciuni trei tineri intrarä tu furnul di seapteori ars din Babilon, s'sidzurA, multu tru foc fará s'patä Ova Aeste-sunt fructele märite a pAreasifiilor

PAreasiffili easte frAndzarea inimiliei s'aplicarea sufletlui cAtreDumnidzAu. Cum cu pAcate noi nArAim pri DumnidzA asi cu pä-reasini '1 fatim s'aibA third di noi si s'nA liana%

AmirAlu David, cAnd stipsea dinaintea al Dumnidzd icd aveavArnA mare zore di dusmaftili a lui, cu päreasini s'cu rugAciunicAdea cAträ Dumnidzd s'dzAtea: «genuclile a meale cAdzurA di pA-reasini s'truplu ameu släghi di grAsimi. CA cinuse cu pAne mAcams'bautura mea cu lAcrithi u-am amisticatä».

foil, profitlu dzAte: «DzAte Domnul, Dumnidzrau a nostru,turnati-vä cätre mine. cu pAreasini, cu plAndzeare s'cu tänguire»,ar Luca Evanghelistul ni dzAte cA Ana, profeta, nu s'dipArtä dibisearicA ma cu pAreasiiii s'cu rugäciuni dzua s'noaptea fAtea huz-meti al DumnidzA.

Domnul nostru lisus Hristos cu tuti cA era DumnizA adevärat,ma cd s'teate orn, cAnd era schinat di diavol tru irilie, inu pA-reserli patrudzAti di dzAli s'patrudzäti di noptA. S'dzAge: «s'nu vAsi parä cA vifiiu s'aspargu nomlu, icd profitiile, ma vifiiu s'facdupä nom».

Videm, câ i sfintili Apostoli di multe ori tinea pareasifii. Asicitim tru ,Faptele Apostolilor. «Dzise Duhul slant, cAtre Apostoli«alegeti-riai pri Varnava s'pri Saul tri lucrulu, la care li-am acli-

,

matá pri éli. Atumtea, cu tinerea di pAreasifii s'cu rugdciuni, dupAge 'bâgiarâ mâflili pri eli (ili Hirotonisird) li pitrcurä».

Apostolul Pavel ni dzAte: «tru tute s'ni purtArn ca sc1aili laDumnidzA: tru vreare, s'arävdare multä, tru lucruri urAte, tru lip-suri, tru anvArligäri s'bäteri, tru hApsAnadzi s'surghiunuri, tru lucrAris'tru pdreseni, s'tru altä parte Pavel dzAte: «cA mAncarea pri noi

S'tot cu

.

Amirälui.aslafíilor. . \

.

-

-

.

.

s'll

www.dacoromanica.ro

LUMINA 71

nu ni fate vruti inaintea al DumnidzAu»; iar aliurea: tea s'li scoatAmintea a fratii-theli mAcarea, nu va mAc carne vArnA oarA. Ghinecaste s'nu mAti carne si s'nu beai Gin, si niti s'fati tiva.

.1 Tptuna easte bun s'lipsit s'tinem pAreasini dupd cum nAspune Mare le Vasilie, ma cama multu tru pâreäsiile maid: ca s'niintreadzim si sni curAm di tute plcatele i s'luAm sfAnta curnini-.cdtuy- si s'agundzem cu sAnAtate tru dzua anghiariliei a DoMnului a nostru lisus Hristos. Ca sarAvdAm trA nas, cu nAs va ni preamarim.

_ .

Vruti frati.S'nu him masi cu numa cristini. si s'nu li fatem InvAtAturile a

Hristolui. Çe bun va videm cA va ni aclimAm cristin s'lucruri cri s-tinesti s'nu avem ? Trä te s'dzAtim cA credern In Hristos far vrearetin cu alantu s'nu avem, s'fapte bune s'nu fatim ? Domnul a nos-tru Iisus Hristos ni dzAte: (nu top ateli te tîli dzac arbia Doamne,Doamne, Va intrA tru amirArilia terlui, ma atel ti va s'facd vreareatatului atelui ti easti In ter..

Apostol Iacov ni dzAte? (Tine crezi cA este unul DumnedzAu. -

Ghini fati. Ma cred, si s'cutreamurA. Si stii, omule, cA cre-dinta fArA fapte easte moartA». Cu fapte &fate omlu indreptu numas cu credinla, cA dupA cum truplu fard suflet mortu caste, asii'credinta fará fapte easte moartd.

Videm astAzi cA multi oamenii sunt Mas cu -*Lnuma crestifiiortodoxi ma di arAchire, di furilii, 'di vAtAmAri, di InprAdari, s' dialte faPte arale nu trag manA. AhtAri oameni dupA faptele a borspar ca.' sunt cOntra Hristolui. Eli poartA numa cristineascA s'bana

easte pAngAneascA. Tri atea lipseasti s'ni avigliem di aesti oamenicari sunt luchi 'nviscuti tru- cheale di oaie. Apard Doamne, cupiata di ahtdri luchi.

Vruti frati- Noi ca ortodoxi s'ca romAiii tru dzftlile di tora avem

cama mare nevoe di pAreasini s'di rugAciuni cAtre Dumnedzeu. CAnoi ArmAnli him azi ca cristiili ateli d'AntAi, ge era tu chirolu- A-postolilor. Eli era avinati di tute pArtile, bâtuti, badjocorâti, in:

jurati, vaitinAti pri tu cAliuri, ImprAdati 'n hapse, arucati ii

'n foc s'cu iTiili di iüili di piclimazi dusi dinaintea amirirazlor, aDomnilor si a giudicAtorilor. Eli:nu s'aspArea di pidimazli teli dideatirafiili, ma cu credintd, s'cu vreare, cu nAdia la marele DumnidzA'.cA el ca putut te easte Va li .ascapA di tute aralile lî le Ginea

s'dratili

s'inclisi

.

cristini

li

www.dacoromanica.ro

72 LUMiNA

li ardvda tute cu mare haraud tri numa Domnului lisus HristosS'cuin nu avea hiseriti s'aduna di frica pri tu case s'cu pâresini,.cu rugAciuni s'cu cantdri duhovniecesti 's mângdia sufletele a lor.Asi noi Arumâiji videm astäzi cd him avinati him, Inprädati s'dust näintea giudicAtorilor condarnnati s' inclisi. noi ca cristiniortodoxl s'ca Rumâfii buii lipseaste s'aravddm tute aralife te va

Viná trA religia ortodoxd s"trâ natia noastrd româneascd i s'nuni intricusdm niti s'ni discurajern ma nainte cu Dumnidzdu, naintes'noi ca Apostoli s'ca cresting) d'ântäi cu pâreseni s'cu rugAciunis'cu cântäri bisericesti s'ni mângdem sufletul a nostru. S'cum sep--tärnana aestä, easte 'amanita a päreasinilor tuti cu iÎiic cu mare, bär-bati s'mulieri tuti dzâlele pAnd sâmbätä, dirnineatä seara .la bisearicä tra s'câdem naintea al Dumnidzä s'cu päresini, cu ru-gdciuni s'cu cântdri bisericesti si'l rugärn tra s'ni ascapâ di tute-aralele te pri caplu a nostru

Si'l rugdm pri marele Dumnidzdu, ca s'pitreacä Darul a luipri toatä suflarea româneascä i s'u aveagli tot una di arale, si s'nifacd ca sânatosi s'cu ghineatä s'agiundzim s'Serbärn sfânta anViare.a Domnului nostril. lisus Hristos. Amin

DOR J ALESboard fluture departe, spre seninul eel ceresc,Unde's mun(i cu coama verde gi cdmpii ce infloresc,Unde curg limpezi isvoare si bdtrcina Dundrea,Uncle's doine duai frumoase, la Moldova tara mea,

Sboard, du-te, du-te liber; ivapoi nu mai privi,Fugi d'ad, cd-i tristd soartu, prin Strdini zdu a trea.Spum-Mi numai fluturase pe cum te ai gcisit!Radius venit-ai poate, vezi sufletul

De-ai venit din partea mamei, spune-i, dragd, cá trdesc,Dar trdesc in dor i jale dupd ea mereu bocesc.lar de pori ia-md cu tine, rara mea sd o mai vdz,Sd vdd groapa mamei mete, crucea sa s'o imbrcifisez.

Dar ce zic? Tu n'ai putintd sä vorbesti, cd nu ri-i dat_Du-te dar, sboard, dreigup, pe mormcintu-i ne'ncetat

cu-a tale aripioare s'atingi crucea incetisor,Depundnd o sdrutare de la fiica cea cu dor!

ELENA PROCLETARU

;

-

sd-mi mdhnitl

-

irrin

.

aci.

nd

I

s'Ma

siViniti

,57

www.dacoromanica.ro

LUMINA

ARDEALUL73

Multi dintre cititorii nostril si mai cu seam& ceidin Turcia au foarte rar ocaziunea s citeasc& cat()ceva despre fratii nostri din Transilvania. Credem dara le satisfáce o deosebit& placere dându-le in cele demai de jos interesanta descriere a Ardealului Matt duparevista literara (Ramuri» din volumul note de drumde D-1 Gh. C. Ionescu redactor la sus numita revistd,

Spre rfts&rit de Cluj (capitala ardealului) se intindeo regiune, despre care ti se spune mai dinainte si auzimereu zicându-i se CdMpie. E o incálcitur& de dealuri,fara nici o directiune, printre cari satele 's foarte rari

comunicatia foarte grea, din cauza eh drumurile 'snumai pripciare si impetrirea lor este foarte costisitoare.Printre rapele acoperite cu holde, ori cu livezi, de multeori arse si sterpe, se intind locuri lungarete, care n'au nicio scurgere i care-i singura apa mare pe care o vadlocuitorii «Cdmpiei». Adesa apa este cu totul pitulata Instuhurile dese de trestie, printre cari se ascund speriate,când drumetii le au surprins pescuind, ratele salbatice.Lemnul e cu totul rar, casele se costruesc din p&mântbatut, sau de chriimidEt nears& peste care se asterne unstrut de tencnealh de var. Acoperisurile 's toate detrestie. Satele sunt in genere romdnesci, dar contactulcu Ungurii a introdus in limba poporului un potop deungurizme. In port e caracteristic o legatura n3agra, pecare o poartá barbatii la gat peste camp alba: iarpentru femei pieptenatura i cizemele

In satele acestea incepi sit gäsesti pe aci luptatorineobositi $i dezinteresati, care fac taria elementului ro-manesc de peste munti, acea clash de oameni culti,preoti, advocati, doctori, inv&t&tori, carora totusi leplace sh traiasca simplu la tart, fiindca au in firea lormai putina rafinarie i mai putind nevoie de spectacole

de senzatii nouh. Siliti mereu sh luple, ei si au otelitcaracterul i si-au format o vointa de 'fen in sufletullor nu vei gäsi note 'false discordante; siintimeintullor national nu-i de paradd ci-i infiltrat inWirea bon

rosii.

4'

§i

§i

www.dacoromanica.ro

74 LUMINA

iar iubirea de popor nu-i pentru ei o scant de metrire,ci o datorie sfeintcl. and iti vorbe§te, vorbestepentru ca sa poata spune ca-i fin, ori ca poate sustineo conversatie; vorbele lor sunt antarite; frazele lor nu's Mcute pentru efect, ci 's convingeri puternici i cu-getari cu miez. Crescute In spiritul éducatiunei germa-nice, fetele lor sunt lipsite de prejudecatele, care facpe celle din tara româneasca incapabile de o actiuneserioasa; sunt lipsite de romantizmul searbad si demulte ori desuchiat, de acea deprindere de- a afertatotul, de a ura munca i rabdarea, de a visa mereulucruri cu neputinta de realizat. Grija lor de capâteniee sa §-tie s due& o gospodarie, and vor fi sacrease& copii când vor fi marne. Firi simple si sincere,ele nu pun Melt sentimentelor lor pentru ca sa paramai interesante. Pentru ca s te Imprietenesti cu elen' ai nevoie de atata; eticheta pentru ca sa le fac&cante n'ai nevoie de atata rugaciune i pentrU a le facesh joace n'ai nevoie sa le aduci o orchestra §i sa learati un parchet. Bine croite, in sufletul lor nimic nu-isilit, nimic nu-i nenatural §i in spontaneitatea asta pécare multi au luat-o drept un semn de inferioritate-drept marca unor beideirani» sth explicarea sanatatiilor morale.

Mame, ele vor sti sa i Invete pe copiii lor sä i iu-beasca limba i neamul; ele de multe ori vor sprijinivor cáläuzi pe barbatii lor In greaua lupta ce o due.Ele sunt acelea cari fac In toata Transilvania lucrul cene uimeste pe noi, In care a incoltit un graunte descepticism-societati pentru sprijinirea cultului religioase,pentru Infrumusetarea Bisericilor, pentru aplicarea inal-telor principii morale. Reuniuni de acest fel se fac acolo,unde e multa religiozitate si nu se fac la noi, unde a-tatea biserici cad In mina fizica i atatea suflete inmina morala.

Omeni dezinteresati cari \Tad mai departe de catsatul si de cat ziva de mane, ei sunt constituiti pre-tutindeni In despartiminte, filiale ale asociatiunei pentrucultura i literatura poporului roman. Cu situatie ma-terial& modest& fie-care îi da obolul lui, pentruca In

nu-ti

sotii:

a

'0

s&

_

ei

www.dacoromanica.ro

LUMINA 75

cati va ani cele ate va mii de coroane sh" se adaugela cele trei milioane ale Asociatiunei si '1 dau cu toatainima, cu toate ch nici acea multumire sufleteasca -stramta de altfel nu o au de a dispune ei de sumele,ce prin sudorile staruintele lor se adunA. In adunarifemeile alaturi cu barbatii, discuta ceasuri tntregi in in-caperile strimte de multe ori ale vre unei scoale, ori alevre unei case parohiale, se chibzuesc cum ar fi mai bine,farä ca bArbatii sa se piling& cA s' obositi i femeile cas'plictisite. Trebue sh-i admiri pe acesti oamenii, carisub o stapanire ce nu numai cA nu-i sprijina, dar chiarii impedich, isi sustin. din propriile lor mijloace-dum-nez,eu stie cu cate osteneli - intretin scolile si biseri-cele lor; se impun prin Institutele lor de credit, i auAsociatiunea pentru culture& literaturd, un fel deAcademie, dace& vrem, societate pentru fond de teatru,societeiti de cânteiri, reuniuni de femei pentru spriji-nirea industriei caznice, pentru ineatarea sentimentu-lui cdte 'fined!

SA,NATATEAHrana. Mâncdrile care ajutâ naI cama multu la hrana omu-

lui suntu: oauäle, carnea, laptele, gräsimea, s'apoi lucrurile dulteca Zaharea s'alte.

Tru oauä, carne slapte pi ningä gräsime s'aflä niste subs-tante care s'acliarnä Albumin. Tot di aestä substante amestecatás'cu alte easte adratu truplu a omului, asi cä nase suntu timeliulsi cându cheardim di tu trup albumina, u bâgdm la loc cu ma-cArile ,te dzasem ma 'n sus. Nâse dau puteare la om.

Gräsimile i zaharurile ajutd ca s'adiliem ghine, fac cAldurate are omlu tru trup si pi ningä aeste nâse suntu cari ajutä s'fa-tem economie d'albumina di tu truplu a nostru.

Tot asi lipseaste si spunem cá 'apa intrá tu 'ntäile rnäncAri,s'apa easte brand Toate pártile di tu truplu a nostru au apá tunâse si pi misurä ti härgiuim apa di tu trup ca sudoarea, udul ect.,lipseaste s'u bâgäm la loc eu beare di apd icä cu apa di tu ma-cdri. Apa poartá mâcárile pi tu stornac si pi tu mate, iar dupä te

religios

-

.

4

i

.

$ i

pi

www.dacoromanica.ro

76 LUMINA

s'hunipseaste si s'absorbu partite bune, tot -apa di tu sandze li a-raspandeaste pi tu tot truplu.

Apa si toate mancarile au tu nase saruri ca: calciul (asvestea),care amestecat cu unä aka.' substantá fate Fosfatul de Calciu multu .lipsit ti faterea s'invârtusearea oaselor, apoi Potasiul saulä tru mus-cli, Fluorui lipsit ti arâdâtina perului si ti znialtul a dintilor, Herluti tu sandze, sarca di tu dzama di tu stomac. si di tu mate, careagiutä la hunipsire (sucul gastric)

Afard di tu ouá, carne etc. albumina s'aflä si tu alte lucrurica tu sândzele a pravdzalor, tu sirnintile a multor pothi s'erburi, tulapte, tu farina, apoi tu lime, fasuliu, mazäre

Dupa .cum viclem dicara te are carnea, ouäle s'laptele aus'tute lucrurile ge aradapsim ma 'n sus ma ca s'hibä macarea bunä.s'hränitoare, lipseaste s'hibä s'nal cama te s'hunipseaste curându.

Avem apoia ca hrana farina di grail, secara, gârnusor (mi-sur), uriz, melliu etc , care toate le fate loclu s'apoI gr simea dila prävdza ca untul, usândzea s' di la plante ca untulemnul, s'za-harurile, ica lucrurile dulti.

Nu easte ghine s'mäcä omul sade carne, .ouä s'lapte, cu aLe,zboare, mas te ni dau prävdzale, ca atungea va ni lipseasca Cal-ciul, care ajuta la oase. Tut asi nu easte ghine ca omlu s'mâcdsade marsineti, tea zarzavaturi ca teapa, .urzâti, prasi, spanac,'»ur-bunarica, fasuliu, prune, ica te ni da loclu cá atuntea va s'ni li-pseasctt sodiul s'clorul, care suntu lipsite ti musch s'ti sandze.

Cu un zbor omul are ananghie di hrana amestecatä, ma li-pseaste s'hiba misurä 'ndreaptä intre carnuri i zarzaveti. Ca d'a-lihea ca omul poate s'baneadza sade cu marsineti, ama s'atia li-pseaste si stint cum s'li alseadzim, niscânte s'hunipsescu multu

, ,

cu zore : Asi farina di garnisor (misur) are tru rasa amestecateluspe di coajea di pi gamut, care nu hunipsescu ici, s'li scoatemafará asi cum li macam. Ti atea candu macam niheamä caciumac(bacardane) ni cade greata. Di tute märsinetile te li mâcam rigmultu treT parti di nase s'hunipsescu, s'nal putin unä parte u damafarä nihunipsitä. arntirile s'hunipscscu multu ma lisor

Suntu niste lucruri, care nu putem s'lâ dzatem ca suntu lip-site ti hrana, cä nase nu dau niti 'puteare a omnului, niti calduraAsi säntu : piperchile, aliul, piperlu laiu, sarea, pusca. Nâse facmancarile ma gustoase, agaiisescu hunipsirea i dau sila a stomahluica .s' lucreaza si s'matinä ma curandu Nase nu suntu Card di altälipsite a omlui, di cat omlu s'inveata cu nase.

-

,

-

ca

-

www.dacoromanica.ro

I '

LUMINA 77

Dupd cum videm omul ca si s'hraneascd ghine, lipseaste s'macdsi s'bea di tute ca: carne, ouä, lapte, färinuri, gräsirnea, lucruri dultiipeste, icre, zarzaväti, s'bea apd, ein. Invitatili aflard Scat lipsestes'macd omul di und s'cat di alta asi ca s'nu li lipseascd a tru-plui tiva.

Asi un om mare s' sanatos dzdc nâi tú paspraghinghiti disâhäti lipseaste s'inacd: 116 grame di lucruri, le au tu nase albu-mind; 500 di grame di farinuri: ca pane di gran, di sicarä, di mi-sur, cartofi. Tu aestä sumd intrá s' lucrurile. dulti ca poamele(fructele) Apoi 50 grame di gräsirne ca untu, usandze, untulemnu.

Aestä misurd s'alixeaste dupd nevolile a oarniflilor. Asi unom care lucreazd Multu, ca build oard soldat (ascherli), areananghe di cama multd carne gräsime, ca s'poatá s'tind la luptd.

Ma nu lipseaste s'ni si para cd omul va s' rnoard cara s'numacd ahat cat spun invitatili. Oamiili di pi tu horT di tute locurilemäcd, multu ardu, trec mesi, di dzale fard ca eli s veadd carne cuoclili, niti lapte, niti icre s'cu tute aeste suntu sanatosi. Aestä spune

asi au adete nasi, asi s'invitard invitatili nu tinurd isape diadetea oamenilor. Suntu oarnefli care lucreazd multu macii putin.Asi tru China' Japonie oametii1i di pi tu hori macä sade uriz si

cu tute aeste suntu sanatosi lucreazd cama multu d'oamifiili di la noi.

lucrurile grase nu tute hunipsescu lor. Multi.adard man-rile cu seu, care s'hunipseaste cu greu, cd sculu Ca si'l tuchim nilipseaste caldurä cama Mare (ma multu di 37 grade) di eat untulicä usandzea. Cum caldura la omul sändtos caste di 37 grade,stomahlu nu are cAldura lipsitá atea seulu s'hunipseaste cu greu

Easte mare lucru si stint s'cât calde icâ cat aräti lipseaste.s'mactun macárile. A ficiorilor thici nu lipseaste s'la däm macdri

nasi suntu invitati cu cama multä caldurd Unä macare at-ateadjurntil tu stornah l'a lia (tradze),caldura di tu trup si poateslandzidzascd. A ficiorilor anci panä la doi afii nu lipseaste 6;0apä s'la därn, nasi au apa lipsitá di tu ilaptele te'l bea. Tu aestävarstä matele a lor suntu putin Invitate cu bucruii xeane, si dimulte ori apa easte sibepea di slandzidzäscu ca ea nu caste t9tunacuratá icd fard var un microb.

N. 'G. PETRESCU.

X",

un

cá s'

gioni

S'

'ti

ardti,

i

s'

si

s'

www.dacoromanica.ro

78 LUMINA

Credinlo populare in luna Martie(DE LA MULOVITE)

Babe le la noi nu incep din ziva Inthia a lunei luiMartie. Prima baba este a doua zi a lunei, urmeazadupa eh alte douä, apoi trei babe sunt pe la mijlocullunei, i alte trei pe la sfarsitul lunei.

Credinta populara cere eh In ajunul primei zile alui Martie seara sa nu east', nimeni din casa pentruvrajitoarele vrajesc pe la raspântii si nu e bine deacela care da de ele. Tot- in ajunul acestei zile femeiâcea mai batrâna, din cash sucesté. meirtioru/ (martul)facut dinteun fir alb si unul ros. Se toarce cu furcaor cu fusul si se distribue pe la toti copii din cash,care leaga la maini or la gat in loc de bratarisalbe. La caphaiul fiecarui märtisor se leaga chte-omoneda de aur sau de argint duph starea omului.Apoi tot mai bâtrana casei cu mainile la spate trece pringaura unui ac un capat al mhrtisorului cu care coase cevapentru patronul casei. Când bâtrana, coase cea maitantra, fata ori nevasth din cash o intreabh:

Te cosi tine. - Te raspunde batrana, iocos gurile dusmanilor a casei.

Aceasta Intrebare se face de' trei ori la intervaleanumite. La adoua intrebare batrana respunde eh coaségurile tuturor dusmanilor. Iar la a treia eh coase gurileserpilor si a nhparcilor.

In prima zi a lunei lui Martie nu se tae nimicacu foarfecile, nici cu cutitul. Nu se a land de la scar-manátoare (piepten), nici, nu se coase nimic cu acul.Des dimineata se imparte .pe la toti din cash, ate omica bucatica, dinteo turta (azimet) framiintath culiar in ajun i inadins pentru a se tranca in prima zica luna lui Martie sh fie si ea dulce Apoi es cu totdiIn curte, strâng surcele strigând pui, pui, pUi. S'einforc duph aceea In cash unde fie-care ii pune in focsurcelele stranse si aceasta pentru ca puind cinevaclosed, sit cloceasch sh scoatâ . puii iute ca flachrafocului . de surcele.

,

s'ti

.

. -

eft

il si

ii.iri,'

'

za-

i

www.dacoromanica.ro

LUMINA 79

Tot in prima zi. toate fetele i nevestele se freatäpe obraz cu un ou de puica neagrit, care puica pentruprima data a oat. Aceasta se face pentru ca soarele,de vará sa nu le Inegreasa ci sA, le faa albe ca ouide puicá.

In cursul intregei luni a lui Martie nu este bine cafasolea ramasa dinteo zi sa se mánânce a doua zi pen-tru cä värsatul de va apuca pe cineva ,sä nu-i lase urmede ciupituri pe corp sau pe obraz.

In luna lui Martie nu e bine a se manca dovleac(curcubeta) pentruch de va mânca cineva când fiaproape sh moarh, corpul lui se va. umfla ca dovleacul,se va face ca un butoi si omul o sä moara in chi-n uri grele.

-In ceace priveste recolta câmpului (birichetea) po-porul crede cä va fi rea de va urina In luna lui Martieo broasa sau un epure. De va fi ziipadá ninsii in cursullunei recolta va fi buna.

De se intreabá un popä and e prima zi din Martie 'el niciodatá nu da un räspuns lämurit. Dânsul se co-deste, fuge de asemenea intrebare si nu se poate obtineraspunsul precis chiar and este tinut foarte de scurtsi aceastä iatit pentru ce : Attrt poporul cat i preotulcred at de va da riaspuns precis popa, and este in-trebat de data and cade prima zi de Martie, la sigur,va rämäne vaduv, adia va muri preoteasa.

a Nu numai lumea incultá cu desávarsire darpopii chiar, cari ori si cum au oarecare culturtt sunt do-minati de superstitii legate de luna lui Martie.

CONSTANTIN T. BELIMACA.

'TELEGRAFUL VIUAnii 1848 si 1849 au adus pe'ste ,,mândra tarh a Ardealulht

pojarul mituitor al räsvrätirii dintre frafi.Poporul care, panä atuncea, trâia In .pace si-si vedeà de muncà

câmpului, cuin Isi preface coasa In lance si fierul plugului In sa-*

bie. Furia creste; sangele curge: omul, cea mai desavärsità crea..turä a lui D-zeu, iea .chipul i nAravul fiarelor sälbatice.

,

îisi

Va

www.dacoromanica.ro

80 LUMINA

Ungurii ridicä armele In contra impäratului; Românii pentruImp drat si in contra Ungurilor.

Cine ar putea descrie pustiirea i jalea ce-a rämas In urmaacestui vifor social?!

I3atalioane1 e românesti de grä'nicet'i, de sub comanda luiban, atacä i prädeaz4 capitala Ardealului i alte orase unguresti.Armatele voluntarilor unguri dau foc satelor românesti, schingiuescsi ornoarä pe sátenii lipsiti de apärare.

Asa arde Näsäudul i toate satele de pe raul Somesul mare.Locuitorii, cu ce aveau mai de seamä., fugieau la mUnti si, numaichild trecea potopul nävälirilor, se intorceau, cu sfialä, pela caselelor ajunse, cea mai mare parte, in ruine.

Pentru ca sa.' nu fie insä surprinse de cetele dusmane, carevagabondau färd tintä prin comunele Inca nejälltite, bietii säteniinventarä un mijloc de vestire pe cat de simplu pe atat de Inge-nios adica un fel de telegraf fard sarma sau telegraful viu, cumII numiau dânsii.

Iata. cum friceau.Fiecare comuna rânduia un anumit numär de bäiati si de

bätrâni-feciorii i bärbatii capabiii de a purta armele erau cu UrbanIn foc - cari se insirau, din marginea satului, pand la hotarul co-munei invecinate, la distante cat sä se poatä auzi unul pe altulcâncl s'ar anunta vre-o veste cu glas de strigare. Dela hotar pandIn comuna invecinatä erau, tot asa, insirati picherii acestei comune:

asa mai departe, luck toate satele erau puse In legáturd,neln-treruptä cu acest telegraf viu.

Acum, dacá se iviä in depärtare vre-o ceath de Unguri niar-mati, picherul telegrafic, care a observat primejdia, striga celor maiapropiati, din dreapta i stânga.:

- Puuu ma !...- Pu!... Pu !- Dincotro, ma' ?- Decdtrá Mocod, mäCu mijlocul acesta, veStea se räspandià prin toate comunele

gräniceresti si tot, locuitorii, cu ce apuca In mâni i puteä purta Inspinare urcau colnici si se inglotau prin obassiile väilor si in desi-surile stâcoase ale muntilor.

Telegraful, el insu-si, se retägeä ceva mai spre culrnile dea-lurilor, dar nu se desfiinta.

Intr'o zi, telegraful viu aduse in comune i o veste bunä:

.

.

.

-

.

-

'

Ur-

.

www.dacoromanica.ro

LUMINA 81 '

- Oastea ungureaseä, dela Ndsäud.a plecat, ma !- Unde, MA!- Spre ci cd vor sä iasä la Borgo-Tiha, sd se batä

cu Rusii L.Inteadevär; armatele aliate ausfriace-rusesti intraserä In Ar-

deal prin toate trlecAtorile dela granitele de !Isar-it i miazäzi.Un corp de armatd, sub comanda generalului rus Grotenhjelm

sträbätu prin trecdtorea dela Vatrd-Dornii, in tinutului regimentului IIromânesc de gräniceri; iar Iosif Dobai, comandántul armatei un-guresti dela nisäud, pleacd in cea mai mare grabd ca sd-i intdm-

_

pine mai apyoape de granitä.Plecarea armatei unguresti s'a fácut cu asa de mare grabd,

incât, câteva mici garnizoane din sate n'au avut timp sd se con-centreze la comanda generall Ba Incä, in comuna Telciu, sergentulcu cei 7-8 soldati, petreceau in chefurl-pe spinarea Românilor,.bine inteles-7-si nici nu stiau de ordinul de plecare. '

Acum sosise timpul ca sä mai rdsufle si Românii greniceri sisd-si rdzbune, mäcar ,in parte, pe Ungurn cari le-au Aclus pe capatAtea nenorociri.

Dela Näsäud se depeseazä la Telciu cd armata ungureascd aplecat spre Bistrita si judele (prirnarul) sa spue d-lui strajdmeger(sergent major), cä dacä ar vrea si el sd piece, sd-i procure cai simerinde..

Aceasta veste a izbit ca träznetul pe sergent i 1-a desteptatCleodatd din betiä ce nu mai erâ sä conteneascd. El a dat ordin ca

aducá numai deck caii Inaintea primäriei cá vrea sd. Piece.El multumeste sätenilor pentru buna gdzduire; ii asigurä cdi-

pare räu de vrajba ce intrase intre frati si-si iea rämas bun cu la-.crämile in ochi

.Bun olahull zäu incheie dânsulCam tdrziu a constatat i Ungurul bundtatea Olahului si mai

ales acum cänd se veded reslätit de armatd i ajuns pe marinesätenilor. *Oa el câte fäcuse In sat si-i era fried' de o räzbunaresi.. de ce i-a fost fried tot n'a scapat.

Din Telciu pand In Násäud e cale de 4 ceasuri si pindIn Bistrita alte 6 ceasuri, un drum cam lung pentru cel ce cdläto-reste cu frica spinare. Acest drum trebuia sd-1 facd sergentul cusoldatii säi pentru ca sä poatä ajunge la armatä. Telegraful Insä, in10 minute, a dus vestea la Msdud cd vin cuscrii

Judele din Näsäud, bátrAnul Andrias, adund in gbrabä lade-

Bistrita...

sä-i

de-aci

In

bun..»

www.dacoromanica.ro

LUMINA 82

tandrii cei mai voinici si chtiva bätrâni mai inimpsi si le (IA in-,structiuni.

Pe de altä parte depeseazä In Telciu, Hordou si Salva ca säpetrea cuscrii cu alaiu pânä la Maud. In Salva, comunä ca lajurnatate de ceas, trimite un sol cu instructiuni secrete.

* *

Era pe la pranz o cAldurä nesuferitä. Aei-ul -Innusitor tre-murà Intec; ceatä posomorhtä de fum; ruinele satelor mai fumegauincá. Câmpurile erau pustii i o tdcere infiorätoare domnià imprejur.

Oaspetii Telcenilor sau cusciii cum ii numiaù Românii, a-jung aproape de Valeh Podului de lângä Näsäud, Intoväräsiti deun alaiu ca dupä mort. Din Näsäud sosiserd de mult bäetandriicu cati-va bäträni In frunte i asteptaù aici pe oaspetii nepoftiti.Caravana s'apropie. Cei ce asteptaù isi scot päläriile i salutä. Con-voiul din urmä, format de bäeti, bätrâni i chiar femei, pästreazäo tAcere de aceleh care te Infioard; numai din child in când fe-meile îi optiaù la ureche i clatInaù din cap.

Momentul solemn a sosit.Noroc" bun si sänätatel salutä ajutorul de primar, Gorcea,

cu un clondir de rachiu In rnand.- »Ndroc! räspunse sergentul cu o voce trägänatd.- Dar, ih dati-vä jos de pe cai, sä mai prindeti la suflet cä ve,

niti de departe i îi fi obositil .

Sergentului ii trecurä fiori de groaet prin toate oasele, childobservä zâmbetul batränului Gorcea; dar isi stä0ni temereh si maisperând vre-o mintuire, zâmbl i dânsul - trist zâmbet - si sedete jos de cal. Tot asd facurti i soldatii.

Sergentul luá cu mânh tremurätoare clondirul si-si deschise.7

buzele ca sä vorbeascä.Atunci o detunäturä de pistol se auzi de sub pod si, o clipä, 1

rämaserä cu totii ca träzniti. 0 clipä numai, cAci indatä bäetandriis'aruncarä deavalma asupra soldatilor; le apucârä pustile si-i de-zarmará pe loc.

Sergentul, un tip de hun, span i cu ochii mici, räcriià säl-batic: «Nu vä dati ; soldati 1 nu läsati pusca I» in vreme ce dinsulse lupth desperat sä-si mântue arma. Dar, o lovitnrä de topordup.' ureche ii släbi vinele i äzii la pamant; iar pusca lui trecù,casi ale celorlalti, in mânile voinicilor bäeti.

Soldatii furd legati cot la cot afarä de unul, care scäpà. din

-

.

*

www.dacoromanica.ro

LUMINA 83

InvAlmaseald i o lug la fugA, pe langä vale in. sus, spre Dumbravg,NAdejdea de scgpkre Ii sporià puterile; dar furia rgsbungtoare fd-cea pe bgeti sg sboare ca vulturii prgdalnici -pe urmele lui; ti a-junserg i atunci - scapd-ne Doamne de astfel de intamplgri -soldatul' cAzù in genuchi inainteä gonacilor si se rugA;

- Fie-vg milä,; bgeti, nu mg ornorâti cg sunt si eu Romanca voil M'au luat Ungurii cu deasila.. Fie-vg milä cd am nevastg

, si copii miciL..Flgcgii se uitarg unii la alti si Ii se umplurg ochii de lacrgmi,

- SA-1 iertgm, ziserg unii.,Nu rnä, sA nu-1 iertgm cd-i cane.

Dacil era Roman de ce feniâ asupra fratilor lui; de ce nufugia la noil...'

- SA-1 iertgm... sg-1 iertgml si-1 iertarg.- Hald'acum cu noi, in colibele noastre, cg n'avem case;

ni le-ati .ars. Haide, cg pe urmg purtgm noi grije de tine...ridicarg de mama si-1 sprijinirg de subtiori; dar, In acest

moment, ca un tigru furios el smulse toporul din mana unui bgiatsi izbi in dreapta i in stanga. Un flgcgu, lovit in genuche cAzajos urland de durere. Atunci furia rozbungrii n'are margini. To-poarele cad des si fArg mild peste trupul nefericitului soldat...

A fost si el. Acurn un amestec de carne si oase, inseamng locul,unde .si-a dat sufletul un vrednic luptätot: al marelui patriot si,bdrbat de stat, Ludovic Kossuth

Dupg aceastg tristg ispravd, fläcäii, cu fetele aprinse, cur to.-poarele pgtate de sange se intorc in sosea, gata sg maceldreasca

pe ceilalti prizonieri; dar bâtränul Andris, care daduse sub podsemnalul atacului, prin detungtura de pistol, li opri cu un gest

, din sprancene.Sergentul fu ksezat pe doi pkri i dus in procesiune impreung

cu tovargsii sgi legati; pang in Ngsgud.Pe drum insä muri i fu ingropat crestineste In cimitirul ce

se zice Comoara.Ceilalti prizonieri futlä inchisi in ruinele scoalei de cadeti.A doua zi, dupg aceasta jalnica intarnplare, telegraful. viu

anuntg prin sate cg fug. Ungurii.Asa si era.Dupg o ciocnire scurig, numarde doug ore, la Tiha si Ilva,

annatele unguresti furg puse pu fugA...Rusii ii goniau dinapoi ca un vifor de urgie.

-

si

Il

www.dacoromanica.ro

- 84 LUMINA

Pe uncle- tre-ceaù, Rusii nu Intalniaù de cat ruine i pe bietiiRomani dezolati

Se Impärtirä- ajutoare i mängaiere la tok. se ridicará dinnou locasurile sfinte i colibele se prefac iaräsi In case gospodärestl.

Pacea strange pe toti grânicerii pe la vetrile lor i muncaface din nou câmpurile vesele i traiul linistit.

Acum, e timpul sä se cinsteascä i rämäsitele .celOr mortipentru patrie i Impärat...

Sfärarnriturile de oase cè s'au mai gäsit din trupul neferici- .

tului soldat, mäcelärit langa Valea Podului, au fost adunate, cuevlavie, Inteun cearceaf si duse in cimitirul Comoara, unde se In-groapä dupä rgnduiala crestineaseä, In apropiere de sergentul lui-

Tosi Romänii, cari erau de fatä aruncarä cate o manä deWAWA In groapá si värsarä pate o lacritnä pe mormântul unuicrestin.

Prizonierii furä läsati liberi i plecarä pe la caminurile bor.Cum le-or fi gäsit, numai D-zeu i dânsii stiù.

De atunci telegraful viu n'a mai lucrat In Ardea i.. sä nefereasca D-zeu, sä mai avem trebuintä de el .

D.. COSMULEI

S'AILIN A. ID

dzeana 'nfarmacatUn picurar marat,

Flueara spune pondu- li dorS'padurfle plângu

«-Ti câfiisiti marate oi ?Ti-aveti lai cafli s'voi,eDi alátrati ahat jilos,cDzem väliurIle ahandost

- Voi muntI läi 'nvirinati- .Ti mine napa stati ?

Arauri ti mi tut muntriti.Plandzeti jiliti ? .

sTrandzeLaita tut plândze.

STag, frandzä, izvur-Di plangu

Di eti cloapoie-arsunaDi thili di oi aua '

M'aräulu candu navaliS'pri voi tuti vâ card

S'cantäm deadun, s'ni lisurdmAngus4... tut s'cântäm

Ah! iu-i bana di-un chiroliíii vine laY caimo.

Vream s'fug pi ärichi. In lumeS't-hi cher al meu nume

Ma cum... s'alas eu turma meatMa ghine s'mor cu ea.

S'alinä dzeana 'nfarmacatUn picurar märat,

Flueara spuni pondu-li dorS'pädurIle plangu 'n cor.

IOAN FOTI.

Y

S'alinä

s'mi

S'dirinä

s'disicäs'dirhicä

.

'

'

'n

<

www.dacoromanica.ro

LUMINA 85

IN 1 CRESTI NE(No VELA)

Avutli di aburea nu vor sipaneaza masI tru un loc. Vearas'duc si seada pi la mosie icä tru alte locuri musate, ca aercurat i s'aminta sanätate; iar, eama mulihi, iarna navalescu in orase.

Asi si unä veduva, avuta cat nu si spune,. cand videa cliarna are di pri minte ca si astearna loclu .cu fliturr alghi, vineala casele ge li avea in oras, i nu'si avea marata nigi-un suflit diorn di alei pi ninga nasa.. Avea inima buna i mana multu larga.Di tute li era third ma cama multu li era di maratli di puli Oltmbai) cari li si 'nvarteau pi ninga casa i caftau si-aflä varna sa-,rarnd di pane ica vat-nu gamut di gran ca si 's lunzeascä bananica cu unä ziuâ, ca D-za la avea hrana cu asterämintularage di neao.

.Cu tut ausaticlu alei, nu duchea \Tama greata ca s'easä tuubor tute diminetele i s'la aruca a pulilor, pisti coaja di glet, gra-nute di tu tiru care lu tinea sum un sac di vestu aros, cu caresi 'nvilea di arcoare. Cu azi cu mane i pulii si 'nvitarä cu ve-duva si, fara ca s'la hiba frica, cu sueEle asburau duta näsä canduo videau ca iese tu avlie cu saclu agel arosiu.

Tru multai pull cari li vineau vizitä 'tute zîlele, vizu si unaltu puliu care avea un martu ligat di cicior si care li sizu pinumir i s'lasa ca sliba acatat cu maim. Era puliu a unei viginecare videa cu ciudusire -agele ,gi figea veduva i li arisea inimaalei di crestinä.

Na tricurä 2L-L3 zile si ia ca vine iara puliu cu semnu si li

sizu pi numir, ma di oara aistä avea giva ligata di guse. Ciudu-sitä, lia veduva agel bilet i dupa gi lu disfege citi sboarale careeran scriate cu trernurare:

' Doamnd,

Si stiere marea orfdnilie tu care mi aflucritd arsine tali vine ca s'tindu mäna înain-

tea ori-cui, nu va si stai pi minduire ca s'pi-treCi und inând di agiutor a unei hilie dinicuchir care moare în easel di foame. Nuzîc cd va s'pot pldtescu buneata. Platas'o astepti di la bunlu D-zd.

X.

s'lia

'manta

si

MI

s

www.dacoromanica.ro

86 LUMINA

Oclili si umplurd di lacrätti când citi aiste sboarä., aruptedi tu inimä,

i cu tutr.vrerea veduva serie pi un altd bilet:

Om lu care va s' aducd iastu bilet, are 'ndreptu siscoald, di la ori-care parmatejtu,suma di 10.000franci pi isapea mea.

Elena Doamna.

Ligä biletlu di gusa a pulitui i li dede calea. S'ducheamultu hdrioasd cd fege aistg buneatä si nigi cä vru s'afld care eraagea featä care li avea cäftatd acel agiutorl

Cu pdrazli care li lo, feata MIâ di tute In casä, nu'si.scAzu tiriia inaintea agelor care o cunosteau i dupd 'ndoi mesis'indrita dupd un tinir multu bun, cu minte si gione tu lucru. Vahipdraziii turd dati cu tutä inima si cu urdri, el truoard truoard fegirdavere di s' ciudusea lumea i plzarea 'ntreagd.

lama alantd, nu tricurd 'ndao Ale di când vine veduva Inora i ia c vede pri tu firidd cd inträ tru poarta alei doi tinerinicunoscuti, und 'nveastd ca fidand si cu un gione aleptu. Dupdgi i Intrard In casd si i dedird cbund dimineata,, si scoald tinirasi cu lacrdibile 'tu oclii j cu boagea stimtd, li zAse a veduvlii aistesboard: .Doamnd, di D-zd fuses' pitricutd -trä ascdparea mea. Ghi-neata care 'ffii-o figesi s'ti si afid In gerl Cunoscu cd multu bundti este inima i tiu cä bunetile nu li fagi trd interes. Trd agea,nu va s'p dau amintatic ma ti päldcdrsescu din suflit ca s'ppunga aistd cu pärazlii care 'ffii i ahdrzisi, tu zilele când mi aflampi mare zore».

Tu . minuta agea, veduva nigi stia cd iu s'afld. Apoia, dupd gi's aduse aminte di agele gi Ii spuse 'nveasta und cdti und, s'min-dui singurd si lä zIse a doilor: «Mine nu ded suma aistd cu 'rn-prurnut ca s'o liau i nigi stiam cd a cui ji aveam faptd aceaghineap... Nu minduiam ca tu aistä lume (si s'afld oaperii 'ndrepti

ca voi... Mine escu muliere Moasä, fard .varnd fumeliedede azd avere di nimal. Trä agea nu sade cä nu vd voi

pgrazlii care vd i ahärzii, ma di azi 'nclo voi hip hilii a rheitutd averea a mea vä o las a, voud.

S'bdnati hijii a

C. N. ADAM.

iheil»

li

liai

si buili"dui

's

'

si

si

www.dacoromanica.ro

LUMINA 87

0 LECTIE PRACTICÄ ,

Clasa IV Rural&

TAMEWL I FARISEUL4) Pregatirea. Copii, luati seama i vedeti sa-mi ritspundeli frumos la

intrebarile ce am sa va lac..Ge zicem noi ca face omul care nu indeplinestevoia lui Dumnezau! (.... cit el pacatueste). Numai fala de D-zau poate sa pit-cittueascä cineva? (... si NIA de parinti, de invatator si de oricare orn).

Dar ca sa fie ertat stiti ce trebue sa faca acela care greseste? (.... sa-si"mitrturiseasca pitcatele si sit se cdeasca din inima). Gari dintre Evrei au sta-ruit mai mult ad fie condamnat la moarte Domnul nostru Hristos? (... Fa-riseii i Carturarii). Still voi cine erau F'ariseii? (... erau niste preoti la Evreicari numai pe fall pareau ca sunt foarte Asa dar erau niste fa-larnici. Cine se numea Vames la Evrei? (... acelacare strangea &rile). Careorn este umilit! (... acela care se poarta cu toatä lurnea bine, plecat i zmeritadicii care nu este trufas).

Acuma, rill cu bagare de seamä cd astazi vom inviita despre o istorioaradin Evanghelie, anume Vamesul i Fariseul.

2) Predarea. Scoateti tartile de citire 1, 2, 3. Deschideti la pag .... Ca-pitolul aVamesul i Fariseulp. Luati searnit cum am sa citesc eu. Zisa Dom-nub Doi oarneni s'au dus la biserica sa se inchine lui Dumnezau. Unul eraun Fariseu i altul un \Tames. Fariseul, mandru de purtarile lui hide-plinea datoriile cel putin ih fata oamenilor, dispretuia pe Vames innaintea luiDumnezau. El se apropie de altar cu capul sus si cu mare trufle asa se ruga:Multurnescu-ti tie, Dumnezaului, ca nu sunt ca ceilalti oameni nedrept,. cur-var, sau rapitor i mincinos ca acest \Tames. Postesc de doua ori pe sapta-mana, dau regulat zeciueala din toate ate castig si implinesc datoriile meleca un bun supus al tau.

Iar Vamesul îi recunostea pacatele, isi aducea arninte de toate ne-dreptatile i rapirile ce le Meuse rand pe rand. Se cunostea ell a pacatuit multWit de oameni si de Diimnezau. Cait acurna de faptele sake si zmerit nu in-draznea chiar a se apropia de altar. Se credea nedemn de a se apropia desanul tatalui ceresc. El sta la un colt i. cu capul plecat si umilit, cu toatainima_catre Durnnezeu se ruga lui a§A:

Dumnezeule, milostiv, fli mie plicatosului! Am nedreptatit, am rapit, ampacatuit mult, dar uite! ma ctiesc acurna, ma intorc din calea pacatului, maindreptez, vreau sit port cu drept 'numele de flu al tau. Te rog iarta-ma, iar-ta-ma i ajuta-rnii ca de acum inainte sa indeplinesc voia Ta.

Inteadeviir milostivul D-zau 1-a ascultat I-a ertat si mai fiträ de pitcatemai indreptat s'a intors acasa Varnesul de cat Fariseul.

Acum invatatorul pune pe elevi sa reproduca ce sa citit ori sa povestittinand in searna ca prin niste intrebitri sit se reproducit pe scurt numai pun-ctele cele mai impprtante.

Spune D-1 I. Cine a fost la biserica sa se inchine lui D-zau? Fariseul

religio§i).

cl-§i

§i

www.dacoromanica.ro

LUMINA

cum sa purtat? Iar Vamesul? Dumnezdu a cui ruga a ascultat mai bine ?Spune tu G. Cine dintre ei a fost folosit? 2e ce? Spune tu. D. totul.

3) Asociarea. Pentru cd Nyamesul recunoscut greseala i s'a editdin ininid cum a fost primit de bumnezeu?

(... a (ost primit cu bine, a fost ertat)?,.. iar Fariseul pentru trufia lui- cum a fost prirnit (... pe el nu-I a ertat, 1-a pedepsit). Cu alte cuvinte pe Va-

mesiul cel zmerit l-a ertat si l-a inAltat, iar pe Fariseul eel trufas l'a zmerisi I-a pedepsit. V'aduceti voi aminte de parabola fiului risipitor?

CAnd fiul cuff de la tatuI partea din aveei ce i se cuvineit, cum se purtdel? (... cu trulie). Dar pentru trufia lui ce a piltit (.., a fost pedepsit). Dupdce si-a recunoscut greseala si a venit zmerit s ceara ertare de la tatAl sducum a fast primit el? (... cu mare bucurie i a fost ertat pentru toatd risipa

greselile luir.Stie cineva dintre voi sd-mi spunä vre'o altd istorioard -in care sd fie

cineva pedepsit de pdrinti, de invdtätor ori de tovardsii sdi din causa trufrei?0 altd in care se iartd acela care se cdeste din toatA inima?

. AsA dar tirreti ruinte hi'vdtilturile: 1) Cine se inatyi se zmereste ?icinese zmerefte se "Malta 2) Cine se dieqte pentru grefeala lui este ertat i cinein ,trufia lui nu vrea sei recunoasca grefeala este pedepsit.

4) Aplicarea. Deschideli cArtile la pagina ... la sd vedem emit yeti puteasit citili i voi aceastd bucatd? Giteste B. tu G. mai departe. Bine! Gine dln-tre voi ar puteA sd-mi spund istorioara intreagd? Spune tu Bine!

Cum e bine Bii vd purtati si voi in viata voastrit, ca Fariseul ori caVamesul. Foarte, bine! Mergeti deci i cititi pe acasd de mai multe ori aceastdistorioard ca si o itivdtati bine.

-

LEGENDA PUILUI GHION ')

Rims: G. PIAHA.

(Variantri)Ti n-mat easte sI stai noptile di primäveará i veara i s'

avaa un puli, care cântä fara ascumtinare: Ghi-on . .

Ghionl? Oarnenli îli zà.c Ghion.Inchiseaste s'c'ânta nica di tu amurgisiu 'si sa spune cd nu

pupseaste di cântare pänä cand nu-li curl sanze dit näri.Cantä ascumtu tu frânzele arborilor stufosi si easte mare cat

una piturniclie. Peanili sunt Was easte aistá legendä:Era una oará na dada cu naul bili. Dupá ti-Ii criscu i agium-

sirl ti Insurare, tare stie cum, tuti murirä si nu-li armase di catatel cama iTiiclu Ghion. Ficiorlu era multu gione.

') In revista Fráilia No. 2 Anul I s'a, publicat o legend& a pdsereiGhion. Varianta, care o dim aci insd ne pare mai rational& decdt cea dinFratilia, fapt care ne a determinat sd o si publicdm.

88

Ghion....

si

.

1:

VI

gaibine-rosii. -Ti

si-a

www.dacoromanica.ro

LUMINA 89

Cu cärliglu tu mand si cu tämbarea arcatä pisti anumiripästea unä turmä di oi la marzinea hoarälei. Md-sa murea s'chireadupA nas, cd de.... di nouä fiiciori, ca arslaft nu-li avea armasä dicat aistu. Marata nu era zuä, ti s'nu s'ducä si S'lu veadä. Ficiorludin zuá In zuä cristea si s'fitea un gione ca soare. Corba di dadanu stia ti s facä di haraud minduindalui cá . mane piimane va sis'fitea spacrä.

Und searä tu somnu li si päru cA veade inindalui cu iruseunä, tan di furi Incligati tu arme i cu bArghile pan di bArnu, diti lua trica si-li mutrestil Indreptu indreptu vinirá la turma alGhion, il luará täliarä dinaintea a lei filii, filii. Corba bägä

acátä s'plangd, s'plangA di-I feate cäpitäilu pi care dur-Aria ud amoliu di läcrätti SA sculA dit sommi multu aspäriatätrimbura ca vearga. Cat deade hária s duse la turma al Ghioncandu ti s'veadä ?! Turma di oi era aräspânditä i Ghion iuva nuera Infärmdcatt adunä oile tru cutar i plägandalui cu boate inchisis'caftä aclo, ma tiva, Ghion iuva avea.

Imna fArd arà'Eas, planzea i striga cat putea:. Ghion... Ghion...Ghion, vrutlu a rhea hiliu Ghionl» Väliurle si muntäli arusuna diplangul i sghiclu atelei Mame Infärmdcate. Corba, dupA ti imnAalike zale si ahate noptä di arada si vizu cd nu-li fac cicioarle cas'immä cama diparte, sizu la unä fantAna cu apä arate i limpedeca ghiarghirlu.

Plamse, plAmse di virsä cäldäri di lacrátti. Masi planzeamasi se páläcärsea la D-za ca s'u lacä un puli, s'asboaird fOrA

curmare si s'poatá s' lu aflä Ghion. D-zA avu third di nasá, asCultdrugAciunea i u feate un puliu, care cantä: Ghion Gbion Ghion,

Asi s.feate aistu puliuIOANITIU N. BUIA.elev in cl. V liceald.

MAX I ME

Durata pasiunilor noastre depinde de noi tot atAt de mult catviala noastra.

Pasiunea adesea dintr'un orn abil face un prost §i dintr'un prost unorn abil.

In inima omeneascä 'este o perpetuA creatiune de pasiuni; adesea undispare pentru a da loc alteia.

nu-1.

§i

si-1

si

si

ai

www.dacoromanica.ro

90 LUMINA

SERICICULTURA(Urmare)

Cirnieflu (Dudul)

FrândzAle di cirniclu sunt hrana tea cama bund trá creasti-rea .iierfhilor di mätase., Trâ atea lipseaste s'avem cAti ma multis'ma Multi cirnicI (dud).

S'cunoscu trei turlie di cirnici: albu, laiu icA cara dud si aros.Cirnicilu albu easte adus din China s'Verihili di mAtase cari

s'hrânesc cu frAndza lui ni dau nai cama bunä sirmä.Cirnicilu laiu easte adus din Persia. Vertinli hräniti

cu frändza lui ni dau ma putinä sirmä di cât aceli ge s'hränescucu frändzä di druid. albu.

Cirnicilu aros easte adus din America, are frândza mares'aravdä multu l'arcoare. Veriliili hraniti cu frAndza lui ni dau cu-,culie slabe.

Cirnicilu lipseaste s'hibä multu ghine mutrit, s'til-atea di doultori tru an s'sapd loclu d'avarliga d'aräditinä, si scurteazd primä-veara alumachile, s'aesti tute s'fac tra s'aibä banä ma lungä. FrAndzas'adunä di pri cirnicu dimineata dupä data soarelui, icä dup.prândzu. Candu adunäm frândza lipseaste s'avem mäile curate.Frundza adunatá s'asteardze ghine s'apoia s'bagd tru oda in easte

ca a s'nâsä câldura odäliei, inainte te si s'da la dear.

Cresterea Veriiiilor di mätase (siring)Tru pärtile a noastre dermal care scoate sirma nai cama bunä

s'acliamä di 'nvitati Bombix mori. Di cându easte o s'pânä s'ad-zungä fluture nAs yalixeaste truplu di ma multe ori s'aestä s'a-cliamä metamorfozd. Di on, icA simintä ease un "Vearm care s'a-cliamá larva, care s'hrâneasti cu frândza s'creaste agoia. La cAlduradi 25 di grade dupd 38 di dzAle larva s'fate unä turlie di cuibarte s'acliamä cuculiu si S'nclide tru nas Vermul di nâuntru s'a-cliamá chrisalidd s'cat sta tru cuculiu s'alixeaste chelea di patruori. Cându adziunge tru ilichie, aspardze cuculiulu s'di näuntruease ca jiuture. Theamina aestui fluture fate ou'd ica siminta, dicare va s'easá alti k-7erihi di mdtase.

icä oule s'bagä tr'unä pânclzá care si spindzurd ditAvanea odAliei iu va s'creascä Veribili. Oda lipseaste s'aibd firidzle

.

9ermul, s'li

.

Simintale

--

www.dacoromanica.ro

LUMINA 91

caträ theaezä noapte, s'hibä cUratä, i s'nu ailDA igrasie. Auatäti va si sta pâttä ptimuveara. Tru oda va s'bägam patru panä latinti pulife di scândurd ghine spästrite i spilate cu acid sulfurictinti kilograme la 100 di litri di apä. ScAndurile di pulitäuna pisti anantä spindzurate tute di tivane cu sigime.

andu cirnicilu ahurhesate si scoatä bubuche atumtea bAgämsimintäle tra si s'cluceascä. Li bagAin tru unä cutie s'pisti nAsä unäacoalä di !Artie cu guve multe ca tirlu. Cutia s'bagd tru unä odäcu 25 grade cAldurä s'u alAsäm ado dosprädzagi di dzAle.

Ningä cutie bagärn s'un phiat cu apd tra s'tinä aerlu umed,ca altä turlie Vermul nu poate siasä lisor. andu videm câ Veritiai:angheadzd b4gäm pisti cutie frandzd tineri di cirniciu pri cari s'a-linä Verthul. Di aua aesti Verthi i s'bagä diznou pi altä 'Artiein astirnem anti bucäti di pandzA taliatä.

Di cându ease Veritul di matase s'pand s'hi da sirma s'a-lAxeaste chealea di tinti ori trä atea avem tinti vArste (ilichie).

la Viirsta. Intâia varstä tine tinti pAnd la sease dzAle di cânduease Vermul dit simintä s'pArlä tru prota arcare a chealiei. Truaestä vârstä nAs matä multu si trâ atea va s li däm di sease ori'n dzuä la doLiä sähati unä oarä si va s'mutrim ca mäile a nbastres'hibd spästrite câ murdärlichea vailmä pri Verma.

II Viirsta. Tine patru 'And lä inti dzAle. Câldura di tru odàsi scade cu un grad. A Verthilor li därn frAndz5. 'ntregi trâ mAcare.s'cAndu va s'videm câ vertÎii s'alinä pri nise li luArn i li bAgAmpri pulitäle di scânduri.

Vârstä. Tine seapte *clzAle s'Vertfhili mach' tnultu.IVa VArstä. Tine tut seapte dzâle. Scädem caidura cu nica

un grad si aestA tru cathe varstä asi cA va s'avem dottädzagidouá di grade. andu videm câ vermul arucá cheale spâstrim ghineloclu di murdärlichile te- li feate.

VArsta. Tine' unspridzate pAnä la dosprädzate cii dzAe.Vermul agiundze. la nol* ma marea creastire slundzime, are optupanä la nouä centimetri. Aestä vârstä easte multu dilicatä si traatea lipteaste s'avem oclihi patru -tra s'nu s'lândidzascá S'avemspasträ mare, aer multu tru odä, s'alAxim rândurile di pulitä s'cAl-dura sltiba doudzAti di grade. Tru bitisita virstAliei nu mAcä s'acatä

facá cuculiul di mätase.t Cncuiinl

Tru truplu a Ve'rmuJui s'aflä douä 'ghinduri cari prit douäcanale s'dischid tu gurä. Aesti glinduri fac hirlu di mAtase. Cându

simin-

s'bagá

s'lia

Va

si 's

III'

si

www.dacoromanica.ro

92 LUMINA

.s'aproache chirolu tra si s'fac cuculiulú, ermul nu mâcä", s'mindmultu i scoalá caplu. Atumtea va s'mutrim s'bâgäm pi pulite fhitilumächi s'pri Ware va tra s'facd cuculile. Alinareatine cloud' dzâle Cându s'alinä ;mate unä turlie di dzamd cares'invâxtuseazá d"unä.' oarä sTate hirlu di mAtase pi care 'I dipunearadd cu aradä ca und turlie di 8. Tute aesti ardzi di hire fac cu-culilu, care au treidzäti di ,ardzi unä pisti alantä si s'fac tu trei &Ale.

Nu tuti pri frândzäle di cirniciù i ateli te nus'aliná bAgräm tru unä câldurä ma mare, i däm brand cama }Duna'si la Inâ parte, un câte un tra s'li schindm s'facä cuculie. Cara s'videmcâ s'dupä aesti tute, nAsi nu s'alind, atumtea Ii arcám cA nu factri tiva.

Dupá optu dzAle di la alinarea pri lumâchi adundm cu dicatescuturärn di pulbere, s'li bâgdm tru cdnestre. Aleadzem

apoia nai ma bunele si nai ma musatele s'li tinem tri simintä, iardi alante va s'tragem hirlu di sirmä, care lucru s'fate dupd yard-marea i."-erthilor di nAuntru Vâtamare t s'fate asi: bâgdm cuculilepi bucdti di scânduri, cari li bâgdm tru un fum putin apres Dupäniscânte sâhäti, cându videm cA .'".ermul nu s'mind scoatem cuculiledit furnu .s'li tindern la soare trei dzAle ca si s'usuca.

E. Grucu

Doine i Strigaturi (Hope) din Transilvania(Tinutul Násitudului)

///Pe munfii NdsduduluiArs-a para focului,S'i mai tare de-ar fi arsEu pe-aicea Was fi tras,Doru i tetra sträindIfni face fa(a bcitrandi capul caer de land'i gandind la neamu meuLacreiMile-mi merg peirduOchii-mi fac baltd si tdu.

IlAmit trece badea dealu

cunosc frau si caluS'amit trece badea raw

cunosc calu si frau

Spune-mi bade si te jurd,De mai ai vre-o lelisoaräSi de ai una ma dragäEu nut pui si zac beleaget

trei zile nu md scolSi md las in drum set morSet met calce careleSd se mire maiceleCe pleitesc di-CO*1e

IPcisaricet canteen iarbd,Trees badea nu meentreabcifi io tree si nu-1 intrebNuma cu ochii i petrec.

De la V. COSMULEI.

s'alinA

s'alind

cucujile,

Cd-i

Cd-i

eriTi1i

erlüii

Ii

/

fi

www.dacoromanica.ro

LUMINA 93

IYIPORTANTA SI SCOPUL IN ilATAUNTULUI RELIGIOS

Pentru ca educatia omului sä fie complectä, pe laugh' culturaintelectuald card sä se ingrijeascä mult si de cultura lui rnorald.Invätämäntul istoriei 'profane si mai cu seamd a celei sacre in-ueneazá mai mult ca toate intru formarea sentimentelor morale.

El constitue punctul culminant al educatiei, care este formarea ca-racterului moral. Fáral acesta cultura intelectualä a omului n'arenici o valoare. Societatea poate contà un orn numai când e cultsi moral totdeodatä De aceea invätämantul religiunii e de cee maimare importantä in cursul primar.

Dar mai intâiu avem sä alegern materia si apoi sa o tratamDintre toate chestiunile se vor preda in curstil primar numai aceleacart au in vedere formarea caracterului moral.

Inceputul educatiunii moral-religiose se face chiar in familie.Moralitatea pärintilor este pentru copii un exemplu viu. Pe urmala scoalä se dezvoltä sentimentele moral-religioase in mod treptat

continuti. Niste istorioare la Inceput cu continut moral, luate dincercul de, cunostinte al copiilor, ne ajutd foarte mult la cultivarea

.acestor sentimente. Apoi se trateazd viata mântuitorului nostru Hris-tos, care este isvorul de unde se nasc si se desvoltä sentimentelereligioase. Pentru cursul mediu primar continual, cu invätäturilepildele Domnului Si numai târziu, in cursul superior, scolarii vor fiin stare sä inteleaga partea dogmaticä a religiunei noastre crestine.

Numai asa ne putem explica de ce oamenii ,competinti si cuo

experientä au aranjat materia invätämântului religios asa cum ovedem in programele analitice.

La predarea Religiunii ca si la celelalte materii de invätämäntvom avea îri vedere cele patru trepte formale.

M1SCAREA CULTURALA LA NOI

* Conferintä la Bitolia. Duminica in 19 FebruarieD-1 Dr. T. Trifon, presedintele Asociatiei corpului didacticsi bisericesc roman din Turcia s'a desvolta, lute unadin sAlile liceului roman -din Bitolia si îii fata unui nu-meros public, conferinta D-ei sale despre ereditate din

si

."

-

si

www.dacoromanica.ro

94 LUMINA

punctul de vedere fiziologic. Prin exemple extrase dinfiziologie D1 conferintjar ne a dovedit c atat calitätileflzice cat i cele morale precum i defectele se transmitin familie de la o generatie la alta. Interesant a fostexemplul unei araboaice, care mhritath duph un arab,desi i femeia i barbatul erau de culoarea neagrd uncopil näscut de araboaich era alb ca laptele i pe catde mare a fost frica femeiei,' eh a dat nastere la uncopil alb pe atilt de mare bucuria arabului pentru carenoul shu näscut era leit un mos alb al sau. Apoi unexemplu de polidactilism, si anume o femeie nascad in sirmai multi bileti cu mai mult de cat cinci degete lapicior, iar la urma unul cu cinci degete a fost bhnuithde necinstita de barbatul ei care era obicinuit a aveacopiii polidactili. Dupa barbat cazul era gray §i meritadivort, dar cum predicesorii familiei acelui barbat nu erautoti polidactili copilul a putut foarte bine sh semeneunuia din ace0i predicesori.

In cea ce priveste mostenirea calitatilor i defec-telor morale D-1 Doctor Trifon §'a ilustrat conferintaprin numeroase exemple. Cum de exemplu nebunie infamilie, talent in muzich sau in art& sau in stinte orilitere etc. etc.

D-1 Conferintiar a intretinut publicul mai multde o orh cu subiectul shu tinându-i foarte incor-data atentia.

Conferinte la $coala comercialet din Salonic. Maiin fiecare Duminica la §coala comercialá din Salonicprofesorii tin conferinte inteun cerc restrilns i cu su-biecte cari privesc modul, cum ear putea face ca scoalanoastrit comercialh, sh, fie ridicata pe un picior mai susde cat scale similare strhine din Salonic. Initiativa a-ceasta este foarte laudabila i nu ne indoim ca confe-rintele isi vor produce afectul dorit.

Serbare scolard la Uskub (Scopia). Cu ocazia des-chiderei paraclisului românese din Scopia, duph IserviCiuldevin, a avut loc la -coala, din initiativa harniculuidirector G. Ghica, o serbare scolarh, foarte bine reu0ta.

Ru.

11

www.dacoromanica.ro

LUMINA 95 '

TRI -ARADEAREUn ficior intreabd pi tatu-su cate canile dvitinlul bate coada

candu veade pi Domnu-su.- Ca s'li spunä a Domnu-sul câ s'hariseaste cal veade, dzâse

tatu-su.- Asil dzase ficiorlu. Err candu sideam ninga un arâù, un

piscar avea acatata un pescu mare. Varna oara nu vidzui unä pra-vda si s'hariseasca atat multu cat aestu pescu. Amina ahat multucoada' In cat cu mizie '1 Ainea tu mama piscarlu.

Un tata cu inima ca di farmac, cä avea un ficior multus'duse la unä catenee, ca si s'avreazd.La masä iu sidzu era nica un orn ca di varsta lui.Nisidzut ghine pri scamnu intreabd pi omlu 4i alLä la masá.- Palacarsescu, aveti vat-nu hiliu ?- Da Domnule.- Bea tigarä.- Nu are acatata tru 'rang ni tigaretä ni tigara.- Multu ghine, multu ghine, bravo si-li hiba.-, Am la confenee s'duge cate vat-TA. oard ?- Nu more, teri cofinea nu stie fibs;- Ease eke varnä oara noaptea d'acasa. '

- Nu frate, aproape totuna s'culca dupl te s'satura.- Oh more oaspe..... , ca tine nu are varnu om pisti loc. Dum-

nidzau s'll harzeascä hiliul ca l'ai multu pricupsit, nu-i ca a meus'p baneadza, s'p baneadza...

Ma nu ti lntreb: di ca4i aril. caste?- Di doi mesi.

-

Una =Dare sta iniTirinata ch di multu nu avea luata habare di labarbat-su care avea muritä tu xeane: Varnu nu cutidza s'li spunäMaa ge u avea aflata,"

Dupd Indoua dzale una vitina disteaptd, s'duse ca spunaurata, hâbare s'acata zburasca ma niheam cama pri diparte.Muliarea ahurhi si spuna ti gaileia i ti -frica te avea s'nu Ova dieaste mortu bärbat-su.

- Eh! lea hilia mea, s'ma s'hiba mortu te potl sTatilNu him oarneiiT, nu va s'murim tuti li dzase vitina?

tihi-laiu,

s'lis'li

www.dacoromanica.ro

LUMINA

- Nu a-11-u vot bana, dza.se muliarea; ti te s'bânedzil singuraMi aruc pi tu firidä dinaintea teluT te va spunä ahtare hábare.

Vitina nu li deade altu grain ma si south di pi scamnu s'clis-chse tute flrizle Muliarea achicasi ti" te easte zborlu s'ahurhi s'a-radä cä s'vidzu acâtatä ca tu prasi.

INFORMATIUN1Deschiderea unui nou paraclis românesc. Cu placere anun-

tam cititorilor nostri, ca si la Scopia rorriânii au biserica lor. Sprebucuria nespusä a fratilor nostri din sus numitul oras In luna Fe-bruarie s'a oficiat pe romineste pentru prima data in noul localcumpärat expre pentru a servi de paraclis românesc.

* *Cimitir la Salonic. Cu ocazia mortei mult regretatei sotii a

D-lui.Hristu Lambru presedintele eforiei române din Salonic, s'a cum-pärat un teren i s'a declarat de cimitir românesc, Irnormântându-se aci pentru prima oard sotia D-lui H. Lambru.

** *D-I George Cionga, lost revizor la Caraferia, a fost transferat

In aceiasi calitate la Grebena.

POSTA DACTIEI

D-lui N. Gioga. New-Iork. DeocamdatA dorint,a D-v, care e §i a noastránu se poate implini. Mai hirziu, la sigur. Mullumim pentru servicu.

D-lui V P. Primit nuvela. Mullumim. Se va publica in No. 4.Mai trimite.

D-lui I. M. Primit de mult discursul. Nu se poate publica tremite altceva de mai mare interes.

D-lui P. P. Monogralia se va publica in No. 4.D-lui N. Marcu Delagoa Bay (Africa). Mullumim pentru interesantul

d-tale articol. Se va publica in No. 4.

ABONAMENTE PRIMiTE

Pdrintele Proy - Bitolia, piastri 20:Dr. Januli Gima - Hrupi§ta ..... . » 19:Tache Hristodulu. - Calalat pe anul 1906 . lei 6N. Hristodulo. - Calalat pe anul 1906 . . » 6Stefan Nicolaide. - Calafat pe anul 1906 . » 6Epaninonda A. Balamace.- Bucuresti pe anul 1906 eConstantin Iarca. - Bucuresti pe anul 19,6 . » 6

.

.

7

"

.

s'thi

*

.

www.dacoromanica.ro

REVISTE PRIMITE LA REDACTIE

,Siimändlorul». - (Revista literard sdptdinanala). Abonamentul 10 lei pé anBucuresti, Strada Regalä (Hotel Union).

-gOvidiuk. - (Prima Revistä literard Dobrogeand). Director P. Vulcan. Apart.lunar. Abonamentul 6 lei pe an. - Constanta.

«Juniliwa Literm.a». - (Revistd. literara-stiintificd). Abonamentul 8 lei pe anCernduti (Bucovina). Piata principalä No. 2 (Palatul National).

j,frnalul Societatei centvale Apare de 2 ori pe lund. Bucuresti

1;icr Tinerimeis. - (Foaie de cunostinte lolositoare). Apare lunar. Abo-namentul 8 lei pe an. - TrguAin.

,licriNto pop/amen/m.(7. polifieit». --Bilunarrt ilustrat. Apare in Hell, ro-mina si francezä. in strintate 30 lei pe an - Bucuresti.strada Riureanu, No. 3.

t, I icoista incdtd(o)ilo, s invciOtoaveloe, din Romania-. - Itedactia si acini-nistratia: Bunin, Bulevardul I. C. BrAtianu, No. 2. Apare odatd pe luna.Abonamentul pentru tare si sträintatn lei 6 pe an.

/1oporit/ Roman,. Budapesta VI, Strada Vörösmarty, 60 A, apare odatii pt.

st pit inane,

..eCtritta-a Rotminei». - (llevistii. de Pedagogic, Stiinte si litere). Director 1.

Gaveneseu. Apare lunar. Abonamentul 8 lei pe an. - 1ai, strada TomaComsa No. 2.

. eliomantd»..- (A nale Politice si literare). Revistd sptdmanala. Bucuresti,Strada Lucaci No. 10.

.«Bevisla Poporubri». - (Publica(iune enciclopedica lunarä). Director P..Vol-can, Abonamentul in Romania 20 lei, in strilindtate 30 lei. Bucuresti.str. Sperantei No. 49.

- (BilunaM) Director dr. p'terdnescu. -A bo-namentul 8 lei. Bucuresti, strada Lascdr Catargi No. 20.

,Seinatatea,. - (Revist bilunar ilustratd de Medicin Populard . - Abono-mentul 8 lei. Bucuresti, strada Carol.] No. 38.

.u.,Sezeitoctreo».- (Revistd de Folklor), Director A. Gorovei. Apure lunar. Abtnamentul 4 lei. Falticeni.

..icLuccaWril». ..(Revistd literard lailunard). Abonamentul 164416 an Bud.-pesta. itedarlin: str. Zöldra, 7. Administratia VI, str. Yörösmarty, 60 a

agricóle.

. .

Ceilauza sanilm.4-

'

-

.

ti'e

V

.11

,

.

'

'

biota".

www.dacoromanica.ro

Frävälie Româneasd

VASILE MAZAa desehis de eurand in Bi-

tolia, o pravalie de fesuri, inStrada Principe la, langa easa

Economu.4

)(tarp' bunä i preturi moDerateo

Bunii Ronkini sunt ugati daincurajarea euveniM

A--.v- st--/-`-

1.-Isi`

/

t,

`II', SI/ (11;.:/,:41:F;I:;-4,..1k:/1V;,fiq- 414.. ..:"*?V417

W7..<zw-*N A

gig=

www.dacoromanica.ro