distributia populatiei

8/19/2019 Distributia populatiei

1/60

2.Studiul distribuţiei spaţiale a populaţiei

• Perspectiva acestui studiu s-a modificat progresiv de la:

- descrierea şi explicarea diferenţelor de densitate, caprincipal obiectiv;- la studierea dinamicii spaţiale a populaţiei , corelată cu

mobilitate, corespunzător unor fenomene aflate în diversefaze de evoluţie precum concentrarea periurbană sau

depopularea ariilor rurale repulsive.• Pentru acest studiu, esenţială rămâne cunoaştereanumărului locuitorilor de pe un teritoriu dat . aportul dintrepopulaţie !i teritoriul pe care-l ocupă rămâne "a#a esenţială ageografiei umane$ %&ourou, '()*+.

• Principala problemă este aceea a semnificaţiei pe care opoate avea un anumit număr de locuitori dintr-un teritoriuoarecare. e adaugă ambiguitatea introdusă de prezenţasau absenţa temporară a unei părţi din populaţie ori delocalizarea unor instituţii de menire socială sauadministrativă %aziluri, ospicii, cămine, unităţi militare etc.+care pot modifica enorm indicatorii distribuţiei spaţiale.


2/60

• Raportul dintre numărul locuitorilor şi suprafaţa teritoriuluireprezintă densitatea generală a populaţiei , indicator utilizat demultă vreme în geografie : D=Pt/S, în care d este densitatea,Pt, populaţia totală !i S, suprafaţa teritoriului de referinţă.

• Densitatea este un indicator sintetic , simplu de calculat, capitalpentru înţelegerea diferenţelor care apar în ocuparea suprafeţeiterestre de către om. terogenitatea spaţiului impune o ma#imăprecauţie în compararea gradului de populare a diverselor teritorii. n scopuri !tiinţifice, este necesar un decupa/ spaţial cât maidetaliat posibil, pentru a putea interpreta diferenţele, gradienţii,

concentrările etc., care apar.• 0ensitatea populaţiei se poate aplica atât la populaţia totală cât !ila subpopulaţiile acesteia prin raportare la: suprafaţa totală%densitate generală+; categorii de utilizare a teritoriului 1 terenarabil, suprafaţa agricolă utilă %densitate agricolă, subzistenţială+;spaţiul construit %densitate în vatră+ etc.

• eprezentarea cartografică poate fi realizată sub două forme :hărţi choroplete 1 monocrome sau policrome, comune îngeografie, utilizând trama administrativă; hărţi izoplete, mai rarfolosite, obţinute prin interpolarea valorilor înscrise în centrulunităţilor adminsitrative %mai utile pentru comparaţii !i sinteze

pentru că simplifică !i omogenizează structurile spaţiale+


3/60


4/60

Indicatori analitici utilizaţi în studiul distribuţiei spaţiale apopulaţiei:

• a+valorile medii centrale :- punctul mediu, numit !i centru de gravitaţie %centroid sau

baricentru+ ale cărui coordonate se calculează astfel : m ! "#Pi$xi%& "Pi iar 'm ! "#Pi$'i%& "Pi în care xm !i 'm sunt coordonatele medii ale centrului teritoriului

respectiv, Pi este populaţia fiecărei unităţi geografice iar xi !i'i , coordonatele centrului fiecărei unităţi geografice. 2lustreazăevoluţia disparităţilor regionale acolo unde modificările suntspectaculoase. ste inutil în cazurile în care distribuţiapopulaţiei este relativ constantă în timp %gipt+ sau în carevariaţiile sunt e#treme %34ina+;

• - punctul median, mai puţin sensibil la variaţiile e#treme, situatla intersecţia liniilor mediane ortogonale care divizează fiecare

populaţie în două (umătăţi în sensurile nord-sud !i est-vest. 5ceste linii pot fi obţinute prin cumularea valorilor în cele douăsensuri % x !i ' +, urmată de interpolarea valorilor apropiate defiecare linie mediană. ste util pentru urmărirea sc4imbărilordistribuţiei corelată cu modificările altor fenomene la unmoment dat.


5/60


6/60


7/60

b+indicatori de concentraţie :-curbele de concentraţie, arată concentrarea relativă a unei

populaţii la un moment dat . 3ea mai utilizată este diagrama %curba+ lui )orenz , care clasează unităţile geografice înordinea crescătoare a densităţii, distribuind pe ordonatăproporţia cumulată a suprefeţelor unităţilor respective iar peabscisă, populaţia cumulată a acestora. 3ând concentrareaeste redusă, curba se apropie de diagonală iar dacă esteputernică se apropie de laturile pătratului astfel obţinut;

-indicele de concentrare %indicele lui *ini +, pleacă diagrama lui

6orenz !i constituie raportul dintre suprafaţa cuprinsă întrecurbă şi diagonală, pe de o parte, şi aceea cuprinsă întrecurbă şi laturile opuse ale pătratului, pe de altă parte. 7ariază

între 8 !i ', fiind u!or de comparat. 7alorile apropiate de 'semnifică o concentrare puternică;

-coeficientul de concentrare. 3onstă în compararea proporţieigrupei + din populaţia totală P a fiecărei unităţi geografice i cuaceea!i proporţie observată în ansamblul spaţiului studiat.ezultatul este superior valorii ' când grupul estesuprareprezentat !i inferior atunci când este subreprezentat.


8/60

, .

8

98888

'88888'98888

88888

98888

*88888

*98888

8 8 8


9/60

• c+indicatorii de segregaţie, elaboraţi de !coala sociologică dela 34icago, în anii '(*8-'(8, în scopul analizei segregaţieirasiale din marile centre urbane nord-americane. Pot fi însăutilizaţi !i pentru analiza gradului de eterogenitate sauomogenitate al oricărei populaţii . 3el mai frecvent folosit esteindicele de disimilaritate. 5cesta permite comparareadistribuţiei spaţiale a două subpopulaţii + !i -, în diverseleunităţi geografice i . 7ariază între 8 !i '. .ndicele desegregaţie este obţinut în manieră identică servind lacompararea distribuţiei unei subpopulaţii + faţă de populaţiatotală P .

• d+indicatorii variaţiei distribuţiei spaţiale, presupun analizavariaţiei absolute a populaţiei fiecărei unităţi geografice,pentru o perioadă intercensitară : /!P01P2, în care /, estevariaţia, P0, populaţia la sfâr!itul perioadei luate în calcul !i

P2 , populaţia la începutul perioadei3 5ceastă analiză esteurmată de examinarea variaţiilor relative ale populaţiei. 3elmai utilizat este coeficientul de variaţie !i ritmul mediu anualde creştere. 6a fel de utilizat este potenţialul de populaţie,care dă măsura interacţiunii virtuale a populaţiei dintr-unpunct i cu populaţia dintr-o sumă de locuri (3


10/60

'.(actorii distribuţiei spaţiale a populaţiei pe )lob

0istribuţia spaţială a populaţiei este un rezultat al procesuluicontinuu de populare %formare a e4umenei +, a cărui dinamică!i intensitate se manifestă variabil, conform incidenţei unorfactori naturali sau socio-economici.

• >riginea speciei umane a suscitat un interes deosebit,materializat în dovezi paleontologice !i ar4eologice care aucf3 condus la un consens larg în /urul teoriei monocentrice %out of +frica, .6ea?e@, '(( %. 3onform acestea, specia

umană s1a format în aria platourilor înalte din sud1estul +friciide unde s1a difuzat treptat spre restul uscatului planetar .Aeoria opusă, policentrică sau multiregională # Bolpoff, citatde 6ea?e@ % care susţine e#istenţa mai multor arii de formare alui 5omo sapiens sapiens, fără argumente convingătoare înafara unor speculaţii logice.

• 0in focarul african, prin difuziune succesivă, s-au constituitarii de concentrare timpurie a populaţiei , multe rezistente întimp. 2ntervine în această situaţie, inerţia demografică. 5cesteconcentrări s-au format predilect în regiune agricole bogatesau, în perioada modernă, în regiuni puternic urbanizate !i

industrializate.


11/60

6n moment cheie în constituirea acestor concentrări a fostrevoluţia neolitică, prin efectele sale :

-sporirea bazei subzistenţiale a populaţiei;

-apariţia formelor superioare de organizare socială etc.-au constituit încă din antic4itatea timpurie câteva nucleedistincte: 7rientul +propiat %emiluna Certilă+, 8împia .ndo1*angetică !i 9area 8împie 8hineză, în 5sia, care grupează

încă de atunci cea mai mare parte a populaţiei mondiale;sudul şi centrul :uropei , nordul +fricii , platourile înalte ale

+mericii 8entrale şi de Sud . 6a polul opus se situează>ceania, care grupează dintotdeauna o parte infimă apopulaţiei Aerrei, în timp ce 5ntarctica rămîne practic înafara e?umenei. 0istribuţia inegală este foarte strîns legatădintotdeauna de inegalităţile de dezvoltare.

• 5ceea!i distribuţie inegală se păstrează !i în cazul densităţiigenerale a populaţiei. Dedia globală a evoluat de la 8,89locE?m %în Paleolitic+ la 9',( %în anul 88(, e#cl. 5ntarctida+. 5sia !i uropa s-au situat totdeauna mult peste medie, fiindurmate la mare distanţă de 5frica !i 5merica, la polul opus

aflându-se >ceania.


12/60

*+oluţia ponderii continentelor în populaţia totală a )lobului între### -C i 2#2 DC

8

'8

8

*8

8

98


13/60

• Arebuie remarcat faptul că uropa, care înregistra un u!oravans faţă de 5sia, a rămas sensibil în urma acesteia după'(98, fenomen e#plicabil prin scăderea dramatică a cre!teriinaturale a populaţiei, fapt ilustrat !i de reducerea drastică a

proporţiei "bătrânului continent$, devansat în prezent de 5merica !i de 5frica. Pentru prima oara în ultimele milenii s1a produs, la nivel continental, o schimbare de asemenea proporţii în distribuţia populaţiei, fenomen care nu poaterămîne fără urmări pe plan social1politic în viitorul apropiat .

• 6a nivel continental, regional sau naţional, se manifestă omare variabilitate a distribuţiei populaţiei, rezultată din îmbinarea unor factori e#trem de numero!i !i diferiţi.Fotărâtor pare a fi complexul de factori social1economici ,

între nivelul te4nic al unei civilizaţii !i densitatea populaţieie#istând o evidentă corelaţie, fără a putea vorbi de o

determinare e#actă. 3unoa!tere modului în care s-au îmbinat ace!ti factori cu cei naturali, în cazuri concrete, estede altfel una din temele predilecte de studiu ale geografieiumane. aportată la noile teorii ale organizării materiei ,distribuţia spaţială a populaţiei pare a fi de natură fractală.


14/60

• ;ractalii constituie obiectul uneia din cele mai noi ramuri alematematicii, geometria fractală. 5plicat la populaţia globală,acest model presupune că, la orice scară, populaţia sedistribuie în aceea!i manieră, formând structuri identice, mai

ales în condiţiile unor societăţi avansate. 3eea ce diferăeste însă intensitatea prezenţei umane. 5stfel, atât în Dongolia cât !i în 34ina vecină, repartiţia

populaţiei presupune e#istenţa unor arii de concentrare !i aunor gradienţi de dispersie dar în timp ce în primul statvalorile densităţii în ariile de ma#imă concentrare abia seatinge '88 locE?m, în celălalt stat se a/unge la valori depeste 888 locE?m.

&eografia studiază astfel în primul rând raţiunile care conducla apariţia acestor diferenţieri c4iar dacă inegalitateapopulării Planetei este încă o "enigmă$ sau este supusă unei

"ordini secrete$%Pumain, respectiv, 6e Gras, citaţi deGaudelle, 888+. ste motivul pentru care nu dispunem încăde o teorie generală explicativă, a!a cum se întâmplă încazul dinamicii populaţiei.


15/60

Factorii naturali ai distribuţiei populaţiei • Dultă vreme a dominat o viziune deterministă care căuta "legi

naturale$ care să e#plice prezenţa e#trem de diferenţiată aomului pe Pământ.

Relaţiile cauzale simpliste de tipul, mediu ospitalier %sănătos+ 1densitate ridicată sau mediu inospitalier %dificil+ 1 densitateredusă, au fost treptat înlocuite cu o analiza factorială carestatuează faptul că mediul nu poate exercita dec


16/60


17/60


18/60

b+ +ltitudinea• nălţimea reliefului este, în general, un factor limitativ , datorită

dificultăţilor de adaptare fiziologică %frig, presiune scăzută,concentraţie redusă în >:+, posibilităţilor mai reduse de

practicare a agriculturii %soluri sărace, u!or erodabile+, iar înperioada contemporană se adaugă izolarea !i accesul dificil %în trecut zonele înalte aveau însă rol de adăpost, de refugiu+.

• )imita superioară a prezenţei umane coboară odată culatitudinea. n zona tropicală sunt atinse valorile ma#ime %9'*8

m în Golivia+, în zona temperată nedepă!indu-se 888 m iar încea arctică 88 m %în 2slanda+.8ea mai mare parte a populaţiei *lobului locuieşte la altitudini

(oase, sub 988 m %)


19/60

Monele înalte presupun !i oumiditate mai ridicată,temperaturi moderate,

asigurând condiţii de viaţămai salubre. ste unaspect de importanţăma#imă pentru regiuniletropicale aride, unde

unele zonele montanesunt mult mai denspopulate %de e#. uanda-Gurundi, vestul Len@ei,

5bisinia, Nemen etc.+.

5ceste inversiuni sunt !imai spectaculoase înregiunile cu soluridezvoltate pe rocivulcanice, ca în cazurile

menţionate.


20/60

Distribuţia populaţiei pe trepte

altitudinale în -sia "2##3$

8,8

8,8

8,8


21/60

• Dultă vreme, masivele muntoase (oase %cele 4ercinice dinuropa de e#.+, au cunoscut o intensă umanizare, datoratăsistemelor agricole policulturale !i prezenţei unor bogateresurse subsolice sau forestiere. ivelul ma#im al populării a

fost înregistrat aici la finele secolului al Q2Q-lea, în conte#tule#ploziei demografice după care s-a înregistrat o tendinţăcontinuă de depopulare, imputabilă accesibilităţii reduse.

• n zonele muntoase mai înalte din :uropa, unele masive aucunoscut o nouă "colonizare$ pe parcursul ultimului secol caurmare a valorificării potenţialului hidroenergetic sau turistic

%5lpii îndeosebi+.• 6a nivel planetar e#istă diferenţe ma/ore, între zone cu unpotenţial similar: în uropa, zonele muntoase sunt relativbine populate faţă de cele din ar4ipelagul nipon, ouaMeelandă sau 5merica de ord, din cauza populării mai

tardive a acestora din urmă sau a absenţei unor sistemeagricole adaptate la condiţiile montane.• Coarte populate au fost dintotdeauna regiunile piemontane şi

cele colinare care dispun de o favorabilitate mai ridicatăpentru locuire %pante mai reduse, soluri mai fertile etc.+ ca !ibazinele intramontane.

Regiunile (oase de c


22/60

• Regiunile (oase, de c


23/60

*+oluţia co&parati+ă a populaţiei din Spania : reiunile

costiere "&a5. 2, 6& 0aţă de coastă$/reiunile interioare

8,8

'8,8

8,8

*8,8

8,8

98,8


24/60

c%8limatul • 3ombinat cu altitudinea !i cuvertura pedologică, acest factor este

esenţial pentru comunităţile agricole tradiţionale, dependente de variaţiile parametrilor termo1pluviometrici şi higrotermici .

Primele mari aglomerări umane s-au constituit tocmai în zonele de climătropicală aridă, unde necesitatea depă!irii constrîngerilor naturale%deficitul de umiditate etc.+, prin irigaţii , a permis cre!terea productivităţii!i a calităţii produselor agricole. Dulte dintre aceste concentrări subzistă!i în prezent %văile ilului, 2ndului+, dar sunt !i cazuri în care acestea !i-au redus importanţa %Desopotamia, unde la începutul erei cre!tinelocuiau aici H din populaţia mondială, faţă de numai 8,riginară din zona tropicală, specia umană preferătemperaturile cuprinse între '8-*8R3, putându-se adapta sezonier !i latemperaturi care depă!esc aceste limite.

3onstrâns de condiţiile naturale sau de cele sociale, omul s1a adaptat şi încondiţii extreme, în zona arctică sau în cea tropicală aridă dar esenţialulpopulaţiei mondiale s-a concentrat totdeauna în limitele unor domeniiclimatice care corespund măcar parţial e#igenţelor termice amintite.


25/60


26/60

*+oluţia distribuţiei populaţiei )lobului pe &ari zone cli&atice

8,8'

8,'

'

'8

'88

-9888 8 '888 '988 '(88 888 89

din populaţia mondială

ece nordică Aemperată nordică 2ntertropicală

Aemperată sudică ece sudică

• 0istribuţia populaţiei pe mari zone în zona temperată cele vestice sunt mai


27/60

0istribuţia populaţiei pe mari zoneclimatice a cunoscut mari variaţii de-a lungul timpului.

?ona intertropicală deţine în prezent peste 0&@ din populaţia mondială, întrecut zona temperată fiind în avanta/%E* în '(88+, favorizată nu atît declimat cât de e#cepţionala dezvoltaresocial-economică.

6a o altă scară, se observăconcentrarea e#cesivă a populaţieimondiale în două climate deosebite:musonic, din - 5siei %99H dinpopulaţia mondială+ !i climatul

temperat din partea central1vestică a:uropei %'8H+. 5cestea două deţindoar '8H din suprafaţa uscatuluiterestru.

-a încercat construirea unui modelteoretic de distribuţie a populaţiei,considerând uscatul terestru ca fiindcontinuu, observându-se opoziţianetă între regiunile litorale !i celeinterioare, dar mai ales contrastelefoarte puternice între faţadelecontinentale:

în zona temperată, cele vestice sunt maipopulate în emisfera nordică decâtcele estice; în zona tropicală, situaţiase inversează, faţadele orientale fiindcele mai populate. Mona temperatăsudică pare dezavanta/ată depopularea tardivă, având mari rezerve

de spaţiu.


28/60

• n concluzie, climatul se manifestă în distribuţia populaţiei prindouă direcţii=

1limitarea condiţiilor propice dezvoltării agriculturii, activitateaumană subzistenţială;

1limitarea optimului fiziologic al fiinţei umaneA1complexele patogene, sisteme de relaţii într-un circuit natural

care include omul, favorabile dezvoltării agenţilor patogeni,dependenţi de conte#tul climatic. Specifice zonelorintertropicale umede, unde pot limita procesul de populare

%musca tsetse, viermii nematozi sau trematozi, sc4istosomeleetc.+. n zonele umede, slab drenate, face ravagii ţânţarulanofel, agentul malariei %sute de milioane de bolnavi+.Paludismul %malaria+, endemic altădată !i în zonelemediteraneene /oase, a fost eliminat prin asanare !i drenare înultimele secole. 5cum, această maladie !i-a restrâns aria de

acţiune la 5frica subsa4ariană !i unele regiuni din 5siei.#istă, se pare, un prag de densitate %circa *8 locE?m:+ pestecare incidenţa unor maladii %boala somnului+, scade vertiginos.

5tunci când populaţia este suficient de numeroasă pentru astăpâni !i amena/a natura sălbatică, e#istă !i capacitatea delimitare sau c4iar de eliminare a agenţilor patogeni %5siei+.

d+;ertilitatatea naturală a solului


29/60

d+;ertilitatatea naturală a solului • ste un factor care s-a impus începând cu eoliticul, odată

cu trecerea la cultura plantelor. Prezenţa solurilor fertileexplică multe dintre marile concentrări umane ale lumii %5siaDusonică, localizate în câmpiile aluvionare din lungul marilorfluvii sau în deltele acestora+. n acest mod s-a instalat detimpuriu un contrast puternic între marile cîmpii !i regiunilevecine, mai înalte %platouri, munţi+.

• De regulă, regiunile colinare sau muntoase, cu soluri maisărace şi mai mobile sunt mai slab populate dar e#istă !i

e#cepţii:1regiunile piemontane sau submontane din zona temperatănordică, care beneficiază de pe urma complementarităţiiresurselor dar !i de rolul lor de refugiu pentru populaţiile dinregiunile mai /oase în trecut;

1regiunile muntoase sau colinare cu soluri vulcanice, foartefertile, bogate în elemente minerale esenţiale pentrupracticarea unei agriculturi productive %3a, Dg, L, situaţiefrecventă în 5siei, 5ntile, >ceania, regiuni din 5frica+.


30/60

• n 5frica, regiunile cu soluri lateritice %feriiluviale+, u!ordegradabile, nu sunt capabile să susţină densităţi mari,fiind sărace în substanţe minerale, obligând populaţiilelocale să practice agricultura itinerantă.

• n statele cu relief dispus în trepte altitudinale, fărăcontraste pluviometrice ma/ore dar cu o fertilitatediferenţiată a solului, în perioada modernă se manifestătendinţa de concentrare a populaţiei în zonele mai (oase,de câmpie sau piemontane %sudul 5siei+

• n zona temperată, pe depozite loessoide se formeazăsoluri fertile, pretabile unei agriculturi performante, utilizatede timpuriu de către colectivităţile agricole, impunându-se!i astăzi prin intensitatea populării %zona de contact dintre3âmpia &ermano-Polonă !i masivele 4ercinice 1-Brde1, înnordul &ermaniei.

n contrast, regiunile relativ plane cu soluri sărace, nisipoase,ating densităţi reduse %ologne la sud de 6oara, landele&asconiei, în Cranţa sau 6Tneburg în nordul &ermaniei+.

F t d ităţii l ţi i î C ţ %'('8+


31/60

Farta densităţii populaţiei în Cranţa %'('8+

Densitatea populaţiei în )er&ania "2##7$


32/60

Densitatea populaţiei în )er&ania "2##7$

Zurich

Strasbourg

Munchen

Stuttgart

Mannheim

Bremen

Hamburg

Praga

Nurnberg

Frankfurt am Main

DresdaLeipzig

Hannover

Koln

Dusseldorf

Dortmund

Duisburg

ssen

!erlin

200 100 50 loc./km2

r

0 100 km

10 0

E

50 0 N

AUS!"AE#$E"#$

F%$N"$

&L$ND$

D$NM$%'$S(D#$

'H#$

G E R M A N I A

LuneburgBrandenburg

Legendã limita nordic) a $lpilor

Figura no*+, -Densitatea popula þieiîn Germania

Marea Nordului Marea Baltic


33/60

Regiunile colinare din zonele temperate posedă totu!i valenţemultiple, capabile să conducă la formarea unor concentrărimasive de populaţie, c4iar în condiţiile unor soluri mai puţinfavorabile practicării agriculturii, în special la contactul cu

zonele /oase unde sunt localizate masiv livezile !i viile,forme de utilizare intensivă a terenurilor, care asigură alăturide cre!terea animalelor subzistenţa unor populaţiinumeroase. ste o situaţie frecventă în uropa%ubcarpaţii, Prealpii, Preapeninii, colinele predinarice,etc.+. 3ondiţiile specifice ale sistemelor agricole din zona

temperată, mai comple#e decât cele din zona tropicală,reduc diferenţele impuse de fertilitatea diferenţiată a solului.• ;ertilitatea solului nu mai este în perioada modernă un

factor de concentrare a populaţiei . Decanizarea agriculturii!i cre!terea dimensiunii e#ploataţiilor au creat densităţie#trem de reduse în 7estul Di/lociu al .I.5. !i 3anadei iar

în regiunile agricole cerealiere tradiţionale din uropa, s-aconstatat o reducere continuă a densităţii

e+Resursele de apă


34/60

e+Resursele de apă• 3ompletează factorii pedoclimatici, fiind responsabile de

formarea unor concentrări de populaţie în regiunile aride dinzona tropicală sau temperată.

• Prezenţa apei poate fi la originea unor concentrări axiale, înlungul unor fluvii capabile să susţină vaste sisteme de irigaţii%il, Aigru, ufrat, 2ndus, 5mudaria, îrdaria etc.+ sau al

piemonturilor de la baza lanţurilor muntoase tinere, înalte, dinPlatoul 2ranian sau din 5sia 3entrală. Prezenţa apei creează !iconcentrări areale în mici depresiuni , situate în plin de!ert

%a4ara, Peninsula 5rabică+ sau în cîmpiile litorale de la gurade vărsare a unor râuri %huertas în pania+.• n zona temperată umedă resursele de apă pot impune

concentrări în lungul teraselor r


35/60


36/60


37/60


38/60

f+P ţ ti i i l b d t


39/60

f+Prezenţa unor resurse energetice şi minerale abundente• ste responsabilă de constituirea unor masive concentrări

de populaţie, cu excepţia cazurilor în care aceste resursesunt localizate în arii izolate, cu un climat e#cesiv %arid sau

arctic+.• S1a impus în epoca modernă ca un efect al revoluţieiindustriale, odată cu difuziunea acesteia în regiuniletemperate ale uropei !i 5mericii de ord %bazinelecarbonifere mai ales - Nor?s4ire, u4r, ilezia, bazinulfranco-belgian, 0oneţ, bazinul apala!ian etc.+. &enezaacestor concentrări este determinată de utilizarea comple#ăa resurselor carbonifere : siderurgie, producţia de energieelectrică, industria c4imică etc., ramuri industriale careatrag alte industrii.

• e pot atinge valori foarte mari ale densităţii generale

%peste 88 loc.E?m, frecvent c4iar peste '888loc.E ?m+.2nerţia istorică menţine aceste concentrări, structuraactivităţilor industriale fiind tot mai comple#ă, adaptatăcerinţelor economiei postindustriale %criza Vţărilor negre$este azi depă!ită+.

• n perioada contemporană, caracterul concentraţionar al e#ploatării


40/60

n perioada contemporană, ţ al e#ploatăriiresurselor energetice s-a redus considerabil, noile bazine desc4ise,cu rezerve bogate, de calitate superioară nu au condus la apariţiaunor noi concentrări umane %în 5frica de ud, în 5ustralia de e#., oe#cepţie fiind bazinul Luzbass din iberia+.

• #ploatarea unor resurse conduce !i la apariţia unor concentrăriefemere de populaţie %specific e#ploatărilor auro-argentifere dinvestul .I.5., Grazilia, 5las?a sau 5ustralia+.

Rolul factorilor naturali în distribuţia spaţială a populaţiei *lobului afost adesea exagerat . 5ce!tia nu pot genera legităţi în acest sens. 5!a cum au fost prezentaţi, se manifestă indirect, prin intermediulposibilităţilor te4nice de valorificare de care dispun comunităţileumane.

5bundenţa unor resurse nu constituie obligatoriu un factor deconcentrare, nivelul te4nologic redus !i slaba coeziune socială potconstitui un 4andicap. 0impotrivă, regiuni sărace în resurse, cu unpotenţial pedoclimatic modest au a/uns să găzduiască masiveconcentrări de populaţie, comunităţile aferente dotându-se cu ocivilizaţie avansată !i cu o structură socială solidă %Japonia+.

6a medii naturale similare corespund de regulă densităţi contrastante,dând impresia unor anomalii care nu pot fi e#plicate decât prin grilafactorilor antropici. 7idal de la Glac4e %'('+ spunea că "densitateaactuală este mobilă !i provizorie$.

F t ii t i i i tiţi i l ţi i


41/60

Factorii antropici ai repartiţiei populaţiei:a+Sistemul social1economic • Dodul în care societatea umană î!i structurează e#istenţa !i

utilizează resursele este cel mai important, dat fiind caracterulsău activ, organizat, adaptabil la condiţiile impuse de mediu.8orelaţia între productivitatea, complexitatea şi eficienţaactivităţilor umane, pe de o parte şi, concentrarea populaţiei,

pe de altă parte, a fost de multă vreme observată. >ricesc4imbare a formelor de producţie !i a forţelor productiveprovoacă modificări semnificative în repartiţia cantitativă !icalitativă a populaţiei, prin aglomerarea populaţiei sau pringenerararea unor ample deplasări. tudiul repartiţiei populaţieidevine astfel inseparabil de analiza nivelului de trai %&eorge,'(==+.

• Societăţile primitive slab organizate nu folosesc toateresursele de care dispun, fiind supuse unei mobilităţi

permanente. 0ensitatea populaţiei prezintă un caracter difuz %sub ' loc.E?m, cazul pădurilor ecuatoriale+.

S i tăţil i l t diţi l lid t î liti di ti


42/60

• Societăţile agricole tradiţionale, consolidate în eolitic, se distingprin caracterul sedentar !i pot forma concentrări importante,graţie resurselor de 4rană abundente !i sigure. 3ele mai ridicatedensităţi au rezultat în regiunile dominate de utilizarea apei pentru irigaţii . 5stfel se e#plică densităţile din 5sia Dusonicăunde se adaugă !i caracterul comple# al sistemului de cultură :rizicultură asociată cu plante tuberculifere, plante te#tile, arborifructiferi !i combinată cu o zoote4nie intensivă %păsări, porci+completată de piscicultură. e adaugă sistemul politic autoritar,centralizat, bine structurat ierar4ic !i posibilitatea practicăriiculturilor succesive. In rol capital îl deţin te4nicile de încadrare%structuri politice, regim funciar, aptitudini inovatoare, sisteme decomunicaţii etc.+ care e#plică de ce platoul 0e??an, de e#., estemult mai dens populat decât platourile similare din MimbabKe.

• Societăţile bazate pe agricultura itinerantă, slab productivă, cuun sistem de cultură simplu !i e#tensiv care impune permanentdefri!area de noi terenuri, din cauza epuizării rapide a fertilităţiisolurilor, nu poate crea densităţi mari %rareori se atinge *loc.E?m, cazul ariilor interioare ale insulelor Lalimantan sauoua &uinee+. n aceea!i situaţie sunt !i societăţile bazate pecreşterea nomadă a animalelor #Sa4el, 5sia de 7, 5sia 3entralăetc.+.

Societăţile moderne caracteri ate prin red cerea rol l i


43/60

• Societăţile moderne, caracterizate prin reducerea roluluiagriculturii în crearea densităţilor de populaţie, datorită cre!teriiproductivităţii prin mecanizare, c4imizare !i selecţie geneticămenţin valori ridicate acolo unde agricultura este integratăactivităţilor de tip agro-industrial %vestul uropei+.

• Principala formă de concentrare umană a societăţilor moderneeste cea de tip industrial1urban. 0ebutul acestor transformări s-a manifestat în 7 uropei începând cu sec. al Q7222-lea,a/ungând în prezent la un ec4ilibru relativ între tendinţele deconcentrare urban-industrială !i cele de depopulare a regiunilorrurale.. Pe parcursul acestui proces, acumulările de populaţienu s1au suprapus totdeauna concentrărilor anterioare.

• Darile concentrări de populaţie din uropa !i 5merica de audevenit tot mai dependente de reţelele de transport şicomunicaţii dezvoltate în sec. Q2Q-QQ %căi ferate, autostrăzi+impunând concentrarea populaţiei, activităţilor industriale !i

serviciilor în punctele nodale : capitale, intersecţii, puncte detrecere, porturi. 5par astfel ariile metropolitane dens populate,cu activităţi economice diversificate !i servicii comple#e. nultimele decenii se manifestă !i o tendinţă de deconcentrare%contraurbanizare+, de care beneficiază ariile rurale deservitede căile de comunicaţii ori regiunile turistice.

b+/italitatea demografică


44/60

b+/italitatea demografică• Decala(ele de comportament demografic , corelate cu

standardul de civilizaţie produce diferenţieri spaţiale importante în repartiţia populaţiei. 0ensitatea ridicată din 7 uropei este

!i rezultatul manifestării timpurii a e#ploziei demografice. Si în 5merica de ord, populaţia din WuXbec, foarte prolifică întrecut, a creat densităţi rurale mult mai mari decât în parteabritanică a 3anadei. Si în ţara noastră, regiunile nord-estice%Doldova !i ariile vecine ale Aransilvaniei+ au devenit treptat, însec. al QQ-lea, mai dens populate decât regiunile 7 %Ganat,

>ltenia+. In alt caz tipic este cel al e#-provinciei iugoslaveLosovo, cu populaţie dominant albaneză, musulmană, unde la'(88 densitatea populaţiei era mult sub media fostei 2ugoslavii,

în prezent fiind de peste două ori mai mare.• 34iar dacă vitalitatea demografică se reduce ulterior %pînă la

deficit natural, frecvent în uropa+, prin inerţie istorică !i prinefectul de masă, regiunile respective î!i păstrează avanta/ul.Aotu!i, acţiunea îndelungată a unor factori regresivi %e#od rural,deficit natural+ poate conduce la scăderea masivă a densităţii%ca de e#. în regiunile interioare ale paniei sau Cranţei+.

c+8ontextul social politic


45/60

c+8ontextul social1politic • 2ntervine decisiv adesea în redistribuirea populaţiei. Rolul statului

în diri(area procesului de populare este vechi, fie pentru punereaîn valoare a unor spaţii cu potenţial agricol deosebit %regiuni

stepice cu soluri fertile+, fie pentru exploatarea unor resursestrategice sau pentru asigurarea controlului unor regiuni periferice %colonizarea 0aciei de către romani sau, mai recent, aGasarabiei de către ru!i+.

• 5 fost foarte important în epoca modernă pentru statele caredispun de spaţii imense, cu resurse bogate dar slab populate

%usia, unde iberia a devenit, începând cu sec. al Q722-lea, unspaţiu de colonizare, inclusiv prin deportare; .I.5. unde frontulde populare s-a deplasat treptat dinspre coasta atlantică, sprevest pînă la coasta pacifică; Japonia, care a populat progresivregiunile nordice ale ins. Fons4u !i ins.Fo??aido.

• n perioada contemporană, caracteristice sunt e#emplele

2ndoneziei !i Graziliei %colonizarea, după '(98, a populaţiei dininsulele suprapopulate JaKa, Dadura !i Gali în Lalimantan !i2rianul de 7, proces numit "transmigraţie$; decongestionareaordeste, începând cu '()8, prin colonizarea 5mazoniei.

• 3onte#tul social politic intervine !i prin stabilitatea politică


46/60

• 3onte#tul social-politic intervine !i prin stabilitatea politică.egiunile afectate de conflicte sunt deseori depopulate saupot cunoa!te evacuarea forţată a populaţiei, fără repopulareaacestora la nivelul anterior %vestul Gielorusiei, nord-vestul

Poloniei, unele regiuni din 5sia Dică+.• 7cupaţia străină poate obliga populaţia să se refugieze dinteritoriile ocupate, în multe cazuri fără a mai fi repatriată%palestinienii de e#., masivele refugieri din 5fganistan,uanda, e#-2ugoslavia etc.+.

• 8ontextul social1politic poate limita libera circulaţie a persoanelor , eliminând un factor care contribuie laredistribuirea populaţiei %5ustralia de e#, cu măsuridiscriminatorii faţă de imigraţia asiatică+.

• Retrasarea frontierelor politice este un alt factor încadrat înacest conte#t, populaţia redistribuindu-se adesea prinregruparea unor comunităţi în ariile de origine, antrenând oscădere ireversibilă a densităţii populaţiei.

e distinge concentrarea populaţiei în regiunile cu populaţie predominant


47/60

g p p ţ g p p ţ pgrecească sau armeană %coastele Dării gee, ale Dării egre, estul

5natoliei+, strâns legat de potenţialul economic mai ridicat al acestorcomunităţi.

e observă o depopulare masivă a regiunilor populate anterior dominant de


48/60

greci !i de armeni, situaţie care a durat o lungă perioadă. evenirea ulerioară aunor populaţii de origine turcă din Galcani nu a compensat această depopulare,acestea fiind localizate predilect în partea vestică a Aurciei actuale

• >oţi aceşti factori antropici sunt extrem de variabili în timp şi în


49/60

• >oţi aceşti factori antropici sunt extrem de variabili în timp şi înspaţiu, atât în ce prive!te intensitatea cât !i direcţia sau structuralor, spre deosebire de factorii naturali care sunt mai stabili .Persistenţa unor concentrări umane vec4i, prin inerţie istorică,constituie o dovadă în acest sens %Darea 3âmpie 34ineză,3âmpia 2ndogangetică, 7alea ilului+. 7ec4imea populării e#plicăde multe ori concentrarea populaţiei în anumite arii c4iar dacă înprezent resursele oferite de mediul local s-au redus.

• n uropa situaţia este mai complicată. Dult timp, principala ariedens populată a fost &alia %apro#. Cranţa actuală+, a căreisupremaţie s-a menţinut până în sec. al Q7222-lea.2ndustrializarea, iniţiată de Darea Gritanie a impus noiconcentrări, legate de e#ploatarea cărbunilor !i a minereurilor defier încât Cranţa actuală apare relativ slab populată faţă de&ermania, Uările de Jos sau Darea Gritanie. Aotu!i, vec4imeapopulării spaţiului francez îi asigură în continuare o densitateridicată la nivel mondial. 0acă vom compara Cranţa !i .I.5. ntre'=88 !i 888, vom constata că în timp ce în primul statdensitatea abia s-a dublat %de la 98 la '8= loc.E?m+ în celălalt acrescut de peste 98 ori %de la 8,9 la *8 loc.E?m+, dar diferenţa învalori absolute dintre cele două state a crescut de la (,9 la )=loc.E?m.

• 5u e#istat !i situaţii limită de depopulare a unor regiuni de


50/60

• 5u e#istat !i situaţii limită, de depopulare a unor regiuni deveche civilizaţie %pen. NucatYn unde civilizaţia ma@aa/unsese la apogeu să atingă densităţi de )9-=8 loc.E?m însec.7222-2Q e.n., după care a intrat în declin, e#plicat prinbaza economică fragilă. 5stăzi în zonă abia se ating 8loc.E?m+.

• Rolul factorilor antropici se impune şi în zonele de refugiu aunor comunităţi , adesea în medii ostile, cu posibilităţi redusede practicare a agriculturii. 5ceastă situaţie a fost frecventă

în /urul Dării Dediterane %Lab@lia, regiune muntoasă din

5lgeriei, populată de berberi, cu densităţi de 88-*98loc.E?m:, Dunţii 6iban, spaţiu de refugiu a populaţiei cre!tine,cu densităţi de peste 988 loc.E?m+.

• Cactorii antropici e#plică !i repartiţia tradiţională a populaţieidin 5frica de 7 unde se disting trei fî!ii : una litorală, denspopulată; una intermediară, împădurită, slab populată;ultima, în zona de savană, pînă la contactul cu a4elul, maidens populată. 3omerţul cu sclavi a afectat secole la rândzonele litorale !i cele imediat vecine, dar în perioadacolonială, agricultura de plantaţie a repopulat fî!ia litorală,decala/ul faţă de fî!ia intermediară sporind !i mai mult %aicisunt localizate de regulă !i capitalele+.


51/60

Semnificaţia geografică a densităţilor de populaţie


52/60

• 0ensitatea populaţiei este un indicator al "capacităţii geografice aunei populaţii$ %Pinc4emel, '(==+, inegalităţile pe care lediferenţiază fiind o e#presie a modului în care omul se adapteazăactiv la condiţiile de mediu.

• Gilanţul analizei factorilor care influenţează distribuţia populaţieiarată că semnificaţia densităţii generale #brute% a populaţiei esterelativă, fiind legată strâns de dimensiunea statului. a nu areimportanţă decât plasată în conte#tul care o determină, fiind doaro valoare medie care poate disimula importante diferenţe, înfuncţie de scara la care ne raportăm.

• Civelul de pertinenţă al densităţii creşte odată cu reducereasuprafeţei de raportare. >rice densitate, indiferent de scarăascunde o alta, principala dificultate provenind din dificultateadisocierii populaţiei rurale, mai dispersă de obicei, de populaţiaaglomeraţiilor urbane, concentrată pe suprafeţe foarte mici.

• 0iferenţierile interne sunt foarte mari în statele întinse, sau care

acoperă zone cu potenţial contrastant. 0e e#emplu, densitateapopulaţiei în Cederaţia usă nu depă!e!te = loc.E?m dar în zonaDoscovei sau în 0onbass variază între '88-88 loc.E?m, slabapopulare a spaţiilor siberiene %mai ales în partea nordică undescade sub ' loc.E?m+ având o contribuţie însemnată la aceastămedie.

• +celeaşi densităţi pot avea semnificaţii diverse în funcţie de locul şi


53/60

+celeaşi densităţi pot avea semnificaţii diverse, în funcţie de locul şitipul de populaţie care o constituie. ste destul de dificilăinterpretarea datelor care necesită atât referinţa la o scarăpertinentă cât !i cunoa!terea precisă a semnificaţiei lor. 7alori egalesau superioare, pot disimula diferenţe însemnate în nivelul

economic al populaţiilor aferente %de e#. Ganglades4E>landa+, cudensităţi foarte mari, realizate în condiţii morfologice similare%câmpii aluviale deltaice+. 3omparaţia se opre!te aici, >landa,avâmnd un nivel de trai ridicat, o populaţie ma/oritar urbană,ocupată în servicii !i în industrie, iar agricultorii, c4iar dacă suntminoritari, ating o productivitate greu de egalat la nivel mondial,

încât a vorbi despre suprapopulare aici este incorect. nGanglades4, nivelul de trai este foarte coborât, populaţia fiinddominant rurală, ocupată masiv în agricultură, principala sursă devenituri, care nu acoperă necesităţile vitale. ste poate cel mai tipiccaz de suprapopulare de pe &lob.

• 5nalizate la nivelul statelor, valorile cele mai mari ale densităţiigenerale sunt caracteristice statelor mici, încadrate adesea în ariimai largi, dens populate %Gelgia, >landa, faţă de nord-vestuluropei de e#.+. 3ele mai mari valori sunt atinse în ora!ele state%Donaco, ingapore+, statele insulare de talie mică, bazate peagricultura de plantaţie care necesită forţă de muncă abundentă%5ntile, Dascarene+.


54/60


55/60


56/60

Densitatea populaţiei statelor Globului pe categorii de mărime(loc /6&2$


57/60

(loc. /6&2$ 8ategoria 9ii 4m@ 0@2 0E2 0F2 0G2 @222 @22210@2

Sub 8### 6&2 '( 897 2'3 '73 7 ;'' 9)'H

88#&ii 6&2

9<


58/60

p ţ p p ţ

Pot fi separate câteva forme %tipuri+, cu o mare regularitate la nivelmondial :

-distribuţie difuză, specifică ariilor cu densitate redusă a populaţiei,cu un potenţial natural relativ omogen %păduri tropicale sauboreale+. #istă o diferenţă semnificativă între distribuţiile regulate,uniforme, %specifice ariilor bazate pe agricultura itinerantă+ !idistribuţiile neregulate # dependente de concentrarea resurselorvitale - pescuit, vânat, produse vegetale+;

-distribuţie uniformă#în pată de ulei% specifică vec4ilor regiuni agricoledin uropa, în care oamenii au !tiut să e#tragă avanta/ele fiecărei

situaţii, specializându-se în funcţie de potenţialul local. 5u rezultatastfel densităţi relativ uniforme, fără contraste teritoriale. ituaţiisimilare sunt !i în Darea 3âmpie 34ineză, 3âmpia 2ndogangeticăetc.;

-distribuţie graduală, pornind de la o concentrare progresivă apopulaţiei în arii cu rol centralizator %bazinele parizian !i londonez,

ariile metropolitane mai ales+. ste a!a numita distribuţiecontagioasă3 > variantă a acesteia este distribuţia în agregate,bine sudate între ele, frecventă în perioada modernă pe măsurăce ora!ul î!i spore!te capacitatea de polarizare %ariilemegalopolitane, ariile de vec4e populare din uropa carepăstrează densităţi rurale ridicate+;

1distribuţie axială #liniară%, foarte frecventă, încă din eolitic, acolo


59/60

distribuţie axială #liniară%, foarte frecventă, încă din eolitic, acolounde constrângerile naturale au impus e#tinderea unor societăţiagricole în lungul unor fluvii %valea ilului, Desopotamia, valea2ndului, valea lui Fuan4e+. 3aracteristică 5siei Dusonice, undepopulaţia se concentrează e#cesiv în lungul râurilor, zonelecolinare sau muntoase fiind sediul unor densităţi în generaldifuze. 0in aceea!i categorie fac parte !i concentrările liniare din lungul unor zone de contact morfologic, biogeografic sauclimatic %zona subcarpatică, zona de contact dintre savană !ipădurea tropicală guineeană sau contactul dintre zonelepiemontane, favorabile agriculturii irigate !i spaţiile de!ertice, în

nordul 5fricii sau în >rientul 5propiat+. 2ndustrializarea !iurbanizarea au generat !i ele astfel de distribuţii, tipice fiinda#ul renan în vestul uropei, a#ul rodanian în Cranţa etc. >formă particulară este distribuţia litorală, de asemenea cuvec4i tradiţii, în unele cazuri a/ungându-se la o concentraremasivă %pania+.

-distribuţie mozaicată #dispersată%, caracteristică în ariile cu unpotenţial natural contrastant, în arii de colonizare recentă%7estul Di/lociu al .I.5+ sau ca efect al procesului dedepopulare rurală %frecvent în vec4ile regiuni agricole aleuropei+

• e poate conc4ide din cele e#puse că noţiunea de densitate a populaţiei


60/60

p p ţ p p ţeste relativă, la fel ca şi aceea de suprapopulare sau subpopulare. ue#istă un singur indicator suficient !i satisfăcător, care să redea oimagine completă a gradului de populare a unui teritoriu. ingurăcombinarea acestor indicatori !i cunoa!terea detaliată a tuturorresorturilor care acţionează într-un spaţiu dat ne poate furniza undiagnostic precis. Studiul densităţilor se dovedeşte a fi astfel una din celemai fascinante teme ale geografiei umane dar totodată una din cele maidelicate şi mai sensibile la factori adesea greu de cuantificat . 3u atât maimult, comparaţia între unităţi administrative sau arii geografice estedificilă %'88 loc.E?m poate este puţin în 5sia Dusonică - statul indiana/ast4an, suprapus pe de!ertul A4ar de e#., dar foarte mult în 5fricasau 5merica+. omânia, are apro#imativ aceea!i densitate generală cuaceea a Cranţei sau 5ustriei dar, comparând gradul de eficienţă alutilizării teritoriului !i a capitalului uman, am putea afirma, fără să gre!im,că Cranţa !i 5ustria par mai degrabă subpopulate, în timp ce omâniaare aparenţele unei suprapopulaări relative, manifestată de altfel printendinţa foarte vie spre emigraţie, în rândul tinerei generaţii. 5cela!i lucru

îl putem observa !i comparând continentul african cu cel nord-american.

• Coţiunea de suprapopulare poate fi estimată numai din combinareadensităţilor cu nivelul de trai, imaginarea unui Ioptim de populareJ fiindiluzorie, dinamica sistemelor de populare oscil

distributia populatiei

Documents