7/21/2019 Distinctia gnoseologie

1/9

Distinctia gnoseologie-epistemologie

In cadrul filosofiei sunt cunoscute treitematizari: ontologica, gnoseologica siaxeologica. Aceste trei tematizari, vechi de cindlumea, isi propun sa formuleze raspunsuri laintrebari ce au interesat fiinta umanadintotdeauna. Faptul ca din antichitate pina inprezent acestea continua sa framinte mintile

939d35j nu inseamna ca in timp nu au fostformulate anumite raspunsuri, ci ca realitateasociala in permanenta schibare si dezvoltare lereactualizeaza.

Prin termenul gnoseologie se intelegeteoria cunoasterii, adica modul in care

cunoastem realitatea. In literatura de specialitatepoate fi intilnita sau identificarea termenuluignoseologie cu termenul epistemologie, sauparerea ca gnoseologia este parte aepistemologiei. (Enciclopedie de filosofie sistiinte umane/Trad. De Luminita Cosma si al. B., All Educational, 2004, p.399.) Acest lucru

este determinat de etimologia acestor douacuvinte. Cel dintii gnoseologie provine de lagrecescul gnosii - cunoastere si logos cuvint, ratiune, teorie, iar cel deal doile,epistemilogie deriva din cuvintele episteme cunoastere si logos - ratiune, teorie.Epistemologia reprezinta teoria cunoasteriistiintifice [in filozofia greaca episteme inseamna:

7/21/2019 Distinctia gnoseologie

2/9

1) cunoastere (adevarata si sintetica opusa luidoxa); corp de cunostinte organizat, stiinta 3)recunoastere teoretica (prin opozitie cu

praktukesi si poietike) v. Francis E. Peters,op.cit., p.92]

Intradevar aceste doua domenii autangente, asemanari, dar in acelasi timp ele sedeosebesc. Daca gnoseologia cerceteazaconditiile generale, izvoarele, structura, modul de

desfasurare si validitatea procesului cunoasterii,privit ca proces de producere a cunostintelor inaspectul lor cel mai general, apoi epistemologiae preocupata de aspectele cele mai generale alerealizarii cunoasterii stiintifice si studieriiuniversului dezvoltarii si functionarii stiintelor. (V.Tapoc, Initiere in gnoseologie si stiintele

cognitiei, Chisinau, 2007, Ed. USM, p.5)

Prin epistemologie se intelege teoriacunoasterii stiintifice. Spre deosebire degnoseologie, care studiaza cunoasterea general-umana, epistemologia cerceteaza cunoastereastiintifica, pe care o profeseaza oamenii de

stiinta. Epistemologia ca prioritate este interesatade:

- distinctia experienta si experiment;

- unitatea dintre analiza si sinteza;

- transformarea inductiei in deductie;

- rolul ipotezei;

7/21/2019 Distinctia gnoseologie

3/9

- conceptul de lege stiintifica;

- posibilitatea previziunii, etc.

Atit gnoseologia cit si epistemologiatrebuie sa cerceteze valoarea tuturoroperatiunilor cognitive ale subiectului, sastabileasca principiile, metodele si surseleactivitatii de cunoastere in genere pentru aintelege trecerea de la cunoasterea obisnuita lacunoasterea stiintifica.

Gnoseologia e preocupata si de studiereastructurii cunoasterii. Structura desemneazaelementele componente ale unei totalitati deconstituire a acesteia intr-un sistem. Structuracunoasterii indica modelul abstract care explicaschema de functionare si principiile ce stau la

baza coeziunii interne a cunoasterii. In caliatatede elemente de baza gnoseologia evidentiaza:obiectul cunoasterii, subiectul cunoasterii,procesul cunoasterii si rezultatul acestuia.

In contemporaneitate tratarea acestorprobleme este deosebit de actuala. Aceasta

stare de fapt a fost determinata de unui dintrecele mai raspindite curente stiintifice, anumeneopozitivismul, care a incercat sa izolezestiintele specializate. In viziunea neopozitivistanu este posibila o singura epistemologie, ciexista tot atitea epistemologii cite stiinteparticulare. Henri Wald (Elemente de

epistemologie generala, p. 6) afirma ca obiectul

7/21/2019 Distinctia gnoseologie

4/9

epistemologiei nu apare pe deplin clar decit inlumina unitatii dintre ontologie, gnoseologie silogica, unitate privita neaparat atit din punct de

vedere teoretic, cit si din punct de vederemetodologic.

La inceputurile filosofiei aceasta unitate s-aaflat intr-o faza de indistinctie globala. Primiifilosofi nu faceau diferenta intre lucrurilereflectate si reflectarea lucrurilor, si cu atit mai

putin intre reflectare si forma logica a acesteireflectari. Mai tirziu cind filosofia sa diferentiat incele trei discipline fundamentale, diverse sistemefilosofice au dat prioritate sau ontologiei, saugnoseologiei si logicii. Ontologia studiazaunitatea dintre sensibil si inteligibil, gnoseologiacerceteaza saltul prin care gindirea reflecta

inteligibilul, iar logica analizeaza structuraformala pe care o dobindeste cunoastereainteligibilului.

Incepind cu criticismul kantian ontologia afost tot mai mult absorbita de gnoseologie silogica. Gnoseologia elaboreaza o teorie stiintifica

a cunoasterii, demonstreaza posibilitateacunoasterii lumii, indica metodele cunoasterii

Epistemologia ca parte integranta agnoseologiei, este si ea atit teorie, cit si metoda.In calitate de teorie aduce explicatii asupraprocesului de cunoastere stiintifica, iar cametoda indrumeaza cunoasterea stiintifica intr-un anumit domeniu de specialitate.

7/21/2019 Distinctia gnoseologie

5/9

Teoriile despre cunoastere au radacini incain antichitate. Problema cunoasterii si gasireaadevarului au preocupat gindirea incepind cu

Aristotel, antichitatea greaca, prin modernism cuDescartes, Leibnity, Locke, Hume, pina laclasicism cu Kant, Hegel, si in final Russell,etc.

Traditional gnoseologia include reflectiidespre obiectul cunoasterii, geneza cunoasteriiumane, formele si procesele de cunoastere,

conceptul de adevar, verificarea cunostinteloradevarate, elaborarea constructiilor teoretice,etc.

Omul supune toate obiectele si fenomenele lumiireale cercetarii, cunoasterii. Este accceptat cascopul cunoasterii este aflarea adevarului.Datorita faptului ca cunoasterea este un procesactiv, omul in permanenta se afla in procesul deacumulare a cunostintelor. Procesul decunoastere contribuie la acumularea decunostinte vaste si profunde la treapta gindiriiabstracte. Este important de mentionat ca nutrebuie de confundat cunoasterea abstracta,

logica, rationala cu cea sensoriala. Cu toate caaceste nu pot fi separate, deoarece ele adeseacontribuie la acumularea de cunostinte in acelasitimp si in egala masura, totusi in acest cadru nereferim la cunoasterea rationala.

Deci, in analiza problemei cunoasterii, inliteratura traditional preocupata de aceastaproblemea gasim evidentiate doua forme de

7/21/2019 Distinctia gnoseologie

6/9

cunoastere: cunoasterea senzoriala sicunoasterea rationala. Cunoasterea senzorialainclude senzatiile, perceptiile, reprezentarile, iar

cunoasterea rationala, care mai este numitalogica, abstracta, include notiunile, judecatile sirationamentele. Senzatiile si perceptiile suntreflectare a partilor obiectelor realitatii, suntinformatii primare despre realitate, ele inlesnescsi conditioneaza actul cunoasterii. Spredeosebire de acestea reprezentarea include si

reflectarea realitatii in imaginatia umana, practicam putea spune ca aceasta este trecerea la ceadea doua forma a cunoasterii, cunoasterearationala. Spre deosebire de cunoastereasenzoriala, cea logica are urmatoarelecaracteristici: este mijlocita; se realizeaza prin

generalizari; este activa si necesita eforturiintelectuale; se manifesta in vorbire; este legatade determinarea si realizarea unui scop.

Scopul procesului de cunoastere estedescoperirea insusirilor principale ale obiectelor,stabilirea cauzelor fenomenelor, aflarea legilorde dezvoltare a realitatii, care sunt necesare

omului in activitatea sa de zi cu zi.

Analiza mecanismului de realizare aprocesului de cunoastere conduce laevidentierea deosebirii intre cunoastereaempirica si cunoasterea teoretica. Cunoastereaempirica este insusirea de catre agentul

cunoscator a unei informatii legate nemijlocit de

7/21/2019 Distinctia gnoseologie

7/9

situatiile praxiologice in care actioneaza, si deutilizarea semnelor limbii naturale prindesemnarea si transmiterea acestora. (Ion

Craiovan, Metodologie juridica, Universul Juridic,B., 2005, p.52) Cunoasterea teoretica (sistematica) se deosebeste de cea empirica prinintroducerea alaturi de limba naturala a unuisistem special de semne si definirea riguroasa aconceptelor si propozitiilor utilizate, prininstituirea unor ample demersuri logice,

constructive, cu accentuata valoareoperationala.(p.52-53)

In procesul de dezvoltare si formare cunoastereastiintifica trece prin mai multe etape, carora lecorespund anumite forme ale cunoasterii:problematizarea, ipoteza, practica (realitatea),

teoria.

Ca imbold pentru dezvoltarea cunoasteriistiintifice servesc diversele probleme ce apar incadrul stiintei sau intrebarile ce solicitaraspunsuri. Prezenta acestor doua situatiidetermina prezenta unei situatii problema in

stiinta. O situatie problema poate fi recunoscutadaca mijloacele utilizate pentru solutionareaacesteea nu sunt suficiente, si din acest motivintilnim piedici in gasirea solutiilor. Sursa de bazaa aparitiei unei probleme este contradictia intreteorie si practica.

In procesul dificil de cunoastere a realitatiiobiective, adevarul nu apare in constiinta omului

7/21/2019 Distinctia gnoseologie

8/9

in stare pura, demonstrata. Procesul de obtinerea cunostintelor este insotit de cautarea deexplicatii, care la rindul lor sunt insotite de

presupuneri despre cauzele fenomenelor,verificarea cercetarilor prin aplicarea lor practica.Un rol important ii revine in acest caz ipotezei.Termenul ipoteza semnifica o presupunerefacuta pentru a explica un fapt, o supozitiebazata pe anumite probabilitati. Deci, ipotezanumim forma specifica a gindirii, care consta in

formularea presupunerii despre cauza unuifenomen si in verificarea acestei presupuneri.Ipoteza stiintifica este innaintata in procesuldezvoltarii cunoasterii stiintifice pentru asolutiona o problema concreta.

Temeiul empiric pentru inaintarea

ipotezelor sunt faptele, ce inseamna o anumesituatie care a fixat cunostinte empirice. Inlimbajul cotidian termenul fapt adesea esteconsiderat sinonim cu termenul adevar, rezultat,eveniment.

In final, rolul determinant, ca forma de

manifestare a dezvoltarii procesului cunoasteriistiintifice il are teoria, care este o formacomplexa a cunoasterii stiintifice. In sens ingustvom utiluiza termenul teorie pentru a denumi oforma superioara de organizare a cunoasteriistiintifice, care ofera o imagine generala,sistemica despre legitatile si legaturile esentiale

ale obiectelor cercetate. Orice teorie are

7/21/2019 Distinctia gnoseologie

9/9

urmatoarele functii: functia explicativa; functia desistematizare; functia de predictie.

In ceea ce priveste structura cunoasteriistiintifice, poate fi facuta diferenta intre nivelulempiric si cel teoretic. Diferenta intre ele poate fifacuta in baza obiectului cercetarii, mijloacelor simetodelor utilizate in cercetare.