DISIDENT IN PROPRIA CETATEDISIDENT IN PROPRIA CETATE ((o calatorie ratata in cautarea o calatorie ratata in cautarea diagnosticului bolilor mentalediagnosticului bolilor mentale))

Dr. Radu VrastiDr. Radu Vrastiwww.vrasti.orgwww.vrasti.org

Discursul terapeuticDiscursul terapeutic

Ce este discursul terapeutic?Ce este discursul terapeutic?

Jargon modern al lumii selfului (selfhood);Jargon modern al lumii selfului (selfhood); Cultura emotionalismului si nevoia individului Cultura emotionalismului si nevoia individului

de a fi “terapeutizat”;de a fi “terapeutizat”; Tendinta de a “institutionaliza” selful;Tendinta de a “institutionaliza” selful;

Originile discursului terapeuticOriginile discursului terapeutic

Metaforele si narativele teoriei lui Freud;Metaforele si narativele teoriei lui Freud; Cultivarea impartasirii emotiilor in spatiul Cultivarea impartasirii emotiilor in spatiul

public si esecul etosului modern al auto-public si esecul etosului modern al auto-constrangerii;constrangerii;

Lexiconul miscarii feministe si cultivarea Lexiconul miscarii feministe si cultivarea fragilitatii individului;fragilitatii individului;

Nevoia unui vehicul prin care sa putem sa ne Nevoia unui vehicul prin care sa putem sa ne plangem de structura opresiva a familiei.plangem de structura opresiva a familiei.

Consecintele discursului terapeuticConsecintele discursului terapeutic

Favorizarea impartasirii publice a emotiilor;Favorizarea impartasirii publice a emotiilor; Promovarea unei versiuni fragile a subiectivitatii Promovarea unei versiuni fragile a subiectivitatii

individuale;individuale; Cultivarea unui sens profund de fatalism;Cultivarea unui sens profund de fatalism; Expansiunea rapida a etichetelor si diagnosticelor Expansiunea rapida a etichetelor si diagnosticelor

psihologice;psihologice; Etica implinirii inlocuita cu etica suferintei care Etica implinirii inlocuita cu etica suferintei care

acorda privilegii morale si sociale individului;acorda privilegii morale si sociale individului;

Consecintele discursului terapeutic Consecintele discursului terapeutic (cont.)(cont.)

Renuntarea la narativele genuine in favoarea Renuntarea la narativele genuine in favoarea unui limbaj psihologic vulgarizant;unui limbaj psihologic vulgarizant;

Profesionalizarea vietii sociale si patologizarea Profesionalizarea vietii sociale si patologizarea vietii private;vietii private;

Boala si dizabilitatea ca identitate;Boala si dizabilitatea ca identitate; Aparitia unei noi autoritati sociale.Aparitia unei noi autoritati sociale. DSM ca expresie a acestui discurs.DSM ca expresie a acestui discurs.

Globalizarea limbajului terapeuticGlobalizarea limbajului terapeutic

Limbajul si conceptele modelului biomedical al Limbajul si conceptele modelului biomedical al bolilor psihice (DSM…) reprezinta cel mai de succes bolilor psihice (DSM…) reprezinta cel mai de succes produs de export dar si cel mai periculos al culturii produs de export dar si cel mai periculos al culturii americane…americane…

Se asista la un proces de globalizare a “psyche”-ului Se asista la un proces de globalizare a “psyche”-ului american…si la negarea particularitatilor diferitelor american…si la negarea particularitatilor diferitelor spatii culturale;spatii culturale;

Westernalizarea modelului bolilor mentale cauta sa Westernalizarea modelului bolilor mentale cauta sa controleze felul cum ne vedem si cum experiementam controleze felul cum ne vedem si cum experiementam viata cotidiana.viata cotidiana.

Comodificarea Comodificarea ingrijirii sanatatiiingrijirii sanatatii

Comodificarea ingrijiri sanatatiiComodificarea ingrijiri sanatatii

Marsul impetos al medicinei catre standardizare, Marsul impetos al medicinei catre standardizare, obiectivizare, codificare;obiectivizare, codificare;

Medicina a adoptat modelul consumatorist;Medicina a adoptat modelul consumatorist; Ingrijirea sanatatii a capatat o valoare de piata;Ingrijirea sanatatii a capatat o valoare de piata; Astazi medicul trateaza boala si ignora suferinta Astazi medicul trateaza boala si ignora suferinta

((Kleinman si van der Geest, 2009Kleinman si van der Geest, 2009);); Discursul medical si structura institutiilor medicale Discursul medical si structura institutiilor medicale

reproduc structura puterii si autoritarismul acesteia reproduc structura puterii si autoritarismul acesteia ((Foucault, 1978Foucault, 1978))

Medicul trateaza boala si ignora suferinta, iar DSM Medicul trateaza boala si ignora suferinta, iar DSM este o carte despre boli si nu despre suferinte.este o carte despre boli si nu despre suferinte.

Sanatatea mentala a ajuns astazi ceva Sanatatea mentala a ajuns astazi ceva normativ dupa ce a trecut prin normativ dupa ce a trecut prin stadiile de natural si normalstadiile de natural si normal

Sanatatea mentala ca ceva naturalSanatatea mentala ca ceva natural

Cand vorbim de “Natural” este ca o nostalgie dupa Cand vorbim de “Natural” este ca o nostalgie dupa timpurile in care lucrurile erau luate ca atare, in mod timpurile in care lucrurile erau luate ca atare, in mod natural; natural;

Ceea ce era natural a devenit astazi relativ;Ceea ce era natural a devenit astazi relativ; Categoria de natural este instabila si problematica si Categoria de natural este instabila si problematica si

este continuu re-inventata si re-articulata;este continuu re-inventata si re-articulata; Problema daca boli mentale precum schizofrenia, Problema daca boli mentale precum schizofrenia,

etc. sunt “natural kinds” (Bolton, 2008).etc. sunt “natural kinds” (Bolton, 2008).

Sanatatea mentala ca normalSanatatea mentala ca normal

Normalul ca mijloc de validare stiintifica si Normalul ca mijloc de validare stiintifica si mentinere a ordinii sociale (Foucault, 1970);mentinere a ordinii sociale (Foucault, 1970);

Pentru o lunga perioada istorica granita dintre Pentru o lunga perioada istorica granita dintre natural si normal a fost de sorginte morala;natural si normal a fost de sorginte morala;

Modernitatea a introdus tendinta de a inlocui Modernitatea a introdus tendinta de a inlocui ceea ce e natural cu ceea ce este considerat ceea ce e natural cu ceea ce este considerat normal. normal.

Sanatatea mentala ca normativitateSanatatea mentala ca normativitate

Societatea post-moderna nu mai accepta Societatea post-moderna nu mai accepta universalitatea, in schimb recunoaste diversitatea;universalitatea, in schimb recunoaste diversitatea;

Multiple comportamente sau moduri de existenta, alta Multiple comportamente sau moduri de existenta, alta data deviante si aberante, sunt astazi acceptate ca data deviante si aberante, sunt astazi acceptate ca morale si legale;morale si legale;

““Astazi este disponibila o gama larga de normalitati” Astazi este disponibila o gama larga de normalitati” (Beck, 2007); (Beck, 2007);

Sanatatea nu mai este incorsetata de “natural” sau Sanatatea nu mai este incorsetata de “natural” sau “normal”;“normal”;

DSM ca expresie a normativizarii sanatatii mentale.DSM ca expresie a normativizarii sanatatii mentale.

GlobalizareaGlobalizarea

Dupa Deluze si Guattari (1987):Dupa Deluze si Guattari (1987): i) Globalization nu este doar o problema i) Globalization nu este doar o problema economica, politica sau culturala; economica, politica sau culturala; ii) Globalizarea inlocuieste ceea ce e fenomenal ii) Globalizarea inlocuieste ceea ce e fenomenal sau actual cu ceva virtual;sau actual cu ceva virtual;iii) Granitele sunt dizolvate, nomadismul a devenit iii) Granitele sunt dizolvate, nomadismul a devenit regula, iar identitatea nationala este la limita;regula, iar identitatea nationala este la limita;iv) Selful este de-teritorializat.iv) Selful este de-teritorializat.

Societatea la riscSocietatea la risc

Societatea actuala – “societate la risc” (Giddens, Societatea actuala – “societate la risc” (Giddens, 1991; Beck 1999); 1991; Beck 1999);

Cresterea reala si imaginara a perceptiei riscului;Cresterea reala si imaginara a perceptiei riscului; Riscul a devenit principiul dupa care se modeleaza Riscul a devenit principiul dupa care se modeleaza

comportamentul uman;comportamentul uman; Astazi riscul este perceptul si constientizat, inainte Astazi riscul este perceptul si constientizat, inainte

incertitudinea si amenintarile erau atribuite soartei, incertitudinea si amenintarile erau atribuite soartei, norocului, sansei sau divinitatii;norocului, sansei sau divinitatii;

Bolnavii psihici ca segment de populatie la risc: Bolnavii psihici ca segment de populatie la risc: economic, social, vital.economic, social, vital.

Familia post-familieFamilia post-familie

““Familia post-familieFamilia post-familie” ca o “asociatie electiva” de ” ca o “asociatie electiva” de persoane care stau impreuna pentru a atinge niste persoane care stau impreuna pentru a atinge niste scopuri comune (scopuri comune (Beck si Beck-Gersheim, 2002);Beck si Beck-Gersheim, 2002);

Familia a devenit un loc al relatiilor democratice si Familia a devenit un loc al relatiilor democratice si egalitariene cu pretul cresterii incertitudinii si egalitariene cu pretul cresterii incertitudinii si instabilitatii;instabilitatii;

Reconcilierea permanenta a nevoii de individualizare, a Reconcilierea permanenta a nevoii de individualizare, a tendintelor centrifuge, a conflictelor intergenerationale tendintelor centrifuge, a conflictelor intergenerationale si a nevoii de ingrijire a copiilor si batranilor;si a nevoii de ingrijire a copiilor si batranilor;

Reducerii timpului de co-existenta intergenerationala;Reducerii timpului de co-existenta intergenerationala; Pierderea interesului pentru ingijirea filiala a batranilor.Pierderea interesului pentru ingijirea filiala a batranilor.

Post-modernismulPost-modernismul

““Post-modernismul este ceva care a venit Post-modernismul este ceva care a venit dupa o epoca de iluzii, optimism si dupa o epoca de iluzii, optimism si certitudine, este o epoca nihilistica, fara certitudine, este o epoca nihilistica, fara sperante si vise, exact ce facea ca sperante si vise, exact ce facea ca realitatea sa fie ceva suportabilrealitatea sa fie ceva suportabil” ”

(Dick Hebdige)(Dick Hebdige)

Post-modernismul in psihiatriePost-modernismul in psihiatrie

Permite discutarea cazului adevarului si Permite discutarea cazului adevarului si puterii si a celor care le detin;puterii si a celor care le detin;

Cum adminisatraza DSM-ul problema Cum adminisatraza DSM-ul problema adevarului si puterii;adevarului si puterii;

Post-modernismul (cont.)Post-modernismul (cont.)

Caracteristici:Caracteristici: Nu exista un adevar obiectiv si absolut ci doar contextual, Nu exista un adevar obiectiv si absolut ci doar contextual,

situational, conditional si mai ales interpretativ;situational, conditional si mai ales interpretativ; Accentul este plasat mai mult pe fragmentare decat pe Accentul este plasat mai mult pe fragmentare decat pe

universalism; universalism; Militeaza pentru descentralizarea si democratizarea oricarei Militeaza pentru descentralizarea si democratizarea oricarei

forme de putere;forme de putere; Realitatea este luata sub semnul intrebarii;Realitatea este luata sub semnul intrebarii; Cultura este privita ca un bun de consum ce poate fi Cultura este privita ca un bun de consum ce poate fi

manipulat pe piata;manipulat pe piata; Diversitatea este maximalizata in defavoarea omogenitatii.Diversitatea este maximalizata in defavoarea omogenitatii.

Post-modernismul (cont.)Post-modernismul (cont.)

Nietzsche: ‘Adevarul’ este o functie a limbajului; Nietzsche: ‘Adevarul’ este o functie a limbajului; atunci ce este adevarul? Adevarul este o armata atunci ce este adevarul? Adevarul este o armata mobila de metafore, metonimii si antropomorfisme, mobila de metafore, metonimii si antropomorfisme, pe scurt este o suma de relatii umane care au fost pe scurt este o suma de relatii umane care au fost intensificate, transpuse si infrumusetate poetic si intensificate, transpuse si infrumusetate poetic si retoric, care dupa o folosire indelungata par firme, retoric, care dupa o folosire indelungata par firme, canonice si obligatorii pentru oameni; adevarurile canonice si obligatorii pentru oameni; adevarurile sunt iluziile cuiva care a uitat ca exista ceea ce ele sunt iluziile cuiva care a uitat ca exista ceea ce ele reprezinta, metafore care sunt utilizate fara a avea reprezinta, metafore care sunt utilizate fara a avea certitudine senzoriala”. certitudine senzoriala”.

((Kaufmann W, ed. The Portable Nietzche, New York: Kaufmann W, ed. The Portable Nietzche, New York: Penguin Books, 1976Penguin Books, 1976))

Suspiciunea meta-narativelorSuspiciunea meta-narativelorJean-François Lyotard spunea: “postmodernismul este marcat de Jean-François Lyotard spunea: “postmodernismul este marcat de

decesul meta-narativelor, adica a explicatiei totale a realitatii si decesul meta-narativelor, adica a explicatiei totale a realitatii si inlocuirea lor cu micro-narative. Este vorba de o deziluzie inlocuirea lor cu micro-narative. Este vorba de o deziluzie provocata de explicatiile pe care stiinta, religia sau politica le-a provocata de explicatiile pe care stiinta, religia sau politica le-a dat realitatii. Oameni cauta sa le inlocuiasca cu explicatii dat realitatii. Oameni cauta sa le inlocuiasca cu explicatii individuale sau comunitare care sunt mai pujtin tiranice, care individuale sau comunitare care sunt mai pujtin tiranice, care necesita mai putina unanimitate. necesita mai putina unanimitate. Post-modernismul ignora pe cei care nu se conformeaza la Post-modernismul ignora pe cei care nu se conformeaza la teoriile conformiste, ba chiar celebreaza diferentele individuale teoriile conformiste, ba chiar celebreaza diferentele individuale si neconformismul. Acei care clameaza adevarul sunt priviti cu si neconformismul. Acei care clameaza adevarul sunt priviti cu suspiciune; oamenii de stiinta, tehnicieni si instrumentele sunt suspiciune; oamenii de stiinta, tehnicieni si instrumentele sunt utilizate nu ca sa gaseasca adevarul ci sa augmenteze puterea.”utilizate nu ca sa gaseasca adevarul ci sa augmenteze puterea.”

Lyotard J-F. The Postmodern Condition: a Report on Knowledge. Lyotard J-F. The Postmodern Condition: a Report on Knowledge. . Manchester: Manchester University Press, 1984. Manchester: Manchester University Press, 1984

Stiinta post-normalaStiinta post-normalaThomas Kuhn contesta progresul constant al stiintei si Thomas Kuhn contesta progresul constant al stiintei si

spune ca schimbarile in teoriile stiintifice (spune ca schimbarile in teoriile stiintifice (shift theoryshift theory) ) nu sunt decat un proces adictiv. El vede stiinta ca un nu sunt decat un proces adictiv. El vede stiinta ca un fenomen istoric dinamic care consta in trecerea de la o fenomen istoric dinamic care consta in trecerea de la o paradigma la alta. paradigma la alta. Acest proces de tranzitie se numeste “paradigm shift”.Acest proces de tranzitie se numeste “paradigm shift”.(Kuhn TS. The Structure of Scientific Revolutions. . (Kuhn TS. The Structure of Scientific Revolutions. . Chicago: University of Chicago Press, 1970)Chicago: University of Chicago Press, 1970)

Promotorii DSM-5 si-au dorit sa faca “Promotorii DSM-5 si-au dorit sa faca “paradigm shiftparadigm shift”. ”. Reprezinta DSM-5 o schimbare de paradigma in Reprezinta DSM-5 o schimbare de paradigma in diagnosticul bolilor mentale?diagnosticul bolilor mentale?

Stiinta post-normala (cont.)Stiinta post-normala (cont.)

In cazul stiintei post-normale faptele sunt incerte si valorile sunt In cazul stiintei post-normale faptele sunt incerte si valorile sunt luate in discutie;luate in discutie;

Tot ce este conventional, normal si stiintific pot fi luate ca valide Tot ce este conventional, normal si stiintific pot fi luate ca valide cand riscul si incertitudinea sociala sunt mici, cand riscul si cand riscul si incertitudinea sociala sunt mici, cand riscul si incertitudinea sunt mari, validitatea lor trebuie mereu pusa in incertitudinea sunt mari, validitatea lor trebuie mereu pusa in discutie (DSM-5?);discutie (DSM-5?);

Stiinta post-normala cere noi metode de validare si noi tipuri de Stiinta post-normala cere noi metode de validare si noi tipuri de cunoastere;cunoastere;

Se cere ca expertiza stiintifica sa se intalneasca cu interesul Se cere ca expertiza stiintifica sa se intalneasca cu interesul public; oamenii de stiinta cu publicul larg; (DSM-5?)public; oamenii de stiinta cu publicul larg; (DSM-5?)

Incertitudinea este inevitabila iar cautarea adevarului e suspecta;Incertitudinea este inevitabila iar cautarea adevarului e suspecta; Calitatea si nu adevarul devine scopul. Calitatea si nu adevarul devine scopul.

Critica DSM-5Critica DSM-5

Critica DSM-5Critica DSM-5

Despre autoritatea si Despre autoritatea si responsabilitatea morala responsabilitatea morala

a diagnosticuluia diagnosticului

ABBY L. WILKERSON:ABBY L. WILKERSON:Diagnosis: Difference: The Diagnosis: Difference: The Moral Authority of Moral Authority of Medicine. Ithaca: Cornell Medicine. Ithaca: Cornell University Press, 1998.University Press, 1998.

Schizofrenia ca Schizofrenia ca obiect sublim al obiect sublim al psihiatrieipsihiatriei

Obiectul sublim al psihiatrieiObiectul sublim al psihiatriei Foucault (1976): “numai conflctul real al conditiei Foucault (1976): “numai conflctul real al conditiei

existentei poate sevi ca model structural pentru existentei poate sevi ca model structural pentru intelegerea paradoxului lumii schizofrenului”;intelegerea paradoxului lumii schizofrenului”;

Deluze si Guattari (1982): schizofrenia este o Deluze si Guattari (1982): schizofrenia este o perturbare a relatiei dintre masina dorintelor si masina perturbare a relatiei dintre masina dorintelor si masina realitatii;realitatii;

Louis Sass (1992): schizofrenia poate ilumina Louis Sass (1992): schizofrenia poate ilumina experienta postmodernitatii;experienta postmodernitatii;

Baudrillard (1993): schizofrenul este victima obscena Baudrillard (1993): schizofrenul este victima obscena a obscenitatii lumii.a obscenitatii lumii.

Despre post-psihiatrieDespre post-psihiatrie Bracken si Thomas (2001) lanseaza cazul post-Bracken si Thomas (2001) lanseaza cazul post-

psihiatriei si afirma ca este nevoie de a merge dincolo psihiatriei si afirma ca este nevoie de a merge dincolo de dezbaterea dintre psihiatrie si antipsihiatrie;de dezbaterea dintre psihiatrie si antipsihiatrie;

In dezbatrea post-psihiatrica trebuie sa intre, In dezbatrea post-psihiatrica trebuie sa intre, asociatiile de pacienti, laicii, organizatiile anti-stigma asociatiile de pacienti, laicii, organizatiile anti-stigma si alti actori sociali ca termini egali si sa duca la si alti actori sociali ca termini egali si sa duca la intelegerea relatiei Foucauldiene dintre cunostere, intelegerea relatiei Foucauldiene dintre cunostere, putere si selfhood. putere si selfhood.

Bracken P, Thomas P. (2001): Postpsychiatry: a new Bracken P, Thomas P. (2001): Postpsychiatry: a new direction for mental health. BMJ, 322:724–727.direction for mental health. BMJ, 322:724–727.

““nu luati delirul omului ca nu aveti nu luati delirul omului ca nu aveti ce pune in loc…”ce pune in loc…”