directiva emisiilor de miros

Anexa IV: Determinarea imisiilor de miros

Stabilirea si evaluarea imisiilor de miros (Directiva Imisiilor de Miros - DIM - ) in editia din 21 Septembrie 2004, cu motive si indicatii de interpretare (aplicare)Continut

1. Generalitati ...........................................................................................................................1 2. Cerinte referitoare la limitarea si evacuarea emisiilor de miros ......................................2 3. Criterii de evaluare...............................................................................................................3 3.1 Valorile de imisie ..............................................................................................................3 3.2 Aplicarea valorilor de imisie..............................................................................................3 3.3 Importanta contributiei imisiilor .........................................................................................3 4. Stabilirea parametrilor imisiilor de miros ..........................................................................3 4.1 Generalitati .......................................................................................................................3 4.2 Stabilirea in procedura de autorizare................................................................................4 4.3 Stabilirea in procedura de monitorizare ............................................................................4 4.4 Parametrii pentru poluarea existenta................................................................................5 4.4.2 Aria de evaluare.........................................................................................................5 4.4.3 Suprafata de evaluare................................................................................................6 4.4.4 Cota de masurare .......................................................................................................6 4.4.5 Perioada de masurare ................................................................................................6 4.4.6 Zone de masurare ......................................................................................................6 4.4.7 Procedura de masurare si frecventa de masurare ........................................................6 4.5 Parametrii pentru poluarea suplimentara estimata ...........................................................7 4.6 Evaluarea .........................................................................................................................7 5. Evaluarea in cazuri individuale........................................................................................7ANEXA A FISA DE INVENTARIERE A DATELOR PENTRU INSPECTIA MIROSULUI..................................................9 ANEXA B INDICATII DESPRE COLECTIVUL PERSOANELOR PENTRU TESTAREA OLFACTOMETRIEI SI A INSPECTIEI ..........................................................................................................................................................................................10 ANEXA C CERINTE REFERITOARE LA PROCEDURA DE MASURARE OLFACTOMETRICA PENTRU STABILIREA EMISIILOR DE MIROS ............................................................................................................... 11

1. GeneralitatiIn mediul inconjurator pot fi provocate poluari cu mirosuri in special prin impuritati ale aerului datorate instalatiilor chimice, rafinariilor de uleiuri minerale, fabricilor de alimente, fermelor de animale sau instalatiilor de prelucrare a deseurilor, dar si datorate circulatiei autovehiculelor grele(autocamioane), incendii ale caselor, ale agriculturii si ale vegetatiei. Estimarea acestui tip de poluare provoaca dificultati deosebite. De regula, imisiile din aer, pot fi masurate obiectiv ca si concentratie a masei cu ajutorul procedurilor de masurare fizico-chimice. Comparatia concentratiei imisiilor masurate sau cand este cazul calculate cu limitele de imisie, nu prezinta atunci dificultati speciale. In schimb, stabilirea si estimarea imisiilor de miros se sustrage de departe unei asemenea proceduri. Datorita aparitiei poluarii de miros chiar si la concentratii foarte mici de substante, si in general in cazul interactiunii cu diferite substante, masurarea prin diferite metode fizico-chimice este deosebit de dificila sau imposibila. La aceasta se adauga si faptul ca efectele poluante ale imisiilor de

Document: 2004_09_5221 (www.anpm.ro)

Pagina 1 din 11

Anexa IV: Determinarea imisiilor de mirosmiros depind foarte mult de sensibilitatea si atitudinea subiectiva a celor implicati. Acest lucru presupune ca la stabilirea, evaluarea si estimarea imisiilor de miros trebuie luat in considerare un numar ridicat de criterii. Astfel se pune intrebarea daca acest fel de poluare poate fi privita ca si semnificativa si prin aceasta ca efect negativ asupra mediului, nu numai prin concentratia imisiilor respective ci si prin tipul mirosurilor, hedonica, prin distributia efectelor pe parcursul zilelor sau in decursul unui an, a ritmului in care apar aceste poluari, prin folosirea unei anumite zone, dar si prin alte criterii(comp. Nr. 3.1 si Nr. 5). Toate cercetarile stiintifice pana in acest moment arata ca prin frecventa mirosurilor este posibila o descriere exacta a gradului de perturbare prin intermediul locuitorilor. In TA Luft prevenirea impotriva efectelor negative prin mirosuri este reglementata; ea nu include norme pentru protectia impotriva efectelor negative prin imisii de miros. De aceea pana la aparitia regelementarilor administrative, se vor lua in considerare si respecta prevederile acestei directive, pentru a garanta ca in cazul estimarii imisiilor de miros, si in cazul cerintelor legale, instalatiile cu emisii de miros vor fi folosit unitati de masura si proceduri de estimare omogene, in interesul actiunilor unitare. In cazul instalatiilor care nu necesita autorizare, directiva poate fi folosita ca atare. Daca este vorba despre ferme de animale, autoritatea de autorizare poate renunta la folosirea reglementarilor DIM, si poate motiva premisele autorizarii prin respectarea diagramei de distanta (Nr. 5.4.7.1 TA Luft), daca nu exista conditii speciale in cazuri individuale(de ex.: conditii topografice speciale, poluare initiala cu miros) care necesita o alta modalitate de abordare. In cazul fermelor de animale care nu necesita autorizare, autoritatea de autorizare poate motiva aceasta decizie prin indeplinirea distantelor recurgand la directivele VDI 3471 si VDI 3472. Pentru determinarea importantei efectelor mirosurilor, se stabilesc prin aceasta directiva unitati de masura pentru toate valorile limita ale emisiilor de miros, in functie de diversele zone de constructie. Cu aceste valori ale emisiilor vor fi comparati parametri, care vor lua in considerare si poluarea existenta de la alte instalatii. Pentru stabilirea poluarii existente, se vor folosi in general determinari olfactive in cadrul inspectiilor, in concordanta cu directiva VDI 3940 (Determinarea emisiilor substantelor mirositoare prin inspectii). Pentru stabilirea poluarii asteptate, se va lua in considerare urmatoarea directiva (comp. si Nr. 4.5): Calculul extinderii mirosurilor trebuie sa fie urmarita pe baza directivei VDI 3788 (Foaia 1), Anexa 3 aTA Luft si conformarile speciale pentru miros corespunzatoare modelului de referinta AUSTAL 2000. Poluarea existenta si cea asteptata vor constitui poluarea totala, care este comparabila cu valoarea emisiilor. Directiva contine si reglementari pentru toate cazurile in care parametrii poluarii initiale a unei zone depasesc deja valoarea emisiilor (comp. Nr. 3.3 si Nr. 5) sau imisii de miros relevante care se efectueaza prin alte surse decat cele din Nr. 3.1 (comp. Nr. 5). In cazurile in care pentru Nr. 3.3 nu se va acorda autorizatia din cauza depasirilor valorilor emisiilor,daca poluarea asteptata atinge irelevanta, instalatia care necesita estimarea prin criteriile din Nr. 3.3, sau ofera un echilibru de interese cu criteriile care influenteaza emisiile de miros, astfel incat poluarea cu miros nu se califica ca si semnificativa. In afara de acestea, directiva contine prevederi despre cazurile in care stabilirea poluarii initiale este nesemnificativa, sau cazuri in care o estimare a poluarii initiale se poate efectua cu ajutorul calculului de extindere.

2. Cerinte referitoare la limitarea si evacuarea emisiilor de mirosIn principiu, o estimare a emisiilor trebuie sa verifice daca s-au epuizat modalitatile de reducere a emisiilor in functie de nivelul tehnicii (comp. Nr. 5 TA Luft) si daca evacuarea resturilor de emisii corespunde cerintelor Nr. 5.5 TA Luft (comp. BVerwG, Beschluss v. 10.5.90 (Gew Arch 1991/8, S. 312)). Aerul si alte gaze de baza cu substante intens mirositoare se includ in categoria gazelor reziduale conform cu Nr. 2.4 TA Luft. Inaltimea minima a cosurilor de evacuare se va masura de regula, asa incat parametrii poluarii preconizate IZ (comp. Nr. 4.5) pe suprafata de evaluare sa nu depaseasca valoarea de 0,06. In cazuri atipice pot exista si inaltimi neadecvate ale cosurilor de evacuare; in aceste cazuri autoritatile responsabile trebuie sa ia pozitie ferma.


Pagina 2 din 11


3. Criterii de evaluare3.1 Valorile de imisieO imisie de miros se va estima in functie de aceasta directiva, daca se recunoaste dupa originea ei din instalatie in functie de Nr. 4.4.7, aceasta inseamna sa fie definita vis a vis de mirosuri provenind de la masini grele, sistemele de incalzire din gospodarii, vegetatie, ingrasamintele din agricultura, sau a altor mirosuri de acest gen. In general, se va aprecia ca fiind poluare substantiala, daca poluarea totala IG (Nr. 4.6) depaseste valorile emisiilor IW din Tabelul 1. In cazul valorilor emisiilor este vorba despre frecventa orelor in care apare mirosul (comp. Nr. 4.4.1 ff). Tabelul 1: Valorile imisiilor IW pentru diferite zone de constructie Zone rezidentiale / mixte Zone cu activitati lucrative / industrie

0,10

0,15

Alte zone, in care persoanele se opresc nu doar pentru o perioada scurta de timp, se vor incadra principiilor drepturilor de planificare, coloana 1 si 2. Potrivit 3 (1) BImSchG efectele negative asupra mediului sunt imisii, care dupa felul, proportiile si durata lor, pot provoca pericole, urmari semnificative sau poluari substantiale pentru comunitate sau pentru vecini. De regula, felul emisiilor se stabileste in functie decalitatea mirosului, amplitudinea prin stabilirea mirosurilor dupa recunoasterea lor, si dupa definirea orelor de miros (s. Nr. 4.4.7 a acestei directive), precum si durata prin identificarea frecventei de miros. O comparatie cu valorile de imisie nu ajunge intotdeauna pentru identificarea semnificatiei poluarii. O parte componenta regulata a acestei estimari este in afara de stabilirea frecventei mirosurilor, verificarea daca exista necesitatea de evaluare in functie de Nr.5 pentru fiecare caz individual.

3.2 Aplicarea valorilor de imisieValorile de imisie sunt valabile numai in asociatie cu urmatoarele proceduri pentru stabilirea parametrilor pentru emisiile de miros. In afara de reglementarea din Nr.4.4.1 stabilirea valorilor de imisie aduce nesiguranta, care reiese din masurarea olfactometrica a emisiilor si din calculul poluarii suplimentare estimate, dupa Nr.4.5 .

3.3 Importanta contributiei imisiilorAutorizatia pentru o instalatie nu trebuie refuzata nici in cazul in care se incalca valorile imisiilor dupa DIM, daca acea instalatie nu depaseste valoarea de 0.02 a imisiilor estimate (parametrul poluarii estimata)pe nici o suprafata luata in considerare. In cazul respectarii acestei valori se va porni de la ideea ca instalatia nu creste semnificativ poluarea acumulata(irelevanta in cazul poluarii estimatecriteriul irelevantei).

4. Stabilirea parametrilor imisiilor de miros

4.1 GeneralitatiExista, in principiu, metode diferite de evaluare a importantei imisiilor de miros (tabelul 2). In toate


Pagina 3 din 11

Anexa IV: Determinarea imisiilor de miroscazurile, imisiile de miros sunt caracterizate printr-o valoare (parametru), care descrie perceptibilitatea acesteia in timp, peste o anumita intensitate (pragul de recunoastere). Tabelul 2 : Metode de determinare a imisiilor de miros Metoda Calculul de dispersie Poluarea acumulata existenta (Nr. 4.4) posibil, dar determinarea datelor de emisie necesita masuratori olfactometrice sau inspectii sistematice Poluare suplimentara estimata (Nr. 4.5) a se folosi prioritar

Inspectii grila Determinare olfactometrica a imisiilor de miros posibil imposibil

Calculul de dispersie poate fi folosit cu precadere atunci cand se considera, pe baza masuratorilor sau estimarilor, ca poluarea acumulata depasteste 70 v.H ca valoare a emisiei din tabelul 1, sau cand determinarea poluarii prin inspectii trebuie estimata ca fiind necorespunzatoare. Daca determinarea poluarii acumulate se efectueaza matematic, atunci trebuie inclusi toti emitenti de emisii de miros de pe zona de evaluare. Pentru a putea reveni in cazuri speciale asupra calculului emisiilor(nu pentru stabilirea frecventei acestora), pot fi folosite si inspectii sistematice dupa VDI 3940.

4.2 Stabilirea in procedura de autorizareSe vor deosebi parametri pentru: poluarea acumulata(IV), poluarea suplimentara estimata(IZ) si poluarea totala(IG), care trebuie determinate pentru fiecare suprafata de evaluare, din cadrul fiecarei zone de estimare a efectelor. Poluarea existenta reprezinta poluarea dintr-o instalatie exisistenta fara poluarea suplimentara estimata, generata de activitatea ce urmeaza a fi autorizata. Poluarea suplimentara estimata se va stabili in functie de Nr. 4.5. Parametrul pentru poluarea totala se va forma in functie de poluarea acumulata si poluarea suplimentara estimata dupa Nr. 4.6 . La determinarea debitului substantei mirositoare trebui incluse emisiile din intreaga instalatie: in cazul in care se executa o schimbare semnificativa, se vor include si emisiile acestei schimbari precum si a acelor parti ale instalatiei asupra carora schimbarea are efecte. In cadrul procedurii de autorizare trebui luat in considerare factorul de corectie k la inspectiile grila (comp. Nr. 4.4.1), respectarea premiselor autorizarii nu poate fi considerata asigurata din cauza nesigurantei metodei de inspectie,altfel decat statistica (comp. 6 Alin. 1 BImSchG).

4.3 Stabilirea in procedura de monitorizareDeterminarile in cazul procedurilor de monitorizare pot fi necesare pentru decizia de impunere a unor reglementari ulterioare. O conditie ulterioara se va lua in considerare, in cazul in care din comparatia parametrului pentru poluarea existenta cu valorile de emisie din tabelul 1, reiese faptul ca valoarile de emisie nu sunt respectate, sau daca se constata in cazurile Nr.5 ca sunt generate poluari semnificative. In procedura de monitorizare pot fi necesare, pentru a stabili daca sunt prezente premisele pentru impunerea unor reglementari ulterioare, zone de masurare suplimentare(Nr.4.4.6) sau o frecventa de masurare crescuta(Nr.4.4.7) pe suprafata de evaluare(Nr.4.4.3). In afara de acest aspect in cazul analizei cauzale se vor lua in considerare si inspectiile sistematizate (Nr.4.1). Factorul de corectura k nu este luat luat in considerare in aceasta procedura.


Pagina 4 din 11

Anexa IV: Determinarea imisiilor de mirosEste necesar, sa se deosebeasca mai multi emitenti i.S. Nr. 3.1 alin.1cu aceleasi caracteristici de miros unul de celalalt, sa se stabileasca parametrii meteorologici esentiali pentru dispersia emisiilor de miros; sectoarele directiilor de vant, pozitia si densitatea zonelor de masurare si punctele de referinta trebuie alese in asa fel incat emisiile sa poata fi subordonate fiecarui emitent in parte.

4.4 Parametrii pentru poluarea existenta4.4.1 Generalitati Parametrul pentru poluarea acumulata (existenta) (IV) rezulta din

k IV = N

nv

De aici rezulta ca N reprezinta marimea esantioanelor (N = 52 sau 104) si nu suma orelor de miros ridicate la cele patru colturi ale suprafetei de evaluare (comp. Nr. 4.4.7). Factorul de corectie k dupa tabelul 3 ia in considerare siguranta informatiei referitoare la poluarea acumulata stabilita prin intermediul marimii esantioanelorN= 52 sau 104. Factorul de corectie k se bazeaza pe verificarea ipotezei prin folosirea distributiei binomiale.

Tabelul 3: Enumerarea factorilor de corectie k

Marimea esantioanelor N 52 104

Zone rezidentiale / mixte 1,7 1,5

Zone de industrie/cu activitati lucrative 1,6 1,3

Stabilirea poluarii acumulate se va efectua dupa un plan de masurare stabilit de autoritatea competenta, in care trebuie specificate sfera de evaluare, suprafata de evaluare, obiectele pentru masurare, inaltimea de masurare, perioada de masurare, durata masurarii in decursul unei zile, zonele de masurare, procedura de masurare, frecventa d emasurare, durata de masurare a fiecarei masuratori in parte, si daca este necesar motivele pentru permisivitatea masuratorilor. Daca directiva aceasta nu intalneste stabiliri divergente, pot fi extrase alte indicii metodice din directiva VDI 3940. Solicitantul poate fi eliberat de determinarea poluarii acumulate (existente) a imisiilor de miros pentru suprafetele de evaluare, pentru care se stabileste prin estimari, de ex. prin frecventa dispersiei directiei de vant, cu ajutorul calculului de dispersie, prin inspectii orientative, ca parametrul pentru poluarea existenta nu depaseste mai mult de 50 v. H. a valorii emisiei din tabelul 1. In aceste cazuri in ecuatia din Nr.4.6 , IV se va insera ca jumatatea valorii de emisie care trebuie luata in considerare dupa tabelul 1. In afara de aceasta, este de prisos determinarea poluarii acumulate a emisiilor de miros in cazul in care poluarea suplimentara estimata a instalatiei care cere autorizarea indeplineste criteriul d eirelevanta dupa Nr.3.3. Daca se exclude existenta altor instalatii cu emitenti de miros, se va porni de la o poluare IV= 0. Masuratorile sau determinarile de imisii din trecut nu pot fi incluse, in cazul in care situatia imisiilor pe suprafata de evaluare nu s-a schimbat semnificativ. 4.4.2 Aria de evaluare Aria de evaluare reprezinta suma suprafetelor de evaluat (Nr. 4.4.3), care se afla in totaliate in interiorul


Pagina 5 din 11

Anexa IV: Determinarea imisiilor de mirosunui cerc in jurul punctului principal de emisii cu o raza, care corespunde unei inaltimi de 30ori mai mare decat inaltimea unui cos de evacuare stabilita prin Nr.2 al acestei directive. Ca cea mai mica raza se va alege valoarea de 600m. In cazul instalatiilor cu surse difuze de imisii de miros, cu guri de iesire la o distanta mai mica de 10 m de parcela, radiusul se va stabili astfel incat cea mai mica distanta de marginea suprafetei emitente sa atinga valoarea de 600 m. 4.4.3 Suprafata de evaluare Suprafetele de evaluare sunt suprafete patratice partiale ale arie de evaluat, la care lungimea laturei are 250m in cazul poluarii cu miros intins. O micsorare a suprafetei de evaluare trebuie aleasa in cazul in care se stimeaza imisii de miros deosebit de neuniforme pe anumite parti ale suprafetei, astfel incat sa fie corespunzatoare cu prevederiledin Alin.1. In consecinta si o marire a suprafetei de evaluare este ingaduita, daca pe aceasta suprafata este asigurata o omogenitate a distributiei substantelor mirositoare. Valorile imisiilor stabilite in aceasta directiva (Nr.3.1), vor ramane neatinse, pentru ca ele nu depind de marimea suprafetei. Reteaua cvadratica de coordonate se va stabili in asa fel incat punctul principal de emisii va fi asezat in mijlocul suprafetei de evaluare. 4.4.4 Cota de masurare Imisiile de miros se stabilesc de regula la circa 1,5 - 2,0 m inaltime deasupra parcelei, dar si nu mai mult de 1,5 m distanta laterala de constructii. 4.4.5 Perioada de masurare Perioada de masurare trebuie sa fie reprezentativa pentru intreg anul. Poate sa reprezinte jumatate din an; o scurtare a acestei perioade la 3 luni este permisa numai in anumite situatii deosebite. Masuratorile vor fi impartite reprezentativ pe cele 24 de ore ale unei zile. Pot fi orientate si in functie de perioada de operare a emitentului, care sunt relevante pentru poluarea acumulata. Cifrele stabilite in functie de orele de miros trebuie corectate in acest caz cu un factor, care ia in considerare raportul orelor de functionare cu totalul orelor. 4.4.6 Zone de masurare Zonele de masurare trebuie stabilite aproape de punctul de intersectie al retelei cvadratice de coordonate, care sta la baza suprafatei de evaluare. In cazul decelarii din cauza raporturilor zonale deosebite, se va lua in calcul punctul cel mai apropiat. In cazul surselor aflate pe suprafete se vor stabili zone de masurare in afara surselor. In principiu, trebuie stabilite zone de masurare numai in sferele mediului instalatiei in care imisiile de miros sunt relevante pentru aceasta decizie. Aceasta sunt reprezentate in special de zone care nu sunt proiectate a fi locuri de stationare pentru oameni. De aceea, nu sunt necesare zone de masurare, de ex. in zone impadurite, si pe zone folosite pentru agricultura sau suprafete folosite pe post de gradini.

4.4.7 Procedura de masurare si frecventa de masurare Poluarea existenta (acumulata) trebuie de regula stabilita din punct de vedere olfactiv in cadrul unei inspectii (comp. Nr. 4.1). Prin fiecare punct de intersectie a suprafetei de evaluare se va trece in timpul perioadei de masurare ori in functie de siguranta declaratiilor (comp. Nr. 4.4.1) de 13 sau 26 ori prin persoanele pentru testare. Aceste inspectii trebuie sa fie impartite la distante egale de timp pe durata perioadei de masurare. Din rezultatele care reies din masuratorile efectuate la cele patru puncte de intersectie ale unei suprafete de evaluare, se va calcula prin insumare numarul orelor de miros nv pentru suprafata evaluata. Inspectia zonelor de masurare trebuie ordonata in asa fel incat, zone apropiate de masurare sa fie inspectate in zile diferite. Aceast fapt asigura ca pentru fiecare estimare locala sa fie alocate 4 zile de masurare, pentru fiecare suprafata de evaluare si perioada de masurare. Persoanele pentru testare pentru fiecare inspectie in parte trebuie alese dintr-un lot fix de cel putin 10 persoane. Sensibilitatea individuala la miros a fiecarei persoane va fi testata anterior. Rezultatele acestei examinari vor fi reprezentate potrivit Anexei B. Se va face deasemenea referire la cerintele Anexei C in legatura cu cerintele LAI, pentru zonele de masurare pentru colecatrea mirosurilor, in cadrul publicarii dupa 26, 28 BImSchG (referire la reglementarile Landului respectiv). Se va acorda atentie faptului ca numai imisiile de miros evident perceptibile trebuie luate in considerare,


Pagina 6 din 11

Anexa IV: Determinarea imisiilor de mirosasta inseamna acele imisii de miros care pot fi recunoascute ca provenind de la instalatii sau grupe de instalatii cu destula siguranta si fara nici o indoiala, si care pot fi delimitate de mirosuri provenind de la circulatia masinilor grele, a incalzirilor casnice, vegetatiei, ingrasamintelor folosite in agricultura, sau din situatii similare (comp. Nr. 3.1). De altfel, numai zonele i.S. din 26, 28 a Legii nationale privind protectia impotriva imisiilor trebuie reprezentate prin realizarea examinarii olfactive a poluarii acumulate, care pot dovedi o calificare pentru aceasta zona. Se va renunta la inventarierea intensitatilor de miros, deoarece nu se poate dovedi o corelatie intre caracteristicile mirosurilor si reliefarea poluarii cu mirosuri. In cazul folosirii valorilor de imisie dupa Nr.3.1 a acestei directive, se vor lua in considerare toate emisiile de miros care au legatura cu instalatia respectiva, in functie de recunoasterea acestora. In rest, se vor respecta principiile de baza ale directivei VDI 3940 . Imisiile de miros existente vor fi cuprinse exact dupa o perioada de stationare de 10 minute la fiecare zona de masurare (intervalul de timp pentru masurare) cu respecatrea cerintelor descrise mai sus. In cazul in care se vor recunoaste in decursul intervalului de timp pentru masurare, in cel putin 10 v.H. de timp (fractiune de timp), imisii de miros de tipul celor descrise mai sus, acest interval de timp pentru masurare va fi luat in considerare ca ora de miros. Perceptiile de miros vor fi retinute conform cu Fisa de inventariere a datelor dupa Anexa A a acestei Directive.

4.5 Parametrii pentru poluarea suplimentara estimataParametrii pentru poluarea suplimentara estimata se va stabili in functie de Nr.1 al modelului de referinta AUSTAL2000. Determinarea lungimii laturilor a suprafetei de evaluare se va face conform cu 4.4.3. In cazul stabilirii olfactometrice a emisiilor, se vor lua in considerare ca marime de inceput pentru calculul de dispersie, cerintele potrivit Anexei C in corelatie cu cerintele LAI, la zonele de masurare pentru colectarea mirosurilor, in cadrul notificarii dupa 26, 28 BlmSchG (referire la reglementarile Landului respectiv).

4.6 EvaluareaIn cadrul zonei de evaluare, se va stabili pentru fiecare suprafata de evaluare, parametrul IV pentru poluarea acumulata, din rezultatele inspectiilor cu ajutorul persoanelor pentru testare sau prin calculul de dispersie. In cazul stabilirii poluarii suplimentare estimate IZ se va proceda conform Nr. 4.5. Parametrul poluarii totale IG va reiesi din insumarea parametrilor pentru poluarea acumulata si pentru poluarea suplimentara estimata, corespunzator

IG=+ IV IZParametrul poluarii totale, se va rontunji deocamdata la 2 cifre dupa virgula, si va fi comparat dupa aceea cu valoarea imisiei(Tabelul 1) pentru fiecare zona in parte.

5. Evaluarea in cazuri individualePentru evaluarea producerii efectelor negative asupra mediului prin imisii de miros, o comparatie intre parametrii din aceasta directiva cu valorile de imisii din Tabelul 1, nu este suficienta, daca a) apar pe suprafetele de evaluare individuale in masura crescuta imisii de miros din circulatia vehiculelor grele, incalzirilor casnice, sau alte cazuri asemanatoare in functie de Nr.3.1. Alin.1 sau b) exista indicii asupra conditiilor iesite din comun referitoare la hedonica si intensitatea efectului mirosului, a folosintei iesite din comun in zona respectiva, sau a altor conditii atipice - chiar daca valorile de imisie sunt respectate, sunt generate efecte daunatoare asupra mediului (mirosuri care provoaca greata sau scarba), sau - chiar daca valorile de imisie sunt incalcate, nu se asteapta o disturbare a zonelor invecinate sau a marii majoritati prin imisii de miros (de ex. in cazul existentei mirosurilor placute).


Pagina 7 din 11

Anexa IV: Determinarea imisiilor de mirosIn aceste cazuri se va stabili care imisii de miros pot aparea in ansamblu, si cat din aceste imisii sunt provocate de instalatie, care trebuie luate in considerare in functie de Nr. 3.1 Alin. 1. In final, trebuie determinat daca imisiile de miros sunt semnificative, si daca instalatiile au un rol relevant in aceasta situatie. In cazul mirosurilor placute din punct de vedere hedonic, exista posibilitatea, de a pondera contributia acestora la poluarea totala cu factorul 0,5. Aceasta decizie ramane la latitudinea autoritatii competente. Pentru stabilirea univoca a mirosurilor placute dintr-o instalatie, se va folosi metoda pentru clasificarea hedonica a mirosurilor dintr-o instalatiemetoda profilelor polaritatii. Ca efecte negative asupra mediului, potrivit 3 Alin. 1 a Legii federale privind protectia impotriva imisiilor vor fi evaluate numai poluarile cu miros semnificative. Relevanta nu este reprezentata de o marime fixa, ea poate fi stabilita in cazuri individuale, prin echilibrarea conditiilor semnificative. In acest caz- luand in considerare o eventuala impregnare existenta a unei zone prin poluarea cu miros acumulata- se vor utiliza in principal urmatoarele criterii de estimare: caracterul vecinatatii, in principal utilizarea stabilita in planurile de constructie a zonei respective, dovezile terenului sau ale planurilor de specialitate si limitarile de utilizare convenite sau impuse, conditii deosebite in distributia zilnica sau pe anotimpuri a efectelor mirosurilor precum si felul(de ex. mirosuri care provoaca scarba; mirosurile care provoaca greata si scarba pot constitui deja un pericol asupra sanatatii)si intensitatea efectelor mirosurilor. In afara de aceasta, se va lua in considerare faptul ca utilizarea terenului poate fi incarcata cu o obligatie mutuala pentru luarea in consideratie, care poate conduce printre altele la faptul ca cel poluat trebuie sa accepte in masura mai mare efectele mirosurilor. Acesta este cazul in special a instalatiilor emitente existente, fara necesitate de autorizare. In acest caz pot fi acceptate poluari, chiar daca ar trebui considerate semnificative in cazul imisiilor de acelasi tip, dar in alte situatii.

In principiu, valorile de frecventa provenite din distributii separate una de cealalta nu pot fi insumate pe calesimpla. Insumarea algebrica a poluarii prezente si a poluarii suplimentare estimate reprezinta o simplificare pentru aplicarea practica ceruta, ea se bazeaza pe teorema multiplicarii a calculului probabilitatii. Se pleaca de la ideea, ca produsul pv * pz ca termen de corectura, va fi ignorat, pentru ca probabilitatea partiala pv si pz sunt situate semnificativ sub 10 v.H.. (aici inseamna: pv = probabilitatea survenirii unui eveniment al mirosului in poluarea existenta; pz = probabilitatea survenirii unui eveniment al mirosului in poluarea suplimentara estimata )


Pagina 8 din 11


Anexa AFisa de inventariere a datelor pentru inspectia mirosului Numele persoanei pentru testare: Zona de masurare Nr.: Inceperea masurarii: Sfarsitul masurarii: Data:

1. Minut

2. Minut

Caracteristica calitatilor mirosurilor1) 0 nici un miros

3. Minut

4. Minut

1 2 3

5. Minut

6. Minut

4 5

7. Minut

8. Minut

6 7 8 alte mirosuri in instalatie2) 9 alte mirosuri3)

9. Minut

10. Minut

1) 2) 3)

calitatea mirosului dovada anumitor calitati ale mirosurilor in relatie cu cerintele cazului individual alte mirosuri in instalatie in cazul aparitiei este necesara o determinare a cauzelor alte mirosuri vor fi explicate la capitolul observatii

Observatii:

de ex. mirosuri-gratar, vopsire privata, asfaltarea unei strazi

Date despre vreme:

de ex. fara precipitatii, ceata, ploaie, temperatura, directia vantului, s.a. corespunzand directivei VDI 3786, Foaia 9 (Oct. 1991) Directia vantului potrivit puternic furtunos N

Forta vantului Fara vant Innorare Fara slab Precipitatii fara burnita ploaie zapada ceata altele dens cer inchis slab

W O


Pagina 9 din 11


Anexa BINDICATII DESPRE COLECTIVUL PERSOANELOR PENTRU TESTAREA OLFACTOMETRIEI SI A INSPECTIEITabelul 1: Matricea rezultatelor examinarii unei persoane care face testarea (minim10, maxim20 etape) Persona de testare Substanta mirositoare: n-Butanol ~ Nume / ID H2S ~ Data Concen etapa tratia gazului De Nr. determi nare 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 ... 20 NFB % y ITE s ITE Tabelul 2: Coroborarea rezultatelor examinarii colectivului Substanta mirositoare: Persoana De testare Nume/ ID Ultimul Test (Data) n-Butanol Substanta mirositoare: HS Numarul Pragul Etapelor Mijlociu de sITE miros Numarul ITE 10yITE [ppb] proba Grad de diluare ZITE yn log10

De zero [ppb]

yn

Numarul Pragul Etapelor Mijlociu de Ultimul miros test (Data) Numarul ITE 10yITE sITE NFB [%] [ppb]

NFB [%]

1 2 3 4 5 6 7


Pagina 10 din 11

Anexa IV: Determinarea imisiilor de miros8 9 10

Anexa CCERINTE REFERITOARE LA PROCEDURA DE MASURARE OLFACTOMETRICA PENTRU STABILIREA EMISIILOR DE MIROSStabilirea imisiilor de miros trebuie realizata conform normei europene EN 13725Caracteristicile aeruluiDetreminarea concentratiei substantelor mirositoare prin olfactometrie dinamica. In afara de aceasta se vor lua in considerare cerintele TA Luft Nr. 5.3. Atat cat aceste directive lasa posibilitatea de alegere, pentru aplicabilitatea in cadrul directivei emisiilor de miros sunt valabile urmatoarele: Trebuie extrase minim trei probe de la fiecare sursa de emisie si conditie de operare. Analiza olfactometrica trebuie realizata imediat dupa extragerea probelor. Durata de extragere a probelor este de obicei de 30 de minute. In cazul alcaturii grupelor de persoane pentru testare, trebuie alese numai acele persoane, care detin o sensibitate a mirosului medie. Aceasta alegere se va face pe baza standardului substantelor mirositoare nbutanol si H2S. Complementar executarii Anexei B, se vor respecta cerintele LAI in punctele de masurare pentru colectarea mirosurilor in cadrul publicarii dupa 26, 28 a Legii federale privind protectia impotriva imisiilor (daca este cazul referinta la reglementarile fiecarui land).


Pagina 11 din 11

directiva emisiilor de miros

Documents