dimitrie cantemir divanul lupu ruxandra adriana

8/17/2019 Dimitrie Cantemir Divanul Lupu Ruxandra Adriana

1/8

Universitatea Bucureşti

Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine

Filologie – Franceză A, Română B

Divanul – artea !ntâi

Dimitrie antemir

Lu"u Ru#andra$Adriana

Anul %

Divanul – Cartea întâi


2/8

Dimitrie antemir

Dimitrie antemir &'()*$')+*, -ul lui onstantin şi al Anei antemir,

a .ost, "rintre altele, cărturar, -loso., istoric, com"ozitor, om "olitic şi scriitor

român, el re"rezentând ti"ul de "ersonalitate multilateral dezvoltată !n ceea

ce "riveşte cultura, "olitica, religia/ Deşi a dus o via0ă tumultoasă, -ind trimis

de tatăl său, domn al 1oldovei la acea vreme &'(22, ca garan0ie la

onstantino"ol la vârsta de '3 ani, devenind şi el la rândul lui domn al

1oldovei &'(4*5 ')'6$')'', "ierzând lu"ta cu turcii de la Stanileşti şi

retrăgându$se !n Rusia "entru restul vie0ii ca s.etnic intim al lui 7etru cel1are, Dimitrie antemir a reuşit să elaboreze un număr im"resionant de

o"ere care au stat la baza culturii şi civiliza0iei româneşti/

“Divanul” sau “Gîlceava Înţeleptului cu Lumea” sau “Giudeţul

Sufetului cu Trupul” este una dintre o"erele de mare valoare ale lui Dimitrie

antemir, -ind scrisă de autor la onstantino"ol atunci cand acesta avea

incă o vârstă .ragedă, +3 de ani/ Aceasta este "rima lucrare -loso-ca

românească de !ntindere mare, care abordează condi0ia generica a omului,a#ându$se "e modalitatea de a trăi a acestuia !n vederea mântuirii si

a8ungerii !n Rai/

“Divanul” cu"rinde trei "ar0i9 artea !ntai, cea mai im"ortantă "arte a

lucrării, este realizată sub .orma unui dialog !n contradictoriu a două

"ersona8e – :ntele"tul şi Lumea, artea a doua cu"rinde comentariile ideilor

din "rima carte, iar artea a treia este o traducere a o"erei “Stimuli

virtutum, raena peccatorum” &%mboldurile virtutilor si .rânele "ăcatelor deAndrea ;isso


3/8

din Biblie şi căr0i religioase , având ca materiale de construc0ie sen0entii,

ma#ime, com"ara0ii, citate biblice/'

ele două "ersona8e ale Divanului sunt antagoniste9 :n0ele"tul

re"rezintă o "ersoană cu gândire -loso-că si idealistă, din "ers"ectivacreştin$ortodo#ă, el considerand că e#isten0a omului este alcătuită din două

com"onente, una "ământeană necesară "regătirii su>etului "entru intrarea

!n viata s"irituală – cea de$a doua com"onentă/ :nsă, "entru a accede !n

via0a s"irituală este necesar să !n.rangem toate bunurile materiale şi "o.tele

tru"eşti cu care Lumea ne is"iteşte şi care duc la decăderea su>etului/ 7e de

altă "arte, cel de$al doilea "ersona8, Lumea, !ncearcă să combată

argumentele :n0ele"tului, sus0inând ideea că sco"ul vie0ii este căutarea

"lăcerii, .ără să aibă idealuri trascendente, g?idându$se du"ă conce"tul

omului ra0ional – “carpe diem” &trăieşte cli"a/ :n o"inia lui @eorge alinescu

omul este asemanat lui Faust, -ind "us in .ata im"lacabilei Firi, care se

aşează !n "ozi0ia is"ititoare a lui 1e-sto.el &numele diavolului din au!t de

@oet?e/ Lumea !i "une !nainte avu0ia, izbânzile, gloria, şi :ntele"tul !nsuşi,

devenit Faust, mărturiseşte sincer dorin0ele9 Cu "o.tesc avu0iă=, lumeE

Cu "o.tesc mai mult9ca vestit şi cu nume mare să mă .ac=, lumeE Cu

"o.tesc târguri şi ceta0i Lumea !l s.atuieşte să ucidă, să 8e.uiască/

:ntele"tul ar voi şi !m"aratia cerului, gloria "ământească "ărându$i$se

şubredăG+/

%ni0ial, sunt luate in discu0ie originile lumii, :nele"tul -ind de acord cu

.a"tul că, la !nce"ut, Lumea a .ost creată de Dumnezeu bună si .rumoasă, iar

omul $ nemuritor "”#dev$rat c$, dup$ ace!t a lui Dumn$d%$u cuvânt, e&ti

'un$( C$ci Dumn$d%$u, prea'unul, nemica r$u, ce tot 'ine ace) pentru

aceia e!ti 'un$(G*5 dar că, !n urma "ăcătului lui Adam, calita0ile lumii au .ost

menite să !l atragă "e om !n "ăcăt, Lumea devenind locul unde omul trebuie

' Dimitrie antemir, Divanul, Cditura 7entru Literatura, Bucureşti, '4(4, *%voarele“Divanului” + @eorge ălinescu, *!toria literaturii romane de la ori+ini pân$ în pre%ent , Cditura 1inerva,'423, "ag H(* Dimitrie antemir, Divanul, Cditura 7entru Literatura, Bucureşti, '4(4, "ag/ H'


4/8

să se demonstreze vrednic de viata vesnică, alegând să nu meargă "e

drumul des.ătărilor şi bucuriilor tru"eşti, "uri-cându$şi ast.el su>etul/ Lumina

Lumii este considerată !ntuneric şi tot ce ea o.eră dre"t bun şi .rumos este

de .a"t o"usul şi trebuie evitat/ &“Dumn$d%$u lumina, iar$ lumea* întuneric(

*o( -( .//'

Argumentele Lumii sunt şi ele "lauzibile, ea sus0inând că Dumnezeu i$a

daruit cei doi aştri – luna şi soarele, "entru a lumina calea omului, .ăcându$l

să vadă şi să admire boga0iile ei/ :nsă, s"re deosebire de Lume, :n0ele"tul a

.ost !nzestrat cu un al treilea “a!tru +enerator de lumin$G – lumina ra0iunii,

aceasta venindu$i !n a8utor omului "entru a "utea .ace distinc0ia !ntre bine şi

rau, !ntre .rumos şi urat, !ntre dre"t şi nedre"t, având sco"ul de a$l călăuzi "e

drumul său s"re nemurire/

=mul nu trebuie să se lase is"itit de bunurile materiale o.erite de

Lume, de .aimă şi de glorie, de cuceriri şi de "ământuri, asemenea

!m"ăra0ilor şi regilor "erşilor care credeau că bogă0ia şi "uterea lor vor dura

la in-nit, că moartea nu le "oate lua ceea ce ei "osedă, ei considerându$se

laolaltă cu zeii/ :n sc?imb, la .el ca Ale#andru cel 1are şi ca mul0i al0ii,

moartea ia cu ea orice rămăşi0ă de .aimă şi avu0ie, de "utere şi biruin0a,

tru"ul lor a8ungând !n "ământ să -e devorat de vietă0i, iar avu0ia dis"ărând

"recum .umul, trecând !n stă"ânirea celor rămaşi vii, nemai-indu$le

.olositoare atunci cand su>etul lor ramane ca"tiv !n %ad, datorită

des.rânărilor din tim"ul vie0ii/

Lumea sus0ine că bogă0ia ei nu este trecătoare, că odată mort

"osesorul ei, bogă0ia va trece !n mâinile urmaşilor şi ast.el nu va "ieri

niciodată5 de asemenea, nu to0i cei care s$au bucurat de avu0ie au a8uns !n

%ad, de e#em"lu David, care a .ost !m"arat şi a avut armate şi "ământuri şi

care, du"ă moarte a devenit s.ânt şi a a8uns !n Rai5 totodată, cu bogă0ia "o0i

clădi biserici, ii "o0i a8uta "e nevoiaşi, urmând ast.el drumul s"re Rai/ &“0i

mai vîrto! nai citit Svânta Scriptur$, c$ împ$r$ţiia ceriului ia!te oarte

' %dem, "ag/ H3


5/8

etin$1 Caci o amee doi 'ani numai in +a%o2lac3ie aruncând, împ$r$ţiia

ceriului &au cump$r$t – 4at3( Gl( 5) #cmu dar$, cum nu ia!te ericit$ avuţiia

mea &i cum nu vii 2 tu ne'un de nu vii !ili a o a+oni!i, de vreme ce &i

!ufetului, &i trupului ind$mân$ &i 'ine iţi ace1” / '

:n0ele"tul, re"rezentând omul bun şi dre"t, ştie că traiul !n Lume este o

incercare la care este su"us de Dumnezeu "entru a vedea cine este demn de

a a8unge !n Rai5 el combate argumentele Lumii, cum că avu0ia a8ută la

"uri-carea su>etului sus0inand că David s$a lăsat ademenit de .rumuse0ile

!nşelătoare ale acesteia şi că motivul "entru care a a8uns să devină s.ânt a

.ost, nu "entru că s$a bucurat de ele, ci "entru că a reuşit să se !nde"ărteze

de is"ite şi să$şi reia calea cea drea"tă &“0i înc$ mai prin i!pit$ &tiu, c$ci

iar$&i cu acela ce te laud%i proroc David tau d%i!6 77De&ertarea de&ert$rilor

&i toate !înt de&earte88 9cl ., . adec$ tu e&ti de&artare &i lucrurile tale

de&ert$ri”: 5/

=amenii s-n0i s$au izolat totdeauna de semenii lor căzu0i !n "ăcat,

!ncercând sâ ducă o viată castă, din dragoste "entru Dumnezeu care le 0inea

loc de orice ?rană şi bogă0ie "ământeană, aşte"tând cu nerăbdare ziua !n

care aveau să moară, considerând$o, nu ziua când via0a lor se s.ârşeşte, ci

ziua când totul avea să !ncea"ă5 ei vedeau lumea ca o !nc?isoare a tru"ului,

acce"tând dureri şi sacri-cându$se !n vederea !năl0ării şi "uri-cării su>etului

lor &“'a iu'$!c, precum ţiau iu'it &i ericitul David, ca precum temniţa !$ 2i

!ocotiia( 0i iar$&i ca David, lui Dumn$d%$u atotputernicul m$ ro+, d%icând6

77Scoate "Doamne: din temniţa !ufetul mieu, a m$ m$rturi!i numelui

t$u88 – ;!( .etul/ 7e de altă "arte, :n0ele"tul este omul care trece

' Dimitrie antemir, Divanul, Cditura 7entru Literatura, Bucureşti, '4(4, "ag/ (3+ Dimitrie antemir, Divanul, Cditura 7entru Literatura, Bucureşti, '4(4, "ag/ (+* %dem, "ag/ ()


6/8

ne"ăsător şi nu ia seama de is"itele Lumii, ştiind că cu cât voiu 2 in Domnul

de !$rac, decât tine &i decât toat$ avuţiia ta !înt mai 'o+at ";avel 5 Cor( .5,

/:” ./Cl este conştient că norocul este trecător şi că, acum "o0i - !n vâr.

"entru ca, .ără să$0i dai seama să te găseşti !n sărăcie şi mizerie5 aici a"are

motivul ro0iiG care sugerează atât o miscare continuă, cât şi o temni0ă din

care este im"osibil să te eliberezi/+

:n0ele"tul este !ndemnat să creadă !n ceea ce vede, Lumea aducându$i

dovezi verosimile şi "al"abile !n s"ri8inul argumentelor ei, arătându$i regi şi

!m"ăra0i boga0i, oameni "uternici care au .ost ca"abili să construiască oraşe,

să dărâme ceta0i, să "ună marea !n lan0uri, să trans.orme mun0i !n câm"ie,

!ncercând să$l convingă că aceasta este via0a "e care le$a destinat$o

Dumnezeu oamenilor, că doar bucurându$se de .rumuse0ile ei va sim0i că

trăieşte cu adevărat, să nu lase să treacă tim"ul ab0inându$se de la nevoile

-reşti, ale tru"ului, aşte"tand o e#isten0ă des"re care nu se ştie dacă va

veni/ :n acelaşi tim", :n0ele"tul sus0ine că Lumea re"rezintă 7urgatoriul de

care aminteşte biserica romano$catolică, G.ocul cura0itorG "rin care este

trecut su>etul omului du"ă moarte, !n vederea avansării lui !n Rai/ Acesta nu

este amintit !n S.ânta Scri"tura, biserica ortodo#ă considerând acest al

treilea loc ine#istent, e#istenta "asageră a omului !n Lume -ind .ocul care

"uri-că su>etul, iar cu cât traiul lui e mai lung, cu atât su>etul va iesi .ără de

"ăcat &“iar$ de pur+atorium nice >e!erica ?$!$ritului, nici alta Svinta

Scriptur$ pomene&te, ce numai “ca prin oc”, adec$ pe tine te nume&te oc &i

drepţii în tine îm'lând, ca prin oc îm'l$ &i c$ prin oc, din tine, ca aurul e!

de curat &i l$muriţi( #!eadar$, tu mie acmu oc cur$ţitoriu îm e&ti &i cu cât în

tine mai mult voiu tr$i cu atâta mai ericit &i de mai mare dar vrednic voiu

e&i” *

/

=mul concentrează !n el toate energiile universului, microcosmosul

uman re"roducând in miniatura macrocosmosul &Lumea, de aceea, -ecare

' %dem, "ag/ 2*+ Articolul 4otive în Divanul cantemire!c, Alisa ozmulici &


7/8

element al macrocosmosului se regaseşte !n microcosmos5 ast.el lumina

soarelui !i cores"unde credin0ei omului, tăria de deasu"ra &cerul !i

cores"unde năde8dii, a"ele de deasu"ra – gri8ilor lăsate de Dumnezeu

omului, "e când cele de dedesubt cores"und a.ec0iunilor tru"ului, "ământul –

tru"ului, co"acii şi iarba cores"und .a"telor bune săvârşite, semin0ele şi

roadele – virtu0ilor şi milosteniilor omului, Soarele este asociat !n0ele"ciunii

veşnice, "e cand Luna – celei trecătoare, "eştii cores"und umilin0elor, iar

"ăsările zburătoare – contemplaţiilor celor cere&ti, animalele şi târâtoarele,

li"site de ra0iune, !nc?i"uie durerile şi su.erin0ele altora, -arele sălbatice –

is"itele satanice/ Iotodată, Lumea şi omul sunt asemuite cu două s.ere &una

mai mare – Lumea si una mai mică – omul, motiv "entru care nu se va "utea

niciodată lega "rietenie sinceră !ntre cei doi aşa cum nici s.erele nu vor sta

niciodata una "este alta, ci vor aluneca/

Ju se ştie niciodata durata vie0ii unui om şi nici ce se "oate !ntam"la

ca să se scurteze, de aceea acesta trebuie să -e dre"t si să urmeze

!ndemnurile lui Dumnezeu !n -ecare zi a e#isten0ei sale, .ără să$şi .acă

socoteli şi să omită anumite zile !n care să se dedea bucuriilor şi .rumuse0ilor

!nşelătoare ale Lumii menite să$i scurteze viata şi să$i "ericliteze intrarea !n

viata viitoare, cea veşnică/

Bibliogra-e9

arte9

• Dimitrie antemir, Divanul, Cditura 7entru Literatură,

Bucureşti, '4(4• @eorge ălinescu, *!toria literaturii romane de la ori+ini pân$

în pre%ent , Cditura 1inerva, '423

Resurse on$line9


8/8

•

dimitrie cantemir divanul lupu ruxandra adriana

Documents