FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV- fenomene mecanice -CURS 1Generalitati Digestia reprezinta ansamblul proceselor mecanice, fizice si chimice prin care alimentele sunt transformate in compusi suficient de simpli care sunt absorbiti. Absorbtia se realizeazala nivelul peretelui tubului digestiv, compusii ajung la ficat unde sufera alte transformari. Prin circulatia sanguina substantele absorbite sunt puse la dispozitia celulelor, asigurand nutritia acestora.Fenomene mecanice de la niel!l t!"!l!i digesti otilitatea bucala! masticatia si deglutitia" otilitatea esofagiana! peristaltismul" otilitatea gastrica! umplerea si evacuarea gastrica" otilitatea intestinala! peristaltismul si segmentatia" defecatia.#ASTI$ATIAReprezinta ansamblul miscarilor voluntare ale ma#ilarelor, limbii si dintilor care antreneaza dilacerarea alimentelor.Consecinta!- alimentele sunt macinate" fibrele colagene si tesuturile vegetale care contin celuloza $inatacabile pe cale enzimatica% sunt inmuiate"- alimentele sunt amestecate cu saliva $hidratarea bolului alimentar, contact cu enzimele salivare, previn escoriatiile%. uschii masticatori! striati, impartiti in & grupe functionale!' ridicatori si propulsori! maseter si pterigoidian intern"' ridicatori si retractori! temporal"' coboratori si propulsori! pterigoidian intern"' coboratori si retractori! milohioidian, geniohioidian, digastric. (nervatia! trigemen $geniohioidian ) hipoglos% *a om, mecanica masticatiei implica o combinatie a miscarilor de coborare si ridicare cu cele de rotatie, de retropulsie si de lateralitate a mandibulei" miscari permise datorita caracterelor speciale ale articulatiei temporo'mandibulare. Refle#ele masticatorii!' refle#ul de rontait! stimularea regiunii incisivilor"' refle#ul masticator vertical! stimularea mucoasei din dreptul celui de'al doilea molar $miscari de inchidere'deschidere a gurii%"' refle#ul de ruminatie! stimularea molarilor posteriori $miscari laterale de mestecare%. Cavitatea bucala este normal inchisa" stimularea receptorilor orali de catre alimente provoaca o inhibitie refle#a a muschilor care asigura inchiderea gurii, rezultand o coborare a ma#ilarului. Coborarea ma#ilarului initiaza o intindere a muschilor masticatori care determina o contractie refle#a. Aceasta automat ridica mandibula si determina inchiderea dintilor si comprimarea bolului alimentar de marginile obrajilor ) fenomen care determina inhibareamuschilor masticatori ) si fenomenul se repeta. +#citarea receptorilor bucali determina impulsuri nervoase care pe calea nervilor trigemen, coarda timpanului si glosofaringian, ajung la centrul masticator protuberantial de unde pleaca eferente catre muschii masticatori. Stimularea formatiunii reticulate, a ariilor hipotalamice, nucleul amigdalian si chiar corte#ul cerebral pot determina miscari de masticatie ritmice si continue.DEGLUTITIA +ste un act comple#, care succede masticatiei, pe parcursul careia sunt pusi in actiune, intr'o secventa predeterminata, un numar mare de muschi striati de la nivelul cavitatii bucale, faringelui, esofagului $e#ceptie, muschiul esofagian distal ) neted%. ,eglutitia este o functie -ancestrala." la fat este declansata la 1/ saptamani" respiratia la /& saptamani. Prin deglutitie are loc propulsia alimentelor din cavitatea bucala, prin faringe si esofag, in stomac. +tapele deglutitiei! timpul bucal, faringian, esofagian. 0(PU* 1UCA*! 23*U40AR' boluleste depus pe fata dorsala a limbii si dirijat catre faringe' partea anterioara a limbii se aplica pe valul palatin, formand o cale inclinata" bolul coboara progresiv catre faringe' muschi implicati! linguali, palatul moale, istm faringian 0(PU* 5AR(46(A4 ! (423*U40AR' Consta in contractii musculare in amonte de bol si inhibarea lor in aval, in concordanta cu fenomenele respiratorii' 5aze ale acestui timp!a.trecerea prin faringele superior! contractie a limbii dinainte inapoi care se muleaza pe valul palatin si faringele posterior" ridicarea valului palatin si rela#area pilierilor posteriori insotita de largirea faringeluisi obturarea foselor nazale"b. trecerea prin faringele mijlociu! bolul este propulsat de unda de contractie determinata de constrictorul mijlociu" diametrul antero'posterior al faringelui este crescut 7 deplasarea inainte si in sus a laringelui, traheei si esofagului" epiglota basculeaza in spate $pozitie orizontala si oblica%.c. trecerea prin hipofaringe! rela#area constrictorului inferior al faringelui 7 cresterea diametrului hipofaringelui, epiglota este inchisa. Comanda timpului faringian al deglutitiei necesita o actiune simultana a centrului respirator si a nucleului de origine a nervului (8 cranian. Acest stadiu refle# incepe cand bolul alimentar atinge receptorii tactili ai fetei posterioare a faringelui, valul palatului si glotei (nflu#ul centripet! glosofaringian 9 vag Centrii nervosi! bulb (nflu# centrifug! 2, 2((, 8, 8(, 8((. Mecanisme de securitate a deglutitiei:' intoarcerea bolului in cavitatea bucala : apropierea pilierilor laterali ai palatului si ridicarea portiunii posterioare a limbii"' penetrarea in nas a alimentelor : contractia simultana a pilierilor laterali si ridicarea palatului moale si a luetei"' penetrarea in laringe si trahee : ridicarea laringelui, coborarea epiglotei, contractia corzilor vocale. 0(PU* +S35A6(A4 ! (423*U40AR Consta in trecerea bolului alimentar prin esofag. 1olul alimentar strabate esofagul in ;'< secunde" cca 1 sec. in portiunea cervicala a esofagului $musculatura striata%" cca / sec. in portiunea toracala superioara a esofagului $musculatura neteda si striata%" cca = sec. in portiunea inferioara a esofagului $musculatura neteda%.PERISTALTIS#UL ESOFAGIA% Se descriu = tipuri de unde de contractie esofagiene! Unde propulsive principale $peristaltism primar%' iau nastere sub sfincterul superior al esofagului cand are loc inghitirea alimentelor 9 salivei"' durata tranzitului variaza in functie de consistenta alimentelor"' sunt unde propulsive. Unde propulsive secundare $peristaltism secundar%! 'sunt declansate de distensia esofagului ca urmare a prezentei bolului alimentar"' persista mult timp cand alimentele stationeaza in esofag"' au rol propulsiv si de curatire a esofagului. Unde propulsive tertiare $peristaltism tertiar%!' nu sunt unde propulsive"' reprezinta contractii simultane si spontane ale muschilor netezi esofagieni' apar la subiectii in varsta" se opun deglutitiei.U#PLEREA GASTRI$A 5unctional, se descriu / regiuni!- pro#imala $fundus si 19= din corp% specializata pentru depozitare" se rela#eaza la cresterea volumului continutului ) rela#are receptiva )' distala $restul% specializata pentru triturare si amestecare ) chim gastric ) unde peristaltice care amesteca continutul cu sucul gastric. *a baza fenomenelor motorii gastrice stau comple#ele contractile propulsoare!' apar ca un inel contractil la marginea superioara a portiunii distale"' sunt grupate in perechi" nu se suprapun"' este determinat de un potential de actiune ce apare spontan la marginea superioara a portiunii distale si se propaga in sincitiul muscular. Prima contractie este asociata cu faza de depolarizare" este slaba, elimina chim in duoden si este urmata de inchiderea pilorului" A doua contractie este asociata cu faza de platou"comprima continutul pe pilorul inchis $fortele de forfecare cliveaza particulele pana la dimensiuni > ?,1 mm, potrivite pentru evacuarea in duoden%EVA$UAREAGASTRI$A ,epinde de volumul continutului si de compozitia sa!' particulele sunt eliminate cu o intarziere de 1;'/? min fata de lichide"' viteza de evacuare a chimului depinde de presiunea intragastrica" presiunea intraduodenala, rezistenta la trecerea chimului prin regiunea pilorica"' solidele digestive $carne, ou% parasesc stomacul in 1 ora de la ingestia lor" grasimile alimentare lichide $ulei% sau solide $unt% parasesc greu stomacul"' solidele nedigerabile $fibrele alimentare% stau in stomac toata perioada postprandiala si sunt evacuate tardiv"' lichidele hipo' si hipertone se elimina lent' cresterea aciditatii gastrice ca si continutul caloric crescut incetinesc evacuarea gastrica @ este prevenita supraincarcarea intestinului subtire privind capacitatea sa de dilutie, neutralizare si digestie.#OTILITATEA I%TESTI%ULUI SU&TIRE 0ranzitul intestinului subtire dureaza > 1/ ore. 5ormele fundamentale de motilitate sunt!' motilitatea interdigestiva $perioada intre ingestii%" ' motilitatea digestiv $perioada de /'= ore de la ingestie%"' propulsia in masa. 30(*(0A0+A (40+R,(6+S0(2A' forma de activitate electrica este comple#ul motor migrator $C%- lungimea de intestin pe care se manifesta C se numeste front de activitate" in acest cadru se propaga contractiile peristaltice ce realizeaza propulsia continutului. - C se propaga in amonte" viteza este in scadere $='< cm9min in duoden la 1'/ cm9min in ileon%" durata propagarii A?'1/? min- C nu se suprapun si nu se repeta pana la o noua ingestie" au rol de inlaturare aresturilor nedigerabile. 30(*(0A0+A ,(6+S0(2A' se caracterizeaza prin unde propagate pe distante scurte $contractii segmentare% cu efect de amestecare a continutului cu sucurile intestinale"' trecerea de la activitatea motorie de tip interdigestiv la cea de tip digestiv se face prin comenzi centrale $declansate de ingestie" absente la hranire parenterala% transmise pe calevagala. PR3PU*S(A (4 ASA' reprezinta contractii migratoare gigante care dureaza 1A'/? sec, se propaga cu o viteza de > 1 cm9sec, pe distante mari ' sunt mai puternice decat contractiile peristaltice obisnuite ' se pot propaga si retrograd in cadrul programului de voma"' se asociaza cu dureri abdominale $crampe% si diaree' sunt specializate pentru indepartarea stimulilor nocivi Unde peristaltice ' contractii ale musculaturii netede longitudinaleintestinale' rol de propulsare a continutului intestinal in amonte Unde segmentare' contractii ale musculaturii netede circulare intestinale' asigura amestecarea continutului intestinal cu sucurile intestinale.#OTILITATEA I%TESTI%ULUI GROS Activitatea contractila este permanenta, neseparata in functie de ingestie" tranzitulintestinal dureaza =