diccionario primera parte

145
1 A a escondidas SPREP 1. ar nt'änte SN 2. ar nt'äni SN 3. ar 'ñäni SN abajo ADV (naar) beneden, omlaag, (hier)onder 1. madu i ADV 2. ar nga t'i SN acostarse boca abajo SVREFL 'me mfo ('me mfo, 'me mfo) VI abalanzar VT 1. he ki (hye ki, the ki) VT 2. e i ('ye i, t'e i) VT abalanzarse VREFL 'ñe i ('ñe i, 'ñe i) VREFL abandonar VT achterlaten, verlaten, inde steek laten, opgeven plan 1. he gi (hye gi, the gi) VT 2. tsogi (zogi, ts'ogi) VT abandono S nts'ogi S abanicarse VREFL zich koelte toewuiven met waaiernthitu ndähi (nthitu ndähi, nthitu ndähi)VREFLCOMP abanico S nthitu ndähi SCOMP abaratar VT VI goedkoper maken, goedkoper worden käi (gäi, ngäi) VI abarcar VT omvatten, beslaan, bevatten, op zich nemen hu fi (hyu fi, nthu fi) VT abarrotar VT du t'i (du t'i, du t'i) VT tienda de abarrotes SN dätä de nda SN PREST abastecer VT honi mahyoni (hyoni mahyoni, thoni mahyoni) SVT abastecimiento S nthoni mahyoni SN abasto S nthoni mahyoni SN abatir VT 1. engi ('yengi, t'engi) VT 2. ent'i ('yent'i, t'ent'i) VT abatirse VREFL tx'u ku ts'e di (tx'u k(u )ts'e di, tx'u k(u )ts'e di) VICOMP abatido ADJ tx'u k(u )ts'e di (xi) ADJCOMP abdicar de VT tsogi (zogi, ts'ogi) VT abdomen S mu i S abeja S bij kolmenä S PREST abertura S het openen, opening, kier, gat, spleet nxogi S abeto S tu di S abierto ADJ open, zonder obstakels, vrij, openhartig xogi (xi) ADJ abigarrado ADJ 1. nthänts'u ku hu SCOMP 2. nthänts'u kolor SCOMP PREST abismarse VREFL ku i jar hñei (ñu i jar hñei, ñu i jar hñei) SVI abismo S afgrond, kloof (fig) hñei S ablandar VT zacht maken, ontroeren, kalmeren 1. ntudi (ntudi, ntudi) VREFL 2. tuki (tuki, tuki) VT 3. tu'mi (tu'mi, 'ru'mi) VT abogado S 1. ñänte S 2. lisinsyado S PREST abogar VT ñäni (ñäni, ñäni) VT abolengo S nts'ogi S abolir VT hingi njapu 'be fi (njapu 'be fi, njapu 'be fi) SVT abollar VT 1. 'bo 'mi ('bo 'mi, 'bo mi) VT

Upload: carlos-r-cota

Post on 19-Jan-2016

72 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Diccionario Primera Parte

1

A a escondidas SPREP 1. ar nt'änte SN

2. ar nt'äni SN 3. ar 'ñäni SN abajo ADV (naar) beneden, omlaag, (hier)onder 1. madui ADV

2. ar ngat'i SN acostarse boca abajo SVREFL 'memfo ('memfo, 'memfo) VI

abalanzar VT 1. heki (hyeki, theki) VT 2. ei ('yei, t'ei) VT

abalanzarse VREFL 'ñei ('ñei, 'ñei) VREFL abandonar VT achterlaten, verlaten, inde steek laten, opgeven plan 1. hegi (hyegi, thegi) VT

2. tsogi (zogi, ts'ogi) VT abandono S nts'ogi S abanicarse VREFL zich koelte toewuiven met waaiernthitundähi (nthitundähi, nthitundähi)VREFLCOMP abanico S nthitundähi SCOMP abaratar VT VI goedkoper maken, goedkoper worden käi (gäi, ngäi) VI abarcar VT omvatten, beslaan, bevatten, op zich nemen hufi (hyufi, nthufi) VT abarrotar VT dut'i (dut'i, dut'i) VT

tienda de abarrotes SN dätä denda SN PREST abastecer VT honi mahyoni (hyoni mahyoni, thoni

mahyoni) SVT abastecimiento S nthoni mahyoni SN abasto S nthoni mahyoni SN abatir VT 1. engi ('yengi, t'engi) VT 2. ent'i ('yent'i, t'ent'i) VT abatirse VREFL tx'ukuts'edi (tx'uk(u)ts'edi, tx'uk(u)ts'edi) VICOMP abatido ADJ tx'uk(u)ts'edi (xi) ADJCOMP abdicar de VT tsogi (zogi, ts'ogi) VT abdomen S mui S abeja S bij kolmenä S PREST abertura S het openen, opening, kier, gat, spleet nxogi S abeto S tudi S abierto ADJ open, zonder obstakels, vrij, openhartig xogi (xi) ADJ abigarrado ADJ 1. nthänts'ukuhu SCOMP

2. nthänts'ukolor SCOMP PREST abismarse VREFL kui jar hñei (ñui jar hñei, ñui jar hñei) SVI abismo S afgrond, kloof (fig) hñei S ablandar VT zacht maken, ontroeren, kalmeren 1. ntudi (ntudi, ntudi) VREFL 2. tuki (tuki, tuki) VT 3. tu'mi (tu'mi, 'ru'mi) VT abogado S 1. ñänte S 2. lisinsyado S PREST abogar VT ñäni (ñäni, ñäni) VT abolengo S nts'ogi S abolir VT hingi njapu'befi (njapu'befi, njapu'befi) SVT abollar VT 1. 'bo'mi ('bo'mi, 'bomi) VT

Page 2: Diccionario Primera Parte

2

2. 'bont'e ('bont'e, 'bont'e) VT abominar VT tsani (zani, ts'ani) VT abonar VT 1. ut'i ('yut'i, t'ut'i) VT 2. hot'e (hyot'e, thot'e) VT abonado [de un terreno] S 1. t'ut'i 'ñithi (xi) SADJ

2. thot'e 'ñithi (xi) SADJ abono S mest, abonnement, ontvangstbewijs 1. 'ñithi thä SCOMP 2. 'ñithi S 3. abono S PREST abordar de un lugar a otro SVI 'rats'i ('rats'i, 'rats'i) VI aborigen de San Ildefonso SN 1. 'mui Nt'okwä SN

2. mengu Nt'okwä SN aborigen otomí SN 'mui ñäñho SN abortar VT aborteren, doen mislukken, voortijdig afbreken

abortar VI abortus plegen, een miskraam hebben, mislukken yaxki (yaxki, yaxki) VI aborto S ñaxki S aborrecer VT verafschuwen, verfoeien xuhñä (nxuhñä, nxuhñä) VT aborrecimiento S xuhñä S abrasar [quemar]¨VT tsät'i (zät'i, ts'ät'i) VT abrazar VT omhelzen, omarmen, omvatten hufi (hyufi, nthufi) VT abrazarse VRECIPR nthufi (nthufi, nthufi) VREFL abrazo S nthufi S abrevadero S nts'ithe SCOMP abrevar [personas] VT tsiti (ziti, ts'iti) VT abrevar [animales] VT et'udehe (‘ñet'udehe, t'et'udehe) SVT abreviación S nts'uki S abreviar VT tx'uki (tx'uki, tx'uki) VT abrigar VT beschutten, warm kleden, toedekken, koesteren (hoop) he (hñe, the) VT abrigarse VREFL 1. hñe (hñe, hñe) VREFL

2. hñets'e (hñets'e, nthets'e) VREFL abrigo S jas, steun, toevlucht, bescherming, schuilplaats 1. nthe S

2. thoxo S 3. däx'yo SCOMP abril S abri S PREST abrir VT openen, open maken xoki (xoki, soki) VT abrir la boca SVT yaki (yaki, yaki) VT abrir los ojos SVT zot'e (zot'e, zot'e) VT abrir y cerrar los ojos SVT nk'we'muda (nk'we'muda, nk'we'muda) VREFLCOMP abrochar VT dichtdoen, dichtknopen, dichtgespen kot'i (got'i, jot'i) VT abrojo S pit'u'mini (ar) SCOMP abrumar VT uni (uni, nt'uni) VT abrupto ADJ hñembi S, hñembi (xi) ADJ absceso S mo'ya SCOMP absoluto ADJ (n)xoge S, (n)xoge (xi) ADJ absolver VT pumbini (pumbini, pumbini) VT

Page 3: Diccionario Primera Parte

3

absorber VT tsini (zini, zini) VT absorberse VREFL 1. tsini (zini, zini) VI

2. tsi'mi (zi'mi, zi'mi) VI absorto ADJ zini ADJ abstemio ADJ hingar zisei SCOMP absurdo ADJ absurd, belachelijk , onzinnig 1. hmämu'ñu SCOMP 2. hmämuhnehñä SCOMP 3. dente S 4. 'reni S 5. nts'oni S abuela S oma, oude vrouw txu S abuelo S opa, oude man 1. xita S 2. pale S PREST abundancia S overvloed, weelde, rijkdom nt'uni xingu SN abundar VI rijk zijn, overvloedig aanwezig zijn úni xingu (úni xingu, t'úni xingu) SVT aburrido ADJ saai, vervelend, verveeld nxuhñä (nxuhñä, nxuhñä) VREFL aburrir VT nxuhñä (nxuhñä, nxuhñä) VREFL aburrirse VREFL zich vervelen nxuhña (nxuhñä, nxuhñä) VREFL abusar VT 1. ndäne (ndäne, ndäne) VT 2. nthokunt'ot'e

(nthokunt'ot'e, nthokunt'ot'e) VTCOMP abuso S nthokunt'ot'e SN acá ADV hier, hier in de buurt, hierheen ir ngekwa SADV acabar VT beeindigen, opmaken 1. thege (thege 'rege) VT 2. kwadi (wadi, wadi) VT acabarse VREFL 1. thege (thege 'rege) VI 2. kwadi (wadi, wadi) VI

acabo de + infinitivo: 1a pers ja dar + verbo acabas de + infinitivo: 2a pers ja ir + verbo acaba de + infinitivo: 3a pers ja ir + verbo acababa de + infinitivo: 1a pers ja ndar + verbo acababas de + infinitivo: 2a pers ja ngir + verbo acababa de + infinitivo: 3a pers ja mir + verbo

acaecer VI nthogi (nthogi, nthogi) VI acahual [planta en las milpas] S xot'o S acalorado ADJ mpat'i S acalorar VT pat'i (pat'i, pat'i) VT acaparar VT inpikken, hamsteren, monopoliseren, zich toeeigenen taki gatho (daki gatho, 'raki gatho)SVT acariciar VT aanhalen, strelen, aaien, koesteren (hoop) 1. ho (hyo, tho) VT

2. hot'i (hyot'i,[n]thot'i) VT acarrear VT aanvoeren, meevoeren, met zich meebrengen, veroorzaken theni (deni, 'reni) VT acarreador de zacate SN 1. ndents'ufani SCOMP

2. nthents'ufani SCOMP acaso ADV 1. pe hä SADV

Page 4: Diccionario Primera Parte

4

2. ha hä SADV

por si acaso SPREP nu'bu hä SADV acatar VT nt'ot'e xi hño (nt'ot'e xi hño, nt'ot'e xi hño) VT acatarrar VT 1. ndutse (ndutse, ndutse) SVREFL 2. thehe (thehe, thehe) VI 3. nthuñu (nthuñu, nthuñu) SVREFL acaudalado ADJ hñäbojä SCOMP acaudalar VT munts'ubojä (munts'uboja, hmunts'ubojä) VTCOMP a causa de PREP ir ngehnu SADV acceder VI 1. uni (uni, t'uni) VT

2. hegi (hyegi, thegi) VT accesible ADJ hingi hembi nthogi SVT accesión S seki S acceso S 1. nthogi S 2. nthegi S accidente S nthogi 'ñu SN acción S inwerking, uitwerking, plot, handeling 'ñäni S al acecho SPREP 1. nu (nu, hnu) VT

2. nt'ä (ntä, nt’ä) VT acechar VT 1. nu (nu, hnu) VT 2. nt'ä (nt'ä, nt'ä) VT aceite S olie 1. nziki S 2. asete S PREST acelerar VT tihni (tihni, 'rihni) VT acelga S selga S PREST acento S klemtoon, accent, leesteken, nadruk, tongval zedi S acentuar VT zedi (zedi, zedi) VT aceptable ADJ hñä S, hñä (xi) ADJ aceptar VT aanvaarden, aannemen, goedkeuren, toelaten hä (hñä, [n]thä) VT aceptar [invitación] VT hä nts'ohni (hñä nts'ohni, nthä nts'ohni) SVT acequia S 'ñuthe SCOMP acerbo ADJ nza'mi S acerca de PREP getu'bu nu ADV acercar VT naderbij brengen kwat'i (wat'i, jwat'i) VT acercarse VREFL naderen, naderbij komen kwat'i (wat'i, jwat'i) VI acero S staal, zwaard asero (ar) S PREST acertar VT tini (dini, 'rini) VT acertijo S nt'ani S acervo S 1. hmunts'i tx'uki SN 2. hmunts'i tx'ulo SN ácido ADJ zuur, nors, onvriendelijk 1. ixki (xi) ADJ 2. 'ñixt'i (xi) ADJ 3. 'ñixi (xi) ADJ 4. 'ñits'i (xi) ADJ acierto S makwäni S aclamar VT pet'u'ye (mpet'u'ye, 'bet'u'ye) VTCOMP aclarar VT helder maken, lichter maken, ophelderen,

Page 5: Diccionario Primera Parte

5

duidelijk maken, verdunnen, aanlengen, uitspoelen, naspoelen mä xi hño (mä xi hño, hmä xi hño) SVT

acocil S mai S acocote S [instrumento rústico para sacar aguamiel] 'mimfi S acoger VT numanhño (numanhño, hnumanhño) VTCOMP acogida S hnumanhño SCOMP acolchonar VT fits'i (fits'i, fits'i) VT acometer VT 1. ne (ne, hne) VT 2. taki (daki, 'raki) VT 3. du'mi (du'mi, 'ru'mi) VT 4. dui (ndui, ndui) VT acompañamiento S 1. nteni S 2. nteni S acompañar, seguir VT meeleven, vergezellen, begeleiden teni (deni, 'reni) VT acompañar [una persona] VT meeleven, vergezellen, begeleiden 1. pewi (mewi, mewi) VI

2. teni (deni, 'reni) VT acompañar [dos o más personas] VT meeleven, vergezellen, begeleiden pahu (mahu, mahu) VI acondicionar VT 1. ntsoni (zoni, nzoni) VT

2. nkohi (nkohi; nkohi) VREFL aconsejar VT raad geven aan, aanraden ut'i (ut'i, t'ut'i) VT acontecer VI nthogi (nthogi, nthogi) VI acontecimiento S nthogi S acoplar [entre cosas] VT zote (zote, zote) VT acoplar [entre personas y animales] VT heki (heki, theki) VT acordarse VREFL zich herinneren (m)beni ([m]beni, [m]feni) VT acortar VT korter maken tx'uki (tx'uki, tx'uki) VT acorralar VT kot'i (got'i, jot'i) VT acosar VT tihni (tihni, 'rihni) VT acostado ADJ liggen, in bed liggen 'beni ('meni,'meni) VI acostar a alguien VT op bed leggen, naar bed brengen pegi (megi 'begi) VT acostar a un niño en la cuna SVT een kind op bed leggen,

een kind naar bed brengen kat'i (gat'i, jat'i) VT acostarse VREFL naar bed gaan, gaan liggen 'beni ('meni, 'meni) VI acostarse boca abajo SVREFL op zijn buik gaan liggen 'memfo

('memfo, 'memfo) VREFLCOMP acostarse boca arriba SVREFL op zijn rug gaan liggen mpits'i (mpits'i, mpits'i) VREFL acostarse en el lecho SVREFL op bed gaan liggen 'beni jar fidi ('meni jar fidi, 'meni jar fidi)

SVI acostarse sobre SVREFL ergens bovenop gaan liggen 'ots'i ('ñots'i, t'otsi) VI acostumbrar VT gewennen, wennen nzämbi (nzämbi, nzämbi) VT acostumbrarse VREFL wennen, zich aanpassen, gewend raken 1. nzäi (nzäi, nzäi) VREFL

2. nzämbi (nzämbi, nzämbi) VREFL acreditar VT thogi (thogi, thogi) VT acreditarse VREFL thogi (thogi, thogi) VI

Page 6: Diccionario Primera Parte

6

acribillar VT ntheki ([n]theki, ntheki) VT acta S nthuts’i S

levantar acta SVT huxunthuts'i (hñuxunthuts'i, nthuxunthuts'i) VTCOMP actitud S houding, denkwijze 'mui S actividad S activiteit, werkzaamheid, bedrijvigheid 1. 'befi S 2. nt'ot'e S acto S plechtigheid, handeling, daad nt'ot'e S acto [obra de teatro] S akte nt'ot'e S actor S acteur, toneelspeler mämbate S actriz S actrice, toneelspeelster mämbate S actuación S rechtshandeling, optreden nt'ot'e S actual ADJ tegenwoordig, actueel nu'bya ADV actualidad S nu'bya ADV actuar VI het effect hebben, optreden, werken, acteren, spelen, fungeren nt'ot'e (t'ot'e, t'ot'e) VI acuclillarse VREFL yuki (yuki, yuki) VI acuchillar VT ntheni (ntheni, ntheni) VT acudir VI toesnellen, komen aanlopen, geregeld bezoeken, dikwijls komen 1. tsoni (zoni, ts'oni) VT 2. kwat'i (wat'i, wat'i) VT acueducto S 'ranthe S acuerdo S besluit, overeenkomst, overeenstemming nkohi S estar de acuerdo SVI mä hä (mä hä, hmä hä) SVT estar de acuerdo SVI thädi hä (dädi hä, ‘rädi hä) SVT acumular VT hñots'e (hñots'e, hñots'e) VT acurrucar VT jwits'i (jwits'i, nthits'i) VT acusación S hmämbi S acusador S 1. mämbate S

2. ngaxte S acusar VT beschuldigen, aangeven kats'i (gats'i, jats'i) VT achaque S 1. hñeni S 2. ne achatar VT (m)pet'i (met'I, 'bet'i) VT adaptación S aanpassing, bewerking 1. nzäi S 2. nzämbi S adaptar VT aanpassen, aanbrengen, bewerken 1. nzäi (nzäi, nzäi) VT 2. nzämbi (nzämbi, nzämbi) VT adelantarse VREFL 'bet'o ('met'o, 'met'o) VI adelantado ADJ 1. ndui (ar) S

2. 'bet'o ADV por adelantado SPREP ndui S por adelantado SPREP 'bet'o ADV por adelantado SPREP 'met'o ADV

adelante ADV vooruit, vooraan, later 1. ir ngehnu SADV 2. nunu ADV ¡adelante! EXPR binnen, vouruit, nou kom op 1. gi thogi! EXPR

2. gi 'bet'oge! EXPR hacia delante SPREP nu ir ngehnu SADV en adelante SPREP voortaan ir ma'bu SADV

Page 7: Diccionario Primera Parte

7

allá adelante SPREP nunu ir ngehnu SADV allá adelante SPREP ir ngehnu SADV

adelanto S 1. 'bet'o S 2. 'met'o S

adelgazar (personas) VI vermagern, afvallen ts'ut'i (ts'ut'i, ts'ut'i) VI adelgazarse (animales) VREFL vermageren nts'ats'i (nts'ats'i, nts'ats'i) VREFL ademán S 'ñäni S además ADV bovendien 1. 'ne ADV 2. 'nehe ADV 3. ademäs ADV PREST además de PREP 1. 'ne nu 2. 'nehe nu 3. ademäs nu adentro ADV binnen, naar binnen mbo ADV

estar adentro SVI o mbo ('ño mbo, 'ño mbo) SVI adepto ADJ ndembate SCOMP aderezar VT k'a'mi (k'a'mi, k'a'mi) VT aderezo S nk'a'mi S adeudado ADJ tuthai VTCOMP adeudar VI tuthai (nduthai, 'ruthai) VTCOMP adherencia N nzote S adherir VT nzote (nzote, nzote) VREFL adición S nthuts'i S adicionar VT 1. huts'i (hñuts'i, thuts'i) VT

2. toke (toke, 'roke) VT adicto [a bebidas] ADJ nzi 'ñithi SN adicto a los libros SADJ xadi he'mi SN adiestrar VT uti (uti, t'uti) VT adiós [entre gente joven] S afscheid, vaarwel, dag, tot ziens maje S adiós [entre gente grande] S afscheid vaarwel, dag, tot ziens ntsenkwahu EXPR adivinar VT pädi (bädi, mfädi) VT adivinanza S mfädi S adivino S bädi S adjudicar VT embi ar meti ('ñembi ar meti, 'ñembi ar meti) SVT administración S beheer, toediening van medicijnen nxu S administrar VT beheren, besturen, geven, toedienen, goed regelen xu (xu, nxu) VT admiración S bewondering 'yo S admirarse VREFL 'yo ('yo, 'ño) VI admisión S nthogi S admitir VT toelaten, toegeven, toestaan, aanvaarden, tolereren 1. hegi (hyegi, thegi) VT 2. kukú (kukú, kukú) VT 3. thoki (thoki, thoki) VT admitir [llevar, alcanzar] VT tsudi (zudi, ts'udi) VT adobe NS ñähai (ar) SCOMP

Page 8: Diccionario Primera Parte

8

adobera S 1. nkähai (ar) SCOMP 2. nt'ut'uñähai (ar) SCOMP adolecer VI ndathi (ndathi, ndathi) VI adolecerse de VREFL 1. ndathi nu ndathi nu, ndathi nu) VI

2. hñeni nu hñeni nu, hñeni nu) VI adolescencia [hombre] S ts'unt'u S adolescencia [mujer] S nxutsi S adolescente [hombre]S ts'unt'u S adolescente [mujer] S nxutsi S ¿[a]dónde? ADV INTERR hogem'bu? ADV INTERR adoración S nzokwä SN adorar VT vereren, aanbidden, adoreren 1. ndäne (ndäne, ndäne) VREFL 2. nzokwä (nzokwä, nzokwä) VREFL adormecer VT in slaap wiegen, kalmeren pähi (bähi, mbähi) VT adormecido ADJ mbähi S, mbähi (xi) ADJ adornar VT tooien, versieren k'a'mi (k'ami, k'a'mi) VT adorno S versiering, sieraad, garnering nk'a'mi S adquirir VT behalen, verwerven, verkrijgen hä (hñä, nthä) VT adquisición S aankoop, aanschaf nthä S adquisición, aprendizaje S verwerving hmeya S adrede ADV ts'u ar mui SADV aduana S duanä S PREST adulación S 1. hñämansu SCOMP

2. thumansu SCOMP adular VT 1. hñämansu (hñämansu, hñämansu) VTCOMP 2. thumansu (thumansu, thumansu) VTCOMP adulterar Vt nts'okute (nts'okute, nts'okute) VT adulterio S overspel, echtbreuk, fraude, zwendel, vervalsing nthekunthäti SCOMP

cometer adulterio SVT nthekunthäti (thekunthäti, thekunthäti) VTCOMP adúltero S ADJ 1. hyekunthäti SCOMP 2. hekunthäti SCOMP adulto S volwassene 1. ndo S 2. dätä S advenedizo S ADJ hñäbojä SCOMP adversario S ADJ kontra S PREST advertir VT opmerken, rekening houden met, denken aan, opmerkzaam maken op,

wijzen op, aanraden, waarschuwen ut'i (ut'i, t'ut'i) VT aeromozo, -a S 1. maxte jar oroplano SN PREST 2. maxte jar nsanibojä SN aeroplano S 1. oroplano S PREST

2. nsanibojä SCOMP aeropuerto S vliegveld, luchthaven 1. nguu nsanioroplano S+SCOMP PREST

2. nguu nsanibojä S+SOMP afección S hñeni S

Page 9: Diccionario Primera Parte

9

afectar VT indruk maken, doen alsof, aangaan, betreffen,

beïnvloeden, aantasten ts'oni (ts'oni, ts'oni) VT afectivo ADJ hne S afecto ADJ hne S afeitar VT scheren, bijknippen äxi ('ñäxi, t'äxi) VT afeitarse VREFL zich scheren ‘ñäxi ('ñäxi, ‘ñ'äxi) VREFL

hoja de afeitar SN oha nt'äxi SN PREST afeminado ADJ 'mehñä (xi) ADJ aferrar VT 1. mihi (mihi, hmihi) VT 2. pämunhño (bämuhño, 'bämunhño) VTCOMP afición S 'befi S aficionado ADJ S pefi S afilar VT slijipen, doen vermageren, aanscherpen täki, (däki, 'räki) VT afiliarse a VREFL hmunts'i (hmunts'i, hmunts'i) VREFL afinar VT ts'uki (ts'uki, ts'uki) VT afinidad S nthe S afirmar VT beweren, bevestigen, verstevigen mämunhño (mämunhño hmämunhño)VTCOMP aflición S verdriet dumui SCOMP afligir VT unte (unte, t'unte) VT afligirse, estar afligido VREFL tsudi ar dumui (zudi ar dumui, zudi ar dumui) SVT aflojar VT doen verslappen, losmaken, verzwakken, doen afnemen xot'i (xot'i, sot'i) VT aflojarse VREFL afnemen, zwakker worden kät'i (gät'i, jät'i) VT VREFL afluencia S xingu S afuera ADV buiten, naar buiten nthi ADV agencia de viajes SN nguu ya boni SN agente de policia SN nzut'ubiS ágil ADJ xindo'yo S agilidad S xindo'yo S agacharse VREFL zich bukken, zich koest houden, zich tijdelijk terugtrekken 1. yuki (yuki, yuki) VI 2. 'ñani ('ñani, 'ñani) VI agarradera S hmihi S agarrar VT stevig vastpakken, stevig vastgrijpen 1. mihi (mihi, hmihi) VT 2. hä (hñä, thä) VT 3. pent'i (ment'i, 'bent'i) VT 4. ju (gu, nju) VT agasajo S hnumansu SCOMP agitar VT opwinding veroorzaken, zwaaien, schudden, onrustig maken 'ñäni ('ñäni, 'ñäni) VT agitar [ropa o tela] VT zwaaien jwät'i (jwät'i, jwät'i) VT agitar [líquido] VT schudden wänt'i (wänt'i, wänt'i) VT agonía S nedu SCOMP agonizante ADJ nedu SCOMP agonizar VI nedu (nedu, nedu) VICOMP agostar VI 1. ot'i ('yot'i, t'oti) VI 2. 'bani ('bani, 'bani) VI

Page 10: Diccionario Primera Parte

10

agosto S 1. hñethe SCOMP 2. hyethe SCOMP agotarse (líquido) VREFL xa (xa, xa) VI agotarse (cosas) VREFL thege (thege, thege) VI agradable ADJ haxumhai (xi) ADJ

muy agradable SADJ na hyaxumhai (xi) SADJ agradar VT haxumhai (hyaxumhai, thaxumhai) VT agradecer VT dankbaar zijn voor, bedanken jamädi (jamädi, jamädi) VT agradezco, gracias EXPR dank u wel di jamädi EXPR

muchas gracias EXPR dank u wel xi di jamädi EXPR muchas gracias EXPR dank u wel di jamädi xingu EXPR se lo agradezco mucho EXPR dank u zeer xi di jamädi EXPR se lo agradezco mucho EXPR dank u zeer di jamädi xingu EXPR se lo agradezco mucho EXPR dank u zeerxi di jamädi xingu EXPR

agradecimiento S njamädi S agrandar VT ndätä (ndätä, ndätä) VT VREFL agravar(se) VT VREFL nts'edi (nts'edi, nts'edi) VREFL agraviar VT ñäman'ñu

(ñäman'ñu, hñäman'ñu) VTCOMP

agravio S hñäman'ñu SCOMP agredir VT aanvallen 1. tsani (zani, ts'ani) VT 2. taki (daki, 'raki) VT agregar VT toevoegen, indelen, inlijven huts'i (hnuts'i, thuts'i) VT agresión S aanranding, aanval, agressie hñäman'ñu (ar) SCOMP agresivo ADJ 1. ndäne S 2. nduxte S agresor S 1. ndäne S 2. nduxte S agricultura S landbouw 'mot'i S agrietarse VREFL t'it'i (t'it'i, t'it'i) VI agrio ADJ zuur, stug, wrang, scherp, wreed 1. ixki (xi) ADJ 2. 'ñixt'i (xi) ADJ 3. 'ñixi (xi) ADJ agruparse VREFL zich aaneensluiten, zich groeperen, zich verzamelen1. hñunta(hñunta,hñunta) VREFL

2.hmunts'i(hmunts'i,hmunts'i) VREFL agua S water, vocht, oplossing dehe S agua alcalina picosa o salada SN ithe S agua bendita SN jäpudehe SCOMP agua caliente SN pathe SCOMP agua cocida SN ndäthe SCOMP agua cruda, escasez de agua SN 'ñäthe SCOMP agua de masa SN nsifi S agua de nixtamal SN ginäni SCOMP agua dulce SN uthe SCOMP agua en la piña del maguey raspado SN gihñäfi 'wada SCOMP+S

Page 11: Diccionario Primera Parte

11

agua fresca SN xathe SCOMP agua fría SN tsethe SCOMP agua hervida SN ndäthe SCOMP agua honda SN 1. hethe SCOMP

2. hñei dehe SN agua muy dulce SN na uthe S+SCOMP agua natural SN 1. nä'ä is ar dehe SN

2. dehe ar za SN agua negra SN 1. 'bodehe SCOMP

2. 'bothe SCOMP 3. pothe dehe SN agua que se filtra SN 1. dehe boho SN

2. boho dehe SN agua rebotada SN 1. dehe munts'i SN

2. munts'udehe NSOMP agua salada SN uxkudehe SCOMP agua sucia SN ts'othe SCOMP agua sucia con tierra SN methe SCOMP agua tibia SN 1. panthe SCOMP

2. mpangudehe SCOMP corriente de agua, creciente de agua SN nzothe SCOMP charco de agua o jaguey SN mothe SCOMP

aguacatal S mbots'a'ni SCOMP aguacate S avocado, avocadoboom ts'a'ni S aguacate tierno SN k'eguts'a'ni SCOMP aguacero S plensbui dä'ye SCOMP aguado ADJ waterig, met water verdund deke (xi) ADJ aguador S 1. denthe SCOMP 2. 'yai dehe SN aguamiel S t' afi 'wada SN aguantar VT ondersteunen, tegenhouden, verdragen, het volhouden tseti (zeti, ts'eti) VT aguar VT thänts'udehe ('ränts'udehe, 'ränts'udehe) VTCOMP aguardar VT to'mi (do'mi, 'ro'mi) VT aguardiente S brandewijn 1. pathe SCOMP

2. 'ñithi nti SN 3. binu S PREST

agudeza S ts'umhñä SCOMP agudo ADJ nts'u (xi) ADJ aguijar VT nsuni (nsuni, nsuni) VT aguijón S nts'ä S águila S arend, adelaar nxuni S águila prieta SN 1. pothe nxuni SN

2. 'bonxuni SCOMP aguja S naald, wijzer, wissel 'yofni S aguja de arria SN 1. dätä 'yofni 'rozä SN

2. dä'yofni SCOMP agujerado [en un espacio vertical] ADJ 'ñoki (xi) ADJ agujerado [de boca hacia arriba en un piso] ADJ 'ots'i S agujerear VT 1. oki ('ñoki, 'ñoki) VT

Page 12: Diccionario Primera Parte

12

2. heki (hñeki, theki) VT

3. hets'i (hñets'i, thets'i) VT agujero S gat, tekort in begroting 1. oki S 2. 'ots'i S agujeta S nt'e'mi S ahí ADV daar, ginds, daar(in), hier nunu DEMADV ahijado S pleegkind, petekind 'rets'i S ahincar(se) VI VREFL nsoni (nsoni, nsoni) VREFL ahogado [en el agua] ADJ njät'i S ahogado [en el agua] ADJ nzothe SCOMP ahogado [de la comida] ADJ njät'i S ahogar(se) [en el agua] VREFL verdrinken, stikken, verzuipen 1. njät'i (njät'i, njät'i) VREFL

2. nzothe (nzothe, nzothe) VREFL

ahondar(se) VT VREFL 1. he'mí (he'mí, the'mi) VT 2. xe'mi (xe'mi, se'mi) VT 3. het'i (het'i, thet'i) VT

ahora ADV nu, vandaag, dadelijk, zoëven nu'bya DEMADV ahora mismo SADV nu'byatho DEMADV ahora bien INTERJ ar za EXPR

por ahora ADV ir nge'bya DEMSAD ahorcar VT (n)jut'u'yuga ([n]jut'u'yuga, (n)jut'u'yuga) VTCOMP ahorcadero S njut'u'yuga SCOMP ahorrar VT sparen, besparen, uitsparen kwati ([n]kwati, [n]jwati) VT ahorrativo ADJ kwatute S

los ahorros S ya njwatubojä SCOMP ahuecar VT 'bomí ('bo'mí, 'bo'mí) VT ahumar VT roken van vlees, vis zimfi (zimfi, zimfi) VT ahuyentar VT nkui (nkui, nkui) VT airado ADJ mbokwe SCOMP, mbokwe (xi) ADJ airarse VREFL mbokwe (mbokwe, mbokwe) VREFLCOMP aire S lucht, wind ndähi S aire que sopla en distintas direcciones SN mat'undähi SCOMP

mal aire SN ts'ondähi SCOMP al aire libre SPREP ndähi nthi SN

airear VT ent'undähi ('yent'undähi, t'ent'undähi) VTCOMP airoso ADJ 'yomundähi SCOMP aislamiento S nt'ege S aislar(se) VT VREFL 'wege ('wege, nt'ege) VT VI ajedrez S ajedres S PREST ajeno ADJ 1. hi ar meti SN 2. aheno ADJ PREST ajetrearse VREFL nsoni (nsoni, nsoni) VI ajo S knoflook axo S PREST ajolote S ts'unthe SCOMP

Page 13: Diccionario Primera Parte

13

ajustado ADJ 1. tsudi S 2. ar za SN ajustarVT aanpassen, stellen, instellen, afstellen,

monteren, passen, geschikt maken, vereffenen tsudi (zudi, nzudi) VT ajuste S ntsudi S al [+ infinitivo] PREP 'bu ya ala S vleugel, rand, flank jwa S ala [de un sombrero] S nxiki S alabanza S 1. jähñä SCOMP

2. nsadi S alabar VT xadi (nxadi, nsadi) VT alacrán S schorpioen penzu S alambre S metaaldraad alambre S PREST alambre de púas SN nts'ä alambre SN PREST alameda S mbozaa SCOMP álamo NS 1. xäntho S

2. alamo S PREST alarde S ndäse S

hacer alarde de SVT nt'ot'e ndäse (nt'ot'e ndäse, nt'ot'e ndäse) SVT alargar VT langer maken, langer doen, duren, verlengen, rekken, uitrekken, uitstrekken 1. jui (jui, jui) VT 2. maki (maki, hmaki) VT

Page 14: Diccionario Primera Parte

14

alarido S 1. hmafi S 2. hmat'i S alarmar(se) VT V REFL 'wipi ar mui ('wipi ar mui, 'wipi ar mui) SVI alazán S thents'ufani VCOMP alba S hats'i S albañil S 1. hyonguu SCOMP 2. hyokunguu SCOMP albaricoque S ixi S

libre albedrío SN nt'uni hne SN alberca S mothe nsaha SN albergar(se) VT VREFL oxi ('ñoxi, 'ñoxi) VT VREFL albergue S nguu 'mui SN alborada S hats'i S alborotar VT ñähni (ñähni, hñähni) VT alboroto S hñähni S álbum NS njwatunzatho SCOMP álbum de recortes SN njwatunthets'i SCOMP albur S txalá S alcahuete S zipate S alcalde S däts'ut'ibi SCOMP alcance S ntsudi S

al alcance de (n)tsudi S alcance de la vista SN ntsoni hnu

Page 15: Diccionario Primera Parte

15

alcance del olor SN ntsoni ñuni alcance del oido SN ntsoni nt'odé alcancía S 1. ts'udi bojä SN

2. njwatubojä SN alcanzar VT tsudi (zudi, ts'udi) VT alcanzar [arriba] VT tsots'e (zots'e, ts'ots'e) VT alcohol S 1. pathe SCOMP 2. 'ñithi nti SN 3. binu S aldea S 1. t'olo hnini SN 2. t'olo 'mui SN 3. tx'ulo 'mui SN aledaño ADJ 1. ngäts'i S 2. nzot'e S alegar VT ñäne (ñäne, ñäne) VT alegrarse VREFL johya (njohya, njohya) VI alegre ADJ johya (njohya, njohya) VI alegría S njohya S alejado ADJ ya'bu ADV alejar(se) VT VREFL tsogi (zogi, ts'ogi) VT alelar VT 1. dondo (ndondo, ndondo) VT 2. xongo (nxongo, nxongo) VT alentar(se) VT VREFL juxuhñä (guxuhñä, njuxuhñä) VTCOMP alerta S njapukaso SCOMP aletear VI fet'i (fet'i, fet'i) VI aleteo S 'bet'i S alevosía S kate S alevoso ADJ 'yot'ukate SCOMP alfabetizar VT uti (uti, t'uti) VT alfabeto S nt'ot'i nsadi SN Alfajayucan [estado de Hidalgo] TOP Nxam(ä)ti TOP alfarería S 'bats'oe SCOMP alfarero S 1. 'yot'uts'oe SCOMP 2. hyokuts'oe SCOMP alfiler S 1. 'not'e S 2. 'no'mi S alfiler de seguridad SN 1. 'not'e S

2. 'no'mi S alfiletero S 1. nt'ut'u'not'e SCOMP 2. nt'ut'u'no'mi SCOMP alfombra S njo'mi S al fondo ADV nu mbo algarabía S nt'ot'i hñähni SN álgebra S 'bedé S algo PRON INDET 1. 'na PRON INDET 2. 'naxtui S algo por el estilo EXPR 'na komongu'ä EXPR algodón S nda S alguacil S ndä S alguien PRON INDET 'na INDET algún, alguno, alguna ADJ INDET 'na INDET algunos PRON INDET ADJ INDET 'ra INDET

Page 16: Diccionario Primera Parte

16

algunas veces SN 1. 'ra ya pa SADV

2. 'ra ya 'nandi SADV alhaja S na nzatho SN aliado, alianza S hmunts'ujä'i pa ar nt'ot'e xi hño SN aliar(se) VT VREFL hmunts'i (hmunts'i, hmunts'i) VREFL alicates S t'olo nts'its'i SN aliciente S nthokunjapu'befi SCOMP alienar VT 'rats'i ('rats'i, 'ratsi) VT aliento S njuxuhñä SCOMP alentar VT njuxuhñä (njuxuhñä, njuxuhñä) VTCOMP

dar aliento a SVT uni ar njuxughñä nu sin aliento SADV 'ñotho ar njuxyhñä sin aliento SADV otho ár njuxuhñä sin aliento SADV otho ár hñä

aligerar VT 1. xindo'yo (nxindo'yo, nxindo'yo) VT 2. kä'mi ar hñu (kä'mi ar hñu, kä'mi ar hñu) SVT alimentar VT 'wini ('wini, t'ini) VT alimento S 1. hñuni S 2. nzaki S 3. nts'i S aliñar VT kwäni (kwäni, kwäni) VT aliño S kwäni S alisar(se) VT VREFL täki (däki, 'räki) VT alistar VT huts'i (hñuts'i, thuts'i) VT alistarse VREFL nthuts'i (thuts'i, thuts'i) VREFL aliviar(se) VT VREFL 1. pengi (mengi, mengi) VI

2. thits'i (dits'i, dits'i) VI alivio S 1. mengi S 2. nthits'i S alma S anxe S almacén S nguu njwati SN almacenar VT kwati (kwati, njwati) VT almirante SN ndä ntsa SN almohada S nthux(u)ñä SCOMP almorzar VI nzim(u)xudi (nzim[u]xudi, nzim[u]xudi) VICOMP almuerzo S nzim(u)xudi SCOMP alocar VT 1. xongo (nxongo, nxongo) VT 2. dondo (ndondo, ndondo) VT 3. 'bemfeni ('memfeni, 'memfeni) VTCOMP alocado ADJ 1. nxongo (xi) ADJ 2. ndondo (xi) ADJ 3. 'memfeni (xi) ADJCOMP alquilar VT hmihi (hmihi, hmihi) VT apartado ADJ 1. hmäki N, hmäki (xi) ADJ

2. ya'bu ADV alquiler S hmihi S

de alquiler EXPR ar hmihi EXPR alrededor S 1. ñäni S alrededor de PREP jar ñäni ar

en el alrededor EXPR jar ñäni EXPR

Page 17: Diccionario Primera Parte

17

en los alrededores EXPR ja ya ñäni EXPR dar de alta, darse de alta SVT nt'uni boni (nt'uni boni, nt'uni boni) SVT

altanero ADJ 'ñets'i S altar S ntsaya kwä SN altavoz S hñä nts'edi SN alterar(se) VT VREFL mpati (mpati, 'bati) VT VREFL altercar VI ntuhni (ntuhni, ntuhni) VREFL alternativa S mpati S altibajo S hñents'i S altiplanicie S hñaki hñets'i (mbots'i) (ar) SN altitud NS hñets'i S altivo ADJ 'ñets'i S alto ADJ 1. hñets'i (xi) ADJ 2. maki (xi) ADJ ¡alto! EXPR ¡'bai! EXPR

hacer alto SVI hets'i (hets'i, thets'i) VT pasar por alto SVT sats'i (sats'i, sats'i) VT pasar por alto SVT thogi (thogi, thogi) VT

altura S hñets'i S alumbrado S ñot'i S alumbramiento S ñot'i S alumbrar VT 1. yot'i (yot'i, yot'i) VT

2. tsoke (tsoke, ts'oke) VT 3. hats'i (hats'i, thats'i) VT

4. jwexki (jwexki, jwexki) VT alumno S xadi S alza S njuts'i S alzar VT juts'i (guts'i, njuts'i) VT alzar un poco SVT juts'i 'naxtui (guts'i 'naxtui, njuts'i 'naxtui) SVT allá ADV DEM 1. nunu ADV 2. ir ngehnu SADV allanar VT ts'uki (ts´uki, ts'uki) VT allegado ADJ getu'bu ADV allegar VT zoté (zoté, ts'ote) VT allende ADVDEM nu'bu ir nge'bu SADV allí ADVDEM nunu ADV allí también SADVDEM 1. 'ne'bu 'ne SADV

2. nunu 'nehe SADV de allí SADV gem'bu ADV por allí SADV nu'bu ADV

ama de casa SN 'behñä nguu SN amable ADJ hogumui SCOMP amado ADJ hne (xi) ADJ amador S ADJ hne S amaestrar VT 1. xahni (xahni, sahni) VT

2. uti (uti, t'uti) VT amagar VT nwet'i (nwet'i, nwet'i) VT amago S nwet'i S amamantar VT tsuti (tsu, ts'uti) VT amamar VT tsukwi (tsukwi, tsukwi) VT

Page 18: Diccionario Primera Parte

18

amanecer VI 1. hats'i (hats'i, hats'i) VI

2. neki (neki, neki) VI ¿cómo amaneció usted? EXPR temu xki hats'i? EXPR

amanerado ADJ 1. nt'ot'u'ye SCOMP 2. nthoku'ye SCOMP

amansar VT zänt'i (zänt'i, zänt'i) VT amante S xähi S amar VT mädi (mädi, hmädi) VT amargar(se) VT VREFL njuts'i (njuts'i, njuts'i) VREFL amargo ADJ 1. njuts'i (xi) ADJ 2. nju (xi) ADJ amargura S nju S amarillo ADJ k'axt'i S amarrar VT 1. tut'i (dut'i, 'rut'i) VT 2. thät'i (dät'i, 'rät'i) VT 3. xot'e (xot'e, sot'e) VT amarrar animales SVT thät'i (dät'i, 'rät'i) VT amasar VT pant'i (mant'i, 'bant'i) VT ambición S hne S ambiente S 'mui S ámbito S xeni S ambos NUM 1. gatho yoho NUM 2. yoho NUM ambulancia S bojä dathi SCOMP Amealco TOP Nsantumuriya TOP amén S da nja'bu EXPR amenaza S nwet'i S amenazar VT nwet'i (nwet'i nwet'i) VT ameno ADJ haxumhai (xi) ADJ americano S ADJ 1. amerikano S PREST

2. mi'rangudi VI ametralladora S 1. dätä nzafi SN

2. metrayadora S PREST amiba NS 1. zu'we hñeni SN 2. zu'we mui SN amiga S mpädi S amigdalitis S u'yuga SCOMP amigo S mpädi S amistad S 1. hne S 2. mpädi S amnistía S mpumbini hñäki SN amo S hmu S amojonar VT nt'et'useñä (nt'et'useñä, nt'et'useñä) VREFLCOMP amontonar, plegar VT 1. munts'i (munts'i, hmunts'i) VT

2. mundo (mundo, hmundo) VT 3. muhni (muhni, hmuhni) VT

amor S hmäte S amor propio SN hnese S

por amor de SPREP ar hne nu EXPR amoratado ADJ 1. moji (xi) ADJ

2. k'ant'i (xi) ADJ

Page 19: Diccionario Primera Parte

19

amordazar VT ntsatune (ntsatune, ntsatune) VT amoroso ADJ hogumui SCOMP amortiguador S ADJ mortigwador S amortiguar VT mortiwa (mortiwa, mortiwa) VT amortizar VT njut'i thai (njut'i thai, njut'i thai) VT amotinar VT xaxi (xaxi, xaxi) VT amotinarse VREFL nangi (nangi, hnangi) VI amparar(se) VT VREFL fats'i (mats’i, 'bats'i) VT amparo S 1. 'bats'i S 2. mfats'i S ampliación S 1. maxt'i S

2. nthuts'i S 3. nxidi S

4. (n)xiki S 5. xoki S

ampliación [de carretera, calle] SN 1. maxt'i S 2. nxiki S

ampliar VT 1. maxt'i (maxt'i hmaxt'i) VT 2. xoki (xoki, soki) VT 3. xiki (xiki, siki) VT amplio ADJ 1. maxt'i (xi) ADJ 2. xogi (xi) ADJ

3. nxidi (xi) ADJ amplitud S 1. maxt'i S 2. nxogi S 3. nxidi S ampolla S nduxt'i S ampollar(se) VT VREFL duxt'i (duxt'i, duxt'i) VI ampula S de'muxi S amputar VT tseki (zeki, ts'eki) VT amurallar VT tots'e (dots'e, 'rots'e) VT anales S ya xeni nthuts'i nthogi SN analfabetismo S hingi pädi nt'ot'i SV analfabeto S hingi pädi ar nt'ot'i SVT análisis S hnú S analizar VT nú (nú, hnú) VT anaranjado ADJ thents'i S, thents'i (xi) ADJ anatomía de personas y animales SN ndo'yo nxoge (SN anca S 1. nthudi S 2. hñamfo S anciana S 1. dätxu S 2. txu nts'edi SN ancianidad S 1. ndo S

2. nxita S ancianito S tsi xita SN anciano S xita SN anchar VT 1. xoki (xoki, soki) VT 2. xiki /xiki, siki) VT 3. maxt'i (maxt'i, maxt'i) VT ancho ADJ 1. nxidi (xi) ADJ 2. maxt'i (xi) ADJ anchura S 1. nxidi S

Page 20: Diccionario Primera Parte

20

2. maxt'i S andamio S 'rede S andar VI 'yo ('ño, 'ño) VI andar lejos de tierra propia SVI nani (nani, hnani) VI andar a pie SVI 'yowa ('ñowa, ´ñowa) VI andar vestido de la cintura hacia abajo SVT kode (gode, jode) VT andrajo S zebitu S andrajoso ADJ 'yo zebitu SN anécdota S 'bede S anegar(se) VT VREFL kuthe (ñuthe, ñuthe) VI anemia S hyoyaji SCOMP anexo S 1. nthuts'i S 2. ntoke S ángel S anxe S PREST angina S 1. u'yuga SCOMP 2. ne'ñuga SCOMP angosto ADJ 1. nts'i'mi (xi) ADJ 2. nts'ixt'i (xi) ADJ 3. nts'it'i (xi) ADJ angostura S 1. nts'i'mi S 2. nts'ixt'i S 3. nts'it'i S ángulo S 1. nxogi S 2. maxt'i S angustia S dumui S anhelar VT ne (ne, hne) VT anhelo S hne S anidar VT hoku'mafi (hyoku'mafi, thoku'mafi) VTCOMP anillo S mfo'ye SCOMP ánima S animä S PREST animado ADJ 'ñent'ute S animal S meti S animal enojado (puerco) SN ge (ar) S animal enojado (toro) SN yu (ar) S animal grande SN meti S animal no castrado SN kutru S animal pequeño SN zu'we S animal que carece de cuernos SN wa'xo S animal con cuernos quebrados SN donduni S animal sin orejas SN dogu S animalito S 1. zu'we S 2. t'u zuwe SN animar VT 1. japi (japi, japi) VT 2. 'bepi ('bepi, 'bepi) VT animarse VREFL 1. di pets'i ga ne (da mets'i da ne, da mets'i da ne) SVI

2. 'ñent'i ('ñent'i, 'ñent'i) VI ano S hñamfo S anoche ADV 1. manxui ADV 2. mandexui ADV anochecer VI 1. nxui (nxui, nxui) VI

2. 'bexuwi ('mexuwi, 'mexuwi) VI

Page 21: Diccionario Primera Parte

21

anomalía S hingi zatho SN anónimo ADJ 1. nthuts'i hingi mfädi SN 2. nthuts'i hingi mfirmä SN anotar VT huts'i (hñuts'i, nthuts'i) VT ansia S 1. nzabi S 2. dumui S ansiedad S 1. nzabi S

2. dumui S ansioso ADj 1. tsabi S

2. dumui S ante CONJ 1. 'bu 'betho SCONJ 2. nu'bu tobe 'betho SCONJ anteanoche SADV mangundexui ADV anteayer SADV mangunde ADV anteayer en la mañana SADV mangundemuxudi ADV antebrazo S 'ye S anteceder VT thogi 'met'o (thogi 'met'o, thogi 'met'o) VI antecesor S 1. 'bet'o S

2. 'met'o S anteojos S hñeda S

de antemano SADV 'bu 'betho SADV antenoche SADV mangundenxui ADV antepasado S mboxita S anterior ADJ 1. 'bet'o ADV 2. 'met'o ADV 3. mahä'mu ADV antes ADV 1. 'bu 'betho SADV 2. 'bu 'bet'o SADV antes de que CONJ 'bu 'betho nu SCONJ antes de CONJ 'bu 'betho nu SCONJ

lo antes posible SADV 'bu 'betho 'bu dar tsa SADV por anticipado SADV 'met'o ADV

anticipar [en decir algo] VT 'bet'onsifi ('met'onsifi, 'met'onsifi) SVT anticipo en dar algo SN 1. 'bet'ont'uni S

2. 'met'ont'uni S anticonceptivo S 1. antikonseptibo S

2. 'ñithi ñaxki SN anticuado ADJ hingi njapu'befi SV antídoto S 'ñithi nzaki SN antigüedad S pa mahä'mu (ya) SN antiguo(a) ADJ pa mahä'mu (ya) SN antipático ADJ antipatía S ts'omfeni S antojo S hne S Antonio S Ntoño S antorcha S nt'udi S anudar VT 1. tuts'i (duts'i, 'ruts'i) VT 2. toke (doke, 'roke) VT anular VT 1. xani (xani, sani) VT 2. ts'oni (ts'oni, ts'oni) VT anunciar VT noni (noni hnoni) VT

Page 22: Diccionario Primera Parte

22

anuncio S hnoni S anuncio comercial SN hnoni 'ma SN anzuelo S 1. nthuts'i S 2. 'yofni nthuts'i SN añadidura S 'noke S

de añadidura SADV ar 'noke SN por añadidura SADV ar 'roke SN

añadir VT toke (doke, 'roke) VT añadir un pedazo SVT 1. toke (doke, 'roke) VT

2. zote (zote, ts'ote) VT añicos S xeni (ya) S añil S kuhu S año S jeya S año bisiesto SN jeya bisyesto SN

el año entrante SADV ar jeya da kuhu SN el año pasado, hace un año SADV ar jeya bi thogi SN en un año, dentro de un año SADV jawa 'nar jeya SN cumplir años SVT tsudi ya jeya (zudi ya jeya, ts'udi ya jeya) SVT tener años SVT pets'i ya jeya (mets'i ya jeya, 'bets'i ya jeya) SVT

añorar VT dumui (dumui, dumui) VT apabullar VT hembi (hñembi, thembi) VT apacentar VT nt'unupasto boi (nt'unupasto boi, nt'unupasto boi) SVT apacible [animal] ADJ hogumeti SCOMP apacible [persona] ADJ hogujä'i SCOMP apaciguar VT hot'i (hot'i, thot'i) VT apachurrar [para sacar lo que contiene] VT 1. k'wets'i (k'wets'i, k'wets'i) VT

2. k'we'mi (k'we'mi, nk'we'mi) VT apachurrar [para que quede deshecho] VT xut'i (xut'i, sut'i) VT apagón S 1. tsibi hingi zo xi hño SN 2. nthets'utsibi SCOMP apalear VT pat'i (mat'i, 'bat'i) VT apantallar VT pidí (pidí, 'bidí) VT apañar VT 1. pe (be, mfe) VT 2. häki (hñäki, thäki) VT 3. embi ar meti (bí 'ñembi ar meti, da 'ñembi ar meti) SVT aparador S nthot'e ' ma SN aparato S parato S PREST aparato fotográfico SN njukufotografiya SCOMP aparatoso ADJ mets'uparato SCOMP PREST aparecer(se) VI VREFL neki (neki, hneki) VI aparentar VT 1. heki (heki, theki) VT

2. njot'utsa (njot'utsa, njot'utsa) 3. hote (hyote, thote) VT aparentemente ADV getu'ä ADV aparición S hneki S apariencia S nthewi S apartado ADJ 1. ya'bu ADV

2. hñaki (xi) ADJ apartamento S kut'ungú SCOMP apartarse VREFL 'wege ('wege, t'ege) VI aparte ADV 'nam'bu ADV apasionado ADJ tsamu'ñu (zamu'ñu, ts’amu'ñu) VI

Page 23: Diccionario Primera Parte

23

apasionar VT zamu'ñu (zamu'ñu, zamu'ñu) VT apático ADJ hñetho SCOMP apedrear VT pongudo (mongudo, 'bongudo) VT apegarse VREFL hingi hegi (hixi hyegi, hinda thegi) SVT apego S hingi thegi SN apellidar VT mboxuthuhú (mboxuthuhú, mboxuthuhú) VT apellido S mboxuthuhú SCOMP apenar VT 1. dumui (dumui, ndumui) VI 2. penä (penä, penä) VI apenas ADV penä ADV PREST apéndice S 1. ntoke S

2. 'roke S apendicitis S hñeni mui (ar) SN apercibirse VREFL bembi (bembi, fembi) VT aperitivo S ngäthu S apertura S nxogi S apestar VI 1. yuni (ñuni, ñuni) VI 2. nxä (nxä, nxä) VI 3. xägi (xägi, xägi) VI apestoso ADJ 1. yuni S

2. nxä S 3. xägi S apetecer VT ne (ne, hne) VT apetito S 1. hne S 2. dumunthu SCOMP

tener apetito SVT nehme (nehme, hnehme) SVT tener apetito SVT tumunthu (ntumunthu, ntumunthu) SVI

apiadarse VREFL jweki, (jweki, theki) VI apiñarse VREFL du (ndu, ndu) VI aplacar VT tu'mi (tu'mi, tu'mi) VT aplanar VT heki (heki, theki) VT aplanchar VT 1. kongi (kongi, kongi) VT

2. ts'uki (ts'uki, ts'uki) VT aplastar(se) VT VREFL xut'i (xut'i, sut'i) VT aplastar con el pie SVT ne'mi (ne'mi, hne'mi) VT aplaudir VT VI pet'u'ye (met'u'ye, 'bet'u'ye) VTCOMP aplauso S 'bet'u'ye SCOMP aplazar VT kats'i (gats'i, jats'i) VT aplicación S 1. nt'uni S

2. nt'udi S 3. nt'uti S aplicado ADJ timfeni S apocado ADJ tx'utho hne SN apocar VT tx'uki (tx'uki, tx'uki) VT apodar VT nthombuthuhú (nthombuthuhú, nthombuthuhú) VTCOMP apoderado ADJ ndä S apoderarse de VREFL embi ar meti nu SVT apodo S nthombuthuhú SCOMP apogeo S nts'ä S aportación S nt'uni S aportar(se) VT VREFL uni (uni, t'uni) VT apostar VT VI huts'i (hñuts'i, nthuts'i) VT

Page 24: Diccionario Primera Parte

24

apoyar(se) VT VREFL fats'i (mats'i, 'bats'i) VT apoyo S 1. 'bats'i S 2. mfats'i S apreciar VT 1. ne (ne, hne) VT 2. emunsu ('ñemunsu, t'emunsu) VTCOMP aprecio S 1. hne S 2. t'emunsu SCOMP aprehender VT 1. mihi (mihi, hmihi) VT

2. ju (gu, nju) VT 3. mit'i (mit'i, hmit'i) VT aprehensivo ADJ bizu S apremiar VT 1. to'mi (do'mi, 'ro'mi) VT

2. xoni (xoni, soní) VT apremio S nthuts'i njut'i SN aprender VT meya (meya, hmeya) VT aprendiz S meya S aprendizaje S hmeya S apresar VT ent'ufadi ('yent'ufadi, t'ent'ufadi) VTCOMP apresuradamente ADV tihi (ntihi, ntihi) VI apresurarse VREFL tihi (ntihi, ntihi) VI apretado ADJ ndu S apretar VT 1. dut'i (dut'i, 'rut'i) VT 2. ts'its'i (ts'its'i, nts'its'i) VT apretar con la mano SVT mit'i (mit'i, hmit'i) VT apriétalo bien EXPR 1. dut'i xi hño EXPR

2. ts'its'i xi hño EXPR 3. mit'i xi hño EXPR apretón S 1. 'rut'i S 2. nts'its'i S 3. hmit'i S aprieto S nsoni S aprisa ADV 1. ngut'ä ADV 2. 'nihi ADV

3. nsoni ADV 4. nixtri S 5. tihi S aprobación S ntsa S aprobar VT tsa (za, ts'a) VT aprobar una materia VT thogi (thogi, thogi) VT apropiado ADJ embi ar meti SVT apropiar VT embi ár meti ('ñembi ar meti, 'ñembi ar meti) SVT a propósito INTERJ ts'u ar mui EXPR aprovechar(se) VT VREFL 1. japu'befi (japu'befi, japu'befi) VTCOMP

2. tsi (zi, ts'i) VT aproximado ADJ tsoni S aproximar(se) VT VREFL 1. tsoni (zoni, nzoni) VI

2. kwat'i (wat'i, wat'i) VT aptitud S timfeni S apto ADJ timfeni S apuesta S nthuts'i S apuesto ADJ 1. nk'a'mí S 2. nthoki S

Page 25: Diccionario Primera Parte

25

apuntador S 'ñäxute S apuntar [afinar la puntería] VT äts'i ('ñäts'i, nt'äts'i) VT apunte [afinar la puntería] S nt'äts'i S apunte [de un esbozo] S nthuts'i S apurado ADJ xoni (xi) ADJ apurarse VREFL 1. nixtri (nixtri, nixtri) VI 2. xoni (xoni, xoni) VI 3. tihi (ntihi, ntihi) VI 4. kahni (gahni, kahni) VI apuro S 1. nt'ot'e ngut'ä SN 2. nthoki ngut'ä SN aquejar VT 1. keha (keha, keha) VI 2. dänts'i (ndänts'i, ndänts'i) VI aquejarse VREFL ngaxte (ngaxte, ngaxte) VI aquel, -a [retirado y fuera de la vista] DEM 1. nu'ä DEM

2. ge'ä DEM aquellos, -as [retirado a la vista] DEM 1. nuyu DEM

2. gehyu DEM aquellos, -as [retirado y fuera de la vista] DEM 1. nu'u DEM

2. ge'u DEM aquí ADV 1. nuwa ADVDEM 2. gekwa ADVDEM aquí y allá SADV nuwa ne nunu SADVDEM aquí también SADV nuwa 'nehe SADVDEM aquietar VT jwets'uhñäki (jwets'uhñäki, thets'uhñäki) VTCOMP arado S t'abi S arado metálico SN t'abi bojä SN arado de madera SN t'abi zaa SN arancel S he'mi njut'i SN araña S mexe S araña grande SN 1. dätä mexe SN

2. dämuxe SCOMP araña prieta SN 1. pothe mexe SN

2. 'bomuxe SCOMP araña rojinegra, araña amarillo y negro SN 1. thents'umexe SCOMP

2. bindo mexe SN araña zancuda SN tanguramexe (ar) SCOMP arañar VT xet'i (xet'i, set'i) VT arar VT 1. wähi (wähi, hwähi) VT 2. futs'i (futs'i, mfuts'i) VT 3. fo'mi (fo'mi, mfo'mi) VT árbitro S ndä S árbol S zaa S árbol grande SN 1. dätä zaa SN

2. däzaa SCOMP árbol de navidad SN zaa 'mui SN arboleda S mbozaa SCOMP arbusto S 1. 'bai ndozaa SN 2. dätä zaa SN arca S 1. dätä kaha SN

Page 26: Diccionario Primera Parte

26

2. däkaha SCOMP 3. motsa dehe SN 4. motsa S 5. kaha dehe SN arcaico ADJ 1. hingi njapu'befi SVT

2. ma hä'mu SADV 3. ma 'met'o SADV 4. hingi mfädi SVT arco iris SN regenboog nsä'mi 'bejini SN archipiélago S zabi (ya) S archivar VT in een archief bewaren of opbergen, wegleggen, terzijde leggen, onthouden 1. kwati (kwati, jwati) VT 2. kut'i (kut'i, nkut'i) VT archivo S njwati S arder VI in brand staan, branden, verbranden, woeden, schitteren, fonkelen 1. the (nde, nde) VI 2. zo (nzo, nzo) VI ardid S zipate S ardiente ADJ gloeiend, brandend, heet, vurig, hartstochtelijk nzo S ardilla S eekhoorn mindó S ardor S 1. 'ñit'i S 2. nzo S arduo ADJ na hñembi (xi) SADJ área S terrein, gebied, oppervlak, are

'meni S arena S zand 'bomu S Arenal [estado de Hidalgo] TOP M'omu TOP arete S oorrimg nts'unigu SCOMP argamasa S 1. meskla S PREST

2. nthänts'i S argolla S tsant'ubojä SCOMP argüir VT hats'i (hats'i, thats'i) VT argumentar VT VI beni (mbeni, mbeni) VT VI argumento S hogumfeni SCOMP aridez S 1. 'yoñhai SCOMP 2. 'yot'uhai SCOMP árido ADJ 1. ‘yoñhai SCOMP 2. 'yot'uhai SCOMP arisco ADJ schuw, onhandelbaar, stug

nzadi (xi) ADJ aritmética S 'bedé S arma S legeronderdeel, wapen

bojä S arma de fuego SN nzafi S

alzarse en armas SVREFL mpats'ubojä (mpats'ubojä, mpats'ubojä) VREFLCOMP alzarse en armas SVREFL mpats'unzafi (mpats'unzafi, mpats'unzafi) VREFLCOMP sobre las armas SPREP ja ya bojä SADV

Page 27: Diccionario Primera Parte

27

armadillo S gordeldier nk'inkwa S armado ADJ 1. mfots'ubojä SCOMP 2. hñäbojä SCOMP armar VT bewapenen, gereed maken voor de oorlog, in elkaar zetten, laden,

voorzien van, veroorzaken ut'i ('yut'i, t'ut'i) VT armarse VREFL mfots'ubojä (mfots'ubojä, mfots'ubojä) VREFLCOMP armario S njwati S armazón S nt'ut'i S armazón de madera SN nt'ut'uzaa SCOMP armazón de metal SN nt'ut'ubojä SCOMP armonía S hogumui SCOMP armónico ADJ hogumui SCOMP aro S ring, oorring, trouwring, hoepel

tsant'i S aroma S bloem van mimosa-achtige boom, aangename geur, aroma 'ñithi hoguñuni S+SCOMP arpa S harp dätä 'bida SN arpón S 'yofni nthuts'i SN arquear VT krom maken, doorbuigen, kokhalzen

sä'mi (sä'mi, sä'mi) VT arqueología S nsadi nt'ot'e ma hä'mu SN arquitecto S architect 1. hyonguu SCOMP

2. hyokunguu SCOMP arquitectura S architectuur 1. thonguu SCOMP

2. nthokunguu SCOMP arraigarse VREFL nxangu'yu (nxangu'yu, nxangu'yu) VREFLCOMP arraigado ADJ nxangu'yu SCOMP arrancar(se) VT VREFL k'uts'i (k'uts'i, nk'uts'i) VT VREFL arranque de un automóvil SN 'ño S arranque de una planta SN nk'uts'i S arranque de una planta SN nk'ots'i S arrasar VT ñuti (ñuti, hñuti) VT arrastrar VT over de grond slepen, meesleuren, meeslepen, voortrekken,

voortbrengen, met zich meebrengen jut'i (gut'i njut'i) VT

arrastre S 1. njut'i S 2. njoi S arreada S nsungumeti SCOMP arrear VT stimuleren, stelen van vee

nsungumeti (nsungumeti, nsungumeti) VTCOMP arrebatar VT 1. hämbi (hñämbi, thämbi) VT

2. embi ar meti ('ñembi ar meti, 'ñembi ar meti) SVT arreciar VI zedi (zedi, zedi) VI arreglar VT regelen, in orde maken, verzorgen, aankleden, oplossen,

vermaken, repareren, aanpassen hoki (hoki, thoki) VT

Page 28: Diccionario Primera Parte

28

arreglo S regeling, ordening, akkoord, aanpassing, reparatie, herstel,

verzorging, arrangement nthoki S

arremangar VT 1. pants'i (mants'i 'bants'i) VT 2. xänts'i (xänts'i, sänts'i) VT

arremeter VT taki (daki, raki) VT arremolinarse VREFL 1. nxedi (nxedi, nxedi) VREFL

2. mfonthai (mfonthai, mfonthai) VREFL arrendar VT verhuren, huren 1. hmihi (hmihi, hmihmi) VT

2. renta (renta, renta) VT PREST arrepentimiento S mbeni S arrepentirse VREFL mbeni (mbeni, mbeni) VREFL arrepentirse de haber regalado algo SVREFL 1. mbeni (mbeni, mbeni) VREFL

2. hyoke (hyoke, thoke) VT arrestar VT mfadi (mfadi, mfadi) VT arresto S arrestatie, arrest mfadi S arriba ADV boven, naar boven 1. maxots'e ADV 2. mañä ADV

allí arriba SADV nunu maxots'e SADVDEM allí arriba SADV nunu mañä SADV DEM boca arriba SADV mpits'i VI de arriba abajo SADV mañä madui SADVDEM

arriero S muilezeldrijver 'ñendu SCOMP arriesgar(se) VT VREFL 'ñent'i ('ñent'i, 'ñent'i) VI arrimado ADJ 1. nwat'i S

2. nzoho S arrimar(se) VT VREFL 1. jot'i (got'i, njot'i) VT

2. kwati (wati, jwati) VT arrinconar VT muts'i (muts'i, hmuts'i) VT arrodillarse VREFL neerknielen ndänduñähmu (ndänduñähmu, ndänduñähmu)

VREFLCOMP arrogancia S 1. 'ñets'i S

2. nt'ets'i S arrogante ADJ hooghartig, arrogant, dapper

'ñets'i S arrogarse VREFL zich aanmatigen 'ñets'i ('ñets'i, 'ñets'i) VREFL arrojar VT wegwerpen, weggooien, ontslaan, eruit smijten, uitstoten ei ('yei, t'ei) VT arrojar en el piso SVT 'bo'mi ('bo'mi, 'bo'mi) VT arrojo S nt'ent'i S arrollar VT pánts'i (mánts'i, 'bánts'i) VT arroparse VREFL hñe (hñe, nthe) VREFL arrostrar VT hñanduwi (hñanduwi, hñanduwi) VREFL arroyo S riviertje, beekje, stroompje, goot

hñe S arroz S rijst arros S PREST

Page 29: Diccionario Primera Parte

29

arruga S kreukel, plooi, rimpel 1. nuxki S 2. 'bahni S arrugado ADJ 1. nuxki (xi) ADJ

2. 'bahni (xi) ADJ arrugar(se) VT VREFL 1. nuxki (nuxki), hnuxki) VT

2. 'bahni ('bahni, 'bahni) VI arruinar [una casa] VT 1. text'i (dext'i, 'rext'i) VT

2. yot'e (yot'e, yot'e) VT arrullar VT kabätsi (gabätsi, njabätsi) VTCOMP arrullo S njabätsi SCOMP arte S kunst, vaardigheid, slimheid

nt'ot'e S bellas artes SN nguu nt'ot'e SN

artefacto S machine, apparaat, bom nt'ot'e S

arteria S dätä 'ñuji S+SCOMP arteria S dä'ñuji SCOMP artesanía S nt'ot'u'ye SCOMP artesano S 'yot'u'befi 'ye SCOMP+S articulación S geleding, gewricht, articulatie

ntokundo'yo SCOMP artículo S artikel, lidwoord xeni nthuts'i SN

los artículos de manicura SN ya mahyoni pa ya 'ye SN artificial ADJ nt'ot'u'ye SCOMP artista [general] S kunstenaar 'yot'ute S artista cantante S kunstenaar zanger duhu S artista dibujante S kunstenaar tekenaar hyokujat'i SCOMP arthritis S nzomui SCOMP asa S 1. hmihi S 2. njuts'i S asado S ADJ gebraden vlees, gebraad

nthäxi S nthäxi (xi) ADJ

asaltar VT overvallen, bestormen k'onts'i (k'onts'i, k'onts'i) VT

asamblea S 1. hmunts'i S 2. hñunta S PREST

asar VT braden, poffen, roosteren häxi (hñäxi, thäxi) VT

ascender VI pots'e (bots'e, bots'e) VI ascensión S mbots'e S ascensor S njuts'i ne nju'mi SN asco S (n)ts'o S

dar asco SVT ungar nts'o SVT ser un asco SVI nt'ot'e 'nar nts'o SVT

asegurar VT vastzetten, garanderen, zekeren, verzekeren 1. mämukwäni (mämukwäni, hmämukwäni)

Page 30: Diccionario Primera Parte

30

SVTCOMP

2. segura (segura, segura) VI PREST asemejar VT vergelijken, gelijk maken, doen lijken op

heki (heki, theki) VT asentadera S 1. nthudi S

2. xiji S asentaderas S 1. nthudi (ya) S 2. xiji (ya) S asentar VT 1. ets'i ('ñets'i, t'ets'i) VT 2. 'bui ('mui, 'mui) VI aseo S verzorging, netheid, badkamer, toilet, WC

njoki S aserrar VT doorzagen, zagen 1. heki (hyeki, theki) VT 2. hets'i (hyets'i, thets'i) VT aserrín S ngunt'uzaa SCOMP asesinar VT vermoorden hote (hñote, hñote) VT asesinato S moord ntho(te) S asesino S hyote S aservación S hmämukwäni SCOMP aseverar VT mämukwäni (mämukwäni, hmämukwäni) VTCOMP asestar VT 1. umbi (umbi, t'umbi) VT 2. k'ahni (k'ahni, k'ahni) VT asfixiar VT njät'i (njät'i, njät'i) VT así ADV een dergelijk, zo een, op die manier, zo

1. njawa ADV 2. nja'bu ADV 3. njanu ADV asidero S hmihi S asiduo ADJ 1. nzäm'bu ADV 2. jat'o ADV asiento S zitplaats, zetel, stoel 1. thuhni S 2. nthuts'i S

¡tome usted asiento! EXPR gi hñä ar thuhni! EXPR asignación S nt'uti S asignar VT uti (uti, t'uti) VT asilar VT oxi ('ñoxi, 'ñoxi) VT asilo S 1. ntsaya S 2. nguu 'mui SN asimilar VT vergelijken, gelijkstellen, opnemen van voedingsstoffen, assimileren heki (heki, theki) VT asimismo ADV eveneens, ook 1. 'nehe ADV

2. xkagentho ADV asir VT 1. hä (hñä, thä) VT 2. mihi (mihi, hmihi) VT asistencia S het bijwonen, aanwezigheid, deelname, bijstand

nkwat'i S asistir VI volgen (cursus), bijwonen, helpen, ondersteunen, bijstaan,

Page 31: Diccionario Primera Parte

31

verplegen, verzorgen, vergezellen

kwat'i (wat'i, wat'i) VI asistir a la escuela SVI kwat'i jar skwela SVI

kwat'i jar nguu nsadi SVI asno S burru S PREST asociado ADJ S hñunta S PREST asociarse VREFL hñunta (hñunta, hñunta) VREFL PREST asolar [o destruir] VT 1. yot'e (yot'e, yot'e) VT

2. text'i (text'i, 'rext'i) VT asolearse VREFL 1. ot'i (ot'i, t'ot'i) VT 2. ini (ini, t'ini) VT asomarse VREFL k'äts'i (k'äts'i, k'äts'i) VI asombrar(se) VT VREFL xuhmi (xuhmi, xuhmi) VI asombrar(se) sorpresa VT VREFL 'yo ('yo, t'o) VI asombro S verbazing, schrik, bewonderenswaardig iemand / iets 1. mbidi S 2. 'yo S 3. nt'o S asordar VT ngogu (ngogu, ngogu) VT aspar VT pont'i (pont'i, 'bont'i) VT aspecto S aanblik, voorkomen, uiterlijk, aspect, oogpunt nthe(wi) S aspereza S 1. nzadi S

2. nza'mi S asperjar VT 1. hmäts'i (hmäts'i, hmäts'i) VT 2. jwiti (jwiti, thiti) VT asperjar agua con la boca SVT jwiti (jwiti, thiti) VT áspero ADJ guur, wrang, bars, nors, stug, onbegaanbaar, ruig, hard, ruw nzadi (xi) ADJ aspirador S njuxuhñä SCOMP aspirante S njuts'i hñä SN aspirar VT juxuhñä (guxuhñä, juxuhñä) VTCOMP aspirina S 1. 'ñithi tsoxpa SN

2. aspirinä S PREST asqueroso ADJ walgelijk nts'o S asta S makunts'äzaa SCOMP astilla S spaander, splinter nxot'e S astilla [de madera] S 1. nxot'uzaa SCOMP

2. xokuzaa SCOMP astillero S nt'ot'umotsa SCOMP astro S tsohó S astrología S astrologie hnutsohó SCOMP astrólogo S bädi 'mui ya tsohó SN astucia S 1. hyote S 2. thate S astuto ADJ hyate S asumir VT hä (hñä, thä) VT asunción S nthä Kwä SN asustadizo ADJ schuw, schichtig mbidí S

Page 32: Diccionario Primera Parte

32

asustar VT doen schrikken, bang maken

pidí (bidí, 'bidí) VT asustarse VREFL doen schrikken, bang worden ????? atacar VT aanvreten, aantasten, aanvallen

taki (daki, 'raki) VT atajar VT de pas afsnijden, stoppen, tegenhouden, in de rede vallen ????? atajar VI een kortere weg nemen, afsnijden

'wege ('wege, t'ege) VI atajo S nt'ege S atañer VI embi ar meti ('ñembi ar meti, 'ñembi ar meti) SVT ataque S beroerte, aanval 'raki S atar VT met elkaar in verband brengen, verbinden, binden, vastknopen,

vastbinden, belemmeren, hinderen 1. xot'e (xot'e, sot'e) VT

2. tut'i (dut'i, 'rut'i) VT 3. thät'i (dät'i, 'rät'i) VT atarantar VT 1. ndondo (ndondo, ndondo) VT 2. nxongo (nxongo, nxongo) VT atardecer VI schemeren, avond worden

ndé (ndé, ndé) VI atareado ADJ 1. nt'ungut'eni SCOMP

2. nt'ungu'befi SCOMP atarear(se) VT VREFL 1. nt'ungut'eni (nt'ungut'eni,nt'ungut'eni) VREFLCOMP

2. nt'ungu'befi (nt'ungu'befi, nt'ungu'befi) VREFLCOMP atascadero S mfots'i S atascar(se) VT VREFL fots'i (mfots'i, mfots'i) VREFL ataúd S doodskist kaha animä SN PREST ataviar VT hoki (hoki, thoki) VT ataviarse VREFL hñoki (hñoki, hñoki) VREFL atavio S 1. k'a'mi S 2. nthoki xi hño SN ateísmo S ts'o'ñu SCOMP ateísta S denuts'o'ñu SCOMP atención S attentie, beleefdheid, oplettendheid, aandacht njapukaso SCOMP PREST

en atención de SPREP ar njapukaso nu SN llamar la atención SVT xifi xi hño (xifi xi hño, sifi xi hño) SVT

atender VT zorgen voor, gehoor geven aan, wachten ote ('yote, t'ote) VT japukaso (japukaso, japukaso) vt atender, ver VT nu (nu, hnu) VT atentado S 1. nts'okute S

2. ts'ont'ot'e SCOMP atentamente ADV njapukaso SCOMP atentar VT nts'okute (nts'okute, nts'okute) VT atento ADJ njapukaso SCOMP

Page 33: Diccionario Primera Parte

33

atenuar VT tx'uki (tx'uki, tx'uki) VT aterrar VT 1. ntsu (ntsu, ntsu) VREFL 2. käi (gäi, gäi) VI aterido ADJ tumuntse (dumuntse, dumuntse) VI aterrizaje S ngäi S aterrizaje forzoso SN 1. ngäi xi hñei SN

2. ngäi xi hñembi SN aterrizar VI landen, onverwachts ergens verschijnen

käi (gäi, ngäi) VI atestiguar VT ungunt'ode (ungunt'ode, t'ungunt'ode) VTCOMP atestado ADJ nthuts'i nts'ogi SN atiborrar VT ñuti xingu (ñuti xingu, ñuti xingu) SVT atiesar VT 1. tsuxt'i (tsuxt'i, tsuxt'i) VT 2. za'mi (za'mi, za'mi) VT atinar VT 1. ät'i ('ñät'i, t'ät'i) VT 2. k'ahni (k'ahni, k'ahni) VT atisbar VT handi xi hño (hyandi xi hño, thandi xi hño) SVT atisbo S thandi xi hño SN atizar VT oprakelen (vuur), aanwakkeren

jots'i (gots'i, njots'i) VT atleta S nixtri S

ser atleta SVI nt'ot'e hnixtri (nt'ot'e hnixtri, nt'ot'e hnixtri) SVI atletismo S atletiek hnixtri S atole S t'ei S atole de aguamiel SN t'ei t'afi 'wadá SN atolondrado ADJ ndondo S atollarse VREFL fots'i (mfots'i, mfots'i) VREFL atorar(se) VT VREFL

blijven steken, zich verslikken, niet uit zijn woorden komen 1. taki (daki, 'raki) VT

2. hut'i (hyut'i, thut'i) VT 3. tots'i (dots'i, dots'i) VT

atosigar VT 1. ho kor 'ñithi (hyo kor 'ñithi, tho kor 'ñithi) SVT 2. uni (uni, t'uni) VT atracarse VREFL 1. ñiñä (ñiñä, hñiñä) VREFL 2. k'onts'i (k'onts'i; k'onts'i) VI atracción S 1. ts'edi S

2. ts'edi nju SN atracciones S ts'edi (ya) S atractivo ADJ 1. ju (gu, nju) VT 2. mihi (mihi, hmihi) VT atraer VT 1. ju (gu, nju) VT 2. mihi (mihi, hmihi) VT atrancado ADJ 1. 'rots'e (xi) ADJ

2. 'rohni (xi) ADJ atrancar VT 1. tots'e (dots'e, 'rots'e) VT

2. tohni (dohni, 'rohni) VT atrapar VT 1. ju (gu, nju) VT 2. huts'i (hyuts'i, thuts'i) VT

Page 34: Diccionario Primera Parte

34

3. kä'mí (gä'mí, jä'mí) VT atrás ADV achterop, achterin, achteruit, achter 1. ir mote SADV 2. jar xutha SADV

aquí atrás SADV nuwa ir mote SADVDEM aquí atrás SADV nuwa jar xutha SADVDEM hacia atrás SADV ir mote SADV hacia atrás SADV ir ngekwa SADVDEM

atrasado [de tiempo] SADJ 'befa ADV atrasar VT 'befa ('mefa 'mefa) VT atraso S 'befa S atravesado ADJ nani S atravesar [una cosa de lado a lado] VT nani (nani, hnani) VT atravesar [de un lugar a otro] VT

oversteken, passeren, perforeren, doorboren, gaan/ rijden over, doormaken, meemaken, beleven

1. 'rats'i ('rats'i, 'rats'i) VT 2. thogi (thogi, thogi) VT

atreverse VREFL 'ñent'i ('ñent'i, nt'ent'i) VREFL atrevido ADJ 'ñent'i S atrevimiento S nt'ent'i S atribuir VT uni ar za (uni ar za, t'uni ar za) SVT atributo S eigenschap, symbool metise S atrocidad S ts'onte S atropellar VT mfets'e (mfets'e, mfets'e) VT atroz [animal] ADJ dätä meti SN atroz [ser humano] ADJ dätä jä'i SN atún S bindo jwä SN PREST audacia S nt'ent'i S audaz ADJ 'ñent'i S audiencia S nt'ode S audífono S nt'oxugu SN auge S 1. nte S 2. nts'ä S augurio S 1. mbeni S 2. hnoni S aula S 1. nguu nt'uti SN 2. nguu nsadi SN aullar VI mafi (mafi, hmafi) VI aumentar VT vermeerderen, verhogen, vergroten, doen toenemen huts'i (hñuts'i, nthuts'i) VT aumento S toename, stijging, vermeerdering, groei, uitbreiding, verhoging nthuts'i S aún ADV nog steeds, nog altijd, nog

tobe ADV PREST aunarse VREFL 1. toke (toke, 'roke) VT 2. zote (zote, ts'ote) VT

Page 35: Diccionario Primera Parte

35

aunque CONJ hoewel, ofschoon anke CONJ PREST aurora S t'axki S ausencia S ontbreken, absentie, afwezigheid, verstrooidheid, bewusteloosheid boni S ausente S ADJ absent, afwezig, verstrooid

boni S estar ausente SVI poni (boni, boni) VI austero ADJ 1. nzadi (xi) ADJ 2. nza'mi (xi) ADJ auténtico ADJ 1. makwäni S 2. xkagentho ADV autobús S bus bojä denjä'i SN autóctono ADJ oorspronkelijke bewoner, autochtoon, inheems mengu ximhai SN autodefensa S hñäni S autoescuela S nguu nsadi nt'ebojä SN autogobierno S nts'ut'ubise SCOMP automático ADJ automätiko S PREST automóvil S auto 1. t'olo bojä SN

2. kotxi S PREST automovilismo, automovilista S 1. 'ñe t'olo bojä SN

2. 'ñe kotxi SN PREST automovilismo S nt'ebojä SCOMP automovilista S 1. 'ñe kotxi SN PREST

2. 'ñe bojä SN autonomía S autonomie, zelfbestuur

ndäse S autopista S autopista S PERS autor S schepper, maker, auteur, schrijver, stichter, dader 1. 'yot'uhe'mi (ar) SCOMP 2. ndä S autoridad S overwicht, autoriteit, overheid, macht, gezag, bestuur, expert,

specialist, gezaghebbend persoon, vertoon, citaat 1. ts'ut'ibi S

2. ts'ut'ubi S autoritario ADJ ndäse S autorizar VT thoki (thoki, thoki) VT autorretrato S nt'ot'ujä'ise SCOMP auxiliar VT van dienst zijn, bijstaan, helpen fats'i (mats'i, 'bats'i) VT avance S vooruitgang, opmars, voortgang, voorschot 'ño 'nihi SN avanzado de edad SADJ 1. njä'i (njä'i, njä'i) VI

2. nxita (nxita, nxita) VI los avanzados SN 'bet'o (ya) S

avanzar VT uitstekn, vooruitzetten, vooruitschuiven, voortbewegen, vooruitlopen op, anticiperen avanzar VI oprukken, vooruitgaan, vooruitgang boeken, vorderen

Page 36: Diccionario Primera Parte

36

1. 'bet'o ('met'o, 'met'o) VT VI 2. 'yo 'nihi ('ño 'nihi, 'ño 'nihi) SVI avaricia S zuda S avasallar VT japi (japi, japi) VT ave Sf vogel ts'ints'u S a veces SADV ya 'nandi SADV aventajarse (de vida una planta) VREFL ñäts'i (ñäts'i, ñäts'i) VREFL aventajarse (de edad) VREFL 1. nxita (nxita, nxita) VREFL

2. ntxu (ntxu, ntxu) VREFL avena S benä S PREST avenida S boulevard, laan, brede straat 1. dätä kaye SN PREST 2. däkaye SCOMP PREST avenirse VREFL 1. nt'ode (nt'ode, nt'ode) VREFL 2. konformä (konformä, konformä) VI PREST aventador S nthit'i S aventajar VT 'bet'o ('met'o, 'met'o) VT aventar VT in de lucht gooien, wannen, wegwaaien, wegblazen, aanblazen,

luchten aventarse VREFL zich met lucht vullen, zwellen, hem smeren, de benen nemen

ei ('yei, t'ei) VT aventón S nts'ixtho S

pedir aventón SVT adi nts'ixtho ('yadi nts'ixtho, t'adi nts'ixtho) SVT aventura S nthogi S aventurero, -a S nthogi S avergonzarse VREFL zich schamen ntsa (ntsa, ntsa) VREFL avería S ts'okute S avaría S ngu'ni S averiguación S navraag, naspeuring, opsporing, onderzoek nthoni nt'ani makwäni SN aversión S nts'oni S aviación S t'e nsanibojä SN+COMP avío S nt'ot'e mahyoni (ar) SN avión S vliegtuig 1. nsani bojä SN 2. oroplano S PREST 3. abyon S PREST

por avión SADV ko ar oroplano SPREP PREST por avión SADV ko ar nsanibojä SPREP PREST por avión SADV ko ar abyon SPREP PREST

avioneta S 1. t'olo nsaniboja ADJ+SCOMP 2. t'olo oroplano ADJ+COMP 3. t'olo abyon ADJ+COMP avisar VT in kennis stellen van, berichten, adviseren, aanraden, waarschuwen,

oproepen, verzoeken een dienst te verlenen 1. bembi (bembi, fembi) VT

Page 37: Diccionario Primera Parte

37

2. xifi (xifi, sifi) VT aviso S 1. mfembi S 2. nsifi S avispa S setu S axila S oksel kaxjo S aya S nubätsi SCOMP ayate S 'ronjwa S ayate grueso SN 1. däku'ronjwa SCOMP 2. dä'ronjwa SCOMP

pedazo de ayate SN xeni 'ronjwa SN ayer ADV gisteren, kort geleden, onlangs mande ADV ayer en la mañana SADV mandemuxudi ADV ayuda S bijstand, hulp, steun, bijdrage

mfats'i S ayudante S hulp, assistent maxte S ayudarse entre si VREFL mfats'i (mfats'i, mfatsi) VREFL ayudar VT bijdragen, helpen, te hulp komen, assisteren, bijstaan fats'i (mats'i, 'bats'i) VT ayunar VI vasten behe (behe, behe) VI

en ayunas EXPR ya mbehe S ayuntamiento N 1. dätä nguu ts'ut'ibi SN

2. dängu ts'ut'ibi SN azafrán S asafra S PREST azar S nthogi S azoroso ADJ 'ñets'i S azotar VT 1. ei ('yei, t'ei) VT 2. k'a'mi (k'a'mi, k'a'mi) VT 3. 'bo'mi ('bo'mi, 'bo'mi) VT azote S 1. mfo'muhñamfo SCOMP 2. nthut'uhñamfo SCOMP azotea S dakterras, plat dak 'met'e S azteca S Azteek 1. ndeznä S 2 asteka S PREST azúcar S suiker t'axut'afi SCOMP azufre S asufre S PREST azul ADJ blauw k'angi S azul marino SADJ k'angi xi nzi SN azul obscuro SADJ k'angi xi mbots'i SN

ojos azules SN ixta SCOMP ojos azules SN k'anguda SCOMP

azulejo S k'angudo SCOMP

Page 38: Diccionario Primera Parte

38

B baba S speeksel jihni S babear VI kwijlen 'bexujihni ('bexujihni, 'bexujihni) VTCOMP baboso ADJ N 1. nute S

2. dondo S 3. xongo S 4. mexujihni SCOMP bacteria S zu'we S bache S mot'i S bachiller, bachillerato S däta nsadi SN bagazo S kaf, pulp, schilletjes hñäfi S bagre [pez] S meerval, lelijke vrouw, listig persoon jwä S bahía N zabi S bailable ADJ S .......... bailador S .......... bailar VT VI dansen, los zitten, onrustig bewegen, draaien nei (nei, hnei) VT bailarín S danser nei 'ñoho SN bailarina S nei 'behñä SN baile S hnei S dar de baja, despedir del trabajo SVT 1. eni ('yeni, t'eni) VT

2. kui (gui, njui) VT bajada S afdaling, dalend pad ngäi S bajapieles SCOMP gäkuxifni NCOMP bajarlo VT lager zetten, naar beneden brengen, buigen van het hoofd, laten

zakken, goedkoper maken, verlagen 1. kä'mi (gä'mi, njä'mi) VT

2. ju'mi (gu'mi, nju'mi) VT bajar(se) VI afdalen, minder worden, afnemen, naar beneden gaan, zakken,

Page 39: Diccionario Primera Parte

39

dalen, uitstappen, afstappen

käi (gäi, njäi) VI bajío S 1. mot'i S 2. hñei S bajito ADJ .......... bajo, chaparro ADJ klein, laag mextha S bajo PREP ngat'i S bala S bala S PREST baladí ADJ .......... balance S hñents'i S balar VI bale (bale, bale) VI PREST balazo S 1. balaso S PREST 2. nk'ahni S balbucear VI nk'une (nk'une, nk'une) VICOMP en balde SADV 'ñotho VI baldío ADJ .......... baldío NS .......... balneario S nsaha S bálsamo S njots'i S bambolear VI nts'unza (nts'unza, nts'unza) VI banal ADJ .......... banca S bank (zonder rugleuning), bank (econ.), bankwezen 1. nthuts'i S 2. thuhni S bancarrota S ntot'i njwatubojä SNCOMP banco S bank, bankgebouw, zandbank 1. nthuts'i S

2. thuhni S banco [de dinero] S 1. njwatubojä SCOMP

2. banko S PREST banda S banda S PREST banda de música SN mei (ya) S bandera S bandera S PREST banderilla S t'olo bandera (ar) SN PREST banderillero S 'ñexubandera (ar) SCOMP PREST bandido S voortvluchtige, schurk, bedrieger, bandiet, struikrover 1. be S

2. dakute S banquete S 1. t'ite S

2. dängo S bañador S .......... bañar VT hiti (hiti, thiti) VT bañarse [la cabeza] VREFL hiti (hiti, thiti) VT bañarse [completamente] VREFL zwemmen, zich baden nxaha (nxaha, nxaha) VREFL bañarse [completamente menos la cabeza] VREFL

mpeke (meke, 'beke) VREFL VT

Page 40: Diccionario Primera Parte

40

bañista S jä'i nxaha SN baño [para bañarse] S bad, het baden, badkamer, badkuip

nguu nsaha SN baño [sanitario] S w.c nguu poho SN

cuarto de baño SN nguu nsaha SN traje de baño SN nthe nsaha SN

baños termales de manantial SN stoombad nguu nsaha pathe SN bar S 'ba ‘ñithi SN baraja S baraha S PREST barajar VT thänts'ubaraha (thänts'ubaraha,'ränts'ubaraha)VTCOMP PREST barata S 1. hingi hmädi SN 2. nkäi S barato ADJ hingi hmädi ADJ barba S juni S barbacoa S thungo SCOMP carne horneada SN thungo SCOMP barbaridad S nts'omuhñä SCOMP barbarie S 'bemfeni SCOMP bárbaro S 'bemfeni SCOMP barbechado ADJ mfuts'i (xi) ADJ barbechar VT 1. futs'i (futs'i, mfuts'i) VT

2. fo'mi (fo'mi, mfo'mi) VT barbecho S 1. tsaya mfuts'i (ar) SN

2. mf'uts'i S barbero S 1. 'ñäxujuni SCOMP

2. yone S barbicubierto ADJ .......... barbilampiño ADJ .......... barbirrapado ADJ .......... barbillas S 1. t'u juni (ya) SN 2. t'olo juni (ya) SN barbón ADJ S xane S barbudo ADJ xane S barco S 1. motsa dehe SN 2. bojä dehe SN 3. barko (ar) S barniz S 1. barnis (ar) S PREST 2. 'ñithi nkots'I (ar) S barra de labios SN 'ñithi nkät'uxine (ar) SNCOMP barranca S xothai (ar) SCOMP barrena S 1. bojä nthets'i (ar) SN 2. bojä mfokudo (ar) SN barrenar VT hets'i (hñets'i, thets'i) VT barrendero N maxi (ar) S barrer VT 1. paxi (maxi, 'baxi) VT 2. joki (goki, njoki) VT barrera S hnets'i (ar) S barriga S xefo (ar) S

Page 41: Diccionario Primera Parte

41

barrigón ADJ S däxfo (ar) SCOMP barril S barri (ar) S barrio S barryo (ar) S barro S mehai (ar) SCOMP

plato de barro SN mohi hai (ar) SN barroco ADJ .......... barrote S däkubojä nthets'i (ar) SNCOMP báscula S pesa (ar) S base S 1. ndui (ar) S 2. mfuti (ar) S 3. ndu'mi (ar) S básico ADJ .......... basílica S nijä (ar) S básquetbol S 'bet'upilota (ar) SN bastante ADJ xingu ADJ basta EXPR konge'ñu EXPR bastardo ADJ 1. nthänts'i (ar) S

2. nts'oni (ar) S basto ADJ ts'o jä'i (ar) SCOMP bastón S ndoho (ar) S basura S paxi (ar) S basurero S nthot'upaxi (ar) SCOMP bata S ma'bitu nthe (ar) SNCOMP batalla S tuhni (ar) S batallar VI 1. t'ixki (t'ixki, t'ixki) VI 2. hñembi (hñembi, hñembi) VI batea S motsa (ar) S batea [para la masa] S 'bode (ar) S batería S bateriya (ar) S batidor S nt'äni (ar) S batir VT 1. thänts'i (thänts'i, 'ränts'i) VT 2. 'wäni ('wäni, 'wäni) VT bautismo S sixthe (ar) SCOMP bautizar VT nxixthe (nxixthe, nxixthe) VTCOMP ser bautizado SVT nxixthe (nxixthe, nxixthe) VICOMP bautizo S nsixthe (ar) SCOMP bebé S 1. lele (ar) S 2. 'welele (ar) SCOMP beber VT 1. tsi (zi, ts'i) VT 2. 'beki ('beki, 'beki) VT beber [de un plato] VT 'bet'i ('bet'i, 'bet'i) VT beber agua SVT tsithe (ntsithe, ntsithe) VTCOMP beber a grandes tragos SVT guthe (guthe, guthe) VTCOMP bebida S 'ñithi nti (ar) SN beca S njut'unsadi (ar) SCOMP becario S hñä njut'unsadi (ar) SNCOMP becerro S 1. t'olo doro (ar) SN 2. t'u boi (ar) SN béisbol S 1. mfekupilota (ar) SCOMP 2. 'bekupilota (ar) SCOMP

Page 42: Diccionario Primera Parte

42

beldad S nzatho (ar) S belleza S nzatho (ar) S bello ADJ nzatho (xi) ADJ Bellas Artes SN Nthoki 'Mui Nzatho (ar) SN bendecir VT jäpi (jäpi, njäpi) VT bendición S njäpi (ar) S bendito ADJ njäpi (xi) ADJ beneficiar VT japu'befi (njapu'befi, njapu'befi) VT beneficio S njapu'befi (ar) SCOMP benéfico ADJ .......... benévolo ADJ .......... benigno ADJ .......... berro S 1. k'ani dehe (ar) SN 2. k'ani pothe (ar) SN besar VT tsuts'i (zuts'i, ts'uts'i) VT beso S ntsuts'i (ar) S bestia S meti (ar) S bestia de carga SN 1. meti 'noge (ar) SCOMP

2. meti ndu (ar) SCOMP betabel S betabel (ar) S biberón S nsit'u'ba (ar) SCOMP biblia S 1. he'mi kwä (ar) SN biblia S 2. biblya (ar) S biblioteca S 1. ngú he'mi (ar) SN

2. njwatuhe'mi (ar) SCOMP bicicleta S fanibojä (ar) NCOMP bicho S zu'we hñeni (ar) SN bien, está bien EXPR 1. xi hño EXPR

2. ar za EXPR bien, posesión, interés S meti (ar) S bien que CONJ anke, maske CONJ más bien INTERJ mäs ar za INTERJ en bien de EXPR ar hño un EXPR bienes S 1. meti (ya) S 2. 'bets'i (ya) S bienestar S hogumui (ar) SCOMP bienhechor S hogumui (ar) SCOMP bienvenido, -a ADJ nzoho xi hño (ar) SN dar la bienvenida a SVT ungunzoho xi hño nu

(ungunzoho xi hño nu, t'ungunzoho xi hño nu) SVT bigote S juni (ar) S bilingüe ADJ yoho ya hñä (ar) SN biliosidad S 1. ngäñä (ar) S

2. ngäxu'uñä (ar) SCOMP billar S 1. 'ñeni (ar) S 2. biyar (ar) S billete S he 'mi bojä (ar) SN billete de dinero SN he'mi bojä (ar) SN billetera S njät'ubojä (ar) SCOMP bimbalete [aparato para verter agua] S nguxudehe (ar) SCOMP

Page 43: Diccionario Primera Parte

43

biografía S he'mi 'mui (ar) SN biología S he'mi nthuts'i ndo'yo (ar) SN bisabuela S mbotxu (ar) SCOMP bisabuelo S mboxita (ar) SCOMP bisagra S bisagra (ar) S PREST bisemanal ADJ kadu yoho sumänä EXPR bisexual ADJ .......... bisiesto ADJ 'ra'yo jeya (ar) SN bisnieto S mbongu'beto (ar) SCOMP bistec S 1. ngotho (ar) S 2. ngo ar za (ar) SN bizco ADJ kuxta (ar) S bizcocho S thuhme (ar) SCOMP biznaga S pe (ar) S biznaga grande SN 1. dätä pe (ar) SN

2. däpe (ar) SCOMP blanco ADJ t'axi (xi) (ar) ADJ N

dar en el blanco SVT äti ('ñät'i, t'ät'i) VT dar en el blanco SVT k'ahni (k'ahni, k'ahni) VT

blancura S t'axki (ar) S blando ADJ ntudi (xi) ADJ blandura S ntu'mi (ar) S blanquear VT t'axki (t'axki, t'axki) VT blasfemar VT ñämun'ñu (ñämun'ñu, hñämun'ñu) VTCOMP blásfemo ADJ N ..........

no me importa un bledo EXPR hindi ne temu ga pädi EXPR bloque S dätä xeni (ar) SN blusa [gente grande] S pahni (ar) S blusa [gente joven] S xayu (ar) S bobear VI mämudondo (mämudondo, hmämudondo) VTCOMP bobo ADJ 1. xongo (ar) S

2. dondo (ar) S bobo [un pájaro] S nk'axt'uxiji (ar) SCOMP boca S ne (ar) S boca pandeada o torcida SN 1. mane (ar) SCOMP

2. makune (ar) SCOMP persona con la boca torcida o dispareja SN 1. hñene (ar) SCOMP

2. hñexune (ar) SCOMP abrir la boca SVT yaki (yaki, yaki) VT

bocado S xeni nts'i (ar) SN boceto S nthuts'i hmä (ar) SN bochorno S dä pa (ar) SN bochornoso ADJ ndä pa (ar) SN boda S ngo (ar) S bodega S 1. ngú njwati (ar) SN 2. ngú 'bets'i (ar) SN bofetada S mpet'ugu (ar) SCOMP boicotear VT tsähmi (zähmi, ts'ähmi) VT bola S 1. nuhni (ar) S 2. nuni (ar) S boleada S njoxuzexthi (ar) SCOMP

Page 44: Diccionario Primera Parte

44

bolear VT nkoxuzexthi (goxuzexthi, njoxuzexthi) VTCOMP boleto S 1. he'mi boni (ar) SN 2. boleto (ar) S 3. he'mi nthogi (ar) SN bolillo S 1. thuhme (ar) SCOMP 2. boliyo (ar) S 3. t'axuthuhme (ar) SCOMP bolsa S 'rozä (ar) S bolsillo S 'ñägi (ar) S bomba S 1. njuxudehe (ar) SCOMP 2. bomba (ar) S bombardeo S nt'ent'ubomba (ar) SCOMP bondad S 1. hogumui (ar) SCOMP 2. ntho (ar) S bondad, lástima S 1. ntheki (ar) S

2. nhweki (ar) S bondadoso ADJ hogumui (ar) SCOMP bonito ADJ nzatho (xi) ADJ boquiabierto ADJ 1. 'yo yakune ('ño yakune, ño yakune) SVI

2. 'yo xene ('ño xene, 'ño xene) SVI boquiangosto ADJ 1. ts'ixt'une (ar) SCOMP

2. ts'imune (ar) SCOMP boquilla S njat'u'yui (ar) SCOMP bordado S jat'i (ar) S bordar VT hokujat'i (hyokujat'i, nthokujat'i) SVT borde S ñäni (ar) S bordito S t'olo 'nakudehe (ar) SNCOMP bordo S 'nakudehe (ar) SCOMP bordón S ndoho (ar) S boruca S 1. hñähni (ar) S 2. tuhni (ar) S borracho S tixfani (ar) S borracho ADJ S 1. mihni (ar) S 2. zisei (ar) S estar borracho SVI nti (nti, nti) VI borrador S nthuki (ar) S borrar VT thuki (duki, 'ruki) VT borrega S tsu'yo (ar) SCOMP borrego S ndäni (ar) S borrego, -a S deti (ar) S borrego sin cuernos SN wa'xo (ar) S borroso ADJ hingi neki xi hño SVI boscoso ADJ .......... bosque S mbozá (ar) SCOMP bosque de pirul SN mbozezni (ar) SCOMP bosquejo S nthuts'i hmä (ar) SN bostezar VI hane (hñane, thane) VI bostezo S thane (ar) S bota S 1. hets'uzexthi (ar) SCOMP 2. bota (ar) S PREST

Page 45: Diccionario Primera Parte

45

ponerse las botas SVT tit'ubota (dit'ubota, 'rit'ubota) VTCOMP

bote [metálico] S bote xibjä (ar) SNCOMP PREST botar de bote en bote SVT fet'i (met'i, 'bet'i) VT

estar en el bote o cárcel SVI o jar fadi ('ño jar fadi, 'ño jar fadi) SVI botella S xito (ar) S botija S nxonge (ar) S botín S 1. t'olo bota (ar) SN 2. zexthi (ar) S botón de cámara para disparar SN 'no'mi (ar) S botón [de ropa] S boto (ar) S bóveda S 1. njo'mi (ar) S 2. 'met'e (ar) S boxeador S fotute (ar) S boxear VI fote (fote, fote) VI boxeo S mfote (ar) S bozal S ntsatune (ar) NCOMP bracero S pefi (ar) S bramar VI mafi (mafi, hmafi) VI bramar (toros) VI yu (nyu, nyu) VI bramido S hmafi (ar) S brasa S despi (ar) S brasero S 1. nt'uspi (ar) S 2. brasero (ar) S bravo ADJ 1. nduxte (ar) S 2. na nzatho (xi) SADJ bravura S nduxte (ar) S brazada S nthufi (ar) S brazalete S nkät'u'ye (ar) SCOMP brazo S 'ye (ar) S brea S bopo (ar) S breve ADJ 1. ntx'uki (ar) S

2. tx'utho (ar) S brevedad S 1. ntx'uki (ar) S

2. tx'utho (ar) S bribón S 1. 'yo ze’bitu (ar) SNCOMP 2. meti (ar) S brillante ADJ njwets'i (ar) S brillar VI 1. jwets'i (jwets'i jwets'i) VI 2. jweti (jweti, jweti) VI 3. jwexki (jwexki, jwexki) VI brillo S 1. jwets'i (ar) S 2. jweti (ar) S 3. jwexki (ar) S brincar VI 1. 'nats'i ('nats'i, 'nats'i) VI 2. sagi (nsagi, nsagi) VI 3. sats'i (sats'i, sats'i) VI brinco S 1. 'nats'i (ar) S 2. nsagi (ar) S 3. nsats'i (ar) S brindar VI adi ar seki ('yadi ar seki, t'adi ar seki) SVT brindis S seki (ar) S

Page 46: Diccionario Primera Parte

46

brío S t'ent'i (ar) S brioso ADJ .......... brisa S xandähi (ar) SCOMP brocha S brotxa (ar) S broma S txalá (ar) S

bromas aparte EXPR txalá 'nam'bu EXPR en broma EXPR ntxalá EXPR

bromear VI 'ñentho ('ñentho, 'ñentho) VICOMP bromista, persona cómica S SN txalá jä'i (ar) SN bronca S tuhni (ar) S

armar bronca SVT 1. du'muhñäki (du'muhñäki, 'ru'muhñäki) SVT 2. futuhñäki (futuhñäki, futuhñäki) SVT

bronce S 1. bronse (ar) S 2. k'axt'ubojä (ar) SCOMP broncear VT 1. mbronse (mbronse, mbronse) VT 2. nk'axt'ubojä (nk'axt'ubojä, nk'axt'ubojä) VT bronco ADJ .......... bronquitis S 1. ne'ñuga (ar) SCOMP

2. u'yuga (ar) SCOMP brotar [una planta] VI fots'e (fots'e, fots'e) VI brotar, salir agua VI 1. fonts'i (fonts'i, fonts'i) VI

2. pohó (bohó, bohó) VI brote S gone (ar) S bruja S tsuzne (ar) SCOMP brujería S t'ete (ar) S hacer brujería SVT ei ('ñei, t'ei) VT brujo S ndozne (ar) SCOMP brujo, -a S 'ñete (ar) S brújula S nt'udi jar norte (ar) SN bruma S 'bongui (ar) SCOMP bruñir VT jwexki (jwexki, jwexki) VT brusco ADJ .......... brutal ADJ meti (ar) S bruto ADJ meti (ar) S bucle S txinu (ar) S buche S botxi (ar) S buche de ave SN 1. botxi ts'int'u (ar) SN 2. botxi oni (ar) SN bueno ADJ 1. xi hño ADJ

2. ar za S muy bueno SADJ 1. xi na hño SADJ

2. ar na za SN ser bueno SVI hogumui (hñogumui, nthogumui) SVI

buenos dias [gente joven] EXPR hadi EXPR buenos dias [gente grande] EXPR nzaki EXPR buena gente SN 1. hogumui (ar) SCOMP

2. hogujä'i (ar) SCOMP buena idea SN hogumfeni (ar) SCOMP buenas noches [gente joven] EXPR hadi EXPR buenas noches [gente grande] EXPR nzaki EXPR

Page 47: Diccionario Primera Parte

47

buenas noticias SN hogunt'ode (ya) SCOMP buena obra SN hogunt'ot'e (ar) SCOMP buenas tardes [gente joven] EXPR hadi EXPR buenas tardes [gente grande] EXPR nzaki EXPR buenos dias / tardes / noches [despedida moderna] EXPR maje EXPR buenos dias / tardes / noches [despedida antigua] EXPR ntsenkwahu EXPR buey S boi (ar) S buey grande SN ndoboi (ar) SCOMP bufanda S nkät'u'yuga (ar) SCOMP bufete de un abogado SN ngú ñänte (ar) SN bufo ADJ .......... buho S tukru (ar) S buitre S padá (ar) S bujía S bujiya (ar) S bulto S 'beni (ar) S bullicio S hñähni (ar) S bullir VI tä (dä, dä) VI buque S 1. bojä dehe (ar) SN 2. motsa dehe (ar) SN 3. barko (ar) S burbuja S momo (ar) S burdel S 1. ngú hne ndo (ar) SN 2. ngú hmahni (ar) SN burgués ADJ hñäbojä (ar) SCOMP burgués S hñäbojä (ar) SCOMP burguesía S hñäbojä (ar) SCOMP burla S 'renté (ar) S

hacer burla SVT thente (dente, 'rente) VT burlador ADJ S denté (ar) S burlarse VT 1. theni (deni, 'reni) VT 2. thente (ndente, ndente) VT 3. feti (meti, 'beti) VT burlón ADJ S .......... burra S tsubru (ar) SCOMP PREST burro S ndobru (ar) SCOMP PREST burro, -a S burru (ar) S PREST buscar VT honi (hyoni, thoni) VT buscar cuidadosamente SVT honi xi hño (hyoni xi hño, thoni xi hño) SVT en busca de EXPR ar nthoni un EXPR búsqueda S nthoni (ar) S busto S made ar jä'i ir bots'e SN butaca S 1. thuhni (ar) S 2. nthuts'i (ar) S buzón de correo SN 1. njät'u'mehni (ar) SCOMP

2. njät'uhe'mi (ar) SCOMP 3. nthot'uhe'mi (ar) SCOMP 4. njät'i (ar) S

Page 48: Diccionario Primera Parte

48

C cabal ADJ nxoge (ar) S cabalgada N toge hñäki (ar) SN caballería N toge (ya) S caballero N 'ñoho (ar) S caballerosidad N 'ñoho (ar) S caballista N toge (ar) S caballo N fani (ar) S caballo de carreras SN tifni (ar) S caballo chaparro SN 1. t'ufni (ar) SCOMP

2. mextha fani (ar) SN caballo grande SN 1. dätä fani (ar) SN

2. ndofni (ar) NCOMP 3. däfni (ar) NCOMP caballo [macho] N ndofni (ar) NCOMP caballo único N 1. 'rafni (ar) NCOMP

2. 'rase fani (ar) SN dueño de caballo SN fanise (ar) NCOMP

cabecear VI nt'umbuñä (nt'umbuñä, nt'umbuñä) VREFLCOMP cabeceo N nt'umbuñä (ar) NCOMP cabecera N nthuxuñä (ar) NCOMP cabello N xtä (ar) N

persona con cabellos chinos SN txinu (ar) N cepillo para el cabello SN 1. nt'ekuñä (ar) NCOMP 2. nt'eñä (ar) NCOMP

caber VI tsudi (zudi, zudi) VI no cabe duda EXPR hingi tsudi ntso'mi EXPR

cabestro N tsatune (ar) NCOMP llevar o traer del cabestro SVT tsatune (tsatune, ntsatune) VTCOMP

cabeza N 1. ñä (ar) N 2. ñäxumu (ar) NCOMP 3. doxumo (ar) NCOMP cabeza chica SN 1. t'uñä (ar) NCOMP 2. t'uxumu (ar) NCOMP 3. t'olo ñä (ar) SN 4. t'uxumo (ar) NCOMP cabeza despeinada SN xañä (ar) NCOMP

movimiento de la cabeza para decir sí SN 'wa'mi (ar) N movimiento de la cabeza para decir no SN jwät'i (ar) N romperse la cabeza SVTREFL 1. tehmuñä (tehmuñä, 'rehmuñä) VTCOMP

2. huts'i (hñuts'i, thuts'i) VT tener sobre la cabeza SVT ots'i ('ñots'i, ‘ñots'i) VT tener cabida en SVT tsudi nu (zudi nu, ts'udi nu) VI

cabildo N ngú ts'ut'ubi (ar) SN

Page 49: Diccionario Primera Parte

49

cable N 1. kable (ar) N 2. 'nät'i (ar) N cable eléctrico SN 1. kable tsibi (ar) SN

2. 'nät'i tsibi (ar) SN cabo N 1. wa bojä (ar) SN 2. wa pala (ar) SN 3. wa t'abi (ar) SN 4. wa nt'ats'i (ar) SN 5. 'nuxthe (ar) NCOMP 6. ñänihai (ar) NCOMP 7. ngäts'i hai (ar) SN cabo del ejército SN ndä (ar) N

al cabo de EXPR ar ngäts'i nu EXPR atar cabos SVT xot'uwa (xot'uwa, sot'uwa) VTCOMP

llevar a cabo SVT tsoni (zoni, zoni) VT

cabra N tsut'äxi (ar) NCOMP cabrilla N t'olo tsut'äxi (ar) SNCOMP cabrito N t'olo ndot'äxi (ar) SNCOMP cabrón N 1. ndot'äxi (ar) NCOMP 2. kabron (ar) N carbonada N kabronäda (ar) N cacahuate N jumhai (ar) N cacao N kakao (ar) N cacarear VI mafi (mafi, mafi) VI cacería de conejos SN 1. nk'ahnukwa (ar) NCOMP

2. nt'ät'ukwa (ar) NCOMP cacería de pájaros SN 1. nk'ahnuts'ints'u (ar) NCOMP

2. nt'ät'uts'ints'u (ar) NCOMP cacería de pescados SN 1. t'ats'i (ar) N

2. nthuts'i (ar) N 3. 'bejwä (ar) NCOMP cacería de tejones SN 1. 'betsathä (ar) NCOMP

2. nt'ät'utsathä (ar) NCOMP cacería de tlacuaches SN 1. 'bedäzu (ar) NCOMP

2. nt'ät'udäzu (ar) NCOMP 3. nk'ahnudäzu (ar) NCOMP cacerola N manza (ar) N cacique N däbämuhñä (ar) NCOMP cachar VT 1. mihi (mihi, hmihi) VT 2. the (de, de) VT cachete N hmi (ar) N cachetón ADJ N dähmi (ar) NCOMP cachiporra N 'mezá (ar) NCOMP cachivache N 1. ts'ojä'i (ar) NCOMP

2. t'olo ts'oe (ar) SN cacho N xeni (ar) N cachorro N 1. t'olo 'yo (ar) SN

Page 50: Diccionario Primera Parte

50

2. t'u ‘yo (ar) SN cada ADJ INDET 1. kadu ADJ INDET 2. tat'i ADJ INDET ¿cada cuándo? ADV INTERR ¿kadu hä'mu? ADV INTERR cada uno SN INDET kadu 'na ADJ INDET cada vez EXPR 1. kadu 'nandi EXPR

2. kadu 'nar bes EXPR 3. 'nar bes EXPR 4. tat'u 'nandi EXPR cada vez que EXPR 1. kadu 'nandi nu EXPR

2. kadu 'nandi 'bu EXPR 3. kadu 'nar bes nu EXPR 4. tat'u 'nandi nu EXPR cadáver N animä (ar) N cadena N 1. njunubojä (ar) NCOMP

2. ntokubojä (ar) NCOMP 3. kadenä (ar) N cadena perpetua SN 'yofadi nzäm'bu (ar) SNCOMP cadencia, ritmo N 'ñäni (ar) N cadera N 1. 'yozu (ar) N 2. hyo (ar) N caducar VI 1. thogi (thogi, thogi) VI 2. thege (thege, thege) VI caer(se) [objetos] VI tagi (dagi, dagi) VI caer(se) [ser animado] VI 1. tagi (dagi, dagi) VI

2. jwangi (jwangi, jwangi) VI caer bien VI 1. tsa xi hño (za xi hño, ts'a xi hño) SVI

2. numanhño (numanhño, hnumanhño) VICOMP caer mal VI tsa xi 'ñu (za xi 'ñu, ts'a xi 'ñu) SVI caer sobre algo SVI tsots'i (zots'i, ts'otsi'i) VI dejar caer [objetos o persona] SVT hegi (hyegi, thegi) VT dejar caer sobre algo SVT hegi tsots'i (hyegi tsots'i, thegi tsots'i) SVT café N 1. 'bothe (ar) N 2. kafe (ar) N café solo SN 1. kafe honse (ar) SN 2. 'bothe honse (ar) SN cafetera N 1. nsit'ukafe (ar) NCOMP 2. nt'ut'ukafe (ar) NCOMP 3. nt'ut'u'bothe (ar) NCOMP cafetería N 1. 'bakafe (ar) NCOMP 2. 'ba'bothe (ar) NCOMP cagar VI poho (mpoho, mpoho) VI cagón ADJ N 1. thufo (ar) N 2. thuzu (ar) N caída N 1. ntagi (ar) N 2. ntso (ar) N caída [de flores y frutas] N hoe (ar) N

a la caída de la noche SADV 'mexuwi VI caja N kaha (ar) N caja de ahorros SN kaha njwatubojä (ar) SNCOMP

Page 51: Diccionario Primera Parte

51

caja de cambio de marchas SN kaha mpati nthuts'i (ar) SNCOMP caja de enchufe SN kaha nkuts'i (ar) SN caja de seguridad SN kaha njwati xi hño (ar) SNCOMP caja para medir semillas; cuartillo SN jwadá (ar) N cajero N 1. nukaha (ar) NCOMP 2. kahero (ar) N cajetilla, cajita N t'olo kaha (ar) SN cajón N 1. dätä kaha (ar) SN 2. däkaha (ar) NCOMP cal N näni (ar) N cal viva SN nzonäni (ar) NCOMP

apagar la cal SVT poe (moe, 'boe) VT calabaza N mu (ar) N calabaza tierna SN k'egumu (ar) NCOMP

parte de la calabaza donde está la semilla SN mui mu (ar) SN dar calabaza a SVT ei nt'uni ('yei nt'uni, t'ei nt'uni) SVT

calabacilla chica y venenosa SN mudu'yui (ar) NCOMP calado ADJ nsot'ujat'i (ar) NCOMP calado hasta los huesos SADJ tsit'undo'yo (xi) ADJCOMP calafatear VT njot'i oki motsa (njot'i oki motsa, njot'i oki motsa) VTCOMP calamar N mai (ar) N calambre N pat'undo'yo (ar) NCOMP calamidad N nthogi xi 'ñu (ar) SN calandria N donxumu ts'ints'u (ar) SN calar, probar VT 1. tsa (za, ts'a) VT

2. tsapi (zapi, ts'api) VT calarse hasta los huesos SVREFL tsit'undo'yo (zit'undo'yo, tsit'undo'yo) VICOMP calavera N njunundo'yo (ar) NCOMP calcañar N dunwa (ar) N calcetín N nkät'uwa (ar) NCOMP calculadora N 1. njuku'bede (ar) NCOMP

2. kalkuladora (ar) N calcular VI kalkula (kalkula, kalkula) VT cálculo N 1. dämfeni (ar) NCOMP 2. dätä 'bede (ar) SN caldera N dätä tsant'i ts'oe (ar) SN caldo N nhñuni (ar) N calefacción N mpat'i (ar) N calendario N 1. he'mi pa (ar) SN

2. kalendaryo (ar) N calentar(se) VT VREFL 1. mpat'i (mpat'i, mpat'i) VREFL

2. hahni (hahni, thahni) VT 3. hñahni (hñahni, hñahni) VREFL calentura N tsoxpa (ar) N calera N 1. nsut'unäni (ar) NCOMP 2. ts'onäni (ar) NCOMP calibre N maxt'ukañu (ar) NCOMP calidad N 1. za (ar) N

2. xi hño (ar) N

Page 52: Diccionario Primera Parte

52

falta de calidad SN 1. 'bedi ar hño SV

2. ‘bedi ar za SV cálido, caliente ADJ mpa (xi) ADJ calificación N kalifikasion (ar) N calificar VT kalifika (kalifika, nkalifica) VT calma N 1. thembi (ar) N 2. nkät'i (ar) N calmante N 1. hñembi (ar) N

2. nkät'i (ar) N calmar [una enfermedad] VI 1. kät'i (gät'i, gät'i) VI

2. hembi (hñembí, thembi) VI calor N pa(t'i) (ar) N

hace calor EXPR 1. xi mpa EXPR 2. ot'e ar pa EXPR

calumnia N hmämun'ñu (ar) NCOMP calumniar VT mämun'ñu (mämun'ñu hmämun'ñu) VTCOMP calvario N pont'i (ar) N calvo ADJ N 1. ngoxumo (ar) NCOMP 2. ngoñä (ar) NCOMP calzada N 1. dätä kaye (ar) SN 2. däkaye (ar) NCOMP calzado N 1. thiza (ar) N 2. zexthi (ar) N calzar(se) VT VREFL tit'i (dit'i, 'rit'i) VT calzón N t'olo zexjo (ar) SN calzoncillo N t'olo zexjo (ar) SN callado ADJ hñei (ar) N callar(se) VT VREFL hñei (hñei, hñei) VI calle N 1. 'ñu (ar) N 2. kaye (ar) N

la calle de EXPR 1. ar 'ñu nu EXPR 2. ar kaye nu EXPR

calle mayor SN 1. dätä 'ñu (ar) SN 2. dä'ñu (ar) NCOMP

3. dätä kaye (ar) SN 4. däkaye (ar) NCOMP callejón N 1. ts'ixt'u'ñu (ar) NCOMP 2. ts'ixt'ukaye (ar) NCOMP callo N 1. näxkuxifni (ar) NCOMP 2. nduxt'i (ar) N callos N 1. näxkuxifni (ya) NCOMP 2. nduxt'i (ya) N cama N nt'ots'i (ar) N camagua N nthä (ar) N cama de matrimonio SN nt'ots'i nthäti (ar) SN camaleón N tsija (ar) N cámara N 1. kamära (ar) N 2. njukufotografia (ar) NCOMP camarada N 1. 'ñowi (ar) N 2. mpädi (ar) N

Page 53: Diccionario Primera Parte

53

camarero, -a, mesero, -a N maxte t'ite (ar) SN camarón N mai (ar) N cambiar(se) VT VREFL 1. mpombi (mpombi, mpombi) VREFL

2. mponi (mponi, mponi) VREFL 3. mpati (mpati, mpati) VREFL cambiar de marcha SVT pati (pati, 'bati) VT cambiar de ropa o autobús SVI mponi (mponi, mponi) VREFL cambio N 1. mpati (ar) N 2. mponi (ar) N cambio [en monedas chicas] N 1. mpati (ar) N 2. sani (ar) N cambio de dinero SN 1. mpati (ar) N

2. mpadi (ar) N en cambio CONJ pe CONJ

camello N kameyo (ar) N camilla N t'olo nt'ots'i (ar) SN caminante N 1. ne'ñu (ar) NCOMP

2. 'yo'ñu (ar) NCOMP caminar VI 1. ne'ñu (ne'ñu, hne'ñu) VTCOMP 2. 'yo ('ño, 'ño) VI caminar dormido SVI 'yot'ähä ('ñothä, 'ñothä) VICOMP caminata N 'yowa ya'bu (ar) SNCOMP camino N 'ñu (ar) N camino real SN dä'ñu (ar) SN

a medio camino EXPR made 'ñu EXPR camión N bojä (ar) N camión de carga SN bojä ndu (ar) SN camionero N 'ñebojä (ar) NCOMP camioneta N t'olo bojä ndu (ar) SN camisa N xayu (ar) N camisería N 'baxayu (ar) NCOMP camiseta N zxu'ye xayu (ar) SN camisón N 1. dätä xayu (ar) SN

2. däxayu (ar) NCOMP camote N bo'kwä (ar) N campamento N njo'mi 'mui (ar) SN campana, hacha N t'egi (ar) N campante ADJ N johya (ar) N campeón N däte (ar) N campeonato N täte (ar) N campesino N wähi (ar) N campestre ADJ wähi (ar) N campo N 'batha (ar) N campo, milpa N jwähi (ar) N campo de batalla SN 'batha ntsa (ar) SN campo de deportes SN 'batha 'ñeni (ar) SN camposanto N hai 'ñagi (ar) SN cana N t'axuxtä (ar) NCOMP canal N 'ñuthe (ar) NCOMP canalizar VT xoku'ñuthe (xoku'ñuthe, soku'ñuthe) SVT

Page 54: Diccionario Primera Parte

54

canalla N ts'ojä'i (ar) NCOMP canario N kanäryo (ar) N canasta N 'bots'e (ar) N canasta grande SN 1. dätä 'bots'e (ar) SN

2. dä'bots'e (ar) NCOMP base de la canasta SN 1. nthoe 'bots'e (ar) SN

2. xiji 'bots'e (ar) SN hacer canasta SVT 1. me'bots'e (me'bots'e, me'bots'e) SNCOMP

2. hoku'bots'e (hyoku'bots'e, thoku'bots'e) SNCOMP canastero N 1. me'bots'e (ar) NCOMP

2. hyoku'bots'e (ar) NCOMP canastita N 1. t'olo 'bots'e (ar) SN 2. t'u ‘bots'e (ar) SN cancelar VT häki (hñäki, thäki) VT cáncer N 1. kanser (ar) N 2. hñeni (ar) N canción N thuhu (ar) N cancha N hai 'ñeni (ar) SN candado N njot'i (ar) N candela N hyats'i (ar) N candelero N mfox'yo (ar) N candidato N nets'ut'ibi (ar) NCOMP cándido ADJ 1. xongo (ar) N 2. dondo (ar) N canela N kanela (ar) N cangrejo N 'ñents'ufoho (ar) N canica N kanika (ar) N canícula N ts'opa (ar) NCOMP canilla N 1. mando'yo (ar) NCOMP 2. dätä ndo'yo (ar) SN canoa N motsa (ar) N canoso ADJ 1. t'axuñä (ar) NCOMP 2. t'axkuñä (ar) NCOMP cansado ADJ nzabi (ar) N cansancio N nzabi (ar) N cansar(se) VT VREFL tsabi (zabi, zabi) VI

estar cansado [1a. persona] SVI nzaki (xi) ADJ estar cansado [2a. persona] SVI nza'i (xi) ADJ estar cansado [2a. persona] SVI nza(bi) (xi) ADJ

cantante N duhu (ar) N cantar VI tuhu (ntuhu, ntuhu) VI cantar en la iglesia, rezar, orar SVI VI xadi (nxadi, nsadi) VT cántaro N xoni (ar) N cántaro chico SN 1. t'olo xoni (ar) SN

2. t'u xoni (ar) SN cántaro largo SN 1. maxoni (ar) NCOMP

2. makuxoni (ar) NCOMP boca de cántaro SN ne xoni (ar) SN llover a cántaros SN 1. ta'ye nts'edi (da'ye nts'edi, nda'ye nts'edi) SVI

2. dä'ye (ndä'ye, ndä'ye) VICOMP cantidad N xingu (ar) N

Page 55: Diccionario Primera Parte

55

cantina N 1. ngú nts'i'ñithi (ar) SNCOMP

2. ngú ts'isei (ar) SNCOMP 3. pasei (ar) NCOMP caña N nduxo (ar) N caña de azúcar SN nduxo t'axut'afi (ar) SNCOMP cañaveral N hai nduxo (ar) NCOMP caño N kañu (ar) N cañón N kañon (ar) N capa N 1. njo'mi (ar) N 2. 'majwi (ar) N 3. nthe (ar) N 4. mats'i (ar) N capacidad N 1. maxt'i (ar) N

2. timfeni (ar) N 3. ngu (ar) N capar VT poki (moki, 'boki) VT capaz ADJ timfeni (ar) N capilla N 1. t'olo nijä (ar) SN 2. t'u nijä (ar) SN capital N 1. dähnini (ar) NCOMP 2. bojä (ar)´N capitalismo, capitalista N hñäbojä (ar) NCOMP capítulo N 1. nsadi nthege (ar) SN 2. xeni nthutsí (ar) SN capón N 1. 'bok(u)oni (ar) NCOMP 2. 'boki (ar) N capote N pat'i (ar) N captar VT meya (meya, hmeya) VT capturar VT 1. mihi (mihi, hmihi) VT 2. ju (gu, nju) VT 3. kuhu (kuhu, kuhu) VT capulín N dese (ar) N Capulín [barrio 3o, Santiago M, Amealco] TOP Ndese TOP capulincillo N dese 'ñäi (ar) SN capullo N 1. gone doni (ar) SN 2. nfixdoni (ar) NCOMP cara N hmi (ar) N cara gorda SN nokuhmi (ar) NCOMP cara grande SN 1. dätä hmi (ar) NCOMP 2. dähmi (ar) NCOMP cara de mujer SN 1. hmitsu (ar) NCOMP

2. hmi 'behñä (ar) SN cara de miedo SN hmitsu (ar) NCOMP caracol N tsi'buxi (ar) N carácter, característico N ADJ 'mui (ar) N caracterizar VT ungu'befi (ungu'befi, t'ungu'befi) VTCOMP caramba EXPR 1. nt'o EXPR 2. karamba EXPR

Page 56: Diccionario Primera Parte

56

carátula N 1. 'mats'i (ar) N 2. njo'mi (ar) N caravana N hmunts'ujä'i (ar) NCOMP carbón N thehñä (ar) N carboncillo N t'olo thehñä (ar) SN carbonero N 'ñut'uthehñä (ar) NCOMP carcajada N 'redé (ar) N cárcel N fadi (ar) N carcelero N nufadi (ar) NCOMP encarcelado, preso ADJ N 'ñofadi (ar) NCOMP carcomer VT tsizá (zizá, nzizá) VT carcomido ADJ 1. nzizá (ar) N

2. nzi (ar) N carda N nt'eke (ar) N cardar VT eke ('yeke, t'eke) VT cardiaco [sustantivo] ADJ N dathi mui (ar) SN cardo N pit'u'mini (ar) NCOMP carear VT hñandi (hñandi, hñandi) VREFL carecer de SVT 'bedi nu ('bedi nu, 'bedi nu) VT carencia N 'medi (ar) N carestía N 1. nthege (ar) N 2. hmäki (ar) N carey N xaha (ar) N carga N 1. jadi (ar) N 2. ndu (ar) N carga de un caballo SN 1. ndufni (ar) NCOMP

2. jadi fani (ar) SN café cargado SN 1. kafe nts'edi (ar) SN

2. 'bothe nts'edi (ar) SN cielo cargado SN hmets'i nts'edi (ar) SN cargador N ndu (ar) N cargar VT 1. tu (du, 'ru) VT 2. theni (deni, 'reni) VT cargar [a una persona o animal] VT tuti (duti, 'ruti) VT cargar, echar tinta en una pluma SVT xit'i (xit'i, sit'i) VT cargar al hombro SVT pex'yo (pex'yo, 'bex'yo) VT cargo N ts'ut'ubi (ar) N caricatura N ts'onte jä'i (ar) SN caricia N nthot'i (ar) N caridad N nt'untho (ar) N caries N nzi ts'i (ar) SN cariño N 1. ntho(t'i) (ar) N 2. hne (ar) N Carmen N Karme (ar) N carnal N 1. 'ñowi (ar) N 2. ku (ar) N carne N ngo (ar) N carne asada SN thäxungo (ar) NCOMP carne de caballo SN 1. ngo fani (ar) SN

2. ngofni (ar) NCOMP carne de carnero SN 1. ngo ndäni (ar) SN

Page 57: Diccionario Primera Parte

57

2. ngonduni (ar) NCOMP

carne de oveja SN 1. ngo deti (ar) SN 2. ngoduti (ar) NCOMP

carne de puerco SN 1. ngo ts'udi (ar) SN 2. ngob(u)ts'udi (ar) NCOMP

carne de res SN 1. ngo boi (ar) SN 2. ngoboi (ar) NCOMP

polvo o migajas de carne SN ngunt'ungo (ar) NCOMP carnero N ndäni (ar) N carnicería N 1. pamungo (ar) NCOMP

2. 'bamungo (ar) NCOMP carnicero N mamungo (ar) NCOMP carnívoro N 1. zamungo (ar) NCOMP

2. zango (ar) NCOMP carnoso N 1. jango EXPR 2. tu xingu ar ngo EXPR caro, está caro ADJ hmädi (xi) ADJ carpa N 1. ndojwä (ar) NCOMP 2. dätä jwä (ar) SN 3. däjwä (ar) NCOMP carpeta N 1. njat'uhe'mi (ar) NCOMP 2. njwatuhe'mi (ar) NCOMP 3. karpeta (ar) N carpintería N thaxi (ar) N carpintero N yaxi (ar) N carraco ADJ xita ma hä'mu (ar) SN carraspear VI 'yot'u'yuga ('yot'u'yuga, 'yot'u'yuga) VTCOMP carrera N 1. hnextri (ar) N 2. hnixtri (ar) N carreta N 1. karreta (ar) N 2. tsant'i (ar) N carrete N t'oxt'i (ar) N carretera N kartera (ar) N carretilla N 1. kartiya (ar) N 2. ntheñhai (ar) NCOMP carril N 'ñu (ar) N carrillo N ngohmi (ar) NCOMP carrizo delgado y fuerte SN nts'i (ar) N carrizo fresco SN k'axithi (ar) NCOMP carrizo tierno SN k'eguxithi (ar) NCOMP carro N bojä (ar) N carrocería N ngú nthokubojä (ar) SNCOMP carta N 1. he'mi 'mehni (ar) SN 2. nthuts'i 'mehni (ar) SN 3. nt'ot'i 'mehni (ar) SN carta en el resultante SN 1. nthuts'i nsanibojä (ar) SNCOMP

2. he'mi 'mehni oroplano (ar) SNCOMP carta certificada SN he'mi nthuts'i (ar) SN carteo N nt'ot'i njots'i (ar) SN cartel N 1. nkohi (ar) N

Page 58: Diccionario Primera Parte

58

2. kartel (ar) N cartelera N 1. kartelera (ar) N 2. nthuts'i nt'ungumfädi (ar) SNCOMP cartera N 1. njwatubojä (ar) NCOMP 2. njät'ubojä (ar) NCOMP cartero N 1. ngäxu'mehni (ar) NCOMP 2. 'mehni (ar) N cartón N 1. karton (ar) N 2. pit'uhe'mi (ar) NCOMP cartucho N kartutxu (ar) N cartulina N kartulinä (ar) N casa N ngú (ar) N casa de más de un piso SN tonigú (ar) N casa de campo SN ngú 'batha (ar) SN casa de huéspedes SN ngú 'mui (ar) SN casa de modas SN ngú 'ra'yo (ar) SN casa editorial SN ngú nt'ot'uhe'mi (ar) SNCOMP casa matriz SN ngú 'met'o (ar) SN casa real SN ngú ndä (ar) SN casa de paja SN ngú paxa (ar) SN casa de palma SN ngú denthi (ar) SN casa de remas SN ngú 'yezá (ar) SN casa vieja SN dongú (ar) NCOMP casa del patrón SN ngú hmu (ar) SN casa grande SN ndongú (ar) NCOMP

a casa SADV jar ngú EXPR en casa SADV jar ngú EXPR

casado, -a [legalmente] ADJ nthäti (xi) ADJ casamiento N nthäti (ar) N casarse VREFL nthäti (nthäti, nthäti) VREFL cascabel [vibora] N pozu (ar) N cascada N 1. nzothe (ar) NCOMP 2. ntagi dehe (ar) SN cascar VT 1. tehmi (dehmi, 'rehmi) VT 2. heke (heke, theke) VT 3. thots'i (dots'i 'rots'i) VT cáscara N 1. xi (ar) N 2. 'mats'i (ar) N cáscara de huevo SN ximudo (ar) NCOMP casco N 1. nthuts'i xi me (ar) SN 2. kasko (ar) N casero ADJ N 1. ndä ngú (ar) SN 2. mengu (ar) N caseta N ngú njut'ubojä (ar) SNCOMP caseta de baño SN ngú njut'unsaha (ar) SNCOMP casi 1. kasu 2. ngu'bu 3. ngu'mu casi nada 1. kasu otho

2. ngu'bu otho 3. ngu'mu otho

Page 59: Diccionario Primera Parte

59

casi nunca 1. kasu ni 'nar pa

2. ngu'bu ni 'nar pa 3. ngu'mu ni nar pa

casilla 1. t'olo ngú (ar) 2. t'ungú (ar) caso nthogi (ar)

en caso de jar nthogi nu en todo caso 'bu gatho nja'bu hacer caso de njapukaso nu (njapukaso nu, njapukaso nu) hacer caso omiso de sats'i (sats'i, sats'i)

casona ndongú (ar) caspa de cabello fuxuñä (ar) caspa de maíz xidethä (ar) casta 1. hmunts'i ya jä'i hingi nthänts'i (ar) 2. kasta (ar) castaña [barril donde se almacena el pulque] 1. kastañä (ar)

2. barri (ar) castellano hñämfo (ar) castellanizar utuhñämfo (ídem, t'utuhñämfo) castigar tsatu'ñu (tsatu'ñu, ts'atu'ñu) castigo ntsatu'ñu (ar) castillo 1. ndongú (ar) 2. kastiyo (ar) castizo hogu'muise (ar) castrar poki (moki, 'boki) casual nthogi (ar) casualidad nthogi (ar)

por casualidad ar nthogi catálogo nthuts'i (ar) catarata 1. xata (ar) 2. tagi ndathe (ar) catarro 1. thehe (ar) 2. nthuñu (ar) catástrofe nthogi 'ñu nts'edi (ar) catedral dänijä (ar) catedrático 1. däxambate (ar)

2. däxahnate (ar) categoría 1. däte (ar)

2. ntheke (ar) de categoría nu mäs ar za

católico 1. nzokwä (ar) 2. katoliko (ar)

catorce 'ret'a ma goho catre t'olo nt'ots'i (ar) cauce 1. 'ñu dehe (ar) 2. 'ñuthe (ar) caucho ule (ar) caudal ngäts'i (ar) caudaloso 1. nangu 2. nzothe causa 1. ndu'mi (ar) 2. ndui (ar)

Page 60: Diccionario Primera Parte

60

a causa de 1. ar ndu'mi nu

2. ar ndui nu por causa de 1. ir nge ar ndu'mi nu

2. ir nge ar ndui nu causante nt'ot'e (ar) causar ot'e ('yot'e, t'ot'e) cautela hnu (ar) cautivar 1. japi (japi, japi) 2. kot'i (got'i, jot'i) cavar het'i (het'i, thet'I) cavidad 1. mo'mi (ar) 2. 'momi (ar) cavilar 1. mbeni nzäm'bu (mbeni nzäm'bu, mfeni nzäm'bu) 2. xi di mbeni (xi bi mbeni, xi da mbeni) caza 1. nt'ät'i (ar) 2. nk'ahni (ar) cazador(a) 1. k'ahnute (ar)

2. 'ñät'ute (ar) cazador de águilas 1. k'ahnunxuni (ar)

2. menxuni (ar) cazador de conejos mekwa (ar) cazador de coyotes memi'ño (ar) cazador de panales mesefi (ar) cazador de ratones mengu (ar) cazador de tlacuaches medäzu (ar) cazador de venados mehogufani (ar) cazador de zorrillos me'ñäi (ar) cazador de pájaros medints'u (ar) cazar 1. pe (me, 'be) 2. k'ahni (k'ahni, k'ahni) 3. ät'i ('ñät'i, t'ät'i) cazar águilas o gavilanes penxuni (menxuni, 'benxuni) cazar ardillas pemindo (memindo, 'bemindo) cazar conejos pekwa (mekwa, 'bekwa) cazar gatos pemuxi (memuxi, 'bemuxi) cazar pájaros pedints'u (medints'u, 'bedints'u) cazo 1. dätä mamhi (ar) 2. dämamhi (ar) cazuela mamhi (ar) cazuela grande 1. dätä mamhi (ar)

2. dämamhi (ar) cazuela para freir mamhi ntsäni (ar) cazuelita 1. t'olo mamhi (ar) 2. t'umamhi (ar) cebada subada (ar) cebar koxuxebo (goxuxebo, joxuxebo) cebo xebo (ar) cebolla denxi (ar) cedazo 'mats'i (ar) cedro sedro (ar) cédula 1. he'mi nthuts'i (ar)

Page 61: Diccionario Primera Parte

61

2. sedula (ar) cegar nxado (nxado, nxada) ceguera 1. ngoda (ar) 2. nxada (ar) ceja 1. xida (ar) ceja 2. 'yoda (ar)

arquear las cejas sä'm(u)xida (sä'm(u)xida, sä'm(u)xida) cejijunto pikuxida (ar) celar 1. tsoni nt'ot'e xi hño (zoni--, ts'oni--) 2. xu (xu, su) 3. jamansu (jamansu, jamansu) 4. nu (nu, hnu) celda 'yomufadi (ar) celebración 1. nt'ot'e dängo (ar)

2. ts'a dängo (ar) celebrar 1. ot'e dängo (yot'e---, t'ot'e---) 2. tsa dängo (za---, ts'a---) célebre mfädi (xi) celebridad mfädi (ar) celeridad tihi (ar) celeste hmets'i (ar) celibato 'yo ts'unt'u (ar) célibe ts'unt'u (ar) celos 1. gunt'ei (ar) 2. kunt'ei (ar) celosía 'nakuhyadi (ar) celoso (n)kunt'ei (ar) cementerio hai nt'agi (ar) cemento sumento (ar) cena nt'oxi (ar) cenegal mbohai (ar) cenar nt'oxi (nt'oxi, nt'oxi) cencerro thebe t'egi (ar) cenicero nt'ut'u'bospi (ar) cenit nts'ä mhets'i (ar) ceniza 'bospi (ar) miércoles de ceniza 1. nts'upa (ar)

2. hñupa nsenisa (ar) montón de ceniza hmunts'i 'bospi (ar) cenote 1. mehe dehe (ar) 2. 'nakudehe (ar) censo 1. senso (ar) 2. nthuts'i 'mui (ar)

levantar el censo de 1. ot'e ar senso nu ('yot'e ar senso nu, t'ot'e ar senso nu)

2. ot'u nthuts'i (‘yot'u nthuts'i, 'yot'unthuts'i) censura thäki (ar) censurar häki (hñäki, thäki) centavo [gente joven] suntabo (ar) centavo [gente grande] ndohmi (ar)

seis centavos 'rato suntabo (ar) doce centavos meño (ar)

Page 62: Diccionario Primera Parte

62

veinticinco centavos ñodumi (ar)

centella jwei (ar) centímetro sentimetro (ar) centinela 1. nu 2. jamansu

3. heti central made (ar) central de teléfonos 1. made ya nts'ofo (ar)

2. made ya nts'ohñä (ar) centralizar ot'e made ('yot'e---, t'ot'e---) céntrico made (ar) centro made (ar) Centro de Estudios Lingüisticos y Literarios ar Made ya Nsadi ya Hñä ne ya 'Mui Centroamérica 1. Sentroamerika

2. ar made ximhai (ar) ceñidor 1. ngut'i (ar) 2. bät'i (ar) ceñirse 1. ngut'i (ngut'i, ngut'i) 2. 'ma'mi ('ma'mi, 'ma'mi) 3. bät'i (bät'i, bät'i) ceño 1. nt'udi (ar) 2. mbokwe (ar)

arrugar el ceño nuxki mbokwe (nuxki mbokwe, hnuxki mbokwe) cepa ots'i (ar)

de buena cepa hingi nthänts'i (ar) cepillar 1. ext'e ('yext'e, t'ext'e) 2. ts'uki (ídem, ídem) cepillar, alijar ts'uki (ts'uki, ts'uki) cepillo para el cabello 1. nt'ekuñä (ar) 2. nt'eñä (ar) cepillo para dientes 1. nsut'uts'i (ar)

2. nt'ext'uts'i (ar) cepillo de ropa nt'eku'bitu (ar) cepillo de uñas nt'ext'uxa (ar) cera sera (ar) cera de abejas sera kolmenä (ar) cera de lustrar 'ñithi zexthi (ar) cerámica 1. nthokuts'oe (ar)

2. nt'ot'uts'oe (ar) cerca getu'bu cerca de aquí 1. getwa

2. madewa cerca de ahí getnu cerca de allí 1. get'bu

2. made'bu cerca [sustantivo] jädo (ar) cercar juts'i (guts'i, njuts'i) cercar, encerrar kot'i (got'i, jot'i) cercanía getu'bu (ar) cercenar tx'uki (tx'uki, tx'uki) cerciorarse (de) 1. mämukwäni (mämukwäni, hmämukwäni)

2. pädi (bädi, mfädi)

Page 63: Diccionario Primera Parte

63

cerda tsubts'udi (ar) cerdo ndobts'udi cereal k'ani nts'i (ar) cerebro ñäxumu (ar) ceremonia hnumansu (ar) cereza seresa (ar) cerilla 1. bozagu (ar) 2. bogu (ar) cerillo 1. ntheti (ar) 2. mfets'i (ar) 3. nts'oke (ar) 4. seriyo (ar)

prender un cerillo 1. fets'i (mets'i, 'bets'i) 2. tsoke (tsoke, ts'oke)

cerner fats'i (mats'i, 'bats'i) cero otho cerrado njot'i (xi) cerradura njot'i (ar) cerrar kot'i (got'i,[n]jot'i) cerro t'oho (ar) cerro encorvado ñäxtho (ar) cerro puntiagudo nts'ätho Cerro Azul, Agostadero Nk'angut'oho cerrojo bisagra (ar) certamen ntsa nsadi (ar) certero 1. makwäni 2. ñät'ute certeza, certidumbre mfeni makwäni (ar) certificado 1. sertifikado (ar)

2. nthuts'i (ar) certificarse de mämukwäni (mämukwäni, hmämukwäni) certificar 1. huts'i (hñuts'i, thuts'i) 2. mämukwäni (ídem, hmämukwäni) certitud 1. mfeni makwäni (ar) 2. mfeni xi hño (ar) cervecería 'ba serbesa (ar) cervecero 1. ma serbesa (ar) 2. 'yot'userbesa (ar) 3. ziserbesa (ar) cerveza serbesa (ar) cerviz 'yuga (ar) cesar häki (hñäki, thäki) cese nthäki (ar) césped pasto (ar) cesta 'bots'e (ar) cestería 1. me'bots'e (ar) 2. 'ma'bots'e (ar) cesto 1. dätä 'bots'e (ar) 2. dä'bots'e cicatriz 1. señä (ar) 2. ntheni (ar) cicatrizar tsaya (ntsaya, ntsaya)

Page 64: Diccionario Primera Parte

64

ciclismo 'ñengufanibojä (ar) ciclista 'ñengufanibojä (ar) ciclo mpati (ar) ciclón tsenthi (ar) cidra sidra (ar) ciego 1. goda (ar) 2. xada (ar)

a ciegas ar njot'uda más ciego que un topo mäs ar xada dige ar ngu

cielo hmets'i (ar) ciempiés penzu (ar) cien 1. nthebe

2. 'nanthebe 3. 'ret'a (ya) 'ret'a ciénega mbohai (ar) ciencia mfeni (ar) ciento 1. nthebe 2. 'nanthebe 3. 'ret'a (ya) 'ret'a

en cierne te el cierre njot'i (ar) ciertamente makwäni cierto makwäni

por cierto makwäni ciervo hogufáni (ar) cigarro 'yui (ar)

colilla de cigarro nxuku'yui (ar) cigarro puro dätä 'yui (ar) cigüeña siweñä (ar) cilindro 1. maxt'i (ar) 2. silindro (ar) 3. nxonge (ar) cima 1. ñätho (ar) 2. ñäzá (ar) cimbra 1. 'met'e (ar) 2. 'met'uzá (ar) 3. njo'mi (ar) cimiento 1. ndui (ar) 2. ndu'mi (ar) cinc sing (ar) cincel sinsel (ar) cinco kut'a (ar) cincuenta 1. madenthebe 2. kut'a (ya) 'ret'a 3. yoho 'nate ma 'ret'a 4. (n)gudmi cincuenta años kut'a (ya) 'ret'a ya jeya cincuenta centavos ngudmi (ar) cine sine (ar) cine hablado sine hñä (ar) cine mudo sine gone cine sonoro sine nzuni (ar)

Page 65: Diccionario Primera Parte

65

cinta 1. ts'ut'u'me (ar) 2. nts'ut'i (ar) 3. sinta (ar) cintura ngut'i (ar) cinturón bät'i (ar) cinturón de asiento bät'i thuhni (ar) circo sirko (ar) circulación 'ño (ar) circular 'yo ('ño, 'ño) círculo tsant'i (ar) circunscribir 1. tx'uki ya'bu (tx'uki ya'bu, tx'uki ya'bu) 2. hu'mi (hñu'mi, thu'mi) circunstancia nthogi (ar) Cirilo Lilo (ar) ciruela sirwelo cirugía 1. set'i (ar) 2. nthet'i (ar) cirujano 'yothe (ar) cisma 1. nthegi (ar) 2. tuhni (ar) cisne sisne (ar) cita nts'ohni (ar) citación nt'ot'e nts'ohni (ar) citar ot'e nts'ohni ('yot'e---t'ot'e---) ciudad 1. dähnini (ar) 2. dätä hnini (ar) 3. swida (ar) ciudadano 1. jäi dähnini (ar)

2. mengu dähnini (ar) civil dähnini (ar) cizaña 1. sisañä (ar) 2. ts'o doni (ar) 3. tuhni (ar) clamar mafi (mafi, hmafi) clamor hmafi (ar) clara 1. t'axi (ar) 2. hats'i (ar) clarecer 1. hats'i (hats'i, thats'i) 2. neki (neki, neki) claridad 1. hats'i (ar) 2. hneki (ar) clarín trompeta (ar) clarividente 'yode (ar) claro 1. hats'i (ar) 2. neki (ar) 3. maxt'i (xi) claro que si hä makwäni

sacar en claro mämukwäni (mämukwäni, hmämukwäni) clase [de enseñanza] 1. klase (ar)

2. nsadi (ar) 3. nt'udi (ar)

Page 66: Diccionario Primera Parte

66

clase, tipo, género klase (ar) clase alta klase hñäbojä (ar) clase baja klase hyoya (ar) clase media klase made (ar) clase obrera klase 'befi

¿qué clase? 1. ¿honja? 2. ¿temu ar klase?

clasificar 'weke ('weke, t'eke) claudicar kuts'i (kuts'i, kuts'i) clavadista ku'mujä'i (ar) clavado 1. mfots'i (ar) 2. nku'mi (ar) 3. 'rot'e (ar) clavar(se) [en el piso] fots'i (fots'i, fots'i) clavar(se) [general] tot'e (dot'e, 'rot'e) clavel 1. donzadoni (ar) 2. klabel (ar) clavo 1. 'not'e (ar) 2. klabo (ar) clemente 'yot'uts'u t'ubi (ar) clero hmunts'ujä'i nzokwä (ar) cliente 1. klyente (ar) 2. mpädi (ar) clima klimä (ar) clínica ngú nt'othe (ar) clueca oxuoni (ar) coa t'abizá (ar) coacción 1. hñä nts'edi (ar) 2. nwet'i (ar) coagularse 1. hmähni (hmähni, hmähni) 2. hmängi (hmängi, hmängi) coalición hmunts'i (ar) cobarde 1. bizu (ar) 2. ntsu (ar) cobardía 1. bizu (ar)

2. ntsu (ar) cobija däx'yo (ar) cobijar 1. pat'i (mat'i, 'bat'i) 2. he (hñe, the) cobijarse [con ropa] nthe (nthe, nthe) cobijarse [con la cobija] hets'e (hñets'e, (n)thets'e) cobra ndäte k'eñä (ar) cobrador ngot'i (ar) cobranza njot'i (ar) cobrar jot'i (got'i, njot'i) cobrar fuerzas jot'uts'edi (got'uts'edi, njot'uts'edi) cobre kobre (ar) (el) cobro njot'i (ar) coca koka (ar) cocer tä (dä, dä) poner a cocer hots'e (hyots'e, thots'e) cocer en el comal tädo'yo (ndädo'yo, ndädo'yo)

Page 67: Diccionario Primera Parte

67

cocido ndä (xi)

medio cocido hmängi (xi) cocina nthokunts'i (ar) cocina nthokuhñuni (ar) cocinar hokuhñuni (hyokuhñuni, thokuhñuni) cocinera hyokuhñuni (ar) cocinero hyokuhñuni (ar) coco koko (ar) cocodrilo kokodrilo (ar) cocotero koko (ar) coche 1. kotxi (ar) 2. t'olo bojä (ar) coche de carreras bojä hnextri (ar) cochino ts'udi (ar) codazo mputuyuni (ar) codear 1. putyuni (mputyuni, mputyuni) 2. 'ñänguyuni ('ñänguyuni, 'ñänguyuni) códice he'mi nt'ot'e ma hä'mu (ar) codicia zuda (ar) código he'mi nt'ot'e xi hño (ar) codo yuni (ar)

hablar por los codos ñä xingu (ñä xingu, hñä xingu) codorniz ts'ant'undo'yo (ar) coetáneo hñehe jeya (ar) coexistencia 'natho 'mui (ar) coger 1. mihi (mihi, hmihi) 2. hä (hñä, thä) 3. xats'i (xats'i, sats'i) 4. munts'i (munts'i, (h)munts'i) 5. ju (gu, nju) cohechar ungubojä (ungubojä, t'ungubojä) cohecho t'ungubojä (ar) cohete nzaxthi (ar) cohibir tsu (zu, ntsu) cohibido ntsu (ar) coincidir heki (heki, theki) coincide nthewi coito 1. nkwati (ar) 2. nsats'i (ar) cojear nk'uts'i (nk'uts'i, nk'uts'i) cojín kojin (ar) cojo 1. nk'uts'i (ar) 2. dowa (ar) col kol (ar) cola ts'u (ar) cola en general ts'u (ar) cola de caballo o de buey ts'ufni (ar) colaboración mfats'i (ar) colaborar mfats'i (mfats'i, mfats'i) coladera 'mats'i (ar) colador 'mats'i (ar) colapso 1. nduts'edi (ar)

Page 68: Diccionario Primera Parte

68

2. 'mai (ar) colar 1. fats'i (mats'i, 'bats'i) 2. faki (maki, 'baki) colar una losa xits'i (xits'i, sits'i) colcha koltxa (ar) colchón fidi (ar)

usar como colchón fidi (bidi, bidi) colección hmunts'i (ar) colectador munts'ute (ar) colectar munts'i (munts'i, hmunts'i) colector munts'ute (ar) colega mpädi 'befi (ar) colegio ngú nsadi (ar) cólera 1. (mbo)kwe (ar) 2. hñeni pa (ar) colérico (mbo)kwe (ar) colgado 1. zui 2. nts'uni 3. ‘räts'i 4. mfeni colgar(se) 1. zui (nzui, nzui)

2. nts'uni, (nts'uni, ídem) 3. 'räts'i ('räts'i, 'räts'i) 4. mfeni (mfeni, mfeni) colgar, depender de, deber crecer tu (du, du) crecer te (te, te) colibrí tsut'udoni (ar) cólico 1. näxt'i (ar) cólico 2. zedi (ar) colilla de cigarro nxuku'yui (ar) coliflor koliflor (ar) colina t'olo t'oho (ar) colindante nzot'e (ar) colindar 1. nzot'e (nzot'e, nzot'e) 2. nzot'uwi (ídem, ídem) colisión 1. mfant'i (ar) 2. mpati mfeni (ar) colmado nt'uni xingu colmar úni xingu (úni xingu, t'úni xingu) colmena kolmenä (ar) colmillo t'uts'i (ar) colocación nthoki xi hño (ar) colocar hoki xi hño (hyoki---, thoki---) colocar en posición horizontal pegi (megi, 'begi) colocar en posición vertical 'ba'mi ('ba'mi, 'ba'mi) colonia 1. 'mui (ar)

2. dä'mui (ar) colonia grande 1. dä'mui (ar)

2. dätä 'mui (ar) agua de colonia, perfume 1. 'ñithi nthiti (ar)

2. 'ñithi njwiti (ar) colonial 1. dä'mui (ar)

Page 69: Diccionario Primera Parte

69

2. dätä 'mui colonizar koki dä'mui (hyoki---, thoki---) coloquio ntsambuhñä (ar) color 1. kolor (ar) 2. njät'i (ar) color verde oscuro, color azul k'angi (ar) color verde ligero 1. k'ants'i (ar)

2. bothe (ar) colorado 1. thents'i (ar)

2. bots'i (ar) colorear, dibujar kät'i (gät'i, jä'i) columna 1. 'bai (ar)

2. 'mai (ar) columpiar nts'unzá (nts'unzá, nts'unzá) columpio nts'unzá (ar) collar 1. thebe (ar) 2. ntode (ar) comadre mäne (ar) comal do'yo (ar) comandancia komandansya (ar) comandante komandante (ar) comba 'rats'unthähi (ar) combate 1. hñäki (ar) 2. tuhni (ar) combatir 1. taki da umbi (daki---, daki----) 2. ntuhni (ntuhni, ntuhni) combidar 1. xepi (xepi, sepi)

2. uni (uni, t'uni) combinación 1. nthämbi (ar)

2. ntsakwi (ar) combinado 'ränts'i (ar) combinar 1. hämbi (hñämbi, thämbi)

2. nthänts'i (nthänts'i, 'ränts'i) combustible nts'oke (ar) comedor ngú hñuni (ar) comentar mä (mä, hmä) comentario 1. hmä (ar)

2. ntsambuhñä (ar) 3. ntsamburraso (ar) comenzar 1. ndui (ídem, ídem,) 2. du'mi (du'mi, 'ru'mi)

3. futi (futi, futi) comer 1. tsa (za, ts'a) 2. ñuni (ñuni, ñuni) 3. tsi (zi, ts'i) comer caña tsu (zu, zu) comer chile tsi'mi (zi'mi, nts'i'mi) comer a medio día 1. 'noge ('noge, 'noge)

3. ñuni (ñuni, ñuni) comerciante 1. dai ne mpa (ar)

2. dai ne ma (ar) comerciante ambulante ma (ar)

Page 70: Diccionario Primera Parte

70

comerciar tai ne pa (ndai ne ma, 'rai ne 'ba) comercio 1. komersyo (ar)

2. 'rai ne 'ba (ar) (cosa) comestible nts'i (ar)

cometer 1. ts'oki (ts'oki, ts'oki) 2. 'ñent'i ('ñent'i, t'ent'i) comezón 1. nxähi (xi)

2. nxäki (xi) tengo comezón, etcétera xi nxähigi, ne ma 'ra cómico txalajä'i (ar)

persona cómica txalajä'i (ar) comida 1. nts'i (ar)

2. hñuni (ar) comienzo ndui (ar)

a comienzos de ndui nu (ar) comilón 1. nzathu (ar) 2. ts'o'yo (ar)

entre comillas 1. nu komiya 2. nu njot'i nt'ot'i

comisión 1. 'mehni (ar) 2. nt'untho (ar)

comisura nzot'uxine (ar) como 1. komongu

2. ngu 3. komu 4. (n)jangu como, ya que 1. getho

2. ge ¿cómo? 1. ¿temu? 2. ¿hanja('ä) 3. ¿honja('ä) 4. ¿yogo?('ä) ¡cómo no! 1. ¡Komo hi'nä! 2. ¡Yogo'ä hi'nä! ¿cómo se deletrea? ¿honja kadu 'nar letra? ¿cómo se llama? ¿temu ar hu'ä? comodamente xi hño comodidad 1. 'mui xi hño

2. 'mui ar za (ar) cómodo 1. xi hño 2. ar za compadecer(se) jweki (jweki, theki) ¿cómo esta usted? 1. ¿honja xka thogi?

2. ¿temu xki de? 3. ¿temu gi zahmä? compadre mbane (ar) compaginar hoki xi hño (hyoki xi hño, thoki xi hño) compañero 1. 'ñowi (ar)

2. ntsits'i (ar) 3. mpädi (ar) compañero de trabajo 'ñowi jar 'befi (ar) compañeros 1. 'ñohu (ya)

Page 71: Diccionario Primera Parte

71

2. mpädi (ya)

3. ntsits'i (ya) compañía 1. kompañiya (ar) 2. pewi (ar) compañía de aviación (ar) hmunts'i ya 'ñeoroplano compañía internacional (ar) dätä 'mai bojä ja ya ximhai compañía de navegación (ar) hmunts'i ya 'ño dehe compeler japuts'edi (japuts'edi, njaputs'edi) compendio tx'ukunthuts'i (ar) compenetrar 1. kut'i (ñut'i ñut'i)

2. jwits'i (jwits'i, ídem) compensación 'rähä (ar) compensar tähä (dähä, 'rähä) comparación 1. nthe (ar)

2. ntheki (ar) comparar 1. heki (hyeki, theki)

2. nthe (nthe, nthe) compartir 1. nthege (nthege, nthege)

2. heke (heke, theke) compás 1. kompas (ar) 2. nxogi (ar) 3. nt'eni (ar) compasión 1. nthekute (ar) 2. ntheki (ar) compasivo hweki compatriota 'nadu'mui (ar) competencia ntsa (ar) competición ntsa (ar) competir ntsa (ntsa, ntsa) complacer 1. emuhño ('ñemuhño, t'emuhño)

2. ehya (ehya, ehya) complejo 1. nt'ot'e nthänts'i (ar)

2. nt'ot'e xi hñembi (ar) complejo de inferioridad tsaxongo (ar) complemento ntoke (ar) completamente nxoge completar xoke (xoke, soke) completo (n)xoge complicar 1. hembi (hñembi, thembi)

2. ts'oni (ídem, ídem) cómplice mfats'i (ar) componer(se) hoki (hyoki, [n]thoki) comportarse ot'u'mui ('yot'u'mui, t'ot'u'mui) composición 1. nthoki (ar) composición 2. nt'ot'e compositor 1. 'yot'uthuhu (ar) compositor 2. 'yot'ute (ar) (la) compra 1. 'rai (ar)

2. 'nai (ar) hacer compras ot'u'nai ('yot'u'nai, t'ot'u'nai) ir de compras pa (ar) 'nai

comprador dai (ar)

Page 72: Diccionario Primera Parte

72

comprador de ayates 1. dai 'ronkwa (ar)

2. da'ronkwa (ar) comprador de lana 1. dai xi'yo (ar)

2. danxiyo (ar) comprador de magueyes 1. dai 'wada (ar)

2. dan'wada (ar) comprador de pulque 1. dai sei (ar)

2. dansei (ar) comprador de terrenos 1. dai hai (ar)

2. dañhai (ar) comprar 1. tambi (dambi, 'rambi)

2. tai (dai, 'rai) comprar para revender pohó (bobó, 'bohó) comprar al contado tai njut'i (dai---, 'rai---) comprar maíz 1. tandethä (dandethä, 'randethä

2. tanthä (danthä, 'rantha) comprar a plazos tai njut'i tembi (dai---, 'rai---) comprar tierra 1. tañhai (dañhai, 'rañhai)

2. tanguhai (danguhai, 'ranguhai) comprender ode ('yode, t'ode) comprensión nt'ode (ar) comprensible nt'ode comprensivo 'yode (ar) comprimir dut'i (dut'i, 'rut'i) comprobante 1. nt'ungunjwäni (ar)

2. komprobante (ar) comprobar ungunjwäni (ungunjwäni, t'ungunjwäni) comprometido 'ñent'i (xi) comprometerse 'ñent'i ('ñent'i, t'ent'i) compromiso 1. nkohi (ar)

2. nt'ent'i (ar) 3. kompromiso (ar)

compuerta [detiene el agua para el riego] njot'udehe (ar) compuesto nthoki (ar) computadora 1. ‘yot'u'bede (ar)

2. komputadora (ar) comulgar njwäni (njwäni, njwäni) común fädi (ar) comunicación - carretera ñut'i 'ñu (ar) comunicación nt'ungumfädi (ar) comunicado t'ungumfädi (ar) comunicar ungumfädi (ungumfädi, t'ungumfädi) comunicarse 1. nzofo (nzofo, nts'ofo)

2. ungumfädi (ungumfädi, t'ungumfädi) comunidad hnini (ar) comunismo 1. mfaxu'befi (ar)

2. mfats'i (ar) 3. mfaxuts'edi (ar) comunista 1. mfaxu'befi (ar)

2. mfats'i (ar) 3. mfaxuts'edi (ar) con 1. kon

Page 73: Diccionario Primera Parte

73

2. ko con el, ella ko nunu, ko nu'ä, ko nuna con ellos, ellas ko nuyu, ko nu'u conmigo ko nuguga con nosotros, -as ko nuguhu, ko nuguwi, ko nuguhe, ko nugu'be contigo, con usted ko nge'e, ko nu'i, ko nu'uge con ustedes ko nu'ahu, ko nu'awi con frecuencia 1. jat'o

2. nzäm'bu 3. hyax'bu con mucha frecuencia jat'o nzäm'bu con gusto kor njohya con mucho gusto ko xingu ar njohya con insistencia jat'o con sinceridad ko makwäni concavo mo'mi (ar) concebir 1. uni ár mfeni (uni---, t'uni---) 2. tini (dini, 'rini) conceder uni (uni, t'uni) concejo 1. hmunts'i (ar) 2. hñunta (ar) concentrarse 1. hmunts'i (hmunts'i, hmunts'i)

2. hñunta (hñunta, hñunta) concepto 1. mpomuhñä (ar)

2. mpongumfeni (ar) concernir 1. ja mdä (ja mdä, ja mdä)

2. embi ar meti ('ñembi ar meti, 'ñembi ar meti) concertar hoki (hoki, thoki) concesión nt'uni (ar) conciencia hogumf'eni (ar) concierto 1. 'mei (ar)

2. 'mui xi hño (ar) conciliar thoki (thoki, thoki) conciso ntx'uki (ar) concluir kwadi (gwadi, wadi) conclusión 1. njwadi (ar)

2. ngäts'i (ar) concordancia nkohi (ar) concuño miki (ar) concupiscencia dätä hne (ar) concurrencia 1. hmunts'i (ar)

2. nthogi (ar) concurso 1. konkurso (ar) 2. ntsa (ar) 3. hmunts'i (ar) concha ximo (ar) condenación ts'atu'ñu (ar) condenar tsatu'ñu (tsatu 'ñu, ts'atu 'ñu) condescendencia hnumunhño (ar) condescender numunhño (numunhño, hnumunhño) condición nkohi (ar)

en buenas condiciones ko ar hogunkohi

Page 74: Diccionario Primera Parte

74

condimentar 1. thänts'i (thänts'i, thänts'i)

2. thänts'uhñuni (thänts'uhñuni, 'ränts'uhñuni) condimento 'ränts'uhñuni (ar) conducir 1. tsits'i (zints'i, ts'its'i)

2. e ('ye, 'ye) conducta 'mui (ar) conducto 'ñuthe (ar) conductor ntsixte (ar) conectar 1. zote (zote, zote) 2. kuts'i (kuts'i, kuts'i)

3. foti (foti, foti) conejera ngúkwa (ar) conejito, conejo pequeño 1. t'ukwa (ar)

2. t'olo kwa (ar) conejo chaparro mekwa (ar) conejo kwa (ar) conejo grande de cerro o liebre makwa (ar) conexión nkuts'i (ar) confección nt'edi (ar) confección nt'eti (ar)

ropa de confección (ar) 'bitu nt'eti confección a medida nt'eti 'bitu t'eni conferencia 1. t'ungunt'ode (ar)

2. nt'ungumfädi (ar) 3. nt'ungu'bede (ar) 4. nts'ohñä (ar) confesar njwäni (njwäni, njwäni) confiado 1. 'ñeme (ar)

2. mpädi (ar) confianza 1. mpädi (ar)

2. 'ñeme (ar) confiar en 1. 'ñeme nu ('ñeme nu, 'ñeme nu)

2. pädi (bädi, mfädi) conflicto 1. tuhni (ar) 2. hñäki (ar) conforme a konomgu nu confortable 1. ar za

2. xi hño confrontar(se con) hñandi (hñandi, nthandi) confundir 1. thänts'i (thänts'i 'ränts'i)

2. 'bedi ('bedi, 'medi) 3. pumbini (pumbini, 'bumbini) confusión 1. medi (ar)

2. 'bumbini (ar) congelar(se) 1. ntse (ntse, ntse)

2. meki (meki, meki) 3. tsegi (tsegi, tsegi) congregación hmunts'ujä'i (ar) congregarse munts'i (munts'i hmunts'i) congreso hmunts'i (ar) conjetura mbeni (ar) conjeturar beni (mbeni, mbeni)

Page 75: Diccionario Primera Parte

75

conjunto hmunts'i (ar) conjunto, juego nxoge (ar)

en conjunto ar nxoge conjurar 1. munts'i pa ar nt'eni (munts'i---, hmunts'i---) 2. 'mujwi ('mujwi, 'mujwi) conmigo 1. ko ngenguga 2. ko nuguga 3. ko nugi 4. ko geke conmover 'ñäni ('ñäni, 'ñäni) conocedor bädi xi hño (ar) conocer pädi (bädi, mfädi) conocerse a sí mismo päse (bäse, bäse) conocido [amigo, ilustre, afamado] 1. mpädi (ar)

2. mfädi (ar) muy conocido 1. xi mfädi xingu 2. xidi mfädi

conocimiento 1. mfädi (ar) 2. mfeni (ar) perder el conocimiento 'bemfeni ('bemfeni, 'bemfeni) recobrar el conocimiento pengumfeni (ídem, ídem)

conquista 1. 'rähä (ar) 2. tsapi

conquistador täte (ar) consecuencia mpengi (ar) consecutivo tokwe (ar) conseguir 1. tini (dini, 'rini)

2. honi (hyoni, thoni) consejero 1. utate (ar)

2. 'ñutate (ar) 3. ut'ate (ar) 4. 'yut'ate (ar) consejo 1. nt'udi (ar)

2. nt'uti (ar) 3. nsokuda (ar) consentido hnumunhño (ar) consentir numuhño (numuhño, hnumuhño) conserje 1. do'mungú (ar) 2. nungú (ar) conserjería ngú do'mute (ar) conserva njwati (ar) conservador kwati (ar) conservar 1. tsuni (tsuni, ts'uni)

2. kwati (wati, jwati) consideración 1. hogumfeni (ar)

2. hnumansu (ar) 3. hogumui (ar) considerar 1. beni xi hño (beni---, mfeni---)

2. numansu (numansu, hnumansu) consignar 1. pehni (mehni, 'behni)

2. thoki (thoki, thoki) consistencia tseti (ar)

Page 76: Diccionario Primera Parte

76

consistente zeti (ar) consolación 1. nthot'i (ar)

2. nthumui (ar) consolar 1. hot'i (hot'i,(n)thot'i)

2. humui (hñumui, thumui) consomé 1. konsume (ar)

2. hñuni thungo (ar) consonante konsonänte (ar) conspicuo mfädi (xi) conspiración hmunts'i pa ar nt'eni (ar) conspirar munts'i pa ar nt'eni (munts'i---, hmunts'i---) constancia 1. konstansya (ar)

2. ts'eti (ar) constante 1. nzäm'bu

2. zeti (ar) constatar meya (meya, hmeya) consternar 1. 'bedi ('bedi, 'medi) consternar 2. pumbini (pumbini, pumbini) constipación 1. ngofo (ar)

2. ngämui (ar) constipado 1. tsoxpa (ar)

2. nthuñu (ar) 3. ngofo (ar) constiparse ngofo (ngofo, ngofo) constituir hoki (hyoki, thoki) construcción 1. nthoki (ar)

2. nt'ot'e (ar) constructor 1. hyokute (ar)

2.'yot'ute (ar) constructor de casas 1. hyongú (ar)

2. hyokungú (ar) construir hoe (hyoe, thoe) construir una casa hongú (hyongú, thongú) consuegro sohni (ar) consuelo thut'umui (ar) consulado 1. ts'ut'ubi ja ya boni (ar)

2. konsulado (ar) consulta nt'ani (ar) consultar ani ('yani, t'ani) consumir 1. tsi (zi, zi)

2. tsini (zini, zini) consumismo nts'i (ar) consumo 1. nts'i (ar)

2. nzini (ar) contabilidad 'bedé (ar) contacto 1. nthe (ar) 2. ntheti (ar)

ponerse en contacto con nthewi contador 1. 'bedé (ar)

2. kontador (ar) contagiar 1. teni (deni, 'reni)

2. ets'i ('ñets'i, t'ets'i)

Page 77: Diccionario Primera Parte

77

contagioso 1. dente (ar)

2. tente (ar) contaminación 1. 'reni (ar)

2. 'rente (ar) contaminar teni (deni, 'reni) contar pede (mede, 'bede) contárselo 1. xifi (xifi, sifi)

2. petuwe (metuwe, 'betuwe) contar con pedé nu (mede nu, 'bede nu)

tiene sus horas contadas pets'i ya ora 'bede contemplar 1. japukaso (ídem, ídem)

2. jante (jante, jante) contemporáneo 1. 'bui mahyegi ('mui---, 'mui---)

2. 'bui 'rangu ('mui---, 'mui---) contender ntsa (ntsa, ntsa) contener 1. ku (ñu, ñu) 2. o ('ño, 'ño) 3. po (mo, mo) contenido 1. ku (ar)

2. 'ño (ar) 3. mo (ar) contento johya (ar)

estar contento johya (njohya, njohya) contestación 1. 'rädi (ar)

2. 'räti (ar) contestar 1. thädi (dädi, 'rädi)

2. thäti (däti, 'räti) 3. kots'i (kots'i, jots'i)

contienda tuhni (ar) contigo 1. ko nu'i 2. ko nge'e continente ximhai (ar) continuamente 1. jat'o 2. (n)zäm'bu 3. hyax'bu continuar 1. toke (toke, 'roke)

2. tseti (zeti, ts'eti) 3. tokwe (tokwe, 'rokwe) 4. zote (zote, zote) contra kontra contrabandear pamuntsu (mamuntsu, 'bamuntsu) contrabando 'bamuntsu (ar) contradecir mämuhnehñä (mämuhnehñä, hmämuhnehñä) contradicción hmämuhnehñä (ar)

a contrapelo 'bät'uxtä (ar) contraprueba nt'ot'e yokwi (ar) contrariar mämu'ñu (mämu'ñu, hmämu'ñu) contrariedad hmämu'ñu (ar) contrario 1. hmämu'ñu (ar)

2. kontraryo (ar) lo contrario 1. kontraryo 2. ar hmämu'ñu

Page 78: Diccionario Primera Parte

78

contraste tseti (ar) contratiempo nthogi 'ñu (ar) contrato nkohi (ar) contribuir mfats'i (ar) contribución 1. njut'i (ar)

2. mfats'i (ar) control hnu xi hño (ar) controlar nu xi hño (nu---, hnu---) contundir umbi (umbi, t'umbi) convalecer penguts'edi (menguts'edi, menguts'edi) conveniente mahyoni convenio nkohi (ar) convenio (verbal) nkohñä (ar) convenio (por escrito) nkohi nthuts'i (ar) convenir nkohi (nkohi, nkohi) conversación 1. nts'ofo (ar)

2. ntsambuhñä (ar) conversar 1. ñäwi (ídem, ídem)

2. ñähu (ídem, ídem) 3. ntsambuhñä (ídem, ídem) conversión 'bati (ar) conversión mpuni (ar) convertir(se en) 1. mpati (mpati, 'bati)

2. mpuni (mpuni, mpuni) conviene 1. dar tsa, ar tsa (presente, futuro), dar tsa, mar tsa (pasado) 2. mahyoni (presente) convivir 1. 'buhwi (con una persona) 2. 'buhu (con más de dos personas) convocar zohni (zohni, ts'ohni) cónyuge 1. ndo (ar) 2. 'behñä (ar) 3. nthäti (ar) cooperación 1. nt'ungubojä (ar)

2. nt'unguts'edi (ar) cooperar 1. nt'unguts'edi (ídem, ídem)

2. nt'ungubojä (ídem, ídem) copa 1. kopa (ar) 2. t'eni (ar) copa (de sombrero) ndehe (ar) copal githini (ar) copete zunde (ar) copia kopya (ar) sacar copias juki kopya (guki---, njuki---) copiar 1. juki (guki, ídem) 2. kopya (ídem, ídem) 3. häki (hñäki, thäki) copioso 1. hñäkute copioso 2. gukute (ar) copita (ar)t'olo t'eni copular kwati (kwati, jwati) coqueta nendo (ar)

Page 79: Diccionario Primera Parte

79

coqueto ne'behñä (ar) coqueto hongu'behñä (ar) coquetería 1. hnendo (ar)

2. hñe'behñä (ar) coraje 1. kwe (ar) 2. mbokwe (ar) corazón mui (ar) corbata 1. ntode (ar) 2. korbata (ar) 3. nkät'uyuga (ar) corcel tifni (ar) corcovado nk'ots'i (xi) corcho njo'mi (ar) cordel ts'ut'uilo (ar) corderito 1. t'unduni (ar) 2. t'olo ndäni (ar) cordero ndäni (ar) cordial 1. hogumui (ar) 2. za (ar) cordón thähi (ar) cordura hogumfeni (ar) córnea 'mats'i da (ar) cornudo [2 sentidos] manduni (ar) coro 1. ya hñä nsadi 2. nsadi (ar) corona fui ndunzatho (ar) coronación nthuts'i ar fui ndu nzatho coronación (figurado) njät'i (ar) coronar huts'ufui ndunzatho (hñuts'u---, nthuts'u---) coronilla ndehe (ar) cortador 1. dukute (ar) 2. dukute (ar) cortador [de chile] 1. du'mi (ar)

2. duku'ñi (ar) cortador [de frijol] 1. duju (ar)

2. dukuju (ar) cortador [de fruta] 1. du'xi (ar)

2. dukuixi (ar) cortador [de palma] 1. xadenthi (ar)

2. hyexudenthi (ar) cortador [de tomate] 1. dukude'muxi (ar)

2. du'muxi (ar) cortadura ntheni (ar) cortante, persona que corta 1. hyente (ar)

2. 'ñets'i (ar) 3. hyekute (ar)

cortante, mordaz mämu'ñu cortar [carne] 1. heki (hyeki, ntheki)

2. ntheni heni hyeni 3. het'i (hyet'i, thet'i) 4. hets'i (hyets'i, thets'i) cortar [cabello, ropa] hets'i (hyets'i, thets'i)

Page 80: Diccionario Primera Parte

80

cortar [madera, con hacha o machete] tseni (zeni, ts'eni) cortar [pelo] äxi ('ñäxi, t'äxi) cortar, colectar [café, fruta] tuki (duki, 'ruki) cortar, colectar (quelite o flores) toki (doki, 'roki) cortar árboles 1. tsenzá (zenzá, ts'enzá)

2. tset'í (zet'í, ts'et'í) cortar elotes 1. thoki (doki, 'roki)

2. thot'i (dot'i, 'rot'i) cortar palos tseki (zekí, ts'ekí) cortauñas nthexuxa (ar) el corte 1. ntheni (ar) 2. nthäki (ar) 3. nthets'i (ar) cortés hogumui (ar) cortesía nthogumui (ar) corteza 1. 'mats'i (ar) 2. 'maxuzá (ar) corto [ropa, cola] dozu (ar) corto [camino, tabla] 1. hingi ma

2. txutx'ulo (ta) 3. ntx'uki (xi) 4. nkohi (ar) corral 1. ngúboi (ar) 2. ngúmeti (ar) 3. ngúfni (ar) correa xeni xifni (ar) corrección nyokwi (ar) corredor 1. nixtri (ar) 2. thi (ar) corregir yokwi (yokwi, yokwi) correo 'mehni (ar) correo aéreo 'mehni nsani (ar) correo urgente 'mehni nsoni (ar) correo urgente 'mehni ngut'ä (ar)

echar al correo kät'i jar 'mehni (gät'i---, jät'i---) correspondencia 1. nt'ot'i njots'i (ar)

2. 'natho ar mfeni corresponder 1. nt'oti njots'i )ídem, ídem)

2. penwi (ídem, ídem) me corresponde, etcétera 1. bi tokagi

2. ma meti correspondiente 1. nä'ä ar meti

2. nä'ä to ár meti corresponsal 'yot'u'mehni (ar) corretear 1. kui (gui, gui)

2. tekwar 'rihi (dekwar---, 'rekwar---,) corrida 1. hnextri (ar)

2. hnixtri (ar) corrido maki (ar) corrido [canción] thuhú (ar) corriente eléctrica tsibi (ar)

el mes corriente nuna ar zänä

Page 81: Diccionario Primera Parte

81

corriente, vulgar hyoya corro njot'i tsant'í (ar) corroborar mämuhño (mämuhño, hmämuhño) corroer tsi tx'utho (zi---, ts'i---) corromper ts'oni (ídem, ídem) corrompido ts'oni (xi) corrupto 1. zixkwate (ar) 2. zipate (ar) corrupción 1. nzixkwate 2. nts'ipte (ar) corral para ganado lanar o cabrío ngú'ño (ar) corra para ganado vacuno 1. ngúfni (ar)

2. ngúboi (ar) correa 1. 'nät'i (ar) 2. 'nät'uxifini (ar) correcaminos [pajaro] nixtri 'ñu (ar) correcto 1. ar za

2. makwäni 3. xi hño

no es correcto 1. himakwäni 2. hixi hño

corredor thi (ar) correo(s) 'mehni (ya) correos y teléfonos ya 'mehni ne ya nts'ofo

teléfonos ya nts'ohñä correoso näxi (xi)

hacerse correoso näxki (näxki, näxki) correr 1. nixtri (nixtri, hnixtri) 2. tihi (ntihi, ntihi) correr juntos tihi 'nadar ora (ntihi 'nadar ora, ntihi 'nadar ora)

me corresponde ma meti te corresponde ir meti le corresponde, etc. ár meti me corresponde bi tokagi persona que corretea a otro 1. kute

2. tekwar 'rihi 3. kui

corrida 1. hnextri (ar) 2. hnixtri (ar) corriente, vulgar 1. korryente (ar)

2. hyoya (ar) corriente, cotidiano 1. gatho ya pa

2. gatho ar pa 3. hyax'bu cosa 1. nt'ot'e (ar) cosa 2. kosa (ar) cosa prestada hmihi (ar) cosecha sofo (ar) cosechar xofo (nxofo, nxofo) coser 'weti ('weti, t'eti) cosmética 'ñithi nzatho (ar) cosquillas nkunts'i (ar)

Page 82: Diccionario Primera Parte

82

costado hyo (ar)

a un costado de jar hyo nu costal 'rozä(ar) costal de yute o de ixtle 'rozänthähi (ar) costilla 'bots'e (ar) costo njut'i (ar) costra njot'i (ar) costra mukusäsi (ar) costumbre 'mui (ar) costura nt'eti (ar) cotejar heki (heki,[n]theki) cotizar ungunjut'i (ungunjut'i, t'ungunjut'i) coxis 'yoxji (ar) coyote mi'ño (ar) coyunda kunda (ar) coyontura ntokundo'yo (ar) cráneo doxumo (ar) creación 'mui (ar) crear 1. ot'e ('yot'e, t'ot'e)

2. hoki (hyoki, thoki) crecer te (te, te) colgar, depender de otra cosa, deber tu (du, 'ru) credencial de trabajo he'mi 'befi (ar) creencia 1. nt'eme (ar) 2. nts'okwä (ar) creer 1. kre (kre, kre) 2. 'ñeme ('ñeme, t'eme) crema 1. kremä (ar) 2. 'ñithi njots'i (ar) cresta de montaña 1. de t'oho (ar)

2. zunde t'oho (ar) 3. ndetho (ar) cresta de gallo o guajolote 1. de (ar)

2. zunde (ar) creyente 1. 'ñeme (ar) 2. nkre (ar)

3. nzokw'ä (ar) criado(a) 'bego (ar) criar, tener [seres animados] 1. 'ñehe ('ñehe, 'ñehe)

2. tede (tede, tede) criar [animales] 'ñehe ('ñehe, 'ñehe) criatura 1. bätsi (ar)

2. 'wene (ar) 3. lele (ar) crin zufni (ar) criolina 'ñithi nthozu'we (ar) medicina contra gusanos entre animales 'ñithi nthozu'we (ar) cristalino hats'i (ar) cristiano jä'i (ar)

no cristiano meti (ar) era cristiana pa ar kristo (ar)

cronómetro kronometro (ar)

Page 83: Diccionario Primera Parte

83

crucificar mpont'i (mpont'i, 'bont'i) crudo 'ñä(tho) (xi) cruel 1. meti (ar) 2. nts'o (xi) crujido nts'ix(u)ni (ar) crujir nts'ix(u)ni (nts'ix[u]ni, nts'ix[u]ni) cruz pont'i (ar) cruz de madera pont'uzá (ar) cruzado mpont'i (xi) cruzar 1. mpont'i (mpont'i, 'bont'i) 2. thogi (thogi, thogi) cuaderno he'mi nt'ot'i (ar) cuadrado kwadro (ar) cuadrilla mfax(u)'befi (ar) cuadro, pintura kwadro njots'i (ar) cuajarse 1. meki (meki, meki)

2. hmähni (hmähni, hmähni) 3. hmängi (hmängi, hmängi) ¿cuál? ¿tange'ä? cualquier bebida, toda bebida medicinal 'ñithi hñeni (ar) cualquier persona que tenga autoridad ts'ut'ubi (ar) cuando [conjunción] 1. nu'bu ya

2. 'bu ya 3. ya ¿cuándo? 1. ¿hä'mu?

2. ¿häm'bu? cuando quiera, lo que quiera nä'ä gi ne ¿cuánto? ¿cuánta? ¿cuántos?, ¿cuántas? [ [gente joven] ¿tengu? ¿cuánto? ¿cuánta? ¿cuántos?, ¿cuántas? [ [gente grande] ¿hangu? ¿cuánto cuesta? 1. ¿tengu ar hjut'i?

2. ¿hangu ar njut'i? cuarenta 1. goho (ya) 'ret'a 2. yoho 'nate (ar) cuaresma 1. mbehe (ar)

2. nts'umpa (ar) cuartear(se) t'it'i (t'it'i, 'rit'i) cuartilla [12 cuartillos, 18 kilos] nwatunä (ar) cuartillo [un kilo y medio] jwada (ar) cuarto, habitación 1. kut'ungú (ar)

2. 'mui (ar) 3. ngú (ar) cuarto de baño [o sanitarios] ngú poho (ar) cuarto de hora 1. 'ret'a ma kut'a ya t'olo ora

2. 'ret'a ma kut'a ya minuto cuatro goho cuatrocientos gohonthebe cubrir(se) 1. nko'mi (nko'mi, nko'mi

2. he (hye, hye) cubrirse con rebozo o ayate 1. nko'mi (nko'mi, nko'mi)

2. he (hye, hye) cubrirse la cabeza con sombrero huts'i (hñuts'i, t'huts'i)

Page 84: Diccionario Primera Parte

84

cuchara nt'ats'i (ar) cucharilla t'olo nt'ats'i (ar) cucharilla [planta] bohai (ar) cuchichear gone (ngone, ngone) cuchillo kwai (ar) cuchillo con punta ancha xikukwai (ar) filo de cuchillo 1. ne (ar)

2. hño (ar) cuello 'yuga (ar) cuenca 1. mo'mi (ar) 2. dätä nt'ats'i (ar) cuenta 1. njut'i (ar) 2. kwenta (ar) hacer cuentas hoki ya 'bede (hyoki---, thoki---) cuento 'bede (ar) cuerda 1. ilo (ar) 2. nthähi (ar) cuerdo hogumfeni (ar) cuerno, carnero ndäni (ar) cuerpo 1. ndo'yo (ar) 2. jä'i (ar) animal sin cuernos wa'xo (ar) cuero xifni (ar) cuero débil ts'ut'uxifni (ar) cuervo ka (ar) cuesta abajo madui cuesta arriba mañä cueva 1. nkuts'i (ar) 2. kweba (ar) cuidador matute (ar) cuidador de caballos mafni (ar) cuidador de reses mamboi (ar) cuidador de chivos mat'äxi (ar) cuidador de hijos o niños nubätsi (ar) cuidador de borregos ma'yo (ar) cuidador de puercos mabuts'udi (ar) cuidar [animales] handi (hyandi, thandi) cuidar [dinero, grano] xu (xu, xu) cuidar [ropa, calzado, muebles, etc.] jamansu (ídem, ídem) cuidar [animales, plantas, personas] nu (nu, hnu) cuidarse 1. jamansu (jamansu, jamansu) 2. nu (nu, hnu) culebra pa (ar) culebrear noni (noni, noni) culpa 1. ts'okute (ar) 2. ts'o nt'ot'e (ar) culpar hots'e (hyots'e, thots'e) cultivar pot'i (mot'i, 'bot'i) cultura 'mui (ar) cumbre 1. ndehe t'oho (ar) 2. zunde t'oho (ar) 3. ndetho (ar)

Page 85: Diccionario Primera Parte

85

cumbrera [para sostener los murillos] 'yoxtha (ar) cumpleaños ar pa ntsoni jeya cumplir(se) tsoni (zoni, zoni) cumplir años 1. tsoni ya jeya (zoni---, zoni---) 2. tsudi ya jeya (zudi---, zudi---) cuna nzudi (ar) cundirse nxani (nxani, nxani) cuña nts'ati (ar) cuñada [palabra usada entre hombres] 'bepo (ar) cuñada [palabra usada entre mujeres] mudu (ar) cuñado ko (ar) cuota njut'i (ar) cupo ntsudi (ar) cúpula njo'mi (ar) (el)cura majä (ar) cura(ción) nt'othe (ar) curación con humo nthant'i (ar) curandera 'yothe pasto (ar) curandero 'yothe pasto (ar) curar con humo hant'i (hant'i, thant'i) curar othe (othe, t'othe) curarse 'ñothe ('ñothe, 'ñothe) curiosear nxunda (nxunda, nxunda) curiosidad nsunda (ar) curioso nsunda (ar) cursar nxadi (nxadi, nsadi) cursería 'ñets'i (ya) cursi nt'ets'i (ar) cursillo t'olo nsadi (ar) curso nsadi (ar)

dar curso a ungunsadi nu (ungunsadi nu, t'ungunsadi nu) estar curtido en 'bui tsuxt'i jar

curtidor tsuxt'uxifni (ar) curtir tsuxt'i (ídem, ídem) curva 'mat'i (ar) curvo 1. 'mani (ar) 2. 'mahni (ar) cúspide 1. nts'ä (ar) 2. nts'ätho (ar) custodia 1. kwatuwi (ar)

2. nt'ekwi (ar) 3. hnu (ar) 4. nsu (ar) cutis 1. xifni jä'i (ar) cutis 2. xifni (ar)

Page 86: Diccionario Primera Parte

86

CH chabacano abrakoki (ar) cháchara hmä txalá (ar) chal nthu'ye (ar) chaleco xu'ye swete (ar) chamarra txamärra (ar) champú 'ñithi nthituñä (ar) chamuscar(se) 1. hwixki (hwixki, thixki)

2. hwixt'i (hwixt'i, thixt'i) chancear [hablar con relajo y albures] ñätxala (ñätxala, hñätxala) chancla ntit'i (ar) chango 1. nzupa (ar) 2. txangu (ar) chantaje 1. ntsui (ar) 2. nkadi (ar) 3. njukubojä (ar) 4. nwet'i (ar) chanza 1. hñätxala (ar) 2. hmätxala (ar) chapa txapa (ar) chaparro 1. met'i (ar) 2. mextha (ar)

3. mefo (ar) chapotear 1. jat'o xa'mi (jat'i xi xa'mi, jat'o da xa'mi)

2. yokumpobo (yokumpobo, yokumpobo) 3. k'ont'i (k'ont'i, k'ont'i)

chapucear 1. ot'e nduxte (yot'e nduxte, t'ot'e nduxte) 2. hyate (hñate, nthate)

chapulín k'oto (ar) chaqueta txakete (ar) chaquetón dätä txaketa (ar) charco mothe (ar) charlar 1. ñätxala (ñätxala, hñätxala)

Page 87: Diccionario Primera Parte

87

2. ntsamburaso (ntsamburaso, ntsamburaso) charlatán 1. ñätxala (ar)

2. mane (ar) charol 1. nhwexki (ar) 2. nhwets'i (ar) 3. nhweti (ar) 4. jwets'uzexthi (ar) charola manza (ar) charro 1. 'ñexujä'i (ar) 2. 'ñex(u)toge (ar) chasquear 1. kadi (kadi, kadi)

2. hñuxuni (ídem, ídem) chasquido hñuxuni (ar) chato [persona de nariz aplastada nuhnuxinu (ar) chato [persona de nariz pequeña] t'uxiñu (ar) chato [persona de nariz pequeña] t'olo xiñu (ar) chaval ts'unt'u (ar) chayote xamu (ar) cheque txeke (ar) cheque he'mi bojä (ar) cheque de turismo 1. (ar) he'mi bojä nzenwa

2. (ar) he'mi bojä boni cheque de viajero (ar) he'mi bojä nzenwa chicalote 'mindini (ar) chícharo gorju (ar) chicharra tsi'buxi (ar) chicharrón tsut'i (ar) chicle ts'apo (ar) chico 1. txutx'ulo (ar, ta) 2. tx'ulo chicote mfut'i (ar)

estar de chifla, de malhumor mbokwe (mbokwe, mbokwe) chiflado 1. xongo (ar) 2. dondo (ar) chifladura 1. nthuxt'i (ar)

2. thuxi (ar) chiflar 1. huxi (hñuxi, thuxi) 2. huxt'i (hyuxt'i, nthuxt'i) chiflar poniendo los dedos en la boca huxunsa'ñe (hñuxunsa'ñe, thuxunsa'ñe) chiflido 1. thuxi (ar) 2. nthuxt'i (ar) chilacayote demu (ar) chile 'ñi (ar)

plantación de chiles t'et'u'ñi (ar) puesto de chiles 'bamu'ñi (ar)

chile ancho o mulato xiku'ñi (ar) chile pálido 1. ts'uxu'ñi (ar)

2. ts'ut'u'ñi (ar) chile piquín 1. i'ñi (ar)

2. it'u'ñi (ar) 3. i'mi chile de "reseca" ts'u'mi (ar)

Page 88: Diccionario Primera Parte

88

chile verde 1. k'amu'ñi (ar)

2. k'angu'ñi (ar) chillar zoni (nzoni, nzoni) chillar gritando mafi (mafi, hmafi) chillido 1. hmafí (ar) 2. nguxuni (ar) 3. nts'ixuni (ar) chillón gida (ar) chimenea mpox(u)'bifi (ar) chimuelo done (ar) chinche xät'o (ar) chingar 'uni ('uni, t'uni) chino txinu (ar) chipil [benjamín] zuñä (ar) chiquero 1. (ar) ngú meti

2. (ar) ngúbts'udi chiquihuite 'bethe (ar) chiquito 1. txutx'ulo (ar) 2. (ta) txutx'ulo chiripa swerte (ar) chirriar nts'ixini (nts'ixini, nts'ixini) chisme hnehñä (ar) chismear 1. mä hnehñä (ma hnehñä, hma hnehñä)

2. hä(xu)hnehñä (hñä(xu)hnehña, thä(xu)hnehñä) chismoso 1. nehñä (ar)

2. mane (ar) chispa despi (ar) chiste 1. njohya (ar) 2. ehya (ar) chistoso ehya (ar) chivo (macho) ndot'äxi (ar) chivato, chivito 1. t'u t'äxi (ar)

2. t'olo t'äxi (ar) chivo t'äxi (ar) chiva tsut'äxi (ar) chocante 1. nts'o (ar)

2. 'ñexte (ar) 3. 'ñets'i (ar) chocar fant'i (fant'i, 'bant'i) chocolate txokolate (ar) chofer 'ñebojä (ar) chopo demuzá (ar) choque 1. mfant'i (ar)

2. 'bant'i (ar) chorizo xefo ts'udi (ar) chorrear 1. jut'i (jut'i, jut'i)

2. juxt'i (juxt'i, juxt'i) chorro 1. jut'i (ar) 2. juxt'i (ar) choza njo'mi (ar) chubasco 1. dä'ye (ar)

2. 'yomundähi 'ye (ar)

Page 89: Diccionario Primera Parte

89

chueco [animal] mongi (ar) chueco [objeto] 'bat'i (xi) chueco [persona] panwa (ar) chuleta 'bots'e meti (ar) chulo nzatho (ar) chumbera 1. xät'ä ndujä (ar)

2. xät'ä ndukäjä (ar) chupado [fruta] 'baxt'i (xi) chupado [persona] ts'ats'i (xi) chupar [aguamiel en un maguey/que esta abajo] juts'i (guts'i, juts'i) chupar [algo que está arriba] 1. tsuhni (zuhni, ts'uhni) chupar [algo que está arriba] 2. tsut'i (zut'i, ts'ut'i) chuparrosa tsut'udoni (ar) chusma ts'one hmunts'ujä'i (ar)

D dádiva nt'ungunzatho (ar) (los) dados 1. kwadro (ya)

2. dado (ya) dalia daliya (ar) dama 1. nxutsi (ar) 2. 'behñä (ar) damnificar ot'u'ñu ('yot'u'ñu, t'ot'u'ñu) danzar nei (nei, hnei) danza hnei (ar) dañar 1. ot'u'ñu ('yot'u'ñu, t'ot'u'ñu) 2. dañu (dañu, dañu) daño 1. dañu (ar) 2. 'ñu (ar)

hacer daño a 1. ot'udañu ('yot'udañu, t'ot'udañu) 2. ot'u'ñu ('yot'u'ñu, t'ot'u'ñu)

dardo ma nts'äkwai (ar) dármelo 'raki ('raki, t'aki) dárnoslo 'rakuhu ('rakuhu, t'akuhu) dártelo 'ra'i ('ra'i, t'a'i) dárselo uni (uni, t'uni) dar a uni nu (uni nu, t'uni nu) dar sobre, pegar umbi (umbi, t'umbi) dar a conocer, dar la razón a ungumfädi (ungumfädi, t'ungumfädi) dar la razón a ungunt'ode (ungunt'ode, t'ungunt'ode) dar clase uni nsadi (uni nsadi, t'uni nsadi ) dar un paseo, una vuelta 1. uni 'nar boni (uni 'nar boni, t'uni 'nar boni)

2. uni 'nar pasyada (uni 'nar pasyada, t'uni 'nar pasyada) dar vueltas, girar uni 'nar nxint'i (uni 'nar nxint'i, t'uni 'nar nxint'i) darse cuenta de pädi (bädi, mfädi)

Page 90: Diccionario Primera Parte

90

darse por entendido 1. t'ungumfädi (t'ungumfädi, t'ungumfädi)

2. t'ungunt'ode (t'ungunt'ode, t'ungunt'ode) darse por vencido t'ungu'medi (t'ungu'medi, t'ungu'medi) dato mfädi (ar) datos personales mfädi 'muise de [preposición] 1. ga 2.dega estar de acuerdo 1. mä hä (mä hä, hmä hä)

2. thädi hä (dädi hä, dädi hä) de allí de gem'bu debajo 1. ngat'i 2. madui debajo de 1. mbo (ja)

2. madui (ja) por debajo madui deber tuthai (ntuthai, 'ruthai) deber [+ infinitivo + futuro] pets'i deber, colgar, depender de otra cosa tu (du, du) debidamente makwäni débil ndundo'yo (ar) persona débil nduts'edi (ar) débil, debilidad física nduts'edi (ar) debilitar nduts'edi (nduts'edi, nduts'edi) decadencia mpengi (ar) decadente mpengi (ar) decaer pengi (mengi, mengi) decantar 1. ent'i (yent'i, t'ent'i) 2. noni xi hño (noni xi hño, hnoni xi hño) decapitar kekuñä (hyekuñä, thekuñä) decencia 1. hñoki (ar) 2. nthoki (ar) decente 1. hogumui (ar) 2. hogujä'i (ar) decepción nkadi (ar) decepcionar kadi (kadi, kadi) decidido 'ñent'i (ar) decidir(se) 'ñent'i ('ñent'i, ñent'i) decir mä (mä, hmä) decírmelo xiki (xiki, siki) decirselo xifi (xifi, nsifi) decírtelo xi'i (xi'i, si'i) decir misa mä mixa (mä mixa, hmä mixa) mejor dicho hmä xi hño decisión 1. 'ñent'i (ar) 2. nt'ent'i (ar) decisivo 1. 'ñent'i (ar) 2. nt'ent'i (ar) declaración 1. t'ungumfädi (ar) 2. t'ungunt'ode (ar) declarar 1. ungumfädi (ungumfädi, t'ungumfädi) 2. ungunt'ode (ungunt'ode, t'ungunt'ode) declinación ntx'a'mi (xi)

Page 91: Diccionario Primera Parte

91

declinar ntx'a'mi (ntx'a'mi, ntx'a'mi) decoración 1. nkät'i (ar)

2. njät'i (ar) decoraciones nzatho (ya) decorar kät'i (gät'i, njät'i) decrépito [persona] 1. xita (ar) 2. pale (ar) decrépita [persona] txu (ar) decrépito [objeto] do (ar) dedal 1. mfo'ye (ar) 2. 'naku'yofni (ar) de día mpaha dedicar hu'mi (hñu'mi, thu'mi) dedo [de la mano] nsa'ñe (ar) dedo [del pie] nsanwa (ar) dedo gordo (de la mano) 1. nokunsa'ñe (ar)

2. däkunsa'ñe (ar) dedo índice (de la mano) makunsa'ñe (ar) dedo pulgar (de la mano) nokunsa'ñe (ar) deducir 1. tx'uki (tx'uki, tx'uki) 2. kohi (gohi, gohi) defecar poho (mpoho, mpoho) defender ñäni (ñäni, hñäni) defensa 1. hñänte (ar) 2. hñäni (ar) defensor ñänte (ar) definición 1. mpomuhñä (ar)

2. mponguhñä (ar) definir 1. jäts'i (njäts'i, njäts'i) 2. mpomuhñä (mpomuhñä, mpomuhñä) definitivo 1. ngäts'i (ar) 2. mpomuhñä (ar) deformar 1. ts'oni (ts'oni, ts'oni)

2. xani (xani, sani) defraudar 1. kadi (kadi, kadi)

2. nkate (nkate, nkate) degenerado nduts'edi (ar) degenerar nduts'edi (nduts'edi, nduts'edi) degollar heku'yuga (hyeku'yuga, theku'yuga) dejar 1. tsogi (zogi, ts'ogi) 2. hegi (hyegi, thegi) dejar, dejarse caer, soltar hegi (hyegi, thegi) dejar, poner algo en el suelo [objeto] hoe (hyoe, thoe) dejar de [+ infinitivo] hegi [+sust.derivado del verbo] (hyegi, thegi) dejar pendiente tsogi (zogi, ts'ogi) delante ir ngehnu delante de 1. 'bet'o nu

2. ir mote nu delantal mpote (ar) delantero 'bet'o (ar) delegación 1. ya 'mehnujä'i

2. ngú ts'ut'ubi (ar)

Page 92: Diccionario Primera Parte

92

delegado 1. delegado (ar)

2. dätä ts'ut'ubi (ar) deleite njohya (ar) deletrear 1. noni letra (noni letra, hnoni letra)

2. hek(u)letra (hyek(u)letra, thek(u)letra delgado [persona, ropa] 1. nts'u (xi)

2. nts'ut'i (xi) delgado [tela o papel ancho] nxini (xi) delicadeza [cosa] ntsuni (ar) delicadeza [persona] ngäxu'uñä (ar) delincuencia 1. nts'okute (ar)

2. mfe (ar) delincuente 1. be (ar)

2. nts'okute (ar) delirar 1. hekumfeni ar za (hyekumfeni ar za, thekumfeni ar za) 2. 'wengumfeni ('wengumfeni, 'wengumfeni) delito 1. nts'ok(u)te (ar) 2. ndupate (ar) demanda 1. nt'ani (ar)

2. njats'i (ar) 3. nt'ent'ufadi (ar)

demandante ngaxte (ar) demandar 1. kats'i (gats'i, [n]jats'i) 2. ent'ufadi ('gent'ufadi, t'ent'ufadi)

lo demás nä'ä ma 'ra por lo demás 1. ne ma 'ra 2. nu ma 'ra

demasiado 1. xingu 2. nts'edi 3. ndunthe

de modo que ne mudu ke demoler 1. ts'oni (ts'oni, ts'oni)

2. xani (xani, xani) 3. yot'e (yot'e, yot'e) 4. kunt'i (kunt'i, junt'i) demonio 1. zunthu (ar)

2. dämänts'o (ar) demorar 1. tseti (zeti, ts'eti) 2. dura (dura, dura) 3. hingi kahni (himbi gahni, hinda---) demostrar uti (uti, t’uti) de nada otho de noche 'bu (n)xui denotar 1. noni (noni, hnoni) 2. mä (mä, hmä) denso 1. ndu (xi) 2. nziki (xi) dentista 1. nguxuts'i (ar) 2. 'yothe ts'i (ar) dentro (de) mbo (ja) denuesto 1. ts'o hmä (ar)

2. ts'o hñä (ar)

Page 93: Diccionario Primera Parte

93

departamento 1. 'mui (ar)

2. ngú (ar) dependencia 1. dependensya (ar)

2. 'nar 'mui depender pende (pende, pende) depender de otra cosa, colgar, deber tu (du, du) estar de pie 'bai ('mai, 'mai) depilatorio 1. nk'uts'uxida (ar)

2. nt'enguxtä (ar) 3. nk'uts'ujuni (ar) deporte 'ñeni (ar) deportista 1. 'ñeni (ar)

2. 'ñente (ar) depositar 1. da (da, da)

2. tsogi (zogi, ts'ogi) 3. kät'i (gäti, njät'i) depósito 1. njwati (ar) 2. nts'ogi (ar) 3. njät'i (ar) depravar nts'ok(u)te (nts'okute, nts'okute) depresión tx'uk(u)ts'edi (ar) deprimir tx'uk(u)ts'edi (tx'ukuts'edi, tx'ukuts'edi) de prisa 1. 'nihi 2. kahni derecha 'ñei (ar) derecho 'ñei (ar) derecho, recto njwäntho (ar) el derecho ar 'mui ar za

a la derecha jar 'ñei por la derecha jar 'ñei

derechos de autor 1. ár meti ar 'yot'ute 2. yá meti ar 'yot'ute

derechos reservados yá meti xi jwati de repente 1. pente

2. 'nambi derivar 1. tsits'i (zits'i, ts'its'i)

2. juki (guki, njuki) derramar 1. nä'mi (nä'mi, hnä'mi)

2. näni (näni, hnäni) 3. nxani (nxani, nxani) derramarse fonts'i (fonts'i, fonts'i) derrame nxani (ar) derretir(se) 1. deni (deni, deni)

2. pigi (migi, migi) derretir(se) (hielo) poe (moe, moe) derribar 1. ts'oni (ts'oni, ts'oni) 2. xani (xani, sani) 3. ei ('yei, t'ei) 4. 'bomi ('bomi, 'bomi) derrochar [destruir sus bienes] 1. ts'oni (ts'oni, ts'oni)

2. xani (xani, sani) derrota 1. 'ñu (ar)

Page 94: Diccionario Primera Parte

94

2. 'rähä (ar) derrumbar(se) 1. ñunt'i (ñunt'i, ñunt'i)

2. yot'e (yot'e, yot'e) derrumbe 1. ñunt'i (ar)

2. hñot'e (ar) desabrido n'we (xi) desabrochar xot'i (xot'i, sot'i) desacostumbrarse 1. hingi nzämbi (hinda nzämbi, hixi nzämbi)

2. ts'ongu'mui (ts'ongu'mui, ts'ongu'mui) desacuerdo 1. ts'o nkohi (ar)

2. ts'o mfeni (ar) desafortunado dumui (ar) desagradable ts'o (ar, xi) desagradecido hingi jamädi desagüe mponthe (ar) desahogo 1. ntsamunhño (ar)

2. nthumui (ar) 3. mpengi (ar)

desahuciar 1. edi renta ngú ('ñedi renta ngú, t'edi renta ngú) 2. eni ('yeni, t'eni)

3. häkuhumui (hñäkuhumui, thäkuhumui) desahuciado hinda mengi desaliñado 1. nts'aki (ar)

2. ntx'aki (ar) desalojar 1. nts'o'befi (nts'o'befi, nts'o'befi)

2. tsogi (zogi, nts'ogi) desamarrar xot'i (xot'i, sot'i) desaparecer 'bedi ('medi, 'medi) desarme 1. nts'oni (ar) 2. nsani (ar) 3. nsot'i (ar) 4. nthängubojä (ar) 5. nthängunzafi (ar) 6. nsani (ar) desarraigar 1. k'ots'i (k'ots'i, k'ots'i)

2. k'uts'i (k'uts'i, k'uts'i) desarrollar [planta, animal] te (te, te) desarrugar 1. kwäni (kwäni, kwäni) 2. tungi (tungi, 'rungi) desasir, desasirse de 1. hegi (hyegi, thegi)

2. poni (boni, boni) desasogar häkuhembi (hñäkuhembi, thäkuhembi) desasosiego nthäkuhmbi (ar) desastre nts'o nthogi (ar) desatar xot'i (xot'i, sot'i) desatarse 1. nsot'i (nsot'i, nsot'i)

2. ñä xingu (ñä xingu, hñä xingu) desate 1. nsot'i (ar) 2. hñä xingu (ar) desatención hingi njapukaso (ar) desatinar hingi ät'i (hinda 'ñät'i, hixi t'ät'i) desatornillar 1. xot'i (xot’i, sot'i)

Page 95: Diccionario Primera Parte

95

2. xot'utorniyo (xot'utorniyo, sot('u)torniyo) desautorizado nthäkuts'ut'ubi (ar) desavenencia tuhni (ar) desayunar zimuxudi (nzimuxudi, nts'imusudi) desayuno zim(u)xudi (ar) desazón 1. n'we (xi) 2. 'bedi nkuhi (ar)

a la desbandada pa nts'oni desbaratar 1. xani (ídem, sani)

2. ts'oni (ídem, ídem) desbarrancar 1. hohmi (hyohmi, thohmi)

2. tengi (dengi, 'rengi) desbordarse tonts'i (donts'i, donts'i) desbravar 1. zänt'ut'ufni (ídem, ídem)

2. zänt'umeti (ídem, ídem) descabal hingi nxoge (ar) descabello ntho (ar) descabezado 1. nthexuñä (ar)

2. nthäkuñä (ar) descabezar 1. hexuñä (hyexuñä, thexuñä)

2. häkuñä (hñäkuñä, thäkuñä) descalabrar tseni (zeni, ts'eni) descalificar hingi kalifika (hinda kalifika, hixi kalifika) descalzo ‘yowatho (ar) descansar tsaya (ntsaya, ntsaya) descanso ntsaya (ar) descarado 'ñotho tsa (ar) descargar tuki (duki, 'ruki) descarriar eni ('yeni, t'eni) descarrilarse mpongu'ñu bojä (mpongu'ñu bojä, mpongu'ñu bojä) descartar pombi (pombi, 'bombi) descascar xont'i (xont’i, sont'i) descender käi (gäi, gäi) descenso nkäi (ar) descentralizar 1. ndäse (ndäse, ndäse) 2. wege ndäse (wege ndäse, wege ndäse) descobijar xäki (xäki, xäki) descolgar tongi (tongi, 'rongi) descolorarse 1. t'axki (t'axki, t'axki)

2. 'rot'i ('rot'i, 'rot'i) descolorido 1. t'axki (xi)

2. 'rot'i (xi) descomponer 1. xani (xani, sani)

2. ts'oni (ts'oni, ts'oni) descompuesto 1. ts'oni (xi)

2. xani (xi) descomunal dätä nts'o (ar) desconcertado xani nt'ot'e xi hño (xi) desconcierto nts'oni (ar) desconectar 1. k'ot'i (k'ot'i k'ot'i)

2. juki (guki, njuki) desconfianza 1. hingi mfädi (ar)

Page 96: Diccionario Primera Parte

96

2. hingi 'ñeme) (ar)

desconfiar 1. hingi 'ñeme (hinda 'ñeme, hixi nt'eme) 2. hingi mfädi (hinda mfädi, hixi mfädi)

descongelar potse (motse, mbotse) desconocer hingi pädi (hinda bädi, hixi mfädi) desconocido hingi mfädi (ar) desconsolado 1. hingi nthut'umui (ar)

2. dumui (ar) descontar häki (hñäki, thäki) descontento 1. mbokwe (ar)

2. dumui (ar) descorchar nsots'i ([n]sots'i, sots'i) descortés ts'ojä'i (ar) descortezar xont'i (xont'i, sont'i) describir 1. ot'e nt'ot'i ('yot'e nt'ot'i, t'ot'e nt'ot'i)

2. thäkuhnu (thäkuhnu, thäkuhnu) descripción nt'ot'e nt'ot'i (ar) descubierto (n)sots'i (ar) descubrir tini (dini, 'rini) descubrirse neki (neki, hneki) descuento nthäki (ar) descuidado hingi ntsuni (ar) desde ndezu desde hace ndezu pa desde luego ndezu lwego desde luego que si ndezu lwego ke hä desdén hnu hinte ar 'mefi (ar) desdeñar nu hinte ar 'mefi (hnu hinte ar 'mefi, hnu hinte ar 'mefi) desdicha hyoya (ar) desdichado 1. hyoya (ar)

2. hwekute (ar) deseable hne (ar) desear ne (ne, hne) desecar ot'i (ot'i, t'ot'i) desecarse nt'ot'i (t'ot'i, t'ot'i) desechar ei ('ye, nt'ei) desecho 1. hingi za (ar) 2. nt'ei (ar) 3. nts'oni (ar) de segunda mano ar ñoho ar 'ye desembarazar 1. xani (xani, sani) 2. jäk(u)'mats'i (jäk(u)'mats'i, jäk(u)'mats'i) desembarazarse de 1. xani nu (xani, sani nu) 2. njäku'mats'i nu (njäku'mats'i nu, njäku'mats'i nu) desembarazo 1. nt'ongubätsi (ar)

2. njäk(u)'mats'i (ar) 3. nsani (ar) desembarcadero lugar nts'ogi ne njuki (ar) desembarcar juki (guki, njuki) desembocadura mponthe (ar) desembocar ponthe (mponthe, mponthe)

Page 97: Diccionario Primera Parte

97

desembolsar 1. juts'i jar 'ñägi (guts'i jar 'ñägi, njuts'i jar 'ñägi)

2. jut'i (gut'i, njut'i) desempacar xot'i (xot'i, sot'i) desempeñar njuk(u)mpeñä (ídem, ídem) desempeño njuk(u)mpeñä (ar) desempleo 'ñotho 'befi (ar) desempolvar 1. hohmi (hyohmi, thohmi)

2. fe'mi (fe'mi, 'be'mi) desencadenar(se) sot'unjunubojä (sot'unjunubojä, sot'unjunubojä) desenfrenar un caballo kä'muntsatune (kä'muntsatune, njä'muntsatune) desenfreno 1. sot'untsatune (ar)

2. xot'untsatune (ar) desengaño hmä xi hño (ar) desenlace nsot'i (ar) desenredar xot'i (ídem, ídem) desenrollar, desdoblar tunts'i (ídem, 'runts'i) desensillar tukuthuhni (dukuthuhni, 'rukuthuhni) desensolvar [sacar algo] 1. ats'i ('yats'i, t'ats'i)

2. ents'i ('yents'i, t'ents'i) desentenderse hotugogu (hyotugogu, thotugogu) desenterrar juts'i (guts'i, njuts'i) desenvoltura 1. hogu'mui (ar) 2. hogu'ñäni (ar)

3. 'metsa (ar) desenvolver tunts'i (tunts'i 'runts'i) deseo hne (ar) desequilibrio 1. hñents'i (ar)

2. nthents'i (ar) desequilibrar hents'i (hyents'i, thents'i) desesperación ntso'mi (ar) desesperado ntso'mi (xi) desesperar 1. ntso'mi (ntso'mi, ntso'mi)

2. ntso'mute (ntso'mute, ntso'mute) desfallecer ndungú (desfallecer, desfallecer) desfallecimiento 1. ndungú (ar)

2. nduts'edi (ar) desfavorable nts'o (ar) desfigurar 1. xani (xani, sani) 2. pati (pati, 'bati) 3. ts'oni (ts'oni, ts'oni) desfiladero nts'ixt'u'ñu t'oho (ar) desfile 1. teni (ar)

2. desfila (ar) desforestar paxt'uzá (maxt'uzá, 'baxt'uzá) desgajar 1. k'uts'i (k'uts'i, k'uts'i)

2. k'ots'i (ídem, ídem) desgana nduts'edi (ar) desgarrar xaki (ídem, saki) desgastarse thege (thege, thege) desgobierno 'ñotho ts'ut'ubi (ar) desgracia 1. nthogi (ar)

2. nts'o nthogi (ar)

Page 98: Diccionario Primera Parte

98

desgraciado 1. ts'o nthogi (ar)

2. hingar hogujä'i (ar) desgranar maíz täki (däki, 'räki) deshabitado hinto 'bui deshabituado 'medi 'mui (ar) deshabituar 1. 'bedi 'mui ('bedi 'mui, 'medi 'mui) 2. ts'ongu'mui (ts'ongu'mui, ts'ongu'mui) deshacer [descomponer] 1. ts'oni (ts'oni, ts'oni)

2. xani (xani, sani) deshacer [desgastar, derrotar] xut'i (xut'i, xut'i) deshacer (derretir) poe (moe, moe) deshacerse [derretir] 1. deke (deke, deke)

2. migi (migi, migi) deshacerse [desgastarse] tsini (zini, zini) deshacerse [descomponerse] ts'oni (ts'oni, ts'oni) deshacerse [desbaratarse] xani (xani, xani) deshebillar desbiya (desbiya, desbiya) deshebra (n)sot'u(n)t'edi (ar) deshebrar nsot'ut'edi (ídem, ídem) deshelar 1. pi'mutse (ídem, ídem) 2. (m)pungutse ((m)pungutse, (m)pungutse) 3. mpotse (mpotse, mpotse) desheredar 1. (nt)heke ((nt)heke, (nt)heke)

2. hege (hege, hege) 3. nt'untho (nt'untho, nt'untho) deshidratar 'one ('ñone, 'ñone) deshilachar, deshilar 1. jukuthähi (gukuthähi, njukuthähi)

2. xot'uthähi (xot'uthähi, sot'uthähi) deshojar [árbol o planta] tukuxi (dukuxi, 'rukuxi) deshollejar put'i ('mut'i, 'but'i) deshonesto ts'ohñä (ar) deshonor 1. ts'ohñä (ar)

2. hingi hnumansu (ar) deshuesar 1. put'undo'yo ('mut'undo'yo, 'but'undo'yo)

2. hä'mundo'yo (hñä'mundo'yo, thä'mundo'yo) desidia 'bedi nt'ot'e (ar) desidioso 'bedi nt'ot'e (ar) desierto 1. 'batha (ar) 2. 'yoñhai (ar) designar 1. udi (‘ñudi, t'udi) 2. uti (‘ñuti, t'uti)

3. pehni (mehni, 'behni) designio 1. hne (ar) 2. mfeni (ar) desigual 1. hingi nthe

2. hingi hñehe 3. hingi 'rangu desilusión 1. 'medi (ar)

2. nkadi (ar) desinencia 1. njäts'i (ar)

2. njäts'uhñä (ar) desinfectar 1. othe ('ñothe, t'othe)

Page 99: Diccionario Primera Parte

99

2. häkuhñeni (hñäkuhñeni, thäkuhñeni)

desinflamar kät'i (gät'i, (n)gät'i) desintegrar 1. xani (xani, sani)

2. ts'oni (ts'oni, ts'oni) 3. hñegi (hñegi, hñegi) desinterés hingi hne (ar) desistir 1. nts'o'befi (nts'o'befi, nts'o'befi) 2. mponse (bonse, bonse) desligar 1. hegi (hñegi, hñegi)

2. sot'unjui (ídem, ídem) deslindar heki nzot'e (ídem, ídem) desliz 1. nkoni (ar) 2. nkonts'i (ar) deslizar(se) kongi (kongi, kongi) deslumbrar 1. jweti (jweti, jweti)

2. jwets'utsibi (jwets'utsibi, jwets'utsibi) 3. thetutsibi (thetutsibi, 'retutsibi) desmaña 1. 'bedi nduxte (ar)

2. 'bedi ts'o 'mui (ar) desmayarse (n)went'i (ídem, ídem) desmayo nwent'i (ar) desmedrar ts'oni (ídem, ídem) desmentir udi hnehñä (udi hnehñä, t'udi hnehñä) desmenuzar xets'i (xets’i, sets'i) desmerecer hingi merese (hinda merese, hixi merese) desmontar 1. tsenzá (zenzá, ts'enzá)

2. xot'i (xot’i, sot'i) 3. häki (hñäki, thäki) desmonte 1. nts'enzá (ar)

2. nsot'i (ar) 3. nthäki (ar)

desmoronable text'i (ar) desmoronar 1. text'i (dext'i, 'rext'i)

2. kunt'i (kunt'i, junt'i) desnivel hñents'i (ar) desnudar(se) 1. moge (ídem, ídem)

2. tent'i (tent'i, tent'i) desnudo 1. nthemfo (ar)

2. maxji (ar) desnutrición thuhú (ar) desnutrido 1. nzathu (ar)

2. dumunthu (ar) desobedecer ndäne (ndäne, ndäne) desobediencia ndäne (ar) desocupación 1. 'ñotho 'befi (ar)

2. 'bedi 'befi (ar) desodorante 1. 'ñithi nkots'i (ar)

2. 'ñithi nthiti (ar) 3. nkots'i (ar) 4. nthiti (ar) desolado dumui (ar) desolar ts'oni (ts'oni, ts'oni)

Page 100: Diccionario Primera Parte

100

desolarse dumui (dumui, dumui) desollar 1. xänts'i (xänts'i, sänts'i) 2. put'i (mut'i, 'but'i) desorden nts'oni (ar) desordenar 1. ts'oni (ts'oni, ts'oni)

2. 'medi ('medi, 'medi) despacho despatxo (ar) despegado 1. xots'e (xi)

2. xot'e (xi) despegado [áspero en el teatro] ts'o'mui (ar) despeluznante 1. ts'onte (ar)

2. nts'o (ar) despellejar 1. xänts'i (xänts'i, sänts'i)

2. puki (muki, 'buki) despeñadero ma'ye (ar) desperdiciar 1. 'ñentho ('ñentho, 'ñentho )

2. hingi jamansu (hinda jamansu, hixi jamansu) 3. perdisya (perdisya, perdisya) desperdicio 1. hñäfi (ar)

2. ya xeni despertador 1. nts'a (ar)

2. nt'a (ar) 3. ora nts'a (ar) 4. ora nt'a (ar) despertar a (a,t'a) despertarse tsa (za, ts'a) despiadado meti (ar) despierto 1. hingi ähä (ar)

2. tsa(tho) despilfarrar [el dinero] 1. hingi jamansu ar bojä (hinda jamansu ar bojä, hixi jamansu ar bojä) 2. ts'oni (ts'oni, ts'oni)

3. xani (xani, xani) despintar thuki (duki, 'ruki) despiojar 1. pat'o (mpat'o, mpat'o)

2. kukut'o'ni (gukut'o'ni, nkukut'o'ni) desplazar 1. 'rats'i ('rats'i, 'rats'i )

2. pombi (pombi, 'bombi) desplegarse xani (xani, nxani) desplomarse 1. 'ñats'i (ñats'i, ñats'i)

2. yot'e (yot'e, yot'e) desplumar tudi (dudi, 'rudi) despoblado 'batha (ar) despoblar 1. tx'uku'mui (tx'uku'mui, tx'uku'mui)

2. sangu'mui ( sangu'mui, sangu'mui) despojar 1. moge (moge, moge)

2. häni (hñäni, thäni) desposarse 'buhwi ('muhwi, 'muhwi) despostillar 1. ndots'i (dots'i, 'rots'i)

2. thots'i (dots'i, ídem) déspota 1. nduxte ndä (ar) 2. nduxte ts'ut'ubi (ar) 3. ts'omfeni ts'ut'ubi (ar)

Page 101: Diccionario Primera Parte

101

despreciar seya (nseya, nseya) desprecio nseya (ar) desprender 1. hñegi (hñegi, hñegi)

2. heki (hyeki, theki) desprendido 1. hogu'mui (ar) 2. theki (xi) 3. theke (xi) despreocuparse hingi ntso'mi (hinda ntso'mi, hixi ntso'mi) desprestigiar hingi ne (hinda ne, hixi hne) desprestigio hingi hne (ar) desprevenido hingi mprebeni desproporcionado 'medi njukut'eni (ar) desprovisto 'bedi (nä'ä) mahyoni (ar) después [adv.], después de [prep.] 1. gem'bu 2. 'mefa 3. 'befa tiempo después 1. ya pa 'mefa

2. ya pa xi 'ñe'bu despuntar thots'i (ídem, 'rots'i) desquitar 1. jot'i (got'i, jot'i)

2. pengi (mengi, pengi) 3. häki (hñäki, thäki) desquite 1. njot'i (ar) 2. mpengi (ar) 3. nthäki (ar) destapar xots'i (xots’i, sots'i) destechar xots'u'met'e (sots'u'met'e, sots'u'met'e) destellar 1. jweti (jweti, jweti) 2. jwei (jwei, jwei) desteñirse 'rot'i ('rot'i, 'rot'i) desternillarse de risa 1. xot'u'rede (xot'u'rede, sot'u'rede)

2. foku'rede (foku'rede, foku'rede) desterrar kui (gui, jui) destetar häk(u)'ba (hñäk(u)'ba, thäk[u]'ba) destierro njui (ar) destilar 1. fats'i (mats'i, 'bats'i) 2. faki (maki, 'baki) destinatario 1. 'membi (ar)

2. 'mehni (ar) destino 1. 'mui (ar) 2. ntsoni 'mui (ar) destituir 1. eni ('yeni, t'eni) 2. häki (hñäki, thäki) 3. kui (gui, njui) destorcer kwäni (kwäni, kwäni) destreza xindo'yo (ar) destripar xa'muxefo (xa'muxefo, sa'muxefo) destronar enguts'ut'ubi ('yengu ..., t'engu...) destroncar 1. k'uts'i (ídem, ídem)

2. 'waki (ídem, ídem) destrozar [carne] 1. t'uni (t'uni, t'uni)

2. tseni (zeni, ts'eni)

Page 102: Diccionario Primera Parte

102

destrozar [vidrio] tehmi (tehmi, 'rehmi) destrozar [madera] heke (heke, theke) destrucción 1. nts'oni (ar)

2. nsani (ar) destruir 1. xani (xani, sani) 2. ts'oni (ts'oni, ts'oni) desuncir 1. häkuyugu (hñäkuyugu, thäkuyugu)

2. xot'ujadi (xot'ujadi, sot'ujadi) desunir [cosas, personas, animales] 1. 'weke ('weke,t'eke)

2. heki (heki, theki) 3. heke (heke, theke)

desusado hingi njapu'befi (ar) desuso hingi njapu'befi (ar) desválido 1. hyoya (ar) 2. dathi (ar) desvalorar 1. häkuhmädi (hñäkumädi, thäkuhmädi) 2. häk(u)balor (hñäk[u]balor, thäk[u]balor) 3. häkunjut'i (hñäkunjut'i, thäkunjut'i) desvanecerse went'i (ídem, ídem) desvanecimiento nwent'i (ar) desviar 1. poni (boni, boni) 2. hegi (hyegi, thegi) 3. hents'i (hyents'i thents'i) desvelarse 1. hats'i (hyats'i, thats'i)

2. hingi ähä (hinda ähä, hixi ähä) desvencijado 1. 'weke (xi)

2. heke (xi) 3. t'eke (xi)

desventaja nts'okute (ar) desventurado zunthu (ar) desvergüenza 1. 'bedi ar tsa (ar)

2. 'ñätsä (ar) desviación (n)xo'ñu (ar) desyerbar xapasto (nxapasto, nsapasto) detalle t'olo nts'oni (ar) detectar tini (dini, 'rini) detención 1. nju (ar)

2. hmihi (ar) 3. tseti (ar) 4. 'ma'mi (ar) 5. ntsähmi (ar) detener 1. tsähmi (zähmi, ts'ähmi) 2. mihi (mihi, hmihi) 3. 'ba'mi ('ba'mi, 'ba'mi) 4. ju (gu, nju) detenerse 1. 'ba'mi ('ba'mi, 'ba'mi)

2. 'bai ('mai, ‘mai) detenidamente 'ma'mi (ar) detergente xabo (ar) deteriorar t'it'i (t'it'i, t'it'i) determinado, resuelto ngäts'i (ar) determinar [tomar resolución] gäts'i (gäts'i, njats'i)

Page 103: Diccionario Primera Parte

103

detestar 1. hingi ne (hinda ne, hixi hne) 2. utsa ('yutsa, t'utsa) detrás 1. ir ngekwa

2. nuwa ir ngekwa 3. ir mote detrás de 1. ir ngekwa nu 2. ir mote nu 3. jar sxutha nu deuda thai (ar) deudor nduthai (ar) devaluación nkäi bojä (ar) ¿de veras? ¿makwäni? devoción nzokwä (ar) devolución 1. mpengi (ar)

2. njots'i (ar) devolver 1. pengi (mengi 'bengi)

2. (n)kots'i (gots'i, jots'i) devoción hmat'ukwä (ar) devoto 1. nzokwä (ar) 2. hmat'ukwä (ar) día pa (ar)

de día 1. mpa 2. mpaha un día 'nar pa ningún día ni 'nar pa cada ocho días tat'uhñäto mpa cada tercer día tat'uhñupa mediodía 1. huxadi (ar)

2. made mpa (ar) día festivo (ar) pa nts'upi día de fiesta 1. pa ntai (ar)

2. pa ndängo (ar) día de navidad pa 'mui (ar) día de trabajo pa 'befi (ar) diabetes u'bi (ar) diablo 1. zunthu (ar) 2. nts'o (ar) 3. dämants'o (ar)

(niño) diablo 1. hingar hogubätsi 2. ts'obätsi (ar)

3. zunthu bätsi (ar) diáfano hats'i (ar) diagnosis hmeya hñeni (ar) dialecto hñä (ar) diálogo 1. tsamburaso (ar) 2. ntsambuhñä (ar) diamante 1. jwets'udo (ar)

2. k'angujwets'udo (ar) diariamente 1. (n)zäm'bu

2. hyax'bu diario, periódico 1. he'mi hyax'bu (ar)

2. he'mi mpa'bu (ar)

Page 104: Diccionario Primera Parte

104

diarrea 'ño (ar) persona que tiene diarrea 1. thuzu (ar)

2. thuxji (ar) dibujante 1. hyokujat'i (ar)

2. hyokudibujo (ar) dibujar hokujat'i (hyokujat'i, thokujat'i) dibujo jat'i (ar) diccionario 1. dikusyonaryo (ar)

2. he'mi mpomuhñä (ar) 3. he'mi mponguhñä (ar) diciembre disyembre (ar) dicho hmä (ar) mejor dicho 1. hmä xi hño

2. hmämu(n)hño (ar) dichoso johya dictador mämbate (ar) dictar 1. mämbi (mämbi, hmämbi) 2. xifi (xifi, sifi) diente ts'i (ar)

cepillo para dientes 1. nthukuts'i (ar) 2. nsut'uts'i (ar)

golpear, temblar los dientes de frío ts'ats'i (ts'ats'i, ts'ats'i) mudar dientes ponts'afi (mponts'afi, mponts'afi)

diestro 1. timfeni (ar) 2. 'ñei (ar) dieta 1. hñuni nthuxuora (ar) 2. nthux(u)hñuni (ar) diez 'ret'a (ar) diez y nueve 'ret'a ma guto diez y ocho 'ret'a ma hñäto diez y seis 'ret'a ma 'rato diez y siete 'ret'a ma yoto diafamar 1. mänguhnehñä (mänguhnehñä, hmänguhnehñä)

2. ñäkwi (ñäkwi, hñäkwi) diferencia 1. 'na'ño (ar) 2. hñents'i (ar) 3. hingi hñehe

4. hingi 'rangu diferente 1. 'na'ño (ar) 2. hingi hñehe 3. hingi 'rangu 4. 'na'ño 5. hingi nthe difícil 1. hñei (xi) 2. hñembi (xi) dificultad hñei (xi) hñembi (xi) dificultar 1. ot'e xi hñembi ('yot'e hñembi, t'ot'e hñembi) 2. hembi (hñembi, thembi) dificultoso 1. hñei (xi) 2. hñembi (xi)

Page 105: Diccionario Primera Parte

105

difundir 1. tungi (tungi, 'rungi) difundir 2. nxani (nxani, nxani) difundir 3. 'yoni (‘yoni, ‘yoni) difunto animä (ar)

toque de difuntos nzundidu (ar) difuso 1. nxani (xi) 2. 'rungi (xi) digerir ñähi (ñähi, hñähi) digestión hñähi (ar) dilatar 1. hingi xoni (hinda xoni, hixi xoni) 2. tseti (zeti, ts'eti) dilucidar mä xi hño (mä xi hño, hmä xi hño) diluir tsits'i (zits'i, ts'its'i) diluvio 'wäi nts'edi (ar) dimensión ya'bu (ar) diminutivo txutx'ulo (ar) dimitir poni (boni, boni) dinámico xindo'yo (ar) dios kwä diploma 1. diplomä (ar) 2. he'mi nthogi (ar) dirigir 1. uti (uti, t'uti) 2. tsits'i (zits'i, ts'its'i) dirigirse pa dicernir hingi hñehe (hinda hñehe, hixi hñehe) disciplina 1. nt'utumfeni (ar)

2. nt'uti (ar) 3. 'befi xi hño (ar) discípulo xadi (ar) disco [de música, de tractor, etc.] nxint'i (ar) disconforme hingi thädi xi hño (hinda dädi xi hño, hixi ndädi xi hño) discreción hogumfeni (ar) discrepancia 1. hñents'i (xi)

2. hingi hñehe 3. hingi 'rangu descretamente ko ar hogumfeni disculpa 1. mpuni (ar) 2. mpumbuni (ar) disculpar 1. puni (mpuni, mpuni)

2. mpumbuni (mpumbuni, mpumbuni) discurso 1. hmämunhño (ar) 2. hmä xi hño (ar) discusión 1. hmahni (ar)

2. nts'amburraso (ar) discusión en voz alta hmafi (ar) discutir ntsamburraso (ntsamburraso, ntsamburraso) discutir en voz alta 1. mafi (mafi, hmafi)

2. ndämhñä (ndämhñä, ndämhñä) disentería 'biji (ar) diseñar 1. hets'i (hyets'i, thets'i) 2. hoki (hoki, thoki) diseño 1. nthets'i (ar)

Page 106: Diccionario Primera Parte

106

2. nthoki (ar) disfraz 1. nkät'i (ar) 2. mpati (ar) disfrazar 1. nkät'i (gät'i, njät'i) 2. mpati (mpati, mpati) disfrutar tsim(u)hño (zim[u]hño, ts'im[u]hño) disgusto hingi ne disimular njot'utsa (njot'utsa, njot'utsa) disimulo njot'utsa (ar) disipar nxanthe (nxanthe, nxanthe) disminuir (corriente de agua xats'i (xats'i, xats'i) disminuir [velocidad al automovil] embi ('yembi, t'embi) disminuir [enfermedad] kät'i (gät'i, gät'i) disolución 1. thänts'i (ar)

2. ntheki (ar) disolver thänts'i (thänts'i, 'ränts'i) disparador [arma] nthegi (ar) disparador [cámara fotográfica] 'no'mi (ar) disparar 1. k'ahni (k'ahni, k'ahni)

2. ät'i ('ñät'i, t'ät'i) 3. hegi (hyegi, thegi)

disparate hmä hnehñä (ar) disparejo 1. mbots'i (ar) 2. hingi hñehe dispensar puni (puni, mpuni) disponer gäts'i (gäts'i, jäts'i) disposición njäts'i (ar) dispuesto 1. hñä nthädi nt'ot'e (ar)

2. nthädi nthoki (ar) distancia ya'bu (ar) distinción 1. hingi hñehe (ar)

2. 'na'ño (ar) distinguido 1. mfädi (ar)

2. ho'ñuse distinguir 1. meya 'na'ño (meya ‘na’ño, hmeya ‘na’ño)

2. handi hingi hñehe (hyandi hingi hñehe, thandi hingi hñehe) distinto 'na'ño (ar) distorsión 'bat'i (ar) distracción 1. 'ñeni (ar)

2. hingi njapukaso (ar) distraer 1. hingi njapukaso (hinda njapukaso, hixi njapukaso) 2. 'ñeni ('ñeni, 'ñeni) distribución nthege (ar) distribuir 1. hege (hyege, thege)

2. heke (hyeke, theke) diversión 'ñeni (ar) divertirse 'ñeni (‘ñeni, ‘ñeni) dividir(se) heke (hyeke, theke) divinidad nts'ogi kwä (ar) divino nts'ogi kwä (ar)

Page 107: Diccionario Primera Parte

107

divisa 1. nthuts'i (ar) 2. bojä 'na jar ximhai divisar handi (hyandi, thandi) división ntheke (ar) divorciarse hegi (hyegi, thegi) divulgar 1. tungi (tungi, 'rungi) 2. xani (xani, sani) 3. ungumfädi (ungumfädi, t'ungumfädi) doblar [ropa papel] tot'i (tot'i, 'rot'i) doblar [lámina de metal] 1. kwe'mi (kwe'mi, kwe'mi)

2. tot'i (tot'i, 'rot'i) doblar [campanas] yokwi (yokwi, yokwi) doble 1. ñot'i 2. yokwi (ar) 3. yot'i doble, toque de difuntos nzundidu (ar) doble punto yoho ya punto doblegar 1. yot'i (yot'i, yot'i)

2. tot'i (tot'i, 'rot'i) 3. yokwi (ídem, ídem) doce 'ret'a ma yoho docena 'ret'a ma yoho docencia nt'uti (ar) dócil 1. 'yode (ar)

2. hogumui (ar) doctor 1. 'yothe (ar) 2. dokutor (ar) doctrina nsadi (ar) documental 1. mfädi (ar)

2. nthuts'i mfädi (ar) documento de identidad he'mi nt'udi (ar) doler(se) 'ñu (xi)

arrepentirse hyoke (hyoke, thoke) me duele, te duele, etcétera xi 'ñugi, xi 'ñu'i, ne ma 'ra

dolor de cabeza uñä(ar) dolor de cara uhmi (ar) dolor de costado uhyo (ar) dolor de cadera uhyo (ar) dolor de dientes uts'i (ar) dolor de mano u'ye (ar) dolor de muelas uts'afi (ar) dolor de ojo uda (ar) dolor de pie ugwa (ar) dolor de rodillas uñähmu (ar) dolor en forma de punzadas de una herida 'ñuni (xi) dolor 'ñu (ar) dolorido 'ñu (xi) doloroso 'ñu (xi) domar zänt'i (zänt'i, zänt'i) domesticar zänt'i (zänt'i, zänt'i) animal doméstico meti nzänt'i (ar) hombre doméstico 1. 'bego (ar)

Page 108: Diccionario Primera Parte

108

2. maxte (ar)

domicilio 'mui (ar) dominante 1. täte (ar) dominante 2. däte (ar) dominar tähä (dähä, 'rähä) domingo ndomingo (ar) domingo de ramos ndomingo njäduni (ar) domingo de resurrección 1. ndomingo (nu) mboxuhmets'i (ar)

2. ndomingo mpoxuhmets'i kwä (ar) dominio njapu'befi (ar) don [habilidad, gracia grande] 1. timfeni (ar)

2. dätä mfeni (ar) don [hombre] 'ñoho (ar) don [regalo] 1. nt'untho (ar)

2. regalo (ar) donación 1. nt'untho (ar)

2. nt'uni (ar) donaire hmä nzatho (ar) donar 1. untho (untho, t'untho) 2. uni (uni, t'uni) doncel ts'unt'u (ar) ¿dónde? 1. ¿ho'bu?

2.¿hogem'bu? dondequiera 1. hogem'bu

2. dondekyera doña 'behñä (ar) dorado k'axt'i (ar, xi) dorar(se) foxt'e (foxt'e, foxt'e) dormilón xithä (ar) dormir ähä ('ñähä, 'ñähä) hacer dormir a alguien kai (gai, njai) dormitar panthä (panthä, 'banthä) dormitorio t'ähä (ar) dos yoho (ar) dos veces 1. yoho (ar) 'nandi

2. yoho ya bes doscientos 1. yo(ho)nthebe

2. yoho ya nthebe 3. 'nate ya 'ret'a 4. yoho syento dotación de tierras 1. nt'uni hai (ar)

2. nt'uñhai dotar tierras 1. uni hai (uni hai, t'uni hai)

2. unuhai (unuhai, t'unuhai) dote que lleva la mujer cuando se casa nt'uni ts'i nthäti (ar) dragar 1. het'i (hñet'i, thet'i) 2. (n)t'a'mi ((n)t'a'mi, (n)t'a'mi) 3. (n)sut'i ((n)sut'i, (n)sut'i) droga 1. 'ñithi nti (ar) 2. 'ñithi 'memfeni (ar) ducha hmänthe (ar) ducho pädi xingu

Page 109: Diccionario Primera Parte

109

duda 1. hingi 'ñeme xi hño (ar) 2. nts o'mi (ar) dudar 1. hingi 'ñeme xi hño (hinda 'ñeme xi hño, hixi t'eme xi hño) 2. ntso'mi (ntso'mi, ntso'mi) dudoso ntso'mi (ar) duelo 1. 'ñu (ar) 2. mfote (ar) duende hoguanxe (ar) dueño, -a ndä (ar) dulce 'ñu (xi) dulces t'afi (ya) dulzura 'ñu (ar) duplicar 1. yokwi (yokwi, yokwi) 2. yot'i (yot’i yot’i) duradero zeti (ar) durante (n)xoge durar tseti (zeti, ts'eti) durazno ixi (ar) durazno blanco t'axuixi (ar) flor de durazno ndoni ixi (ar) dureza me (ar) duro 1. me (xi) 2. meki (xi)

E ebanista 1. hyokuxithe ar za (ar)

2. yaxuzá ar za (ar) ebanistería 1. nt'ot'uxithe ar za (ar)

2. hyaxuzá ar za (ar) ebrio zisei (ar) eccema 1. mukusäsi (ar)

Page 110: Diccionario Primera Parte

110

2. thents'i bindo ngo (ar) eclipsar 1. nduznä (ídem, ídem) 2. nduzänä (ídem, ídem) 3. nduhyadi (ídem, ídem) eclipse 1. nduznä (ar) 2. nduzänä (ar) 3. nduhyadi (ar) eco mfahni (ar) economía 1. ntsuni bojä (ar)

2. njwat(u)ts'edi (ar) económico 1. hingi hmädi

2. nkwatuts'edi (ar) 3. ntsuni ts'edi (ar) economista 1. bädi njwat(ut)ts'edi (ar)

2. bädi ntsunibojä (ar) echar, poner encima, arrojar encima uts'i ('yuts'i, t'uts'i) echar, trasplantar, entrar unos palos ut'i ('yut'i, t'ut'i) echar, verter xit'i (xit'i, sit'i) echar tortilla pet'i (met'i, 'bet'i) echar [hacia abajo un solo objeto] 'ent'i ('yent'i, t'ent'i) echar [hacia abajo dos o más objetos] hot'e (hyot'e thot'e) echar(se) [para abajo] hohmi (hyohmi, thohmi) echar [hacia arriba] 'ents'i ('yents'i, t'ents'i) echar [la carga a alguien] tuti (duti, 'ruti) echar [líquidos a intérvalos en la lumbre nät'i (nät'i, hnät'i) echar(se) näts'i (näts'i, hnäts'i) edad jeya (ar) mayor de edad ndo (ar) edición 1. nt'ot'e (ar) 2. nt'ot'u he'mi (ar) edificio 1. ndongú (ar) 2. dängú (ar) 3. nt'ongú (ar) 4. ngú (ar) editar ungumfädi he'mi (ungumfädi he'mi, t'ungumfädi he'mi) editorial ngú t'ungumfädi he'mi (ar) educación nt'uti (ar) educar uti (uti, t'uti) efectivamente makwäni efectivo hogunt'ot'e (ar) efecto nt'uni (ar) efectuar ot'e ('yot'e, t'ot'e) eficacia zem(u)kwäni (ar) eficaz zem(u)kwäni (ar) eficiencia zem(u)kwäni (ar) efimero 1. tx'utho tseti (ar) 2. 'nanthogi (ar) efusión nxani (ar) efusivo hogumui (ar) egoismo 1. kwase (ar)

2. ndäse (ar) egoista 1. kwase (ar)

Page 111: Diccionario Primera Parte

111

2. ndäse (ar) eje 1. tsant'i (ar) 2. ehe (ar) ejecutar japi (japi, japi) ejemplar 1. ungunt'uti

2. ungunt'udi ejemplo 1. nt'udi (ar) 2. nt'uti (ar) ejercer tsapi (zapi, ts'api) ejercicio [con el cerebro] ts'api (ar) ejercicio [con el cuerpo] 'ñäni (ar) ejército ejersito (ar) ejido ehido (ar) ejote dexuju (ar) el [art. determ.] ar el [art. determ.] ra él, ella [pron. pers, dentro de la vista] 1. nuna 2. ge'ñä 3. nunu 4. gehnu él, ella [pron. pers, fuera de la vista] 1. nu'ä

2. ge'ä El Pastoreo [barrio 5, Santiago M., Amealco] Ja 'Batha elaboración nthoki (ar) elaborar hoki (hyoki, thoki) elección t'ets'i (ar) electricidad 1. tsibi (ar)

2. ño (ar) eléctrico tsibi (ar) cable eléctrico 1. kable tsibi (ar)

2. 'nät'i tsibi (ar) electrocutado 1. ndujwei (ar)

2. ndutsibi (ar) elefante elefante (ar) elegancia nzatho (ar) elegante (xi) nanzatho elegir 1. jwahni (jwahni, thahni) 2. ets'i ('ñets'i, t'ets'i) elemento 1. ndui (ar)

2. ndu'mi (ar) elemental 1. ndui (ar)

2. ndu'mi (ar) elevado hñets'i (xi) elevador 1. nju'mi (ar) 2. njuts'i (ar) 3. lebador (ar) elevar 1. pots'e (bots'e, mbots'e) 2. juts'i (guts'i, njuts'i) eliminar häki (hñäki, thäki) elipse makutsant'i (ar) elocuente hmä xin hño (ar) elogiar 1. mämuhño (mämuhño, hmämuhño)

Page 112: Diccionario Primera Parte

112

2. ne (ne, hne) el que, la que, lo que nä ä elote mänxa (ar) ella [dentro de la vista] 1. nuna 2. gehna 3. nunu 4. gehnu ella [fuera de la vista] 1. nu'ä

2. ge'ä ellos, ellas [dentro de la vista] 1. genyu

2. nuyu 3. nuya

4. gehya 5. gehyu ellos, ellas [fuera de la vista] 1. nu'u

2. ge'u emanar fonts'i (fonts'i, fonts'i) emancipar 'yose ('ñose, 'ñose) embalsar 'ñuts'i (ñuts'i, ñuts'i) embarazada 'ñu (ar) embarcación motsa (ar) embarcación bojädehe (ar) embarcar tuti (duti, 'ruti) embargo 1. nju (ar)

2. hmihi (ar) embarrar kots'i (gots'i, jots'i) embaucar 1. kadi (kadi, jadi)

2. kate (nkate, nkate) embeber tsini (zini, nzini) embelesar njapukaso (ídem, ídem) embellecer hoki (hñoki, thoki) embestida 'raki (ar) embestir taki (daki, 'raki) emblanquecer t'axki (t'axki, t'axki) emborrachar(se) nti (nti, nti) embotar häkunts'ä (hñäkunts'ä, thäkunts'ä) embotellar xit'i (xit'i, sit'i) embozar kotuhmi (gotuhmi, jotuhmi) embozo jotuhmi (ar) embravecer mbokwe (mbokwe, mbokwe) embriagar nti (nti, nti) embrión 'rogi (ar) embrocar 1. 'rats'i ('rats'i, 'rats'i)

2. xit'i (xit'i, sit'i) 3. 'bañä ('bañä, 'bañä) embrollar pumbuni (pumbuni, pumbuni) embrujar, embrujarse ei ('ñei, t'ei) embudo mbudo (ar) embustero hmämuhnehñä (ar) emergencia nsoni (ar) emigración 1. boni (ar)

2. hnani (ar)

Page 113: Diccionario Primera Parte

113

emigrado 1. boni (ar)

2. nani (ar) emigrar 1. poni (boni, mboni) 2. nani (nani, hnani) emisión hmä mfädi (ar) emitir mä mfädi (ídem, hmä mfädi) emoción njohya (ar) emocional njohya (ar) emocionar ungunjohya (ungunjohya, t'ungunjohya) empacar xot'e (xot'e, sot'e) empacharse ndumui (ndumui, ndumui) empadronarse huts'i (hñuts'i, nthuts'i) empalagar ts'o'ñu (ídem, ídem) empanada 1. empanäda (ar)

2. thuhme (ar) empañar 1. pahni (pahni, pahni)

2. nxanthe (nxanthe, nxanthe) empapar k'agi (k'agi, k'agi) emparejar heki (hyeki, theki) emparentar nthäti meni (nthäti meni, nthäti meni) empatar hñehe (hñehe, hñehe) empate 1. hñehe (xi) 2. 'rangu (xi) empedernido ndodi (ar, xi) empedrar podo (modo, 'bodo) empeine mungwa (ar) empellón ntuki (ar) empeñar 1. hot'ethai (hyot'ethai, thot'ethai)

2. peña (peña, peña) empeño nthu'mi (ar) empeorar ja za'ye (ja za'ye , ja za'ye) empeorarse za'ye (za'ye, za'ye) empequeñecer tx'uki (tx'uki, tx'uki) emperador ndä (ar) emperatriz 'behñä ndä (ar) empezar 1. ndui (ndui, ndui)

2. du'mi (du'mi, 'ru'mi) 3. futi (futi, futi)

empinado yuki (xi) emplazar zohni (zohni, ts'ohni) empleado 1. maxte (ar)

2. pefi (ar) emplear japu'befi (japu'befi, japu'befi) empleo 'befi (ar) emplumar tutuxi'ni (dutuxi'ni, 'rutuxi'ni) empobrecer hyoya (hñoya, hñoya) empolvar hoxungunt'i (hyoxungunt'i, thoxungunt'i) empollar oxu'oni ('yoxu'oni, t'oxu'oni) empollar 1. pat'umädo (pat'umädo, 'bat'umädo)

2. pat'ut'axi (pat'umädo, 'bat'ut'axi) emponzoñar ungu'ñithi ndu (ungu'ñithi ndu, t'ungu'ñithi ndu) emprendedor 'ru'mu'befi (ar)

Page 114: Diccionario Primera Parte

114

emprender 'ru'mu'befi ('ru'mu'befi, 'ru'mu'befi) empresa 'ru'muhñembi (ar) empujar tuki (duki, 'ruki) empuje, empujón 1. ntuki (ar)

2. 'ruki (ar) empuñadura hmihi (ar) empuñar mit'i (mit’i, hmit'i) emular met'ute (met'ute, 'bet'ute) en 1. nu en 2. ja en cambio pe en forma de ngu en forma de komungu nu en la mañana xti xudi en la noche xti nxui en la tarde xti nde en navidad 'bu xta 'mui ar bätsi en punto [con la hora] tsoni xin hño en todas partes gatho ya parte enaguas ngode (ar) enajenar 'rats'i (ídem, ídem) enaltecer ndätä (ídem, ídem) enamorado hne (ar) enamorador ne (ar) enamorarse du'mi da ne (du'mi da ne, 'ru'mi xi hne) enano mextha (ar) encabezamiento ndui nthuts'i (ar) encabezar huts'i (hñuts'i, thuts'i) encadenar xot'ukadenä (xot'ukadenä, sot'ukadenä) encajar 1. jwi'mi (jwi'mi, jwi'mi) 2. jwits'i (jwits'i, jwits'i) 3. fot'i (fot'i, fot'i) 4. fo'mi (fo'mi, fo'mi) encaje 1. jwi'mi (ar) 2. jwits'i (ar) 3. foti (ar) 4. mfo'mi (ar) 5. 'be (ar) encallecer foxt'e (ídem, ídem) encaminar [una persona] nets'i (ídem, hnets'i) encaminar [animal] ene('yeni, t'eni) encanecer t'axkuñä (ídem, ídem) encantado johya (ar) encantador njohya (ar) encantar 1. johya (njohya, njohya) 2. hne (ar) encanto 1. njohya (ar) 2. hne (ar) encaramarse tets'e (dets'e, 'rets'e) encaramarse texundäts'ut'ubi (dexundäts'ut'ubi, 'rexundäts'ut'ubi) encarar hñandi (hñandi , hñandi ) encarcelar ent'ufadi ('yent'ufadi, t'ent'ufadi)

Page 115: Diccionario Primera Parte

115

encarcelado 1. 'yofadi (ar)

2. 'ñofadi (ar) encarecerse mäki (mäki, hmäki) encargar 1. tsogi nu (zogi nu, ts'ogi nu)

2. teti (teti, 'reti) encargar a alguien el cuidado de los niños tsokwi (zokwi, ts'okwi) encargar a alguien el cuidado de los animales fati (fati, 'bati) encargo 'ret'i (ar) encariñarse con du'mi da ne ko (du'mi da ne ko, 'ru'mi xi hne ko) encasillar gäxungú (gäxungú, jäxungú) encauzar ne'ñu (ne'ñu, hne'ñu) encebollado nthänts'udenxi (ar) encargarse nxada (nxada, nxada) encelar kunt'ei (gunt'ei, junt'ei) encendedor 1. ntheti (ar)

2. nts'oke (ar) encender theti (theti, 'reti) encerar koxusera (goxusera, njoxusera) encerrar, cercar kot'i (got'i, njot'i) encía ngäts'i (ar) encima 1. maxots'e 2. mañä encima de 1. maxots'e (ja)

2. ots'i (ja) 3. hots'e (ja) 4. ma ñä (ja) encimado 1. mfits'i (xi)

2. 'roke (xi) encimar 1. fots'i (fots'i, fots'i) 2. toke (doke, 'roke) encinta 1. 'behñä to'mubätsi (ar) 2. 'ñu enclenque dathi (ar) encoger(se) 1. nuxki (nuxki, hnuxki)

2. nuhni (nuhni, hnuhni) 3. nuts'i (nuts'i, hnuts'i)

encogerse de hombros 1. tx'ukuxi'xi (tx'ukuxi'xi, tx'ukuxi'xi) 2. nuxkuxi'xi (nuxkuxi'xi, hnuxkuxi'xi)

encolerizar 1. nkwe (nkwe, nkwe) 2. mbokwe (mbokwe, mbokwe)

encomendar 1. tsogi nu (zogi nu, ts'ogi nu) 2. teti (teti, 'reti) 3. tsokwi (zokwi, ts'okwi) 4. fati (mati , 'bati) encomienda 1. ts'ogi (ar)

2. 'reti (ar) 3. ts'okwi (ar) 4. fati (ar) encontrar tini (dini, 'rini) encontrarse [bien o mal] 'bui ('mui, 'mui) encontrarse [bien o mal] tsa (za, ts'a) encontrarse [mutuamente] nthe (nthe, nthe)

Page 116: Diccionario Primera Parte

116

encontrarse [con otra persona] 1. nthewi (nthewi, nthewi)

2. tini (dini, 'rini) 3. nthe (nthe, nthe)

encrudecer 1. mbokwe (mbokwe, mbokwe) 2. ja 'ñätho (ja 'ñätho, ja 'ñätho)

encuadernación njät'unxitha (ar) encubrir agi mfädi ('ñagi mfädi, t'agi mfädi) encuadernar kät'uxitha gät'uxitha, jät'uxitha) encuentro nthe (ar) encuentro [de partidos] nthe 'ñeni (ar) encuerarse moge (moge, hmoge) encumbrar ndätä (ndätä, ndätä) encharcarse ñuxudehe (ñuxudehe, ñuxudehe) enchilada hmejoxu'ñi (ar) enchinar ntxinu (ídem, ídem) enchuecar 1. ts'aki (ts'aki, ts'aki)

2. tx'aki (tx'aki, tx'aki) enchufar 1. kuts'i (kuts'i, nkuts'i)

2. foti (foti, foti) enchufe 1. njuts'i (ar) 2. mf'oti (ar) endeble 'ma'mi (xi) endemoniado 1. ndat'i (ar)

2. nzunthu (ar) 3. nts'o enderezar kwäni (kwäni, kwäni) endeudado nduthai (xi) endeudarse nduthai (nduthai, nduthai) endivia nk'anjä (ar) endrogarse tsi 'ñithi nti (zi ‘ñithi nti, ts'i ‘ñithi nti) endulzar ugi (ugi, ugi) endurecer megi (megi, megi) enemigo, -a tuhni (ar) enemistad tuhni (ar) energía ts'edi (ar) enero enero (ar) enfadar(se) (mbo)kwe (ídem, ídem) enfadado (mbo)kwe (ar) énfasis hmä jat'o (ar) enfermar(se) 1. dathi (ndathi, ndathi)

2. hñeni (hñeni, hñeni) enfermedad hñeni (ar) enfermedad de las gallinas hñeni oni (ar) enfermedad de la piel hñeni xifni (ar) enfermedad "pinto" dunts'i (ya) enfermero, -a nudathi (ar) enfermizo dathi (ar) enfermo dathi (ar) enfermo de gravedad dathi nts'edi (ar) za'ye (xin) fingirse enfermo hot uhñeni (hyotuhñeni, thotuhñeni) recaer enfermo munts'uhñeni (munts'uhñeni, hmunts'uhñeni) enflaquecer [personas] 1. ts'ats'i (ts'ats'i, ts'ats'i)

Page 117: Diccionario Primera Parte

117

2. ts'uts'i (ts'uts'i, ts'uts'i)

enflaquecer [animales] 1. nanza (nanza, nanza) 2. yoke (yoke, yoke)

enfocar nunjuki (nunjuki, hnunjuki) enfoque hnunjuki (ar) enfrentar hñandi (ídem, ídem) enfrente hñanduwi enfrente de (bi) hñanduwi enfriar käni (käni, käni) enfriarse un líquido grasoso hmängi (hmängi, hmängi) enfriarse käni (käni, käni) enfurecer (mbo)kwe ((mbo)kwe, (mbo)kwe) engañar 1. kadi (kadi, jadi)

2. kate (nkate, njate) engaño njadi (ar) engañoso 1. kadi (ar)

2. kate (ar) engendrar 1. 'ñembätsi ('ñembätsi, t'embätsi)

2. japi (japi, japi) engendro ts'one bätsi (ar) engordar 1. noki (noki, noki) 2. et'i ('ñet'i, t'et'i) engordarse noki (noki, noki) engrapar tot'e (dot'e, 'rot'e) engrasar 1. kät'unziki (gät'unziki, jät'unziki)

2. kät'ugrasa (gät'ugrasa, jät'ugrasa) engreido 'ñets'i (ar) engreírse 'ñets'i ('ñets'i, 'ñets'i) engruesar 1. däki (däki, däki)

2. pít'i (pít'i, pít'i) engullir tsi hingi ñähi (zi hinda ñähi, ts'i hixi ñähi) engusanarse hozu'we, hyozu'we, thozu'we) enhiesto bai (ar) enhilar 1. ot'unthuts'i ar za ('yot'unthuts'i ar za, t'ot'unthuts'i ar za) 2. kuts'uthähi (guts'uthähi, juts'uthähi) enhorabuena ntsapujohya (ar)

dar la enhorabuena uni ntsapujohya (uni ntsapujohya, t'uni ntsapujohya) enigma hmä hingi t'ode xi hño (ar) enigmático 'bex(u)wi (ar) enjabonar(se), untar(se) kots'i (gots'i, jots'i) enjambre 1. hmunts'ujäi (ar)

2. hmunts'ukoi menä enjaular kot'u'mafi (got'u'mafi, jot'u'mafi) enjuagar 1. wat'i (wat'i, wat'i)

2. pet'e (met'e, 'bet'e) enjuiciar 'ñent'i ('ñent'i, t'ent'i) enjutarse ot'i ('yot'i, t'ot'i) enjunto ts'ats'i (ar) enlace 1. nthe (ar) 2. njuni (ar) enlatar 1. xit('u)xib(u)jä (xit('u)xib(u)jä, sit'uxibujä) 2. kät'uxib(u)jä (gät'uxibujä jät'uxibujä)

Page 118: Diccionario Primera Parte

118

enlazar 1. zote (zote, ts'ote) 2. njuni (njuni, njuni) enlodarse mbohai (mbohai, mbohai) enloquecer 'memfeni ('memfeni, 'memfeni) enloquecerse pengi 'memfeni (mengi 'memfeni, mengi 'memfeni) enmarañar pani (mani, 'bani) enmascarado 1. hoxita (ar)

2. mpote xita (ar) enmendar 1. hoki xi hño (hyoki xi hño, thoki xi hño)

2. ot'e xi hño ('yot'e xi hño, t'ot'e xi hño) enmienda 1. nthoki xi hño (ar)

2. nt'ot'e xi hño (ar) enmudecer ngone (ídem, ídem) enmugrecer 1. 'baxumpoxji ('baxumpoxji, 'baxumpoxji)

2. mpothe (mpothe, mpothe) enojadizo zäm'bu (mbo)kwe (ar) enojado (mbo)kwe (ar) enojarse (mbo)kwe ([mbo]kwe, [mbo]kwe) enojo (mbo)kwe (ar) enorgullecerse 'ñets'i (ídem, ídem) enorme na dätä (ar) enramada 'yezá (ya) enredar pani (mpani, 'bani) enredarse [mente humana] pumbini (ídem, ídem) enredar el hilo 1. 'ots'i ('ots'i, t'ots'i)

2. pa'mi (ma'mi, 'ba'mi) Enrique Riki (ar) enriquecerse 1. hñäbojä (hñäbojä, hñäbojä)

2. 'mui xi hño ('mui xi hño, 'mui xi hño) enrojecer thengi (thengi, thengi) enrollar(se) pa'mi (ma'mi, 'ba'mi) enroscarse 1. dut'i (ídem, 'rut'i)

2. foti (foti, foti) 3. kat'i (gat'i, jat'i) ensalada k'ani nthänts'u'ñuxi ensalzar ndätä (ndätä, ndätä) ensamblar zotuzá (zotuzá, ts'otuzá) ensanchar xiki (xiki, siki) ensangrentar nxaji (nxaji, nsaji) ensañar mbokwe (ídem, ídem) ensartar foti (foti, foti) ensayar tsapi (zapi, ts'api) ensayo 1. nts'api (ar) 2. nsadi (ar) enseguida gem'bu enseñanza 1. nt'uti (ar)

2. nsadi (ar) enseñar xanbi (xanbi, sanbi) enseñar a alguien 1. uti (‘ñuti, t'uti)

2. xahni (xahni, sahni) enseñar a una persona algo que no tiene nete (nete, hnete) enseres mahyoni (ya)

Page 119: Diccionario Primera Parte

119

ensilladura thuhni (ar) ensimismado tso'mi (ar) ensombrecerse xuhmi (xuhmi, xuhmi) ensordecer ngogu (ngogu, ngogu) ensuciar ts'oni (ts'oni, ts'oni) ensuciarse 1. fot'e (mot'e, 'bot'e)

2. fots'e (mots'e, 'bots'e) ensueño (n)t'i (ar) entablar du'mi (du'mi, 'ru'mi) entallar henza (hyenza, thenza) ente 'mui (ar) entenado hobätsi (ar) entender 1. ode ('yode, t'ode) 2. ote ('yote, t'ote) 3. meya (ídem, hmeya)

dar a entender, entenderse con ungunt'ode (ungunt'ode, t'ungunt'ode) entendimiento nt'ode (ar) enterado pädi (ar) enteramente (n)xoge (ar) enterar ungumfädi (ungumfädi, t'ungumfädi) enterarse pädi (bädi, mbädi) enternecer 1. tu'mi (tu'mi, 'ru'mi)

2. tuki (tuki, 'ruki) entero (n)xoge (ar) enterramiento 1. t'agi (ar)

2. ts'e'mi (ar) enterrar 1. agi ('yagi, nt'agi) 2. tse'mi (ze'mi, ts'e'mi) enterrar [un palo] 1. agi ('yagi, nt'agi)

2. tse'mi (ze'mi, ts'e'mi) 3. et'i ('ñet'i, t'et'i)

entibiar 1. pani (pani, 'bani) 2. fat'i (fat'i , 'bat'i) entidad 'mui (ar) entierro nt'agi (ar) entintar koxukuhu (goxukuhu, joxukuhu) entoldar 'nakuhyadi (ídem, ídem) entonación nzunt'i (ar) entonarse du'mi 'ruhu (ídem, 'ru'mi'ruhu) entonces 1. pos hä

2. nu'bu entorpecer ndondo (ndondo, ndondo) entrada 1. nthogi (ar) 2. ñut'i (ar) entrado en años kut'i ya jeya entrambos 1. yoho

2. gatho yoho entrante kuhu (da) entraña hogumui (ar) entrañable mfädi ne hne (ar) entrañar kui (ñui, ñui) entrar kut'i (ñut'i, ñut'i)

Page 120: Diccionario Primera Parte

120

entrar unos palos, echar, transplantar et'i ('ñet'i, t'et'i) entre nu entre nosotros nu nugawi entre todos 1. nu ngatho

2. nu nugahu entreabierto xogi made (xi) entre paréntesis ja ya njot'i entrecejo 'yoda (ar) entretanto gem'bu

poner entredicho mä nts'o (mä hnoni nts'o, hmä hnoni nts'o) entrega (n)da (ar) entrega 'rapi (ar) entregar 1. dapi (dapi, 'rapi) 2. uni (uni, t'uni)

3. da (da, da) entregártelo 'ra'i ('ra'i, t'a'i) entrelazar 1. pe (me, 'be)

2. zote (zote, zote) entremeterse (n)thint'i(dint'i,'rint'i) entremetido dint'i (ar) entremezclar thänts'i (dänts'i, 'ränts'i) entrenador 1. zapate (ar)

2. tsapute (ar) entrenamiento nts'api (ar) entrenar tsapi (zapi, ts'api) entrepierna 'bitu nthe xinthe (ar) entresacar hä'mi (hñä'mi, thä'mi) entretanto 1. gem'bu

2. nu'bu entretener ja njohya (ja njohya, ja njohya) entretenimiento nts'ähmi (ar) entrevista nt'ani (ar) entrevistarse ani ('yani, t'ani) entristecer dumui (dumui, dumui) entrometerse (n)thint'i (dint'i, 'rint'i) entroncar 'rangu (ídem, ídem) entronque meni (ar) entumecer pähi (bähi, mbähi) entumecimiento bähi (ar) enturbiar ts'oni (ídem, ídem) entusiasmarse ne nt'ot'e ne---, hne---) entusiasmo (ar) hne nt'ot'e enumeración 'bede (ar) enumerar pede (mede, 'bede) enunciar noni (noni, hnoni) envainar foti (foti, mfoti) envanecer 'ñets'i (ídem, ídem) envasar xit'i (xit'i, sit'i) envase xito (ar) envejecer [planta] ñäts'i (ñäts'i, ñäts'i) envejecer [hombre] nxita (nxita, nxita) envejecer [mujer] ntxu (ntxu, ntxu)

Page 121: Diccionario Primera Parte

121

envenenar ho kor 'ñithi (hyo kor 'ñithi, tho kor 'ñithi) enverdecer k'ants'i (k'ants'i, k'ants'i) envergadura nxojwa (ar) enviado 'mehni (ar) enviar pehni (mehni, 'behni, ['mehni]) envidia zuda (ar) envidiar 1. nepe (ídem, hnepe) 2. zuda (nzuda, nzuda) envidioso zuda (ar) envilecer tx'uki (tx'uki, tx'uki) envío 'mehni (ar) envoltorio 1. 'beni (ar)

2. he'mi 'mats'i (ar) 3. soge (ar)

envolver 1. pant'i (mant'i, 'bant'i) 2. thänts'i (thänts'i, 'ränts'i) 3. pats'i (mats'i, 'bats'i)

envuelto 1. 'banti (xi) 2. 'bats'i (xi) 3. 'ränts'i (xi) 4. nthänts'i (xi) enyesar zotuyeso (zotuyeso, zotuyeso) enzarzar tuhni (ntuhni, ntuhni) epazote 'ñäi (ar) epazote silvestre xä'ñäi (ar) epidemia hñeni (ar) epilepsia 'memfeni (ar) época pa (ar) equilibrar heki (hyeki, theki) equilibrio 1. nthe (ar)

2. ntheki (ar) equipaje 'beni (ar) equiparar nthe (nthe, nthe) equipo hmunts'i (ar) equivalencia nthe (ar) (ser) equivalente 1. nthe (nthe, nthe)

2. hñehe (hñehe, hñehe) equivocación 1. nts'oni (ar)

2. 'medi (ar) equivocarse 'medi ('medi, 'medi) era 'met'ei (ar) era, época pa (ar) era cristiana (ar) pa ar Kristo erección njuts'i (ar) erigir, erguir njuts'i (guts'i, njuts'i) erigirse, erguirse njuts'i (njuts'i, njuts'i) erizar za'mi (za'mi, za'mi) ermita t'unijä (ar) ermitaño 'muse (ar) erosión thege (ar) erosionar thege (thege, thege) erótico hne (ar)

Page 122: Diccionario Primera Parte

122

errabundo nani (ar) erradicar k'uts'i (k'uts'i, nk'uts'i) errado 1. hnani (ar) errado 2. 'medi (ar) errar 1. hingi ät'i (hinda 'ñät'i, hixi t'äti) 2. nani (nani, hnani) 3. 'medi ('medi, 'medi) erróneo nts'oni (ar) error 1. nts'oni (ar) 2. 'bedi (ar) eructar koxt'e (ídem, joxt'e) eructo joxt'e (ar) erudición mfädi (ar) erupción mbox(u)muk(u)säsi (ar) esbelto ts'ut'ujä'i esbozar ot'e ndui 'yot'e ndui, nt'ot'e ndui esbozo ndui nt'ot'i escabroso nzadi (xi) escabullirse k'ots'i (ídem, ídem) escala 1. t'eni (ar) 2. 'rendo (ar) 3. 'mai (ar)

hacer escala ot'u'mai ('yot'u'mai, t'ot'u'mai) escalar 1. tets'e (dets'e, 'rets'e) 2. pots'e (bots'e, mbots'e) escaldar xatundäthe (xatundäthe, satundäthe) escalera 'rede (ar) escalfar 1. tämudo (dämudo, ndämudo)

2. tät'axi (dät'axi, ndät'axi) escalofrío ndutse (ar) escalón 'rendo (ar) escama kwixi (ar) escamotear nt'ot'e xindo'yo (nt'ot'e xindo'yo, nt'ot'e xindo'yo) escandalizar ot'uhñähni ('yot'uhñähni, t'ot'uhñähni) escándalo hñähni (ar) escaño thuhni nkwats'i (ar) escaparate thoxu'ma (ar) escapararse k'ots'i (ídem, ídem) escape nk'ots'i (ar) escaramuza 1. tuhni (ar) 2. mfote (ar) escarbar 1. xa'mi (xa'mi, xa'mi)

2. a'mi ('ya'mi, t'a'mi) 3. ats'i ('yats'i, t'ats'i) escarcha 1. xatse (ar) escarcha 2. xa (ar) escardar kuthä (nkuthä, nkuthä) escarlatina tsoxpa (ar) escarmentar nt'uti (nt'uti, nt'uti) escarmiento nt'uti (ar) escarnecer njapunthandi nthente (njapunthandi nthente, njapunthandi nthente) escarnio njapunthändi nthente (ar)

Page 123: Diccionario Primera Parte

123

escasear thege (thege, thege) escasez nthege (ar) escasez de agua 1. 'ñäthe (ar)

2. nthege dehe (ar) escaso nthege (xi) escéptico 1. hingi kre

2. hingi 'ñeme esclarecer hats'i (hats'i, hats'i) esclavitud pefi hingi tsaya esclavo pefi hingi tsaya escoba 'baxi (ar) escobeta [de lechuguilla] nsaski (ar) escobeta para limpiar el comal nthut'udo'yo (ar) escobetilla nsaski (ar) escocer nhwixuni (nhwixuni, nhwixuni) escoger jwahni (jwahni, thahni) escolta teni (ar) escolto 1. dodehe (ar) 2. hñei (ar) 3. hñembi (ar) escombrar pombi (pombi, 'bombi) escombro nsots'i (ar) esconder ägi ('ñägi, t'ägi) esconderse 'ñäni ('ñäni, 'ñäni)

a escondidas nt'änte (ar) nt'ägi (ar) escondite nt'ägi (ar) escondrijo [lugar] 1. nt'ägi (ar)

2. nt'änte (ar) escopeta nzafi (ar) escopeta de chispa o chimenea nzafi (ar) escoplo boja nt'äts'uzá (ar) escorpión 1. tsokumo (ar)

2. eskorpyon (ar) escote xotiñä (ar) escozor nhwixuni (ar) escribano 'yofo (ar) escribiente 'yofo (ar) escribir 'ot'i ('yot'i, t'ot'i) escribir, rellenar huts'i (hñuts'i, thuts'i) escribir a máquina 'ot'i kor nt'ofo (mäkinä) ('yot'i kor nt'ofo (mäkinä), t'ot'i kor nt'ofo (mäkinä)) escrito [documento] nthuts'i (ar) escrito [documento] nt'ot'i (ar) escritor 'yofo (ar) escritorio mexa nthokuhe'mi (ar) escritura nt'ot'i (ar) escrúpulo ntso'mi (ar) escrupuloso ntso'mi (ar) escrutar nu xi hño (nu xi hño hnu xi hño) escuálido 1. poxki (xi)

2. ts'ats'i (xi) escucha ode (ar)

Page 124: Diccionario Primera Parte

124

escuchar 1. ode ('yode, t'ode)

2. ots'e ('yots'e, t'ots'e) escudriñar nu xin hño (nu xin hño, hnu xin hño) escudo ñänte (ar) escuela 1. skwela (ar) 2. ngú xadi (ar) escueto 1. sañi (xi) 2. hingi jo'mi 3. otho nzatho esculcar 'weni ('weni, t'eni) esculpir ot'udo ('yot'udo, t'ot'udo) escultor yaxudo (ar) escultura nt'ot'udo (ar) escupir tsogi (zogi, ts'ogi) escurrimiento juxt'i (ar) escurrir juxt'i (juxt'i, juxt'i) ese, esa [pron dem retirado y a la vista] 1. nunu

2. gehnu esencia, esencial 'mui ya kosa (ar) esfera tsant'i (ar) esforzarse zedi (zedi, zedi) esfuerzo ts'edi (ar)

hacer un esfuerzo ot'e 'nar ts'edi ('yot'e 'nar ts'edi, t'ot'e 'nar ts'edi-) esgrimir 'ñenjwai ('ñenjwai, 'ñenjwai) esmeralda nzatho do (ar) esmerar täki (däki, 'räki) esmeril 'näki (ar) esmero nt'ot'e xin hño (ar) eso es nja'bu esos, esas [pron dem retirado y a la vista] 1. nuyu

2. gehyu espalda xutha (ar)

volver las espaldas 1. hotuxutha (hyotuxutha, thotutha) 2. yone (yone, yone)

espaciar tsogi xeni (zogi xeni, ts'ogi xeni) espacio nts'ogi xeni (ar) espacioso nxidi (ar) espacioso de caminar tx'utho 'yo espacioso de caminar 'yo tx'utho espada ma nts'äkwai (ar) espantajo pite (ar) espantar pidi (pidi, 'bidi) espanto ntsu (ar) espantoso pite español [lengua] hñämfo (ar) español [hombre] 1. ñämfo (ar)

2. mengu España (ar) soy español 1. dar ñämfo

2. dar mengu España esparcir xani (xani, sani) espasmo ndundo'yo (ar) especia nthänts'i (ar)

Page 125: Diccionario Primera Parte

125

especial honse especie 1. klase (ar) 2. 'ränts'u hñuni (ar) espectáculo 1. 'ñeni (ar)

2. nt'udi njohya (ar) espejo hñe (ar) espera 1. nto'mi (ar) 2. 'ro'mi (ar) esperanza humui (ar) esperar to'mi (do'mi, 'ro'mi) esperarse [mutuamente] nto'mi (nto'mi, nto'mi) esperma 'baxi mädo (ar) espía nt'ä (ar) espesar 1. dut'i (dut'i, 'rut'i) 2. hmängi (hmängi, hmängi) 3. meki (meki, meki) espeso 1. ndut'i (ar) 2. hmängi (ar) 3. meki (xi) espiar 'ä ('ñä,[n]t'ä) espiga ngä (ar) espina 'mini (ar) espina de pescado 1. 'mini jwä (ar)

2. ndo'yo jwä (ar) espina chica 1. t'olo 'mini (ar)

2. t'u'mini (ar) espina de maguey 'mi'muda (ar) espina de nopal 'mixt'ä (ar) espinaca espinaka (ar) espinazo 'ñuxtha (ar) espinoso pit'u'mini (ar) espiral tsant'i nxogi (ar) espirar njuxuhñä (njuxuhñä, njuxuhñä) espíritu anxe (ar) espíritu maligno ts'o'anxe (ar) espléndido (ar) naza espolón gwa'ni (ar) espolvorear 'uts'i ('uts'i, t'uts'i) esponja ntudi (xi) esponjarse tu'mi (tu'mi, tu'mi) esporádico tx'utho 'bui (ar) esposa 'behñä (ar) esposas 'rut'u'ye (ya) esposo ndo (ar) espuela de gallo 1. 'muni (ar)

2. wa'ni (ar) espulgar pat'o (mpat'o, 'bat'o) espuma fugi (ar) espumar fugi (mfugi, mfugi) esputo jets'i (ar) esqueleto njunundo'yo (ar) esquema 1. nxoge (ar)

Page 126: Diccionario Primera Parte

126

2. nduint'ot'e (ar)

esquina ts'ät'i (ar) esquirol xot'u jotu 'befi (ar) esquivar häki (hñäki, thäki) estable hingi 'ñäni establecer un contrato o convenio ot'e 'nar nkohi ('yot'e 'nar nkohi, t'ot'e 'nar nkohi) establecer una casa o residencia hongú (hyongú, thongú) establo ngúfni (ar) estaca 1. 'ba'be (ar) 2. staka (ar) estación [por ejemplo, de tren] 'mai bojä (ar) estación [de un año] mpadi (ar) estación [enero, febrero] ntsenthi (ar) estación [marzo, abril] mpat'i (ar) estación [mayo, junio] nda'ye (ar) estación [julio, agosto] hñethe (ar) estación [septiembre, octubre] bongu hyethe (ar) estación [noviembre, diciembre] sofo (ar) estación [noviembre, diciembre] tset'i (ar)

enero, febrero, marzo ndäbehe (ar) estadio ngú 'ñeni (ar) estado 1. dätä hnini (ar) 2. dähnini (ar) 3. swida (ar) Estados Unidos ar Estados Unidos estafa thängubojä (ar) estafar 1. hängubojä (hñängubojä, thängubojä) 2. zipate (nzipate, nzipate) estallar mfoge nts'edi (foge nts'edi, foge nts'edi) estambre thähi (ar) estampa 1. nzatho (ar)

2. fotografiya (ar) estampar kwatunzatho (kwatunzatho, jwatunzatho) estancarse 1. po (mo, mo)

2. 'bai ('mai, 'mai) estancia 'mui (ar) estanque zabi (ar) estante 'bui (ar) estaño t'ax(u)bojä (ar) estar 'bui ('mui, 'mui) estar [de salud] 'yom(u)hño ('ñomhño, 'ñomhño) estar, colgar, depender de otra cosa, deber tu (du, ndu) estar de acuerdo 1. mä hä (mä hä, hmä hä)

2. thädi (dädi, ndädi) estar adentro de 1. 'o ('ño, ño)

2. ku (ñu, ñu) estar bien 'bui xi hño ('mui xi hño, 'mui xi hño) está bien ar za estoy, bien, etc. ar zagi estar borracho 'bui nti ('mui nti, 'mui nti) estar cansado [1a. persona] xi nzaki estar cansado [2a. persona] xi nza'i

Page 127: Diccionario Primera Parte

127

estar cansado [3a. persona] xi nza'ä estar contento johya (njohya, njohya) estar encima hots'e (hyots'e, thots'e) estar libre [taxi, asiento] 1. hingi hmäki

2. hingi hmäti estarse libre 'yose ('ñose, 'ñose) estoy listo di 'butho está nomás, sí está 'butho ('mutho, 'mutho) estar ocupado 1. pets'i xingu ya 'befi

2. mpefi (mpefi, mpefi)

estoy muy ocupado 1. hingi ja ma ora 2. di pets'i xingu ya 'befi

estar parado 'bai ('mai, 'mai) estar de pie 'bai ('mai, 'mai) estar sentado hudi (hñudi, thudi) estatua 1. njäts'i (ar) 2. tsita (ar) este [punto cardinal] mbox(u)hyadi (ar) éste, ésta [adjetivo demostrativo] 1. nuna 2. gehna 3. nuna gehna esta noche nu'bya xti nxui esta tarde nu'bya xti nde (ña)

personal o animal estéril 'ñäbätsi (ar) esterilizar 'ñäbätsi ('ñäbätsi, 'ñäbätsi) estiércol mahada (ar) estilo 1. 'mui (ar) 2. nt'ot'e (ar) 3. nt'ot'e ar yofo estimar jante (jante, jante) estímulo njapu'befi (ar) estirar 1. jui (jui, jui) 2. maki (maki, jmaki) estirpe ndunzá 'mui (ar) estocada 1. nsuni (ar)

2. nsungunts'ä (ar) estómago mui (ar) estómago grande 1. dämui

2. dätä mui (ar) estómago insatisfecho hat'umui (ar) estorbar k'ats'i (k'ats'i, nk'ats'i) estorbo nk'ats'i (ar) estornudar k'waki (k'waki, k'waki) éstos, éstas [adjetivo demostrativo] 1. nuya

2. gehya 3. nuya gehya estrago nthogi xi 'ñu estrangular njut'u'yuga (njut'u'yuga, njut'u'yuga) estrechar ts'i'mi (ts'i'mi, ts'i'mi) estrecho 1. nts'ut'i (xi) 2. nts'u (xi)

Page 128: Diccionario Primera Parte

128

3. nts'ixt'i (xi) 4. nts'i'mi (xi) estregar fonts'i (fonts'i, fonts'i) estrella tsoho (ar) estrella de la mañana dätsó (ar) estrella polar dätsó (ar) estrenar japu'befi 'ra'yo (njapu'befi 'ra'yo, njapu'befi 'ra'yo) estreno njapu'befi 'ra'yo (ar) estreñido (n)gofo (ar) estreñimiento 1. ngofo (ar)

2. näxt'i (ar) 3. zedi (ar)

estreñir ngamui (ngamui, ngamui) estrépito hmafi nts'edi (ar) estribar tsaya (ntsaya, ntsaya) estribo hnets'uthuhni'noge estricto hmämu kwäni (ar) estropajo pita 'nähmi (ar) estropear xani (ídem, sani) estructura ar nt'ot'e 'nar nthoki estruendo hmafi nts'edi (ar) estrujar te'mi (de'mi, 're'mi) estuche nt'o (ar) estudiante xadi (ar) estudiar (n)xadi (nxadi,nsadi]) estudio nsadi (ar) estudioso xadi (ar) estufa stufa (ar) estupefacto 'yo (ar) estupendo ar na za estúpido meñä (ar) etapa nthoki ntembi (ar) etcétera ne ma 'ra eternidad otho ar ndui otho ar ngätsi eterno otho ar ndui otho ar ngätsi etiqueta dängo 'mui (ar) etnografía (ar) nsadi ya nt'ot'e 'mui evacuar 1. hingi njapu'befi (hinda njapu'befi, hixi njapu'befi) 2. mahada (mahada, mahada) evadir 1. käkutuhni (hñäkutuhni, thäkutuhni) 2. k'ots'i (k'ots'i, k'ots'i) evaluar huxupresyo (hñuxupresyo, thuxupresyo) evaluar huxunjut'i (hñuxunjut'i, thuxunjut'i) evangelio 1. 'mui ar Kristo (ar)

2. nzaki ar Kristo (ar) evangelista bangelista (ar) evaporizar nxanthe (nxanthe, nxanthe) evento thogi (ar) evitable dar tsa da thegi evitar hegi (hyegi, thegi) evocar mat'uanxe (mat'uanxe, hmat'uanxe) evolución mpati (ar)

Page 129: Diccionario Primera Parte

129

exacto ar za

no exacto hingi ar za examen 1. ekusamen (ar) 2. ntsapi nsadi (ar) examinar nu (nu, hnu) exangüe 1. 'beji (ar) 2. 'bedi ar ji (ar) excavar ot'u'ñuthe ('yot'u'ñuthe, t'ot'u'ñuthe) exceder 'rats'i (ídem, ídem) excelente 1. xi na ngu

2. xi na hño excepción hñegi (ar) excitante xaxte (ar) excitar xaxte (nxaxte, nxaxte) exclamar mä hnoni (mä hnoni, hmä hnoni) exclusivo 1. hontho

2. honse excremento [humano o de animales] foho (ar) excremento de animales 1. foho meti (ar)

2. fometi (ar) excremento de bueyes fomboi (ar) excremento de burros fobru (ar) excremento de caballos fofni (ar) excremento de conejos foho kwa (ar) excremento de gallinas fo'ni (ar) excremento de gatos fomuxi (ar) excremento de hormigas foho xäju (ar) excremento de perros, chivos, borregos fo'yo (ar) excremento de pulgas foho a (ar) excremento de ratas foho ngu (ar) excusa njot'utsa (ar) exhalar 'yuni (ñuni, ñuni) exhausto nthege (ar) exhibir udi ('ñudi, t'udi) exigente nsoni (ar) exigir xoni (xoni, soni) exiguo k'at'i existencia 'mui (ar) existir 'bui ('mui, 'mui) éxito nthogi xi hño (ar) exótico 'na'ño (ar) expandir nxani (nxani, nxani) expansión nxani (ar)

estar a la expectativa to'mi (do'mi, 'ro'mi) expedición mehni (ar) expedición boni (ar) expeler ei ('yei, t'ei) expendio 1. 'ba (ar) expendio 2. 'ma (ar) experiencia mfeni (ar) experimentar 1. tsapunt'ot'e (zapunt'ot'e, ts'apunt'ot'e)

Page 130: Diccionario Primera Parte

130

2. tsapunthoki (zapunthoki, ts'apunthoki)

expirar tu (du, ndu) expirar thege (dege, 'rege) explayar nxani (nxani, nxani) explicar xifi (xifi, sifi) uti (uti, t'uti) exploración nthuts'i (ar) explorar huts'i (hñuts'i, thuts'i) explosión 1. mfoke (ar)

2. mfont'e (ar) explosivo 1. mfoke (ar)

2. mfont'e (ar) explotación njapu'befi (ar) explotar njapu'befi (njapu'befi, njapu'befi) exponer mä nt'ot'e (mä nt'ot'e, hmä nt'ot'e) exportar 'rats'i ('rats'i, 'rats'i) expresar mä (mä, hmä) expresar sorpresa mä 'yo (mä 'yo, hmä 'yo) expresión 1. hmä (ar)

2. hnoni (ar) exprimir te'mi (de'mi, 're'mi) expulsar eni ('yeni, t'eni) expulsión nt'eni (ar) éxtasis njohya (ar) extender 1. tungi (tungi, 'rungi) 2. ini (ini, t'ini)

3. xits'i (xits'i, sits'i) extenderse 1. ntungi (ntungi, ntungi)

2. xits'i (xits'i, sits'i) extensión ya'bu (ar) extenso 1. ma(ki) 2. ya'bu (ar) exterior nthi exterminar 1. xani (xani, sani)

2. jäts'i (njäts'i, njäts'i) extinguir 1. thege (dege, ‘rege)

2. xa (xa, xa) extinto 1. jäts'i (ar) 2. xani (ar) 3. animä (ar) extintor nthet'utsibi (ar) extirpar k'uts'i (kuts'i, k'uts'i) extorsión zipate (ar) extraer hä'mi (hñä'mi, thä'mi) extraer dientes häts'i (hñäts'i, thäts'i) extranjero [hombre] 1. zubi (ar)

2. nzoho (ar) 3. ar mi 'rang(u)di

extranjero [países] 1. mi 'rang(u)di 2. ir 'rang(u)di

extraño 1. hingi mfädi 2. 'na'ño (ar) extraviarse 'bedi ('bedi, 'medi)

Page 131: Diccionario Primera Parte

131

extremidad 1. ts'ä (ar)

2. wa (ya) extremidades 1. ndo'yo (ya)

2. wa (ya) extremo ngäts'i (ar)

al extremo, al fondo mbo exuberante nt'uni xingu

F fábrica ngú nt'ot'e (ar) fabricar 1. ot'e ('yot'e, t'ot'e) 2. hoki (hyoki, thoki) fábula 'bede (ar) fabuloso ar na za (ar) fácil 1. hingi hei 2. hingi hembi fácil, rápido ngut'ä facilidad 1. hingi hñembi (ar)

2. hingi hembi (ar) facilitar 1. hingi hei (hindar hñei, himar hñei) 2. uni (uni, t'uni) facultad seki (ar) facha nthe nts'o (ar) faena 1. mfax'befi (ar) 2. 'befi mfats'i (ar) faja bät'i (ar) fajo 'max(u)bätsi (ar) falacia 1. nkadi (ar) 2. nkate (ar) falaz 1. nkadi (ar) 2. nkate (ar) falda ngode (ar) falda abierta xongude (ar) falso himakwäni falta 'bedi (ar) falta de calidad hints'u ar za (ar) hace falta 1. ja 'medi

2. mahyoni me hace falta jakar 'medi le hace falta japu ar 'medi te hace falta ja ar 'medi

faltar 'bedi ('bedi, 'medi) falta(n) ... para ... 'be(di) … pa --- faltriquera 'ñägi (ar) fallir 1. 'bedi ('bedi, 'medi)

Page 132: Diccionario Primera Parte

132

2. thege (thege, 'rege) fama 1. hmä (ar) 2. hnoni (ar) familia 1. mengu (ar) 2. meni (ar) famoso mfädi (ar) fanático 1. ñäm(u)goda (ar) 2. xi di ne fanfarrón mfane (ar) fango bohai (ar) fantasía 'bede himakwäni (ar) fantasma pite (ar) fardo 'beni (ar) faringe dox(u)'yuga (ar) farmacia 1. (ar) ngú 'ñithi 2. (ar) ngú 'ba'ñithi farol ñot'i (ar) fase mpati (ar) fastidiarse 1. nxuhñä (nxuhñä, nxuhñä)

2. uni (uni, t'uni) fastidio 1. xuhñä (ar) 2. t'uni (ar) fatal 1. ts'oswerte (ar) 2. ts'o'mui (ar) fatiga nzabi (ar) fatuo 'bemfeni (ar) fauces gone (ar) favor mäte (ar)

haga el favor, por favor 1. ja ar mäte 2. jaki ar mäte favorecer tehe (dehe, 'rehe) faz hmi (ar) fe 1. bämukwäni (ar) 2. makwäni (ar) febrero febrero (ar) fecundo nt'uni xingu (ar) fecha pa (ar) felicidad 1. hne (ar) 2. njohya (ar) felicitar ne (ne, hne) feliz johya (ar) femenino 'behñä (ar) fenecer 1. jäts'i (gäts'i, jäts'i) 2. tu (du, ndu) fenómeno 1. ts'ometi (ar)

2. nt'ot'e'yo (ar) feo 1. hingi zatho (ar) 2. nts'o (xin) féretro kaha 'ñagi (ar) feria 1. tai (ar) 2. dängo (ar) fermentar 1. honzoi (hyonzoi, thonzoi)

Page 133: Diccionario Primera Parte

133

2. zoi (zoi, zoi)

fermento zoi feroz meti xindo'yo (ar) fértil ñäts'i xingu fervor mpat'i (ar) ferrería 1. nt'ot'ubojä (ar) 2. 'babojä (ar) ferrocarril njunubojä (ar) festejar tsapudängo (sap[u]dängo, ts'ap[u]dängo) fiable fiya (ar) fianza 1. nts'ogi njut'uthai (ar)

2. ts'imungojwä (ar) fiar fiya (fiya, fiya) fibra 1. pita (ar) fibra 2. t'olo'yu (ar) fibra de una planta pita (ar) ficción njot'utsa (ar) ficha fitxa (ar) fidelidad makwäni (ar) fideo fideo (ar) fiebre 1. tsoxpa (ar) 2. pa (ar)

tengo fiebre bi tsoxki ar pa fiel 1. makwäni (ar) 2. hogumui (ar) fiera meti (ar) fiero 1. meti (ar) 2. nts'o (xin) 3. dätä (ar) fierro bojä (ar) fierro liviano jobujä (ar) fierro pesado hubojä (ar) fiesta 1. dängo (ar) 2. tai (ar) fiesta grande 1. dätä dängo (ar)

2. dätä tai (ar) fiesta nacional ar Dängo ar Mim'onda fiesta que se pospone 1. haxudängo (ar)

2. haxutai (ar) día de fiesta 1. (ar) pa ntai 2. pa dängo (ar)

3. (ar) pa ngo sala de fiestas (ar) ngú dängo

fiestero 'yodängo (ar) figura nt'ot'e (ar) figurarse beni (beni, mfeni) fijar 1. handi (hyandi, thandi) 2. nu (da hnu, xi hnu) fijarse 1. jamansu (jamansu, jamansu) 2. nu (nu, hnu) fijarse en 1. japi ar kaso (japi ar kaso, japi ar kaso)

Page 134: Diccionario Primera Parte

134

2. nu (nu, hnu)

fijeza thandi (ar) fijo 1. hingi mpati 2. hingi 'ñäni 3. zäntho 4. xkagentho fila teni (ar) filantropía hne ku (ar) filete 1. ts'imungo (ar) 2. ts'imungojwa (ar) filiación hñunta (ar) filiarse hñunta (hñunta, hñunta) filo hño (ar) filología nsadi hñä (ar) filoso hño (xi) filtrar(se) fats'i (mats'i, 'bats'i) filtro 'mats'i (ar) fin ngäts'i (ar) fin de semana ngäts'i sumänä (ar)

a fin de que ar ngäts'i nu a fines de ar ngäts'i nu dar fin a ungungäts'i nu (ungungäts'i nu, t'ungungäts'i nu) sin fin otho ngäts'i

final ngäts'i (ar) finalidad ngäts'i (ar) finalizar jats'i (gäts'i, njäts'i) financiar ungubojä (ungubojä, t'ungubojä) finanzas nxu (ya) finar tu (du, ndu) finca metise (ar) fineza 1. hño (ar) 2. ar na za fingido thote (ar) fingimiento 1. njot'utsa (ar)

2. thote (ar) fingir 1. njot'utsa (njot'utsa, njot'utsa) 2. hote (hyote, thote) fino 1. (ar) za 2. (ar) na za 3. [punta fina] ts'u (ar, xin) 4. nts'ut'i (ar, xin)

animal fino zameti (ar) firma firmä (ar) firme, serio [persona firme] metho (xin) firme, serio [persona firme] hingi 'ñäni (ar) flaco ts'ats'i (xi)

animal flaco 1. nanzá (xi) 2. ts'ats'i (xi) persona flaca ts'ats'i (xi)

flanco hyo (ar) flaqueza 1. nanzá (ar)

2. ts'ats'i (ar)

Page 135: Diccionario Primera Parte

135

flauta thuxi (ar) flautero hyokuthuxi (ar) flautista hyuxi (ar) fleco 1. fleko (ar) 2. nzunthäi (ar) flecha mfit'i (ar) flema jets'i (ar) fletar arkila (arkila, arkila) flete 1. njut'i ar arkila (ar) 2. ndu ar arkila (ar) flojear ndähñi (ndähñi, ndähñi) flojo dähñi (ar) flor doni (ar) flor de calabaza donxumu (ar)

caída de las flores honduni (ar) flora doni (ya) florear k'a'mi (ídem, ídem) florecer tudoni (dudoni, 'rudoni) florería 'badoni (ar) florero jäduni (ar) flota motsa (ya) flotante hñents'i (ar) flotar hñents'i (hñents'i, thents'i)

a flote hñents'i (ar) fluctuar 1. ntso'mi (ntso'mi, ntso'mi) 2. ñäni (ar) fluido hingi hembi, ñäni (ar) fluir tihi (ntihi, ntihi) flujo tihi (ar) foca foka (ar) foco ñot'i (ar) fofo ntudi (xi) fogata faspi (ar) fogón nt'uspi (ar) folklore 'mui (ya) fonda hñuni (ar) fondo 1. nts'ogi (ar) 2. mbo (ar)

a fondo xi hño al fondo nu mbo en el fondo makwäni

foráneo nzoho (ar) forastero nzoho (ar) forja 'bu'mi (ar) forjar pu'mi (mu'mi, bu'mi) forma 1. dätä (ar) 2. nt'ot'e (ar)

en forma de 1. ngu 2. komongu formal nt'ot'e xin hño (ar) formar ot'e ('yot'e, t'ot'e) formarse, educarse uti (t'uti, t'uti)

Page 136: Diccionario Primera Parte

136

formarse [en una cola, fila] nteni (nteni, 'reni) formarse, conseguir forma t'ot'e (t'ot'e, t'ot'e) fórmula nt'ot'e nt'udi (ar) fornicación (n)kui (ar) fornicador (n)kui (ar) fornicar kui (gui, ngui) fornido däkujä'i (ar) forrar pats'i (mats'i, 'bats'i) forro 'mats'i (ar) fortalecer unguts'edi (unguts'edi, t'unguts'edi) fortuna 1. hoguswerte (ar) 2. johya (ar) forzar japi (japi, japi) forzoso hindar tsa da thegi fosa 'ots'i (ar) fotografía fotografiya (ar) fracaso 1. nts'oni (ar) 2. nts'okute (ar) fracción xeni (ar)

número fraccionario (ar) 'bede nt'uni fractura (n) 'waki (ar) fracturar 'waki ('waki, 'waki) fragancia 1. ñuni xi hño

2. nkuhni (ar) frágil 1. ndehmi (ar) 2. nts'okute (ar) fragua nt'uspi nts'ät'ubojä (ar) franco ñäjä (ar) franela 'me nts'ukuxi'yo (ar) franja bindo (ar) franquear kwatuseyo (kwatuseyo, jwatuseyo) franqueo njwatuseyo (ar) franqueza ñäjä (ar) frasco ts'i xt'umakubaso (ar) frase 1. hmä (ar) 2. hnoni nxoge (ar) fraternidad hmunts'ujä'i ar za (ar) fraude 1. nkadi (ar) 2. nkate (ar) 3. nts'okute (ar) frecuencia 1. jat'o (ar)

2. zäm'bu (ar) frecuentar jat'o (jat'o, jat'o) frecuentemente nzäm'bu fregar 1. tähmi (dähmi, 'rähmi) 2. zipate (ídem, ídem) 3. uni (uni, uni) fregón zipate (ar) freír tsäni (tsäni, nts'äni) frenar 1. 'ba'mi (ídem, ídem) 2. mfrenä (mfrenä, mfrenä) frenético nogo (ar)

Page 137: Diccionario Primera Parte

137

freno de un caballo ntsatune (ar) frente de (ar) frente a nu jar de fresa fresa (ar) fresco (n)xa (ar) frescura nxa'mi (ar) fresno demuzá (ar) frialdad 1. tse (ar) 2. (mbo)kwe (ar) fricción joxt'i (ar) friccionar koxt'i (goxt'i, joxt'i) friega njoxt'i (ar) frígido ntse (xin) frijol ju (ar) frijol tierno k'eguju (ar) frijol grande ndoju (ar)

caldo de frijol giju (ar) frijolear [escoger frijoles] jwahnuju (jwahnuju, thahnuju) frío (n)tse (ar)

hace frío 1. ot'e ar tse 2. xi ntse 3. tse(t'i)

frito ntsäni (ar) fritura hmunts'untsäni (ar) frondoso hñohmi (xi) frontera ñäni (ar) frotación joxt'i (ar) frotar koxt'i (goxt'i, joxt'i) fruncir nuxki (nuxki, hnuxki) frustar ts'omunt'ot'e (ts'omunt'ot'e, ts'omunt'ot'e) fruta ixi (ar) fruta verde 1. ndodi (xi)

2. nk'angi (xi) tener mucha fruta un árbol 1. hots'e (hyots'e, thots'e)

2. tu (du, ndu) frutería 'ba ixi (ar) fuego tsibi (ar) fuente pothe (ar) fuera nthi fuera de nthi ja fuerte 1. nzedi (xi) 2. nts'edi (ar)

el aguacero es fuerte ar dä'ye nts'edi la bebida es fuerte ar 'ñithi xi nzedi

fuerte [por ejemplo gritar fuerte] nts'edi (xin) fuertemente (n)ts'edi (xin) fuerza ts'edi (ar)

a la fuerza ko ar ts'edi fuga saki (ar) fugar(se) saki (saki, saki) fugaz 'nanda 'bedi

Page 138: Diccionario Primera Parte

138

fulgor jwetsutsibi (ar) fumador nzi'yui (ar) fumar ts'iyui (zi'yui, ts'i'yui) fumigar jwiti (jwiti, thiti) función [de teatro, de pelicula] 'ñeni (ar) función [de máquina] 'befi (ar) función [de órganos vitales] 'ñäni (ar) funcional 1. 'befi (ar) 2. 'ñäni (ar)

3. njapu'befi (ar) funcionario pepute (ar) funda nt'o (ar) fundamento ndui nt'ot'e (ar) fundar 1. du'mi (du'mi, 'ru'mi) 2. ndui (ndui, 'rui) fundir deni (deni, deni) funerales nt'agi (ya) fungir pepute (mepute, 'bepute) furia mbokwe jä'i (ar) frusil nzafi (ar) futbol (n)tit'upilota (ar) futuro 1. di ma'bu 2. ri ma'bu 3. ir 'ñe'bu

Page 139: Diccionario Primera Parte

139

G gabán däx'yo (ar) gacho ntx'a'mi (xin) gachupín zubi (ar) gabacho zubi (ar) galán 1. hongu'be hñä (ar) 2. ne 'behñä (ar) galgo nts'äne'yo (ar) galleta gayeta (ar) gallina 1. 'ñunde (ar) 2. oni (ar) gallina ponedora 1. hu'ni (ar)

2. 'yumudo (ar) abrevadero para gallinas moto (ar)

gallinero ngú'ni (ar) gallo me'ni (ar)

cresta de gallo 1. de (ar) 2. zunde (ar)

gana hne (ar) de buena gana 1. ko ar za hne 2. ko ar hogu hne de mala gana ko ar ts'o hne

ganadería meti (ya) ganado hmunts'umeti (ar) ganador täte (ar) ganancia 'rähä (ar)

tener ganas de di pets'i ga ne (da mets'i da ne, xi mets'i xi ne)

Page 140: Diccionario Primera Parte

140

ganar 1. tähä (dähä, 'rähä) 2. (n)täte (ntäte, 'räte) ganar dinero täbojä (ntäbojä, 'räbojä) ganar fuerzas, recuperar salud pengunzaki (mengunzaki, 'bengunzaki) gancho nthut'i (ar) ganso ganso (ar) garabato 1. garabato (ar) 2. nthut'uzá (ar) garaje 'mai ya bojä (ar) garambullo 'baxt'ä (ar) garbanzo garbanso (ar) garbo nzatho (ar) gargagear tsojets'i (tsojets'i, ntsojets'i) gargajo jets'i (ar) garganta dox'yuga (ar)

manzana de garganta dox'yuga (ar) garlopa nt'äts'u zá (ar) garza garsa (ar) garra 1. xa (ar) 2. nts'ähmi (ar) garrafa tx'omfo tsoe (ar) garrapata kut'ugu (ar) garrocha 1. mazá (ar) 2. nsumboi (ar) garrochar suni (suni, suni) garrotazo mfuki (ar) garrote däkuzá (ar) gas gas (ar) gasa nani'bitu (ar) gasolina gasolinä (ar) gastar tege (dege, 'rege) gasto 1. gasto (ar) 2. nts'i (ar) gata tsumuxi (ar)

a gatas 'ñani gatear 'ñani ('ñani, 'ñani) gatillo 1. bojä njux(u)ts'i (ar) 2. nthut'izafi (ar) gatito t'umuxi (ar) gato [macho] 1. mixi (ar)

2. ndomuxi (ar) gato montes mixi t'oho (ar) gaveta njät'uhe'mi mexa (ar) gavilán nxuní (ar) gavilucho nt'it'uxa (ar) gelatina gelatinä (ar) gemelo kwate (ar) gemido hñäm(u)'ñu (ar) gemir ñäm(u)'ñu (ñäm[u]'ñu hñäm[u]'ñu) general 1. mfädi (xi) general 2. nxoge (xi)

por lo general kasu nxoge

Page 141: Diccionario Primera Parte

141

generalizar xoke (xoke, soke) generalmente 1. nzäm'bu

2. nxoge género, tipo, clase, materia 1. nt'ot'e (ar)

2. klase (ar) generoso (ar) na za generoso 1. hogumui (ar)

2. unte (ar) génesis ndui nt'ot'e (ar) genital mädo (ar)

órgano genital mädo (ar) gente jä'i (ya) gente grande (ya) jä'i ya dätä gente joven 1. (ya) jä'i ya bätsi

2. (ya) dängubätsi gentil, idólatra 1. nzotsita (ar)

2. hingi nzokwä (ar) gentil, gallardo 1. tsedi (ar)

2. hingi ntsu (ar) 3. hogujäi gentío nkwat'i hmunts'ujä'i genuino 1. nxoge

2. honse gerente 1. ndä denda (ar) 2. ndä fabrika (ar) 3. ndä nkwatubojä (ar) germen ndui 'mui (ar) germinación (m)fots'e (ar) germinar 1. fots'e (fots'e, [m]fots'e)

2. 'ñofni ('ñofni, 'ñofni) gesticular 'wixki ('wixki, 'wixki) gesto 1. metute (ar) 2. zo'mute (ar) 3. 'wixki (ar) gigante 1. dätä (ar) 2. maki (xi) gimotear ñäm(u)'ñu (ñäm[u]'ñu, hñäm[u]'ñu) girar 1. 'bat'i ('bat'i, 'bat'i) 2. thets'i (thets'i, thets'i) 3. xint'i (nxint'i, nxint'i) girasol girasol (ar) giro 1. 'mehni ar bojä (ar) 2. nxint'i (ar) 3. 'bat'i (ar) thets'i (ar) gis jis (ar) gitano nani jä'i (ar) glándula glandula (ar) globo lobo (ar) gloria 1. xomhai (ar) 2. hmets'i (ar)

sábado de Gloria Nsabdo Xomhai (ar)

Page 142: Diccionario Primera Parte

142

glorificar xadi (nxadi, nsadi) glotón 1. nzathu (ar) 2. ts'o'yo (ar) gnomo 1. mefo (ar)

2. mextha (ar) gobernante 1. ts'ut'ubi (ar)

2. ndä (ar) gobernar 1. nts'ut'ubi nts'ut'ubi, nts'ut'ubi)

2. ndä (ndä, ndä) gobierno 1. ts'ut'ubi (ar)

2. ndä (ar) gol 1. gol (ar) 2. nt'ent'i bola (ar) golondrina 'ñuxumuro (ar) goloso ts'o'yo (ar) golpe 1. mpuni (ar) 2. nt'umbi (ar)

de golpe 1. ar nt'umbi 2. pente golpear 1. fant'i (fant'i, fant'i) 2. fa'mi (fa'mi, fa'mi) 3. fati (fati, fati) 4. umbi (umbi, t'umbi) golpear(se) con mecate o vara 1. pat'i (mat'i, 'bat'i) 2. hut'i (hyut'i, thut'i) 3. fut'i (fut'i, fut'i) golpear(se) con mecate huhni (hyuhni, thuhni) goma 1. gomä (ar) 2. nthuki (ar) gordo noho (xi) gorupo 'yext'o (ar) gorra 1. gorra (ar) 2. mfoñä (ar) 3. nkät'uñä (ar) gorra para niño 1. nt'oñä (ar)

2. nkät'uñä (ar) gorro 1. gorro (ar) 2. nkät'uñä (ar) gorrión 'nokune (ar) gota 1. tagi (ar) 2. jut'i (ar) gotear 1. jut'i (jut'i, jut'i) 2. juxt'i (juxt'i, juxt'i) gotera 1. ndajuxt'i (ar) 2. ndajut'i (ar) gozar tsimuhño (zimuhño, ts'imuhño) gozar de excelente salud pets'i ar za ar nzaki gozne bisagra (ar) gozo 1. njohya (ar) 2. ts'imuhño (ar) gozoso 1. tsa njohya 2. tsa ts'imuhño

Page 143: Diccionario Primera Parte

143

grabación 1. ngraba (ar)

2. njwatuhñä (ar) grabado njwatujat'i (ar) grabar 1. kwatuhñä (kwatuhñä, jwatuhñä) 2. graba (graba, graba) gracia hne (ar) gracias, muchas gracias di jamädi gracias a Dios nu Kwä di jämädi gracioso 1. nzatho (ar, xi) 2. hne (ar) grada 1. 'rendo (ar) 2. 'rede (ar) grado 1. 'rendo (ar) 2. 'rede (ar) graduación nkwadi nxadi (ar) graduarse nkwadi nxadi (nkwadi nxadi, nkwadi nxadi) gramática (ar) he'mi hñä nxoge gramo gramo (ar) granada nthäzá (ar) grande dätä (ar) granero njwatusimiya (ar) granizada ndo (ar) granizada grande dätä ndo (ar) granizo ndo (ar) granja granja (ar) grano 1. mukusäsi (ar) 2. simiya (ar) grasa nziki (ar) grasoso nziki (ar) gratis t'untho (ar) gratitud tsamuhño (ar) grato 1. hne (ar) 2. hño (ar) 3. haxumhai (ar) grave nts'edi (xi) gravedad nts'edi (ar) gravidez 'ñu nts'edi (ar) grávido 1. ñuts'i (xi) 2. hyexki (xi) 3. 'ñu (ar) gremio hmunts'ujä'i ndä (ya) greña xañä (ar) grieta nk'ani (ar) grillo gibudehe (ar) gringo zubi (ar) gris 1. 'bospi (ar) 2. gihai (ar) gritar 1. mafi (mafi, hmafi) 2. mat'i (mat'i, hmat'i) 3. nwet'i (nwet'i, nwet'i) gritería 1. hmahni (ar) 2. hñähni (ar)

Page 144: Diccionario Primera Parte

144

hacer una gritería (da) mahni

grito 1. hmafi (ar) 2. hmat'i (ar) grosería 1. hñämun'ñu (ar) 2. hñädondo (ar) grosero 1. ñämun'ñu (ar) 2. ñädondo (ar) grúa 1. dengukarro (ar) 2. dengubojä (ar) grueso 1. mpidi (xi) 2. ndä (xi) gruñir 1. ngeni (ngeni, ngeni) 2. nge (nge, nge) 3. nk'oxuni (ídem, ídem) gruñir el estómago nk'oxuni (nk'oxuni, nk'oxuni) gruñón ngeni (ar) grupo hmunts'i (ar) Guadalupe Lupe (ar) guaje hotuxongo (ar) guajolota tsuk(u)do (ar) guajolote xoro (ar) guante 1. nt'o'ye (ar) 2. nkät'u'ye (ar) guapo nzatho (xin) guardado 1. njwati (ar)

2. 'bets'i (ar) guardaespaldas ñänte (ar) guardar kwati (kwati, jwati) guardarropa njwatu'bitu (ar) guardia 1. do'mute (ar) 2. do'mte (ar) 3. do'mungú (ar) guarecer kwati (kwati, jwati) guardia ngú 'ñäni (ar) guarnecer tutunzatho (dutunzatho, 'rutunzatho) guayaba xäpeni (ar) guayabo zá xäpeni (ar) gubernamental ndäts'ut'ubi (ar) güero gwero (ar) guerra, revolución, asunto hñäki (ar) guerrero hyonguhñäki (ar) guía 1. utate (ar) 2. utute (ar) guiar uti ('ñuti, t'uti) guinda thents'i (ar) guiño ts'ixta (ar)

hacer guiños a hokuts'ixta hyokuts'ixta, thokuts'ixta) guión 1. utate (ar) 2. xeni nt'ot'i utate (ar) guirnalda koronä (ar)

a guisa de 1. ngu 2. komongu

Page 145: Diccionario Primera Parte

145

guisado nhñuni (ar) guisar hokunhñuni (hyokunhñuni, thokunhñuni) guitarra 1. 'bida (ar) 2. 'mei (ar) gusano zu'we (ar) gusano de agua parecido al ciempiés hmänthe (ar) gusano de carne zu'we ngo (ar) gusano de estiércol 1. nthäxuni (ar)

2. matse (ar) gusano de maguey zu'we 'wada (ar) gusano de mezquite zu'we t'ähi (ar)

quemador o gusano pinto, negro, amarillo njändo (ar) gustar 1. ho (ho, tho) 2. ne (ne, hne) 3. numanhyo (numanhyo, hnumanhyo)

como usted guste nä'ä gi ne gusto 1. njohya (ar) 2. ntho (ar) 3. hnumanhyo (ar)

mucho gusto 1. ar za 2. ar na za con mucho gusto ko xingu ar njohya

gutural 'yuga (ar)