diabetul_zaharat grile

10
DIABETUL ZAHARAT 1.Metforminul: A. poate fi prescris în monoterapie la diabeticii obezi; B. poate fi adăugat ca agent adjuvant la pacienţii a căror boală nu este con maxime de biguanide; C. acţionează în primul rând prin stimularea eliberării de insulină în celulele D. poate determina hipoglicemie; E. inhibă gluconeogeneza hepatică. 2.Tiazolidindionele: A. sunt derivaţi de sulfoniluree; B. scad valorile glucozei sanguine; C. reduc rezistenţa la insulină; D. scad valorile acizilor graşi liberi; E. scad activitatea receptorului kinazic al insulinei. 3. Glipizidul: A. este un sulfonilureic de a doua generaţie; B. spre deosebire de sulfonilureicele de prima generaţie, este eficient doar în C. este preferat la pacienţii care au boală renală semnificativă; D. are capacitatea să sensibilizeze tubii renali la hormonul antidiuretic; E. poate determina hipoglicemie. 4. Debutul diabetului zaharat se poate manifesta prin: A. polidipsie, poliurie; B. comă hipoglicemică; C. comă diabetică hiperglicemică; D. neuropatia diabetică; E. polifagie. 5. Diabetul de tip adult al tânărului, MODY: A. este o formă de diabet zaharat non-autoimun; B. se poate datora unei mutatii a genei glucokinazei C. transmiterea are un caracter autosomal dominant; D. se manifesta ca hiperglicemie la persoane tinere, rezistente la cetoză E. este secundar unor anomalii ale receptorului insulinic.

Upload: bodescu-adrian

Post on 21-Jul-2015

77 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

DIABETUL ZAHARAT1.Metforminul: A. poate fi prescris n monoterapie la diabeticii obezi; B. poate fi adugat ca agent adjuvant la pacienii a cror boal nu este controlat cu doze maxime de biguanide; C. acioneaz n primul rnd prin stimularea eliberrii de insulin n celulele beta; D. poate determina hipoglicemie;E.

inhib gluconeogeneza hepatic.

2.Tiazolidindionele: A. sunt derivai de sulfoniluree; B. scad valorile glucozei sanguine; C. reduc rezistena la insulin;D. E.

scad valorile acizilor grai liberi; scad activitatea receptorului kinazic al insulinei.

3. Glipizidul: A. este un sulfonilureic de a doua generaie; B. spre deosebire de sulfonilureicele de prima generaie, este eficient doar n doze mari; C. este preferat la pacienii care au boal renal semnificativ; D. are capacitatea s sensibilizeze tubii renali la hormonul antidiuretic; E. poate determina hipoglicemie. 4. Debutul diabetului zaharat se poate manifesta prin: A. polidipsie, poliurie;B. C.

com hipoglicemic; com diabetic hiperglicemic;

D. neuropatia diabetic; E. polifagie. 5. Diabetul de tip adult al tnrului, MODY: A. este o form de diabet zaharat non-autoimun; B. se poate datora unei mutatii a genei glucokinazei C. transmiterea are un caracter autosomal dominant; D. se manifesta ca hiperglicemie la persoane tinere, rezistente la cetoz E. este secundar unor anomalii ale receptorului insulinic.

6. Formele secundare de diabet zaharat pot avea urmtoarele cauze: A. diabetul de tip adult al tnrului (MODY); B. pancreatita cronic la alcoolici; C. acromegalia;D. E.

anomalii ale receptorilor insulinei; insulinomul.

7. Factorii de mediu implicai n patogenia diabetului zaharat insulino-dependent la indivizii susceptibili genetic includ: A. virusuri; B. insulinorezistena; C. excesul ponderal; D. expunerea la lapte de vac a sugarului mic, E. fumatul. 8. Privitor la fiziopatologia diabetului zaharat non-insulino-dependent tip 2 sunt false urmtoarele afirmaii: A. secreia de insulin este anormal; B. exist o sensibilitate exagerat la aciunea insulinei n esuturile int; C. cei mai muli pacieni cu DZNID sunt subponderali ceea ce determin rezisten la insulin; D. cea mai frecvent cauz a DZNID tip 2 este producia unei insuline anormale, care nu se leag bine de receptorii insulinici;E.

exist o hipersecretie de amilin.

9. Cetoacidoza diabetic : A. nu poate fi remisa far insulin B. dac potasemia iniial este foarte sczut tratamentul cu insulin se amn 60 min C. insulina nu trebuie oprit cind glicemia se normalizeaz D. tratamentul cu bicarbonat este indicat de rutin E. edemul cerebral nu cedez la manitol

10. Despre preparatele de insulin sunt false urmtoarele: A. preparatele cu aciune intermediar sunt folosite n urgenele diabetice; B. preparatele cu aciune rapid sunt folosite n administrarea subcutanat continu de insulin;C.

vrful aciunii insulinelor NPH este la 4 ore;

D. durata total de aciune a insulinelor NPH este de numai 6-8 ore; E. insulinele lente se amestec mai greu cu insulina rapid dect insulinele NPH. 11. Referitor la obiectivele controlului glicemic al diabeticului: A. obiectiv acceptabil jeun: 60-130 mg/dl;B.

obiectiv ideal postprandial (1h): < 200 mg/dll; evitarea hipoglicemiilor severe este foarte important; controlul ideal in timpul sarcinii previne macrosomia fetal.

C. obiectiv ideal la 3 a.m.: < 65 mg/dl;D. E.

12. Sindroamele majore cu rezisten la insulin sunt: A. leprechaunismul; B. hiperplazia de prostat; C. anticorpi antiinsulin; D. sindromul Claude-Bernard-Horner; E. sindromul Rabson-Mendenhall. 13. Necrobiosis lipoidica diabeticorum se caracterizeaz prin: A. durere facial, mucoas nnegrit a foselor nazale; B. aparitia pe fata anterioar a picioarelor i cu probabilitate de ulceratie C. leziuni n placarde cu o zon central glbuie, nconjurat de o grani maronie; D. plci mici, rotunde, cu o margine proeminent care pot s formeze cruste la margine i s ulcereze central; E. ngroarea pielii pe umeri i ceaf. Rspunsuri corecte B,C. pagina 2285. 14. Complicaiile tardive ale diabetului zaharat sunt determinate de: A. acumularea de sorbitol; B. creterea coninutului de mioinozitol n celul; C. activarea cii poliol; D. formarea produilor finali de glicare avansat; E. glicarea proteinelor.

15. Manifestrile clinice ale neuropatiei vegetative diabetice sunt: A. constipaie; B. diaree nocturn; C. bradicardie fix de efort; D. disfuncie erectil; E. evacuare gastric accelerat. 16. Tratamentul polineuropatiei diabetice periferice include: A. codein; B. amitriptilin; C. rifampicin; D. loperamid; E. digoxin. 17. Hipotensiunea ortostatic la pacientul diabetic poate fi tratat prin: A. folosirea de ciorapi elastici nali; B. loperamid; C. culcarea pacientului cu capul patului ridicat; D. fludrocortizon; E. evitarea ridicrii brute n poziie ortostatic. 18. Despre nefropatia diabetic sunt adevrate urmtoarele afirmaii:A.

disfuncia renal clinic n diabet se coreleaz cu anomaliile histologice; mg/zi;

B. macroproteinuria semnific excreia urinar a albuminei la niveluri de 30 pn la 300 C. microalbuminuria pare s prezic mortalitatea cardio-vascular n diabet;D.

obinuit, azotemia ncepe la aproximativ 5 ani dup diagnosticarea diabetului;

E. progresiunea bolii renale este accelerat de hipertensiune. 19. Acanthosis nigricans: A. este un semn fizic al rezistenei la insulin; B. pe msur ce leziunile se vindec, apare o cicatrice depresat cu decolorare difuz maronie; C. este o leziune n placarde, cu o zon central glbuie nconjurat de o grani maronie; D. este cel mai adesea prezent pe cutele posterioare i laterale ale gtului; E. este o hiperpigmentaie catifelat, brun spre neagr, a pielii.

20. Complicaiile macrovasculare ale diabetului zaharat sunt reprezentate de:

A. accidentul vascular cerebral; B. retinopatia; C. infarctul miocardic; D. nefropatia; E. disfuncia vezicii urinare. 21. Care dintre urmtoarele enunuri referitoare la diabetul zaharat insulino-dependent sunt false: A. de obicei, pacienii sunt obezi; B. nivelurile de glucagon sunt crescute, dar supresibile cu insulin; C. nivelurile plasmatice de insulin sunt normale spre mari; D. bolnavii raspund la terapia cu sulfonilureice E. debutul este, de obicei, dup vrsta de 40 de ani. 22. Care dintre urmtoarele enunuri referitoare la diabetul zaharat non-insulino-dependent sunt adevrate:A.

pacientul tipic este supraponderal;

B. n lipsa tratamentului cu insulin, pacienii dezvolt frecvent cetoacidoz; C. caracteristic, nivelul insulinei plasmatice este sczut sau nedetectabil;D.

daca se obtine scaderea n greutate, pacientul se poate trata numai cu diet;

E. pacienii sunt susceptibili la a dezvolta com hiperosmolar. 23. Dieta n diabetul zaharat: A. aportul de colesterol trebuie s reprezinte 7% din calorii; B. se recomand suplimentarea dietei cu ulei de pete, care conine acizi grai 3-omega; C. la pacienii non-obezi se recomand, n mod obinuit, o cantitate de lipide de aproximativ 30% din numrul total de calorii; D. restricia de proteine este prudent dac se dorete scderea ponderal, deoarece proteinele conin o cantitate mai mare de energie fa de lipide i carbohidrai; E. deoarece dietele cu glucide n cantitate mic pot ncetini progresia nefropatiei, necesarul glucidic trebuie limitat la 0,8 g/kg/zi.

24. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la fenomenul Somogyi sunt adevrate:

A. diferenierea ntre fenomenul dawn i fenomenul Somogyi poate fi fcut de obicei prin msurarea glucozei sangvine la ora 3 p.m.; B. dac se suspecteaz fenomenul Somogyi, doza de insulin va fi sczut de prob, chiar i atunci cnd simptomele specifice ale suprainsulinizrii sunt absente; C. fenomenul Somogyi se refer la hipoglicemia de rebound ce urmeaz unui episod de hiperglicemie, D. fenomenul Somogyi trebuie suspectat oricnd apar oscilaii mari ale glucozei plasmatice n intervale scurte de timp, chiar dac nu sunt raportate simptome; E. fenomenul Somogyi necesit, de obicei, creterea insulinei pentru a menine glucoza n limite normale. 25. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la metformin sunt false? A. legarea metforminului de receptori determin nchiderea canalului K-ATP i depolarizare, influxul de calciu i secreia de insulin; B. metforminul poate determina acidoza lactic; C. metforminul poate crete dispoziia glucozei la nivelul muchiului i esutului adipos; D. aciunea primar a metforminului este aceea de a inhiba gluconeogeneza hepatic; E. hipoglicemia dat de metformin tinde s fie sever i prelungit. 26. Cetoacidoza diabetic:A.

necesit deficit de insulin cuplat cu o scadere a concentratiei de glucagon;

B. poate fi determinat de o intervenie chirurgical; C. apare frecvent n diabetul zaharat non-insulino-dependent;D. E.

este cauzat de supraproductia de cetone de catre ficat; se caracterizeaza printr-o concentratie scazuta a natriului seric .

27. Clinic, cetoacidoza diabetic se caracterizeaz prin: A. polifagie; B. transpiraii profuze; C. respiraie Kussmaul; D. dureri abdominale;E.

hipertermie.

28. Paraclinic, cetoacidoza diabetic se caracterizeaz prin:

A. concentraii plasmatice iniiale ale potasiului normale spre mari, n ciuda unui deficit total de potasiu in organismB.

acidoz metabolica cu gaur anionic; leucocitoz;

C. niveluri plasmatice crescute ale peptidului C;D.

E. pH > 7,45. 29. Cetoacidoza diabetic se poate complica cu: A. mucormicosis;B.

tromboz vascular;

C. hipercheratoza; D. dilataie gastric acut sau gastrita eroziv E. hipopotasemie. 30. Coma hiperosmolar se caracterizeaz prin urmtoarele, cu excepia: A. transpiraii profuze; B. rata de mortalitate crescut; C. creterea marcat a ureei i a creatininei;D.

crize Jacksoniene;

E. creterea marcat a beta-hidroxibutiratului i a acetoacetatului. 31. Retinopatia diabetic simpl se caracterizeaz prin: A. vase noi; B. pete vtuite; C. unturi arterio-venoase; D. permeabilitate capilar crescut; E. cicatrice. 32. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la nefropatia diabetic sunt false? A. nefropatia diabetic poate fi funcional silenioas timp ndelungat (10-15 ani); B. microalbuminuria este datorat n principal concentraiei crescute de heparan sulfatproteoglican anionic n membrana bazal glomerular;C.

la debut, rinichii sunt de obicei mrii;

D. la debut, ratele de filtrare glomerular pot fi cu 40% sub normal; E. microalbuminuria reprezint eliminri urinare de albumin ntre 10 i 30 mg/zi. 33. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la neuropatia diabetic sunt adevrate?

A. polineuropatia periferic diabetic se caracterizeaz prin durere care se accentueaz la mers; B. radiculopatia diabetic este, de obicei, autolimitat; C. mononeuropatia diabetic este un sindrom senzitiv n care durerea apare urmnd distribuia unuia sau mai multor nervi spinali;D.

pierderea curburii cu fracturi multiple ale oaselor tarsiene este un aspect obinuit la radiografia piciorului Charcot;

E. n polineuropatia periferic ntlnim frecvent semnul Babinski. 34. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la sulfonilureice sunt adevrate? A. aciunea iniial a sulfonilureicelor este aceea de a crete eliberarea de insulin cu scderea nivelului glucozei sanguine; B. aciunile extrapancreatice ale sulfonilureicelor includ creterea numrului receptorilor insulinici i creterea transportului glucozei insulino-mediat;C.

hipoglicemia generata de sulfonilureice este sever si prelungit;

D. legarea sulfonilureicelor de receptori determin deschiderea canalului K-ATP; E. aciunea primar a sulfoniureicelor este aceea de a inhiba gluconeogeneza hepatic. 35. Referitor la tratamentul cu insulin al pacienilor diabetici: A. toi pacienii vor fi sftuii s-i creasc doza de insulin cnd se anticipeaz o activitate susinut sau un efort semnificativ; B. hipoglicemia este mai frecvent dup insulin dect dup antidiabetice orale; C. n administrarea continu s.c. a insulinei sunt folosite preparatele cu aciune intermediar; D. terapia convenional cu insulin implic administrarea de insulin cu aciune intermediar sau lung seara, o doz unic, mpreun cu insulina rapid naintea fiecrei mese; E. n administrarea continu s.c. de insulin cu ajutorul pompei, insulina este eliberat ntr-un ritm bazal continuu pe parcursul zilei, cu ritmuri crescute programate nainte de mese. 36. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la fenomenul dawn sunt false? A. fenomenul dawn se refer la hiperglicemia de rebound ce urmeaz unui episod de hipoglicemie; B. fenomenul dawn se refer la o scdere a glucozei plasmatice dimineaa devreme, necesitnd scderea dozelor de insulin pentru a menine normoglicemia; C. fenomenul dawn ar putea fi explicat prin valul nocturn de descrcare a hormonului de cretere;

D. fenomenul dawn ar putea fi evitat prin scderea dozajului insulinei n perioadele critice;E.

fenomenul dawn necesit, de obicei, cresterea insulinei pentru a menine glicemia n limite normale.

37. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la coma hiperosmolar sunt false? A. este precipitat de proceduri terapeutice cum ar fi dializa peritoneal sau hemodializa; B. boala poate fi iniiat de steroizi; C. frecvent, pacientul prezint respiraie Kussmaul; D. este obinuit o complicaie a diabetului insulino-dependent; E. pacienii prezint deshidratare profund. 38. Referitor la nefropatia diabetic: A. dup ce ncepe faza macroproteinuric se instaleaz un declin constant al funciei renale, rata de filtrare glomerular scznd, n medie, cu 1 ml/min/lun; B. progresiunea bolii renale este accelerat de hipotensiunea arterial; C. aproximativ 85% dintre pacienii cu diabet insulino-dependent dezvolt aceast complicaie; D. obinuit, azotemia ncepe aproximativ la 12 ani dup diagnosticarea diabetului; E. hipoaldosteronismul hiporeninemic impune evitarea ncrcrilor cu potasiu din exterior. 39. n ceea ce privete terapia intensiv cu insulin al pacienilor diabetici:A.

tratamentul intensiv cu insulin se recomand la gravida diabetic tratamentul intensiv cu insulin determin o scadere semnificativ a frecvenei i severitii hipoglicemiilor;

B. tratamentul intensiv nu se recomand la pacienii n vrst;C.

D. tratamentul intesiv cu insulin are avantajul de a determina scderea n greutate a pacientului; E. tratamentul intensiv cu insulin determin reducerea complicaiilor degenerative ale diabetului.

40. Referitor la patogenia diabetului zaharat: A. caracteristic pentru diabezul zaharat insulino-dependent este rezistena la insulin;

B. masa celulelor beta este intact n diabetul zaharat non-insulino-dependent n contrast cu diabetul zaharat insulino-dependent; C. oxidarea crescut a grsimilor crete preluarea glucozei i sinteza glicogenului; D. riscul de a face diabet a descendenilor i a frailor pacienilor cu diabet zaharat insulinodependent este mai mare dect n diabetul zaharat non-insulino-dependent; E. riscul de diabet de tip 1 este de 5 ori mai mare cnd tata are boala dect cnd mama este diabetic.