Dezvoltarea științei și tehnologiei în epoca

contemporanăCică Andreea-Cătalina

Neagoe Andreea-Georgiana Stancu Mariana

Accelerarea ritmului descoperirilor ştiinţifice din a doua jumatate a secolului al XX-lea, precum şi expansiunea tehnologiei au influenţat radical condiţiile de existenţă ale oamenilor. Transferul descoperirilor şi invenţiilor din timpul celui de Al doilea război mondial (radarul, avionul cu reacţie, rachetele balistice, fisiunea nucleară şi realizările în domeniul tehnologiei informaţionale) în spaţiul civil, alături de organizarea activităţii oamenilor de ştiinţă în instituţii de cercetare, au contribuit la apariţia unor progrese majore în diferite domenii. Astfel, s-au pus bazele ingineriei genetice, se descoperă structura AND-ului uman (1953 de catre James Watson, Francis Crick, care au primit în anul 1962 premiul Nobel pentru medicină) şi se produc aditivii alimentari.

Apare teoria Big-Bang, potrivit căreia universul s-a format printr-o mare explozie cauzată de temperatura şi densitatea foarte ridicate, se dezvoltă radioastronomia, iar prognozele meteorologice devin mai exacte datorită informaţiilor furnizate de sateliţi şi radare. Medicina face un salt uriaş prin transplantul de organe (în 1967 are loc primul transplant de inimă efectuat la spitalul din Capetown, Africa de Sud, de către medicul Christiaan Barnard), tratarea bolilor de rinichi prin dializă, scanări cu ultrasunete (tomografie), substituienţi artificiali pentru piele şi o mare varietate de vaccinuri. Cercetarea mărilor şi oceanelor a făcut importante progrese prin activitatea lui Jacques Yves Cousteau (1910-1997), care şi-a desfăşurat o parte a activităţii şi în România.

Din cele mai vechi timpuri şi de la începuturi, pentru supravieţuire, pentru căutarea şi pregătirea hranei, pentru adăpost şi apărare, pentru un trai mai bun într-o societate cât mai evoluată, Omul a fost nevoit să găndească, să muncească şi să acţioneze în condiţii vitrege şi într-o natură de

multe ori potrivnică. Singur, sau ajutat de semeni, Omul şi-a conceput, şi-a proiectat şi realizat diverse unelte, instrumente, obiecte pentru a-şi realiza gândurile şi visele, pentru a-şi satisface

nevoile vieţii şi fericirii lui sau ale semenilor. Omul modern a descoperit că toate realizările strămoşilor nu au fost posibile decăt prin cunoaştere, învăţare şi credinţă. Societatea, şcoala şi familia sunt cei trei piloni ai societăţii moderne ce contribuie la păstrarea, ocrotirea, utilizarea şi

îmbogăţirea moştenirii lăsate de înaintaşi, precum şi la perpetuarea acestei moşteniri către generaţiile viitoare. Astăzi, după ce a explorat o parte din spaţiul cosmic, deja Omul se întreabă dacă

nu cumva este sau nu singura fiinţă inteligentă din univers.

Dezvoltarea tehnologiei

•Din cele mai vechi timpuri şi de la începuturi, pentru supravieţuire, pentru căutarea şi pregătirea hranei, pentru adăpost şi apărare, pentru un trai mai bun într-o societate cât mai evoluată, Omul a fost nevoit să găndească, să muncească şi să acţioneze în condiţii vitrege şi într-o natură de multe ori

potrivnică. Singur, sau ajutat de semeni, Omul şi-a conceput, şi-a proiectat şi realizat diverse unelte, instrumente, obiecte pentru a-şi realiza gândurile şi visele, pentru a-şi satisface nevoile vieţii şi fericirii lui sau ale semenilor.

Omul modern a descoperit că toate realizările strămoşilor nu au fost posibile decăt prin cunoaştere, învăţare şi credinţă. Societatea, şcoala şi familia sunt

cei trei piloni ai societăţii moderne ce contribuie la păstrarea, ocrotirea, utilizarea şi îmbogăţirea moştenirii lăsate de înaintaşi, precum şi la

perpetuarea acestei moşteniri către generaţiile viitoare. Astăzi, după ce a explorat o parte din spaţiul cosmic, deja Omul se întreabă dacă nu cumva

este sau nu singura fiinţă inteligentă din univers.

Contribuții romanești la dezvoltarea științei și tehnologiei

•Cercetarile oamenilor de ştiinţă români s-au finalizat prin descoperiri şi invenţii valoroase care au atras recunoaşterea lumii ştiinţifice internaţionale. Oamenii de ştiinţă şi inginerii români au descoperit sau invendat soluţii originale, care au dobândit utilizare la nivel mondial. În general, savanţii şi inginerii români din prima jumătate a secolului al XX-lea s-au format ca intelectuali în universităţile din ţară, dar şi din Europa Occidentală, desfăşurându-şi activitatea înconjuraţi de nume mari ale ştiinţei la nivel internaţional. Spre deosebire de perioada actuală, marea majoritate a savanţilor români au revenit în ţară, după absolvirea studiilor în străinătate

•- în matematică s-au remarcat: Spiru Haret, Dan Barbilian si Gheorghe Ţiţeica.

•- în medicină se remarcă o listă lungă de contribuţii şi cercetări româneşti, care s-au bucurat de recunoşterea internaţională: Victor Babeş (1854-1926) a întemeiat la nivel mondial bacteriologia (ştiinţa care se ocupă cu studiul bacteriilor). El a descoperit microorganismele Babesia şi corpusculii Babeş-Negri. Ioan Cantacuzino (1863-1934) s-a remarcat prin studiile de imunologie, descoperind metode de vaccinare antiholerică. Medicul Nicolae Paulescu a descoperit în anul 1921 insulina artificială, folosită în tratarea diabetului. Constantin Parhon (1874-1969) a fost recunoscut la nivel mondial pentru cercetările din domeniul endocrinologiei. Unul dintre mai renumiţi savanţi români este medical George Emil Palade (1912-2008), specialist în biologie celulară, laureate al Premiului Nobel pentru medicină în anul 1974, cercetările sale asupra structurii celulei umane. A părăsit România în anul 1946, studiind în SUA. Ana Aslan (1897-1988) a rămas cunoscută pentru fondarea geriatriei şi gerontologiei, două ştiinţe conexe, care studiază procesul îmbătrânirii umane. Ea a inventat un produsGerovital, recunoscut pentru calităţiile sale.

•

•- în biologie s-au remarcat: Grigore Antipa, Emil Racoviţă (1868-1947) care a pus bazele ştiinţei numite biospeologie (ştiinţa care studiază formele de viaţă din peşteri) şi primului institut de biospeologie din lume la Cluj-Napoca. Un alt mare biolog roman a fost Grigore Antipa, fondatorul Muzeului de Istorie Naturală din Bucureşti şi a dioramei, care a revoluţionat expunerea muzeală•- în geografie s-a remarcat: Simion Mehedinţi.•-în fizică savantul Gogu Constantinescu a pus bazele sonicităţii

•Oamenii de ştiinţă români s-au remarcat şi în domeniul ingineriei şi al aeronauticii. Astfel, Traian Vuia a construit primul avion care s-a ridicat de la sol prin forţa motorului său în 1906 la Paris realizând astfel, primul zbor mechanic. Henri Coandă a realizat primul avion cu reacţie din lume expus la Paris în anul 1910. Aurel Vlaicu a realizat primul avion de construcţie metalică şi sistemul de răcire al cilindriilor motorului.

•În domeniul constructiilor civile s-a remarcat inginerul Anghel Saligny, care între anii 1890-1895 a construit podul de peste Dunare de la Cernavodă, care la data respectivă era cel mai lung din Europa (3850 m).

Webografie

http://www.afaceriardelene.ro/altepagini/referat-despre-contributii-romanesti-la-dezvoltarea-stiintei

http://www.descopera.ro/stiinta/14862202-mitul-despre-descoperirile-stiintifice-a-fost-demontat-de-unde-au-venit-in-realitate-marile-inovatii

https://www.google.ro/search?q=muzeul+de+istorie+naturala+din+bucuresti&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwiCkO-AyOPLAhVJFiwKHQetAHAQ_AUIBygB&biw=1280&bih=890#imgrc=L-Ux0LWzxM9uSM%3A