dezvoltarea limbajului la sugar si scolar mic

4
Subiectul 14 Dezvoltarea limbajului la sugar si scolar mic Prin dobândirea limbajului, copilul devine o concretizare pentru ceea ce este specific fiinţei umane. Limbajul se construieşte având următoarele surse: a) sursa generală – în genomul speciei umane se află coduri genetice care încă din etapa prenatală sprijină dezvoltarea aparatului fonator, a zonelor corticale, asigurând semnificaţia cuvintelor şi a structurilor verbale; b) sursa socială – după naştere este puternic influenţat de comunicarea cu cei din jur, de specificul limbii vorbite. În primele săptămâni de viaţă copilul (chiar şi cel entrofic, care doarme şi suge normal) nu se manifestă prea mult. Apar stări de agitaţie şi un ţipăt anume. Limbajul sugarului Limbajul se construieşte având următoarele surse: c) sursa generală în genomul speciei umane se află coduri genetice care încă din etapa prenatală sprijină dezvoltarea aparatului fonator, a zonelor corticale, asigurând semnificaţia cuvintelor şi a structurilor verbale; d) sursa socială – după naştere este puternic influenţat de comunicarea cu cei din jur, de specificul limbii vorbite. 1. La 3-4 săptămâni apare zâmbetul ca expresie a comunicării nonverbale 1

Upload: mocanu-nela

Post on 08-Aug-2015

27 views

Category:

Documents


2 download

DESCRIPTION

psihologia varstelor

TRANSCRIPT

Page 1: Dezvoltarea limbajului la sugar si scolar mic

Subiectul 14

Dezvoltarea limbajului la sugar si scolar mic

Prin dobândirea limbajului, copilul devine o concretizare pentru ceea ce este

specific fiinţei umane.

Limbajul se construieşte având următoarele surse:

a) sursa generală – în genomul speciei umane se află coduri

genetice care încă din etapa prenatală sprijină dezvoltarea aparatului fonator, a

zonelor corticale, asigurând semnificaţia cuvintelor şi a structurilor verbale;

b) sursa socială – după naştere este puternic influenţat de

comunicarea cu cei din jur, de specificul limbii vorbite. În primele săptămâni de viaţă

copilul (chiar şi cel entrofic, care doarme şi suge normal) nu se manifestă prea mult.

Apar stări de agitaţie şi un ţipăt anume.

Limbajul sugarului

Limbajul se construieşte având următoarele surse:

c) sursa generală – în genomul speciei umane se află coduri

genetice care încă din etapa prenatală sprijină dezvoltarea aparatului fonator, a

zonelor corticale, asigurând semnificaţia cuvintelor şi a structurilor verbale;

d) sursa socială – după naştere este puternic influenţat de

comunicarea cu cei din jur, de specificul limbii vorbite.

1. La 3-4 săptămâni apare zâmbetul ca expresie a comunicării nonverbale

2. Aproximativ la 2 luni copilul începe să emită sunete care sunt foarte

apropiate de sunetele limbii.

3. Comunicarea nonverbală evoluează spre reacţii de vocalizare sau de

gângurit, care apar către sfârşitul lunii a II-a. Gânguritul constă în emisia

unor vocale, consoane cu încercări foarte simple de articulare, după 4 luni.

Aceste sunete reprezintă un exerciţiu reflex, dovadă că toţi copiii gânguresc

la fel. Gânguritul reprezintă materia primă a vorbirii

4. fază superioară a gânguritului este lalatuirea (repetarea de silabe). Începe

în jurul vârstei de 5 luni. Cam la aceeaşi vârstă apare fenomenul de

1

Page 2: Dezvoltarea limbajului la sugar si scolar mic

autoascultare (emisie de sunete ascultate de copil). Este un fenomen care

consolidează feed-back-ul dintre aparatul fonator şi auz.

5. În jurul vârstei de 6 luni emisia sunetelor este declanşată şi chiar întărită de

contextul social.

6. Spre sfârşitul lunii a 10-a apar primele cuvinte care sunt cuvinte-propoziţii

sau holofraze. Particularităţile holofrazelor:

- au funcţii gramaticale difuze;

- au rol de nucleu pentru alte combinaţii verbale care creează contextul;

- cuprind imitări de sunete (ham-ham, tic-tac etc.);

- ajută copilul să-şi exprime dorinţe, preferinţe, neplăceri.

Dacă în familie comunicarea verbală este redusă, se îmbogăţeşte comunicarea

nonverbală şi scade competenţa (capacitatea copilului de decodificare a limbajului adult).

După vârsta de 6 luni comunicarea parcurge următoarele etape:

- direct-direct (ex. adultul îi întinde copilului un obiect şi acesta îl apucă cu

mâna);

- verbal-direct (ex. adultul emite o anume stimulare verbală iar copilul întoarce

capul, îl priveşte );

- direct-verbal (ex. adultul îi prezintă un obiect şi copilul îl „denumeşte” în

limbajul său);

- verbal-verbal (schimb de mesaje verbale între adult şi copil).

Limbajul scolarului mic

cel mai semnificativ fenomen în dezvoltarea limbajului şcolarului mic constă în

însuşirea limbajului scris.

prin dezvoltarea capacităţii de a citi, vocabularul se imbogateste, exprimarea devine

mai frumoasa, treptat creste volumul cuvintelor tehnice, specifice aritmeticii,

geometriei, gramaticii, geografiei etc.

creşte capacitatea de înţelegere şi folosire a sensului figurat al cuvintelor, mai ales

în context.

2

Page 3: Dezvoltarea limbajului la sugar si scolar mic

în procesul scrierii gramaticale şi ortografice se dezvoltă şi capacitatea de a se

exprima corect gramatical, precum şi deprinderea de a înţelege valoarea gramaticală

a diferitelor părţi de propoziţie.

limbajul scris, care are o structură gramaticală mai exigentă decât limbajul oral si

impune un vocabular mai critic, obliga scolarul la respectarea topicii

3