dezvoltarea limbajului la sugar si scolar mic
DESCRIPTION
psihologia varstelorTRANSCRIPT
Subiectul 14
Dezvoltarea limbajului la sugar si scolar mic
Prin dobândirea limbajului, copilul devine o concretizare pentru ceea ce este
specific fiinţei umane.
Limbajul se construieşte având următoarele surse:
a) sursa generală – în genomul speciei umane se află coduri
genetice care încă din etapa prenatală sprijină dezvoltarea aparatului fonator, a
zonelor corticale, asigurând semnificaţia cuvintelor şi a structurilor verbale;
b) sursa socială – după naştere este puternic influenţat de
comunicarea cu cei din jur, de specificul limbii vorbite. În primele săptămâni de viaţă
copilul (chiar şi cel entrofic, care doarme şi suge normal) nu se manifestă prea mult.
Apar stări de agitaţie şi un ţipăt anume.
Limbajul sugarului
Limbajul se construieşte având următoarele surse:
c) sursa generală – în genomul speciei umane se află coduri
genetice care încă din etapa prenatală sprijină dezvoltarea aparatului fonator, a
zonelor corticale, asigurând semnificaţia cuvintelor şi a structurilor verbale;
d) sursa socială – după naştere este puternic influenţat de
comunicarea cu cei din jur, de specificul limbii vorbite.
1. La 3-4 săptămâni apare zâmbetul ca expresie a comunicării nonverbale
2. Aproximativ la 2 luni copilul începe să emită sunete care sunt foarte
apropiate de sunetele limbii.
3. Comunicarea nonverbală evoluează spre reacţii de vocalizare sau de
gângurit, care apar către sfârşitul lunii a II-a. Gânguritul constă în emisia
unor vocale, consoane cu încercări foarte simple de articulare, după 4 luni.
Aceste sunete reprezintă un exerciţiu reflex, dovadă că toţi copiii gânguresc
la fel. Gânguritul reprezintă materia primă a vorbirii
4. fază superioară a gânguritului este lalatuirea (repetarea de silabe). Începe
în jurul vârstei de 5 luni. Cam la aceeaşi vârstă apare fenomenul de
1
autoascultare (emisie de sunete ascultate de copil). Este un fenomen care
consolidează feed-back-ul dintre aparatul fonator şi auz.
5. În jurul vârstei de 6 luni emisia sunetelor este declanşată şi chiar întărită de
contextul social.
6. Spre sfârşitul lunii a 10-a apar primele cuvinte care sunt cuvinte-propoziţii
sau holofraze. Particularităţile holofrazelor:
- au funcţii gramaticale difuze;
- au rol de nucleu pentru alte combinaţii verbale care creează contextul;
- cuprind imitări de sunete (ham-ham, tic-tac etc.);
- ajută copilul să-şi exprime dorinţe, preferinţe, neplăceri.
Dacă în familie comunicarea verbală este redusă, se îmbogăţeşte comunicarea
nonverbală şi scade competenţa (capacitatea copilului de decodificare a limbajului adult).
După vârsta de 6 luni comunicarea parcurge următoarele etape:
- direct-direct (ex. adultul îi întinde copilului un obiect şi acesta îl apucă cu
mâna);
- verbal-direct (ex. adultul emite o anume stimulare verbală iar copilul întoarce
capul, îl priveşte );
- direct-verbal (ex. adultul îi prezintă un obiect şi copilul îl „denumeşte” în
limbajul său);
- verbal-verbal (schimb de mesaje verbale între adult şi copil).
Limbajul scolarului mic
cel mai semnificativ fenomen în dezvoltarea limbajului şcolarului mic constă în
însuşirea limbajului scris.
prin dezvoltarea capacităţii de a citi, vocabularul se imbogateste, exprimarea devine
mai frumoasa, treptat creste volumul cuvintelor tehnice, specifice aritmeticii,
geometriei, gramaticii, geografiei etc.
creşte capacitatea de înţelegere şi folosire a sensului figurat al cuvintelor, mai ales
în context.
2
în procesul scrierii gramaticale şi ortografice se dezvoltă şi capacitatea de a se
exprima corect gramatical, precum şi deprinderea de a înţelege valoarea gramaticală
a diferitelor părţi de propoziţie.
limbajul scris, care are o structură gramaticală mai exigentă decât limbajul oral si
impune un vocabular mai critic, obliga scolarul la respectarea topicii
3