dezvoltarea colecțiilor (pentru curs posuniv.)

8/15/2019 Dezvoltarea Colecțiilor (Pentru Curs Posuniv.)

1/154

Tipologie documentară Documente tradi ionaleț Documente moderne Principii de dezvoltare a colec iilor ț Politica de dezvoltare a colec iilor ț Carta colec iilor (Strategia de dezvoltare a colec iilor)ț ț Planul de dezvoltare a colec iilor ț Protocoale de selec ieț Selec ia documentelor ț Informare bibliografică Politica de achizi ieț Tipuri de achizi ieț Deselec ieț


2/154

Dezvoltarea colecţiilor120

SIGLE

AER Asocia ia Editorilor din RomâniațALA American Library AssociationANSI American National Standards InstituteANELiS Acces Na ional Electronic la Literatura tiin ifică i de Cercetareț Ș ț șASCII American Standard Code for Information InterchangeBNR Biblioteca Na ională a RomânieițBRS Bibliographic Retrie al Ser icesCBS Columbia Broadcasting System

CIA!ICA Conseil International des Archi es ! International Council on Archi esC" # I Compact "isc InteractiC"$R%& Compact "isc $ Read %nly &emoryCI& Computer Input &icrofilmCI' Catalogare (naintea 'ublicăriiC%& Computer %utput &icrofilms"CC "igital Computer Cassette"R& "igital Right &anagement")" "igital )ersatile "iscE*%S Electronic *ournal of %riental StudiesE&I Electric and &usical Industries+A% +ood and Agriculture %rgani,ation of the -nited Nations+I" +.deration Internationale d/Information et de "ocumentation ! International +ederation forInformation and "ocumentation01&L 0yper 1e2t &ar3up LanguageIBB4 International Board on Boo3s for 4oung 'eopleI+LA International +ederation of Library Associations and Institutions121


3/154

Mircea RegnealăI&C International &icrographic CongressISB" International Standard Boo3 NumberIS% International %rgani,ation for Standardi,ationISSN International Standard Serial NumberLIBER Ligue des Biblioth56ues Europ.ennes de Recherche ! Assocation of European ResearcLibrariesLIBRES Library and Information Science Research Electronic *ournal&E"LINE &edical Literature Analysis and Retrie al System NAARS National Automated Accounting Research NBC National Broadcasting Company N&A National &icrographics Association%CR %ptical Character Recognition%&S %rganisation &ondiale de la Sant. ! 7orld 0ealth %rgani,ationS"C!ERIC System "e elopment Corporation!Education Resources Information CenterS"I!"SI Selecti e "issemination of Information ! "ifu,area Selecti ă a Informa ieiț-ER -niunea Editorilor din România

-NESC% -nited Nations for Educational8 Scientific and Cultural %rgani,ation

2.1.1. Introducere

Dezvoltarea colecţiilor este procesul de cre tere i actualizare a colecţiilor unei biblioteci prinșachiziţie i eliminare!Conceptul de de, oltare a colec9iilor este de dată relati recentă: El a pătrun;n teoria biblioteconomică europeană din biblioteconomia americană: 'ână la preluarea acestuconcept8 bibliotecarii orbeau decompletarea colecţiilor iș de eliminări din colecţii!"e, oltarea

colec9iilor le include pe amândouă: "epartamentul care are ;n ederedezvoltarea colecţiilortrebuiesă se ocupe deopotri ă de intrările de publica9ii ;n colec9ii8 dar


4/154

Dezvoltarea colecţiilor pe care continuăm să$l utili,ăm ;n biblioteconomia românească8 de


5/154

Mircea Regnealăunei biblioteci au repre,entat una dintre problemele fundamentale ale biblioteconomie

dintotdeauna: Ce să achi,i9ione,iD Cât să achi,i9ione,iD Când să elimini publica9iile inutileD S;ntrebări pe care


6/154

Dezvoltarea colecţiilor(n general8 mărimea sumei pentru anul bugetar iitor este influen9ată de raportul ;naintat d

reme de directorul bibliotecii către unitatea finan9atoare8 raport ba,at pe cifre


7/154

Mircea Regneală(n ;n9eles biblioteconomic8documentul este o informaţie &nregistrată$ care poate fi tratată ca o

unitate &ntr un lanţ documentar$ indiferent de forma sa materială i caracteristicile sale!"ocumentele care formea,ă colec9iile unei biblioteci nu sunt u


8/154

Dezvoltarea colecţiilor

2.1.2.1. Documente tradiţionale

Documente tradiţionale scrise

A. Documente t radiionale t iprite ţ ă

a. Cărṭi

Căr9ile constituie


9/154

Mircea Regneală Natura ambi alentă a căr9ii are o mare importan9ă pentru biblioteci: Acestea achi,i9ionea

căr9i gândindu$se ;n primul rând la aloarea lor intelectuală raportată la interesele cititorilor lor:obiect fi,ic 8 cartea impune ;nsă anumite obliga9ii legate de problemele de spa9iu


10/154


Lucrări de sinteză

/ucrările de sinteză sunt documente de referinţă care sintetizează date din anumite domeniiale tiinţei$ tehnicii sau culturii:

"in punct de edere biblioteconomic8 lucrările de sinte,ă repre,intă tipuri de documentesecundare a ând ca sursă documentele primare:

Lucrările de sinte,ă ;nglobea,ă o categorie foarte largă de lucrări➢ enciclopediiF➢ dic9ionareF➢ tratateF➢ manualeF➢ cursuri uni ersitare etc:

Enciclopedii

0nciclopediile sunt tipuri de documente care sintetizează i actualizează cuno tinţe din unu sau mai multe domenii$ prezentate pe articole$ de regulă$ &n ordinea alfabetică a termenilor!E2istă


11/154


12/154

Dezvoltarea colecţiilorsecolelor mai multe lucrări enciclopedice=M:(n epoca modernă prima lucrare enciclopedică importantă este /e,icon TechnicumH=M O a lui

*ohn 0arris8 un dic9ionar uni ersal al artelor


13/154

Mircea Regneală sovietică$;n K de olume8 una dintre cele mai mari enciclopedii din lume: 'entru reali,are

acestei enciclopedii a fost creată o editură specială: "in păcate multe din datele pre,entate ;n aceasturia a lucrare reali,ată ;n perioada stalinistă sunt falsificate:ș

(n +ran9a8 ;ntre anii =@ # =@ apare?rand dictionnaire universel du 4I4 @me si@cleal lui'ierre Larousse: Enciclopedia /arousse du 44e si@cleH= G@#= JJ face parte din seriaenciclopediilor Larousse care ;ncep a fi publicate din =@ K: Edi9ii actuali,ate ale acestor menciclopedii continuă să apară


14/154


15/154

Mircea Regneală➢ actuali,area datelor se face practic ;n permanen9ăF➢ pot fi accesate simultan de un număr foarte mare de utili,atori din ;ntreaga re9ea internetF➢ pot fi copiate


16/154

Dezvoltarea colecţiilor*i+icitatHcitate i pro erbe 8ș *i+imanualeHmanuale i ghiduri libere 8ș i+ispeciiHdirector de

specii 8*i+isursă Hbibliotecă liberă 8*i+iversita Hmateriale didactice 8commonsHresurse media 8 5ata i+i Hcoordonare a tuturor proiectelor :

)alidarea datelor pentru această enciclopedie rămâne ;ncă o problemă nere,ol ată:&ultitudinea inter en9iilor la aceeahttp !!agora:6c:ca!encyclopedie:nsfF➢ 'ritannica online http QQQ:britannica:com! F➢ 'roc+haus online http QQQ:broc3hause:de!en,yclopaed ie!J baende!online:phpF➢ The Catholic 0nc7clopedia # http !!QQQ:neQad ent:org! cathen !inde2:htmlF➢ 0nc7clopedia:com # http !!QQQ:encyclopedia:com!:

Se pune ;ntrebarea care este diferen a ;ntreț enciclopedii


17/154

Mircea Regnealăstocat ;n memoria calculatorului care reali,ea,ă coresponden9a dintr$o limbă ;n alta8 cu ânt

cu ânt


18/154

Dezvoltarea colecţiilor+iecare 9ară ;


19/154

Mircea Regneală(n România8 primul dic9ionar ling istic de talie europeană a fost conceput de B:': 0asdeu

0t7mologicum 5agnum "omaniae$cu subtitlul Dicţionarul limbei istorice i poporane a rom#nilor!"in această grandioasă operă au apărut sub auspiciile Academiei Române ;ntre anii =@@ #=@numai J olume8 cuprin,ând litera A


20/154


21/154

Mircea Regneală pre,intă marele a anta de a stoca multă informa9ie ;ntr$o singură unitate le2icografică8 c

dacă cuprind un număr mai mare de pagini: Este mult mai practic a lucra pe un singur olum decâtmai multe: "ic9ionarele din seria Petit /arousse$de pildă $sunt foarte răspândite /e Petit /arousseillustr:$ /e Petit /arousse en couleursetc: /e Petit /arousse en couleursdin = K8 de e2emplu8 are=M@O pagini: 1ipărit cu caractere foarte mici8 acest dic9ionar include @O K de articole


22/154


Dicţionare specializate

"ic9ionarele speciali,ate se referă la anumite domenii ale cunoa


23/154

Mircea Regnealăaceea


24/154

Dezvoltarea colecţiilor"ic9ionarele tehnice


25/154

Mircea RegnealăLa noi8 multe tratate au apărut sub auspiciile institutelor Academiei Române sau ale alto

institu9ii


26/154

Dezvoltarea colecţiilorBucure


27/154

Mircea Regneală1otu


28/154


29/154

Mircea Regneală

#eze de doctorat

Tezele de doctorat 8 datorită elementelor de noutate pe care le con9in8 au fost aproap;ntotdeauna publicate de către autorii lor fie ;n forma ;n care au fost sus9inute8 fie sub o formă umodificată: (n politica unor 9ări8 ca ermania8 de e2emplu8 de foarte multă reme toate te,eledoctorat sunt multiplicate i se regăsesc ;n biblioteci din ;ntreaga lume8 distribuite pe caleșschimbului interbibliotecar interna9ional sau8 pur


30/154

Dezvoltarea colecţiilorreali,ată de "oina Enescu: 'loie


31/154

Mircea Regneală 5oldaviae$scrisă de "imitrie Cantemir ;n =M= 8 apreciată astă,i ca operă literară8 este8 de fa

prima lucrare


32/154

Dezvoltarea colecţiilorde literatură beletristică: 'entru aceste tipuri de biblioteci selec9ia este una e2trem de riguroas

Nu se achi,i9ionea,ă decât literatură beletristică de aloare8 cercetătorii


33/154

Mircea Regnealăalege dintre acestea pe cea mai repre,entati ă slu indu$se de informa9iile pe care le are

;ndemână referitor la ;ngri itorul edi9iei: (n ca,ul bibliotecilor de profil8 pentru cercetări comparse recomandă ca toate edi9iile critice să fie achi,i9ionate: -nele biblioteci reali,ea,ă chiar un fondspecial de edi9ii critice:

Alte e2emple de edi9ii critice ale operelor marilor no


34/154



35/154

Mircea Regneală No9iunea de edi9ie se folose


36/154


37/154

Mircea RegnealăA anta ul serialelor fa9ă de căr9i constă ;n ceea ce numimactualitate!'entru apari9ia unei căr9i

sunt8 de regulă8 necesari mai mul9i ani8 timp ;n care informa ia de ine obsoletă8 pe când un perțapare de mai multe ori ;n cursul unui singur an


38/154

Dezvoltarea colecţiilor+igura =: Coperta primului număr al re istei /e Lournal des sHavansF

http !!QQQ:persee:fr!Qeb!re ues!home!prescript!re ue! ds'resa de informa9ie


39/154

Mircea Regneală(n secolul al ??$lea8 cu e2cep9ia perioadelor dictatoriale8 presa s$a bucurat de o libertate tota

Numărul de cititori de ga,ete este tot mai mare ;n lume8 gra9ie programelor constante de alfabeti,a'e de altă parte8 apar noi procedee tehnice de tipărire 8 care permit cre


40/154

Dezvoltarea colecţiilor-nele seriale con9in editoriale8 semnate fie de redac9ie8 fie de directorul sau redactorul


41/154

Mircea Regneală

Clasifcarea serialelor

=: (n func9ie deaccesibilitate8 publica9iile seriale pot fi clasificate ;n două categorii largi➢ seriale de largă circula9ieF➢ seriale de circula9ie restrânsă:

eriale de largă circulaţie

Serialele de largă circula9ie se ;mpart ;n două categorii➢ presa cotidianăF➢ re iste ilustrate:

!resa cotidiană

Presa cotidianăcon ine informa9ii actuali,ate ce acoperă ;ntregul spectru economic8 socialț politic


42/154

Dezvoltarea colecţiilorG: (n func9ie decuprins8 serialele se ;mpart ;n următoarele categorii➢ ,iareF➢ re isteF➢ anuareF➢ calendareF➢ almanahuriF➢ publica9ii bibliograficeF➢ foi olante:

#iare

Wiarele sunt publicaţii seriale care apar la intervale foarte apropiateH zilnic$ bisăptăm#nal$ săptăm#nal i oferă informaţiile cele mai recente asupra actualităţii$ adesea &nsoţite de comentarii

Ritmul de apari9ie trebuie să fie de cel pu9in o dată pe săptămână


43/154


44/154

Dezvoltarea colecţiilorAnuarele sunt de mai multe feluri➢ rapoarte anualeF➢ reviste anuale:

Rapoarte anuale

"apoartele anuale sunt lucrări8 de regulă8 sub = de pagini8 reali,ate de o companieorgani,a9ie gu ernamentală sau negu ernamentală sau o institu9ie: Ele sunt pre,entate consiliului administra9ie8 forului tutelar sau ordonatorului principal de credite8 descriind acti itatea organi,a;n anul precedent8 cu reali,ări


45/154

Mircea Regnealăanuar8 publicate de obicei de către editori8 dar oanulU la Bra


46/154

Dezvoltarea colecţiilor personalitate care s$a născut sau a ;ncetat din ia9ă ;n ,iua respecti ă8 premierele unor ope

prime audi9ii sau alte e enimente mu,icale importante: 'entru regăsirea acestora8 lucrarea are mmul9i indici de compo,itori8 mu,icologi8 opere8 balete8 lucrări ocal$simfonice8 concerte8 simlucrări orchestrale etc: Aceste două tipuri de calendare8 date ca e2emplu8 sunt nerepetiti e8 urmare ele constituie o e2cep9ie de la categoria publica9iilor seriale:

&arile uni ersită9i ale lumii au o eche tradi9ie ;n a edita calendare: A


47/154

Mircea Regneală %lmanach de ?otha$numit astfel după numele localită ii ;n care a apărut8 publicat ;n limbileț

france,ă


48/154

Dezvoltarea colecţiilor %lmanah de &nvăţătură i petrecere: Spre sfâr itul secolului al ?I?$lea8 numărul acestora cre teș ș

8 %lmanach tipografic$editat de eorge +ilip la Institutul de Arte rafice din Bucure


49/154

Mircea Regneală➢ curenteH;nregistrea,ă documentele pe măsura editării lor F➢ retrospectiveH;nregistrea,ă documentele apărute ;n trecut :

G: "acă sunt ;nso9ite sau nu de comentariu8 a em➢ bibliografii de semnalareH;nregistrea,ă numai elemente de identificare ale documentului F➢ bibliografii analiticeHfiecare descriere bibliografică este urmată de un re,umat :

J: "in punctul de edere al cuprinderii8 e2istă➢ bibliografii e,haustiveH;nregistrea,ă totalitatea documentelor referitoare la o temă dată F➢ bibliografii generaleH;nregistrea,ă documente din mai multe domenii ale cunoa


50/154

Dezvoltarea colecţiilorcunoscută bibliografie de bibliografii8 care ;nregistrea,ă peste @ de lucrări bibliograf

este lucrarea lui 1heodor Besterman % *orld bibliograph7 of bibliographies and of bibliographical catalogues$ abstracts$ digests$ inde,es and the li+e8 apărută la ene a ;n edi9ii succesi e ;ncepânddin = O@: (n România8 Biblioteca Na9ională publică anual8 din = K@8 "epertoriul colectiv al bibliografiilor nepublicate! Pentru uz intern$lucrare care ar trebui mai larg difu,ată8 cunoscută ișconsultată:

1ot o bibliografie de bibliografii este


51/154

Mircea RegnealăBibliografia na9ională curentă apare astă,i sub titlul 'ibliografia 1aţională "om#nă


52/154

Dezvoltarea colecţiilor+oile olante pe hârtie8 datea,ă de mai multe secole : Ele s$au de, oltat ;nsă ;n mod deoseb

;ncepând cu secolul al ?I?$lea: Re olu9iile burghe,e le$au utili,at din plin ca formă de propagand;n rândul maselor: % mare e2tindere au cunoscut$o ;n primele decenii ale secolului al ??$le;ndeosebi afi ele8 cu mare impact pentru popula ie:ș ț

Aparent8 prin caracterul lor efemer8 foile olante au o aloare strict informati ă pencontemporani8 dar pri ind lucrurile retrospecti 8 ele repre,intă un i, or de informa9ii de cel mai minteres pentru anali,a unui fenomen istoric8 cum ar fi o mi


53/154

Mircea Regnealămai fericit elementele reale cu cele imaginare: Afi ele sale amintesc de unele tablouri ale luș

"ali8 dar i de cele ale altor pictori americani contemporani:șReali,area unui afi< este atât o problemă tehnică cât


54/154

Dezvoltarea colecţiiloredere al stabilirii autenticită ii anumitor te2te: Se tie că prin inter en ia copi


55/154

Mircea RegnealăCa material de scris8 egiptenii foloseau papirusul ;ncă din anul J ;:0r: "e la ei a fos

preluat de greci ;n secolul ) ;:0r:


56/154

Dezvoltarea colecţiilor1e2tul8 decorul8 imaginea8 legătura de in8 pu9in câte pu9in8 opere de artă egale cu alte disc

artistice 8 apreciate ca ma ore: Apar a


57/154

Mircea Regnealăi


58/154

Dezvoltarea colecţiilorCa


59/154

Mircea Regnealăinterna9ionale se recomandă păstrarea lor ;n mape de carton din hârtie neacidă


60/154

Dezvoltarea colecţiilorE2istă numeroase tipuri de hăr9i


61/154


62/154

Dezvoltarea colecţiilor1ipologia documentelor moderne este e2trem de di ersificată: Ea ;ncepe cu discuri clasice

diapo,iti e


63/154

Mircea Regneală

Diapozitive

"iapo,iti ele sunt cadre de film pe suport transparent conţin#nd imagini fotografice pozitive$&n alb negru sau color$ destinate a fi proiectate pe un ecran!"iapo,iti ele folosesc filmul ;n formatulstandard de GO 2 J mm: 'entru utili,are sunt montate pe un cadru de carton sau material plastic cdimensiunile de K 2 K cm8 cu sau fără geam de protec9ie: 'rotec9ia ;nsă este foarte importantă ;ntrurmele lăsate de degete pe film8 care con9in diferi9i aci,i8 deteriorea,ă ;n timp imaginea:

"iapo,iti ele8 de, oltându$se ;n paralel cu microformatele8 pre,intă a anta ul fa9ă de acesde a putea fi ;n culori: (n biblioteci8 ele erau folosite pentru reproduceri color de mare fidelitate manuscriselor echi:

"iapo,iti ele sunt stocate fie ;n cutii de plastic8 adesea ;n ambala ul original al furni,orului8 f;n plicuri transparente din clorură de poli inil8 fie ;n dispo,iti ele de proiec9ie pentru utili,ardirectă pe un proiector:

"upă apari9ia


64/154

Dezvoltarea colecţiilor&icroformatele au cunoscut un deosebit a ânt după ce de$al doilea ră,boi mondial


65/154

Mircea Regneală(n =@KJ8 ;n re ista %thenaeumH&area Britanie 8 el sugera posibilitatea reali,ării de edi9ii

microscopice ale unor importante lucrări de referin9e Hdic9ionare8 enciclopedii8 atlase8 hăr9i etc:(nregistrarea de informa9ii de interes ma or pe microfilme a a ut loc8 pentru prima oară

=@M=8 ;n timpul ră,boiului franco$prusac: Armata france,ă8 asediată ;n 'aris8 primea memicrografiate prin porumbeii oia ori trimi


66/154

Dezvoltarea colecţiilorLibrary of Congress


67/154

Mircea Regneală Densitatea informaţiei micrograficeeste măsura cantită9ii de informa9ii care ;n mod poten9ial

poate fi stocată pe o unitate de spa9iu: "ensitatea informa9iei este direct propor9ională cu scara reducere:

Din punct de vedere al polarităţii$imaginile micrografice pot fi po,iti e Hcorespundoriginalului sau negati e Hopuse originalului :

Proprietăţile optice de transfer al imaginilor micrograficesunt determinate de tipul de filmutili,at argentic8 dia,o sau e,icular: "intre acestea8 filmele argentice pre,intă calită9i arhi adeosebite8 fapt care le recomandă ca ;nlocuitori ai materialelor de bibliotecă pentru o lungă perioade timp: 'roprietă9ile optice de transfer sunt influen9ate


68/154

Dezvoltarea colecţiilor"e interes pentru bibliotecari sunt datele bibliografice ;nscrise pe microfilm: Aceste date

cuprind➢ elemente de identificare a microfilmuluiHcota microfilmului8 numărul de in entar8 data

reali,ării microfilmului8 limite sau restric9ii de utili,are sau reproducere8 producătorul F➢ elemente bibliografice pentru identificarea documentului originalHinforma9ii pri ind

de9inătorul


69/154

Mircea Regneală"upă apari9ia documentelor electronice atât acheta de microfilm cât


70/154

Dezvoltarea colecţiilor&icrofi


71/154

Mircea RegnealăCa


72/154

Dezvoltarea colecţiilor&icrofi


73/154

Mircea Regneală(n biblioteci8 ultrafi


74/154


75/154

Mircea Regnealămoderne 8 cataloagele de bibliotecă=8 dar


76/154

Dezvoltarea colecţiilor➢ echipament pentru conser area microformatelorF➢ dulapuri pentru păstrarea re,er ei de aparate de lectură


77/154

Mircea Regnealăredea integral te2tulF proiectarea numai a @KZ sau Z din te2t8 cum se mai ;ntâmplă

anumite aparate8 este practic inacceptabilă:Aparatele de lectură trebuie păstrate ;n permanentă stare de func9ionare: )a e2ista un grafic c

termenele de erificare


78/154

Dezvoltarea colecţiilor(n = MM8 a fost publicat


79/154

Mircea Regnealăconser at ;ntr$un mediu umed: "e asemenea8 filmul e,icular se degradea,ă repede la o

temperatură ;naltă: +ilmele argentice


80/154


81/154

Mircea Regnealămetodă de acces este superioară microfilmării permite accesul la document de la distan9ă <

condi9ii optime8 imaginile sunt mai apropiate de original fiind color8 te2tul poate fi mai u


82/154

Dezvoltarea colecţiilorin entat discul de ebonită8 apoi aparatul pentru citirea discului gramofonul8 iar ;n =@@ 8

la punct metoda multiplicării discurilor prin gal anoplastie8 pornind de la o matri9ă:(n = JJ8 firma britanică E&I H 0lectric and 5usical Industries produce primele discuri

stereofonice: (n urma cercetărilor conduse de fi,icianul Alan "oQer Blumlein8 ;n = K@8 societamericană %udio idelit7


83/154

Mircea Regnealăacul aparatului8 poate u,a permanent pere9ii


84/154

Dezvoltarea colecţiilor pe banda magnetică este ;nregistrată informa9ia analogică8 dar


85/154

Mircea RegnealăBen,ile ideo au trecut prin diferite formate: +irmele Sony i 'hilips au dominat pia a: Celeș ț

două formate care s$au impus au fost )0S i )CR: Cel mai cunoscut a de enit )0S8 ;ndeosebiș pentru ;nregistrarea de filme:

Aparatul pentru e2ploatarea ideocasetelor8 ideorecorderul62 a fost pus la punct de firmaAmpe2 ;ncă din = K@: 1ot ;n acest an apar ideocasetele pe O piste: "acă primele ideorecordere folosite doar ;n tele i,iuni i a eau dimensiuni mari8 ;ncepând din = J apar cele pentru utili,șdomestice de dimensiuni reduse8 produse de Nottingham Electronic )al e Company: 'rimul modeSony 8C)$G 8 pentru utili,ări domestice apare ;n = K. (nregistrările de filme pe ideocasete de incurente după = M:

"eoarece marile biblioteci de in ;ncă stocuri uria e de ideocasete8 se pune din ce ;n ce maț șacut problema transferării con inutului acestora pe ")"$uri atât pentru o e2ploatare mai simplă cât iț ș pentru păstrarea ;ndelungată a con inutului ben,ilor magnetice: ")"$ul este cel mai nou i completț șstandard pentru con ersie digitală: ")"$ul folose te compresia &'E G la o re,olu ie de MG ?KMș țH'AL : Are o bună compatibilitate cu ")" player$e e2istente pe pia ă: 'e un ")" pot ;ncăpea pânățla MM de minute de film de o calitate irepro abilă8 singura limitare fiind dată de calitatea originalș(n ultima reme au apărut noi formate ca &'E G8 A)I8 "I)?8 &'E =8 )C"8 S)C" pe care pot fi

copiate ideocasetele8 dar acestea pot fi e2ploatate numai pe ideoplayer$e de ultimă genera ie:ț

Documente audiovizuale com$inate

Film cinematografic

ilmul R este o peliculă subţire$ fle,ibilă i transparentă$ con in#nd un strat sensibil$ capabil săț producă imagini fotografice!

La origine8 filmul era format dintr$un strat de colodiu8 gelatină etc:8 aplicat pe hârtie fotograsau pe placă fotografică: Astă,i filmul a de enit fle2ibil i transparent8 a ând ca suport materiaș

plastic sau alt suport H;nainte se folosea celulo,ă8 acum se folose


86/154

Dezvoltarea colecţiilorilu,ia de imagini ;n mi care8 datorită fenomenuluiș phiR : +ilmul cinematografic cuprinde i oș

coloană sonoră8 prin ;nregistrare magnetică 8 fie că este orba de cu inte orbite8 de mu,ică sau sunete care ;nso esc imaginile:ț

(n epoca contemporană filmul cinematografic este pri it deopotri ă ca formă de artă i cșindustrie: +ilmele sunt artefacte culturale create de culturi specifice : Ele reflectă aceste culturi i8șrândul lor8 le influen ea,ă: E2per ii consideră filmul o formă de artă importantă8 o sursă ț țdi ertisment popular8 dar i un mediu puternic pentru educarea8 instruirea sau ;ndoctrinașoamenilor: Ba,a i,uală a filmului ;i dă acestuia o putere uni ersală de comunicare:

"efini ia contemporană a filmului este arta de a oferi e2perien e8 de a comunica idei8 de ț ț produce sentimente sau ilu,ii prin stimulări sen,orialeK:

+ilmul cinematografic clasic # lung metra ele $ nu se păstrea,ă ;n biblioteci8 ci ;n arhi e film 8 cu e2cep ia anumitor documentare care se mai găsesc ;n anumite biblioteci: %dată ;nsă țapari ia casetelor ideo i mai recent a ")"$urilor8 pe care sunt ;nregistrate ,eci de filmeț șcinematografice8 el pătrunde ;n biblioteci: +iind produs din materiale degradabile8 filmul sonordistruge ;n timp8 moti pentru care8 ;n ederea conser ării


87/154

Mircea Regnealăneautori,ate prin a a$numitul management al drepturilor digitale Hș digital rights management

D"5 8 tehnologie de protec ie care diferă de la un fabricant la altul: Ele se pot cumpăra sau potțdescărcate gratuit de pe internet8 mediul principal de transmitere: S$a de, oltat ;n ultima perioadășun sistem de telefonie mobilă de tip S& care preia e$boo3$uri: 'osibilită ile de lectură8 după cum ț

a constata ;n continuare8 sunt ariate # calculatorul personal8 tabletele sau chiar telefonul mobili cartea fi,ică8 cartea electronică este utili,ată pentru stocarea tuturor tipurilor de documente: i ș Ș

ce pri e te greutatea8 poate fi comparată cu cartea pe suport hârtie: "acă ;n trecut8 ecranul ;ncă mșobosea ochiul8 astă,i noile tehnologii au ters orice diferen ă ;ntre lectura unei căr i fi,ice i lecturș ț ț șunei căr i electronice: Capacitatea uria ă de stocare ;nsă # o ade ărată bibliotecă pe un spa iu dț ș țcâ i a centimetri pătra i # repre,intă marele a anta al căr ii electronice care o face e2trem ț ț țeficientă ;n epoca informa iei i e2plică marea atrac ie e2ercitată pentru noul suport8 ;ndeosebiț ș țtinerei genera ii:ț

% mare parte din produc ia de căr i electronice este reali,ată simultan cu formatul tipărit8 dț țeste pusă ;n circula ie mai târ,iu8 din calcule comerciale: Alte căr i electronice sunt produse din căț ț ț pree2istente prin scanare8 cu a utorul unor scanere de ;naltă tehnologie care prote ea,ă originalaspect de o mare ;nsemnătate pentru publica iile echi: +i ierele produse sunt con ertite ;n formț ș

te2t cu a utorul tehnologiei %CR: "e i multă lume continuă să le considere ca ersiunea electronicșcăr ii tipărite8 din ce ;n ce mai multe căr i electronice nu mai au astă,i o ersiune tipărită8 fiiț țconcepute direct electronic: (n domeniile de ârf ale tiin ei8 unde ideile se schimbă foarte repeș țeditorii publică căr i electronice chiar pe capitole8 pe măsura scrierii lor de către autori:ț

Ideea paternită ii căr ii electronice ;ncă nu este pe deplin lămurită: &ai mul i oameni pretind ț ț țfi in entatorii acestei căr iț M: 'rimul dintre ace ti aspiran i este Bob BroQn8 care plecând de la filmeleș țsonore 8 a reali,at 8 ;n = J 8 o in en ie numităț The "eadies$ permi ând ;nregistrarea a ,eci de căr iț țtipărite 8 care să poată fi citite optic: "e, oltarea ulterioară a căr ilor electronice nu a urmat direcț țindicată de el: (i urmea,ă Roberto Busa8 care8 ;n = O 8 reali,ea,ă un indice electronic adnotalucrărilor lui 1homas A6uinas: I se repro ea,ă acestuia că a produs doar un indice de regăsire i nu ș șcarte: (n = O 8 o profesoară spaniolă8 ngela Rui, Robles8 spre a u ura efortul copiilor de a nușduce ,ilnic la coală un număr mare de căr i 8 in entea,ă o carte electronică care să le cuprindă pș țtoate func ionând cu a utorul aerului comprimat: Cei mai mul i cercetători consideră = 8 ca anuț țna tere al căr ii electronice8ș ț 206


88/154

Dezvoltarea colecţiilorgra ie reali,ărilor a doi cercetători americani8 "oug Englebart de la Stanford Research Instituț

i Andries an "am de la BroQn -ni ersity: Ei au i introdus termenii deș ș carte electronică ișh7perlin+ : Cu toate acestea8 e2istă publica ii care ;l consideră pe &ichael S: 0art in entatorul cărț țelectronice@: 'rimul document electronic este considerat Declara ia de Independen ă a Statelor ț ț 9nite8 introdusă ;n calculator ;n = M=: Cel dintâi roman stocat pe o carte electronică datea,ă d= M : (n anul = @K8 Robert Stein ;nfiin ea,ă )oyager Company care produce i inde căr i electrț ș ț pe C"$R%&: (n acela i an8 Eastgate Systems publică primul roman cu hyperte2t: Curând după aceșeste lansat Proiectul ?utenbergdestinat copierii căr ilor pe suport electronic: (n deceniul care a urmatțs$au reali,at căr i electronice numai pentru anumite domenii8 cum ar fi manualele tehnice sțghidurile profesionale: Abia după = 8 odată cu de, oltarea internetului8 căr ile electronice sț;nmul it: -n rol important ;n e2tinderea căr ilor electronice l$a a ut lansarea pe pia ă8 ;n = Gț ț țdispo,iti ului "ata "iscman8 reali,at de Sony8 care permite lectura căr ilor electronice stocate pe uțC": "upă acest an8 s$au de, oltat prea multe formate i dispo,iti e de lectură reali,ate de companiși programatori indi iduali8 ceea ce a repre,entat un impediment ;n de, oltarea pie ii de e$boo3$urș ț

Cercetătorii italieni de la 'olitehnica din &ilano8 +: Crugnola i I: Rigamonti8 ;n anii =ș= J8 au proiectat i reali,at primul cititor de e$boo38 numitș Incipit : &area companie Ama,on ;ncepe

;n = K să ândă căr i fi,ice pe internet: (n cadrul 'roiectului utenberg8 prin care urmea,ă să sțdigiti,e,e un milion de căr i8 se reali,ase de a ;n = 8 = de căr i electronice: Pim Blagg fț țcunoscut ;n = @ că a ob inut primul ISBN pentru o carte electronică:ț

Spre sfâr itul secolului trecut8 s$a format un consor iu menit să de, olte formatulș ț 3pen 'oo+ pentru a oferi autorilor i editorilor o singură platformă pentru folosirea diferitelor formate: oogșBoo3s a reali,at multe căr i ie ite de sub inciden a dreptului de autor sub această platformă:ț ș ț

Continuând de, oltările ;n domeniul produc iei de carte electronică8 ne oprim asupra anuluțG O8 când oogle anun ă că a digiti,a integral colec iile unor mari biblioteci ale lumii8 ca parț țceea ce s$a numit mai târ,iu?oogle 'oo+s /ibrar7 Pro6ect!Anul următor8 ;n G K8 oogle a a ea primele probleme cu usti ia pentru ;ncălcarea legii dreptului de autor prin digiti,area unor căr i aflaț ț;ncă sub protec ia copyright$ului:ț

(n pri in a dispo,iti elor de lectură8 trebuie men ionate produsele mai multor companii: 'rimuț ț =indle a fi pus pe pia ă ;n Statele -nite de Ama,on ;n G M: (n G 8 Sony lansea,ăț "eader Poc+et 0dition iș "eader 207


89/154

Mircea RegnealăTouch 0ditioncare concurea,ă Pindle$ul produs de Ama,on: Compania ine imediat cu ale

ariante ;mbunătă ite # Pindle G i Pindle "?: Apple intră ;n competi ia pentru căr i electronice iț ș ț ț ș pune pe pia ă ;n G =ț iPad iș i'oo+s: (n numai un an inde peste =K milioane de i'ad$uri:

Compania Ama,on anun ă ;n G == că scoate pe pia ă mai multe căr i electronice decât căr i pț ț ț țsuport hârtie i lansea,ă alte ersiuni ale lui Pindle #ș =indle ire iș =indle Touch!Anul G =G secaracteri,ea,ă printr$o multitudine de reali,ări legate de producerea8 e2ploatarea i distribuireșcăr ilor electronice: Numai ân,ările de căr i electronice din Statele -nite depă esc cifra de treț ț șmiliarde de dolari: Asocia ia Editorilor Americani estima ;n G =J că ân,ările de căr i electroniț țrepre,intă circa o pătrime din totalul ân,ărilor de carte din Statele -nite:

(n pri in a cititoarelor de căr i electronice8 speciali tii disting mai multe genera ii: 'rimț ț ș țgenera ie ;n care se află produsele Companiei Roc3et eBoo3 8 dar i ale altor companii8 a apăruț ș= @: % reali,are deosebită8 care a permis de, oltarea dispo,iti elor de citire8 o repre,intăh#rtiaelectronicăHelectronic paper 8 produsă de E In3 Corporation ;n = M: 0ârtia electronică are la ba,tehnologia care permite ecranului să reflecte lumina asemănător hârtiei obi nuite fără a fi ne oie deșsursă interioară de lumină: Această reali,are a fost aplicată mai ;ntâi de Sony8 care lansea,ă ;n GSon7 /ibrie i ;n Gș Son7 "eader 8 apoi de Ama,on care8 ;n G M8 scoate pe pia ăț %mazon =indle!

Anul G este debutul unei noi genera ii8 e iden iată de modelele de cititoare produseț țAma,on8 Sony i Barnes Noble Noo38 care au fost distribuite ;n ;ntreaga lume:șApari iaț iPad 8 lansat de Apple Inc: ;n ianuarie G = marchea,ă noua genera ie de cititoarț

tabletă computer 8 care este multifunc ională i8 ;n consecin ă8 a determinat o cre tere a interesulț ș ț șcumpărătorilor pentru noul produs: (ncheierea de acorduri ale companiei Apple cu cinci din cei mmari editori mondiali8 pentru a le difu,a publica iile pe suport electronic8 face ca noile cititoare săț bucure de o mare cerere:

Aceste reali,ări importante ;n tehnologia de stocare i lectură a căr ilor electronice8 au dus8 ș țde an8 la cre terea ân,ărilor: Conform datelor furni,ate de Asocia ia Editorilor Americaniș ț 8 pia a e$ț boo3$urilor ;n G era de JZ din ân,area totală de carte ;n Statele -nite8 ;n G = de @8KZșnumai ;n doi ani8 ;n G =G8 a unge să depă ească cartea pe hârtieș M:

Numărul căr ilor electronice a crescut an de an8 a ungând astă,i la mai multe milioane: E$boțrile gratuite pe internet depă eau ;n G 8 cifra deș 208


90/154


91/154

Mircea Regnealăfără licen ă: E2istă i alte probleme legate de dreptul de acces: "acă distribuitorul ; iț ș ș

upgradea,ă programul sau iese din afaceri8 cititorul ; i poate pierde dreptul de acces la documenșSitua ia se poate repeta ;n ca,ul ;n care una din păr i iese din afacere fie că este producătorul8 editorț țsau furni,orul de program :

(ncălcarea copyright$ului constituie una din problemele cele mai gra e asupra căreicomunitatea interna ională din domeniul dreptului de autor re ine frec ent: Ca,urile de piraterie țdomeniul căr ii electronice sunt mult mai frec ente decât ;n ca,ul căr ilor fi,ice: "acă aproape toateț țcăr ile apărute până spre = J au intrat ;n domeniul public8 căr ile mai recente8 cele ale căror auț țau ;ncetat din ia ă de mai pu in de M de ani8 sunt prote ate de toate ările care au aderat la Conț ț ț țde la Berna pentru 'rotec ia %perelor Literare i Artistice din =@@ 8 urmată de alte con en iț ș ț%rgani,a iei &ondiale asupra 'roprietă ii Intelectuale i de "irecti e ale -niunii Europene:ț ț ș

1reptat căr ile electronice ;ncep să fie achi,i ionate de biblioteci i oferite spre lectură prinț ț șQeb: (nceputul l$au făcut bibliotecile americane ;n = @8 dar abia din G J fenomenul de ine ci oferta cuprinde lucrări ariate8 preponderente fiind romanele cele mai cunoscute: 'otriș

estimărilor speciali tilor ș M=8 ;ntre G J i G @8 numărul căr ilor electronice a crescut ;n biblioteș țamericane cu Z8 i peste Z dintre biblioteci oferă spre lectură căr i electronice: (n publicaș ț ț

Lournal of Interlibrar7 /oan$ Document Deliver7 and 0lectronic "eservesMGse face o anali,ă asitua iei căr ilor electronice ;n S-A ;n anul G ==8 din perspecti a ;mprumutului: Astfel8 GZ ț ț bibliotecile americane de in căr i electronice8 iar GMZ negocia,ă ob inerea drepturilor de ;mprumț ț ț pentru aceste căr i: (mprumutul căr ilor electronice nu a fost re,ol at ;ncă din numeroase motiț țmergând de la cele tehnice la cele economice i legale: (mprumuturile ar trebui făcute ;mpreună cșcititoarele de e$boo3$uri 8 pe care ar fi necesar să le cumpere bibliotecile8 ;n ca, contrar8 s$ar imptransferul con inutului pe aparatul ;mprumutătorului8 ceea ce nu este foarte simplu: +ără ;ndoiațaceste probleme urmea,ă a fi re,ol ate ;n anii care in:

Numărul editurilor care oferă căr i electronice este ;n continuă cre tere: Cele mai prestigioasț șsunt Pobo8 Ama,on HPindle 8 Barnes Noble8 oogle Boo3store 8 Apple Hi'ad8 i'hone 8 i1iar la noi Elefant: ro8 Litera8 0umanitas8 Cartea Românească8 Nemira8 -ni ers etc: 'ia a româneața e$boo3$urilor nu este ;ncă bine de, oltată i bibliotecile ;ncă nu le achi,i ionea,ă8 de i pre uriș ț ș țsunt inferiore edi iilor pe hârtie:ț 210


92/154


Reviste electronice (jurnale electronice)

"evista electronică este o publicaţie serială disponibilă sub formă electronică:Re istele electronice fac parte din categoria largă a documentelor irtuale: Sunt tipuri dre iste tiin ifice sau re iste ilustrate care pot fi accesate electronic: Aceasta ;nseamnă că ele suntș ț

mod curent publicate pe Qeb: &ulte re iste electronice sunt listate ;n Director7 of 3pen %ccess Lournals: Articolele din aceste re iste sunt inde2ate ;n ba,ele de date bibliografice ;n func ie deț,onele de interes academic.

(n literatura străină re istele electronice sunt cunoscute sub numele de urnale electroniHelectronic 6ournal MJ:

Re istele electronice sunt documente create special pentru mediul electronic: Con9inutre istelor electronice introduse ;n calculator formea,ă un fi


93/154

Mircea Regneală(n %"/ Director7 of Scholarl7 0lectronic Lournalsdin anul G se face preci,area că ;n = =

e2istau doar


94/154

Dezvoltarea colecţiilorApare din = @ sub finan9area -NESC%


95/154

Mircea Regneală*apone,ii8 cei mai mari consumatori de presă din lume8 sunt i cei mai a ansa9i ;n de, oltaș

programelor legate de e2ploatarea urnalelor electronice: +irma +u itsu a produs de curând un ecu


96/154

Dezvoltarea colecţiilor➢ /egături h7perte,t i h7permedia8 prin legăturile hyperte2t din interiorul sau ;n afarate2tului re istei se pot stabili numeroase cone2iuni utile pentru cititor permi9ânasocierea ;ntre articole8 no9iuni8 teorii


97/154

Mircea Regneală

Consorṭii de reviste electronice

Se tie că numai o mică parte din documentele electronice sunt gratuite: Re istele electronicș;n ma oritate8 trebuie plătite8 iar costul lor cre


98/154

Dezvoltarea colecţiilornee2istând decât sub această formă: "in G J până ;n G M8 numărul lor cre te cu peste Kș

a ungând la J @O8 iar ;n G la MO OO :A anta ele re istelor electronice sunt ;n afara oricărui comentariu: 're,en9a internetului

biblioteci permite chiar celor mai mici biblioteci să aibă acces la re iste pe care nu le de9in fi,ic


99/154

Mircea RegnealăC"$R%&$ul de =G cm are capacitatea de ;nregistrare de K # M &B Hcirca J

pagini AO!disc sau = de căr9i de mărime medie 8 iar cel de @ cm de =@K # G= &B: Lface cu a utorul ra,elor laser pe un dispo,iti special numit unitate de C"$R%& HC"$ pla7ersau C"$drive :

C"$urile pre,intă calită9i care au condus la ;nlocuirea aproape completă a discurilor pemicrosion absenţa uzurii &n lecturăHlectura făcându$se cu ra,e laser Fdimensiuni reduse diametrulde =G cm8 grosimea de =8G mm8 greutatea de = gr: Hu


100/154

Dezvoltarea colecţiilor➢ C"$7%R& HC"$7rite %nce Read &any # tip de C" care poate fi ;nregistrat o singură dată

de utili,ator


101/154

Mircea Regnealăreali,ate de organi,a ii pri ate8 cu finan are de la stat: Se urmărea crearea unei ba,e deț ț

informare i documentare ;n cadrul unor institute de cercetare sau al unor biblioteci: (n Statele -nitșale Americii8 conceptul deonline a de enit cunoscut publicului larg ;n anii = M $= @ 8 pintermediul a două ba,e de date bibliografice Dialog iș 3rbit Z-: 'rima a fost de, oltată de /oc+heed Palo %lto "esearch /aborator7$care a primit di erse finan ări pentru proiecte de la NASA8 ;n scopulțde, oltării de ser icii online pentru ba,ele sale de date bibliografice:3rbit a fost de, oltată deS7stem Development Corporation pornind tot de la proiecte finan ate gu ernamental8 ;nsă ;ndreptatețde această dată spre sectorul educa ional:ț S7stem Development Corporationcomerciali,ea,ă pentru prima dată o ba,ă de date bibliografice ;n = M=@ S"C!ERIC HS7stem Development Corporation^ 0ducation "esources Information Center)8 ândută bibliotecilor americane ca ser iciu de regăsireonline a datelor bibliografice reali,ate ;n 0ducation "esources Information Center!A de enit astă,i ba,a de date bibliografică de referin ă pentru domeniul educa iei: (n = O8ț ț 1ational /ibrar7 of 5edicine din S-A a ;nceput crearea unui inde2 de medicină ce putea fi accesat printr$un sistem deregăsire computeri,at8 sub numele de 50D/I10 : Ba,a de date era accesată din cadrul institu iilor țmedicale8 dar i al unor companii comerciale8 iar ;n următorii ani a ea să de ină cea mai importșresursă de documentare ;n medicină: Ba,ele de date online cu acces la te2tul integral al documentel

au fost introduse pentru prima dată de către 5ead Data Center FE $care lansa ;n = MJ două ba,e dedate una legislati ă # /e,is > i una financiară #ș 1%%"SH 1ational %utomated %ccounting "esearch:La doi ani de la apari ie8 ba,a de dateț /e,is a ea să fie introdusă ;n bibliotecile uni ersitare de dreptdin America8 iar din = M este accesibilă din birourile de a ocatură americane: -n an mai târa unge să depă ească grani ele Statelor -nite ale Americii i să fie disponibilă8 din = @ ;n Regș ț ș-nit al &arii Britanii8 iar din = @= i ;n +ran a: Ser iciulș ț 1e,is 8 care asigura accesul la te2tul integralal unor ,iare i re iste economice8 este introdus ;n = @ i creea,ă ;mpreună cuș ș /e,is un produs nou /e,is 1e,is! Acesta a ea să de ină una dintre cele mai de succes ba,e de date cu te2t integral dindomeniul uridic i economic: Apari ia primelor publica ii ;n mediul electronic a a ut loc ;n perioaș ț ț= $= M 8 când calculatoarele personale ;ncă nu e2istau8 iar re elele de calculatoare erau ț pu in de, oltate: 'rogresul tehnologic al ultimelor decenii a permis ;mbunătă iri semnificati e alț țacestor publica ii i organi,area lor ;n ba,e de date8 care puteau fi comerciali,ate ca produse dț șinformare i documentare: (nș 220


102/154

Dezvoltarea colecţiiloraceastă perioadă8 bibliotecile au ;nceput să achi,i ione,e publica ii electronice8 distribuite prț ț

intermediul ba,elor de date comerciale8 precum3rbit 8 Dialogsau 'ibliographic "etrieval Services!Acestea ofereau accesul la distan ă la publica ii prin intermediul re elelor locale conectate priț ț țmodem i o linie telefonică dedicată: % altă ariantă de accesare a publica iilor era cea de utili,are ș țre elele locale a ben,ilor magnetice8 dischetelor sau a C"$R%&$urilor pe care se găseau stocaț publica iile electronice achi,i ionate: Anul = @J a rămas un an de referin ă ;n istoria ba,elor de daț ț țca fiind anul de na tere al ba,elor de date cu te2t integral: (n acest an8ș 0lsevier iș %merican Chemical Societ7 (%CS)8 con inse de succesul publica iilor electronice8 se hotărăsc să apele,e laț 'ibliographic "etrieval Services HBRS pentru a oferi re istele lor ;n format electronic: Astfel8 0lsevier comerciali,ea,ă ;n = @J@Gseria de re iste International "esearch Communications S7stem 5edical Scienceatât ;n format electronic8 cât i ;n format tipărit: (n aceea i perioadă8ș ș %merican Chemical Societ7comerciali,ea,ă un grup de =@ re iste ;n format electronic: 'erioada anilor X@ este denumde Barnes@J echiul onlineU sau pre$QebU i identificată de "uranceauș @Oa fi prima genera ie dețre iste electroniceU: Specificul perioadei era dat de comunicarea documentelor electronice pinternet sau pe suporturi magnetice: 1e2tul integral al documentelor era distribuit ;n format ASCII@K8iar fi ierele con ineau te2tul unui număr din re istă sau al unui articol: Acestea ocupau pu in spaș ț ț ț

de stocare8 deoarece con ineau e2clusi te2t i erau golite de imagini8 figuri sau alte con inutț ș țmedia: Costurile pentru biblioteci erau destul de ridicate deoarece erau ne oite să cumpere i ș;ntre ină ser ere pe care să stoche,e documentele electronice achi,i ionate: &odelul de accesare priț țintermediul internetului era foarte greoi din cau,a ite,elor mici de transfer: Anii X in ;nsă e olu ii importante de, oltarea internetului8 răspândirea largă a calculatoarelor personale i8 ț șales8 de, oltarea i ieftinirea mi loacelor de multiplicare au condus la noi tipuri de ba,e de daș'roiectul A"%NIS a reunit ;n = = mai mul i editori ;n cadrul unui consor iu8 care oferea ;n ba,ț țunui abonament8 apro2imati O de re iste ;ntr$o ba,ă de date bibliografică ;nregistrată pe CR%&$uri8 ce putea fi copiată ;ntr$o re ea locală: Noutatea consta ;n posibilitatea de a achi,i ionț țcopie scanată a oricăruia dintre articolele inde2ate8 prin intermediul unui ser iciu de li raredocumentelor: -n nou model de ba,e de date cu acces la te2tul integral este oferit de9niversit7 5icrofilms InternationalH-&I la ;nceputul anului = 8 ;n ba,a unui abonament8 fără să ta2e,suplimentar utili,atorii pentru accesarea8221


103/154

Mircea Regnealădescărcarea sau imprimarea documentelor: +irma a ea o lungă istorie ;n colaborarea c

bibliotecile uni ersitare8 pentru care reali,a microfi e ale colec iilor de publica ii seriale ;ncă dș ț ț= J@ i de inea mai multe ba,e de date bibliografice: Noutatea ba,ei de date consta ;n faptul că -&ș țspre deosebire de predecesorii săi8 oferea te2tul integral atât sub forma imaginilor scanate8 cât șformate ASCII8 moti pentru care te2tul integral repre,enta o copie fidelă a articolelor tipărite i șdoar te2tul acestora: (nceputul anilor X este perioada identificată de "uranceau@ a fi cea de a douagenera ie de re iste electroniceU: Aceasta este caracteri,ată de un con inut al te2tului integral muț ț;mbunătă it regăsim aici grafice8 elemente multimedia i chiar lin3$uri către alte resurse disponiț ș pe internet: Apari ia 7orld 7ide 7eb8 la ;nceputul anilor X 8 a ută i mai mult la de, oltarea ba,elț șde date tiin ifice8 care ;ncep să se di ersifice atât din punct de edere structural8 cât i din puncș ț ș

edere tematic: La sfâr itul anilor X 8 ba,ele de date tiin ifice ;ncep să fie accesate de pe platfoș ș țQeb speciali,ate8 care oferă o multitudine de op iuni pentru căutarea8 regăsirea i alorificarț șdocumentelor inde2ate: Clasicelor tipuri de documente Hperiodice i căr i li se adaugă noi tipurș țdocumente8 cu precădere cele din literatura gri Hte,e de doctorat8 rapoarte de cercetare et'osibilită ile de interconectare a resurselor se di ersifică i se ;nmul esc se pot genera automat linț ș țuri ;ntre mai multe ba,e de date i se pot oglindi resursele din ba,ele de date ;n cataloagele online alș

bibliotecilor: "upă anul G 8 ba,ele de date tiin ifice sunt de a accesate ;n ;ntreaga lume ș ț biblioteci8 uni ersită i8 centre i institute de cercetare: Succesul ;nregistrat de ba,ele de date ț ș perioada = @ $= a determinat ma oritatea editurilor tiin ifice i uni ersitare să ; i mute proș ț ș ș țeditorială ;n mediul electronic: Astfel8 marile edituri i uni ersită i i$au creat propriile ba,e de dș ț știin ifice8 iar micii editori i$au comerciali,at publica iile prin intermediul ba,elor de date agregatș ț ș ț

"e, oltarea 7orld 7ide 7eb a permis ;mbunătă irea metodelor de stocare8 regăsire i alorificare aț ș ba,elor de date i a condus la apari ia unor noi instrumente complementare: Astfel8 referin eș ț ț bibliografice sunt acum gestionate cu a utorul unor programe online precum "ef or+s8 0nd1ote ișaltele8 iar cataloagele online de bibliotecă sunt interconectate cu ba,ele de date: Numărul foarridicat de ba,e de date disponibil astă,i pe pia ă8 ridică ;nsă noi probleme de selec ie8 achi,i ieț ț țmanagement i alorificare a acestora8 atât pentru intermediarii de informa ie8 cât i pentru utili,atș ț ș% solu ie pentru aceste probleme a fost crearea unui nou instrument complementar ser iciile deț

disco eryU: Acestea adună pe o platformă Qeb toate resursele222


104/154

Dezvoltarea colecţiilorelectronice ale unei institu ii8 permi ând utili,atorilor să caute simultan ;n catalogul online aț ț

bibliotecii i ;n toate ba,ele de date tiin ifice achi,i ionate de institu ie: (n ultimele două deceniiș ș ț ț țaloarea ba,elor de date tiin ifice a crescut considerabil mediul tiin ific apelea,ă din ce ;n ce mș ț ș ț

mult la aceste noi produse info$documentare8 iar mediul de afaceri ine să răspundă acestei noi ne;n cre tere8 la un pre pe măsură: Răspunsul comunită ii tiin ifice la pre urile crescute a foș ț ț ș ț țde, oltarea accesului deschis la literatura tiin ifică: E2istă astă,i mai multe modele de acces deschș ța căror mi,ă este aceea i accesul gratuit pentru cititori la literatura tiin ifică: Născut ;n anii Xș ș țconceptul a căpătat amploare mai ales ;n ultimul deceniu8 când au apărut i primele ba,e de date șacces deschis8 iar marile edituri au introdus acest concept pentru unele dintre publica iile lor:ț

Tipuri de a*e de date

"i ersitatea ba,elor de date tiin ifice disponibile astă,i pe pia a info$documentară impune oș ț țclasificare mai detaliată a acestora: 'utem astă,i reali,a o tipologie a ba,elor de date pri ind din maimulte perspecti e cea a entită ilor care o alcătuiesc8 a modului de e2ploatare8 a editorului caț produce8 a con inutului sau a perioadei acoperite: 1ipul de entitate pe care se fundamentea,ă o bațde date tiin ifică impune structura i func ionalitatea acesteia: Astfel8 se pot regăsi aici atât publicaș ț ș ț țde toate tipurile Hre iste electronice8 căr i electronice8 te,e de doctorat sau alte documente țliteratura gri 8 documente multimedia8 cât i di erse date folosite ;n tiin ă: 1oate aceste date ș ș ț publica ii sunt organi,ate ;ntr$un sistem i puse la dispo,i ia utili,atorilor prin intermediul unorț ș ț platforme Qeb8 care le asigură un plus de aloare prin intermediul op iunilor de căutare8 regăsirț ș

alorificare:I: (n func9ie detipul entităţilorce alcătuiesc ba,ele de date8 acestea se pot grupa ;n➢ baze de date bibliografice sau de referin eț # cuprind informa ii bibliografice despreț

documentele inde2ate8 ;nso ite adesea de abstractele i inde2ările detaliate ale acestoraFț ș➢ baze de date cu te,t integral # cuprind documente cu te2t integral8 ;nso ite de dateleț

bibliografice8 abstractele i inde2ările aferente: Se ;ntâmplă adesea ca8 pe lângșdocumentele cu te2t integral să se223


105/154

Mircea Regnealăregăsească i informa ii bibliografice ;nso ite de abstracte i inde2ări8 ;nsă fără te2tul integraș ț ț ș

Lipsa te2tului integral poate a ea mai multe cau,e fie o perioadă de embargou impus producătorului de către editorul publica iei respecti e8 fie producătorul nu de ine dreptul ț țautor pentru te2tul integral al documentelor inde2ate8 fie te2tul integral nu este disponibil

ariantă electronică: Se poate ;ntâmpla ;nsă ca te2tul integral al unor documente să fidisponibil8 dar să nu poată fi accesat decât de către utili,atorii abona i la anumite pachetțale ba,ei de dateF

➢ baze de date bibliometrice # con in datele bibliografice ale unui grup de publica ii atentț țselec ionate ;n ederea anali,elor bibliometrice: 'latformele Qeb ale ba,elor de dateț bibliometrice oferă utili,atorilor posibilitatea de a reali,a anali,e bibliometrice comple2e iș personali,ate8 dar i instrumente de alorificare a acestora8 ;n ederea studierii producș țdocumentare tiin ificeFș ț

➢ baze de date multimedia # sunt alcătuite ;n principal din documente multimedia imagini8filme8 hăr i8 informa ii geospa iale8 imagini ;n mi care etc:Fț ț ț ș

➢ baze de date faptice # repre,intă8 de obicei8 enciclopedii sau alte materiale de referin e8țintegrate ;ntr$un sistem de ba,e de date8 i accesibile prin intermediul unei platforme Qeș

sau dintr$o re ea localăFț➢ baze de date le,icografice # cuprind dic ionare integrate ;ntr$un sistem de ba,e de date iț ș

oferite utili,atorilor prin intermediul unei platforme Qeb sau a unei re ele localeFț➢ baze de date statistice # cuprind date statistice8 ;nso ite de numeroase instrumente deț

prelucrare a acestora8 precum generarea automată de rapoarte sau grafice personali,atefunc ie de cerin ele utili,atorului8 reali,area de anali,e statistice etc:ț ț

➢ baze de date chimice # con in date din domeniul chimiei i oferă pe o platformă Qebț șinstrumentele necesare prelucrării datelor con inute:ț

&odalitatea de folosire a ba,elor de date de către utili,atorii finali a fost ;mbunătă itățsubstan ial ;n urma de, oltării internetului i apoi a Qeb$ului: "acă ;n perioada de pionierat a ba,eloț șde date8 accesul era posibil doar ;n re ele locale8 după ce Qeb$ul a fost adoptat i folosit ;n ;ntreț șlume8 pu ine ba,e de date tiin ifice au mai apelat la re ele locale pentru accesul la ba,ele dț ș ț țdate:224


106/154

Dezvoltarea colecţiilorII: (n func9ie demodul de e,ploatarea ba,elor de date8 acestea se clasifică ;n➢ baze de date online # se află pe ser erele producătorilor de ba,e de date i pot fi accesate deș

utili,atorii finali prin intermediul 7orld 7ide 7ebF➢ baze de date offline # sunt instalate i apoi accesate de utili,atorii finali dintr$o re ea localăș ț

de calculatoare:Structura ba,elor de date diferă i ;n func ie de scopurile urmărite de di er ii lor producătorș ț ș

Editurile tiin ifice sunt interesate să ; i comerciali,e,e propriile publica ii8 ;n timp ce organi,a iilș ț ș ț țnon$profit i intermediarii de informa ii comerciali,ea,ă publica iile altora sub forma unor noș ț ț produse info$documentare: Astfel8 ba,ele de date ale editurilor sunt concepute să func ione,e atât țlibrării online cât i ca platforme de cercetare:ș

III: "in punct de edereeditorial 8 ba,ele de date se pot ;mpăr9i ;n două mari categorii➢ baze de date ale unui singur editor # sunt de, oltate i distribuite de o editură8 o uni ersitateș

sau o societate tiin ifică: Acestea con in8 de obicei8 doar publica iile respecti ului editor:ș ț ț ț➢ baze de date agregate # sunt de, oltate de companii care cumpără date8 adaugă informa iiț

referitoare la documente i le re ând sub forma unor noi produse info$documentare: (șfunc ie de acordurile dintre editori i agregatori8 pot e2ista perioade de embargou pentru ț ș

parte a publica iilor:țI): "in perspecti aconţinutului$ ba,ele de date


107/154

Mircea Regnealăca acestea să fie tipărite8 asigurându$se astfel că utili,atorii finali au la dispo,i ie ultimelț

noută i: "e i preocupa i de tot ce este mai nou8 mul i dintre producătorii ba,elor de dateț ș ț țcurente se străduiesc să ofere utili,atorilor acces la arhi e cât mai e2tinse8 declarând uneointen ia de a a unge la primul olum i primul număr al re istelor inde2ate: Aceste ba,e ț șdate se actuali,ea,ă pe măsură ce apar noi numere din re iste sau sunt acceptate noi articolespre publicare:

➢ baze de date retrospective # cuprind informa ii referitoare la publica ii echi i8 adesea8 la oț ț șarhi ă e2tinsă a acestora: Ba,ele de date retrospecti e cu publica ii seriale oferă acces lțcolec ii care au a ut o perioadă mare de embargou: 're ul scă,ut i arhi a e2tinsă repre,intăț ț ș principalele a anta e ale acestei categorii:

*cces la $aze de date

"acă la ba,ele de date offline nu e2istă o problemă a accesării de către persoane neautori,ate8

la ba,ele de date online producătorii au ne oie de sisteme speciale care să pre ină un acceneautori,at: Sunt considerate persoane autori,ate utili,atorii institu iilor care au achi,i ionat ba,a deț țdate: Astfel8 pentru a permite accesul doar pentru utili,atorii autori,a i8 producătorii lor au de, olțdouă sisteme de acces

I: %ccesul permis &n baza adreselor IP # este cea mai utili,ată metodă de accesare folosită de producătorii ba,elor de date8 deoarece este cea mai sigură i mai pu in costisitoare: Institu iile caș ț țachi,i ionea,ă o licen ă la o ba,ă de date tiin ifice transmite furni,orilor o listă cu adresele I' aleț ț ș ținstitu iei pentru a primi acces: Atunci când un utili,ator ;ncearcă să accese,e ba,a de date de la unțcalculator conectat la internet din cadrul institu iei8 acestuia ;i a fi permis accesul deoarețcone2iunea la internet a fi reali,ată prin intermediul adreselor I' transmise furni,orului ba,ei dedate: "acă utili,atorul a ;ncerca să accese,e aceea i ba,ă de date folosind o cone2iune la internetșcare nu apar ine unei institu ii abonate8 accesul nu ;i a fi permis: E2istă ;nsă i multe ba,e de daț ț șcare permit accesul nerestric ionat la platforma Qeb a ba,elor de date8 ;nsă nu i la con inutuț ș țacesteia:

II: %ccesul permis pe baza numelui de utilizator i a paroleiș # este o metodă mai pu in utili,atățde producătorii ba,elor de date deoarece aceasta presupune atât o in esti ie substan ială ;ț țmanagementul utili,atorilor8 cât226


108/154

Dezvoltarea colecţiilori un risc ridicat de nerespectare a clau,elor de confiden ialitate: Această metodă de acceș ț

presupune generarea de nume de utili,atori i parole pentru fiecare utili,ator al institu iei careș țachi,i ionea,ă licen a pentru o ba,ă de date tiin ifice: -tili,atorii sunt obliga i să păstre,eț ț ș ț țconfiden ialitatea datelor de autentificare pe ba,a cărora pot accesa o ba,ă de date de la oricețcalculator conectat la Internet: E2istă i unele situa ii ;n care accesul se reali,ea,ă ;n ba,a adreseloș țI'8 urmat de o autentificare cu nume de utili,ator i parolă:ș

"in punctul de edere al perioadei de acces8 acesta poate fi acces perpetuu sau acces pe perioadă de timp delimitată: "e i ba,ele de date sunt produse documentare ce fac parte din colec iilș țunei biblioteci8 din punctul de edere al achi,i iei8 acestea sunt pri ite ca ser icii i nu ca produț șAstfel8 o bibliotecă poate cumpăra accesul la o ba,ă de date8 i nu la con inutul acesteia8 moti peș țcare accesul poate fi sau nu limitat ;n timp: "e cele mai multe ori8 pentru arhi e sau pentru cățelectronice se achi,i ionea,ă acces perpetuu la documente8 ;n timp ce pentru ba,ele de date curentețse achi,i ionea,ă licen e ce permit accesul pe o perioadă delimitată de timp8 adesea un an: Astfeț țodată ;ncheiată perioada contractuală8 la o ba,ă de date pentru care nu s$a achi,i ionat acceț perpetuu8 dacă nu se achi,i ionea,ă o nouă licen ă8 accesul este pierdut:ț ț

%aze de date &tiinṭi ce n Rom nia

(n România8 bibliotecile centrale uni ersitare au fost primele care8 ;n anul G J8 au achi,i ițastfel de resurse info$documentare pentru utili,atorii săi: 'entru ;nceput8 au fost preferate ba,ele ddate cu te2t integral ale marilor edituri: (n func ie de inde2area ;n ba,e de date tiin ificeț ș ținterna ionale8 cadrele didactice uni ersitare i cercetătorii din România primesc un punctț șsemnificati ;n e aluare@M pentru articole publicate i citări: Re istele tiin ifice române ti8 ;nș ș ț șe aluarea reali,ată deConsiliul 1a ional al Cercetării tiin ificeț Ș ț 8 primesc la rândul lor puncte

aloroase@@8 dacă sunt inde2ate ;n astfel de ba,e de date: 'entru a putea răspunde ne oilor deinformare i documentare ale utili,atorilor 8 bibliotecile uni ersitare au in estit nu numai ;n achi,iș țde ba,e de date8 dar i ;n instruirea utili,atorilor: (n colaborare cu distribuitorii ba,elor de dateș bibliotecile uni ersitare au reali,at numeroase sesiuni de instruire pentru cadre didactice8 doctoranmasteran,i i studen i din ;ntreaga ară: 'rin institu iile de finan are a ;n ă ământului superior iș ț ț ț ț ț ș 227


109/154

Mircea Regnealăa cercetării8 statul român a in estit8 din fondurile structurale europene8 ;n achi,i ia ba,elor ț

date: (n perioada G $G =G s$a derulat proiectul %10/iS HAcces Na ional Electronic la Literaturațtiin ifică i de Cercetare 8 care a ea drept scop principal achi,i ia unor ba,e de date tiin ifice pentȘ ț ș ț ș ț

uni ersită ile i institutele de cercetare române ti: Succesul proiectuluiț ș ș %10/iS a atras după sine i oșcontinuare ANELIS 'lus8 un proiect ;nceput ;n G =J8 care beneficia,ă atât de o finan are de la staț propor ie de @ Z8 cât i de o cofinan are de J Z de la uni ersită ile i institutele de cercetaț ș ț ț ș beneficiare: 'rin aceste două mari proiecte8 ;n România s$au putut accesa până acum cele mimportante ba,e de date tiin ifice interna ionale8 iar utili,atorii lor au beneficiat i de sesiuni dș ț ț șinstruire pentru alorificarea poten ialului oferit de acestea:ț

2.1./. -rincipii de de*!oltare a colecţiilor

"e, oltarea colec9iilor ;n acti itatea unei biblioteci se reali,ea,ă atât prinachiziţie dedocumente8 reali,ată pe diferite căi Hcumpărare8 dona9ie8 schimb interbibliotecar


110/154

Dezvoltarea colecţiilor"eselec ia colec iilor este un fenomen recent8 determinat8 ;n principal8 de e2plo,iț ț

informa ională: (n secolul al ?I?$lea i chiar ;n prima umătate a secolului al ??$lea nicio bibliotecț șnu concepea să$ i elimine din publica ii: Se făceau doar schimburi de publica ii8 dar i acestș ț ț șsporadic: Chiar i astă,i8 eliminările sunt resim9ite ca un lucru dureros de către mul9i bibliotecarșutili,atori8 care trebuie 88să se despartăU de anumite publica9ii8 de i acestea8 din diferite motișsunt citite: "eselec ia documentelor nu trebuie confundată cu acti itatea de casare a publica iiloț țconfu,ie făcută adesea de bibliotecarii români: Acest proces biblioteconomic repre,intă8 de fap;ndepărtarea unor publica9ii din circuitul direct al lecturii dintr$o anumită bibliotecă pentru că numai citesc: 1rimiterea publica9iilor la reciclat8 cum procedea,ă cele mai multe biblioteci române<nu trebuie făcută decât ;n ca,uri e2cep9ionale8 când u,ura fi,ică a acestora este foarte a ansată i nșmai pot fi citite: Aceste publica ii trebuie păstrate ;ntr$un spa9iu ;n afara sălilor de lectură8 de undețfi aduse la cererea cititorilor sau pot fi transferate spre alte structuri documentare:

Ca


111/154

Mircea Regnealăstrategie ;ntr$o bibliotecă care dispune de un personal format din câ9i a bibliotecari:"e asemenea8 ;n aplicarea principiilor de de, oltare a colec9iilor trebuie urmărit ;n permanen

raportul dintre mărimea fondului de publica9ii al bibliotecii


112/154

Dezvoltarea colecţiilor➢ biblioteca


113/154

Mircea Regneală'olitica documentară pentru biblioteca publică trebuie să răspundă la următoarele de,iderate➢ Colec9iile de publica9ii ale bibliotecii publice trebuie să satisfacă necesită9ile de cultuinformare


114/154

Dezvoltarea colecţiilorV! 3 g#ndire colectivă%p9iunile8 priorită9ile8 argumentele pro


115/154

Mircea Regnealăde acela


116/154


2.1.0.1. Carta colecţiilor Strategia de de*!oltare acolecţiilor 91

Aplicarea politicii de de, oltare a colec iilor la condi iile specifice ale fiecărei biblioteci sț ț ba,ea,ă pe trei documente de importan ă ma oră care contribuie la edificarea unei colec iț țrepre,entati e pentru tipul de utili,atori ai unită ii documentare respecti e: Acestea suntț cartacolec iilor$ planul de dezvoltare a colec iilorț ț iș protocoalele de selec ie!ț

Carta colec iilor reprezintă documentul de bază al unei biblioteci privind planificareaț dezvoltării colec iilor pe o perioadă determinată de timp!ț Ideea de, oltării planificate a colec iilor ațapărut ;n ultimele decenii ale secolului al ??$lea8 odată cu de, oltarea conceptelor de managemeni mar3eting:ș

Se tie că după al "oilea Ră,boi &ondial8 rolul bibliotecilor ;n de, oltarea economiei8ș;n ă ământului i culturii unei ări a de enit tot mai important: (n deceniul al aptelea al secolulț ș ț ștrecut8 ia na tere conceptul de planificare a ser iciilor de bibliotecă: Bibliotecile nu mai sunt prișca un scop ;n sine8 ustificarea e2isten ei lor ;ncepe să de ină cititorul


117/154

Mircea Regnealăi ce nu8 cau,ele nereali,ărilor8 solu ii pentru următoarea etapă etc: 'entru a de eni documenș ț

oficial8 carta colec iilor trebuie alidată de autoritatea tutelară a bibliotecii: ândită i discutată de ț șlarg colecti din interiorul bibliotecii8 dar i de partenerii pri ilegia i ai bibliotecii H coli8 uni ersș ț ș țcentre de documentare i informare8 centre culturale8 asocia ii8 biblioteci asociate etc: 8 ș țcolec iilor de ine document cu aloare de reper pentru tot ce ;nseamnă achi,i ie i eliminare dț ț ș publica ii: Ca dimensiuni8 ea nu ar trebui să depă ească G de pagini8 indiferent de mărimț ș bibliotecii: 1otu i sunt biblioteci care ;i acordă un spa iu mult mai mare: A a8 de pildă8 Caș ț ș"ocumentară a Bibliotecii 'ublice de Informare din Centrul 'ompidou are @O de pagini: Este o carte2hausti ă ;n care se pre,intă detaliat atât reali,ările perioadei anterioare cât i perspecti elșurmătoarei etape inându$se seama de principiile care stau la ba,a politicii de achi,i ie i deselec iț ț ș țaplicate de bibliotecă H)e,i %ne,a E K:

Carta colec iilor a cuprinde ;n mod obligatoriu i e2plicit 8 pentru toate tipurile de biblioteț șurmătoarele elemente

➢ principiile care stau la ba,a constituirii i de, oltării colec iilor bibliotecii respecti e8ș ținfluen ate frec ent de directi ele na ionale i interna ionale ;n acest domeniuFț ț ș ț

➢ limbile publica iilor achi,i ionateFț ț

➢ limitele cronologiceF➢ limitele geograficeF➢ tipuri de documente de achi,i ionat Hmonografii8 publica ii seriale8 publica ii oficiale8 lucț ț ț

ale conferin elor8 lucrări de referin ă8 microformate8 documente electronice8 ba,e de dț țetc:8 ;n func ie de interesele bibliotecilor Fț

➢ criteriile aplicate ;n ca,ul deselec ieiFț➢ tipuri de documente de eliminat:Etapele elaborării cartei colec iilor ;n concep ia lui 7illiam A:Pat,ț ț sunt următoarele➢ definirea generală a bibliotecii cu referire la colecti itatea deser ită F➢ e aluarea cerin elor pentru fiecare departament!filială a biblioteciiFț➢ de,baterea con inutului cartei de către ;ntregul personal al biblioteciiFț➢ acordul de principiu i de facto ;ntre conducerea bibliotecii i autoritatea tutelară aș ș

bibliotecii:%rice cartă a colec iilor pleacă de la identificarea obiecti elor esen iale legate de colec iile unț ț ț

biblioteci: (n procesul de proiectare a acesteia8 de e2emplu8 bibliotecarii nu urmăresc ;n e2clusi icerin ele utili,atorilor8 cum s$ar puteaț 236


118/154


119/154

Mircea Regneală% cartă a colec iilor trebuie să aibă ;n aten ie bugetul de achi,i ii: Negli area restric iiloț ț ț ț

bugetare8 mai ales ;n anii ace tia de cri,ă 8 face ca orice construc ie legată de achi,i ii să sș ț ț prăbu ească:ș

(n linii mari8 structura unei carte a colec iilor este următoarea ț IntroducereHcâte a idei legatede importan a pentru bibliotecă a cartei colec iilor8 ca instrument de management al colec iiloț ț țmisiunea i scopul biblioteciiș 8 utilizatorii bibliotecii i nevoile lor documentare$ politica deșdezvoltare a colec iilorț H obiecti e8 scop8 ni elul colec iilor # minim8 de ba,ă8 ma2im8 criteț )8 procesul de dezvoltare a colec iilorț Htipuri de documente8 modalită i de achi,i ie8 cerereaț țutili,atorilor8 responsabilită i8 instrumente8 formate8 comen,i8 pre,er are$conser are etc: 8ț procesul de deselec ieț Hprincipii8 e2aminarea colec iilor8 titluri de ;nlocuit8 titluri de eliminat etc: :ț

2.1.,.2. -lanul de de*!oltare a colecţiilor

Planul de dezvoltare a colec iilor este documentul care fi,ează anual modalită ile de aplicareț ț a cartei colec iilor &n func ie de bugetul alocat ț ț : 'lanul de de, oltare a colec iilor stabile te detaliatț șregulile de achi,i ie i de eliminare a documentelor urmărind8 ;n principal8 interesele utili,atorilor : ț șse reali,ea,ă ;n urma negocierilor ;ntre diferite sectoare ale bibliotecii8 pe ba,a unor protocoale dselec ie8 ;n care sunt implica i efii de departamente i e2per ii ;n selec ia intelectuală a documenteț ț ș ș ț ț # deci,ia finală fiind luată de directorul bibliotecii sau loc iitorul acestuia: 'lanul are ca punct deț plecare aloarea informati ă a colec iilor e2istente i ca punct final ni elul optim al colec iilor: %rț ș ț plan al colec iilor pleacă de la o cercetare atentă a colec iilor e2istente: Anali,a colec iilor ;nseamnț ț ț

i eliminarea colec iilor care nu mai răspund din diferite cau,e intereselor cititorilor: Abia dupș ț;ncheierea procesului de deselec ie care poate dura o perioadă ;ndelungată se poate trece efecti țreali,area planului de achi,i ii: "escrierea unui asemenea proces este pre,entată detaliat de treițcunoscu i bibliotecari france,i8 'ierre Carbone8 Syl ie Bonnel i Collete ra ier$ .,e ;n articoluț ș9n plan de dev:loppement des collections8 apărut ;n 'ulletin des biblioth@Jues de rance;n anulG M: "acă numărul de carte ale colec iilor nu este foarte mare ;n lume8 mai ales ca urmare țreducerilor drastice ale bugetelor ;n ultimii ani8 iar estimarea de, oltării colec iilor poate să fțgre ită 8 ceea ce creea,ă riscul ne;ndeplinirii obiecti elor propuse 8 ;nș 238


120/154

Dezvoltarea colecţiilorschimb numărul de planuri de de, oltare a colec iilor este ;n continuă cre tere8 chiar dacă nu ț ș

mai ba,ea,ă pe o cartă8 ci doar pe principiile de de, oltare a colec iilor: Structura planurilor dțde, oltare a colec iilor este 8 ;n linii generale8 aceea i8 indiferent de tipul de bibliotecă: 1otu i 8ț ș șreali,area concretă8 planurile diferă de la o bibliotecă la alta ;n func ie de interesele specifice ațfiecărei unită i bibliotecare8 prin de, oltarea anumitor aspecte considerate prioritare: "e e2emplț bibliotecile publice americane accentuea,ă ideea liberului acces la informa ie8 chiar dacă ;n acest fțse ;ncalcă anumite norme deontologice legate de prote area copiilor i adolescen ilor: )om oferi ș țrândurile următoare câte a e2emple de planuri de de, oltare a colec iilor ;n care se or obserțdirec iile specifice de de, oltare a colec iilor: "e e2emplu8 Biblioteca 'ublică de Informare U eorgeț ț'ompidouUHB'I din 'aris@are un plan de de, oltare a colec iilor format din nouă puncte =: B'I iț ș publicul săuF G: Ni ele de achi,i ii HG:=:&anuale colareF G:G: Cursuri uni ersitareF G:J: Luț ș populari,areF G:O:RomaneF G:K:Literatură gri FJ: Limbi de achi,i ie HJ:=: Limba france,ăF J:Gțstrăine F O: Achi,i ii i eliminări sistematice HO:=:Achi,i iiF O:G: EliminăriF O:J:Cen,ură #ț ș țrestric ii ;n achi,i ie F K: 'olitica de achi,i ii i marile principii HK:=: EnciclopedismF K:G: Actuaț ț ț șK:J: Lectura ;n bibliotecăF K:O: Accesul directF K:K: Colec ii F : Rela iile B'I H :=: Interdepeț ț ț ș politică de achi,i iiF :G: Centrul cultural XX eorges 'ompidouXXF :J: Alte biblioteci F M: "oț ț

Instrumente de selec ieF : 'eriodice: 1oate aceste puncte sunt amplu moti ate: % altă biblioteț publică care de ine un plan de de, oltare a colec iilor bine conceput este Biblioteca publică diț ț0edeberg HS-A H %ne,a nr! E: 'lanul de de, oltare a colec iilor al acestei biblioteci are următoareațstructură =: IntroducereF G: ScopF J: &isiune i alori fundamentaleF O: "e, oltarea colec iilorș ț'rincipii F K: "escrierea comunită ii F : 'olitici de de, oltare a colec iilor H :=: %biecti eF :G: ț ț

:J: Ni elul colec iei # minim8 de ba,ă8 ma2im F M: 'rocesul de de, oltare a colec iț țHM:=:Responsabilitatea celui care face selec iaF M:G:InstrumenteF M:J: Comen,i standard F Mțde e2emplareF M:K: +ormateF M: : +ormate noiF M:M: Cererea utili,atorilorF M:@: "ona ii F M:ț@:'re,er area colec iilor H@:=: E2aminarea periodică a colec iilorF @:G: Eliminarea! "eselec iaț ț țE aluarea acti ită ii echipei de selec ie!deselec ieF @:O: Reconsiderări ;n func ie de cerț ț ț țutili,atorilor F : Re i,uirea planului colec iilor: Sunt interesante de, oltările câtor a puncte dțacest plan: La punctul G8 de e2emplu8 se preci,ea,ă care este scopul reali,ării acestui plan colec iilor # pre,entarea principiilor i proceselor de constituire a colec iilor ;n aten ia personaluluț ș ț ț bibliotecii i a utili,atorilorF orientarea selec iei publica iilor care să ină ;n ;ntâmpinarea celor mș ț țurgente cerin e ale utili,atorilorF responsabilitateaț 239


121/154

Mircea Regneală persoanelor implicate ;n selec ie F di ersitatea colec iilor i utili,area lorF pa ii de urmat penț ț ș ș

fiecare ,onă a colec iilorF acces rapid la colec ii: La punctul J8 referitorț ț la misiune i valoriș fundamentalese accentuea,ă marile alori care intră ;n aten ia bibliotecii $ respect pentru cititorițrespect pentru personalF respect pentru oluntari i prieteni ai biblioteciiF cre terea gradului ș șutili,are a publica iilorF aplicarea celor mai performante standarde pri ind accesul la documenteț șinforma iiF de, oltarea formelor de instruire a utili,atorilor printr$un ;n ă ământ deschis i fle2ibil:ț ț ș

(n pri in a dreptului utili,atorilor la informa ii8 planul se ba,ea,ă pe o serie de documente alț țALA8 care pre ăd libertatea totală a oricărui cititor la colec iile bibliotecilor8 indiferent de ârstățstatut social 8 ca 'ill of "ights$ reedom to "ead$ reedom to ie*$ ree %ccess to /ibraries for 5inors!

"upă cum arătam i ;n olumul I8 bibliotecile americane nu restric ionea,ă ;n nici un feș țdreptul copiilor la reo lectură8 considerând că doar părin ii sau tutorii legali au acest drept8 fț pentru care sunt frec ent criticate de diferite organi,a ii educa ionale din S-A:ț ț

-n plan de de, oltare a colec iilor mai simplu de ine Biblioteca 'ublică din San +ranciscoț ț = :El cuprinde patru sec iuni =: Introducere H=:=: Scopul 'lanului de de, oltare a colec iilor F ț țComunitatea i biblioteca F G: 'rincipii HG:=: "eclara ie pri ind misiunea Bibliotecii 'ublice din ș ț

+ranciscoF G:G: 'olitica de de, oltare a colec iilor F J: Colec ii HJ:=: Colec iile bibliotecii centț ț țJ:G:Colec iile bibliotecilor de filialăF J:J: Colec iile pentru copiiF J:O: Colec iile pentru adolesceț ț ț țJ:K: Colec iile resurselor electronice F O: Selec ia i mentenan a HO:=: Ni elul coleț ț ș ț țO:G:Responsabilită i pentru selec ieF O:J Criterii de selec ieF O:O: Sugestii de achi,i ieF O:K: "onț ț ț ț ț bani i materialeF O: : Solicitări de ree2aminăriF O:M: Conser area i e aluarea colec iilorF O:@ș ș ț bugetare i priorită i ;n achi,i ii :ș ț ț

2.1.,. . -rotocoale de selecţie

Protocoalele de selec ie sunt un ansamblu de reguli (proceduri) destinate activită ii de selec ieț ț ț at#t &n activitatea de achizi ie c#t i &n cea de eliminare!ț ș'rotocoalele de selec ie sunt instrumente de lucru pe care specialistul ;n de, oltarea colec iilorț țle utili,ea,ă cotidian ;n munca sa8 indicând căile de parcurs i specifica iile tehnice: Cu alte cu inteș țele sunt o metodologie de lucru: Ca mărime8 ele or a ea J$K pagini: 'rotocoalele de selec ie trebț240


122/154

Dezvoltarea colecţiilorsă respecte atât principiile de de, oltare a colec iilor cât i carta colec iilor8 adoptate dț ș ț

biblioteca respecti ă: E2istă mai multe etape de lucru care trebuie să se regăsească ;n protocoalele selec ie: 'rima etapă pri e te e2punerea amănun ită a acti ită9ii de selec ie planificate: (n ca,uț ș ț țachi,i9iei se a indica dacă se au ;n edere subclasele CT-!"eQeyF achi,i ii curente i achi,i iț ș țretrospecti eF achi,i ii la ini iati a bibliotecii sau a utili,atorilor etc: Etapa următoare estț țreparti,area amănun9ită a muncii de selec9ie pe departamente


123/154

Mircea Regneală profesionale care trebuie respectată cu stricte9e: Această metodologie cuprinde mai multe etap

2.1./.1. 0n(ormare biblio&rafcă

Informarea bibliografică este activitatea de bază &n spri6inul procesului de selecţie: ra9ie uneitemeinice informări asupra publica9iilor cunoa


124/154

Dezvoltarea colecţiilorListele de titluri pe care diferi9i furni,ori de documente le propun spre editare sunt difu,ate c

multă reme ;nainte de publicare fie pe suport hârtie8 fie din ce ;n ce mai frec ent pe supoinformatic8


125/154


126/154

Dezvoltarea colecţiilor➢ ;n mod direct8 prin contacte personale cu autorii sau organismele care produc asemene

documente= MF➢ ;n mod indirect8 prin cercetarea bibliografiilor utili,ate de diferi9i autori care folosesc ades


127/154

Mircea RegnealăAsocia9ia "ifu,orilor


128/154


129/154

Mircea RegnealăK: Informa &anagement # companie ;nfiin9ată ;n G O8 care are ca obiect principal de acti

comer9ul cu produsele online de tipul căr9i electronice8 urnale electronice


130/154

Dezvoltarea colecţiilorSursele de informare retrospecti ă sunt e2trem de ariate plecând de la cataloagele anticaril


131/154

Mircea RegnealăK: utili,atorii specificiF

: ni elul cooperării ;n achi,i9ie cu al9i depo,itari de documente:=: 'ugetul i resursele umane ale bibliotecii&ărimea bugetului influen9ea,ă cantitatea


132/154

Dezvoltarea colecţiilor% altă tendin9ă ;n achi,i9ie a fost a


133/154

Mircea Regnealăceea ce rămâne din cheltuielile curente ale uni ersită9ilor: A


134/154

Dezvoltarea colecţiilor(ntrebarea pe care


135/154

Mircea Regneală

2.1. . Metodolo&ia de ac%i+iţie

(n metodologia pentru achi,i9ia de publica9ii8 fiecare unitate bibliotecară ;


136/154


$c%i+i�

dezvoltarea colecțiilor (pentru curs posuniv.)

Documents