despre infranare - fericitul augustin infranare - fericitul augustin.pdfin diacronie, un text mult...
TRANSCRIPT
Colecfia Via{a in Hristos. Seia Mdrgditareeste coordonati de Pr. dr. Dragog Bahrim
Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Rom0nieiAUGUSTIN, sfint
Despre infrdnare / Fericitul Augustin, Episcopul Hiponei;trad. din lb. latind, st. introd. 9i note Ilarion Argatu; ed. ingrijitd
de pr. Dragog Bahrim. - Iaqi: Doxologia,2017ISBN 978-606-666-s61-2
I. Ilarion Argatu, arhimandrit (trad.; pref.; note)
II. Ba}rim, Dragog (ed.)
2
o DoxoLoGtA,2]17rsBN 978-606-666-s61,-2
Coleclia Viala in HristosSeiaMdrgditare
7
Fericitul Augustin, Episcopul Hiponei
DESPRE INTNANARE
Traducere din limba latind, introducere gi note de
IlanIoN Ancaru
Ediqie ingrijitd de Pr. Dnecog Benmr
Carte tipdrittr cu binecuvAntareainaltpreasfinlitului
TEOFANMitropolitul Moldovei Ei Bucovinei
Editura DOXOLOGIAIasi,2017
Introducere
in vasta operi augustiniand, care in edifia aba-
telui Migne numdrd nu mai pulin de 15 volumel, se
gdsegte un mic tratat, numit De Continentia2. Titlulacestuia, in traducere romAneascd, Despre tnfrhnare,
acoperd indeajuns de bine subiectul, dar, totodatl, aco-
perd gi multe inten{ii ascunse qi atacuri mascate lan-sate de episcopul african asupra rivalilor cu care pole-miza. Despre toate acestea insd vom scrie la timpulpotrivit, sperim intr-o succesiune cAt mai logicd gi
lSmuritoare.
L. Datarea scrierii
1.1. Ipoteza tr adilionald
intr-o notd pusd de editorul Patrologiei Latinalatitlul operei, se afirmd cd aceasta a fost,,scrisi campe la anul 395, cAnd Augustin era preot sau de cur6ndepiscop"3. LecturAnd qiLdmurirea ce precede textullatin, gisim gi o explicalie a acestui fapt: ,,sunt evo-ca{i tocmai cei dintAi ani ai lui [Augustin], pentru cd
aceastd cuvAntare este scrisd in mare parte impo-triva maniheilor, a ciror erezie Augustin obignuia sd
6 Desqre infrd.nd.re
o atace cu invergunare, mai ales la inceputul conver-
tirii sale"a.
LuAnd in considerare datele prezentate pAnd aici
gi lecturAnd tratatul, am putea afirma cd Augustin l-a
compus in jurul anului mai sus menfiona! combdtAnd
erezia al cdrei adept fusese pAnd nu de mult. Mulfiscriitori, care au tratat adiacent problema au afirmatacest lucrtl bazAndu-se pe cele doud argumente pre-
zentate mai sus. Printre acegtia se numdrd qi autorulvoluminoasei biografii augustiniene, Le Nain de
Tillemont, iar la noi, Eugen Munteanus.
1.2. Noi ipoteze
Ar fi mult prea facil gi superficial sd afirmdmdoar pe baza unei prime lecturi qi a unortrsemndri ce
nu iau in calcul studiile critice ale operelor augus-tiniene6 cd Despre tnfrknare a fost scris in jurul anului395,intimpul controverselor cu maniheii, de aceea,-
aga cum avertizeazd gi autorii anterior citafi, trebuiesd recurgem la o analizd. mult mai atentd a textuluiin sine, deducAnd de aici contextul in care acesta a
apdrut.E binecunoscut faptul cd Augustin a ficut o tre-
cere in revistd cronologicd a operelor sale, un catalog al
bibliotecii sale, ce i-a servit cabazh pentru alcdtuirea
Retractdrilor',in care el insuqi menfioneazd cd aceastd
succesivitate a fost importantd pentru inlelegereaoperelor sale8. Din pdcate insd, in lista Retractdrilor,nu apare gi lucrarea De Continentia, cel mai probabil
Introducere 7
datoritd faptului cd era privitd de Augustin ca o cu-
vAntaree, el ldsAnd aceastd categorie a operelor sale
nerevizuitilo.Cu toate ci nu o menlioneazl,in Retractationes,
aceasta nu rimAne nepomenitd de autorul ei. Astfel,
intr-o scrisoare de rdspuns cdtre Darius, un funcfio-
nar imperial trimis in Africa, Augustin menlioneazd
ci ii implineqte cerereall, trimifAndu-i un exemplar al
Confesiunilor, qi, mai mult decAt atdt,,,ii trimite qi alte
cdrfi pe care nu le ceruse"t', enumerAnd intre ele 9i
tratatul Despre tnfrilnare. Vom face din nou referire la
contex! de data aceasta la cel istoric. Corespondenla
dintre cei doi a fost purtati in jurul anului 429, dacd'
linem cont ci Darius a venit in Africa in iarna dintre
anii 428-429, deci la doi ani dupi scrierea Retractd-
rilor". AvAnd in vedere precizarea anterioard, cd inredactarea acestora un principiu a lui Augustin a fost
cronologia, David Hunter afirmi cd enumerarea lu-
crdrilor pe care Augustin o face in aceastd scrisoare
este una cronologicd. Astfel, trataful a cdrui datare ne
intereseazd ar trebui plasatintre 417, anulin care a fost
scrisd De patientia, gi 421, anul in care e datatd De fideet spe et caritate, intrucAt anul in care a fost compusd
De prorsidentia nu ne este cunoscutla. Acesta este unprim argument care poate fi adus pentru a plasa scrie-
rea operei Despre tnfrhnare intr-o perioadd mai tdtzie,
respectiv a doua jumdtate a celei de-a doua decade a
secolului al lV-lea.
8 Despre infTdnd.re
Celelalte argumente care s; susflne aceaste ipo-tezd fac referire la cuprinsul scrierii, la ereziile pe careFericitul Augustin le-a combitut prin ea si la contro-versele in care le-a folosit, de aceea le vom trata insubcapitolul subsecvent.
1.3 Analiza internd gi datarea scrierii pe baza acesteia
Dupd cum menfionam anterior, editorul patro-Iogiei Latinein Admonitio ne spune cd aceasti scriereare rolul de a-i combate pe manihei. Citind insd textufsesizim cd primul atac direct pe care il face Augustinimpotriva maniheilor se giseqte abia in V. 14, undevala inceputul celei de-a doua treimi a lucririi. Comen-tatorii moderni s-au i:rtrebat,,de ce a aqteptat Augus-tin atAt de mult lansarea atacului"ls gi au inceput ocercetare mult mai amdnunfitd a lucririi gi a eventua-lelor asemdniri care ar putea fi gdsite intre aceastagi alte opere augustiniene.
Astfel s-a recurs la analizaunor citate scripfurii-tice din multele existente in cuprinsul lucririi, pebazacirora Augustin isi strucfureazi discursul.
Anne-Marie La Bonnardidre analizeazd,pe rAndcitdrile din Evrei 5, L4,Ioan'1,3, 23, Efeseni S, 27,Ia-cov 1, 14 gi 2, 14 Psalmi 118, 133, Ieremia 17, S, II Co-rinteni 3, 5, Romani 14, 23, Psalmi 65, 3 gi ajunge laconcluzia cd aceste versete sunt folosite de FericitulAugustin doarin operele scrise dupd ar:wl4l2gi apar-
lin perioadei in care Augustin se afla angajat i:r luptaantipelagiandl6.
Introducere 9
David Hunter analizeazd gi el frecvenla citatu-
lui din Romani 1,4, 23 gi observd cd acesta este pen-
tru prima oard intAlnitinDe Continentia, fiind reluat
foarte des in operele datate intre anii 41'8-42017.
Marie-Franqois Berrouard a urmdrit evolufia exe-
gezei augustiniene a textului de la Romani7,1'4-25in diacronie, un text mult uzitat de Fericitul Augustinqi in De Continentia. El nporteazd folosirea acestui text
de cdtre Augustin la disputa pelagiand 9i dovedegte cd,
i:rtre anii 396-4L'1., episcopul de Hippo nu dddea foarte
mare importan{d identificirii personajului despre care
se vorbegte in Romani 7. in perioada 41'1,-41'5, in ope-
rele impotriva lui Celestius, Augustin foloseqte textulamintit pentru a-i descrie pe cregtinii aflafi sub har.
AnuI417, dupd cum afirmd Berrouard, a fost unul cru-
cial pentru interpretarea augustiniand a pasajului enun-
fa! intrucAt, in decursul acestuia, Augustin a studiatasiduu scrierile lui Pelagius, s-a convins de greqelile
acestuials gi gi-a incheiat oscilafiile privitoare la per-soanele vizate de SfAntul Pavel in Romani 7,1'4-25.De
acum inainte (i.e. anul417), va afirma deschis cd aici
Pavel vorbegte despre omul aflat sub lege despre creg-
tinii aflafi sub har qi chiar despre sine insuqile. Ches-
tiunile evidenliate de Marie-Frangois Berrouard igi gd-
sesc aplicabilitate gi in datarea operei pe care o avem
in discufie, intrucAt Fericitul Augustin ii identificidrept adresanfi ai textului din Romani 7 pe tofi creq-
tinii gi chiar afirmd ci Pavel face referire la el insuqicAnd le scrie acestea romanilol0. LuAndin considerare
indiciile date de autorul frarrcez, ar trebui si afirmim
l0 Despre lnfrd,nare
ce opera Despre tnfrilnare a fost scrisd de Augustindupd anul417.
Chiar daci aceste date (i.e.416-420) sunt cele maivehiculate in datarea lucrdrii, totugi meriti menfio-nate gi cercetdrile fdcute de D. O'8. Faul, care este depdrere cd, De continentia a fost scrisd in jurul anului426, HerviMarrou, care opteazl,pentru 412, MargaretR. Miles, care propune perioada anilor 414-41621, giWilliam S. Babcock, care considerd imposibilitatea da-tdrii scrierii mai mult un avantaj decAt un dezavantajpentru urmdrirea evolufiei gAndirii augustiniene22.
2. Scopul scrierii - Refutatio utriusque. Datareaacesteia pe baza intentiilor autorului
linAnd seama de impresia pe care Augustin vreas5 o lase cititorului, i.e. aceea cd are de-a face cu untratat impotriva maniheilor, dar nefdcAnd abstrac{ienici de dovezile clare pe care critica textuald le oferd insprijinul ipotezei ce susfine compunerea lui in plindcrizk pelagian5, ne intrebdm care a fost finalitatea pecare Augustin o urmdrea prin scrierea Despreinfrhnare.
Interesant este faptul cd Philip Schafl editorul se-riei Nicene and Post-Nicene Fathers, nu introduce tratatulDespre tnfrhnare in niciunul dintre volumele inchinatescrierilor antimanihee gi antipelagiene ale FericituluiAugustin23, apreciindu-l insi ca ficAnd referire indi-rectd la manihei2a.
Pentru a infelege deplin scopul tratatului asupracdruia discutdm, considerim cd trebuie sd facem apef
Introducere ll
dupd cum anticipaminci de laincepuhrl lucrdrii,la con-
textul in care acesta a fost redactat, respectiv 418-420'
Dupi ezitdriindelungate ale Bisericii Romei, Zo-
sima, ajuns papi in 417, confirmd, in anul urm;tor,sub presiunea episcopilor africani 9i a impdratuluiHonorius, condamnarea lui Pelagius gi a lui Celes-
tius. Cu toate cd fusese eliberat un edict imperial care
prevedea expulzarea pelagienilor dinRoma mulfi din-
tre ei nu s-au lisat intimidafi, ci au pornit o ofensivd
impotriva acuzatorilot, mai ales asupra liderului aces-
tora, episcopul de HiPPo.
Principalele invinuiri pe care pelagienii le adu-
ceau teologiei augustiniene priveau pdcatul strdmo-
gesc gi urmirile ldsate de acesta in natura umand' Pe
scurt, reprezentantul unui grup de episcopi pelagieni
din Italia, Iulian de Eclanum, ii reproqa lui Augustin
cd in lucrar ea De gratia Christi et de peccato originali,
compusd in 418, trateazd cdsdtoria ca pe ceva repro-
babil, afirmAnd ci transmiterea pdcatului strdmogesc
se face prin impreunarea trupeascd2s. Augustin ii ris-
punde prin prima carte a lucririi De nuptiis et concupis-
centia, negAnd ci ar fi condamnat vreodatd cdsitoria
sau legitura trupeascd a sofilor' Replica lui Iulian nu
line cont de aceste dezvinovdf,ri 9i merge mai departe,
acuzAndu-l pe Augustin de maniheism26, ptin afirma-
rea existenlei poftei trupegti ca o consecinfd a cdderii
in pdcatul strdmoqesc. Rispunsul episcopului african
vine printr-o serie deluctdrfT, care lin si arate dife-
renla dintre invdliturile sale 9i cele ale maniheilor2s'