design si estetica cap 6
TRANSCRIPT
7/22/2019 Design si estetica Cap 6
http://slidepdf.com/reader/full/design-si-estetica-cap-6 1/40
CAPITOLUL 6
Dezvoltarea unui model eficient de
generare şi management al designului
Obiective; cuvinte ceie
• proiectarea unei scheme de principiu în derularea unui studiu design
• cunoaşterea avantajelor şi dezavantajelor înfiinţării unui department
design la nivel de companie
• recunoaşterea designului ca parte integrantă a procesului de
dezvoltare a produselor
• cunoaşterea metodelor utilizate de către companii pentru obţinerea de
noi idei
• caracterizarea producţiei industriale din perspectiva relaţiei designer-
economist-inginer, a interfeţelor ideale între viziunile diferitelor
funcţiuni în procesul de realizare a produselor
Cuvinte cheie: obiective ale cercetării şi proiectării, temă-program,
utilizarea produsului, interfaţa şi imaginea produsului, machetă, studiu de
fezabilitate şi industrializare, testare, teste tehnice, teste de acceptabilitate,
lansare, design auto
Deşi designul bun nu poate fi definit, produsele ce sunt considerate a
avea un design bun combină calităţi cum ar fi: utilitate, aspect dezirabil, uşor
de realizat, profitabilitate, diferenţiere. eneficiile unui design bun pot fi
7/22/2019 Design si estetica Cap 6
http://slidepdf.com/reader/full/design-si-estetica-cap-6 2/40
Design şi estetic! "n business
observate la produsele care sunt clar diferenţiate. Diferenţierea poate fi
făcută prin satisfacerea dorinţelor consumatorilor prin metode noi, prin
e!celarea produsului printr-o anumită caracteristică fizică sau prin furnizarea
unor servicii legate de bunuri.
"rganizaţia trebuie să aibă o viziune clară asupra produsului ceurmează a fi fabricat, iar aceasta se poate realiza cu ajutorul mar#etingului,
designului industrial, producţiei şi ingineriei. $ceasta viziune ar trebui bazată
pe întelegerea clară a pieţei, a segmentelor ei şi a oportunităţilor pe care le
oferă. De asemenea, aceasta viziune nu trebuie să se regăsească doar în etapa
de concepere a produsului, ci pe tot parcursul producţiei p%nă în etapa finală.
&oate obiectele care ne înconjoară au fost proiectate, aceasta fiind o
calitate intrinsecă a societăţii noastre. Dar nu toate obiectele au fost bine proiectate. 'n obiect bine proiectat nu se defineşte doar în funcţie de gradul
de utilitate practică. (n mod egal, el trebuie să comunice, să )seducă*, să se
diferenţieze de obiecte ale concurenţei av%nd aceeaşi funcţiune.
(n majoritatea companiilor, echipele de design tind să se concentreze
pe performanţă şi funcţionalitate + atribute tangibile ale produselor + acestea
put%nd fi măsurate şi cuantificabile. $stfel, aceste echipe nu dau foarte mare
atenţie atributelor intangibile legate de: cum va fi folosit produsul, unde va fi
folosit, cine îl va folosi sau cum va arăta, iar de cele mai multe ori aceste
atribute sunt cele care fac diferenţa.
'na din cele mai importante ingrediente ale succesului este implicarea
consumatorului în procesul de design. onsumatorii pot genera informaţii
valoroase cu privire la nevoile viitoare şi modalităţi de satisfacere a acestora.
Deoarece e!istă foarte multe riscuri cu privire la proiectarea estetică a
produselor, pentru că succesul acestora nu este garantat, întreprinderile ar
trebui să testeze reacţia potenţialilor consumatori la noul produs cu ajutorul prototipurilor.
7/22/2019 Design si estetica Cap 6
http://slidepdf.com/reader/full/design-si-estetica-cap-6 3/40
Dezvoltarea unui model eficient de generare şi management al designului
6#$ %cema de &rinci&iu a derul!rii unui studiu de&roiectare estetic!
De-a lungul timpului, producţia materială a suferit o serie de
transformări, dintre care unele au un impact deosebit asupra esteticii
industriale şi esteticii mărfurilor.
(ndustrializarea producţiei a parcurs astfel, mai multe etape, dintre
care cele mai importante sunt:
• specializarea continuă a producţiei ca urmare a profilării
activităţii de fabricaţie pe grupe de produse, cu însuşiri c%t mai
uniforme, dar în acelaşi timp cu posibilitatea de a asigura o
anumită variabilitate începută cu multe milenii în urmă, cu
ocazia formării meşteşugurilor, specializarea producţiei se mai
manifestă şi astăzi, fiind un element de progres/
• perfecţionarea procedeelor tehnologice a permis dezvoltarea
unor noi tehnici de fabricaţie, care au contribuit la mai buna
valorificare a materiilor prime şi la îmbunătăţirea calităţii
produselor/
• mecanizarea comple!ă şi automatizarea proceselor de fabricaţie
au contribuit la creşterea productivităţii muncii, uniformizarea
prelucrării şi, în consecinţă, a produselor realizate, dar şi la
crearea de unităţi industriale de mare capacitate/
• promovarea în ultimele decenii în producţia bunurilor de consum
a unor materii neconvenţionale şi a unor tehnologii adecvate de
prelucrare ale acestora.
Dacă specializarea şi mecanizarea producţiei au dus la orientarea spreo gamă mai restr%nsă de sortimente obţinute prin procedee de fabricaţie c%t
7/22/2019 Design si estetica Cap 6
http://slidepdf.com/reader/full/design-si-estetica-cap-6 4/40
Design şi estetic! "n business
mai apropiate, nevoia consumatorilor de variaţie, de evitare a uniformităţii şi
a monotoniei pe care aceasta o determină, a deplasat soluţiile creatorilor în
direcţia folosirii unor elemente ajutătoare.
$stfel, tot mai frecvent, printr-o prelucrare de bază se obţine un
semifabricat, care, în urma unei finisări variabile, prin dimensiunicorespunzător alese, prin imprimarea unor însuşiri estetice c%t mai
diferenţiate, să contribuie la satisfacerea unei game mari de gusturi şi la
crearea ambianţei de bogăţie sortimentală. $stfel, rolul esteticii industriale
devine tot mai important şi mai actual.
0n procesul firesc de creştere a e!igenţelor impuse noilor produse,
dacă avem în vedere progresul tehnic şi varietatea cerinţelor mediului
economic-social, se conturează anumite limite ale e!ecutantului şi preocuparea permanentă de a găsi noi produse şi procese tehnologice, care
să satisfacă într-o măsură sporită cerinţele impuse.
0n mod deosebit trebuie urmărite corelaţiile tehnico-funcţionale, cele
estetice şi cele economice, fiindcă, după cum sublinează specialistul japonez
în problemele calităţii, (shi#a1a, )oric%t de bun ar fi un produs, el nu se va
vinde şi consumatorul nu va fi mulţumit dacă preţul acestuia va fi prea mare.
0n trecut, criteriul de fabricare a produselor era v%nzarea acestora/ la ora
actuală, acest criteriu este cumpărarea lor/ producătorul trebuie să se situeze
pe poziţia consumatorului atunci c%nd fabrică un produs2.
0n marile companii e!istă compartimente de cercetare-proiectare
pentru realizarea de sortimente noi, o structură organizatorică şi dotare cu
specialişti, laboratoare, staţii pilot, surse de informare şi documentare etc.,
corespunzătoare obiectivelor propuse. Dar acestea pot face apel şi la
specialişti din servicii e!terioare.
7/22/2019 Design si estetica Cap 6
http://slidepdf.com/reader/full/design-si-estetica-cap-6 5/40
Dezvoltarea unui model eficient de generare şi management al designului
Existenţa unui departament de design intern prezintă anumite
avantaje cum ar fi: organizarea corespunzătoare a legăturilor dintre
departamentele implicate în crearea şi dezvoltarea noilor produse/ garantarea
secretului, protejarea ideilor, a inovaţiilor/ optimizarea prin modernizare a
procedeelor de lansare a produselor/ optimizarea deciziilor ce ţin dedomeniul promovării produselor/ responsabilitatea promovării conştiinţei
estetice a întreprinderii.
3ot fi menţionate însă şi anumite riscuri: limitarea creativităţii
designerului/ inadaptabilitatea la cultura şi cerinţele întreprinderii/ creşterea
costurilor etc.
Recurgerea la serviciile unui designer consultant extern prezintă,de asemenea, avantaje şi riscuri. $vantajele pot fi: asigurarea unei mai bune
creativităţi/ asigurarea unui standard creativ mai apropiat de tendinţele
mondiale/ transferarea de soluţii, tehnologie sau forme bogate în soluţii
originale/ posibilitatea integrării designului la cel mai înalt nivel ierarhic/
posibilitatea determinării costurilor implicate/ beneficierea de reputaţia unui
cabinet de design renumit. Dezavantajele ar fi: lipsa de continuitate în
activitatea de design/ dificultatea de a se integra cerinţelor întreprinderii/
costuri ridicate.
4chema de proces prezentată evidenţiază, în principiu, înlănţuirea
logică a etapelor ce intervin în legătură cu proiectarea estetică fig. 5.6.
7ajoritatea produselor de pe piaţă pot fi îmbunătăţite într-un mod
sau altul prin intermediul designului industrial, ştiindu-se că acesta reprezintă
cheia succesului comercial. $vand în vedere acest lucru, putem evalua
importanţa designului industrial prin prisma a două dimensiuni: ergonomică şi
estetică. u c%t fiecare dimensiune este mai importantă pentru succesul produsului, cu at%t produsul devine mai dependent de designul industrial.
7/22/2019 Design si estetica Cap 6
http://slidepdf.com/reader/full/design-si-estetica-cap-6 6/40
Design şi estetic! "n business
$stfel, e!emplific%nd, putem evalua importanţa designului industrial
răspunz%nd la o serie de întrebări.
'ig# 6#$ %cema de &rinci&iu a derul!rii unui studiu de &roiectare estetic!
7/22/2019 Design si estetica Cap 6
http://slidepdf.com/reader/full/design-si-estetica-cap-6 7/40
Dezvoltarea unui model eficient de generare şi management al designului
CERINŢE ERGONOMICE
• %t de importantă este uşurinţa în folosire 8
%nd uşurinţa în folosire reprezintă un criteriu important, designerii
industriali trebuie să se asigure că trasăturile produsului sunt bine evidenţiate.
• %t de importantă este uşurinţa în menţinere 8
Dacă produsul are nevoie de reparaţii frecvente, atunci uşurinţa în
menţinere devine crucială pentru designerii industriali.
• %t de multe funcţii trebuie să aibă un produs 8
(n general, cu c%t produsul are mai multe funcţii, cu at%t depinde mai
mult de designul industrial.
• are sunt măsurile de siguranţă 8
3entru unele produse acestea pot ridica probleme serioase echipei de
designeri. De e!emplu, măsurile de siguranţă pentru o jucarie de copil sunt
mai relevante şi mai importante dec%t cele pentru un nou mouse pentru
computer.
CERINŢE ESTETICE
• 9ste necesară diferenţierea vizuală a produselor 8
3rodusele cu o tehnologie şi o piaţă stabilă sunt dependente de
designerii industriali în a le crea un aspect atractiv şi implicit, diferenţe
vizuale .
• %t de importantă este m%ndria consumatorului, imaginea şi
moda 8
7/22/2019 Design si estetica Cap 6
http://slidepdf.com/reader/full/design-si-estetica-cap-6 8/40
Design şi estetic! "n business
'n produs atractiv poate fi asociat cu o imagine modernă, în trend şi
cu siguranţă va genera deţinătorului un puternic sentiment de m%ndrie.
• a motiva un produs estetic echipa de designeri 8
'n produs atrăgator din punct de vedere estetic poate genera un simţ
de m%ndrie în r%ndul echipei de designeri şi producători. $ceastă m%ndrie
întăreşte spiritul de echipă şi îi uneşte pe toţi cei ce au interes în realizarea
proiectului.
6#( %tabilirea elementelor de baz! ale &roiect!rii&roduselor
$ceastă primă etapă a unui proiect vizează următoarele aspecte:
A. Delimitarea nevoilor de consum cores&unz!tor intereselor şi
&osibilit!)ilor &roduc!torului;
*# Identificarea obiectivelor cercet!rii şi &roiect!rii;
C# Definirea obiectivelor &rin tema+&rogram#
A# 0n ceea ce priveşte delimitarea nevoilor de consum, se cer
adoptate metode şi tehnici adecvate, printre care un rol important revine
nivelului inormaţional estetic al produselor ce se prezintă consumatorilor.3rin informaţie privind utilitatea şi utilizarea produsului sau
serviciului se înţelege bagajul informaţional inclus de producător în obiectul
activităţii sale. $cesta are scopul de a da satisfacţii superioare consumatorilor
şi de a-i informa pe aceştia şi pe intermediari în legătură cu conţinutul,
destinaţia şi utilitatea ce se poate obţine.
$titudinea comportamentul şi reacţia consumatorului faţă de
e!teriorul mărfii poate fi :
7/22/2019 Design si estetica Cap 6
http://slidepdf.com/reader/full/design-si-estetica-cap-6 9/40
Dezvoltarea unui model eficient de generare şi management al designului
• selectivă, c%nd consumatorul are în faţă o mulţime de produse
de acelaşi fel/
• comparativă, c%nd are în faţă doar două, trei produse de acelaşi
fel/
• de examinare în detaliu, c%nd are în faţă un singur produs,
urmată de acceptare fără rezerve sau cu rezerve sau de
respingere.
Decizia de cumpărare va fi rezolvată corespunzător atunci c%nd
consumatorul va avea un nivel de competenţ! suficient pentru a-şi fi!a cele
mai potrivite obiective corespunzător intereselor sale şi, în acelaşi timp,
atunci c%nd va avea un volum de informaţii corespunzător şi semnificativ în
legătură cu produsele aflate pe piaţă. 0nţeleg%ndu-le în adevăratul sens alvalorii lor de întrebuinţare, consumatorul va alege soluţia care răspunde
scopurilor sale.
Deoarece competenţa consumatorului, conform preceptelor educaţiei
moderne este rezultatul unui amestec raţional proporţionat al elementelor
triadei -cuno"tinţe#deprinderi#atitudini -, rezultă că, pentru a îmbunătăţi
competenţa consumatorilor, se cere acţionat în primul r%nd asupra acestora
de obicei, cunoştinţele premerg şi determină deprinderile şi atitudinile.;aţionamentele făcute mai sus fundamentează premisa echivalenţei
dintre cunoaşterea la nivelul consumatorilor şi reuşita comercială a unui
produs.
<a r%ndul său, procesul de cunoaştere este determinat de procesul de
informare, dar, pentru a fi eficientă, informarea trebuie să fie recepţionată şi
valorificată c%t mai comple!, deci nivelul şi calitatea informării vor determina
direct nivelul de v%nzare.
Dar nevoile consumatorilor trebuie privite prin prisma:
disponibilităţilor băneşti şi a preţului produselor/ specificului zonal tradiţii,
7/22/2019 Design si estetica Cap 6
http://slidepdf.com/reader/full/design-si-estetica-cap-6 10/40
Design şi estetic! "n business
obiceiuri/ structurii populaţiei după profesie, v%rstă, se! şi repartizării ei pe
oraş şi sat şi chiar prin prisma conjuncturii modei şi sezonului la unele grupe
de mărfuri.
(nvestigarea nevoilor consumatorilor se realizează printr-o anali$!
calitativ! "i o anali$! cantitativ!%
&nali$a calitativ! va stabili care sunt motivaţiile cumpărătorului,
cum priveşte acesta produsul firmei, care din produsele de pe piaţă sunt
considerate de el complementare produsului firmei şi care îl pot substitui,
posibilităţile de cumpărare a produsului, de utilizare etc.
$naliza cantitativă furnizează informaţii necesare realizării unor
modele de comportament ale consumatorilor. $ceste modele pun accentul pe percepţie, preferinţe, segmentarea populaţiei, utilitatea şi factorii utilizaţi
pentru selectarea pieţei ţintă.
9lementele ce caracterizează reacţia perceptivă faţă de produs şi
procură sau nu o emoţie estetică fac apel la diverşi factori: factori pur
emoţionali, factori cognitivi senzaţia estetică fiind legată de ceea ce omul
cunoaşte, de interpretarea personală a cunoştinţelor, de cultură, factori
intelectuali satisfacţia logică în faţa înţelegerii produsului, factori
psihologici plăcerea estetică depinz%nd de calitatea senzaţiilor omului, de
pragurile psihologice de percepţie, de condiţiile psihice personale.
u ajutorul acestor elemente se identifică trăsăturile designului şi
caracteristicile produsului care va avea cel mai mare impact asupra
consumatorilor, serviciile pe care firma trebuie să le asigure pentru ca
produsul să ocupe o poziţie favorabilă pe piaţă.
Interesele firmelor producătoare şi comerciale în a satisfacecorespunzător nevoile at%t de diverse ale consumatorilor se caracterizează
7/22/2019 Design si estetica Cap 6
http://slidepdf.com/reader/full/design-si-estetica-cap-6 11/40
Dezvoltarea unui model eficient de generare şi management al designului
prin tendinţa de a concepe şi introduce noi sortimente şi de a perfecţiona şi
reproiecta pe cele e!istente.
&ipul de strategie pe care-l impune nivelul cererii pentru produsul sau
grupa de produse ce se realizează trebuie foarte bine stabilit în noile condiţii
de concurenţă/ nici un producător nu-şi va permite să elaboreze produse fărăsă-şi analizeze poziţia faţă de alţi producători şi mai ales faţă de consumatori,
care compară produsele între ele.
Deseori )inovaţia* poate fi foarte riscantă. ompania =ord, spre
e!emplu, a pierdut >?@ milioane A cu automobilul 9dsel. <ansarea în
domeniul computerelor a companiei Bero! a fost un dezastru.
3rintre strategiile de dezvoltare de noi produse se numără şi
achiziţionarea de noi mărci, dezvoltarea produselor )me-too* şi introducerea pe piaţă de noi mărci.
0n schimbul creării unor noi produse proprii, o companie poate
cumpăra o altă companie, stabilindu-i acesteia marca sa/ astfel, 3rocter and
Camble a obţinut ;ichardson-i#s, 3hilip-7orris a obţinut Ceneral =oods,
iar raft-Eestle a cumpărat arnation. $stfel de achiziţii pot fi complicate,
compania trebuind să fie sigură că produsele achiziţionate se armonizează cu
propriile produse şi că firma are capacitatea şi resursele necesare pentru a
continua obţinerea de produse profitabile.
0n ultima vreme, multe companii utilizează strategia produsului )me-
too”, introducerea de imitaţii ale produselor de succes ale concurenţei.
$&F&, Genith şi multe alte companii produc computere (7. 3rodusele
„me-too* au dat, de asemenea, o lovitură industriei de parfumuri, c%teva
companii oferind acum produse ca "bsession, "piu, Ceorgio şi 3oison, la
H@I din preţurile originalelor.
De altfel, imitaţia este acum “fair play* pentru o gamă largă de produse din categoria băuturilor răcoritoare şi o vastă gamă de alimente p%nă
7/22/2019 Design si estetica Cap 6
http://slidepdf.com/reader/full/design-si-estetica-cap-6 12/40
Design şi estetic! "n business
la produse de înalt nivel tehnic. De cele mai multe ori, aceste produse sunt
mai ieftine, dar prezintă riscul de a pătrunde pe o piaţă deja dezvoltată de
lider. 0n timp ce (7 investeşte milioane pentru a-şi dezvolta computerele
personale şi a cuceri o nouă piaţă, copiile pătrund pe o piaţă deja cucerită,
dar unde trebuie să lupte pentru succes.7ulte companii au găsit o nouă Jmină de aur* prin reînvierea vechilor
mărci de succes. $desea, reformularea şi repoziţionarea vechilor mărci pot
da companiei un nou produs de succes.K
3rodusele realizate într-o bună măsură prin aportul esteticii
industriale influenţează elemente determinante ale activităţii întreprinderii, din
care se reţin ca fiind mai importante:
•
politica şi strategia comercială/• modul de folosire a capacităţii de producţie/
• structura costurilor şi situaţia eficienţei/
• politica de investiţii/
• programele de cercetare tehnologică.
*# Identificarea obiectivelor cercet!rii şi &roiect!rii pleacă de la
premisa că dezvoltarea noilor produse se înscrie în cadrul proiectului global
al întreprinderii. 0ntr-un univers dinamic toate întreprinderile doresc să-şi
menţină sau să-şi amelioreze poziţia.
Dacă în urmă cu c%ţiva ani strategia întreprinderilor se baza pe
principiul jocului eşecurilor a anihila inamicul, actualmente, a conserva o
poziţie monopolistă devine din ce în ce mai dificil datorită evoluţiilor
revoluţiilor tehnice şi socio-culturale.
K Developing the 7ar#eting - 7i! - partea a (-a.
7/22/2019 Design si estetica Cap 6
http://slidepdf.com/reader/full/design-si-estetica-cap-6 13/40
Dezvoltarea unui model eficient de generare şi management al designului
$stăzi 'a prevedea* e înlocuit cu )a anticipa schim(area)%
onceptele de fle!ibilitate şi mobilitate ce au penetrat industria prin metode
de gestiune a predicţiei vin din Laponia şi, graţie roboticii, automatizării, sunt
din ce în ce mai folosite de alte sectoare ale întreprinderii.
7arile grupuri industriale, confruntate internaţional, plasează în loculsistemelor de comunicare şi de gestiune, noţiunea de management al
resurselor sau de management intercultural.
$sigurarea echilibrului permanent între viziunea pe termen lung cu
caracter prospectiv sau semiprospectiv şi cotidianul e!istent cere reacţii
rapide şi coerente la toate nivelurile operaţionale, permiţ%nd dezvoltarea
strategiei de produse a companiei.
4trategia companiei se rezumă la trei elemente de bază : *ndesuntem+ *nde vrem s! a,ungem+ Care sunt metodele ce urmea$! a i
aplicate pentru a reu"i+
9lementele de identificare a obiectivelor sunt :
a- Compania "i piaţa sa pieţele sale. Dezvoltarea unui produs este
o e!celentă oportunitate pentru a se situa pe piaţă. 9ste necesară evaluarea
tendinţelor, evaluarea poziţiei firmei pe piaţă în raport cu :
• concurenţa directă/
• concurenţa de substituţie/
• tehnologiile moderne/
• evoluţia gusturilor/
• evoluţia modei/
7/22/2019 Design si estetica Cap 6
http://slidepdf.com/reader/full/design-si-estetica-cap-6 14/40
Design şi estetic! "n business
(- Compania "i preocup!rile sale. Dezvoltarea unui produs nou
implică o evaluare a resurselor tehnice şi a utilajelor de producţie, analiză ce
trebuie raportată în permanenţă la piaţă, la concurenţă, la gama de produse.
Eivelul competitivităţii corespunde aptitudinii întreprinderii de a
produce cel mai bun raport costuri-calitate faţă de concurenţă. 9l surprindemodernismul echipamentelor industriale, fle!ibilitatea lor şi adaptarea la
produsele noi, ca şi preţul.
c- Compania "i produsele sale. 3entru a ocupa teren comercial,
compania trebuie să ofere o reţea de distribuţie pentru un ansmablu de
produse şiMsau servicii.
0n epoca actuală, firmele )monoprodus* sunt pe cale de dispariţie cuc%teva e!cepţii. 0n condiţiile concurenţei mondiale, esenţială pentru firmă
este o ofertă comple!ă şi adaptată poziţiei sale pezente şi celei pe care şi-o
doreşte pe piaţă, în raport cu imaginea pe care vrea să o comunice.
Eecesitatea situării pe piaţă a unei game complete şi adecvate se
evaluează la sau prin reţeaua de distribuţie, segmentul de piaţă şi în funcţie
de produsele sau de mărcile concurente.
3entru a obţine idei ale unor noi produse, firmele utilizează mai multe
surse:
Sursele interne. 4tudiile arată că peste ??I din ideile pentru noi
produse vin din interiorul firmei prin activitatea de cercetare-
dezvoltare. onducerea firmei poate obţine idei noi prin metoda
brainstorming, metoda sinectică, metoda sNnapse, înlăturarea
blocărilor mintale etc.
.etoda brainstorming urmăreşte stimularea unui grup de persoane
pentru a găsi rapid idei noi. 3rin această metodă se doreşte a se crea o
7/22/2019 Design si estetica Cap 6
http://slidepdf.com/reader/full/design-si-estetica-cap-6 15/40
Dezvoltarea unui model eficient de generare şi management al designului
atmosferă degajată, creatoare, în care nimic să nu îngrădească fantezia
individului.
a regulă generală, nu se critică nici o idee, înregistr%ndu-se chiar şi
cele ieşite din comun. eea ce se urmăreşte este obţinerea unui număr c%t
mai mare de idei, d%ndu-se posibilitatea participanţilor să combine sau sădezvolte ideile oferite de către alţii.
0n felul acesta se stimulează formarea unor lanţuri de asocieri
reciproce, prin care se ajunge la idei care nu ar fi venit niciodată de la un
individ izolat.
7etoda brainstorming cuprinde două faze:
- alegerea unui grup de persoane care sunt antrenate într-o discuţie pe
o temă dată şi stimulate să enunţe un număr c%t mai mare de idei/- înregistrarea ideilor propuse şi evaluarea lor critică, aleg%ndu-se
cele cu aplicativitate practică.
7etoda se poate folosi în orice etapă a realizării produsului nou, at%t
la culegerea de idei în faza de început c%nd problema nu s-a conturat, c%t şi
în etapele proiectării c%nd apar probleme mai comple!e.
.etoda sinectic! urmăreşte dirijarea activităţii spontane a creierului
şi a sistemului nervos spre e!plorarea şi transformarea problemelor de
design. 9a constă în formarea unui grup de persoane, e!igent alese, care să
lucreze ca o unitate independentă. $ceastă grupă operează prin analogii şi, în
urma discuţiilor contradictorii, conducătorul de grup are datoria să tragă
concluzia optimă.
4e pare că sinectica se potriveşte numai pentru fazele de mijloc ale
designului, deci pentru e!aminarea unei probleme care anterior s-a dovedit a
fi reală şi duce la producerea unei soluţii care va fi pusă în aplicare prin alte
metode.
7/22/2019 Design si estetica Cap 6
http://slidepdf.com/reader/full/design-si-estetica-cap-6 16/40
Design şi estetic! "n business
.etoda s/na&se urmăreşte descompunerea problemei într-o mulţime
de mici probleme, căut%ndu-se astfel idei de detaliu care pot duce la soluţia
de ansamblu.
onform metodei, e!istă trei variante care pot fi aplicate într-o
întreprindere:• o formulă temporară, cunoscută sub denumirea de )săptăm%na
creativităţii2, în cursul căreia responsabilii diferitelor servicii se
reunesc pentru a reflecta la strategia întreprinderii/
• formula responsabilului cu creativitatea, care primeşte şi apoi
regrupează, triază şi prelucrează ideile noi/
• formula celulei de creativitate, în care un grup permanent se
numeşte o dată pe săptăm%nă şi căruia îi sunt e!puse toate problemele întreprinderii.
0nl!turarea bloc!rilor mintale are ca scop găsirea unor noi direcţii
de cercetare în cazurile în care c%mpul de cercetare nu a generat soluţii în
totalitate acceptabile.
0n literatura de specialitate sunt consemnate numeroase procedee
pentru a schimba punctul de vedere ferm al unor creatori sau pentru a
îndepărta o blocare mintală, procedee ce pot fi grupate în:• legi de transformare care pot fi aplicate, integral sau parţial, la o
soluţie nesatisfăcătoare e!istentă/
• căutarea unor noi relaţii între părţile unei soluţii e!istente,
nesatisfăcătoare/
• restabilirea situaţiei de estetică.
$ceste procedee sunt rapide, ieftine şi, cu toate că par simpliste, sunt
bazate pe principii sănătoase. <ipsa aparentă a unei soluţii se tratează sau prin e!tinderea domeniului de investigaţie sau prin alegerea unui alt domeniu
7/22/2019 Design si estetica Cap 6
http://slidepdf.com/reader/full/design-si-estetica-cap-6 17/40
Dezvoltarea unui model eficient de generare şi management al designului
de investigaţie. $plicarea regulilor de transformare şi a interacţiunilor la
proiectele e!istente are ca efect redirijarea cercetării şi îndepărtarea ei de
domeniile în care e!istă numai soluţii parţiale.
(ndiferent de formula aplicată, problema esenţială este alegerea
participanţilor. 9i trebuie selecţionaţi după criterii ca: supleţe de readaptareşi, în acelaşi timp, fermitate pe linia generală, cultură, spirit constructiv,
metodică, ambiţie de a reuşi, solicitudine, spirit de coordonare, acceptarea
riscului, aptitudinea de generalizare şi aptitudinea de a se angaja într-o
anumită acţiune.
Consumatorii% $proape HOI din ideile pentru un nou produs
provin de la consumatori/ preocuparea acestora pentru nevoile,doleanţele şi preferinţele lor poate servi la o mai bună orientare în
cercetare şi în deciziile care se iau.
4pre e!emplu, inginerii de la Ceneral 9lectricPs ideo 3roducts
Division au găsit idei pentru noi produse electronice prin înt%lnirile şi
discuţiile avute cu utilizatorii finali. $desea, consumatorii creează ei înşişi noi
produse, iar companiile le introduc pe piaţă.
Concurenţa. =irmele producătoare cumpără deseori produse ale
concurenţei, le analizează pentru a vedea cum funcţionează şi
decid dacă trebuie să realizeze noul produs în cadrul firmei.
.istri(uitorii "i urni$orii , care sunt în contact permanent cu
piaţa, cu informaţiile despre problemele consumatorilor, oferă, la
r%ndul lor, posibilităţi pentru noi produse.
7/22/2019 Design si estetica Cap 6
http://slidepdf.com/reader/full/design-si-estetica-cap-6 18/40
Design şi estetic! "n business
C# Tema &rogram, s&ecifica)ia sau caietul de sarcini este un
ansamblu de elemente, necesar designerului pentru a da cel mai bun răspuns
la problema întreprinderii/ ea îi permite designerului punctarea precisă şi
sintetică a proiectului, mediului şi obiectivelor ce trebuie atinse/ îi oferă o
percepere a resurselor disponibile şi a restricţiilor e!istente. 9a reprezintă pentru început o soluţie conceptuală generală, vitală pentru succesul
procesului de dezvoltare. 0n acest sens, recomandările făcute de ritish
4tandard (nstitution privind modul în care trebuie condus procesul de design
sunt: „ Importanţa specificaţiei de design nu poate fi marginalizată !
specificaţie de design inadecvată este un document periculos "sta poate să
#nsemne că managementul nu ştie ce vrea, dar, #n mod cert, #nseamnă că
designerul este prost informat despre ceea ce i se cere$ %ste regreta&il cămulţi designeri sunt o&ligaţi să lucreze pe specificaţii care sunt inadecvate
sau chiar inexistente”
&ema program defineşte obiectivele acţiunii ţin%nd seama de :
a- Inormaţiile generale despre irm!. $cestea sunt informaţii de
descriere a unor sectoare de activitate, a evoluţiei lor. " organigramă oferă
designerului imaginea necesară pentru a aprecia posibilitatea de a adopta o
anumită metodă de intervenţie şi posibilitatea de a recurge la competenţe
e!terioare dacă este cazul birou de studii, mar#eting etc
" descriere a produselor sau a gamelor de produse, a pieţelor
profesionale sau a marelui public, a reţelelor de distribuţie şi a formelor de
v%nzare, ca şi a imaginii de marcă, a comunicării şi a promovării dă
posibilitatea definirii modului de acţiune.
(- Inormaţii legate de crearea produsului . 4e analizează
importanţa strategiei de dezvoltare în raport cu produsele sau cu gamele de
produse e!istente. 4e definesc totodată elementele referitoare la obiective şila metode de mar#eting : poziţia faţă de concurenţă, distribuţie, scop etc.
7/22/2019 Design si estetica Cap 6
http://slidepdf.com/reader/full/design-si-estetica-cap-6 19/40
Dezvoltarea unui model eficient de generare şi management al designului
c- Inormaţiile tehnice reeritoare la produs% $ceastă parte a temei
furnizează ansamblul noutăţilor tehnologice specifice produsului: montajul,
logistica etc, dar şi normele, restricţiile dimensionale sau fizice, restricţiile
legate de ergonomie.
d- Structura "i durata de viaţ! a produsului . 4e poate aprecia căviaţa unui produs începe din momentul în care au încetat procesele de
fabricaţie şi se încheie în momentul în care acesta a suferit transformările
dorite sau utilizarea lui nu mai satisface obiectivele şi condiţiile pentru care a
fost creat.
9ste de reţinut că, adesea, după folosire, părţi din produse de
e!emplu, ambalajele continuă să răm%nă în sfera resurselor destinate
producţiei materiale, fiind valorificate prin transformarea în produse cu performanţe iniţiale deci recircularea substanţei utile sau prin utilizarea lor
în alte scopuri. După structura şi durata vieţii se înt%lnesc mai multe grupe de
produse:
• produse care se consumă într-o singură utilizare, deoarece sunt
supuse unor transformări fizice, chimice sau biologice care le
schimbă natura şi caracteristicile, adapt%ndu-le pentru o nouă
utilizare marea majoritate a materiilor prime/
• produse cu folosinţă repetată, aşadar )longevive*, care în
procesul de utilizare nu suferă transformări imediate,
consumarea lor făc%ndu-se în timp, datorită unei utilizări
treptate care duce la modificarea caracteristicilor şi alterarea
performanţelor pe care le asigură.
e- /rincipalele sisteme la care particip! produsul . ele mai
reprezentative sisteme le considerăm a fi:
• sistemele produs-om, în care omul se poate găsi în posturi
diferite, respectiv în poziţie de producător, de participant la
7/22/2019 Design si estetica Cap 6
http://slidepdf.com/reader/full/design-si-estetica-cap-6 20/40
Design şi estetic! "n business
procesele ce au loc în segmentul de circulaţie a mărfurilor,
precum şi în situaţia de utilizator sau consumator/
• sistemele produs-echipamente, care privesc acele procese sau
segmente în care asupra produsului acţionează utilaje şi instalaţii
de transport, prelucrare etc./
• sistemele produs-am&ianţă, care se referă după caz, la
atmosfera în care este păstrat produsul temperatură, umiditate,
viteza de circulaţie a aerului, gradul de iluminare sau la clădirea
în care se face depozitarea, p%nă la segmentul de piaţă pe care se
lansează pentru a fi v%ndut/
• sistemele produs-acţiune, de e!emplu ansamblul pe care îl
formează produsul cu procesele la care este supus condiţionare, prelucrare, finisare etc./
- Inormaţiile comerciale reeritoare la produs furnizează
designerului elemente legate de metodele de v%nzare considerate şi modul de
distribuţie al noului produs.
u ajutorul categoriilor de informaţii indicate mai sus, precum şi prin
utilizarea altor surse se creează baza de date pentru întocmirea temei.
$ceasta trebuie să fie c%t mai detailată pentru a indica obiectivele urmărite şirestricţiile de care trebuie să se ţină seama.
&ema-program de design este sinteza analizelor preliminare
referitoare la noul produs. 9a evoluează şi se perfecţionează pe măsura
derulării studiului, în funcţie de aporturile creative şiMsau dificultăţile sau
soluţiile înt%lnite.
&ema program este, de fapt, o declaraţie a tuturor obiectivelor şi
cerinţelor pe care produsul ce urmează a fi conceput trebuie să le atingă, să le
satisfacă. $ceastă documentaţie trebuie să cuprindă toţi parametrii pe care
noul produs trebuie să-i atingă, fără însă a impune strict modul cum vor fi
7/22/2019 Design si estetica Cap 6
http://slidepdf.com/reader/full/design-si-estetica-cap-6 21/40
Dezvoltarea unui model eficient de generare şi management al designului
obţinuţi aceşti parametri av%nd doar idei de soluţii de rezolvare a unor
probleme.
&ema program are o componentă viz%nd cerinţele de piaţă -
specificaţia de mar'eting şi o componentă viz%nd cerinţele tehnice -
specificaţia tehnică .4pecificaţia de mar#eting reprezintă o înşiruire detaliată a tuturor
solicitărilor legate de latura comercială. 9a poate cuprinde at%t elemente
cantitative, care se pot regăsi şi în specificaţia tehnică greutate totală, putere
dezvoltată etc., c%t şi elemente calitative, de tipul declaraţiilor de e!emplu,
Jsă e!prime siguranţă*, Jsă e!prime căldură*, Jsă fie plăcut*, Jsă fie
rezistent*.
4pecificaţia tehnică transpune cerinţele economice şi de piaţă în parametri tehnici, mult mai precişi, configur%ndu-se idealul de produs.
0n cele mai multe cazuri se întocmeşte şi o listă de verificare a
specificaţiei, esenţiale fiind: cerinţele de performanţă, cerinţele de cost,
cerinţele de timp, cerinţele legate de designul produsului etc.
6#1 Procedura de realizare a com&onentelor estetice ale&roduselor
Dispun%nd de o temă program şi de o metodă de lucru, designerul va
proceda la depistarea, selectarea, stabilirea şi ordonarea pistelor de cercetare
creativă şi a intenţiilor de produse.
a2 0n primul r%nd designerul va e!prima prin desene toate ideile
pe care le are, fără să conteze dacă ideile corespund
produselor e!istente, dacă sunt utopice sau irealizabile.
7/22/2019 Design si estetica Cap 6
http://slidepdf.com/reader/full/design-si-estetica-cap-6 22/40
Design şi estetic! "n business
4e elimină apoi cele care sunt apropiate de ceea ce e!istă sau cele
care determină un decalaj prea mare faţă de obiective. 9ste deosebit de
important ca ideile să fie analizate în funcţie de utilizarea viitorului produs,
interfaţa şi imaginea lui fig. 5.H.
• *tili$area este legată de aspectele funcţionale şi de modul de folosire a produsului. 9ste ştiut că inovarea determină produse noi: la un produs
e!istent se pot adăuga una sau mai multe funcţii de e!emplu, 73
>M73 Q plaNere care integrează diferite funcţii: radio, reportofon, editor
te!t, spaţiu stocare/ maşini de spălat rufe care au integrată şi funcţia de
uscare, fiind dotate cu agendă electronică etc.. De asemenea, pot fi
transferate produse sau componente de produse dintr-un domeniu într-
altul, pentru a ţinti evoluţii tehnologice de e!emplu, utilizareamicroundelor pentru prepararea alimentelor, dar şi pentru uscarea
foilor de ţigară sau a cernelurilor de imprimerie.
• Interaţa cuprinde elementele sau toată partea de produs pe care
utilizatorul o manevrează: butoane, întrerupătoare, m%nere, elemente
de deschidere sau de închidere. 'n concept nou de interfaţă poate
modifica modelul obişnuit, care astfel poate să dispară, sau căruia i se
poate conferi o dimensiune total diferită. (nterfaţa e str%ns legată de
utilizare, av%nd un rol bine determinat în imaginea de ansamblu a
produsului.
7/22/2019 Design si estetica Cap 6
http://slidepdf.com/reader/full/design-si-estetica-cap-6 23/40
Dezvoltarea unui model eficient de generare şi management al designului
'ig# 6#( Date referitoare la &rodus 3du&! D# %culmann2
• Ima gin e a poat e fi definită ca tot cee a ce per mit e
produsului comunicar e a prin ansa mblul ca ract eris tici lor
sale şi modul de satisfac er e a necesit ăţilor şi a
aştep tă r i lo r u tilizatorulu i. (maginea face ca produsul să
fie dif eri t d e cel al co nc ur e n ţ ei . od uril e st an d a rd ,
coduril e colora te, arhi t ec tu ra produsului sun t elemen te
de ima gi ne . (magi ne a de prod us est e str %n s lega tă de
imaginea firmei.
b2 0n al doilea r%nd, designerul procedează la analiza conceptelor
posibile.
$ceastă analiză este realizată într-o formă simplistă, formală sau
intuitivă, identific%ndu-se direcţiile de cercetare pe care designerul doreşte săle reţină. 9l combină acum diferite desene, diferite preferinţe de perspectivă.
7/22/2019 Design si estetica Cap 6
http://slidepdf.com/reader/full/design-si-estetica-cap-6 24/40
Design şi estetic! "n business
De asemenea, atenţia cade şi pe coerenţa fiecărei propuneri de utilizare şi de
imagine. hiar dacă rezolvarea problemelor de fezabilitate nu este esenţială
pentru acest stadiu, elementele prezentate trebuie să reţină un minimum de
realism.
Eu trebuie pierdut din vedere obiectivul acestei faze, acela de prezentare a unor propuneri de produse. ui8 4e prezintă clientului sau
conducerii proprii. 0ncercarea de a găsi nume şi calificative conceptelor
reprezintă pentru designer un mod e!celent de verificare a coerenţei fiecărei
intenţii.
3ot interveni dificultăţi în acest sens din cauza absenţei forţei
conceptului sau din cauza lipsei de profunzime a conţinutului creativ. 9ste
posibilă clasificarea răspunsurilor oferite de către designer în următoarelecategorii :
• r!spuns strict la tema program% Designerul demonstrează
întreprinderii că au fost integrate elementele datele de bază ce
i-au fost comunicate. 9l dă soluţiile care răm%n în cadrul
)obişnuit* al întreprinderii, al culturii sale, al preocupărilor sale.
Designerul demonstrează creativitate, capacitate de receptare şi
de surprindere a realităţii clientului său.
• r!spuns pe larg la tema program% $ceastă categorie de
propuneri urmează obiectivele stabilite iniţial. $cum se
manifestă real ;9$&((&$&9$ designerului, promov%ndu-se
ipoteze ce pot fi concepte sau elemente de concepte utile în
găsirea răspunsului la întrebarea: Rp%nă unde putem merge8 S.
• r!spuns peste ceea ce prevede tema program% Dincolo de
cercetarea creativă, designerul descoperă concepte mult mai
largi. hiar dacă ele nu se folosesc în cadrul actual ori dacă piaţa
nu e pregătită să le primească, e util să fie prezentate clientului
7/22/2019 Design si estetica Cap 6
http://slidepdf.com/reader/full/design-si-estetica-cap-6 25/40
Dezvoltarea unui model eficient de generare şi management al designului
toate propunerile care sunt interesante. 9le pot determina
apariţia ideilor noi, utilizabile în scurt timp.
c2 După materializarea în desene sau în machete a conceptelor
propuse, se aleg acelea care se vor aprofunda, oferind un
răspuns adecvat temei program de design.
• (unctul de vedere al designerului. 9l va prezenta rezultatul
muncii sale creative şi îl va ajuta pe client să aleagă una sau mai
multe direcţii dintre cele propuse.
0n primul r%nd, se prezintă rapid ansamblul ce urmează a fi realizat
pentru a evita reacţiile de acceptare sau de respingere prea spontane. 0n al
doilea r%nd, se reiau planşele sau machetele, se prezintă pe larg şi se justificăconceptele propuse. 9ste utilă folosirea unor fotocopii ale ansamblului de
desene pentru a nota direct pe schiţe.
$cest moment, al e!punerii de către designer, este decisiv.
Designerul nu se poate limita la acceptarea ideilor pe care le preconizează. 9l
trebuie să-şi îmbogăţească creaţia ţin%nd cont de reacţiile grupului şi de aceea
este important să evite acea parte a clienţilor cu reacţii de genul )e frumos,
nu e frumos*, )e drăguţ*, )nu e realizabil* ş.a. 9 important a cere clienţilor să
e!amineze, să trieze propunerile, să elimine fără regrete. Designerul, în
perspectiva finalizării, face o sinteză a prezentării sale şi îşi asigură
cone!iunile de tip feed-bac#. 9ste absolut necesară e!istenţa acordului
tuturor părţilor interesate privind orientările următoare.
• (unctul de vedere al clientului 9 normală eliminarea soluţiilor
aflate în prea mare decalaj faţă de cultura şi realitatea
întreprinderii, faţă de tehnologia şi piaţa sa. &otuşi, noul merită a
fi studiat pentru a evita pierderea unei oportunităţi de dezvoltare
care ar scăpa la prima vedere.
7/22/2019 Design si estetica Cap 6
http://slidepdf.com/reader/full/design-si-estetica-cap-6 26/40
Design şi estetic! "n business
9ste dificilă detaşarea de aspectul formal al desenelor pentru a
înţelege conţinutul. De aceea, se înt%mplă rar să se găsească cea mai bună
soluţie. $naliza componentelor fiecărui desen permite o sinteză ce serveşte
fazei următoare. hiar dacă problemele referitoare la fezabilitate şi la costuri
nu sunt la ordinea zilei, se semnalează designerului imposibilităţile saueventualele dificultăţi.
Tinta acestei prezentări a designerului în faţa clienţilor este aceea de a
defini cea mai promiţătoare pistă de cercetare în raport cu elementele temei
program de design, pe baza criteriilor obiective fig. 5.>.
<a sf%rşitul reuniunii, redactarea sintezei şedinţei de lucru şi definirea
etapelor următoare sunt indispensabile.
d2 )oncluzia fazei de cercetare creativă
0ntreprinderea a ales o direcţie de cercetare care va fi aprofundată şi
finalizată în cursul următoarei etape. $ceastă direcţie poate fi una din cele
propuse de designer. 9a poate fi sau nu îmbogăţită.
" sinteză a mai multor propuneri va permite, în general, definirea
a!ei de dezvoltare pentru care partenerii şi-au dat acordul. Dacă această
sinteză nu e realizabilă, o reîntoarcere la problema de fond este obligatorie
ceea ce presupune o redefinire a obiectivelor prin tema program de design.
7/22/2019 Design si estetica Cap 6
http://slidepdf.com/reader/full/design-si-estetica-cap-6 27/40
Dezvoltarea unui model eficient de generare şi management al designului
'ig# 6#1 %cema interfe)elor ideale "ntre 4viziunile5 diferitelor func)iuni
3du&! C# Lorenz2
Dacă se apelează la mai multe echipe aflate în concurenţă, o primă
alegere apare la sf%rşitul acestei etape. Durata fazelor creative variază între
c%teva zile şi una sau două luni.
e2 Designerii, în prezenţa echipamentelor industriale, abordează direct
finalizarea creaţiei.
'/unerea 0n volum) relevă în acelaşi timp creaţia şi realizarea. 'n
desen, chiar în perspectivă, niciodată nu va descrie realitatea în spaţiu a
$E$<(G$ 3(9T9(
7/22/2019 Design si estetica Cap 6
http://slidepdf.com/reader/full/design-si-estetica-cap-6 28/40
Design şi estetic! "n business
produsului. 9ste indispensabil ca proiectul să fie materializat în trei
dimensiuni, chiar înainte de a se verifica propunerile.
4e disting trei )niveluri* de machete ce se pot combina:
• Machetele de lucru. Eumite c%teodată )machete albe* sau
)machete-volum*, ele corespund realizării, mai mult sau mai
puţin finalizate a proiectului în trei dimensiuni. 7aterialele
folosite sunt diverse: carton, h%rtie, panouri din lemn, din răşină
ş.a. "biectivul acestui tip de machetă este acela de a putea
atinge produsul, de a turna conturul şi de a evalua global
aspectul, respectiv liniile şi suprafeţele.
7achetele de lucru sunt făcute de designer sau de o agenţie înaintea
elaborării deciziei definitive. osturile de realizare ale acestora sunt mici,întreprinderea put%nd realiza mai multe dacă optează pentru soluţii diverse.
• Machetele de aspect . 3ot fi funcţionale sau nu. ostul, în
general, e ridicat. a efect, d%nd suprafeţei o mare e!presivitate,
simulează ansamblul de accesorii, de marcaje. $ceste machete
sunt necesare pentru că evidenţiază produsul viitor înainte de
fabricarea sa, de dezvoltarea tehnică.
9ste nevoie de o asemenea machetă în următoarele situaţii:
prezentarea în faţa direcţiei filialei sau a clienţilor, pregătirea catalogului, a
testelor de acceptare de concept, a e!poziţiei de salon.
3rezentarea prematură a produsului unui public prea larg este total
dezavantajoasă, dar şi am%narea concretizării machetelor de industrializare
deoarece acestea pot fi copiate de concurenţă.
• Machetele uncţionale 1prototipurile. 7achetele funcţionale
sunt numite de designer prototipuri. $cestea, în general, prezintă
aspectul apro!imativ al produsului şi includ ansamblul funcţiilor
de utilizare. 4copul lor este de a valida, pe de o parte,
7/22/2019 Design si estetica Cap 6
http://slidepdf.com/reader/full/design-si-estetica-cap-6 29/40
Dezvoltarea unui model eficient de generare şi management al designului
implantarea diferitelor componente de produs: arhitectura internă
şi e!ternă şi, pe de altă parte, modalităţile de funcţionare a
produsului. 0n plus, ele permit evaluarea şi punerea la punct a
elementelor ce corespund raportului utilizator-obiect interfeţe.
7acheta funcţională dă o viziune cvasi-definitorie a produsului, celemai multe din dificultăţile tehnice put%nd fi ameliorate. 3rodusul bine definit
aparţine acum specialiştilor/ ei pot determina condiţiile în care produsul să fie
cel mai bine fabricat. 4eria de procese industriale confruntă acum proiectul
cu realitatea unităţii producătoare. 0n industrie, prototipul trebuie să fie
identic cu viitorul produs ce se va fabrica în serie.
Durata fazei de punere în volum variază de la c%teva zile la mai multe
luni, în funcţie de numărul şi de comple!itatea machetelor ce se realizează.9!istă firme care utilizează machete şi prototipuri chiar în faza
conceptuală, ceea ce permite diferitelor categorii de personal să contribuie
efectiv la procesul de design şi la producerea unui obiect care să funcţioneze
bine şi să fie eficient.
4e urmăreşte ca prototipul să îndeplinească următoarele criterii:
consumatorul să găsească caracteristicile esenţiale descrise la
nivelul conceptului de produs/
performanţele să asigure o utilizare normală/
să poată fi construit din buget.
6# %tudiile de fezabilitate şi industrializare
4tudiile de fezabilitate şi de industrializare pornesc din momentul
finalizării creaţiei sau punerii în volum.
7/22/2019 Design si estetica Cap 6
http://slidepdf.com/reader/full/design-si-estetica-cap-6 30/40
Design şi estetic! "n business
0n cursul etapelor de creaţie, opţiunile tehnice sunt stabilite în funcţie
de posibilităţile firmei, de materiale, de forma piesei sau de restricţiile
mecanice etc, dar şi în funcţie de cantităţile fabricate, de investiţiile angajate.
Dacă întreprinderea nu dispune de resurse în materie, ea poate apela
la un birou de studii sau poate să folosească competenţele subalternilor. 0ntoate cazurile, designerul asigură un control şiMsau o coordonare pentru a
garanta coerenţa muncii tuturor.
0n legătură cu responsabilităţile operaţionale ale oamenilor de
producţie, iată c%teva e!emple legate de securitate: toleranţele prea largi,
alegerea elementelor de legătură supradimensionate sunt greşeli clasice/
utilizarea materialelor prea mici, a subansamblurilor de calitate inferioară
reprezintă de asemenea, alte pericole.Designerul are o viziune globală asupra produsului şi a conte!tului
său şi astfel el găseşte soluţii satisfăcătoare în concordanţă cu e!igenţele
economice.
;ealizarea prototipului nu se justifică dacă sunt prea mari costurile.
3rimul prototip, numit ) numărul zero*, e baza e!perimentului, cercetării.
'rmătoarele două servesc validării opţiunilor alese, iar designerul are rolul
înlăturării defectelor.
osturile sunt specificate pentru fiecare entitate. 4e are în vedere
determinarea echilibrului just între e!treme. 3rimul risc este acela de
subestimare a costurilor.
0n cazul achiziţiei de echipamente este utilă stabilirea caietului de
sarcini în care sunt stipulate costurile, performanţele maşinilor sau utilajelor
şi caracteristicile pieselor furnizate.
" comparaţie a preţurilor de v%nzare, în funcţie de practicile pieţei şi
cu coeficienţii marjelor acceptate este absolut necesară. Dacă dezvoltarea şi
7/22/2019 Design si estetica Cap 6
http://slidepdf.com/reader/full/design-si-estetica-cap-6 31/40
Dezvoltarea unui model eficient de generare şi management al designului
fabricarea au fost bine conduse, noul produs se va situa într-o zonă a
preţurilor competitive, în funcţie de volumelor de producţie şi de v%nzare.
(ndustrializarea este faza în care decizia lansării produsului a fost
luată. 4e va detalia procesul ce va integra noua linie de fabricaţie în viaţa
întreprinderii.Designerul este un consultant ce urmăreşte evoluţia procesului,
validează modificările şi asigură legătura cu subalternii. 3rimele produse, de
e!emplu, vor beneficia de ameliorări ulterioare. 0n acest caz, întreprinderea
lansează o preserie pentru a verifica concordanţa între producţie şi obiective.
$ceastă preserie poate fi utilizată pentru probe tehnice de calitate,
de fezabilitate sau pentru teste de mar#eting acceptarea formelor de
v%nzare, de distribuţie sau la consumatori. 4e validează culorile, accesoriileetc.
4tabilirea utilajelor definitive şi a echipamentelor specifice
corespunde angajării investiţiilor, ceea ce reprezintă o parte importantă a
cheltuielilor referitoare la studiu.
6#7 Testarea conce&)iei estetice şi lansarea &rodusului&e &ia)!
0naintea introducerii produselor în fabricaţia de serie se realizează o
serie de studii care au ca scop informarea producătorilor asupra măsurii în
care acestea îi interesează pe beneficiari, astfel înc%t să le accepte. 3rin
intermediul lor se verifică justeţea concluziilor şi deciziilor adoptate în
diversele etape ale concepţiei.
&estarea permite astfel, evitarea introducerii sortimentelor
necorespunzătoare. heltuielile necesitate de organizarea şi desfăşurarea
unui program complet de testare sunt incomparabil mai mici dec%t pierderile
7/22/2019 Design si estetica Cap 6
http://slidepdf.com/reader/full/design-si-estetica-cap-6 32/40
Design şi estetic! "n business
realizate datorită unor sortimente prost concepute. De asemenea, prin testare
se economiseşte timp şi se evită diminuarea prestigiului întreprinderii în cazul
fabricării sortimentelor necorespunzătoare.
%nd costurile cererii şi introducerii produsului sunt scăzute sau în
cazul în care conducerea este sigură că produsul va reuşi pe piaţă, se poaterenunţa la testare. 7odificările minore sau copiile produselor de succes ale
competitorilor nu necesită o testare a pieţei.
u toată importanţa lor, testele noului produs cunosc anumite limite.
0n afara erorilor de interpretare, ele au un anumit grad de imprecizie, dar
indiferent de acestea, testele prealabile merită a fi efectuate, deoarece
consumatorii, în general lipsiţi de imaginaţie, au dimpotrivă un ascuţit spirit
critic/ ei pot sugera îmbunătăţiri la care creatorul nu s-a g%ndit sau potdemonstra, de e!emplu, că ceea ce era considerat un avantaj nu prezintă
interes pentru ei.
7odificarea produsului în funcţie de utilizator diminuează foarte
mult riscul ca produsul să fie respins de piaţă. 3h. otler 6 consideră, de
e!emplu, că designul unui produs nu trebuie neapărat să aibă ca sursă piaţa
dar, în cele din urmă, el trebuie să fie testat pe piaţă. onsumatorii trebuie să
fie consultaţi în legătură cu orice propunere de design, deoarece adesea ei
pot avea alte modalităţi de a vedea anumite lucruri, care nu sunt percepute de
către designeri.
De obicei, după testare se procedează la e!ecutarea modificărilor
impuse, iar apoi mostrele se supun din nou testării.
&estarea sortimentelor noi vizează, în principal, determinarea, în
condiţiile reale în care acestea se vor găsi în circuitul comercial, a
următoarelor aspecte:
1 otler, 3h. *ar'eting *anagement, "nalysis, (lanning, Implementation and )ontrol , O-th9dition, 3rentice Uall, 6VVW
7/22/2019 Design si estetica Cap 6
http://slidepdf.com/reader/full/design-si-estetica-cap-6 33/40
Dezvoltarea unui model eficient de generare şi management al designului
• îndeplinirea condiţiilor de fabricaţie cerute de tehnologia
stabilită/
• verificarea rezultatelor tehnologice randamente, productivităţi,
indici calitativi etc./
• verificarea gradului de satisfacere a cerinţelor beneficiarilor.
0n practică, testarea produselor noi îmbracă două aspecte:
testele tehnice+
testele de accepti&ilitate
Testele tehnice constau în analizarea caracteristicilor de bază diverse
solicitări şi încercări de laborator şi apoi compararea lor cu ale altor produse
similare. $stfel pot fi cunoscute performanţele noului produs.
Testele de accepta(ilitate permit studierea primei reacţii a beneficiarilor potenţiali în legătură cu noul produs/ acestea au un grad de
comple!itate mai ridicat, fiind mai dificile şi presupun măsuri speciale pentru
investigarea funcţiei psihologice a elementelor estetice şi asigurarea
succesului.
7etodologia de cercetare cuprinde numeroase verificări ce se pot
încadra în una din grupele de mai jos:
•
cercetări de laborator efectuate pentru aprecierea şi analizareainfluenţei pe care plastica produselor o e!ercită asupra
comportării perceptoriale spontane şi asupra intenţiilor unor
persoane cu vedere normală/
• studii de atitudini, menite a măsura şi analiza impulsul psihic al
mesajului estetic, efectuate de psihologi pe eşantioane
reprezentative/
7/22/2019 Design si estetica Cap 6
http://slidepdf.com/reader/full/design-si-estetica-cap-6 34/40
Design şi estetic! "n business
• teste în magazinele e!perimentale, ce constau în combinarea
testelor de laborator cu studiile de atitudini, pe un număr redus
de persoane/
• analize economice privind problemele financiare ale
întreprinderilor, efectuate prin procedee statistice.
3entru asigurarea succesului testării, este necesar ca produsul supus
testării să fie asemănător celui ce se va fabrica în serie şi să fie testat în starea
în care el ajunge în mod obişnuit la consumatori, în condiţiile reale ale
procesului de circulaţie.
9fectuarea testelor de acceptabilitate comportă verificări prin metoda
vizuală culoare, grafică, desen, precum şi studii privind comportamentul
consumatorilor.%tudiile de com&ortament se efectuează pe baza unor teste psiho-
sociologice, urmărind să releve măsura în care mesajul publicitar purtat de
produs a fost înţeles, acceptat şi reţinut de publicul căruia i se adresează.
Dintre testele frecvent înt%lnite, menţionăm:
testul de stabilire a indicelui de atragere spontană a atenţiei, care
comportă măsurarea timpului de percepere a elementelor plasticii
unui produs formă, grafică, culoare sau a unui grup de produse
concurente folosirea tahistoscopului/
testul de vizibilitate şi lizibilitate cu tahistoscopul sau
viziometrul, prin citirea pe o scară de valori a reacţiei faţă de
fiecare element al plasticii produsului/
testul de stabilire a dimensiunilor cu psihomagnometrul, aparat ce
proiectează pe un ecran, alături de produs, o pată luminoasă de
aceeaşi formă, ale cărei dimensiuni pot fi mărite sau micşorate,
stabilindu-se reacţia persoanei cercetate/
7/22/2019 Design si estetica Cap 6
http://slidepdf.com/reader/full/design-si-estetica-cap-6 35/40
Dezvoltarea unui model eficient de generare şi management al designului
testul de stabilire a distanţelor de identificare, prin care se
determină distanţele de la care fiecare element al plasticii
produsului poate fi văzut sau citit/
testul de stabilire a unghiului de vizibilitate prin folosirea unui
aparat cu masă turnantă, prevăzut cu o scară gradată, în centrulcăreia se aşază obiectul. 4e măsoară unghiul optim de citire a
diferitelor elemente/
testul de alegere spontană, cu ajutorul unui aparat care prezintă
într-un timp dat un număr de produse, persoana anchetată av%nd
la dispoziţie doar c%teva secunde pentru alegerea unuia dintre ele/
testul de ierarhizare a preferinţelor faţă de cerinţele calitative şi
cantitative ale produsului/ testul de asociaţie, prin care se clarifică şi se măsoară într-un timp
foarte scurt aprecierea favorabilă sau defavorabilă a machetelor
produselor concurente, prin evaluarea într-un sistem de punctaj a
intensităţii impulsului spontan produs de acestea.
<ansarea produsului pe piaţă se realizează prin saloane profesionale,
e!poziţii, t%rguri. Eumărul saloanelor speciale este în progres constant. 9le
reprezintă una din minunatele oportunităţi de atragere a publicului, iar
caracterul internaţional specific lor determină e!porturile.
3rezentarea în faţa clienţilor reprezintă pentru designer ocazia
intermedierii în favoarea companiei. Designerul amenajează standul, pune în
valoare produsul.
$nunţurile preliminare însoţite de invitaţii adresate potenţialilor
cumpărători pot pregăti vizita acestora. 9!istenţa unei documentaţii c%t mai
ample de tarife şi cheltuieli de distribuţie este la fel de importantă.
0n relaţiile cu presa, designerul este omul comunicării. $tenţia din ceîn ce mai mare a mediilor de presă acordată designului este reprezentată de
7/22/2019 Design si estetica Cap 6
http://slidepdf.com/reader/full/design-si-estetica-cap-6 36/40
Design şi estetic! "n business
interviuri, reportaje, analize de proiect etc. 3resa amplifică notorietatea
firmei, importanţa produsului nou.
(ndependent de saloane, odată cu produsul se pot prezenta şi
diferitele reţele de distribuţie. " manifestare, eveniment sau sărbătoare la
care sunt invitaţi clienţii poate da e!celente rezultate. 9!istă chiar agenţiispecializate în realizarea manifestărilor de acest tip.
"rice întreprindere care produce un anumit bun furnizează şi o gamă
largă de servicii şi în primul r%nd serviciile rezultate prin valoarea intrinsecă
a bunului respectiv, în termenii funcţionalităţii, plăcerii de utilizare şi facilităţii
acestuia.
Detaliile şi modalităţile de livrare, condiţionarea sunt şi ei factori ce
nu trebuie neglijaţi. De asemenea, documentele emise de întreprinderebroşurile, instrucţiunile de montaj, fişele tehnice au o largă utilizare alături
de produsul respectiv.
$t%ta timp c%t multe din produse sunt polivalente şi sofisticate, c%nd
se utilizează v%nzarea fără un sfat prealabil, gen ))ash and )arry*,
informarea consumatorului trebuie să fie mai mult dec%t o simplă listă de
caracteristici tehnice şi dimensionale ale produsului.
$stfel, serviciile post-v%nzare trebuie să fie dominante. 7area
majoritate a firmelor oferă garanţii ce au tendinţa să se mărească, ceea ce
pare a fi un mijloc de a-i )linişti* pe potenţialii clienţi în privinţa calităţii
produselor lor. $poi, comunicarea cu clienţii se bazează în continuare pe
noţiunea de termen de livrare şi depanare.
&oate aceste elemente furnizează cumpărătorului indicii nu numai
asupra personalităţii produsului, dar şi asupra personalităţii fabricantului
şiMsau distribuitorului.
7/22/2019 Design si estetica Cap 6
http://slidepdf.com/reader/full/design-si-estetica-cap-6 37/40
Dezvoltarea unui model eficient de generare şi management al designului
0n acelaşi timp, designerul trebuie să-l atenţioneze pe client asupra
tendinţelor de megalomanie care se pot manifesta cu ocazia dezvoltării unui
nou produs sau a unei noi identităţi vizuale.
Din momentul generării ideii, fiecare acţiune are un potenţial
informatic ce trebuie valorificat corespunzător, în scopul realizării de produsecare să satisfacă în cel mai înalt grad necesităţile at%t de diverse ale
consumatorilor. $cest lucru presupune stabilirea unui feed-bac# operaţional
între designer-producător-utilizator fig. 5.Q.
7/22/2019 Design si estetica Cap 6
http://slidepdf.com/reader/full/design-si-estetica-cap-6 38/40
Design şi estetic! "n business
' i g #
6 #
P o t e n ) i a l u l i n f o r m a ) i o n a l a l & r o c
e s u l u i d e c r e a r e e s t e t i c ! a l
& r o d u s u l u i
7/22/2019 Design si estetica Cap 6
http://slidepdf.com/reader/full/design-si-estetica-cap-6 39/40
Dezvoltarea unui model eficient de generare şi management al designului
Deciziil e ce intervin în legă tu ră cu diversi fi ca rea şi
soluţiile inov at o ar e ado pt a t e în ace st se ns tr eb ui e să fie
corela te cu:
• cerin ţ e l e econ o m i c e - eficienţ a econo mic ă a
eforturilor de introducere , eficienţa producţiei e tc/
• ceri nţ e l e d e pia ţ! - intere su l pe care îl de termină în
r%ndul consuma to r ilor şi al organiza ţ iilor comerciale ,
volumul cere ri i ş i deru la rea ei în timp, compet i tivi ta tea
pe piaţa internă şi e!ternă/
• ce ri nţ e l e t eh n ic e - performa n ţ ele calit ative pe ca re le
rea lizează produsul, g radul de valor ifica re a resurselor
de care dispune firma/• ce ri nţ e l e s oc ia le - creş te r ea nivelului de tr ai, a
cali tă ţii vieţ ii , inclusiv prin evi ta rea poluă rii s au a
dere glă rii echilibrului ecologic fig. 5.?.
7/22/2019 Design si estetica Cap 6
http://slidepdf.com/reader/full/design-si-estetica-cap-6 40/40
Design şi estetic! "n business
'ig# 6#7 %olu)ionarea calit!)ii estetice a &rodusului contem&oran