descÂntatul în cornova - basarabia · alte descântece, vrăji, leacuri. în sfârşit, în...

Ştefania Cristescu

DESCÂNTATUL în CORNOVA - BASARABIA

Volum editat, introducere şi note de SANDA GOLOPENŢIA

Ediţia a doua revăzută şi adăugită

PflIDEIflSOCIOLBUC

lap6sbit2301

Text Box

2003

f u

Ştefania Cristescu în august 1931 D e s e n d e D o m n i c a P ă u n

SOCIOLBUC

CUVÂNT ÎNAINTE LA EDIŢIA A DOUA

Volum ul Descântece din Cornova-Basarabia al Ştefaniei Cristescu a fost p rim u l vo lu m din seria cărţilo r p ie rd u te , pub lica t după plecarea d in ţară , la E d itu ra H iatus d in P rovidence, R.I., pe care o în fiin ţasem în acest scop în a n u l 1984. De a tu n c i au trecu t 16 ani, cartea s-a epuizat, răm ân ân d încă necunoscu tă publicului d in R o m ân ia , că ru ia îi e ra ad re sa tă , ia r m u n c a de a rh iv ă şi reflecţia m i-au sugerat u nele m odificări şi adaosuri pe care le-am opera t în ediţia de faţă.

Astfel, respectând titlu l care figurează în fru n tea u n u i plan de vo lum descoperit u lterio r (p lanul III), ediţia a doua se num eşte Descântatul în Cornova-Basarabia, p u n ân d astfel accentul, şi în acest m od, asupra procesului, a actelor, iar n u a rezu lta tu lu i, cum ofăcea titlu l anterior.

P e n tru că a u to a re a a m u n c it la acest v o lu m şi l-a v isat în făp tu it în tre vârsta de 22 şi cea de 27 de an i (in terval în care a scris de a ltfT to a te le x tH T c u p r in se în acest volum , cu excepţia a două d in tre ele, şi care a fost în tre ru p t de doi ani. d e j t u d iu j a Paris), am m e n ţin u t ca num e'deTiuitor n um ele Ştefania Cristescu. A tragem însă a ten ţia că studiul Componente magice în viaţa spirituală a ţărănimii româneşti din diferite regiuni ale ţării şi tex tu l in titu la t Plan pentru cercetarea credinţelor şi riturilor domestice ale ţărănimii româneşti au ap ă ru t sub sem n ă tu ra Ştefania G olopenţia.

P en tru a perm ite c ititorilor să p ă tru n d ă m ai adânc în m unca desfăşurată de Ş tefania Cristescu spre a elabora v o lum ul de faţă, am a d ă u g a t în p re z e n ta e d iţie o p r im ă se c ţiu n e , in ti tu la tă Comunicări la Institutul Social Român, rapoarte asupra acestora, planuri şi prime redactări, în care figurează tex tele sau schem ele parţiale a d ouă co n ferin ţe im p o rta n te d in 1931-1932 ale a u to a re i, pe a tunc i p roaspăt în toarsă de pe te re n -JĂ m ufestM Ipin tua le-M agie. Introducere şi concluzii şi Graiul din Cornova. A m bele conferin ţe au

SOCIOLBUC

6 ŞTEFANIA CRISTESCU

făcut obiectul dărilo r de seam ă (nesem nate) p rile ju ite de activitatea Şcolii sociologice de la B ucureşti, pe care A n to n G olopenţia le p re g ă te a şi tra n sm ite a re g u la t în an ii 1931-1933 z ia ru lu i „C urentul". Prim a a fost p regătită spre a fi p rezen ta tă în aceeaşi şedinţă cu com unicarea D ochiei Ioanovici, cu care se în tre p ă tru n d e strâns, după cum o ara tă p lan u l de ex p u n ere pe care îl reproducem . U n tablou al in form atorilo r-tip , a lcă tu it de în treaga echipă „Spiritual", va p u te a fi u tiliza t spre co m p arare cu lista agen ţilo r magici a lcătu ită de Ş tefania Cristescu, p rin care d e b u tează v o lu m u l. în sfârşit, p la n u rile III, IV şi V şi fra g m e n tu l Magicianul este sau nu profesionist? a r fi p u tu t ap a rţin e fazei de redactare a vo lum ulu i p ro iec ta t despre descân ta tu l cornovean , iar lista Descântece netranscrise va fi rep rezen ta t u n p rim m o m en t de b ilan ţ şi încheiere în acest efort.

în cadrul secţiunii Materiale, am adăugat câteva scurte fişe şi trei texte aflate în arhiva personală a Ştefaniei Golopenţia (inclusă în A rhiva familiei G olopenţia, AFG). Este vorba despre u ltim ul tex t d in subcapito lu l Luarea manei: facere şi desfacere, p recum şi de tex tele in titu la te Ca să nu se lipească boala de o vită, de o vie, de ceva şi Spre a nu f i prins la furat. Toate cele trei texte apar în subcapitolul Alte descântece, vrăji, leacuri.

în sfârşit, în sec ţiu n ea Studii (care şi-a sch im bat n u m ele , deven ind Studii şi chestionare publicate), am rep rodus cele două chestionare priv itoare la ag en tu l m agic şi la descântat: prim ul, a p ă ru t în revista „Sociologie rom ânească" an . I (1936), nr. 4, p. 11-18, cel de-al doilea pub lica t în v o lum ul îndrum ări pentru monografiile sociologice (B ucureşti: In stitu tu l Social R om ân, 1940, p. 251-261). în rep roducerea celui de-al doilea chestionar, am în treg it titlu] schem atic care ap ă rea în îndrum ări (Plan pentru cercetarea credinţelor şi riturilor domestice), recurgând la titlul com plet care figurează în fru n tea ex trasu lu i tipărit pe baza vo lum ulu i.

Cu v o lu m u l de fa ţă şi cu cel p u b lic a t în a n u l 20 0 2 la E d itu ra Paideia - Gospodăria în credinţele şi riturile magice ale femeilor din Drăguş (Făgăraş) - , p u b lica rea o p ere i sociologice a Ş te fan ie i C ris te sc u -G o lo p e n ţia e d e p a r te de a fi în c h e ia tă . N ădăjdu im să o du cem la b u n sfârşit, ad u cân d în fa ţa c itito rilo r m a te ria lu l şi n o te le de te re n p riv ito a re la cu legerile e fec tu a te

SOCIOLBUC

Descântatul în Cornova - Basarabia 7

Şţ C ris tescu -G o lo p en ţia la D răguş, R uncu , Ş an ţ şi H odac, p recu m şi a lte s tud ii şi c o n fe rin ţe sociologice ale a u to a re i.

N um ai p rin a ten te recu p erări de felul acesta, care v o r trebui să aibă tre p ta t în vedere şi alţi m em b ri ai Şcolii sociologice de la B ucureşti, decât cei care su n t a u to m a t invocaţi de o b u n ă buca tă de v rem e (m ă gândesc, în tre alţii, la ^ e ^ i a j ^ t a j j o r j f , D D ogaru , F lorea F lorescu, Gh. Focşa, D.C. Gcc>rgescii, Dochia Ioanovici, losif jlvăn7l^M eam lc5l?-£lc-)^ vom izbuti să în treg in r im a g in e a re a lă a g ru p u lu i de t in e r i socio lo g i ca re a p r iv it p ro asp ă t şi in ten s rea lita tea ro m ân ească în perioada d in tre cele două războaie m ond ia le .

Sanda Golopenţia Providence, 23 octombrie 2002

SOCIOLBUC

INTRODUCERE LA EDIŢIA ÎNTÂI

în vara a n u lu i 1931, cea de-a şaptea cam panie m onografică organizată de P rofesoru l D im itrie G uşti a adus în satu l Cornova, din ju d e ţu l O rhei, B asarabia, o echipă de 5 5 de tineri care aveau să devină, n u peste m u lt, specialişti consacraţi în dom eniile cele m ai varia te ale cu ltu rii ro m ân eşti - sociologie, folclor, a n tro p o logie, ştiin ţe ju rid ice , istorie, psiho logie , filozofie, dem ografie, m ed ic in ă , m uzico log ie , a rh ite c tu ră , a rte p lastice etc. Făceau p a rte d in ea, în tre alţii, E rn es t B ern ea , H arry B rau n er, Lena C onstan te , E ugen ia C o n stan tin escu , X enia C osta-Foru , M aria C otescu, Ş tefan ia C ristescu, G heo rg h e Focşa, M arcela Focşa, D.C. Georgescu, A n to n G olopenţia, Paula Gusty, Traian Herseni, Dochia Ioanovici, Ion Ionică, O ctavian N eam ţu, Mircea M anolescu, D om nica I. P ău n , M ih a i Pop, V ictor R ă d u le sc u -P o g o n e a n u , Henri H. Stahl, Petre Ştefănucă, Emil Tlirdeanu, Mircea Vulcănescu şi Ion Z am firescu, cei m a i m u lţi pe a tu n c i de-ab ia trecu ţi de p rag u l celor douăzeci de ani.

La în toarcerea de pe te ren , după u n răgaz de p relucrare a datelor, care a d u ra t p a tru lun i, Secţia sociologică a In stitu tu lu i Social R om ân a organizat, în tre 13 ian u arie şi 1 iun ie 1932, un ciclu de 19 şedinţe de p rezen ta re publică a rezu lta te lo r cercetării. R eproducem , în paginile 10-11, p rogram ul-inv ita ţie care a fost difuzat de In stitu t cu acest prilej.

M aterialul cules în tim pul cam paniei a fost depozitat, după obicei, la Institutul Social Rom ân, în dosare de „cadre", „manifestări" şi „sub-unităţi"1 puse la dispoziţia fiecăruia dintre participanţi, în devălmăşie, pen tru prelucrare şi interpretare ulterioară. Din titlurile conferinţelor reproduse m ai sus, ca şi din studiile publicate, începând cu anul 1932, în reviste ca „Arhiva pen tru ştiinţa şi reform a socială" şi, m ai târziu, în „Sociologie rom ânească"2 pu tem avea, indirect, o im agine a bogăţiei şi diversităţii datelor de care dispunea, în 1931,

SOCIOLBUC

1 0 ŞTEFANIA CRISTESCU

Prezentarea materialului cules în campania a Vil-a monografică întreprinsă în iulie-august 1931 în satul Cornova din jud. Orhei (Basarabia)

19 şedinţe la care sunteţi rugat a lua parte

Film

M ie rcu ri, 13 ia n u a r ie 1932: Drăguş, un sat din Ardeal; şi Cornova, unsatd in Basarabia. Două filme documentare. Cu un cuvânt introductiv al d-lui prof. D. Guşti.

Conferinţa unui localnic

M iercu ri, 20 ia n u a r ie 1932: SI. S. Părintele Ion Zamă: Din viaţa unui preot basarabean.

M e to d ă şi s iste m

M ie rc u r i , 27 i a n u a r i e 1932 - D. Guşti: Realitate socială şi cercetare sociologică. T. Herseni: Metoda monografică.

M ie rc u r i , 3 f e b r u a r ie 1932 — Roman Cressin: Statistica în cercetările monografice. Ing. I. Meassnicov: Prezentare de cercetări statistice. Henri H. Stahl: Tehnica cercetării monografice.

Cadre

M iercu ri, 10 fe b ru a r ie 1932 —Ion Conea şi Emil Popa: Condiţionările geofizice ale aşezării satului. D-ra Livia Gavăt şi I. Bulai: Fauna şi flora regiunii. D-ra M. Cotescu: Ruralistica. Traian Herseni: Raportul dintre natură şi cultură.

M ie rc u r i , 17 f e b r u a r ie 1932 - R. Cressin, I. Meassnicov şi N. Popescu: Statistica demografică. Dr. Mesrobeanu: Serologie. Drd. Dimitrie Georgescu: Cadrul biologic al satului. Dr. Belciu: Asistenţa medicală, Drd. Feneşan: R ezultatul reacţiunilor Meinecke. Drzi subit. Stoica şi Ungureanu: Prezentări de fişe fam iliale biologice.

M ie rc u r i , 24 f e b r u a r i e 1932 - H.H. Stahl: Cadrul istoric al satului, Ion Zurescu:Memorie socială.

M ie rc u r i , 2 m a r t i e 1932 - Anton Golopenţia: Cadrul psihologic al satului.

M a n ife s tă r i

M ie rc u r i, 9 m a r t ie 1932 - Anton Golopenţia: Viaţa spirituală a satului (aspectul total). Ion Ionică şi Octavian Iosif: Ştiinţă populară şi mitologie populară. Ion Samarineanu: Tehnologie. D-ra Dochia Ioanovici: Interdicţii şi magie. D-ra Ştefania Cristescu: Descântecele.

P rogram ul-inv ita ţie al In stitu tu lu i Social R om ân

SOCIOLBUC


• 1 * m a rtie 1932 - Octavian Iosif: Viaţa religioasă a satului. Ernest

S e a 1‘" ^ G e o r g eculturală. D-ra Eugenia Constantinescu: Comunicări de foe.

« W i r i 23 m artie 1932 - Constantin Brăiloiu: Metoda monografică în cercetarea muzicologică H. Brauner: Prezentare de fonograme cornovene. Mihai Pop: Prezentare 7 Z t e de cântece notate filologic. D-ra Marcella Foc*: Repertoriul coreografi,

M ie r c u r i 30 m a rtie 1932 - A. Golopenţia: Artele spaţiale. Arhitect Armaşel: fre 'entare'de schiţe ţi planuri. D-rele Marcella Focşa şi Elena Constante: Jjezen tare de planşe de ţesături. Petre Sârbu, Emil Turdeanu, P. Ştefanuca: Prezentări de

literare poporane nemuzicale.M iercuri 6 aprilie 1932 - Mircea M. Vulcănescu: Structura vieţii economice a S EmanoU Buznea: Viticulturăşivinificaţie. Adrian Negrea: Un,taţ, economice. Anton Golopenţia: Schimbul şi circulaţia, negustor, ambulanţi şt targun. Gheorghe Dumitrescu: Negustorii stabili.

M iercuri, 13 aprilie 1932 - N. Cornăţeanu: Bugete. Tehnica agricola ş, viticola D-ra P. Gusty: Industria casnică. Ion N. Ciolan: Cooperaţia sateasca. C. Iltescu. Prezentare de desene de instrumente.Miercuri,2 0 aprilie 1932-H.H. Stahl, Mircea Manolescu şiFilipPaşcanu: Manifestante jurid ice ale satului. Nicolae Popescu, Octavian Neamţu: Statistica judiciara.

M iercuri, 11 m a i 1932 - Mircea M anolescu şi V. Rădulescu-Pogoneanu: M anifestările administrative şi politice. P. Ştefănucă: Influenţa războiului asupra

mentalităţii politice a satului.

Unităţi

M iercuri, 18 m ai 1932 - Traian Herseni: Unităţi şi relaţii. D-ra D. Păun: Ţiganii.

loan Zurescu: Evreii.M iercuri, 25 m ai 1932 - M. M. Vulcănescu: Gospodăriile. D-rele X Costa-Foru şi N Rayski: Problema familiei. D-ra Olga Hreniuc şi D-ra Rodica Luţia. Cop,,,. D-ra Elisabeta Constante şi D-ra Maria Dărmănescu: Istoricul familie,.

M iercuri, 1 iu n ie 1932

Procese

- Anton Golopenţia: Procesul de urbanizare a satului.

Film ul şi com unicările vor avea loc la ora 9 seara în sala de lectură a Institutului Social Român (Palatul Academiet de înalte Studu Comerciale şi Industriale, Piaţa Romană, 6).

SOCIOLBUC


Institutul Social R om ân cu privire la Cornova şi rostuirile ei de sat vechi mazilesc,unfluenţat de adm inistraţia im periului ţarist sub care trăise începând din 1812, şi in trat pe drum ul ireversibil al orăşeni - zării. Nu trebu ie u ita t că m a te ria lu lu i de fişe, h ărţi, re leveuri, fotografii i se adăugau filmul sociologic Comova, un sat din Basarabia (operator: Tlidor Posm antir; regizori: H.H. Stahl şi A. Golopenţia) şi u n n u m ăr im portant de obiecte (ceramică, textile, iocane etc.) care au fost p rezen ta te u lte r io r în expoziţiile o rgan iza te de Şcoala sociologică de la Bucureşti.

Din evocarea cam paniei de la Cornova de către A. Golopenţia (1932 şi f.a.) şi H.H. S tahl (1981), ca şi d in descrierea, de către acesta d in urm ă, a personalită ţii p ito reşti a p ă rin te lu i Ion Zamă, care-1 citea pe S chopenhauer, se războia cu inoch en tism u l şi cu stilism ul5, era pasionat dc astronom ie şi se descânta, filozofic, la babele d in sat, pu tem , pe de altă parte , în trev ed ea câte ceva din în tâln irea de zi cu zi a „m onografiştilor" cu Cornova. Se producea, în acele lu n i fierb inţi de iu lie -august basarabean , len ta asim ilare în tre intelectuali cu form aţii şi perspective diferite, pe fondu l m ai larg al u n e i as im ilă ri rec ip ro ce în tre t in e re tu l u n iv e rs ita r şi c o rn o v en i. Se c o n s tru ia , la s tu d e n ţi şi la s ă te n i d eo p o triv ă , încrederea în rosturile adânci ale că rtu rărie i rom âneşti. Ştefania Cristescu m ărtu risea adeseori că, p e n tru ea, anii cei m ai frum oşi ai vieţii au fost anii îm bogăţito ri ai acestor cam panii m onografice, când m isiunile se co n tu rau generoase şi clare, iar în făp tu irile nu păreau condiţionate decât de do ru l de a te face util. Iar A nton G olopenţia scria, în tr -u n eseu ined it in titu la t Un sat basarabean: Cornova, rândurile u rm ătoare :

Cercetările m onografice n -au fost num ai în treprinderi ştiinţifice în sensul acesta p ro fu n d al cu v ân tu lu i. A ceasta e faţa lor oficială, la văz. Ele au avu t şi vor păstra, cred, o altă faţă, prea pu ţin vădită, de fiinţa căreia n u p rindem veste decât târziu, în îm prejurări deosebite. Când a ju n g em să tră im an i de-a râ n d u l d eparte de cercetări, b u n ăo ară . F aţa a doua a cerce tărilo r m onografice a constituit-o viaţa „m onografiştilor" cu obiectul de până acum al cam paniilor, cu satele, cu an u m e institu ţii ţărăneşti. în tim p ce inventariau docum entele privitoare la partea sau aspectul din viaţa

SOCIOLBUC


t c u c e r c e ta r e a că ru ia fu s e s e r ă în să r c in a ţ i, c e i c u s â n g e de F ă t o r d u c e a u o lu p tă , a d e s e o r i n e ş t iu t ă n ic i d e e i , p lin a d e

sa tu l în în tr e g u l lu i, c u sa tu l fiin ţă şi e i, şi d e necuprins^ F ^ d că p r e d z e z o e x p e r i e n ţ ă a m u lt o r a d in tr e n o i a s e m u in d C red P T resta c u c e le p e ca re le d e p u n e m c a n d e sa

l V d n l ” „ e Î r î g e . P o n .r o î o iu l S e r i z a t c u s t â n g ă c ie s p u n â n d că a r f i f â c u f i p a r c a p e n tr u

Ce S S r i c â te u n sa t. sa u o a n u m e râ n d u ia lă a v ie ţ ii r o m a n e ş t i (cea r ă ză sea scă p e n tr u c e l m a i d e s e a m ă d in tr e n o d ) a u v m o - n c o a c e

d e la n c e p u t . U n sa t a n u m e , o d a tă ce s e v ă d m tr -m s u 1. u n e l de t fi o d a tă ce i -a u lu a t u r m e le d e v in , p e n tr u c e i d e s o iu l a c es ta ţe l d e n ă z u in ţ e p â n d it c u s f ia lă ş i îm p r e s u r a t p a s c u p a s , lu a t m s tă p â n ire cu d u io ş ie r e c u n o s c ă to a r e . Ţ in ta r â v n ită a în c er ca ţilo r de i e s t fe l e d e a răzb i î n m ie z u l f iin ţă r ii sa tu lu i , a r â n d u ie l i i d e v ia ţa a a n u m U o r ţ i n u t u r i d e m u n t e , a î n t r e v e d e a c h ia r f ir e a Io n A p r o p ie r e a e i fa ce d in s a tu l sa u r â n d u ia la d e v ia ţa p r ic e p u ta

n r ie te n ca to t o m u l d e p r e ţ care n i s -a d e sc h is .în 'lu p ta aceasta izbânda e decisă pe u rm a a zeci şi sute

um blări în lung şi-n la t a sa tu lu i şi a P ™ tu h n m zo n la.amu,z<n în am u rg , a v o rb itu lu i cu m a i f ie c a re -n zi cu so a re saui cu vrem uială cu necaz sau voie bu n ă , după ce, pe cat se poate, toa lu T o s t v L t e d in cât se poate de m u lte locuri. C o n ^ rb m le aa m em brii cercetării, cu ochii lo r deprinşi sa P r” nspecială, observaţiile lo r m ultip lica co n f era^ J af cF ten u p te celui p o rn it să cucerească sa tu l m treg . Pe n Pe^ r n de de ahu sen tim en ta le su n t to n icu l, c a ta liz a to ru l cer.:e arii ■de d e ta l u n rec ise d u n ă p ro g ra m . R o d u l ei, a p re h e n s iu n e a m tre g u lu S t , fundaîul % care poâ.e fi profilat in dimemmxm e f reţ rezu lta tu l cercetării speciale. Ea îi da căldură m fapşarii a c e s ta cercetări speciale. Şi ea răm ân e , m u rm a , a e , - .v iaţă, ca am in tirea u n u i om a căru i iubire te-a u p

Cred şi ştiu că m u lţi d in tre cei ce au lu cra t m cercetări m onografice au p rie ten astfel u n sat, o problem a. In privinţa m ea, îm i am intesc câtă trudă îndărătnică m i-am dat, a an u lu i 1931, ca să pricep Cornova, satul m taiei c pm onografice. De când am sim ţit că o ştiu cat poate fi 5» răm as prieten, cu care po t sta de vorbă m am intire, cum stau de vorbă cu am intirea oam enilo r vii pe care i-am apropi

SOCIOLBUC


E venim entele politice de ordin ex tern şi in tern , asupra cărora n u vom m ai insista, au adus, succesiv, desfiin ţarea In stitu tu lu i Social; îndepărtarea d in câm pul activităţii in te lec tuale rom âneşti a P ro fe so ru lu i G uşti şi a Şcolii socio logice de la B u cu re ş ti; de ten ţiunea m ulto ra d in tre m em brii Şcolii în închisori politice din care unii, cum ar fi Harry Brauner, Lena Constante, Traian Herseni, O ctavian N eam ţu etc. au răzbit după m u lţi an i irosiţi şi în care alţii, cum ar fi A n to n G olopenţia, Victor R ădulescu-Pogoneanu , Petre Ş tefănucă, M ircea V ulcănescu şi-au aflat m oartea ; expa trierea lui Ion Ionică sau Em il Turdeanu; „reprofilarea" forţa tă a m ajorităţii foştilor „m onografişti", care n u au m ai ajuns să publice lucrările aduse aproape de încheiere, în an i m ai p u ţin secătuitori.

Odată cu dispariţia Institu tu lu i Social a fost distrusă şi bogata arhivă sociologică a acestuia. O parte din fişele ce se găseau la cei ce le întocm iseră sau la cei ce le utilizau tocm ai în acel m om en t au fost sa lva te sau au p ie r it în a lte îm p re ju ră r i . M a te ria lu l basarabean aflat la R egionala d in C hişinău a In s titu tu lu i a fost confiscat în anu l 1940 de către autorităţile sovietice5. Cum, după 23 A ugust 1944, studii consacrate B asarabiei au devenit, şi au răm as până astăzi, cu in te rm ite n ţe , im posibil de în trep rin s în R om ânia, soarta m ateria lu lu i ad u n a t la Cornova n u a p u tu t face obiectul preocupărilor explicite ale nici unu ia din tre specialiştii sau institu te le de reso rt d in ţară . C hiar articolele deja publicate cu privire la Cornova au fost tacit elim inate din bibliografiile lucrărilor Şcolii sociologice de la Bucureşti. Prin aceasta, ca şi p rin includerea lo r în „fondurile speciale", n econsu ltab ile , ale b ib lio tecilor de specialitate, sau p rin interzicerea citării lor în m aterialele publicate în Rom ânia, rezultatele cam paniei m onografice Cornova au răm as în largă m ăsură necunoscu te generaţiilor tinere de cercetători ai realităţii rom âneşti. Lucrurile n u s-au schim bat în această privinţă după „reconsiderarea", începând din 1963, cu înain tări şi retrageri, a activităţii Profesorului Guşti şi a elevilor săi şi nici chiar după com em orarea a 100 de an i de la naşterea Profesorului, în 1980.

Studierea descântecelor n u e m ai uşor de continuat în România decât aceea a fenom enelo r de viaţă rom ânească din Basarabia. In teresan tu l m aterial pe care unii, rari, cercetători îl culeg încă, renun ţând stoic la posibilitatea de a fructifica m unca lor de teren în

SOCIOLBUC

Descântatul în Cornova - Basarabia

H arta ju d e ţu lu i O rhei (C ornova făcea p arte d in plasa Bravicea)

SOCIOLBUC

ŞTEFANIA CRISTESCU

i-i*I

ÂJLuJ *** Ct*. | f/»v

wCZvuc- Ct+mrir-Q. 4J*. dj TOtL#*- U' cL^y^Z fc-lXj < UÎ -l' ff~AjlaJLJuJZ *u .'u t jC j-K w ftuu ti,' K*>+Suj~Z alt + iJ - .

/ ^

t J+~ZuJ. I■-*- t 4t ciXvu> Cco /V|_y!r 1 '*■ u< /C-#\x iţ_ ^ t 'u u - 1

ft*' .

^ ? £** £ o * /**-iXrxLt~4u T oU. a~t-*~A-

QstUsv* j _

Ă 4M 7U f h k ^ tT H X - 1 - - U 2 x J Z ^ ' ‘ u Z ' t f , L ^*

^ A^-\* ■

tvL. h«UJ- «£<_ V v'*_^£

^O tojs^cX u-’ J-ft^dX. t, , "

^ * bXt l X AXt Cj'WO fc*±JCv\«4 •

ţ c i f ^ n ^ J U ^ W t , c

* V f ^ p <: io -u i *l A - h i 'w T - . - n j L ■

i ^ S k L ^ J W - y x ^ r ^ l J ^ c . l U p j ^ J U T ^ J - •tilZ i^iA . . fCr-Uu Uc~ iC Vt'tUU. m M u ^ . ' *

Plan I al v o lu m u lu i Cornova

SOCIOLBUC


lucrări publicabile, este, în cel m ai b u n caz, tolerat în arhive pentru uz intern; prelucrarea lui e rareori prevăzută în planurile de cercetare ale institutelor din ţară şi, atunci, nu în vederea publicării6.

R ezulta tu l acestor m ultip le cenzurări, opera te deopotrivă în spaţiu l fizic şi în cel abstract al cu lturii rom âneşti, este că petele albe sporesc.

Ni s-a păru t de datoria noastră să contribuim la schim barea acestei stări de fap t p rin publicarea m ateria lu lu i de descântece cornovene, salvat de la distrugere de Ştefania Cristescu-Golopenţia. Acest m aterial, parte a dosaru lu i „Spiritual" al cam paniei de la Cornova, constă aproape în exclusivitate din fişele de te ren ale Ştefaniei Cristescu, cărora li se adaugă u n num ăr, din păcate extrem de redus, de fişe în tocm ite de E rnest Bernea, Xenia Costa-Foru, Livia Gavăt, A nton Golopenţia, Dochia Ioanovici, Ion Ionică, HenriH. Stahl şi Emil T urdeanu, pe care Ştefania Cristescu in ten ţiona să le utilizeze în cartea la care lucra.

Ş te fan ia C ris te scu p lă n u ia să scrie u n v o lu m in ti tu la t „Practica m agică a d e sc â n ta tu lu i în sa tu l C ornova .

D ouă p la n u r i a le a c e s tu i v o lu m , a lc ă tu ite la m o m e n te d iferite , n e p e rm it să ne d ăm seam a de m o d u l în care el se configura în m in tea au toare i. P rim ul p lan este reprodus în figura a lă tu ra tă . Al doilea p lan, cu m u lt m ai am ăn u n ţit, este urm ătoru l:

PRACTICA MAGICĂ A DESCÂNTATULUI ÎN SATUL CORNOVA (PLAN II)

I. Introducere

II. Descântatul. Forme-tip de descântat: a. de boli; b. de dragoste.

A. Practici

- Elemente

1. Observanţe (rituri de intrare) - spălare pe mâini etc.

2. Rituri manuale şi obiecte magice

Rituri manuale (forme)', a. de boli — se scuipă petica (băşica rea), se aunge buba; o copilă mezină muşcă de trei ori carnea crescută pefaţă (broască); stropire cu m âna sau gura; pisare, îum egaie

SOCIOLBUC

ŞTEFANIA CRISTESCU

(cânepă, cel pierit); pune deodată cele două mâini pe frunte şi ceafă şi, imediat după aceea, la cele două urechi reconstituind : sem nul crucii (deochi); freacă cu degetele capul celui bolnav (deochi); suflă asupra capului; bate peste picior (desmorţirea piciorului); pune frigarea în foc, o scoate, o aruncă în apă; taie găina neagră; taie unghiile de la mâini şi de la picioare, păr din cap în cruce, sparge un ou şi le vâră înăuntru , îngroapă oul la răscruce (friguri); frige lână pe foc, o pune în unsoare şi apoi pe oghial (gâlci); învârte fusul în jurul hudmei; face noi (cercuri) în cenuşă cu fundul paharului de nouă ori, ia apoi noii cu vârful cuţitului, de trei ori câte trei, şi-i pune în apă (jolnă); suceşte fuiorul de cânepă la spate, face nouă noduri la aţă şi apoi o leagă în cruce pe locul unde e junghiul; învârteşte călcâiul de la picior în jurul urechii în tim p ce spune descântecul (năjit); cu cosorul în m âna dreaptă dă pe frunte-n jos, să se ducă răul în jos (orbalţ); prăjeşte făina-n tigaie-n sec şi o pune la falcă; azvârle mămăligă spre pădure sau spre o lumină, peste capul copilului (plânsori); cu spatele la răsărit, aruncă apă şi nouă surcele peste cap (soare-n cap); scrie şi citeşte cărticica, o desenează pe Avizuca (strâns); b. de dragoste - persoana descântată doarme cu spatele la fereastră; b'ate mătănii; pune sub pernă anum ite obiecte (cercei, inele etc.); aruncă brâul sau ciorapii spre lună (ursit); pune mâinile în cruce pe fântână (desfacere de ursit); descântătoarea bate frigarea cu ciocanul în foc; aruncă săm ânţă de cânepă în foc etc.

Obiecte magice: (1) generale - fiare de găsit, lănţucuri, frigări, buruieni, broască, găină; (2) speciale: a. de boli - pene de cocoş negru, peniţă de păun, busuioc (albeaţă); nouă coarne, cremene, marmoră, cenuşă, păsat, linguri, cuţite, fuse, ulcică, apă, strachină (baghiţă); petică aprinsă de la păm ătuful cu care tragi cenuşa din cuptor (băşica rea); lingură părăsită (broască); burete puşios-apă, miere, cuţit, rachiu-smochină-ac (buba neagră); făină de păpuşoi, chişleag de vacă, rachiu (cairlâc); cuţit, trestie (cârtiţă); smântână-julfă-cuţit, rachiu, sămânţă de cânepă (cel-pierit); borş, cuţit, cutie, laptele mamei (acei-răi); cosor (ciopârlajiţă); apă neîncepută, trei cărbuni (deochi); frigări-apă, tăiatul găinii (frigări-stomac); unghiile de la mâini şi picioare, păr din cap „în cruce", ou (friguri); lână de oaie ţâgnă, unsoare, oghial (gâlci); fus (hudm ă); un tu ră-cenuşă-

SOCIOLBUC

Descântatul în Com ova - Basarabia 19

cutit-nouă cărbuni doină); fuior de cânepă, apă (junghi); călcâi, baligă de vacă d in Ziua C rucii (năjit); cosor, cuţit, fa in a de năDUSoi-tigaie-cuţit, ac-chişleag-basm a (orbalţ); busuioc verde sau

steblişoară"-ulcică-leşie-strachină, frunză de păr-calapar (par);

baligă de cal, m ă m ă lig u ţă (p lânsori); trei cărbuni-apă, cuţit sau ac, apă n e în cep u tă (pocitură); u n tu ră de porc, ac d e cu su t (raie); apa n eîn cep u tă , strachină, n o u ă su rcele (soare-n cap); m ătură luata din cea cu care se m ătu ră la b iser ică -fier d e găsit aţă roşie, rach iu - andreică, m ăturiţă-rach iu , ra ch iu -m ătu ră-fier d e găsit (speriat); ac d e cu su t lap te le m a m ei, cărticică (strâns); slăn in ă sfinţită, cărbuni, bărduţă (crucea cea m are); apă neîn cep u tă , trei vergele de a lun de-o vară (şarpe); ac, rach iu (tătarcă); tărâţe, sare, cosor, cuţit sau fngare (de vacă); b. de dragoste - „ursoaică", apă (ursit); „dum inicuţe", apa, in e l, că lţu ni, cercei, p iep ten i, sp elc i (ursit); agh iasm a, icon iţa cu M aica D o m n u lu i (ursit); ciorapi, brâu, legătură de sare (ursit); brau d in p ied ică de la m ort (la lu n ă); soc, p â in e , sare (la soc); frigări, cio ca n (frigări-ursit); să m â n ţă d e cân ep ă (dragoste); cam aşa de cu n u n a t a so ţu lu i (desfacere d e urât); n o u ă oa le cu apă fiarta, vem ş, clocotiş, albie, lu m â n a re , icoan ă cu M aica D o m n u lu i (desfacere de urât); n o u ă b u că ţe le de m ă m ă lig u ţă d e la n o u ă m ese , u n beţişor, co lţu n i (ursit); og lin dă , apă, grău n ţe , u n cocoş, o gam a (ursit).

3 Rituri orale. P r e p o n d e r e n ţa r itu lu i o r a l în sa te le n o a s tr e . L un gim ea d escâ n tecu lu i. Forme: (1) câteva cuvinte (so are-n cap, par, ş a r p e ) , c u v in t e fă ră s e n s (d e o c h i ) ; (2 ) dialog (d e z m o r ţ ir e a p ic io r u lu i, p u şc h e ); (3 ) descrierea ritului manual (fr ig ă r i), (4) descrierea unor rituri simpatetice (d e sc r ie re a m u n c ii c â n e p e i m d escâ n tecu l de ju n g h i); (5) postularea unor situaţii socotite imposibile (cân d va c lo c i u n g h ia p u să în tr -u n o u , a tu n c i sa-1 scu tu re pe X fr igu rile); (6 ) naraţiune - d isp ariţii su cc e siv e : o baba are n o u a feciori, î i tr im ite la o a ste , e i d ispar p e rând (gâlci); Ţ igna are n o u a f e c io r i (g â lc i); J o ln a a re n o u ă f e c io r i . . . ( jo ln ă ); (7 ) (a) - întoarcerea din drum ( să v â r ş ită d e u n a n o n im sa u d e M a ica D o m n u lu i): co co şu l care p leacă să cu reţe cam pn e trim is sa cureţe o c h ii (a lbeaţă); M aica D o m n u lu i v e d e fe te le care m erg la M area R oşie s -o cureţe de n isip şi le tr im ite să cu reţe o ch ii (albeaţa); n ou a lu p i d in n o u ă câ m p i p o r n e sc să m ă n â n ce m ă ru l b u lgariu , M aica D o m n u lu i îi v e d e şi- i tr im ite să m ă n â n ce ce l-p ier itu l (ce l-p ien t);

SOCIOLBUC


pornesc nouă fraţi cu topoare, să taie m ărul roşu, sunt trimişi sS- taie orbalţul (orbalţ); porneşte un om negru să bată uşile la codru1 şi lupii din câmp, Maica D om nului îl trim ite să bată spărietul (speriat); nouă fete de tătar, nebotezate, necreştinate pleacă, cu suliţele îndreptate, în câmpii mari, să sape copacii la rădăcină şi ierbile „la truchină", Maica D om nului le trim ite să ia tătarca (tătarcă); altă dată, în schimb, călugăreii cu cărţile subţioară merg (direct) şi iau cei-răii (cei-răi); (b) — atitudinea neatentă', masă mare dată de Sfânta M aria sau altcineva (băşica rea, buba neagră, cairlâc, cârtiţă, orbalţ, râie); (c) - gonirea directă (gonirea bubei negre prin pustii), porunca de ieşire (deochi, năjit, păr, hudmă); (d) - plângerea la Maica Domnului, care promite scăpare sau trimite la descântătoare: în tâ ln ire cu Ceasul Rău şi Buba Neagră, plângere... (buba neagră); întâlnire cu Spărietul... (speriat); (8) propunere de schimb: dă pădurii răul şi cere odihna în schimb (plânsori); (9) numiri simpatetice: Cel-Pierit, Jolnă, Jolnoaică, Ceas-Rău, Spăriet; (10) invocaţii-, către buruiene pentru a visa ursitul (dragoste); către icoană (dragoste); către lună (dragoste); către apă, fântână (desfacere de urât); către fier (frigări, ursit); (11) rit oral complex (descântec de junghi).

4. Observanţe (rituri de ieşire)

C ondiţii: (1) Loc - acasă la descântăto(a)r(e); la vatră (frigări); la soc (dragoste). Culegerea buruienilor de pe câmp. Aruncarea apei pe loc curat, par etc.; (2) Timp - (a) descântece de boală-, până nu răsare soarele; de trei ori pe zi, dimineaţa, la prânz şi seara; duminică dimineaţa, când toacă la biserică (broască); marţea când e lună nouă, miercuri şi joi şi iar aşa până-n trei săptămâni (jolnă); luni, marţi, m iercuri - trei săptămâni; când e lună şi, dacă nu trece, repetă de două ori la lună nouă; când se „chişeă" lumina; când soarele dă-n asfinţit (orbalţ, plânsori); (b) descântece de dragoste: se culege ursoaica m arţea şi joia, zile de frupt, se fierbe până nu răsare soarele, te speli cu apa pe cap sâmbătă dimineaţa ca să n u -ţi ia altele îna in te ; pu i bu ru ien ile sub cap înspre duminică, în trei sâmbete; lăutoarea o zvârli duminică dimineaţa; sâmbăta se culeg duminicuţe; de miercuri dimineaţa până vineri seara se ţine o legătură de sare la brâu şi vineri seara presară patul

SOCIOLBUC

Descântatul în Cornova - Basarabia 2 1

• v isea ză m irele; (3) Reglementaţie numerică - l a riturile orale; de n o u ă ori; d e trei ori; de trei ori câ te trei în tr -o zi, d im in ea ţa , la am iază şi seara; d e trei ori câ te trei în trei zile; d e d ou ă ori când e d escâ n tecu l în to rs (cel-p ier it); o s in gu ră dată - odată o descântat, odată trece (d eo ch ia t); o dată d e patru ori (apă) şi de c in ci ori pe

sp in are (speriat).

B R eprezen tări; (1) reprezentări impersonale concrete (proprietăţile m agice a le su bstanţelor utilizate); (2) reprezentări personale concrete: Strânsul, A vizuca, Jo ln oa ica . P erson ificarea b olilor (potenţia lităţi m a g ice); (3 ) rep rezen ta rea scopului urmărit. N ein te lig ib ilita tea ,

con d iţie de eficacitate.

C. A gen t magic: (1) Cel care îndeplineşte ritualul, chiar nesp ecia list. Ce con d iţii treb u ie să în d ep lin ea scă . N u m ă ru l descântătorilor , (2) Vechi agenţi magici: Spătăriţa, S tăvărich ioa ia , m a m a A n a sta sie i lu i B o ia n , M ă rio a ra B e s in c ii , I le a n a lu i R u ja n , D o m n ic a lu i Ion Ţ iganu (a cu m în a lt sa t), A refta; (3) Agenţi magici din satele din jur (M â n ză teşti, P er iv a l, C o n d r ă te ş ti, C o rn eşti); (4) Agenţi magici actuali. In fo r m a ţ ie d ir e c tă . I n fo r m a ţ ie in d ir e c tă . S p ec ia liş ti: B o tn ă r iţa şi R a v eca M a rjin e (d ra g o ste ); J ieriţa (frigări, tă ia tu l găin ii negre); Lălăiasa, Veruţa, C răciunoaia şi a lte d ou ă ţigăn ci d in Ichel; (5) Eroi preferaţi ai imaginaţiei satului: A n ica lu N ic o la ie -a lu A ften ie, A lu A n d rei M anuilă , A n ica P uşcariu (Puşcărioaia), Ileana

lu i B âzgă şi, m a i a les, M aria M u stea ţă .

D. Relaţii: (1) Descăntător-descântat. Plată: (a) în bani; (b) în natură,(2) Relaţiile descântătorilor între ei: (a) Indiferenţă, bărfire: se au b ine (Săvoianca şi a lu M arjine); n u se au b ine (G heţoaia şi Craciunoaia); fiecare cu d escâ n tecu l ei; o descân tă toare se d escântă la alta, (b) Treceri şi iniţieri în practica descântatului: A lu M icu n u -i sp u n e M aiie i M ustaţă d escâ n tecu l de stu dn iţă , deşi îi e rudă; d escâ n tece le n u se spun; co m u n ica re în clipa m orţii; furat; o m arnă învaţă p e o copilă să-i d escâ n te cop iii ei; A n astasia B o ld o rea n u o în v a ţă p e nora ei; d escân tecu l se sp u n e la c in e e m ai m ic; trecerile în a n u m ite fam ilii.(3) Atitudinea grupului social faţă de descân ta t- (a) M ajoritatea satului, (a l) încercări de explicare a g en eze i descântecelor; (a2) Eficacitatea n e în d o ie ln ică a d escâ n ta tu lu i. C ondiţii d e eficacitate: d escân tecu l

SOCIOLBUC

22ŞTEFANIA CRISTESCU

T pul descdn“ c* 1: *Dumnezeu cu descântecele dar m nt C° ntra descântecelor.« .u lu i. Atitudinea ironică a p r e o t u S m ă " ' ' 0" <b> " " dec,ual“

IU. Concluzii. Metoda de lucru. Rezultate.

în raport cn ea, în reîa fa p a n e l n planuri,OT * mai sus, stă, u n u i m uzeu faţă de activităţile şi in f e rn i i l^ ^ gaSeSC exponatele să le evoce sau ru in e le u n e i construct." ~ PC C3re SUnt chem ate

Cânt s ,S « e ” * “ 3diferUe de ceea ce nu^Jnutnr1"1.' ^ .S“n t <* * < u. orC ristescu-G olopen ţia D ună 0^ ^ ° ^ ” tlm pul vie^ § d a n ie i întreruperi, d e ^ T a p e ^ /e S v ' o î ^ u “a c e S P“ 'iM

S “ r r l P7 r" SPedallStUl h n7 pTs o d o C S S p e 7 r e t Zîm erUC,“- il,0r S° d a ,e ' P ^ » l» 8 ic e ,în tr-u n sat basarabean ci si n e n t™ ^ 23 m en u l descân ta tu lu i p rin cunoaştere,

în sem nate a popu la ţie i rom âneşti, a fllte n a f a m h o m 1 f Aceasta este ra ţiu n ea n en tr,, J h o ta re lo r ţaru.de Şt. C r i s t e s c u ! P'anul “ ncepm

T u d S ' ,care “ ^ 5 2 ' n c n BJ a p i t o l t S , ! ^ S l .

i n t i X a Z ^ ' p u M i X T ' 7 dOUă păr11' în prlma par'cinformator, l t e T i S t a 3 * ' W ma,erla‘Ul CW"OT* « K de se aflau în arhiva personală a StefaA r '■ S‘ prac,lca magică) care vorha de un n u 7 r de &

SOCIOLBUC


itU ! ca C u îb-bvui -

A cUbMC- J /■ ţ N'KÂJ- hj-f ftfiL f Am. ks-f jA tdjL .Km hs~t c Lc fK u X/-y JJLjLyAaâ kj-f tS yftcJ .U / • ^t// > xV ir~x cL^aK

Ahcm^iL h t j j f x cu» tij u ^

^ ^ Cc hi â irt'KţccJ-/ v '«>£ / t / ;

~ hvcK-t. y- a cU u i / ^rr' / / •

- Kt cLu^W. tc /Ka Ko*. /£rK(JcK t Â ^ y x / ^ c / i h ju â o ^ .

" J a Hl~ d jM -c i-f a i L i . . . _ A -^ -A \t J

J a ~ i Km y*. tCb (d u ," J/t a- I U A lr 1 7 - l

Ja~ y irrS ck /U Jtocv-U-

Ji' It/Hi'racfk L

i«—w-v —w

Fişă de descântec

SOCIOLBUC


A y . f : -

i i * J A d t k ' .

- /LcuA-j-? a 4 v VI*k w - d i , A x f i — Am ' p

fii £L-yu_ y y S y u

*' ’*'K u . v x / - ^-t-vu^C** *& £V- «'*

J i h c T iu y~< A■ i i A - i i C t K ' ţ i

t t u f k y yJ t^ , ■ u .J&~ A*u y%f d i jIcj ~Us

YK* vxt K+ - f i a 1 A tt j^uAlPf_ Iu & lc d i A f i r n ( o ti^-La ~J

j l . . /A - y-, - 'J r d i nM -i-tL 'J d i-L rvuţ* Ku ^lJ- '

A< A i u w / ^ , u f - t £ > t/ . , " 7 ^ T / -7 -sv / t n ^ j .

Fişă de descântec

SOCIOLBUC

D escân tatul în Cornova - Basarabia 25

* r r is te sc u , 46 fişe sem n a te D ochia Ioanovici, 10 iişeŞ mnate Emil T urdeanu, 6 fişe sem nate H.H. Stahl 3 fişe sem nate semnate sem nate Xenia Costa-Foru (in fapt, am bele? Ctsun t sem nate, în colaborare, de H.H. Stahl şi Xenia Costa-Foru)

c â te 1 fişă sem nată respectiv de E rnest B ernea, Livia Gavat, A nton Golopenţia şi Ion Ionică (alte fişe culese de Ion.Ionica sunt citate de Ştefania Cristescu, cu m en ţiu n ea respectiva, m studiu Practica magică a descântatului de strâns în satul Cornova pe care îl publicăm în partea a doua a vo lum ulu i de faţa. In reproducerea fiecărei fişe, am m arca t p rin siglele Şt. C„ respectiv D.I., E.T.,H H St O.I., X.C.-F., E.B., L.G., A.G. şi LI. num ele culegătorului semnatar. Nu am specificat locul întocm irii fişei, în trucât toate fişele purtau m enţiunea Cornova. în schimb, ori de câte ori fişa conţinea ind icaţii de d a tă (z i-lu n ă sau exclusiv lu n ă ) , acestea au fost reproduse. Fişele nedata te trebuie situate de cititor m intervalul iu lie -au g u st 1931, când a a v u t loc cam p an ia de la C ornova. (N um ărul cercetătorilor care au răm as în sat şi în septem brie a lost extrem de mic: H.H. Stahl, M ihai Pop, A nton Golopenţia, HarryBrauner şi nu mulţ i alţii au fost printre ei.) . . . „ , .•

în cadrul secţiunii Materiale, capitolul Descântători şi descântaţi concentrează fişele de răspuns la chestionaru l privitor la m an i es ţările spirituale în tocm it de Ş tefania Cristescu şi testat de ea pe te ren , n u n u m a i la C ornova, ci şi la D răguş, Şanţ, mre p ro d u s în cad ru l lu i, în su b c a p ito lu l Informatori, fişe e de in fo rm ator ale descân tă to rilo r care e rau m viaţa m an u l 1931. Totalul de 127 descântători consultaţi7, alături de care e posibil sa fi existat şi descântători care n u au fost reperaţi de m em bru echipei sau descântători ale căror fişe s-au pierdut, e sem nificativ pen tru am p lo a rea socială a fe n o m e n u lu i d e sc â n ta tu lu i m C ornova. N um ărul descântătorilor reprezintă aproape 1/10 din populaţia de la acea dată a sa tu lu i, care se cifra, conform lui D. Georgescu (1932) la 1573 locuitori în anu l 1930. Cititorul va pu tea distinge cu folos în tre fişele de inform ator, care reprezintă fişe de inform aţie directă (obţinute de la însuşi descântător), şi cele care constituie fişe de inform aţie indirectă (obţinute de la u n descântător cu privne la u n altul). M ajoritatea fişelor de in form ator specifica, m aceasta o rd ine, vârsta , ştiin ţa de carte, clasa socială8 careia n aparţine

SOCIOLBUC


descântătorul, originea în cazul în care persoana respectivă n u e din Cornova, repertoriu l de descântece cunoscute şi/sau practicate şi observaţii speciale cu privire la iniţierea în descântat etc.

Subcapitolele Descântece de boală, Descântece şi vrăji de dragoste şi de urât, Alte descântece, vrăji, leacuri con ţin u n n u m ă r de 79 texte ( fo rm u le ) de d e sc â n te c . M a jo r i ta te a a c e s to ra (62) a p a r ţ in categoriei descântecelor de boală, exem plificând 32 d in cele 34 tipuri de descântec despre care vorbeşte Ştefania Cristescu (1936). Nu am găsit în tre fişele au to a re i tex tu l descântecelor de studn iţă şi de descuiat.

D ificu ltă ţi de o rd in te h n ic n u n e -a u p e rm is să re d ă m întocm ai transcrierea fonetică, ex trem de m eticuloasă, practicată de Şt. Cristescu. în lim itele posibilului, am cău ta t însă să păstrăm te x tu lu i cât m a i m u lt d in sav o a rea şi in te re s u l lu i fo n e tic . C ititorul va în tâ ln i deci în tex t form e ca „noo" (nouă), „vădzut" (văzut), „duşeţ" (duceţi), „şeai" (cea), „năsâp" (nisip), „albaţă" (a lb ea ţă ), „copchil" (copil), „ lu n in a t" ( lu m in a t) , „s treco ra t" (strecura t), „s 'cu ră ţ" (să cu ră ţ), „cânchii" (câm pii) ş .a .m .d . care redau fen o m en e de fonetică sin tactică, pala ta lizare etc. cu ren te în vorb irea co rn o v ean ă . C itind, el va p u tea „auzi" glasul celor care i-au dictat Ş tefaniei C ristescu fo rm ule le p ăs tra te cu grijă în stocul celor necesare tra iu lu i de zi cu zi.

Subcapitolul Descântece de boală este compus, în m od p repond e ren t, d in fişe de in fo rm a ţie d irec tă în care d e sc â n tă to a re a (descântătorul) îşi descrie practica m anuală şi verbală. în subcapitolele Descântece şi vrăji de dragoste şi de urât sau Alte descântece, vrăji, leacuri, cele m ai m u lte fişe su n t, în schim b, fişe de in form aţie indirectă, în care o descântătoare descrie practici m anuale şi, m ai rar, verbale pe care declară a nu le putea săvârşi şi pe care presupune că le cunoaşte şi utilizează efectiv o altă persoană din sat.

A doua parte a cărţii, in titu la tă Studii, conţine p a tru articole dedicate de Ştefania Cristescu descântatu lui cornovean. Articolele Agentul magic în satul Cornova (Basarabia) şi Componente magice în viaţa spirituală a ţărănimii româneşti din diferite regiuni ale ţării reprezintă, nu traducerea, ci versiunea rom ânească originală, publicată aci pen tru întâia oară, a articolelor în limba franceză Cristescu (1936 a) şi Cristescu (1940), A rticolele Frecvenţa form ulei magice în satul

SOCIOLBUC


Cornova şi Practica magică a descântatului de strâns în satul Cornova sunt republicări ale articolelor Cristescu (1936 b şi 1932) apăru te în revistele, astăzi şi aci greu accesibile, „Arhiva" respectiv SR.

C ititorul, dornic să situeze cercetarea Ştefaniei Cristescu cu privire la descântatu l cornovean în contex tu l m ai larg al cercetării Şcolii sociologice de la B ucureşti sau al cercetărilo r rom âneşti consacrate descântecu lu i în general, va găsi în Bibliografia care u rm ează u n a ju to r pe care îl dorim util.

Sanda Golopenţia Providence, august 1984

NOTE

1. Ream intim cititorului că, în conform itate cu sistemul sociologic al lui Dimitrie Guşti, cercetătorul preocupat de înţelegerea unei colectiv ităţi trebu ie să definească, în rap o rt cu aceasta, cadrul cosmic, cadrul biologic, cadrul istoric şi cadrul psihologic care o condiţionează şi să-i descrie apoi m anifestările economice, politice, juridice sau spirituale şi sub-unităţile sociale (gospodărie, stână, cete de feciori sau de fete etc.). Fiecare echipă era subîmpărţită, de aceea, în nouă sub-echipe: „cosmică", „biologică", „psihologică", „istorică", „spirituală", „economică", „juridică", „politico-adm inistrativă", şi „sub-unităţi sociale". Şeful fiecăreia din aceste sub-echipe constituia un „dosar" în care era in trodus m aterialu l de fişe al echipei.2. Pe parcursul acestui volum vom folosi abrevierile „Arhiva" respectiv SR p en tru aceste două reviste. D intre rezu lta te le publicate ale campaniei de la Cornova amintim îndeosebi studiile lui D. Gcorgescu (1932), H.H. Stahl (1932 a, b), P. Ştefănucă (1932), Ernest Bernea (1932), Ştefania Cristescu (1932, 1936 a şi b; 1940, toate republicate în volumul de faţă), Emil Turdeanu (1932), Ion Zamfirescu (1932), Domnica I. Păun (1932), Traian Herseni (1932), Anton Golopenţia (1932), Mihai Pop (1932).3. Vezi H.H. Stahl (1932 b şi 1981), Emest Bemea (1932) şi A. Golopenţia (1932).4. A. Golopenţia se referă la cercetările lui H.H. Stahl asupra răzăşiei.

SOCIOLBUC


Cornova şi Practica magică a descântatului de strâns în satul Cornova sunt republicări ale articolelor Cristescu (1936 b şi 1932) apăru te în revistele, astăzi şi aci greu accesibile, „Arhiva" respectiv SR.

C ititorul, dorn ic să situeze cercetarea Ştefaniei Cristescu cu privire la descântatu l co rnovean în con tex tu l m ai larg al cercetării Şcolii sociologice de la B ucureşti sau al cercetărilo r rom âneşti consacrate descân tecu lu i în general, va găsi în Bibliografia care u rm ează u n a ju to r pe care îl dorim util.

Sanda Golopenţia Providence, august 1984

NOTE

1. Ream intim cititorului că, în conform itate cu sistemul sociologic al lui Dimitrie Guşti, cercetătorul preocupat de înţelegerea unei colectiv ităţi trebu ie să definească, în rapo rt cu aceasta, cadrul cosmic, cadrul biologic, cadrul istoric şi cadrul psihologic care o condiţionează şi să-i descrie apoi m anifestările economice, politice, juridice sau spirituale şi sub-unităţile sociale (gospodărie, stână, cete de feciori sau de fete etc.). Fiecare echipă era subîmpărţită, de aceea, în nouă sub-echipe: „cosmică", „biologică", „psihologică", „istorică", „spirituală", „economică", „juridică", „politico-adm inistrativă", şi „sub-unităţi sociale". Şeful fiecăreia din aceste sub-echipe constituia un „dosar" în care era in trodus m aterialul de fişe al echipei.2. Pe parcursul acestui volum vom folosi abrevierile „Arhiva" respectiv SR p en tru aceste două reviste. D intre rezu lta te le publicate ale campaniei de la Cornova amintim îndeosebi studiile lui D. Georgescu (1932), H.H. Stahl (1932 a, b), P. Ştefănucă (1932), Ernest Bernea (1932), Ştefania Cristescu (1932, 1936 a şi b; 1940, toate republicate în volumul de faţă), Emil Turdeanu (1932), Ion Zamfirescu (1932), Domnica I. Păun (1932), Traian Herseni (1932), Anton Golopenţia (1932), Mihai Pop (1932).3. Vezi H.H. Stahl (1932 b şi 1981), EmestBemea (1932) şi A. Golopenţia (1932).4. A. Golopenţia se referă la cercetările lui H.H. Stahl asupra răzăşiei.

SOCIOLBUC

5. Cf. Nina P. Ştefănucă (1942) şi S. Golopenţia-Eretescu (1983). 36. O fericită" excepţie o constitu ie cercetarea consacrată limbii ) descântecelor de către Al. Rosetti (1975). .17. în studiile publicate de Şt. Cristescu se menţionează doar 87 dintre 1 aceştia, ceea ce sugerează, fie că inventarul de fişe culese de Şt.C. s-a ; îmbogăţit ulterior, fie că Şt.C. nu a lucrat cu toate fişele de care dispunea. '8. Nu trebuie uitat că, sub influenţa administraţiei ruseşti, populaţia ’ cornoveană, ca şi cea a altor sate basarabene, era organizată pe cinuri: ;; mazili, dvoreni, grajdanini, meşceanini, ţărani etc. Cf. Herseni (1932). ;

BIBLIOGRAFIE

Bernea, Ernest. Contribuţii la problema calendarului în satul Cornova, „Arhiva", X (1932), nr. 1-4, p. 191-205.

Candrea, I.-A. Folklorul medical român comparat. Privire generală.Medicină magică, Bucureşti: Casa Şcoalelor, 1944.

Cristescu (Golopenţia), Ştefania. Practica magică a descântatului „de strâns" în satul Cornova, „Arhiva", X (1932), nr. 1-4, p. 371-380.

L'agent magique dans le village de Cornova (Bessarabie), „Arhiva", XIII (1936), vol. 1, p. 119-137.

Frecvenţa formulei magice în satul Cornova, SR, I (1936 b), nr. 4, p. 11-18. Chestionarul pentru studiul credinţelor, practicelor şi agenţilor magici în satul

românesc, SR, I (1936 c), nr. 4, p. 36-38.Elements magiques dans la vie spirituelle despaysans roumains de diverses regions

du pays, XlVe Congres international de Sociologie. Communications, Bucarest: Institut de Sciences Sociales de Roumanie, 1940, p. 3-15.

Densusianu, Ovid. Limba descântecelor, „Grai şi suflet", IV (1930), p. 351-376; V (1931), p. 125-157; VI (1933-1934), p. 75-162.

Georgescu, Dumitru C. Evoluţia demografică a satului Cornova (1817-1930), ' „Arhiva", X (1932), nr. 1-4, p. 74-117.

Golopenţia, Anton. Aspecte ale desfăşurării procesului de orăşenizare a satului Cornova, „Arhiva", X (1932), nr. 1-4, p. 544-572.

Golopenţia-Eretescu, Sanda. The Romanian Social Institute of Bassarabia in Light of the Correspondence between Petre Ştefănucă, Anton Golopenţia, and Dimitrie Guşti (in) Maria M anoliu-Manea (ed.). The Tragic Plight of a Border Area: Bassarabia and Bucovina, Humboldt State University Press, Ca, 1983, p. 181-198.

2 8 ŞTEFANIA CRISTESCU 1|

SOCIOLBUC


G orovei, Artur. Descântecele românilor. Studiu de folclor, Bucureşti, 1931.H erseni, Traian. Categoriile sociale cornovene, „Arhiva", X (1932), nr. 1-4,

p. 528-543.Ioan ov ic i, D o ch ia . Consideraţii statistice asupra vrăjitoriei satului Riincu,

„Arhiva", X (1932), nr. 1-4, p. 360-370.Laugier, Ch. Contribuţiuni la etnografia medicală a Olteniei, Craiova, 1925.Lorinţ, Florica Elena. Statutul vrăjitorului român, „Etlios", I (1973), p. 156-164.Marian, Simion Florea. Descântece populare române, Suceava, 1886.

Vrăji, farmece şi desfaceri, Bucureşti, 1893.Pamfile, T. Boli şi leacuri la oameni, vite şi păsări după datinile şi credinţele

poporului român, adunate din comuna Ţepu (Tecuci), Bucureşti, 1911.Pavelescu, Gh. Cercetări asupra magiei la românii din Munţii Apuseni,

Bucureşti, 1945.Păun, Domnica I. Ţiganii în viaţa satului Cornova, „Arhiva", X (1932),

nr. 1-4, p. 521-527.Pop, Mihai. Contribuţii la studiul limbilor speciale din satul Cornova:

Păsăreasca, „Arhiva", X (1932), nr. 1-4, p. 443-446.Rosetti, Al. Limba descântecelor româneşti, Bucureşti: Minerva, 1975.Stahl, H.H. Vatra satului Cornova, „Arhiva", X (1932 a), nr. 1-4, p. 118-134.Despre Inochentie şi inochentism. Fragment de convorbire cu Părintele Zamă,

din satul Cornova, „Arhiva", X (1932 b), nr. 1-4, p. 175-182.Campania din Cornova (1931) (in) H.H. Stahl. Amintiri şi gânduri din vechea

şcoală a monografiei sociologice, Bucureşti: Minerva, 1981, p. 160-170.Ştefănucă, Nina P. Memoriu asupra situaţiei soţului meu..., SR, IV (1942),

nr. 7-12, p. 566-567.Ştefănucă, P. Scrisori de răsboiu, „Arhiva", X (1932), nr. 1-4, p. 183-190.Rites magiques pour provoquer et arreter la pluie ă Popeştii de Sus (departement

de Soroca, Bessarabie), „Arhiva", XVI (1943), nr. 1-4, p. 283-298.Cercetări folclorice în Valea Nistrului-de-Jos, Bucureşti: M.O., Imprimeria

Naţională, 1937, p. 198-218.Vasiliu, Al. Descântece din Hunedoara, „Grai şi suflet", V (1931-1932), p. 50-63.Descântece din Moldova, „Grai şi suflet", VI (1933-1934), p. 248-305.Zamfirescu, Ion. Contribuţii la cercetarea unei gospodării ţărăneşti din satul

Cornova, „Arhiva", X (1932), nr. 1-4, p. 480-520,

SOCIOLBUC

COMUNICĂRI LA INSTITUTUL SOCIAL ROMÂN, RAPOARTE ASUPRA ACESTORA,

PLANURI ŞI PRIME REDACTĂRI

SOCIOLBUC

Magia şi descântecul în Basarabia. Comunicările Institutului Social Român

A nton Golopenţia

Seara trecu tă a a v u t loc, la F acu lta tea de L itere, a n oua şed in ţă a ciclului consacra t de secţia sociologică a In s titu tu lu i Social R om ân satu lu i o rh e ian C ornova.

D. Anton Golopenţia a schiţat aspectul general al vieţii spirituale a satului. în Cornova, m anifestările spirituale - deprinderi, mai m ult sau m ai p u ţin com plet obiectivate în făgaşele colective ale vieţii indivizilor care realizează valori artistice, magice, religioase sau ştiinţifice - sun t prea p u ţin om ogene. S tructura vieţii sufleteşti n u m ai e cea un itară a obştiei. Există opoziţie ne tă în tre m anifestările artistice şi restul vieţii spirituale; pe când acestea reproduc de m u lt în costum , dans, m uzică, form ele citadine, pă trunse în sat ca o urm are a absorbirii p roduselo r ţin u tu lu i de către com erţul m ondia l şi răspândite p rin co n cu ren ţa d in tre stările sociale ale satului, credinţa şi cunoştin ţe le despre lum e şi om abia încep să fie alterate de legăturile m ai strânse ce leagă satul (prin arm ată şi şcoală) de viaţa orăşenească.

Ţesătura de fapte magice, care sun t oarecum ultim ul sprijin al sătenilor în toate îm prejurările grele sau neobişnuite ale vieţii, a fost înfăţişată de către d-ra Dochia Ioanovici. E lem ente supravieţuitoare d in vechi ce rem o n ia lu ri ag rare ori casnice - sau ech ivalen tu l considerării ştiinţifice în tr-o atitudine în faţa universului, alta decât cea a noastră - toate aceste prescripţii şi interdicţii în vederea obţinerii ploii, a îmbelşugării rodului, a păstrării sănătăţii şi a bunei stări sunt îm plinite încă de aproape to t satul.

D escântecele - fapte m agice m edicale ce reclam ă condiţii fixe de realizare şi agenţi specializaţi - au fost înfăţişate de d-ra Ştefania Cristescu. C red in ţa co rn o v en ilo r în această m edicaţie o indică

SOCIOLBUC


lim pede existenţa a m ai m u lt de 30 de tipuri de descântece pen tru boli cu num e, de obicei, curioase: „baghiţă" (când treapădă copiii des), „cairlac (um flarea piciorului), „cârtiţă", „cel-pierit", „jolnă" (dwerse bube), „orbalţ", „soare-n cap" (dureri de cap), cunoscute şi savarşite de u n n u m ă r re s trâ n s de p e rso a n e , ades de u n a Tsn^ u ră d in tre descân tă toare le satului: B otnăriţa , ori Jieriţa , ori Lalaiasa, ori ce lela lte . D in ce rem o n ia lu l com plicat, s tu d ia t şi m faţişat cu d e -am ăn u n tu l, n u trebu ie trecu te cu vederea m in u natele ritu ri orale, cu pasaje de poetică frum useţe .

(„C urentul", m iercuri, 16 m artie 1932)

Nota editoarei-în conformitate cu programul Institutului Social Român reprodus m Introducerea la ediţia întâi a volum ului de faţă, şedinţa a noua ar fi trebuit să aibă loc pe 9 martie 1932 şi să conţină, în afara comunicărilor A. Golopenţia: Viaţa spirituală a satului (aspectul total)D. Ioanovici: Interdicţii şi magie şi Şt. Cristescu: Descântecele, şi com unicarea lui I. Ionică - O. Iosif: Ştiinţă populară şi mitologie populară Darea de seama de mai sus ne perm ite să ne dăm seama că programul fusese

ecalat m acest punct cu o săptăm ână şi că el nu includea toate comunicările anunţate. Textul dării de seamă apărut în „Curentul" este nesemnat. Atribuirea s-a făcut întrucât ştim, din scrisorile şi însem nările lui A. Golopenţia, că, atât ca bibliotecar la Seminarul de Sociologie cat şi ca şef de cabinet al lui D. Guşti în perioada în care acesta din urm a a funcţionat ca m inistru al învăţăm ântului, A.G. a asigurat comunicarea către presă (şi îndeosebi către „Curentul") a principalelor realizan ale Şcolii. Pentru o serie de alte asemenea dări de seamă dispunem de altfel de ciornele manuscrise ale lui A.G. Am normalizat ormele cari, pasagiu Am înlocuit, în paragraful 2 al textului, secvenţa

„Există o poziţie netă în tre manifestările artistice şi..." prin „Există opoziţie netă între..." (S.G.)

SOCIOLBUC

Manifestări spirituale - Magie (plan de expunere)

Ştefania Cristescu şi Dochia Ioanovici

Introducere. Consideraţii asupra m etodei în trebu in ţa te (Şt. C.)

I. M agia ca re a lita te v ie a sa tu lu i C o rn o v a . D efin iţie şiclasificări (Şt.C.).

II. In terd icţii (de m u n că , a lim entare ; D.I.)

III. Practici m agice

A. Vrăji (e lem ente constitu tive, categorii de vrăji; D.I.):

a) practici referitoare la arte le vieţii: 1) vegetale; 2) anim ale;3) u m an e (D.I.);

b) practici referitoare la artele materiei: 1) rituri de construcţie;2) rituri de m eserii; 3) ritu ri de industrie casnică (D.I.)

B. Descântece (elem ente constitutive, categorii de descântece).D escân ta tu l ca p ro ced eu m agic perfec t specializat şi a u to nom izat (Şt.C.)

IV. Repartizarea magiei pe grupe de vârstă şi unităţi sociale (Şt.C.)

V. D escân tăto ru l şi v ră jito ru l ca personalită ţi rep rezen tativesăteşti. Rolul lor în v iaţa satu lu i (Şt.C.)

VI. Concluzii (Şt.C.)

Nota editoarei: Planul de faţă, nesem nat, păstrat în arhiva personală a Ştefaniei Cristescu-Golopenţia, se prezintă sub forma unei pagini dactilografiate, în care au fost însem nate cu creionul, în dreptul fiecăruia dintre com ponentele lui, siglele uneia dintre cele două cercetătoare. Atribuirea s-a făcut pe baza acestor sigle. Am înlocui! în text cuvintele consideraţiuni şi interdicţiuni prin consideraţii respectiv interdicţii. La punctul III B fuseseră prevăzute subpunctele a) - c), care au rămas însă necompletate. (S.G.)

SOCIOLBUC

Mânifestări spirituale — Magie. Introducere şi concluzii

Ştefania Cristescu

IntroducereIn afară de practicile superstiţioase particulare, răspândite pe

reaga suprafaţa sociala şi totuşi cu caracter strict individual prin faptul ca îndep lin irea şi m odificarea lor reprezin tă chestiune de a titud ine individuala, există acte magice definibile p rin condiţiile o r f.xe de realizare S1 prir, ag en,ii realizatori. Ele su n , fapte d '

tradiţie, transm isibile şi sancţionate de opinie.Primele practici, superstiţioase, form ează în societate fondul

puizabil de magie difuză. Ele reprezintă stadiul de supravieţuire elem ente dezagregate d in vechi cerem onialuri, originar complexe-

realizărilor n r ”11 * * " * ■ " «realizărilor practice referitoare la artele vieţii, m aterie i etc saufo rm ând im ensa lu m e a in te rd ic ţiilo r ce p a r a fi caracteristica esenţiala a magiei dispersate.

Ne vom in teresa, cum am spus, de cel de-al doilea g rup de fapte m agice care rec lam ă cond iţii fixe de rea liza re şi agen ţi specializaţi, de lim ita ţi de g ru p u l social considera t şi ridicaţi la rangul de personalităţi distincte. în satele noastre, acesta este cazul m agiei m edicale, în special al descântatului, deosebit de simpla p rocedură a întocmirii leacului.

Este in te resan t de observat, în cazul acesta special de m agie, cum fo rm ele e x te r io a re de rea liza re s-au m e n ţin u t ap ro ap e neschim bate de-a lungu l secolelor.

Totdeauna, acest gen de practici a necesita t ex isten ţa unu i grup social organizat, fo rm at cel p u ţin din două persoane: agentul g a ra n ta n d p r in p e rso a n a sa e ficac ita tea r itu lu i, şi asistentul aştep tând cu team ă şi speran ţă rezu lta tu l.

SOCIOLBUC

De oblcei' in grup, ag en tu l e u n u l singur, pac ien tu l poate fi însă asistat de rude , p rie ten i etc.

Pot fi_ Şi m ai m u lţi agen ţi m agici, în cazul sa te lo r noastre n u m ai trei, m să la d istan ţe spaţiale şi tem porale, neştiind unu l de celălalt şi fiind vizitaţi de aceeaşi persoană.

Din faptul realizării acestu i g rup [de agenţi magici] rezultă relaţii sociale d in tre cele m ai in teresan te . Este, m ai întâi, raportu l - sa-i zicem - descântător-descântat, deşi a tragem de la în cepu t aten ţia ca agen tu l m agic n u poartă în satele noastre n u m ele de descântător, ci u n altu l m ai corect şi m ai ind iv idualizat (în cazul Cornovei: B otnăriţa , Lălăiasa, Jieriţa etc.). Sunt apoi raporturile de la descântător la descântător; dacă fo rm ează u n g ru p social distinct, cu o an u m ită organizare, an u m ite n o rm e pe care să le respecte; trecerile şi in iţierile în practica descân ta tu lu i aci îsi pot găsi explicaţia. 4

A titudinea agentu lu i m agic şi a g rupu lu i social considerat faţă de eficacitatea şi valabilitatea practicilor acestora îşi are to t aci posibilitatea de form are.

în cercetare este in te resan t de desprins acţiunea sugestivă ce trece de la d escân tă to r la descân ta t şi invers, p recu m şi rolul de seam ă al opiniei sa tu lu i în crearea şi lansarea ag en tu lu i magic care, după cum vom încerca să dovedim la tim pul cuvenit, este încă şi astăzi, în satele noastre , u n u l din eroii p refera ţi - dacă nu cel m ai de seam ă - ai im aginaţie i popu lare .

De aceea, în afară de culegerea directă a m ateria lu lu i de la cei care le practică în m od efectiv - culegere m u lt în g reu n a tă de în căpăţânarea ţă ran u lu i n o stru în a [trece sub tăcere] anum ite lucru ri - s-au cules in form aţii d irecte de la sătenii nespecialişti: cu această ocazie înregistrezi lucru ri fantastice, a căror realitate e direct im posibilă, dar care-şi au în sem n ă ta tea lor, p rin faptul că reuşesc să redea confuza atm osferă superstiţioasă a satu lui, pe care dibăcia a g e n tu lu i m agic ştie s-o utilizeze c o n ştien t în tru exploatarea [sem enilor].

N um ai aşa se explică ascenden ţa ex trao rd inară a an u m ito r agenţi magici, care reuşesc să ţină în m ână n u n um ai satul lor, dar m u lte d in satele d in jur.


SOCIOLBUC


' Ma9 ta ca realita te vie a sa tu lu i Cornova

Pr°e?em î PraCtiti m agice num eroase .

p e r Z Z l Z S '^ P[r0CedUri' “ dta"' ” >W- A - a lul,

1. Descântătorul

m ai S d e " ? r i K ' î scâ,?‘t?ce| f[° a r tt) n ™ « ° a s e . M a te ria ls1 t - p u n şi v a n a n te de d e scân tece cu lese Se descanta de cât[eva] boli cuiese.

fSHSSSSSSdescanta. N um ăru l celor care s,iu 1. 2. 3 etc descântece c i lem ei, câţi barbaţi, căror clase sociale [le aparţin ]

(Atenţie). 8 speciaJlst- Ep chezăşie de reuşită

alte ^ Un^ r îat? IYCCerile' in iîied le aCtU3le- Venlfl din

frecvem a!nîa “ *■ eficad tatea descântecelor. D escântătorii sun t deci frecventaţi, m at cu seam ă specialiştii. Li se plăteşte...

dragoste se t ce . u f 1111 m te r m te d iu lJ d e s c â n te c e lo r ] deragoste, se trece la lu m ea m ai variabilă şi m ai in te re san tă a p rac tic ilo r] m agice (farm ece, faceri, desfaceri). E pecare nu-1 poţi culege decât indirect. C hestiune de a su rp r iid e atm osfera. Aci in te rv in e agen tu l m agic in terp re t.

De la vechii ag[enţi] magici, la cei din satele d in ju r la cei

d t a t n ! e sauacelePUtaîi “ ^ i to ^ iigănc^ şi cele'venite(M M u t a t ă t lm presionat p rin v reu n act extrem(M. M usteaţa). N enorocirile care se aba t asfupra] oam renilorla trib u ite Io,. V răjitoare, d escân tă to a re . f e r L c ă to a r e o f o e 'ă

SOCIOLBUC


vrăjitoarei. Poveşti b rodate în ju ru l lor. Vrăji de judecată; pfen tru] a face beţiv; faceri de ursit; desfaceri de ursit; luarea m anei de la vite. C um se p oate cunoaşte o vrăjitoare.

In te rp re tă ri în care ind iv idul in tră cu în treaga sa in d iv idu alitate (Olea lu Vanica, A nica S trâm bei). E lem ente explicative aduse de a iu rea . C ategorii reg ionale de explicaţii. [Separareal a ogenulfui] de e terogen . A m estecuri regionale. în tru c â t in tră şi e lem ente p rin şcoală.

[Deci.] M agicianul este stăpânul unei sau u n o r practici magice Mai m ult decât ceea ce e în realitate, el devine însă eroul imaginaţiei populare. Im aginea lui e susceptibilă de adaosuri şi schimbări. Un studiu al acestui proces de cristalizare răm âne de făcut.

Concluziiîna in te de a term ina, este poate necesar să schiţăm atitudinea

noastra m acest gen de cercetări şi even tuale le foloase ce credem că ar p u tea rezulta d in ea.

De obicei, în aces t g en de cu leg e ri s-a a m b iţio n a t m ai to tdeauna - e d rep t m ai p u ţin la noi decât a iurea - reconstitu irea sensului prim itiv al r itu r ilo r şi ac te lo r m agice. Nu s-au stud ia t faptele vii, ci schem a lor, aceea ce în lingvistică ar corespunde rădăcinii reconstitu ite .

S-a socotit că se p o a te aplica r itu r ilo r u n u i p o p o r - prin analogie - explicarea ritu rilo r identice sau asem ănătoare ale altui popor, diferit ca rasă şi civilizaţie.

Aşa, explicarea ritu rilo r popoarelo r eu ropene în concordanţă cu cele ale popoare lo r prim itive. Ca şi cum in te rp re ta rea riturilor şi actelor m agice la popoare le p rim itive n -a r fi suferit niciodată sch im b ări sau p e n e tra ţ iu n i , lă sân d la o p a r te a lte ră rile care in terv in cu tim pul, dato rită înseşi vieţii g rupu lu i social.

Şi apoi, u n p o p o r po a te foarte b ine să îm p ru m u te u n rit fără ca n eap ăra t să-i îm p ru m u te şi explicaţia, el i-o poate da pe a sa, apropiată concepţiilor p roprii de viaţă şi societate.

Dar dacă cu atâta uşurin ţă se m u tă explicaţia u n u i rit la aceea a u n u i rit analog al a ltu i popor, ar trebu i să se utilizeze aceeaşi m etodă din studiul fen o m en elo r lingvistice ale indo-europenei.

Dacă s-ar fi încercat să se reconstitu ie sem nificaţia riturilor în epoca preistorică europeană, aplicându-se m etoda fundam entală

SOCIOLBUC


a lingvisticii istorice indo -eu ropene (preconizată de A. M eillet în Linguistique historique et linguistiquegenerale), s-ar fi văzut cât de grea lucrare e încercarea de reco n stitu ire a sensurilo r p rim itive ale riturilor şi actelor m agice. E imposibil aproape, în cea m ai m are parte a cazurilor, să te sui până la explicaţia originară - şi aceasta n u n um ai în epoca preistorică indo-europeană, dar chiar în tr-o epocă m ai apropiată.

Din diferitele explicaţii care se dau u n u i rit, explicaţii care diferă n u n um ai de la individ la individ, ci ch iar la acelaşi individ în diversele m o m en te ale u n o r conversaţii în tre ţin u te (aceasta la u n s in g u r p o p o r) , n u v e d e m de ce s -a r c o n s id e ra u n a m ai prim itivă decât alta. Problem a reconstituirii originilor riscă de cele m ai m u lte ori să fie o încercare zadarnică.

în analiza riturilor magice nu trebuie neglijate tim pul şi spaţiul: cand şi unde există ritul. Acesta este studiul static. El ne dovedeşte ce m are rol joacă în explicarea ritu lu i n u n u m ai concepţia despre univers şi civilizaţia grupului, dar m ai ales psihologia individului care oferă explicaţia. R iturile populare şi acţiunile m agice sun t în continuă mişcare, datorită m ed iu lu i social şi indivizilor. M etoda statică încearcă să prindă aspectul unei stări de fapt - stare care de fapt p resupune şi ea o curgere şi o m odificare cât de m inim ă. [Ea] corespunde m etodei sincronice cerute de F. de Saussure în studiul lim bilor (Cours de linguistique generale, Paris, 1916, p. 1 4 5 ).

Acesta fiind firu l co n d u că to r al cercetării n o as tre , p u tem spune că, în satele n o astre (în satu l C ornova, m ai cu seam ă), cred in ţa în actele m agice este încă destul de vie, ceea ce te face să crezi că ele n u su n t n u m a i vechi supravieţu iri, m e n ţin u te p rin tradiţie. Oricine a asistat la operaţii m agice sau a vorbit cu ţăranii de eficacitatea şi u tilizarea lor n u poate decât să confirm e părerea că c red in ţa în aceste ac te este , în cea m ai m are p a r te , încă puternică; se creează sub ochii noştri noi operaţii, no i rituri. Sunt cadrele în care gând irea e ob işnu ită să se m işte.

Această religie populară n u e deloc m ai pu ţin puternică decât religia creştină. în satele noastre , de altfel, aceste surori rivale formează o unitate neprevăzută. Ţăranii noştri nu au un sistem dublu de credinţe opuse. în general, ei au o credinţă unică, sinteză de acţiuni magice şi religioase. Şi aceasta apare evident în simplitatea

SOCIOLBUC


arm onioasă cu care ţă ran u l n o stru trăieşte până şi cerem oniile esenţiale ale vieţii sale (nuntă, înm orm ântare) - cerem onii în care practicile magice sun t învălm ăşite în ritualul bisericesc.

C hiar dacă există - şi am în tâ ln it - persoane care au clară conştiin ţa că fac sau se face u n păcat p rin îndep lin irea an u m ito r ritu ri, aceasta e c h e s tiu n e de m o m e n t şi în ce rca re d ibace de potolire a curiozităţii sale. Nimic n u -i îm piedică după aceea să con tinue a face ceea ce ştiu - m ai ales dacă în sat trăiesc fem ei de talia Anicăi S trâm bei sau Olei lui Vania d in Cornova.

Nota editoarei - Textul principal corespunde Introducerii şi punctului VI din planul de expunere pregătit de Şt.C. şi D.I. (vezi docum entul precedent). în arhiva Ştefaniei Cristescu-Golopenţia figurează două variante ale acestui text: o primă variantă, scrisă pe filele separate (format fişă) ale unui caiet cu spirală, însum ând 13 p. scrise pe o singură faţă, num erotate în continuare, şi o a doua, finală, scrisă pe hârtie de corespondenţă, însumând 9 p. (numerotate de la 1 la 4 pentru Introducere şi de la 1 la 5 pentru Concluzii). Deosebirile dintre cele două versiuni sunt minime. în versiunea pe fişe, Şt.C. suprimase paragrafele consacrate comparării cu procedura lingvisticului care se ocupă de reconstituirea formelor indo-europene. în versiunea finală, ele au fost însă menţinute, în versiunea finală au fost, de asem enea, adăugate unele indicaţii bibliografice sau unele scurte precizări. Am ţinut seama, în editarea textului de faţă, de ambele variante. Am normalizat formele inepuisabil, difusă, technica, linguistice, practicelor, vieţei, cercetărei, noui. Am modificat, în câteva rare cazuri, ordinea cuvintelor. Am înlocuit formele „la distanţe spaţiale şi temporale distincte" prin „la distanţe spaţiale şi temporale"; „a tăcea anumite lucruri" prin „a [trece sub tăcere] anumite lucruri"; „s-o utilizeze conştient întru exploatarea masselor" prin „s-o utilizeze conştient întru exploatarea [semenilor]". Botnăreasa, Lălăiasa şi Jieriţa sunt porecle ale descântătoarelor respective în viaţa obişnuită a Comovei. Am înlocuit, în secţiunea mediană I, titlul Concluzii prin [Deci:] spre a evita confuzia cu titlul secţiunii VI imediat următoare. Am adăugat textului principal, între Introducere şi Concluzii, notaţiile schematice aruncate pe o foaie de hârtie liniată (recto şi verso), ruptă dintr-un caiet, în care Şt. Cristescu pare a dezvolta punctul I din planul de expunere alcătuit împreună cu Dochia Ioanovici. (S.G.).

SOCIOLBUC

Grai şi artă într-un sat basarabean

A nton Golopenţia

M iercuri, 6 [aprilie], a av u t loc la Facultatea de Filosofie şi Litere a 12-a şedinţă din ciclul consacrat p rezentării m aterialu lu i cules în decursul cam paniei m onografice în treprinse de S[ecţia de] S[ociologie] a In s titu tu lu i] S[ocial] R [om ân] în Cornova (Orhei), cu care prilej au fost în făţişate - co n tin u ân d u -se com unicarea rezultatelor cercetării - limba, plastica şi literatura satului.

Graiul cornovenilor, care are în trăsături m ari particularităţile vorbei m oldoveneşti, dar se resim te, m ai m ult decât satele ţărăneşti ale Basarabiei, de trilingvism, s-ar putea zice, a fost înfăţişat de dra. Şt. Cristescu. S tructura lor sufletească de locuitori ai u n u i sat cu m ai m ulte trepte nobiliare suprapuse, unde cei de jos se străduiesc dea? r ° aile U n Seco1 să_i aj u n §ă Pe cei m ai sus-puşi, iar aceştia să nu răm ână în urm a sem enilor lor din oraş, i-a făcut să deprindă destulă rusească pe vrem uri, iar acum să se grăbească toţi să înveţe cum se cheam ă „mai pe adânc rom âneşte" vorbele lor m oldoveneşti, ca atunci când vorbesc cu cineva din V[echiul] Regat să n u „rămâie n eîn ţe leşi . C hiar şi vo rba bătrân ilo r, u n eo ri de cronicărească frum useţe, cuprinde atari elem ente; datorită tinerilor cu arm ata făcută în V[echiul] R egat au a juns adop ta te de toţi „m ersî"-ul, „bonjur"-ul, „m adam a".

R ecursul la această s tru c tu ră sufletească în g ăd u ie de abia în ţe legerea în făţişării pe care o au în făp tu irile artistice plastice despre care a vorb it Dl A. G[olopenţia]. Cu excepţia u n o r m eşteri ţă ra n i , v e n iţi n u de m u lt d in şe su l B ă lţilo r, ca re c io p lesc „răstigniri de o sp iritualita te gotică ori siluete zglobii de an im ale pe coam a [a jc o p e rişu lu i o ri la fe re s tre le de p o d , co s tu m u l, ţesă tu rile , icoanele fiind cu m p ăra te sau im ita te de m u lt după m odele orăşeneşti, iar casele, în bună parte constru ite după tipul

SOCIOLBUC


rusesc cu cu p to r cen tra l şi tre i încăperi, nici ch iar în con fecţio n area p u ţin e lo r u n e lte casnice ce n u su n t cu m p ăra te de la târg nu se m ai vădeşte o p reo cu p are estetică: în treag a v iaţă a satu lu i pare în co rd a tă com plet asup ra lu p te i d in tre cinuri, to tu l devine m ijloc, fiind p riv it în func ţie de ea.

M anifestările literare p rezen ta te de P. Sârbu su n t destu l de sărace. Deşi cartea n u [...]

Nota editoarei - Ciornă manuscrisă nesem nată şi incompletă (o pagină din două probabile). Atribuirea s-a făcut pe baza grafiei. A.G. a scris „6 martie" în loc de mai probabilul „6 aprilie" <cf. Programul l.S.R. reprodus în Introducerea la ediţia întâi a acestui volum).' Comparaţia cu Programul sugerează că una dintre şedinţele 10, 11 sau 12 din cadrul acestuia fusese suspendată (altfel, şedinţa din 6 aprilie ar fi fost a 13-a). Ea arată, de asemenea, că s-au operat o serie de modificări în programul şedinţei, in troducându-se com unicarea, n ean u n ţa tă în Program, dedicată graiului cornovean a Ştefaniei Cristescu, prezentându-se o comunicare despre Manifestările literare a lui Petre Sârbu (care figura în Programul iniţial pe data de 30 martie, sub titlul Prezentări de texte literare poporane nemuzicale, şi avea drept autori colectivul format din P. Sârbu, E. Turdeanu şi P. Ştefănucă) şi eliminându-se comunicările lui M. Vulcănescu: Structura vieţii economice a satului, E. Buznea: Viticultură şi viniflcaţie, A. Negrea: Unităţi economice şi Gh. Dumitrescu: Negustori stabili. Textul raportului a apărut după toate probabilităţile în „Curentul" din 7 aprilie 1932 (S.G.).

SOCIOLBUC

Graiul din Cornova

Ştefania Cristescu

Introducereîn cadrul m onografie i sociologice a satu lu i, u n a d in p rob le

m ele de seam ă şi a cărei orig inalitate trebu ie dovedită e cea a cercetării limbajului.

întrucât limba este cea m ai de seamă dintre formele de exteriorizare a vieţii, ea e com ună tu tu ro r m anifestărilor şi susceptibilă de a fi prinsă de aproape fiecare din m em brii cercetători.

De altfel, asupra acestui p rim at voi stărui la sfârşitul acestei com unicări, indicând necesitatea de colaborare a tu tu ro r echipelor la problem ele de limbaj.

M ai în a in te însă, p e n tru o justificare a cercetării noastre şi p e n tru o d is tin g e re a ei de c e rc e tă r ile f ilo lo g ic e -d ia le c ta le propriu-zise, vom încerca să sch iţăm sistem ele lingvistice cu o co lo ratu ră văd it sociologică ale lingviştilor d in tim pu l cel m ai a p ro p ia t, c o n te m p o ra n ch ia r. Vom în c e rc a de a se m e n e a să desprindem folosul lo r p e n tru cercetarea noastră specială.

Din ce în ce m ai m u lt s-a văzu t că n u e în sp iritul ştiinţific să studiezi izolat o serie de fen o m en e sociale, fără a ţine seam a de toate celelalte serii [concom itente] de fenom ene. P rocedeul care constă în a extrage u n a d in aceste serii, spre ex[em plu] limba, din m ediu l social şi a o exam ina singură şi-a făcut tim pul.

Aceasta e ideea care an im ă ştiinţele în general şi lingvistica în special, abă tân d -o pe aceasta din u rm ă din d ru m u l fatal ce o apropia de form alism ul pur. Lingvistica a fost o artă în a in te de a deveni ştiinţă. A proape p ân ă în sec[olul] 19, lim bajul n -a fost stud iat în func ţiu n ea lui adevărată. C ultul p e n tru lim ba scrisă, limba clasică im uabilă p ropusă ca m odel posterităţii, făcea să fie d ispreţu ită lim ba vorbită, calificată d rep t vulgară.

SOCIOLBUC


Perioadei gramaticilor şi filologilor îi u rm ează cea a filologilor co m p ara tiş ti. Se o b se rv ă că lim b ile n u s u n t im o b ile , că ele evoluează, se schim bă şi că evoluţia lor e inconştientă şi colectivă. Limbile popu lare încep să fie priv ite cu o a ten ţie d in ce în ce mai m are; se cau tă a se în ţe leg e v ia ţa şi m işcarea lo r d in viaţa şi m işcarea societă ţilo r în sân u l căro ra există. T irania trecu tu lu i persistă încă în studiile lui A ugust Schleicher, care fixează limbilor u n ideal de perfecţiune clasic; im ediat însă vine O. Jespersen, care transportă idealul lingvistic în v iito r (Progress in Language). Cu ei se încheie oarecum vechea ceartă a „anticilor" şi a „m odernilor".

A ugust S ch le icher şi M ax M iiller su n t cei doi în v ă ţa ţi ce reprezin tă încheierea şi p u n c tu l cu lm in an t al „Şcolii lingvistice vechi", pe al cărei m ateria l a d u n a t cu m u ltă trudă se vor baza generalizările „Şcolii lingvistice noi".

Către an u l 1870, cercetările lingvistice iau o direcţie nouă. încep să apară, pe lângă cercetări de detaliu (fonetice m ai ales), în ce rcă ri de sin teză . C erce tă rile a su p ra v o c a b u la ru lu i duc la co n s titu ire a sem an tic ii, care ap ro p ie m ai în tâ i lingvistica de psihologie şi m ai apoi de sociologie. Psihologii lingvişti se in te re sează de cond iţiile v ie ţii lim b ilo r (W hitney , Viaţa lim bajului; A. D arm esteter, La vie des mots etudiee dans leur signification-, şi mai ales M. Breal, în tem eie to ru l sem anticii, cu Essai de Semantique). Psihologia lingvistică trece apoi în Germ ania, unde W undt consacră limbii u n vo lum din Vdlkerpsychologie.

A cţiunea sociologilor a su p ra ştiin ţe i lim baju lu i e cea mai recentă , dar se a n u n ţă ca ex trem de im p o rtan tă în istoria ideilor. Ea a con tribu it să creeze o şcoală n o u ă , aceea a neo-lingviştilor. Sociologia a revend ica t lingvistica, ca ap a rţin ân d dom en iu lu i ei; ea p re tinde ch iar să-i im p u n ă tend in ţe le şi m etodele sale. F. de Saussure, A. M eillet şi J. Vendryes su n t rep rezen tan ţii de seam ă ai n o u lu i curen t.

D irecţia în care o rien ta F. de Saussure lingvistica (Cours de linguistiquegenerale, ed. II, Paris: Payot, 1922) era cea sociologică. P unctu l său de plecare era distincţia pe care o făcea în tre limbă şi vorbfire] ca ceea ce e esenţial [faţă] de ceea ce e accidental. în timp ce vorb[irea] e u n act ind iv idual de vo in ţă şi in teligen ţă, limba e u n fapt social, o institu ţie .

SOCIOLBUC

4 6ŞTEFANIA CRISTESCU

tem pera tă11' 65' 111163 ^

i ^ i s p i s sfiecare din i n S L i c a ^ e î v 'o ^ c !;“ ,y : a ePe"':,en, *

IliiiP H ssia faact , , P a flccaruia e imposibil de precizat

să se explice p r i r g r e T e l ^ d - H 3 dP°trinei lui Tarde‘ S‘a ^ m a tfonetice şi p rin ^ f tT j ie p ropagarea *lcn-. ^ ro n u n l 'e scdaimbărîle

face tnistorje r a m S e S a fam ?!'™ 0 ' co n t™ p o ™:ne m eritu l de a

l im J o 'r t S ie X 0G tT e p ,^ r n,,e

s s ^ ^ ^ s s s a

de c S f t e “ i ^ ă i e ” 1 ' ilP, ” 3 ,e8a'

z35^£S&2S5~SOCIOLBUC

în cazul cercetării lingvistice a u n u i sat, realizarea practică e destul de grea. Trebuie strâns m aterialul în aşa fel încât teoretizarea să vină de la sine. Planul după care se lucrează trebuie com pletat în m ulte din părţile lui. El păstrează încă prea m ulte urm e de filologism.

Plan de cercetareInform atorii.N otaţia fonetică (u rm e de filologism):- 1. e lem en te de fonologie fundam en ta lă ;

2. e lem ente de fonologie m odificatorie (accentul m uzical în Basarabia)

M aterial lingvistic:A. C e rce ta re s in c ro n ică : 1. L im ba co m u n ă ; 2. Limbi speciale: literatură, religios-magic, [limbi] tehnice, a rgourr

- B. Cercetare diacronică

M ateria l lingvistic: A . Cercetare sincronică Fonetică- Vocalea > ă: băj'okuri (batjocuri);ă > a: baiţa (bădiţa); barbat (bărbat);a fin a i > v. urm i (urm ă), akasî (acasă), bolniţî (bolniţă);â > a: pară (până);e (n e)accen tua t, în in te rio ru l c u v ân tu lu i sau la finală > i:

kam li (câinele), faşi (face), dzâşi (zice), tătişelea (toate celea); piste (peste), di la (de la), pintru (pen tru );

i > â / z : dzâşim (zicem);1 > e (ce am in teşte o form ă veche): m ăn 'eram (mă m iram );1 în plus: şeai (cea), şevai (ceva); o > e: prekurori (procurori);o > ă. tăt (tot) sau ch iar am ân d o u ă [form ele] alături; m: form a mănţămăsk (m ulţum esc); u final: fostu (fost); u > o: on (un, artic[ol] n eh o t[ă râ t]);

- Diftongi, hiatea > a: vrau (vreau), moldovankî (m oldoveancă);


SOCIOLBUC


ea > e închis: v reu (vreau); ee > ie: grieri (creeri);

- Consoanek°pkii (copii); k ihn iţă (p iv n iţă ), kizmătăreasă

(pizm ătăreasă), kiroti (piroti), k'etrili (pietrele); p > b: bezevenki (pezevenchi);b > g': g 'in d 'i noi (bine de no i), dar şi bini (bine); alg'ine

(albine), nălg'eşti (nălbeşti), p lung’i (plum bi); b > j: holujiţî (hu lubiţă);f > h ’, f : a h ' i ( a fi); să şie (să fie), a ş 'erbe (a fierbe); v > j, y: nepotrijitî (nepotriv ită), jinoj'eţ (pl. v inovaţi), jin şi

chiar yin (vin); yine (vine);v > / > h: kihniţă (pivniţă > pifniţă > kihniţă); m > mn ' , n ' ; m n ’ine (m ine), m n'eu (m eu); n ’eu (m eu), n ’ie

(m ie), n'eram (m iram );n > n': un', un'e (unde), n ’ik (nimic);n > r: pară (până); „Bati-va ploaia pară-n sară" (Va bate ploaia

p â n ă -n seară);l > V: l'e-am dzâs (le-am zis), l'emne (lem ne), le je (lege);r > r ’: r'ele (rele), kr'edz (crezi);t, d > t', d ’: ba t’e (bate), d'es (des);t , d > k' ,g' : k 'o k ’e (< rus. tiotia), g ’ag’e (< rus. diadia);k > g: grieri (creeri);k ’ >y, t': veyime (vechim e), vet' (vechi); c i> s'; ş ’instiţi (cinstiţi), kăzăş’askă (căzăcească), f e l e a (celea),

f a f i (face), dzîş'i (zice), fo a r ă (cioară);g i >j ' ; îndrăj'it (îndrăgit), merj'eţ (m ergeţi); s > ţ : paişpe (paisprezece), şpital (spital), pişte (peste); z > dz: kr'edz (crezi), v'edz (vezi), dzăş'i (zici);

Accidente generale-A c c e n tu l deosebit: zăhăr (zahăr), lăcâtă (lacăt);- Asimilaţie: jinoj'eţ (vinovaţi: j_ v , j_ j ) , nant (nalt: n _ l , n _ n ) ;- Disimilaţie: neo log ism ul kalidor (coridor: r r, 1 r);-P ro te z ă : amirosa (m irosi), straistă (traistă);- E penteză: Igănat (Ignat), răsprintile (răspân tiile ), balotă

(baltă), sucman (sum an);

SOCIOLBUC


-E p ite z ă : şeai (cea), kăţvai (câţiva), şevai (ceva);-P ro c o p ă : pas (com pas), a bate (a abate: „lum ea s-a bă tu t la

şei m ai tânăr"), ista (aista), kostârci (cocostârci);- S incopă: paişpe (paisp rezece), părinle (p ărin te le ), păpşoi

(păpuşoi), baiţa (bădiţa), rt'ik (nimic);- Apocopă: u n ' (unde);- Contracţie: s-ti (să te), în de noi (în tre noi);- A tracţiune: ku p t’eor (cuptoriu);- M etateză: potrokale (portocale).

Morfologie- Substantiv:- Term inaţie: iubeală, uneală („trebe să facem o uneală");

udeală (u m ezea lă); hâtreală, fuduleală; uninţă (u n ire ); uciganie („Perheziţie şi bă ta ie -n uciganie de cătră turci"); pomenirea („v ec in ik a p o m e n ire a " ) ; căciulie (că ţe l de ustu ro i); porunc (poruncă);

- Gen: lăcată, fem . (lacăt, m ase.);- N um ăr: p lu ra l cuvinţ (cuv in te), colnic (colnice), prăsadz

(pere), craci (crăci), jinoj'eţ (vinovaţi);- Caz: „M ergem Ikelu la vale", caz frecvent în sat, în loc de

„pe + acuzativ" („M ergem pe Ichel la vale");- Pronume:- D em onstrativ : aista, ista; aşela, şela;- Verb:- C onjugări: a încresti (a încresta : „ouă în k resta te"); a se

interesui (a se in teresa);- Indicativ prezent: n 'i-amintez (îmi am intesc), măproptez (mă

proptesc), colindează (colindă), dar pudruiesc (pudrează); m ăjă lu i (mă jeluiesc); adăujeşti (adaugi);

- Indicativ viitor: oi să bocesc (o să bocesc);- Indicativ perfect sim plu frecvent: văzui („bre, n u te văzui

d 'e -u n kar d 'e an 'i" ) , loai (luai), cântai (cântai);- Adverb: frecvent straşnic („iei straşnic tit'un fumeadzî", fumează

m ult), vrăşmaş („vrăşmaş m ai beau oamenii", beau mult);- Deriva[r]e- Substantiv: răulean, răzbunelu, găvănoşel, băbuşcă, bucătăriţă,

scănduriţă, curvulice, hâtreală, fuduleală;

SOCIOLBUC


Adjectiv: glăsos, -oasă; hambiţios, -oasă; văcos, -oasă ( 1. muncitor;2 . trăieşte m u ltă vrem e); chefat (beat, de la chef); marfar (de la m arfă), feleşag (fel);

- Compunere: nu-beţiv, ne-bolnav, de-mănkatu.

S in taxă- Substantiv: este a l'on om (este a u n u i om ); uciganie de către

turci (ucidere de către turci); mergem Ikelu la vale (m ergem pe valea Ichelului);

- Adjectiv: superla tiv cu straşnic, tare;In v ersiu n i. „Aiş i-a fiş o ru lu i acare t" (Aici e aca re tu l feciorului); „Al n 'e u b arba t ştie" (B ărbatul m eu ştie); Form e frecvente: „nu m ai sânt" (nu sunt, mai în plus); „mă tem 'kă" (da sau n u ); „ştiut kă" (da sau n u );

- Fraza nom inală: „Aista, D um itru" (Ăsta e D um itru). Frază nom inală de tipul frazelor ruseşti în care lipseşte verbul a fi.

S tilistică- Form e de expresie: a şedea cupchelea (a sta în pielea goală);

a purta pe cap (a conduce pe cineva); n-am ştiinţă (nu mă pricep); somn călugăresc (som n bun); A strâns-o Dzeu (a luat-o D um nezeu); Asarî am stat până la cocoş (... până la ziuă); a avea focus (a fi îndem ânatic); N i s-o astupat de-amu (nu ne m ai merge), a face leacu (a om ori); s 'ave di bine (era prieten); a lega tei de curmei; I verdi pânea încă (Roadele su n t încă necoapte); Ieşi un odor di fă ină (a ieşit o făină m inu n a tă ); o aşchie di măligă (o felie de m ăm ăligă); Ne dă buşta peste noi (dă buzna peste noi); N u şăzil Te duci ca faptu 'nainte; Cântecu ăsta-l cântă oamenii când au roşu pingărăfi (... când au vin în carafe).

Sem antică- Alt sens decât cel ob işnuit în lim ba [standard]: a bajiocuri

(a m urdări); hârtie (scrisoare); a huli (a petrece); a lepăda (a părăsi, a m uri); a m ântui (a sfârşi, a te rm ina); a mistui (a se sfârşi), odaie (stână); om (bărbat: „n 'i-i om ", m i-e bărbat); a se osândi (a se chinui); a se păli (a se lovi); pânea

SOCIOLBUC


(roadele); pânea albă (g râne); plum b (g lon te); pornirea (începutul: „pornirea a fost bună"); a se posomori (a scădea: „bubele dulci să posom orăsc"); a prevedea (a plăti: „cine prevede p e n tru Dv.?"); roşu (vin); a se supăra (a se îngriji de cineva); a striga (a se num i: „N icanorm ă strigă"); aţine (a costa); a visa (a crede; a închipui: „Aşa visăz io că sânteţi din Rusâia"); verzături (fructe); băsmăluţă di nas (batistă); capsă (vârf: „capsa dejetu lu i"); obştesc (cineva care um blă cu obştea, popu lar).

Lexic- aman (straşnic, grozav); amirosa; an ţărţ; artuială (crupe de

ovăz şi păpşoi);- a bajiocuri (a m u rd ă ri) ; balotă (ba ltă , n o ro i); bădărău

(„măligă cu sare"); băţăcurle („tăte celea"); bengos (şugubăţ); bibani (fasole); botaş; boţ („boţ de lu t sânt'em "); brut (gol, lipsit); buclucuri (lucruri d in casă); a buhni (a da năvală);

- caloş (galoşi); calup (bucată); căciulie (căţel de usturoi); chefat (beat); cherpidenu (cleşte de ciubotari)-, chise (pungă p[en tru] tu tu n ); chiochie (m ătuşă, apelativ); a chişca (a fura); chişcari („jivini d 'i pi iaz"); ciofală (bătaie); coşiorva (de tras cenuşa d in sobă); costărci (berze); să cotilească (să ridice);

- dar (însuşire); de-măncatu (m âncarea); a dili (a înălbi); divan (pat); domnişor (dom n); a dughi (a argăsi); dupcă (fluier);

- feleşagu (felul, n e a m u l); feşăliţa (agen t san ita r); fingale („crizantem e m ici");

- găvănoşel (borcan de dulceaţă); ghiaghie (nene); a seghilosi (a se scălda); glăsos; a grăi (a convorbi);

- ha? (ce?); habă (bucată); hambiţos (g lum eţ); ham biţuri (glum e); hatie (leasă); a hălădui (a locui); hudiţă (uliţă); huiet (zgom ot); a huli (a petrece); a hultui (a altoi);

- imaş (islaz);- ju ru it (sortit);- lostara (casă goală);- magad'ele ( to a te ce lea); m arfar (n e g u s to r a m b u la n t) ;

mascarade (m ăscări); maşincă („de b ă tu t păpşoi"); măhală;

SOCIOLBUC


a măscări (a m urdări); a mâneca (a pleca de dim ineaţă); mântuire (term inare); mâţ (pisică); mojdei (usturo i pisat);

- nebolnav („nebolnav s-ti văd!"); a nihoti (a vorbi m ult);- odaie (stână);- pentru de-asta (de aceea); pistelcă (fustă); plachie (pilaf de

orez); podvoruri (to cu rile de la cizm e); poieţică („sarai p en tru vite"); prăsade (pere); praşpă (paşaport);

- a răstunji (?); rătăcană (h o rn m ai m are);- straistă (traistă); strog (term en); sucman (sum an);- şalinş'i (b roboade); şinghil (?); şioclezi (coceni)’; a şugui

(a glum i); şum uiag (?);- terfăloagă (proastă; ban i de hârtie ); a tinchi (a da înapoi);

treghi (zile de praznic);- ţintirim (cim itir);- udeală (um ezeală); uninţă (unire);- văcos (1 . m uncito r; 2 . trăieşte m u ltă vrem e);

a zădărî (a strica ord inea: „acum a s-au zădărâ t sărbătorile cu stilu ista n o u"); a zoii (a fierbe rufele);

Neologisme:- apticî (farmacie); calidor (coridor); Canagalele (Cana Galileii);

canţlerist; cavaler, divan (pat); domnişor (dom n); feşăliţa (agent sanitar); gramatis (reum atism ); a se interesul, întelicat (delicat), madam', mersi (m ulţum esc); oper („cântare care o ascultă toţi"); pariu (răm ăşag); poticar (farm acist); potică (farmacie); praşpă (paşaport); proletar (m uncitor cu braţele); rozăvie (razachie, etim ologie populară); sirios (serios);

Influenţă rusească;- 1 . arm ata: ahopuri (tranşee; rus. okâp, tranşee); ahotnic

(vioi; rus. ohotnik, v o lu n ta r sau v ân ă to r); a se buntului (a se tu rbu ra ; rus. bunt, revoltă); cin (grad; rus, cin, grad); ohotă (veselie ; ru s. ohota, v â n ă to a re , d o rin ţă ) ; pihotă (in fan te rie ; ru s. pehota, in fa n te r ie ) ; poreadcă (o rd ine , regulă, „trebuie să fie to t în bună poreadcă"; rus. poriadok, ordine, regulă); rotnic (com andan t de com panie; rus. rota, com panie; rus. rotnyi, co m an d an t de com panie); slobodă

SOCIOLBUC


(răscoală; rus. svobâda, libertate); strajnic (paznic, grănicer; rus. straznik); voisca (arm ată , „Iar rusu dacă o tu lb u ra t voisca, o lua t B asarabia fără bătaie"; rus. voisko, arm ată);2. Şcoala: cărăndaş (creion; rus. karandas, creion); chietratcă (ca ie ţe l; ru s . tetrădka, c a ie ţe l) ; pocer (iscă litu ră ; rus. pocerku, felul scrisului); slovesnii (vorbire; rus. slovo, vorbă, cuvânt); ucenii (învăţătură; rus. ucenie, învăţătură); zăpitaie (virgulă; rus. zapiatăia, virgulă);3. Viaţă civică: acţiz (impozit; rus. akţfz, u n fel de impozit in d irec t), apicon ( tu te lă ; rus. opeka, tu te lă ); cin (grad, distincţie; rus. cin, grad); cinovnic; delă (proces, judecată; rus. delo, proces, acţiune, fapt, act, dosar); mirovoi (judecător de pace; rus. mirovoj, adj., „de pace"); pravă (drept; rus. pravo, drept), răzvod (divorţ; rus. razvod, divorţ); shod (adunare sătească; rus. shodu, adunare); strajnic;4. însuşiri sufleteşti: hâ tru (deştept; rus. hitryi, şiret); malatină (bravă; rus. molodcina, bravul); mladşi (tânăr; rus. miadsij, tânăr); de-on pamiti (ca amintire; rus. napamiati, ca amintire); priroda (neam , fel; rus. priroda, natură); a socini (a tălmăci visele, „visu n u m a să ştii a -1 socini că să-m plineşte"; rus. soăniatî, a com pune); sovistia (felul, „cari aşa li-i sovistia prostă, apo spun aşa prostii"; rus. sovesti, conştiinţa); a trivoji (a turbura; rus. trevozitî, a deranja);5. A lim ente. O biecte în legătură cu ele: caroş (proaspăt; rus. horosij, bun); carzâncă (coş; rus. korzînka, coş); crupe (boabă; rus. krupă, boabă); curesc (fum ez; rus. kuritî, a fum a); pivă (bere; rus. pîvo, bere); scateică (faţă de m asă; rus. skăterka, faţă de m asă); stacan (pahar; rus. stakanu, pahar); suharî (pesm eţi; rus. suhari, pâine uscată); trupcă (lulea; rus. trubka, lu lea); ujina (cină; rus. uzinu, cină);6 . îm brăcăm inte: coftă (căm eşuică, haină; rus. kofta, bluză, h a in ă de d e a su p ra ) ; laică (p iele ; ru s . lăjka, p ie le de antilopă); sânduc (ladă; rus. sunduku, ladă);7. Diverse: abizatelno (negreşit; rus. obezătelino, negreşit); chiochie (m ătuşă; rus. tiotia, m ătuşă, tanti); ghiaghie (rus. diadia, unchi, nene); iarmaroc (târg; rus. iarmărka); a naznuci (a num i; rus. naznacatî, a num i); a năimi (a închiria; rus.

SOCIOLBUC


naimăti, a închiria); neujăli (oare?; rus. neuzeli, oare?); parahod (vapor; rus. parohodu, vapor); poezd (rus. poezd, tren); predmet (plan; rus. predmetu, obiect); priută (azil, „când vin doctorii la pnută?"; rus. priiut, azil); schitcă (lipsă; rus. skidka, rabat); sclad (depozit; rus. skladu, depozit); a snimui (a fotografia; rus. smmatl, a ridica, a fotografia); sutcă (timp de 24 ore, ziua şi noaptea; rus. sutki, timp de 24 ore, o zi şi-o noapte); şaraban (trăsură; rus. sarabanu, trăsură); vecemică, vecerniei (serată; rus vecerinka,, serată); zăcaz (,lucruri de zăkaz, lucruri de nădejde; ru s .zakâz, com andă); zdrastvi (salut; rus. zdrăvstvujte, fiţi sănătoşi); znakomie (prietenie; rus. znakomstvo, cunoştinţă);

Cuvinte străine prin filieră rusească:- Franceza; butilcă (sticlă; rus. butylka / fr. bouteille, sticlă); caloş

(galoşi; rus. kalosi / fr. galoche); cfartiri (gazdă; rus. kvărtira, apartam ent / fr. quartier); gărjetcă (etolă; rus. gorzetka, etolă / îr. gorge); marşutu (rus. marsrut, itinerariu / fr. marche-route); tufli (pantofi; rus. tiifli, pantofi / fr. pantoufle);G erm ana; fitifebeli (grad în a rm a ta rusă; rus. feldfebeli p lu to n ie r / germ . Feldwebel); ştrefuit (am endat; rus. strafă am endă / germ . Strafe).

[Câte] cuv in te în reg istra te la „Lexic" su n t neruseşti; [câte] ruseşti (sau p ă tru n se p rin filieră rusească).

Forme arhaice:- caciuhe (căţel de usturoi); de-măncatu (m âncarea); a hălădui

(a locui); a mâneca (a pleca de dim ineaţă); nebolnav; n'eram (mă m iram ); unealtă, uninţă; pisuit (sortit); zădărăt (ordine stricată) etc.

Forme curioase:- băţăcurle, măgad'ele (tăte celea); bengos (şugubăţ); hambiţos

(vesel, g lum eţ); t'erfăloagă (de la a terfeli);

Formele altele decât cele din limba comună:- bibani (fasole); ciofală (bătaie); a cotili (a ridica); a d ’ili (a

înălbi); dupcă (fluier); habă (bucată); prăsade (pere) etc.

SOCIOLBUC


ConcluziiCa aspect genera l su n t vizibile în satu l C ornova cele două

straturi de viaţă pe care s-au grefat două feluri de limbi. A lături de limba b ă trân ilo r satu lu i, cu culoare de cronică, sau de limba descântecelor şi fo rm ule lo r m agice - cu cuvin te sau in terdicţii de vocabular al căror sens e u n eo ri p ie rd u t şi p en tru m in tea celui ce ascultă, ca şi p e n tru a celui ce le p ro n u n ţă - apar form e de felul lu i „m ersî" şi „m ădam " care lovesc to t aşa de n ep lăcu t u rechea ca şi am estecu l de cu lori d in îm b răcăm in tea lor care izbeşte ochiul.

Din acest p u n c t de vedere, C ornova se află cam în frun tea coloanei ce indică transfo rm ările lingvistice ale sate lor noastre. Cauza esenţială a schim bării e datorită în p rim u l rând , şi pen tru m ulte din satele noastre , spargerii un ită ţii de viaţă econom ică. C om unita tea lingvistică a u n u i sat a dus cam până p rin secţolul] 19 o viaţă izolată, închisă în m arginile ei, cu obiceiurile ei etc. Fiecare sat cu m eşteşugarii lui, cu v iaţa lui simplă, îşi ajungea. Totul se petrecea n u m a i în sânu l un ită ţii. N um ai graţie acestei un ită ţi econom ice s-a păstra t u n ita tea lingvistică a u n u i sat. Faţă de individ, com una exercită o ac ţiune n ivelatoare . Dacă venea u n stră in d in tr-u n sat vecin, ce se căsătorea cu o fată de aci, el era repede n ivela t lingvistic de com ună.

Căile de com unicaţie , însă, [şi] bâlciurile [în ]m ulţindu-se au făcut ca satele să-şi piardă in tegritatea lor econom ică. Prin aceasta, u n ita tea lingvistică a fost am en in ţa tă .

Venind în contact cu orăşenii, ascu ltând limba acestora, ea li s-a p ă ru t m ai frum oasă şi au în cep u t a o d isp re ţu i pe a lor, considerând-o ca u n sem n de in feriorita te , de înjosire.

Propagarea faptelor de limbă e supusă aceloraşi legi ca şi obiceiul şi m oda de exfem plu]. De altfel m oda în îm brăcăm inte, în cântece sau dansuri e cea care a introdus în Cornova un n u m ăr m are de cuvinte cu valoare de circulaţie în lum ea generaţiei tinere a satului.

S u n t cele d o u ă fe ţe a n ta g o n is te , d e n u m ite de S aussu re „spiritul particu larist" (esprit de clocher), p r in care co m un ita tea lingvistică ră m â n e c red incioasă trad iţie i, şi celălalt, „la lorce d 'intercourse", care creează co m u n ită ţile d in tre oam en i şi care cor[ect]ează efectele celui d intâi.

SOCIOLBUC


De m ersul limbii îşi dă de altfel în bună m ăsură seama săteanul com ovean (fişe). Num ai vechile generaţii m ai privesc încă limba ca pe o emblemă dragă a locului natal. Limba colorată m oare pe buzele ultimilor bătrâni ai satului. De aci m area grijă a dialectologilor de a o fixa pe hârtie. Pentru sociolog însă, schimbarea aceasta este deosebit de interesantă. De aceea el n u se lasă ten ta t de vorba sfătoasă a bătrânilor, ci cauta să surprindă schimbarea şi cauzele ei, tot aşa după cum din materialul de literatură populară el nu prinde num ai pe acela care izbeşte prin estetismul fonnei şi vechimii lui, ci culege tot ce are valoare de circulaţie în sat, indiferent de formă şi fineţe de fond. Aci este caracteristica esenţială a atitudinii noastre. De aceea, putem spune ca limba satelor noastre are tendinţe de pierdere în limba com ună. Aceasta va mvinge de altfel în m od fatal şi mai repede decât credem deoarece are de partea ei şcoala şi cazarma.

Glasul dialectelor a su n a t şi solicitudinea de an ticari ce le-o ara tă dialectologii p robează ea însăşi că n e aflăm în faţa u n o r lucruri trecu te , ap roape m oarte .

A lte fenom ene lingvistice de seam ă în sa tu l CornovaTrilingvismul: m oldovenească, „pe rosâie", „pe rum ân ie"Limba com ună a satu lui.Lim baj[ul] m agico-religios.Limbile tehnice.Ia r ca lim bi speciale , „p ăsăreştile" (care in tră p e rfec t în

procesul de u rban izare al satu lu i).Colaborarea tu tu ror echipelor la problem ele de lim bă[Cadre:]Cosmologic: Toponim ie. N um iri de p lan te şi anim ale.Biologic: D efecte fiziologice ce ar in fluen ţa aspectul fonic al

vorbirii. D entiţiunea.Psihologic: In fluen ţa m en ta lită ţii asupra lim bajului. Creaţiile

individuale în limbaj.Istoric: Form e de lim baj referitoare la vechi institu ţii săteşti.S un t cuvinte care se tran sm it schim bate ca form ă şi ca sens

- din care se poate reconstitu i trecu tu l.Deviaţiile [de] sens ale u n u i cuv ân t în diverse epoci istorice

m dica procese sociale im p o rtan te care, fără o cercetare a limbii po t scăpa savan tu lu i istoric.

SOCIOLBUC


Adeseori istoria un e i lim bi prezin tă în rezum at istoria unei naţiuni. Iată u n pasaj din Darmesteter, Cours de grammaire historique de la langue frangaise I-IH, p. 139: „Toată regalitatea rustică merovingiană retrăieşte în cuvintele franceze viile (adică villa: m oşioară) şi cour (vechiul francez court din latinul cohortem: curte de păsări), în connetable (adică şeful grăjdarilor), în marechal, adică rândaş la cai...".

La no i su n t in te resan te constatările de acelaşi gen făcute de Dl Prof. C andrea în legătu ră cu cuvân tu l rom ânesc d in Banat, nămae „oaie", cu v ân tu l frup t sau pat.

M anifestăriSpiritual:Limbaj m agic (descântece) - In terdicţii de vocabular. Limbaj

îndulcit (denum irea bolilor).M o ra lita te - P o recle . O rig inea lo r in d iv id u a lă . L ansare .

C irculaţie. C uv in te lov ite de ostracism (în ju ră tu ri, b lestem e). Cuvinte do tate cu b reve t de distincţie.

Tehnologie - Term eni tehnici.L ite ra tu ră , m uzică, dans - lim ba lite ra tu rii. D en u m iri de

cântece şi jocuri.Arta - [D enum iri de] ţesătu ri.Unităţi: Evrei. Ţigani. L im bajul copiilor.Utilitatea cercetărilor lingvistice chiar p e n tru fiecare specialist.

Nota editoarei: M an u scr is n e se m n a t to ta lizâ n d 33 p ., n u m e r o ta te pe subcapitole, iar n u de la în cep u t şi pân ă la sfârşit. Atribuirea s-a făcut pe baza grafiei şi a co n ţin u tu lu i. A m în locu it prin vorbjire] form a vorbă, prin care Şt.C. traducea, în 1931, term en u l saussurian parole; şi prin cor[ect]ează form a corijează. U ltim ele 5 p. a le m anu scrisu lu i cuprind cu v in te ruseşti scrise cu caractere cirilice. L e-am transliterat în ediţia de faţă. A m ordonat subcapitolele urm ând indicaţiile cuprinse în subcapitolul Planul de cercetare. N u am găsit fişe sau p a g in i m a n u scr ise d ezv o ltâ n d tr ilin gv ism u l. D e „păsăreasca" din satu l C ornova s-a o cu p at M ih ai Pop, care a publicat articolul Contribuţii la studiul limbilor speciale din satul Cornova: păsăreasca în „Arhiva", X (1 9 3 2 ), nr. 1-4, p. 4 4 3 -4 4 6 . în subcapitolul Colaborarea tuturor echipelor..., Şt. Cristescu en u m eră ech ip ele în fun cţie de schem a gustiană a Cadrelor şi M anifestărilor. T extul de faţă ocupă o poziţie interm ediară în tre sch em ă de e x p u n er e şi prim ă redactare şi prezintă e le m e n te de oarlitate p e care n u le -a m editat (S.G .).

SOCIOLBUC

Tablou de informatori-tip

Echipa Manifestări spirituale

Tabloul de faţă ţine seam ă în m od con co m iten t de u rm ă toarele categorii de fapte o p eran te în com una C ornova:

1) stare socială (dvoreni, mazili, grajdanini, mescianini, ţărani);2 ) s ta re m a te r ia lă (d u p ă a p re c ie re a o a m e n ilo r d in s a t’

în treg ită cu datele fişei econom ice: foarte b u n ă bună* bum şoară, rea);

3) « dC VârStă ™teresan te în satul Cornova: bătrânii peste 65 de ani; [cei] în tre 65-31; în tre 31-21, tinerii cu arm ata tacuta m R om ânia; în tre 21-12 şi copiii sub 12 ani-

4) sex.

Se va cerceta, în consecinţa, cel p u ţin u n in fo rm ato r p en tru îecare p e rm u ta re posibilă a e lem en te lo r acestor p a tru categorii.

P unctu l de p lecare în d e te rm in area p e rm u tă rilo r d in care rezu lta to a te tip u rile de in fo rm a to ri ale aces tu i tab lo u fiind repartiţia pe clase sociale, se va căuta ca tipurile rep rezen tân d variaţiile pe varsta şi sex să fie alese din aceeaşi familie (se va ţine seam a îndeosebi de gospodăriile cercetate de echipa Unităţi)

Se vor cerceta deosebit un ită ţile de rasă şi lim bă (evrei, ruşi germ ani, ţigani). La fel, dat fiind n u m ăru l m ic şi im portan ţa m are a in te lectualilo r şi a bătrânilor, vor fi cercetaţi toţi rep rezen tan ţii acestor categorii. Pe lângă in telectualii conducători ai satului, faţă de care toţi cei d ina in te su n t conduşi, se vor cerceta deosebit şi ceilalţi conducători ai vieţii săteşti ca tipuri rep rezentative.

SOCIOLBUC


Segmente cercetate in tegralIntelectuali:

-P ă r in te le Ion Zamă, 65 ani, S em inaru l Teologic Chişinău, 1889.- Director Porfirie Iov, 43 ani, Şcoala Norm ală Baraboi-Bălţi, 1906. - în v ă ţă to r Sim ion Popa, 30 ani, Şcoala N orm ală Piteşti, 1922. - în v ă ţă to r Vasile Roşea, 28 ani, Şcoala N orm ală Piteşti, 1925.- în v ă ţă to a re N ad e jd a V ascan, Şcoala N o rm a lă C h iş in ău - Sf. G heorghe-C iuc, [anii 1920].- Nadejda Mihailovici, 24 ani, licenţiată Facultatea de Litere Iaşi, 1931. - A n a Luca, 18 ani, Şcoala N orm ală C hişinău, cl. V.-D u m itru Tacu, clase secundare, [anii 1920],- M ihail N em ţeanu , n o ta r sătesc.

Unităţi de limbă şi rasă Evrei

- Buium Creiderman, 78 ani, venit în com ună [în] 1869, casa nr. 55.- B ercu W eism an , 65 an i, fam ilie cu tre i g e n e ra ţii tră ite în C ornova, [începând din anii 1820], casa nr. 99.- H u n ă W eism an, 27 ani, ven it [în] 1930, a rm ată făcută, um blat, casa nr. 117.- Leiba C reiderm an, născu t în C ornova, 50 ani, casa nr. 191. -R u z a W eism an, 58 ani, casa nr. 201.- Leiba D iam ant, 35 ani, v en it în com ună p rin soţie.

Ţigani- Ciobu Ignat, văcar, casa nr. 263.- C him inger Vasile, casa nr. 331.- D rosu Sim ion, fierar, casa nr. 257.- D rum ea Sim ion, casa nr. 328.- D rum ea Trofim, casa nr. 330 b.- D um inecă Iacob, casa nr. 330 a.- M urgu le ţ Vania, casa nr. 327.- Pătraşcu Ilie, casa nr. 329.- Vioară Grigore, casa nr. 220.- Vioară Filip, casa nr. 312.

Ruşi- Cojocov Timofte, casa nr. 165.- G reţeliuc Ionică, casa nr. 15.- Grigorovici, casa nr. 314.

SOCIOLBUC

6 0 ş t e f a n ia c r is t e s c u

- Ivanciuc, casa' nr. 24.-M a rtin e a c , casa nr. 207, 237.- Naclacevski, casa nr. 64.-P iro g o v , casa nr. 63.- Trefaniuc, casa nr. 311.- Cravcenco, casa nr. 129, 130,- Bizimian, casa nr. 107 a, b.

Germani- K lenk, casa nr. 338, 339.

Nou-veniţi- Dorohoiu, casa nr. 246.- Ilievici (m acedonean), casa nr. 249.- Sandu, casa nr. 90.- Sava, casa nr. 207.- Sloveneanu Gheorghe, casa nr. 333.

Bătrâni - Bătrâne (peste 60 ani)- Zmeu Timofte, 75 ani, casa nr. 25.- Socol Dumitru, casa nr. 218.- Roşea G.C., casa nr. 1 1 1 bis.- IIcu Ion, 73 ani, casa nr. 204,-R o şe a D um itru , 72 ani, casa nr. 138. -R o şe a Petrache, 71 ani, casa nr. 9 7 .- Badiu A ndrei, 71 ani, casa nr. 182 bis.- Dodon Grigore, 71 ani, casa nr. 174.- Popa Vasile Feodor, 69 ani, casa nr. 258.- Darie Ion, casa nr. 160.- Bizimean, T., casa nr. 107.- Ursu Ion, 67 ani, casa nr. 133.- Purcel Vasile, 6 6 ani, casa nr. 206 bis.- Şoim aru G heorghe, 65 ani, casa nr. 202. -D a r ie G heorghe, 65 ani, casa nr. 26.- Puiu Ilie, 64 ani, casa nr. 9 4 .- D odon M anolache, 64 ani, casa nr. 162. -P o p e sc u G heorghe, 63 ani, casa nr. 315.- Popa Vasile D., 63 ani, casa nr. 11.- Cojocaru Vasile, 62 ani, casa nr. 106.- Grosu Nicolae, 61 ani, casa nr. 115.

SOCIOLBUC


-D o d o n Vasile, 61 ani, casa nr. 147.- C aţer P e tr u , 61 a n i, ca sa nr. 310.- R o ş e a I.V., 61 a n i, ca sa nr. 109.- O lariu T oad er , 60 a n i, ca sa nr. 10.- Spiru Dumitru, 60 ani, casa nr. 191.- V â z d o a g ă M aria, 80 ani, casa nr. 46.-R o ad ed ea l Catinca, 76 ani, casa nr. 38.- Zmeu M aria, 69 ani, casa nr. 25.-R o şea M aria, 65 ani, casa nr. 138.- Popa Varvara, 65 ani, casa nr. 248.- B izim ean Varvara, 64 ani, casa nr. 107.-P o p a Vera, 64 ani, casa nr. 131.- Trofim Vasilisa, 63 ani, casa nr. 239.- Pâslaru Anica, 63 ani, casa nr. 204.- Darie Cat., 62 ani, casa nr. 160.- Pop Tudora, 62 ani, casa nr. 258.-R o şe a M aria, 61 ani, casa nr. 97.- R ăileanu Profira, 60 ani, casa nr. 24.- Roşea Agafia, 60 ani, casa nr. 110.- Chiriac Zenovia, 60 ani, casa nr. 135.- Popescu Ecaterina, 60 ani, casa nr. 315.- Sclifos Sofia, 60 ani, casa nr. 205.

Nota editoarei: Text dactilografiat nesem nat totalizând 5p. în dreapta sus figurează menţiunea Manifestări spirituale. După toate probabilităţile, textul a fost redactat în num ele întregii echipe care se ocupa de cercetarea fenom enelor sp irituale în viaţa satu lu i Cornova. Am respectat ezitările de grafie în notarea unor num e (ca de exemplu Bizimian, B izim ean). Ultimele două pagini, in titu la te Transcriere fonologică nu au fost reproduse în trucâ t am recurs, pe parcursul volumului de faţă, la o redare simplificată a transcrierilor fonetice ale Ştefaniei Cristescu. Lista informatorilor-tip va putea fi comparată în m od util de cititori cu lista in fo rm atorilo r cuprinsă în capitolul Descântători şi descântaţi. (S.G.)

SOCIOLBUC

Ştefania Cristescu

Descântatul în satul Cornova (Plan III)

ElementeI. Descântători1. Fişe speciale p e n tru fiecare in form ator, cu indicarea:

- N um e, p ren u m e , poreclă (dacă are)- Vârstă- Clasă socială (grajdanin, dvorean, m azil, ţă ran)- Ce descântece ştie?- Specializare- De la cine? De când [le] ştie?- D escântă efectiv? Sau ştie nu m ai, fără să descânte?

2. Cine descântă? Ce calităţi trebuie să îndeplinească cel care descântă? Copil? N ecăsătorit? B ătrân?

3. Ce crede descân tă to ru l despre eficacitatea descânteculu i său? De u n d e v in e ea? De la cu v ân t? De la obiectele în treb u in ţa te? De la D um nezeu? Etc.

4. Ce crede satu l despre descântat? Relaţiile în tre descân tător şi descântaţi. Cât se p lăteşte de u n descântec? în bani? în n a tu ră?

5. Relaţiile descân tă to rilo r în tre ei. Form ează ei o u n ita te în cadrul vieţii săteşti? R ecunoaştere? Bârfire etc.

II. Descântatul propriu-zis (tehnică)1. D escântece-tip2. Variante verbale şi tehn ice . De aci reiese: a) cine şi de ce

se descântă?; b) Când?; c) Unde?; d) Obiecte în trebu in ţa te p en tru descân ta t [...]

SOCIOLBUC


Nota editoarei-, t e x t d a c tilo g r a fia t d in care n i s-a p ă stra t, în arh iva p erso n a lă a Ş te fa n ie i C ristescu , d oar prim a p agin ă . P u n cte le I. 1, 2, 3, 5 şi II. 2a, 2b, 2c, 2d fac o b ie c tu l ca p ito lu lu i Descântători şi descântaţi d in se c ţiu n e a Materiale a v o lu m u lu i d e faţă. P u n c tu l II. 1 e ste abordat în su b cap ito le le Descântece de boală, Descântece şi vrăji de dragoste şi de ursit şi Alte descântece, vrăji, leacuri ale a ce le ia şi sec ţiu n i. (S.G .)

SOCIOLBUC

Ştefania Cristescu

Practica magică a descântatului (Plan IV)

1. In troducere2. D escântatu l - Form e-tip :A. Practici: a. R ituri de in trare; b. R ituri m an u a le (forme);

Obiecte magice (generale, speciale); c. Rituri orale (forme); d. R itu ri de ieşire ; Condiţii: loc, tim p , r e g le m e n tă r i ] num erice.

B. Reprezentări: a. p e rso n a le ; b. a p ro p r ie tă ţ i i ] m agice a subst[an ţei] utilizate; c. a eficacităţii.

C. Agent magic: a. vechi; b. d in satele d in ju r; c. actual.D. Relaţii: a. D escântător-descântat (plată); b. Descântători între

ei. Treceri şi iniţieri; c. A titudfinea] gr[upului] social faţă de descântat. M ajoritatea satului. Intelectualii satului [...]

Nota editoarei: Pagina întâi a unui plan nesem nat din care nu ni s-a păstrat restul. Atribuirea s-a făcut pe baza grafiei şi a conţinutului, în titlu a fost barată continuarea „în satul...". Indicaţia „(Plan)" ne aparţine. Nu suntem în m ăsură să datăm cele trei planuri pe care le reproducem. Ordinea în care o facem e deci aleatorie. (S.G.)

SOCIOLBUC

Ştefania Cristescu

Practica maqică a descântatului în satul Cornova(Plan V)

I. In troducereII. Descântatul. Form e-tip de descântat: a. de boli; b. de dragoste.

A. Practici: Elemente — 1. Observanţe (ritu ri de in tra re ), sp ă la re pe m â in i e tc .; 2. R ituri m anuale (F o rm e). O biecte m agice (genera le , speciale); 3. Rituri orale. Form e: Câteva cuvinte; Dialog; Personificări; Invocaţii; D escrierea ritu lu i m an u a l etc. P rep o n d eren ţa ritu lu i oral în satele noastre (lungim ea descântecului); Condiţii- 1. Loc; 2. Timp; 3. R eglem entaţie num erică .

B. R ep rezen tă ri: 1. Reprezentări personale - F iin ţe le şi lu c ru rile in te re s a n te în rit. P e rso n ifica rea bo lilo r: „Spărietul", „Ceasul rău", „Avizuca" (mai cu seamă);2. R eprezentare slabă a proprietăţilor magice ale substanţelor utilizate; 3. V iziunea precisă a eficacităţii.

C. A gent magic: cel care îndeplineşte ritualul, chiar nespe- cialist. N um ărul descântătorilor, a. Vechi agenţi magici - Spătăriţa, Stăvărichioaia; b. Agenţi magici din satele din jur- la M ânzăteşti (6 km ), Perival (25 km ). Aci se duc cei cărora li s-au fu ra t v ite , să li „se în to a rcă paguba"; Condrăteşti, dar m ai ales Comeşti; c. Agenţi magici actuali- Specialişti; Botnăriţa, Raveca M arjine (dragoste), Jieriţa (frigări, tăiatu l găinii negre), Lălăiasa, Veruţa (cărticele [pentru] strâns etc.), Crăciunoaia (ţigancă în sat) şi alte două ţigănci de la Ichel; Eroi preferaţi în imaginaţia satului- Anica lu Nicolae-a lu Aftenie, a lu A ndrei M anuilă, Anica Puşcariu (Puşcărioaia), Ileana lu Bâzgă şi, m ai ales, M aria M usteaţă.

SOCIOLBUC


ţ ]11:}■ Descăntător-descăntat - Plată (bani, natură)- 2 Descântătorii intre e i- Indiferenţă. Bârfire. Treceri şi iniţieri in practica descântatului; 3. Atitudinea grupului social faţă de descarnat - Majoritatea satului: 1. încercări de explicare a genezei descântecelor; 2 . Eficacitatea neîndoielnică a descântatului; 3. Dracul contra descântecelor. Dum nezeu cu descântecele, d ar con tra vrăjitoriei; - Intelectualii satului: A titudinea ironică a preo tu lu i Zamă.

III. Concluzii - M etoda de lucru . R ezultate.

Nota editoarei: Planul, nesemnat (3 p. manuscris, redactat pe o coală îndoită m doua), a fost atnbuit Ştefaniei Cristescu pe baza grafiei şi a conţinutului

9 §1 ° Verslune anterioară a acestu i p lan (2 p„ recto-verso), p e care n u a m reprodus-o. (S .G .)

SOCIOLBUC

Magicianul este sau nu profesionist?

Ştefania Cristescu

Teama de vră jito riîn v ia ţa re la tiv lin iş tită a m ai tu tu ro r sa te lo r ro m ân eş ti

m o c n e ş te o s in g u ră m a re n e lin iş te : te a m a de v ră j i to r i . O rep rezen ta re în lin ii precise a acesto ra n u - ţi po a te oferi desigur n ic io d a tă ţ ă r a n u l ro m â n . E l s im te c â n d a re d e -a face cu v ră j i to r ia sau cu v r ă j i to r u l . Şi în c e a rc ă să se a p e re . P rin co n tra -m ijlo ace sau în c e rc â n d să se p u n ă b ine cu el sau să-i ceară sfatu l. Im ag in ea aces tu i sau acesto r p e rso n a je de seam ă ale sa tu lu i ră m â n e to td e a u n a confuză şi n ed e fin ită . E în orice caz în fiecare clipă suscep tib ilă de n o i ad ao su ri m iracu loase . [A g e n tu l] m ag ic se d e s p r in d e o a re c u m d in to a tă ace a s tă a tm osferă p ropice su p erstiţiilo r - ap ro ap e fără voia lui. Afacere de calificare socială, deci. Im ag in ea lu i se fo rm ează în afară de ac ţiu n ile lui. T radiţiile re fe rito a re la cei care au fost sau la cei care tră iesc în sa te le d in ju r în tre ţin o s ta re de sp irit specială în care iluziile a p a r ca re a lită ţi şi în care legenda şi ad ev ăru l duc v ia ţă îm p re u n ă .

Fem eile în d rum , la răscruce, în convorbirile de şezătoare a lunecă de la necazu rile lor, a că ro r cauză ascunsă cau tă s-o prindă, la cei care fac rău . E xisten ţa v ră jito ru lu i apare m ai m ult decât reală. El creşte ca u n ro m a n fantastic d in legendele despre toţi cei care au fost, care su n t m ai departe . Toate aceste legende su n t aru n ca te asupra câtorva personaje suspecte d in sat. De ce lo r le m erg e m ai b in e ca ce lo rla lţi, de ce se ţin d e p a r te de p reocupările lor, de ce su n t surprinşi în a titu d in i curioase. Toţi aceştia devin adevăraţi eroi ai im aginaţiei populare. Poveştile cele m ai fantastice se b rodează în ju ru l lor. Sem icărturarii adaugă şi ei poveşti fantastice în tâ ln ite în lum ea cărţilor.

SOCIOLBUC


S a tu l C o rn o v a d in ju d e ţu l O rh e i e u n e x e m p lu ra r de su rprindere a acestu i proces de creare a agen tu lu i m agic. Sat în care fo rm e le de v ia ţă n o u ă a lu n e c ă d e a su p ra fo n d u lu i de su p ers tiţie an cestra lă . A p ro ap e fiecare să tean ştie o fo rm u lă m agică, aproape fiecare s-a ap ăra t sau e în stare să se apere de u n lucru rău. Şi to tuşi satu l şi-a calificat specialiştii lui. Specialiştii lui în descântece. V răjitorul sau vrăjitoria n u lipseşte însă.

C ornoveanu l distinge oarecum (deoarece de cele m ai m u lte ori are o im agine confuză) pe cel care descântă de cel care vrăjeşte sau de cel care farm ecă. Vrăjitor e cel care ghiceşte v iito ru l („cân dai cu cărţile , f. 234, inf. Sofia G ane) sau cel care face „vrajă de d ragoste" („Vraja-i de d rag o ste", f. 236 , inf. O lea lu Vanica; „Vrăjile, dacă iele-s vajnice, apăi p o ţ să om ori om u p ân ă -n sară. Sânt pe la târguri fem ei care ştiu să facă vrăji", f. 239, inf. Varvara C aţăr). Fermecat- „C ân face cu dracu ie de fărm ăcat", f. 234, inf. Sofia G ane. „Descântecu - spu i aşa n e ş te v o rg h e" , f. 244, inf. Varvara Caţăr.

Există în sat cele trei vorbe: vrajă, farmec, descântec. Din fişe nu rezultă că ei po t să dea o definiţie precisă a fiecăruia. A pare din nou evidentă m entalitatea săteanulu i nostru, care n u sim te nevoia delim itării eroilor săi. P en tru el adeseori cel care ştie descânta şi-l m ân tu ie de-o boală trebuie să ştie m ai m u lt decât atâta. Dacă a ştiut să-i descânte şi să-i facă bine, dacă -1 va ruga va şti să-i facă şi de rău, să-i arunce farm ece. Cel care face o „vrajă bună" (f. 240, inf. Agafia V. Purcel) d in care aju tă unei fete sau u n u i băiat din sat să se căsătorească, p u n â n d capăt tu tu ro r piedicilor, va şti să facă şi „vrajă rea , ca să despartă doi oam eni. Cum putere m are are pentru ţăran, în procesul vind [ecârii], form ula vorbită, cu team ă şi glas încet, cu cuvinte sacadate din care el n u înţelege m are lucru, cel care ştie să p ro n u n ţe fo rm ula u n u i descântec va şti desigur să p ro n u n ţe şi o form ulă de vrajă rea.

De aceea îţi răsp u n d e el destu l de convins uneo ri: „Vrajă, descântec to t u n e ie" (f. 237, inf. Olea lu Vanica) sau „D escântecu iaste şi de ghine, iaste şi de rău " (f. 236, inf. Olea lu Vanica) sau „ie şi-un descântec rău, ca re -1 descânţ ca să m oară om u" (f. 238,

Descântători, vrăjitori, fermecători

SOCIOLBUC


inf. N astea Caţăr, 23 an i, an a lf[a b e tă ] , ţă ra n c ă ). în orice caz descântatu l este p e n tru el în p rim u l rând fo rm ulă vorbită: „aşa neşte vorghe", cu scop bun ; vraja şi farm ecul su n t m ai m ult decât o form ulă: u n com plex de acte al căro r scop n u este n u m a i bun - ba de cele m ai m u lte ori e rău (f. 223). în consecinţă, agenţii descân tă to r - de o parte , v ră jito r (ferm ecător) de alta. Ciudate sun t cazurile în care calităţile celor tre i se strâng în tr-o singură persoană. C ornova ne va oferi exem ple.

Satul Cornovaîn atm osfera confuză a sa tu lu i trăiesc legende în ju ru l u n o r

personagii n u de m u lt d ispăru te : „O fost fem ei! D ac-o m urit! (f. 176, inf. A nastasia B o ian ). M ama Anastasiei Boian (f. 176); Marioara Besincii (f. 176), Ileana lu iRujauţ (f. 176), Spătăriţa (f. 177, inf. M aria Gh. D odonu, 41 ani, analf [abetă], ven ită d in D eren eu ) sau Areftă, cea care a m u rit de curând (f. 178, inf. Olea lu Vanica), Stăvărichioaia (f. 179, inf. Const. D odonu, f. 180, inf. Sofia Gane), Maria lu Gheorghe Ursu, m am a A nicăi lu Puşcariu , agen t [magic] actual în sat (f. 181, C hiruşa Socol, 28 ani, ştie carte, m aziliţă), baba Cocoşoaia (Dom nica Cocoş; f. 182, inf. Agafia A n ton Purcel), Bălaşa lu Ion Tacu (m am a agen ţilo r [magici] act[uali]: Zonia Tacu, R u x an d ra S p iridon Gogică şi I le an a lu Iz ă re an u (f. 183, inf. A nastasia Boian, 45 ani, anfa lfabetă], dvoreancă).

Aceste inform aţii: despre n o u ă fem ei - un e le asupra cărora se s tă ru ie m ai m u lt, d esp re S p ă tă riţa (f. 177, inf. M aria Gh. D odonu), despre S tăvărichioaia, cea care „avea draci" (f. 179, Const. D odonu) p e n tru că „ţinea ouă părăsite subţioară" (f. 179, inf. Const. D odonu).

Specialitatea de descântec-vrajă în Cornova e făcutul frigărilor („care vrea ca să ieie cutare flăcău bun , îi face de-i frige inima şi vine s-o ia pi dânsa" (f. 225, inf. Anica Ciubotariu-Puşcariu). De acestea se tem e satul. Ele sunt în satele din jur, la Corneşti (f. 225, 356), M ânzăteşti (f. 184, 185) - două vrăjitoare, una ţigancă, pentru făcut şi desfăcut de dragoste. Apoi la Perival, unde se duc cele cărora li s-a fu ra t u n cal (f. 188), la o „jidoaică" în Călăraşi, la Sineşti, la Onişcani (f. 188), la Condrăteşti (f. 189).

SOCIOLBUC

7 0ş t e f a n ia c r is t e s c u

capfjtolulj Teama satului Capfitolul] Mijloace de apărare

b i n e 2 " r S ' e ^ ag“ tilor ma*‘d ‘■«‘■=11 care fac sa,

Pe baza grafiei şi a conţinutului. Am in T îT ° ^ ' Atnbuirea s' a «cui două titluri de capitole notate la sU r° |US teXt primul dintre cele Potrivit. Textul n e ' a ™non professionniste?) pe care 1 am trad (Lt ma$lcien «M7 ouPublicării. El pare a repr cn a u n t “ “ V ed erea

volum ului consacrat i s c Z l Z ^ T T t în VedereaŞt. Cristescu. Ultimele trei rânduri rn f C i nova ' la care lucracapitole care se configurează d e ia * ° nle (sau tematica) unor g reaza deja m m intea autoarei. (S.G.)

SOCIOLBUC

Descântece netranscrise

Ştefania Cristescu

Sofia Boian: „de beşica cea rea", I.Ileana M ihailovici (Dăscăliţa): „de gâlci răle", II A lexandra C hep tănaru : de strâns, III.Cristofor Vascan (14 ani, ştie carte, mazil): de beşica rea, de spăriet II Anica Strâm bei: de cârtiţă, III (sf.).

d ^ n ă ^ I I I ( 3f 7 11, anaI^ abetă^' îă ran că ): Ale deoichi", „de gâlcă"

A nastasia Trofim: de spăriet, III (sf.).M ana M usteaţă: „de deoichi" (2 variante), de pocitură, de spăriet IV Varvara Caţar: de păr, IV.Anastasia Boian: „de descuiet", IV.Ileana Pleşca: frigări, IV.Anica Vasile Jitaru : ju n g h i, IV.Spiridon Şăptiboi: de dragoste la lună, de strâns, IV.

Nota editoarei: Text manuscris, nesemnat. Atribuirea s-a făcut pe baza grafiei şi a conţinutului. Titlul exact este: Netranscrise. I-am adăugat tennenul Descântece. Pe o coloană separată, al cărei titlu nu l-am putut descifra, sunt indicate, în dreptul fiecărui tip de descântec, cifrele romane I, II, III sau IV. O lectură posibilă ar fi: caiet. Ar fi vorba, în acest caz, dec? r-U Cal,Cte 'Ş1 de Preclzarea sf[ârşit] cu privire la caietul III) pe care S • • ar fi notat descântece la Cornova. Nu am găsit aceste caiete La verificare, intr-adevăr, nici unul dintre descântecele menţionate nu bgureaza intre cele organizate de Şt.C. în vederea publicării. Descântecul

e escuiat nu figurează în fapt deloc în volum. Pe o listă intitulată Descantece-ttp în satul Cornova, Şt.C. a notat ca inexistente descântecele de „studm ţa" (nr. de ordine 25), de „vetriş" (nr. de ordine 38 + însemnarea n-am găsit) şi „de descuiet" (nr. de ordine 3 9 ).

SOCIOLBUC

MATERIALE

SOCIOLBUC

Descântători şi descântaţi

INFO RM ATO RI

ALIXANDRA BABII. Vezi ALEXANDRA CHEPTĂNARU.1 . - ANDREI BADIU

73 ani. Ştie carte. Ştie ruseşte. Mazil. Casa 182 b.Descântă de şarpe.

Inf.: A ndrei BadiuCuleg.: Şt.C.21 iulie 1931

D escântă de deochi şi de horă .Inf.: A ndrei BadiuCuleg.: E.T.

2. - VARVARA BADIU27 ani. A nalfabetă. Mazil.D escântă de bubă neagră.A ndrei Badiu spune că Varvara ştie să descânte. Ea însă neagă.

Inf.: A ndrei BadiuVarvara Badiu

Culeg.: Şt.C.FRANIA LU BÂZGĂ. Vezi FEVRONIA CHIRI AC.MITE A BÂZGĂ. Vezi DUMITRU CHIRIAC.BOGHIU. Vezi GHEORGHE POPESCU.ANICA LU BOGHIU. Vezi ANICA lu M anolache POPESCU.

3 . -A N A BOIAN46 ani. A nalfabetă. D voreancă.D escântă de deochi.Ştie de la bunica ei, Nastasia Trofim, care a m urit acum 25 ani.

Inf.: A na BoianCuleg.: Şt.C.

SOCIOLBUC

4. - (A)NASTASIA (NASTIA) BOIAN41 ani. A nalfabetă. D voreancă D escântă de gâlci, păr, năjit, descuiat

r S 2» - »Inf.: A nastasia Boian

5. - CLAVA BOIAN Culeg.: Şt.C.

14 ani. A nalfabetă. D voreancă D escântă de năjit.

Inf.: Clava Boian

6 . - SOFIA Colea lu BOIAN Ş t C6 0 ani. Analfabetă. Dvoreancă.D escântă de spăriet, strâns, ju n g h i, baghiţă.E ruda cu Anastasia Boian. Descântă în sar ia •

s poate-mpăca că ie fumeie nevoiaşă". Ş' CUm

Inf.: Anastasia Boian

Descântă de spăriet şi de strâns. § ^ °Descântă în sat. Ştie de la moşul ei, Tudorache Roşea (mort)

Inf.: Agafia V. Purcel

7. - VASILINA BOIAN CUleg" § t 'C60 ani. A nalfabetă.

a . a r ! î C t a ă de drag°S,e 13 S0C E !n descâmecul de

Inf.: Vasilina Boianj x Culeg.: Şt.C.

„Face şi desface".

Inf.: Anica Strâm bei

BOLDOREANCA. Vezi ARGHIRA DUMITRIU

8 TF^PMfABD° J NARU' VCZi ARWTINA BUTNARU.8 . - IEREMIA BOTNARU78 am. A nalfabet. Ţăran. (Şt.C.; 25 iulie 1 9 3 1 ).

76 ŞTEFANIA c r is t e s c u

SOCIOLBUC


9 . - IVGHENIA BOTNARU (JIERIŢA)54 ani. A nalfabetă. Ţărancă.Născută la D ereneu. Venită acum 19 ani, la vie, la „Părintele".S p e c ia liz a tă în d e s c â n t e c u l d e fr ig ă r i. A în v ă ţa t d e s c â n te c e le

în că d in c o p ilă r ie , d e la m a m a e i. î n sa t e v e s t ită .fnf.: Ivghenia B otnaruCuleg.: Şt.C.

„La aiasta cu tă ie tu găinii de ursit, apăi să duc m ai m ult. Vin de p in tă te satele d im preju r: d in R ădeni, d in D ereneu , de pin Hirova, di pi la C ruşoaia, di p in G hilişeni. Ia o av u t o m am ă bătrână tare, o av u t pişte obzăşi de an i c-o m u rit îi m ai an. Aceia m ulte feluri de descânteşe-o ştiu t ş-apăi ia o -nvăţa t. B ătrâna iera de la D ereneu, da aişea o m urit" .

Inf.: Anica S trâm beiCuleg.: Şt.C.

„Pe Evghenia B otnari o ştie, o ia oam enii d in N ăpădeni, din C ondrăteşti, de la m oarte te scoală". (E vorba de vrăjile pe care ştie să le facă cu găina neagră).

Inf.: Nastia BoianCuleg.: D.I.

„Apăi Ivghenia Jieriţa ştie de tă ia t găina şî folosăşti chiar".Inf.: Glea lu Vanica.Culeg.: Şt.C.

BOTNĂRIŢA. Vezi JOIŢA BOTNARU.10. - JOIŢA (ZOIŢA) BOTNARU (BOTNĂRIŢA)

73 ani. A nalfabetă. Ţărancă.D escântă de frigări, spăriet, orbalţ, dragoste, năjit, strâns,

h udm ă, deochi, vacă. A în v ă ţa t de la m am a ei, Catinca lu Ion Pleşca (care a m u rit acum 30 de ani). A în v ă ţa t să descânte când avea ea 25 ani. Fura descântecul. M am a Catincăi, D om nica lu Toader Bâzgă, ştia d in bătrân i, „de când s-o făcut C ornova". A în v ă ţa t şi ea fata, pe Ileana lu Tudose T rufanuică.

Inf.: Joiţa B otnaruCuleg.: Şt.C.

„Ifimia lu M ereu ţă ştie m u lte . D acă-i a B o tnăriţe i fată! Şi B otnăriţa ştie câte co a rn e -n pu tină".

Inf.: Olea lu VanicaCuleg.: Şt.C.

SOCIOLBUC


1 1 .- AR(I)TINA BUTNARU25 ani. A nalfabetă. Ţărancă. (Şt.C.)

12. - NAŞTEA CAŢĂR23 ani. A nalfabetă. Ţărancă. (Şt.C.)

13. - VARVARA CAŢĂR40 ani. A nalfabetă. Mazil.Venită de 25 an i d in N ăpădeni.Descântă de păr.A în v ă ţa t descântecul de la m am a ei, M aria lu Vasile P rohu

(a m urit acum 20 an i). L-a furat. D escântă ra r în sat p en tru că n u se plăteşte.

Inf.: Varvara CaţărCuleg.: Şt.C.

„Varvara C aţăr ştie a face vrăji de ju d eca tă . Ei dobândesc în to d eau n a cu judecăţile".

Inf.: Agafia A nton PurcelCuleg.: Şt.C.

14. - ALEXANDRA CHEPTĂNARU (ALIXANDRA BABII)50 ani. A nalfabetă. Ţărancă.Venită d in D ereneu .D escântă de strâns, de cel pierit.A în v ă ţa t descântecele de la m am a ei. Se bucură de m ultă

vază în sat.Inf.: A. C hep tănaruCuleg.: Şt.C.

„A lixandra Babii ştie de şeal perit. A şeaia-i tare sărm ană! N -are p ăm ân t. N um a d in descânteşe şe m ăi faşe şî ie. O chiam ă, săraca!"

Inf.: Anica PoiatăCuleg.: Şt.C.

15. - ILEANA CHEPTĂNARU (SĂVOIANCA)60 ani. A nalfabetă. Ţărancă.N ăscută în Coşcodăni.Descântă de orbalţ, deochi, strâns, bubă neagră, hudm ă, năjit. Venind stră ină aci în sat, având copii şi necăjind cu ei, unde

se ducea de descânta, p rindea şi ea descântecul.Inf.: I. C hep tănaruCuleg.: Şt.C.

SOCIOLBUC


R u x a n d r a Ş o im a r u î i z ic e „L ălă iasa" .Inf.: R. Ş o im a r uCuleg.: H.H.St.

16.-B Ă L A Ş A CHEPTINE46 ani. A nalfabetă. Ţărancă.N ăscută în N ăpădeni. V enită de 25 an i în Cornova.D e s c â n tă d e c a ir lâ c , o r b a lţ .D escân tă efectiv . A în v ă ţa t de la m o şn e a g u l N ecu la i a

Io s â p o a ii , ca re o d e s c â n ta p e m a m a e i.Inf.: B. C heplineCuleg.: Şt.C.28 iulie 1931

17. - DUMITRU CHIRIAC (MITEA BÂZGĂ)46 ani. Ştie carte. Ţăran.D e s c â n tă d e d e o c h i şi d e n ă jit .A în v ă ţa t de la m am a lu i, A nica C hiriac (m oartă acum ).

Inform aţie indirectă, de la fiica lui.Inf.: Fevronia ChiriacCuleg.: Şt.C.

18. - FEVRONIA CHIRIAC (FRANIA LU BÂZGĂ)13 ani. Ştie carte. Ţărancă.Ştie descântece de deochi şi de pocitură . ^E fiica lui D um itru Chiriac. A învăţat de la tatăl ei. Nu descanta.

Inf.: Fevronia ChiriacCuleg.: Şt.C.

19. - NATALIA CHIRIAC (A LU ZOSÂNĂ)40 ani. Analfabetă. Ţărancă.D e s c â n tă în sa t d e n ă j it , sp ă r ie t , s tr â n s .

Inf.: Frania lu BazgăCuleg.: Şt.C.

20. - VASILE CHIRIAC34 ani. Ştie carte. (Şt.C.)

21. - ZOIŢA CHIRIAC (ZOSÂNOAIE)80 ani. Analfabetă. Ţărancă.O rig in a r ă d in „ D u m b r ă jiţa .D e sc â n tă d e tă ta rc ă , c e i ră i, d e o c h i , o r b a lţ .

SOCIOLBUC

80ş t e f a n i a c r i s t e s c u

Sora cu Anica lu Manolache Popescu Boghiu. „Iele-o vinit învăţate".Inf.: Ileana Pleşca

Zoiţa B otnăriţa Culeg.: Şt.C.

2 2 . - ALEXANDRA CIOBANU (RUJĂNOAIA)40 ani. A nalfabetă. Ţărancă.D escântă de cairlâc şi bubă neagră.

V n a A în v ă îat de Ia m am a ei, Ileana lu R ujan (a m u rit de 2 0 am ). „D escântă straşnic ghine". D escântă în sat.

Inf.: M aria M usteaţă.Culeg.: Şt.C

23. - IGNAT CIOBU (CRĂCIUN)58 ani. A nalfabet. Ţigan lingurar. (Şt.C )

24. - ANICA CIUBOTARU (PUŞCĂRIOAIA)44 ani. A nalfabetă. Ţărancă.

orbalbeS“ ntS dC bUbă nCagră' alb3îă' Cd ră l j ° lnă' cel Pierit'E vestita m sat. „O ştiu t m am a m ea (M aria G heorghe Ursu)

şi io am desprins". b '

Inf.: Anica C iubotaruCuleg.: Şt.C.

„Anica lu A ndrei C iubotaru ştie bine descânta".Inf.: C onstan tin D odonuCuleg.: Şt.C.25 iulie 1931

„Anica lu Puşcariu , v ine şî din alte sate la dânsa că ia tare ştie ghm e şi treşe!"

Inf.: M aria M usteaţăCuleg.: Şt.C.

„Io ieram la ie şi Paşa (nevasta d reap tă a lu P etru ţiu ) m i-o spus: zaşe, vai Ole, zâşe, n u m ai şăde P e tru ţ aişea cum n u -s ieu fată de popă. Că zâşe că o fost în tr-o dum inecă şi iei n -o avut rabdare; tătă n oap tea s-o prim blat. Şi zâce că-1 frije la inim ă şi că-i ie dor de-acasă. Da lui i-era dor de dânsa că-1 frijea ia de-asi cu farm işe" (adică Anica lu Puşcariu).


SOCIOLBUC


„Anica lu Puşcariu trăieşte cu a Iu P e tru ţu . Şi bărbatu iei nişi nu vede. Că fem eia care-i h â tră şî bărba tu p rost zâşe:

- Ta şi, bărbate, n u crede şi vedz tu cu oichii; da ascultă şe-ţ spun io. Ia ştie s'facă farm işe".


25. - ANTON CIUBOTARU 27 ani. Ştie carte. (Şt.C.)CIURLAN. Vezi DUMITRU SOCOL.CODĂIASA. Vezi ILEANA Toader DORII (DARIE7)

26. -IR IN A COJOCAR2 1 ani. A nalfabetă. Ţărancă.D escântă de năjit.

Inf.: I. CojocarCuleg.: Şt.C.

CRĂCIUN. Vezi IGNAT CIOBU.CRĂŞIUNOAIA. Vezi DOMNICA MURGULEŢ.

27. - AGAFIA Ion DASCĂLU (GHEŢOAIE)56 ani. A nalfabetă. Ţărancă. O riginară d in Isvoare.Descântă de dragoste.

Inf.: A.I. DascăluCuleg.: Şt.C.

„G heţoaia ştie m u lte de la m am a ei. Ei îs ven iţ de la Isvoară şî io n u -i ştiu. Ştie-a descânta de m u lte şi de tăte. A descânta şi p in tru vite ştie şi când aşa om u strâcă o gospodărie, ştie a tocmi".


„Gheţoaia amarnic ii drăcoasă. Io m -am dus odată la dânsa să-ni descânte vaca de năjit (să-nchega laptele). Da ie zâce: Sofică, să vii la mine şî ţ-oi descânta io vaca. Ş-o dzâs că să-i aduc un ou, o leacă de tărâţe şî sare. Şî io i-am dus, ni-o descântat vaca şî nu s-o-ndreptat vaca".

Inf.: Sofia GaneCuleg.: Şt.C.25 iulie 1931

„Agafia G heţoaia l-o făcut pe fişoru-so de-o um blat nebun ca să n u s'ducă la judecată c-un jidan de-aici d in sat, c-avea s'facă ostrov (să şadă la înch isoare)".

Inf.: Sofia GaneCuleg.: Şt.C.

SOCIOLBUC


_ Z Ca , T l UaSCalU UHel°™ & e să facă vrăji, e adevărat? „Ştiut c-aşa! Gheţoaia ştie m ulte, ia m ana de la vaci, amăgeşte

multe, plâng m ulte dacă plăteşte. Ea cu ci trăieşte? Cu aistea trăieşte"- N u munceşte de loc?

r , c t “ "MUnCe§1t! §i ea da să ch iam ă o ştie fiştecare, să duşe şi aştiga, are u n băiet, u n băietan , n -au casă, stau în tr-o casă făr'

de părin ţi, pustie , şed în tr-aceia".- Oamenii se tem de ea?

G i ,? 1Că de/ a ' CC face' aceia n u §tie de Păcat, n u să uită la pacat da D um nedzău. Ah! ceie, D oam ne fireşte, apăi să cheam ă

are coDchiaU " nici 03 CUm' a *el care ^ lu a t m ana şiare copchn, pai p lânge şi-i faşe rău".

Inf.: A. SlobozianuCuleg.: Şt.C. iulie 1931

28. - PAVEL G heorghe DASCĂLU18 ani. Ştie carte. Ţăran.Face cărticele (pen tru „strâns").

Inf.: Ileana Pleşca„ Culeg.: Şt.C.

DĂSCĂLIŢĂ. Vezi ILEANA MIHAILOVICI29. - VERA DÂNGĂ

33 ani. Ştie carte. Ştie ruseşte. Mazil.Fată n em ărita tă .Face cărticele (pen tru „strâns").Ea singură s-a gând it la asta, acum 8 ani.

Inf.: Vera DângăCuleg.: Şt.C.

30. - CONSTANTIN DODONU38 ani. Ştie carte. Ştie ruseşte. Mazil.D escântă d e jo ln ă .A în v ă ţa t descântecul de la A ndrei Ursu (trăieşte).

Inf.: C. D odonuCuleg.: Şt.C.

31. - MARIA G heorghe DODONU 41 ani. A nalfabetă. Venită din D ereneu (Şt.C.)

SOCIOLBUC

32. - ILEANA Toader DORII (DARIE?) (CODĂIASA)50 ani. A nalfabetă. Ţărancă.D escântă de cel p ierit şi de altele.D escântă în sat.

Inf.: A nica PoiatăCuleg.: Şt.C.

33. - ILEANA lui Vasile DORII (DARIE?)40 ani. A nalfabetă. Ţărancă (Şt.C.)RAVECA DORII. Vezi RAVECA MARJINE.A LU M aftei DORMITORU. Vezi RUXANDA ROŞCA.

34. - ANICA lui S im ion DRUMEŞ50 ani. A nalfabetă. Ţigancă lingurăriţă .Stă la Ichel.

D escânta de spărie t, d ragoste , beşica rea , jo ln ă , studn iţă , cioparlajiţa, ju n g h i, bubă neagră.

C um nată cu Ileana lui Costache Ş tirbu. Ştie de la tatăl ei, A lexandru Ştirbu, care cunoştea m ulte descântece. Anica descântă ra r tn sat. Descântă cui vine la ea.

Inf.: I. ŞtirbuCuleg.: Şt.C.

35. - ARGHIRA DUMITRIU (BOLDOREANCA)27 ani. Ştie carte. Ştie ruseşte.N ăscută în N ăpădeni. Venită aici de 6 ani.Ştie să d escân te de deoch i, bubă n eag ră , tă ta rcă , orbalţ,

jungh i, h u d m ă, năjit, gâlci, strâns, păr.Dar n u prea descântă în sat. Are copii mici şi n u -i bine. E nora

Nastasiei Boldoreanu (de aci porecla), care ştie să descânte de multe.Inf.: A. D um itriu

Descântatul în Cornova — Basarabia g 3

36. - NATALIŢA DUMITRIU 38 ani. A nalfabetă. Mazil. D escântă de albaţă.

37. - SOFIA GANE24 ani. Ştie carte. Ştie ruseşte. Mazil. D escântă de ursit.

Culeg.: Şt.C.

Inf.: N. D um itriuCuleg.: Şt.C.

SOCIOLBUC


E nepoata lui Popa Zamă, crescută de el.Inf.: S. GaneCuleg.: Şt.C.

38. - (A)NASTASIA GANE (A)40 ani. A nalfabetă. (D.I.; august 1931; I.I.)

39. - TUDORA Costache GĂINĂ 45 ani. A nalfabetă. Ţărancă.Venită d in Onişcani.D escântă de cairlâc şi păr.D escântă pu ţin . A în v ă ţa t în Onişcani, de la m am a ei.


„Tudora Costaiche Găină trăieşte c -un om care-o av u t şase copii. I-a lepădat şi trăieşte cu dânsa. Iei îs am ândoi de la Onişcani. Şî ia i-o făcut farm işe... Ăştia-s de la diavolu. îi m are păcat să vrăjeşti... Fratele ei trăieşte cu sora om ului iei de-am u. M are păcat!"

Inf.: A lexandra PuiuCuleg.: Şt.C.

GHEŢOAIA. Vezi AGAFIA Ion DASCĂLU.ALEXANDRA Spiridon GOGICĂ. Vezi ALEXANDRA ŞĂPTTBOI.

40. - RUXANDA. Spiridon GOGICĂ38 ani. A nalfabetă. Ţărancă.„Asta-i sărm ană şî m ai obijduită şî descân tă -n sat".

Inf.: A nastasia BoianCuleg.: Şt.C.

SPIRIDON GOGICĂ. Vezi SPIRIDON ŞĂPTIBOI.41. - ANICA GORE

30 ani. A nalfabetă. Mazil.Fiica Vitorei Văscan. M ărita tă în Rădeni.D escântă de şarpe.

Inf.: Vitora VăscanCuleg.: Şt.C.

42. - DOMNICA HOLBAN70 ani. A nalfabetă. Ţărancă.Originară d in N ăpădeni.„Ia-i moaşă la sat, da di descântişe nu ştiu să şi ştiind". (Alţii mi-au

spus că D.H. descântă).Inf.: M aria M usteaţăCuleg.: Şt.C.

SOCIOLBUC


43. - OLEA IACOMACHE (PLĂCINTĂRIŢA)60 ani. A nalfabetă. Mazil. O riginară d in Ghiliceni. Specializată în spăriet.D escântă în sat. Ştie descântecele „din străm oşii lor".

Inf.: Frania BâzgăCuleg.: Şt.C.

44. - PROFIRA IVANCIUC55 ani. A nalfabetă. Ţărancă.D escântă de năjit, strâns, deochi.D escântă în sat. A în v ă ţa t de la Raveca M arjine.

Inf.: Frania BâzgăCuleg.: Şt.C.

45. - PROFIRA IVANCIUC60 ani. A nalfabetă. Ţărancă.O riginară d in Onişcani.D escântă de udm ă şi de strâns.


46. - ILEANA M ihail IZĂREANU46 ani. A nalfabetă. Mazil.D escântă în sat „de tă te şelea".Soră cu Zonia Tacu şi R uxanda Spiridon Gogică. Au învă ţa t

toate de la m am a lor, Bălaşa Ion Tacu, care „ştia m ulte".Inf.: A nastasia BoianCuleg.: Şt.C.

47. - DUMITRU JĂVÂRDAN47 ani. A nalfabet. Ştie carte. Mazil. (Şt.C.)

48. - CONSTANTIN JEVERDAN45 ani. Ştie carte. Ştie ruseşte. M azil. Casa nr. 123.Ştie să descânte de pocitu ră .El însă n u descântă în sat. Ştie descântecu l de la bunica lui,

Ioana Roşea din satu l Crucioaia.Inf.: C. JeverdanCuleg.: Şt.C.

49. - ZENOVIA JOVÂRDAN 40 ani. A nalfabetă. Mazil.Venită din D ereneu . (Şt.C.)

SOCIOLBUC


JIERIŢA. Vezi IVGHENIA BOTNARU.50. - ANICA Vasile J ita ru

48 ani. A nalfabetă. Ţărancă.D escântă de ju n g h i şi de deochi.E soră cu Zoiţa B otnăriţa . A m ai av u t şi alte două surori, care

şi ele descântau, d ar care au m urit: pe M aria D um itru O laru şi pe Varvara Costache Pobrijnucă.

Inf.: A. J ita ruCuleg.: Şt.C.

51. -N A TA ŞA JITARU30 ani. A nalfabetă. Ţărancă.D escântă de tăţarcă.D escântă în sat. E cu m n a ta Anicăi J ita ru .

Inf.: A. J ita ruCuleg.: Şt.C.

52. - NATALIA JITARU 44 ani. A nalfabetă.Descântă de strâns, deochi, spărietură.

Inf.: N atalia J ita ruCuleg.: Şt.C.29 iulie 1931

53. - VASILE JITARU54 ani. Ştie carte. Ţăran. (Şt.C.)

54. - ALISANDRA Ştefan LATŞU38 ani. A nalfabetă. Ţărancă.D escântă de sp ărie t, s trân s , friguri, ju n g h i, jo ln ă , u d m ă,

dragoste etc.A în v ă ţa t de la m a m a ei. D escân tă în sat. Ia scu m p de

descântec.Inf.: A nastasia BoianCuleg.: Şt.C.

55. - PROFIRA LIPONTI80 ani. Ştie p u ţin ă carte. M azil. Casa nr. 122.Descântă de frigări, ursit, deochi.Ea spune că s-a lepăda t de descântece. Satul însă spune că

ea descântă încă. Este to t aşa de vestită ca şi Zoiţa B otnăriţa .Inf.: Profira LipontiCuleg.: Şt.C.

SOCIOLBUC


„Profira L iponti ştie s-am ăjască".Inf.: Cat. PopescuCuleg.: Şt.C.

56. - ALEXANDRU LUCA46 ani. A nalfabet.D escântă de orbalţ, năjit, deochi, frigări.

Inf.: Al. LucaCuleg.: O.I.29 iulie 1931

57. - ANA LUCA17 ani. Ştie carte. Nu ştie ruseşte.D escântă de desm orţirea p icioru lu i şi de puşche.

Inf.: A na LucaCuleg.: E.T.

58. - RUXANDA lu F ilim on LUCA (Şt.C.)59. - ANDREI MANUILĂ (POŞTARUL)

47 ani. Ştie carte. D vorean.Stinge frigările. D escântă de deochi.Nu descântă în sat. N um ai p e n tru el, „la o jită, la şevai, da la

altu, n u " . A în v ă ţa t de la bun ica lui, N ataliţa lu Ion, m oartă .Inf.: A nastasia BoianCuleg.: Şt.C.

60. - ANICA lu A ndrei MANUILĂ (Soţia POŞTARULUI)50 ani. A nalfabetă. Ţărancă (după soţ, dvoreancă).Venită în sat din N ăpădeni, de vreo 13 ani.„Face de rău".


61. - RAVECA Dorii (Darie) MARJINE45 ani. A nalfabetă. Ţărancă.D escântă de dragoste (ursit), păr, tătarcă.D escântecul de dragoste l-a în v ă ţa t de la bă trâna M arioara

Vizdoagă care trăieşte şi acum . (M arioara Vizdoagă m i-a spus însă că n u ştie să descânte de dragoste).

Inf.: R. M arjineCuleg.: Şt.C.

SOCIOLBUC


ştie m u lte " a n ta ^ RaVeCa dCSCântă a m ai b^ i n e , c

Inf.: Anica Poiată\ a ■ u - j - Culeg.: Şt.C.

' bm e decat Raveca G heţoaia n u descântă n im e".Inf.: A na S trâm bei

T, . Culeg.: Şt.C.„Raveca ştie şi de bine, ştie şi de rău".

Inf.: A na S trâm beiVera Trofim

Culeg.: Şt.C.A MARTINIAC. Vezi OLGA SAMSON.

62. - IFIMIA lu lacov MEREUŢĂ 40 ani. A nalfabetă. Ţărancă.

d r a g ^ e ^ ^ ^ Stta«e d e - n t ă de

m sat. şî ie

E fiica B otnăriţei, de la care a şi învă ţa t să descânte Descântă >t. „Da n -o p re lasa bărbatu . Aşa, vacile de năjit, apăi descântă

Inf.: B otnăriţaCuleg.: Şt.C.

38 am. A nalfabetă. Ţărancă.D escântă de dragoste şi de bubă neagră.A m v aţa t de la Zoiţa B otnăriţa , m am a ei. Săvoianca spune

ca m ai ales m descântece de bubă neagră e vestită. ?

Inf.: Frania lu BâzgăCuleg.: Şt.C.

63. - ILEANA N ichifor MEREUŢĂ 30 ani. A nalfabetă. Ţărancă.D escânta de bubă neagră, frigări, cel p ierit. Taie găina

T î enîeL D escântă în sa t- U nele descântece le ştie de la Tudorache Vitu (m ort de vreo 2 ani).

Inf.: I.N. M ereu ţăCuleg.: Şt.C.

64. - AXINIA D um itru MICU 50 ani. A nalfabetă. Ţărancă.Născută în R ădeni. Venită în C ornova de 31 ani.

SOCIOLBUC


Satul spune că ea ştie să descânte de studn iţă . Ea însă neagă. Spune că nu ştie nici u n fel de descântec.

Inf.: A. MicuCuleg.: Şt.C.

65. - ILEANA MIHAILOVICI (DĂSCĂLIŢA)57 ani. A nalfabetă. Mazil.N ăscută în satu l M eleşeni.D escântă de spărie t şi de gâlci.D escân tă în sat. E c u n o scu tă . D escân tecu l de spărie t l-a

în v ă ţa t de când avea 12 an i, de la o babă din satu l ei care i-a descântat p en tru că o m uşcase u n câine.

Inf.: I. M ihailoviciCuleg.: Şt.C.

6 6 . - TUDORACHE MITITELU60 ani. Ştie carte. Ştie ruseşte. Ţăran.D escântă de strâns şi de spăriet.D e s c â n tă în s a t. A în v ă ţa t de la m a m a lu i, M ă riu c a

M itite lu (vezi fişa A le x a n d ra Ş ă p tib o i) . „De la M itite lu ai d escân teşe (nu g lu m ă )" .

Inf.: Al. ŞăptiboiCuleg.: Şt.C.

MORĂRIŢA. Vezi ANICA SLOBOZIANU.67. - DOMNICA MURGULEŢ (CRĂŞIUNOAIA)

58 ani. A nalfabetă. Ţigancă.D escântă de gâlci, deochi, orbalţ.A în v ă ţa t de la babe, de la o ţigancă bă trân ă care a m u rit -

M anduca. N u descân tă însă p rea m u lt. Ea „trage" cărţi. Satul spune că ea ştie să descânte şi de frigări. Ea însă neagă.

Inf.: D. M urguleţCuleg.: Şt.C.

6 8 . - MARIA MUST(E)AŢĂ40 ani. A nalfabetă. Ţărancă.D escântă de ju n g h i, deochi, pocitu ră , friguri, desm orţirea

Piciorului.A în v ă ţa t de la m am a ei, Anica lui Pavel M icu, care a m urit

acum 17 ani.

D escântă de studn iţă .

SOCIOLBUC



„M arioara M u stea ţă ştie şi de rău şi de gh ine. Ştie a-nchega şi apa".

Inf.: Gh. PopescuCuleg.: Şt.C.25 iulie 1931

„Ie una, M ărioara M usteaţă, care ştie m ulte. Ie are ibom nic ş-am u pe Ilie Ţonu. Şi ie trăie cu dânsu şi obijduie bărbatu iei drept, m tădeuna. Iei iera m uzacan t şi cand vine de undeva, ia iera-n casă pe cupteori, cu ibom nicu. Şî i-o dat frică la bărbatu-său . Iei să uita pi fereastă şî dacă vide barda pe m asă, n u m ai in tra ... O fost o cum ătrie şî n u să ştie, l-au om orât or Ilie Ţonu, or ia".


„Când iera la puşcărie, m ătuş'sa , Ilinca C hep tănaru , îi duşe vrăji. Aşă M ărioara dup -o lu n ă o n eb u n it tă ţ oam inii ş-o ţân u t cu dânsa la jud eca tă şî i-o scăzut: d in doisprăşe an i o stat n u m a u n u . Are draşi! Trăieşte to t cu Ilie Ţonu. Ş-astă iarnă i-o om orât fim eia lu Ilie Ţonu, cu farm işe. I-o făcut de ursit ş-o om orât-o".


„Mă tem s 'n u m -au d ă D um nezău că io vorghesc de ghine pe M aria M usteaţă!"

Inf.: A.V. PurcelCuleg.: Şt.C.

69. - ZENOVIA lu M ihail ONICĂ (A LU TACU)40 ani. A nalfabetă. Ţărancă.Ştie descântece (?)„Nu s 'duşe n im e la dânsa, niş ia n u s 'duşe la n im e".

Inf.: A ni ca Strâm beiCuleg.: Şt.C.

PLĂCINTĂRIŢA. Vezi OLEA IACOMACHE.70. - ANASTASIA PLEŞCA

45 ani. A nalfabetă. Ţărancă. (D.I.; iulie 1931)

„Io n u descânt pe n im e!"

SOCIOLBUC


7 1 . - CATINCA lu Nicolaie PLEŞCA50 ani. A nalfabetă. Ţărancă.M am a Anicăi lu N icolaie-a lui A ftenie.D e sc â n tă d e s tr â n s .D e s c â n tă în sa t (la c o p i i) .


72. - ELENA PLEŞCA42 ani. A nalfabetă.D escân tă de d eo ch i, o rb a lţ, frigări, păr, „de cei ră i", de

„spărietură", de strâns, beşica cea rea, tă tarcă şi cairlâc.Inf.: E. PleşcaCuleg.: O.I.29 iulie 1931

73. - ILEANA PLEŞCA40 ani. Ştie carte. Ţărancă.D escântă de deochi, strâns (face cărticele), tătarcă, cairlâc,

bubă neagră, orbalţ, spăriet, baghiţă, frigări.A în v ă ţa t de la Baba Tecla M ihalache C iobanu (m oartă de

4-5 ani). Spune: „Du p in şcoli fac ieu cărtişele".Inf.: I. PleşcaCuleg.: Şt.C.

74. - SULTANA lu Ileana PLEŞCA30 ani. A nalfabetă. Ţărancă.„Gheboasă, nem ărita tă" .A în v ă ţa t de la bun ica ei, A rghira lui Iordache D arie, care a

m u rit acum 21 ani. D escântă bine.Inf.: V arvara CaţărCuleg.: Şt.C.

7 5 .-A N IC A POIATĂ21 ani. A nalfabetă. Mazil.Ştie să descânte de spăriet, beşica cea rea, cârtiţă, hudm ă,

gâlci, de cânepă, de p lânsori, de broască. D escântă însă rar. Nu e vestită în sat. E p rea tân ă ră şi e m ărita tă . Ştie descântecele de la m am a ei Tudosia D um itrache Socol.


SOCIOLBUC


76. - CATINCA lu D um itrache POPA50 ani. A nalfabetă. D voreancă.Nu descântă în sat. D ar trebu ie să ştie - e fiică de suflet a

Stăvărichioaiei, lua tă de la sora acesteia.Inf.: A nastasia BoianCuleg.: Şt.C.

77. - IACOB POPA36 ani. Casa 201 (Şt.C.)

78. - MARIA V ladim ir POPA 28 ani. A nalfabetă. Mazil.Venită acum 11 an i d in N ăpădeni. (Şt.C.)

79. - ANICA lu M anolache POPESCU BOGHIU60 ani. A nalfabetă. M aziliţă.Soră cu Zoiţa Chiriac.D escântă de tătarcă, cei răi, deochi, orbalţ.Descântă în sat. „Şere p lată vârtos, câte-o su tă di lei; n u s’pre

duc fimeili".

Inf.: Ileana Pleşca B otnăriţa Culeg.: Şt.C.

„Anica lu B oghiu descân tă de deoichi, tătarcă, spăriet".E soră cu Zosânoaie.„Iele-s d in D um brăjiţă". D escântă bine.


„Anica lu B oghiu ştie stinje frigările. Ştie şi de tătarcă".Inf.: A. TrofimCuleg.: Şt.C.

80. - CATINCA (CATERINA) lui G heorghe POPESCU (BOGHIU)60 ani. A nalfabetă. Mazil.D escântă de ursit, spăriet, „de tă te şelea".


81. - GHEORGHE POPESCU (BOGHIU)64 ani. A nalfabet. M azil. Casa nr. 315.Descântă de albeaţă.

Inf.: Gh. PopescuCuleg.: Şt.C.

SOCIOLBUC


POŞTARUL. Vezi ANDREI MANUILĂ.82. - ALEXANDRA PUIU

73 ani. A nalfabetă. M azil. (Şt.C.)8 3 . - A G A F IA A n t o n P U R C E L

38 ani. A nalfabetă. Mazil.Ştie să descânte de dragoste (ursit) şi de baghiţă. Nu descântă

în sat. A în v ă ţa t de la A nica lu Sârghe (de dragoste). D escântecul de baghiţă l-a în v ă ţa t de la m am a ei.

Inf.: A.A. PurcelCuleg.: Şt.C.

84. - AGAFIA Vasile PURCEL (PURŞELOAIA)56 ani. A nalfabetă. Mazil.D escântă de şarpe şi de deochi.A în v ă ţa t descântecul de şarpe de la tatăl ei, G heorghe Badiu,

care fusese vestit în sat şi în alte sate. A ndrei Badiu (vezi fişa lui) e n ep o t de frate al lui G heorghe Badiu. A.V. Purcel e vestită în descân tecu l de şarpe. D escân tecu l de deoch i l-a în v ă ţa t de la femei. C uscrul ei, M ihail Sclifos, acum aflat la Sărăteni, ştie să descânte de studn iţă . Sora ei, Victoria Văscan, ştie să descânte de şarpe.


„Purşeloaia ştie m ulte".Inf.: A na S trâm beiCuleg.: Şt.C.

„Purşeloaia, am arn ic ştie m ulte!"Inf.: Nastea CaţărCuleg.: Şt.C.

PURŞELOAIA. Vezi AGAFIA Vasile PURCEL. PUŞCĂRIOAIA. Vezi ANICA CIUBOTARU.

85. - RUXANDRA ROŞCA (A lu M aftei DORMITORU)40 ani. A nalfabetă. Mazil.E specializată în năjit.D escântă în sat - pu ţin .

Inf.: R. RoşeaCuleg.: Şt.C.

RUJĂNOAIA. Vezi ALEXANDRA CIOBANU.

SOCIOLBUC


8 6 . - ILIE RUSU40 ani. Ştie carte. Ţăran.E specializat în descântecul de spăriet In fo rm atoarea n u ştie dacă el descântă în sat.

Inf.: A.V. Purcelti• D _ Culeg.: Şt.C.

să d e s c t a / S e S e ', - " M “ SK a|ă ' - C" că &

Inf.: A.V. Purcel

87. - IRIMIA RUSU CUleg '' ? t ,C18 ani. 3 clase primare. Ţăran (Şt.C.)

8 8 . - OLGA SAMSON (MARTINIAC)30 ani. Ştie carte. M azil.

a l t o r f Stie S° 5 e-n c a P d(-' beşica cea rea. Nu descântăItora. Ştie de la o ţiganca „strina de p in lum e" care i-a descântat

descântec îl'stT e^ e {‘a rIo a cu m “ a". Al doileadescântec il ştie de la o bunica a ei, in vârstă de 80 ani.Inf.: Olga Sam son

89. - RUXANDA SAMSON CUleg' : Ş t'C50 ani. A nalfabetă. Mazil.Descântă de cel pierit.D escântă în sat. A re leac.

Inf.: Maria Musteaţă

on VeZ‘ ILEANA CHEPTĂNARll'90. - DUNIA Leon SCLIFOS37 ani. Ştie carte. D voreancă.Bunica ei, Nastasia Gh. S tăvărache (Stăvărichioaia) care a

m u rit acum trei ani, ştia m ulte . Era soră cu A refta P o S ca e a m u rit acum , de cu rând . P ' care a

„Dunia trebe să ştie m ulte".

Inf.: A nastasia Boian

91. - A LU ANICA LU SÂRGEHE ^ ^ CFata Anicăi lu Sârghie, care stă pe lângă B otnăriţa ştie de ursit.

Inf.: A.A. PurcelCuleg.: Şt.C.

SOCIOLBUC

92. - ANICA SLOBOZIANU (MORĂRIŢA)67 ani. A n a lfa b e tă . Ţigancă.Născută în s a tu l G hiliceni.D e sc â n tă d e d e o c h i, s trâ n s , d ra g o s te . E sp ec ia liza tă în

descântecul d e v e triş . A în v ă ţa t de la m am a ei. E vestită în sat.Inf.: Ileana lu Vasile DoriiCuleg.: Şt.C.

55 ani. A n a lfa b e tă . Ţigancă.Venită d e 30 a n i în sat.Stinge frig ările .

Inf.: Nastea RoşeaCuleg.: Şt.C.

D escântec „de vetriş": te d o are -n pân teşe şî n u faşi copchii". In acest d escân tec e specializată m orăriţa .

Inf.: Ileana lui Vasile Dorii40 ani, analfabetă, ţărancă Culeg.: Şt.C.

93. - CHIRILA SOCOL27^ 28 an i. Ştie carte. C ăsătorit. Mazil.A în v ă ţa t de la m am a lui, Tudosia D u m itrach e Socol, să

descânte de d e o c h i şi băşica rea. Nu descântă în sat.Inf.: Tudosia SocolCuleg.: Şt.C.

94. - CONSTANTIN SOCOL36 ani. A n alfab e t. Căsătorit.A în v ă ţa t de la m am a lu i, Tudosia D u m itrach e Socol, să

descânte de d eo ch i şi băşica rea. Nu descântă în sat.Inf.: Tudosia SocolCuleg.: Şt.C.

95. - DUMITRU SOCOL (CIURLAN)75 ani. A nalfabe t. Mazil.D escântă de tă ta rcă şi de cârtiţă.Descântă în sat de când era băiat „mititel". „A n învăţat fumeia

şi descântă şi ie. Şi v ine bat-acasă".


Inf.: D. SocolCuleg.: Şt.C.

SOCIOLBUC


96. - GHEORGHE SOCOL25 ani. A nalfabet. C ăsătorit. Mazil.A învăţa* de la m am a lui, Tudosia D u m itrach e Socol, să

descânte de deochi şi băşica rea. Nu descântă în sat.Inf.: Tudosia SocolCuleg.: Şt.C.

97. - NATAŞA SOCOL21 ani. A nalfabetă. M azil. (Şt.C.)

98. - TUDOSIA D um itrache SOCOL55 ani. A nalfabetă. Mazil.Descântă de beşica cea rea, cârtiţă, hudm ă, deochi, gâlci, râie,

soare-n cap, dragoste, pocitură, ciopârlajiţă, h u d m ă, de „cânepă", p lânsori şi de broască.

D escântă. E vestită în sat. I-a în v ă ţa t să descânte şi pe băieţii ei (Chirilă, C onstantin , G heorghe şi Vasile Socol) de deochi şi de beşica rea. Fata ei, Anica Poiată, ştie de asem enea. B ărbatu l ei, D um itrache Socol, descântă şi el. Tudosia ştie descântecele „din furate", de la femei.

Inf.: Tudosia SocolCuleg.: Şt.C.

„T udosâia d e sc â n tă şi [o a m e n i] de la N ă p ă d e n i. C ât o v indecat în sat!"


99. - VASILE SOCOL30 ani. Ştie carte. Mazil.A în v ă ţa t de la m am a lui, Tudosia D u m itrach e Socol, să

descânte de deochi şi băşica rea. N u descântă în sat.Inf.: Tudosia SocolCuleg.: Şt.C.

100. - PALAGHIA lu Vania lu SPĂTARU 50 ani. A nalfabetă. Ţărancă.Descântă de cel pierit, gâlci, strâns, spăriet, udm ă, nâjit. D escântă în sat. A în v ă ţa t de la m am a ei, Natalia lu Toader

Spătaru, care era vestită în sat şi care a m u rit acum 11 ani.Inf.: A nastasia BoianCuleg.: Şt.C.

SOCIOLBUC


101. - ANA (ANICA) STRÂMBEI 35 ani. Ştie carte. Ştie ruseşte.N ăscută în C hiştelniţa.D escântă de ursit. Face la lună , la ficiori de m ână. Nu prea

descântă în sat. Ştie de la străbun ica ei.Inf.: A na S trâm beiCuleg.: Şt.C.

102. - ALEXANDRA ŞĂPTIBOI (ALEXANDRA Spiridon GOGICĂ) 35 ani. A nalfabetă. Ţărancă.D escântă de udm ă şi de năjit.E soţia lui Spiridon Şăptiboi. A în v ă ţa t să descânte de când

avea şapte ani, de la o bun ică a ei, M ăriuca M ititelu . Nu prea descântă: „da şe-s proastă, faşi gh ine şi-ţ audz rău".

Inf.: A. ŞăptiboiCuleg.: Şt.C.

FEODOR ŞĂPTIBOI. Vezi TOADER ŞĂPTIBOI.103. - ILEANA ŞĂPTIBOI

60 ani. A nalfabetă. (D.I., iu lie 1931)104. - SPIRIDON ŞĂPTIBOI (GOGICĂ)

40 ani. A nalfabet. Ţăran.D escântă de strâns (face şi cărticică), spăriet, dragoste-ursit

(la lună).A în v ă ţa t „de la o fim eie d in m ăh a lă cu noi", Catinca lu

M anu ilă D odon, m o artă de vreo 16 ani. „M-a în v ă ţa t ca să le descân t copiilor ei, că n u le trecea".

Inf.: S. ŞăptiboiCuleg.: Şt.C.

105. - TOADER ŞĂPTIBOI 50 ani. A nalfabet. Ţăran.D escântă de strâns şi de spăriet.A în v ă ţa t să descânte de la m am a lui, D om nica Ion Şăptiboi.

Inf.: A. ŞăptiboiCuleg.: Şt.C.

„A în v ă ţa t să descân te de la m am a lui, D om nica Şăptiboi, m oartă acum 30 ani".

Inf.: Ion ZamăCuleg.: Şt.C.

SOCIOLBUC


„D escântă-n sat. M ulţi copii să-nd reap tă de la dânsu . Şî io n i-am descântat copchilu".


106. -RU X A N D RA ŞOIMARU (H.H.St., 2 septem brie 1931)107. LIZA ŞOLARI

13 ani. A nalfabetă. Ţărancă.Ştie să descânte de deochi, gâlci, năjit.M am a ei e de dincolo de N istru. Fată foarte săracă. A în v ă ţa t

să descânte în N ăpădeni, de la M ărioara Toader Vârlan, la care a servit v reo tre i-pa tru lun i. A ceasta îi descânta pe copiii ei şi Liza a în v ă ţa t şi ea. Liza descântă în sat.

Inf.: Liza ŞolariCuleg.: Şt.C.

108. - ILEANA lu Costache ŞTIRBU47 ani. A nalfabetă. Ţigancă (lingurăriţă).D escântă de năjit, spăriet, şarpe, beşica rea, deochi, orbalţ,

jungh i.A în v ă ţa t de la babe şi de la bun ica ei, Tudora lu D onciu

(m oartă), de când era m ică. D escântă în sat. Stă la Ichel.Inf.: I. ŞtirbuCuleg.: Şt.C.

A LU TACU. Vezi ZENOVIA lu M ihail ONICĂ.109. - MAŞA lu Ilie TACU

50 ani. A nalfabetă. Ţărancă.Ştie să descânte de gâlci şi de strâns.A fost căsă to rită cu fra te le ce lo r tre i su ro ri: Zonia Tacu,

R u x an d ra Spiridon Gogică etc. F ra te le se n u m e a Hie Tacu. A în v ă ţa t să descânte de la soacra ei, Bălaşa Ion Tacu. Nu descântă în sat. Ştie m ulte d ar n u spune.


1 1 0 .-Z O N IA TACU43 ani. A nalfabetă. Mazil.„Descântă aşa, n eb ăg a tă -n seam ă".

Inf.: Anastasia BoianCuleg.: Şt.C.

SOCIOLBUC


I I I . - ANASTASIA TROFIM28 ani. A nalfabetă. (Şt.C.; D.I.)

H 2 . - MAŞA TROFIM24 ani. Ştie carte. M azil.Fiica V itorei Văscan. C ăsătorită în sat.D escântă de şarpe.


1 1 3 .- OLGA Ion TROFIM70 ani. A nalfabetă. Mazil.D escântă de deochi.D escântă sim plu, cu „Tatăl nostru ". Nu e vestită în sat.

Inf.: O. TrofimCuleg.: Şt.C.

114. - VERA TROFIM (Şt.C.)1 15. - ILEANA Tudosie TRUFANUICĂ

23 ani. A nalfabetă. Ţărancă.Ştie să descân te de frigări, spărie t, orbalţ, dragoste, năjit,

strâns, h u d m ă, „de vacă", deochi.A în v ă ţa t de la m am a ei, Zoiţa B o tnaru . Ea n u descântă încă

în sat. Când va fi m ai b ă trână , da.Inf.: I. TrufanuicăCuleg.: Şt.C.

1 1 6 .-IL IE URSU39 ani. A nalfabet. Ţăran.Ştie să descânte de spăriet.D escântă pe copiii lui, p rie ten ii, n eam u rile etc.


1 1 7 .-O L E A LU VANICA35 ani. A nalfabetă. Ţărancă.N ăscută în Gura B âcului (Tighina).D escântă de dragoste.A în v ă ţa t de la o babă b ă trână d in G ura Bâcului.

Inf.: O. lu VanicaCuleg.: Şt.C.

SOCIOLBUC


118. - DUMITRU VĂSCAN 19 ani. A nalfabet. Mazil.Fiul Vitorei Văscan.Descântă de şarpe.


119. - HRISTOFOR (CRISTOFOR) VĂSCAN 14 ani. P atru clase p rim are. Mazil.Ştie să descânte de şarpe, beşica rea, spăriet.Descântă copii. A învăţa t de la Ileana Darie Codăiasa (trăieşte)

când l-a descântat pe el de spăriet. Descântecele de beşica rea şi de şarpe le-a învăţa t de la m am a lui. Victoria Văscan.

Inf.: H. VăscanCuleg.: Şt.C.

120. - MAŞA VĂSCAN (X.C.-F.; H.H.St.)121. -O R E S T VĂSCAN

27 ani. Ştie carte. Mazil.Fiul Vitorei Văscan. C ăsătorit în sat.D escântă în sat de şarpe.


122. - VICTORIA VĂSCAN 47 ani. A nalfabetă. Mazil.Descântă de şarpe.E soră cu Agafia V. Purcel. A în v ă ţa t descântecul de la tatăl

ei, G heorghe Badiu, m o rt acum 10 ani, unch iu l lu i A ndrei Badiu. Descântă în sat. Copiii ei (Anica Gore, Orest Văscan, M aşa Trofim, D um itru Văscan şi Hristofor Văscan) ştiu şi ei să descânte de şarpe.

Inf.: V. VăscanCuleg.: Şt.C.

VITORA (LU) VĂSCAN. Vezi VICTORIA VĂSCAN.123. - MARIA Zaharia VIZDOAGĂ (ZAHARIOAIE)

80 ani. A nalfabetă. Ţărancă.D escântă de frigări şi orbalţ.Vezi fişa de inform ator a Ravecăi Dorii M arjine. M.V. spune că

a învăţat să descânte „de frigare" de la Catinca lu Ion Pleşca, m am a Botnăriţei. Descântecul de orbalţ l-a învăţat de la cine-i descânta.

SOCIOLBUC

Descântatul în Cornova - Basarabia 1 0 1

ZAHARIOAIE. Vezi MARIA Zaharia VIZDOAGĂ.124. - ION ZAMĂ

65 ani. Ştie carte. Ştie ruseşte. Preot (Şt.C.)125. - MARIA ZMĂU

6 6 ani. A nalfabetă. (D.I., iulie 1931)126. -T IM O FTE ZMĂU

75 ani. A nalfabet. Ţăran. (D.I., iulie 1931)A LU ZOSÂNĂ. Vezi NATALIA CHIRIAC.

127. - ZOIŢA Gh. ZOSÂNĂ70 ani. A nalfabetă. Ţărancă.O riginară din „D um brăjiţa".Descântă de udm ă, cairlâc, spăriet, bubă neagră. Descântă în sat.


ZOSÂNOAIE. Vezi ZOIŢA CHIRIAC.

ALŢI D E SC Â N T Ă T O R I D IN SAT

- „Anica lu N iculaie-a lu A ftenie ştie bine. L-o n eb u n it pe b ă rb a tu -so de n ici n u gră ieşte c -o n om . Ş-o fost u n om ca o b rânduşe (floare de iesă d in tâ i sub t om ăt în p rim ăvară). Spun oam in ii c-adică i-a da t zam ă de b u h n ă (o p asăre de fuje tă tă lum ea de dânsa)".

- De ce l-o n ebun it?- „Ia o fost fată m are frum oasă ş-o făcu t-o a lţî-ng reunată .

Şî n -o loa n im e-a tunşi. Iera ră. Şî ia, i-o o m o râ t fimeia lui - i-o făcut de u rsâ t - şî l-o loat pe dânsu . Şî pe u rm ă l-o stricat şî pe dânsu. A m u, ia l-o lepădat şî trăieşte la tat-so.


„Bălaşa lu C oţofanu, n u m a de rău ştie-a face. Ie are ibomnic. Ia tră ieşte cu N icandru lu Chişcă".

Inf.: A nastasia TrofimCuleg.: Şt.C.

„Chioara asta lu Filim on, R uxanda, ştie de judecată".Inf.: Varvara CaţărCuleg.: Şt.C.

SOCIOLBUC


D E SC Â N T Ă T O R I D ISPĂ R U Ţ I A I CO RNO VEI

„A reftă ştie descântişe m ulte!" (e vorba de o descântătoare care a m u rit în tim pul cam paniei m onografice). eSCantat0are

Inf.: Olea lu Vanica„ Culeg.: Şt.C.

Batrana Areftă descânta de orbalţ, cairlâc, beşica rea.jolnă, udm ă „Şe dai, aşeia loa; ie iera bucuroasă şî c â n 'n u -i dai".

Inf.: A nastasia Boiann f , Culeg.: Şt.C.

„O fost fim ei; dac-o m u rit! O fost m am a m e, stra şn ic o descântat ghm e. Ş-o fost M ărioara Besânci, o descân ta t bine A fost Ileana lu R ujan, care-o lăsat o şică".

Inf.: A nastasia Boianr u u~ Culeg.: Şt.C.

.Ie ra o baba C ocoşoaia-i zâce (D om nica Cocoş) ţă rancă

(a c u m ai 5atanie) C o ^ 3 ' A dCSC“ tat p e ' ° so r ' a ei ea l-a fu rat(acum li> am ), Cocoşoaia a m u rit acum 12 ani".Inf.: A.A. Purcel

rs , , Culeg.: Şt.C.„O m u r i t je le b ă trân e care ştie. Ştiu c-o fim eie u n a iera

S patanţa ba tran a care ştie, da o m urit. N epoată are acum , dar nu ş e. rajitoare aici in sat o fost n u m a o ţigancă, D om nica lu Ion Ţaganu, care traje cărţâle. A m u ie -n tr-a lt sat. I-o m u rit ţâganu ş" ia s-o dus acolo, s-o m ărita t. Io am ştiu t că m -am dus la doftor şî alta vrăjitoare 10 n -a m cătat". 5

Inf.: M aria D odonuT , . Culeg.: Şt.C.

lu B â rc fs o X 7 i nasiStă-VărlChi° aia ' Ş' ° m U rit Ş' aVe d ra?i- Alina u Barca s-o dus la S tavanchioaia şeai b ă trână (care iera bogatătare). Ş-o gândit ca s-o găsasc-acasă. Să u ită -n casă şi dzâşe

Chioche N astasâie, ieşti acasă?Da neşte m o tănaş să djuca pe m arjinea cu p teo ru lu i în tr-o

boroşaca şi ie dzişe: ia u ite şe-s frum uşei săraşii! Da iei ce-c-o stram bat gura şi-o dzâs şî iei năpo i la fel. Da ie fuga şî „ap o i şî

spar,et f P ' cân o v,idzut-o pe Nastasăia s o dus fa r j-s


SOCIOLBUC


„Sunt unele fem ei care ţân ouă părăsâte, subţâoară, ş-apâi iesă drac d in tr-în su . Şî ie -1 h răn eş te . S tăvărichioaia ave draşi, ce-că. Ş-aşe o făcut bogăţâie. Da şe-că şî draşilor to t D um nezău le dă voie să facă rău".


„Bălaşa Ion Tacu (m am a Zoniei Tacu, a R uxandei Spiridon Gogică şi a Ilenei M. Izăreanu) ştia m ulte: tăte şelea, ş îd e dragoste şî de ursât şî de frigare şî de gâlci. Le-a învă ţa t pe toate (fetele). A lu Spiridon Gogică traje şî cărţâle. Ileana şî cu a lu Schiridon sun t m ai h â tre ş îm a i sărm ane şî ţ-o r spune şeva; da Zonia ie mai m ândră: rău te-i logodi cu dânsa".


„ în a in te ie ra M aria lu G h eo rg h e U rsu, m am a A nicăi lu Puşcariu". (A m u rit de vreo 10 ani.)

Inf.: Chiruşa SocolCuleg.: Şt.C.

DESCÂNTĂTORI AI SATELOR D IN JURUL CORNOVEI

Aprecieri distanţe: din Cornova la Rădeni, 3 km; la Condrăteşti,6 km; la Teleneşti, 15 km; Ia Perival, 25 km.

La Perival se duc cele cărora li s-au fu ra t vite.La Călăraşi (d istanţă de 15 vârste) „ie o jidoaică".La Sâneşti „ie-o fim eie ş-are cam de von m e tru ju m a te o

săjată. Ş-apoi aşea fim eie-ş aprinde săjata sângură la m iezu nopţâi dacă vrea să om oare bărba tu alteia. îi dă vro trii su te di lei.

La Onişcani iera un nebun . Aşela descânta-n apă păr-o-nchega. Avea atestat ca s'hie zodier".


„Iele fac ş'nu vor s'spuie că-s rele. Ieste una la Branicea (la 22 km de-aici) care-o oprit ploile pe şeri. Şe-a şi dzâs din gură, nu ştiu, da torşea-nspre Crăşun, înspre ad junu de Boteadză şi-nspre Boteadză. Ş-apoi făşe on ghem di pi fusu şeala, de-am u şi ieşă sara la lună şî-1 zvârle-n sus. Da şe dzâşe din gură, asta n u ştiu. Ie singură o stricat ş-o oprit ploile trii ani de dzâle. Aşa-s aşealea care fac şi desfac. Io

SOCIOLBUC

1 0 4 ŞTEFANIA CRISTESCU

Cteficu l I J , B ^ X e " m r r a r h l f t fo am făaU S' amde mâţă, io am hrănit-o cu pchele de sărne Sî in PCh CUtare Cu ploda , că„ M! cu ,abe uc broasi . 4 s a eo î S ' a f ; ° r ; s ecuM rc

Inf.: A na S trâm beia • • r Culeg.: St C

boala' nea; i r Sf g r t o a r i â “ “ T 1 '“ , " " ' ^ ^ ae Ura

i l i P P l iDa ie Ş ™ai f3CUt pe lum ea asta?- Tăte şele răle le-am făcut.- Da di şe?- Ca s 'h iu frum oasă!- D-apăi n u ţî-i destul cât ieşti de frum oasă?

-DaUcnâ ; ; da7BcuT r Vrm S'mâ iUbaSCă Si boi' r“ *Dzâşe:

l - a m 'c o t o i f ' drUm ' 2ăbale de Cal si * Pi Seri- Da cum l-ai coborât?- Pi draşi i-am trim ăs şi m i l-o adus.- Şi şe-ai făcut cu dânsu?- L-am pus în tr-o oală noo şî l-am tâ n u t- Ş-apoi şe făşei?- Mă spălam ca s 'h iu frum oasă tare.

. I 1. 1" 3. fru m o a sa , Ş tefăn ică dragă! Ş-ave şersei de a u r în ureichi. Ş.,-o ru p t ş îi-o zvârlit c-o dzâs că su n t f e u t e cu ban de pe tru p . A tunşea p rio tu o b lăstăm at-o şî ie d e -am u r „ n T

coz "unei- O faîă 'ldi Pi m â in i' Şi PărU din Cap Po ru p t ' Ş’ave nişte

s s r * - A p sii0 le8 a I m L lteSOCIOLBUC


No vă u ita ţ la m ine. Dzâceţ T atu-nostru ca s'n i ierte M nezo di păcate.

Alta o dzâs că:- A m făcut di ursât.- Da cu şe-ai făcut?Dzâşe:- Cu dzăbale de cal, cu şer găsât, cu şină găsâtă, cu... (am

uitat că sun t pişte doodzăşi de ani de când am fost).- Da unde-s aşele?- A m om orât fimei îngreunate!Dzâşe:- Le-am lăsat acasă, în h o rn .- Ian vez n u -s în m ân i la tine?Apăi cân o desfăcut m âinile, tă te ie ra -n săm n ate pe m âini.

Ş -o -n şep u t a îm bla ş-a sp u n e Ia fim ei m u lte , cum o făcut ie! Ş-apoi dzâşe oam inii:

- Ia u ite şe cuvin te cură d in gura lui. Parcă zboară fluturi!Da prio tu :- S n u dzâşeţ că-s sfânt. Şî io îs om păcătos ca voi!"


„La C ondrăteşti su n t vrăjitoare!"Inf.: A.V. PurcelCuleg.: Şt.C.

„In C ondrăteşti su n t fimei care trăiesc d in descântice. Aici în Cornova tăte m unşiesc. M ai m u lt toam na descântă, de-am u om u răşeşte m ai degrab".

Inf.: A. SlobozianuCuleg.: D.I. iulie 1931

în tre b â n d dacă su n t în sat fem ei vestite care ştiu să facă farm ece şi vrăji: „La n o i n u su n t vestite , n u vin tră su ri ca-n Condrăteşti, nici n u să ştie, aici lucrează şi pă m ult şi pă puţin; dacă-i treşe, ghine, dacă nu, să duşe la alta c-o auzit că m ai ştie ceva".

Inf.: I. ŞăptiboiCuleg.: D.I. iulie 1931SOCIOLBUC


„rtuu ca ce-ca lac decică fac de ră u . Da D u m n e z ă u s t i e i ap. l fri«ăr eI e ' S u n t cică pi la C ornesti Carp v r - _ s a i§ la n o i in sa t aşa.îi faşe de-i f r i j e 2 \ f v m “ sa.lei5 CUtare flăcău bun.m ai h â tră !" C ^"° 1C P ' dansa! A m u lu m ea -i

Inf.. Anica C iubotaru

C o m e " l la “ . o a T a f v a S d “ h * “ * la

- îre a h ram u l bisericii dar L î r z la s e m P ?a ', ” PaCă °U bărt’a,u l- - «e. D ar „o i spunem ca ^ m T ( a ^ ~ P » «

m ai btae m “ ' 5‘ mieZUl I>°M“ * >« ' « 8 . ca chică

în c u ia ^ ’cu^Ia cată^a ml “ " „ m sm r î m ^ r c e t v a " Eu ”

zgomo.. O ale S sÎ S N ^ U m *»* * " * “

Şi iată^că^vin™în casă°vr^ itoarea s f i aUZeam fără să văd nimic.'a n iS.e boi * *

- Da fetele su n t a m atale?Ea zice:- S un t ale m ele.Ea zice:

iele u'n Z \ t T sU i T J o r ^ ^ ** “~ C um poţi face? 16 ^ " U Ş13 P0^ să le ieie-

îm bie du p T d ân se le 'ş i s T T a ib e ^ n p l a c ' ^ ^ ^ lum ea ' Să

(S-au tem u t apoi să co n tin u e vrăjitoria) P ‘

Inf.: M aşa VăscanCuleg.: X.C.-F. şi H.H.St.

SOCIOLBUC

„Sunt m coaşe-n sus în M ânzăteşti, su n t ţâganşe; i-o fimeie m eştera car'ştie s'facă de dragoste".

Inf.: M aria D odonuCuleg.: Şt.C.

In satul M ânzăteşti „sunt doo vrăjitoare: una , Sofica şi alta Ileana, care ştiu gh ine ş-a făşe ş-a desfăşe.

Inf.: Zoiţa B otnaruCideg.: Şt.C.

„Ie o vrăjitoare-n M ânzăteşti. Tăt satul să duc acolo. îndreaptă oam tnu de boala neagră, desface, face..."

Inf.: Sofia Ganet . . . _ . , Culeg.: Şt.C.

„ a M anzateşti (cam 6 km departe de Cornova) e o vrăjitoare Ştie tate şele. O fost la dânsa M anşa lu Sclifos c-o av u t o fată bolnavă".

Inf.: Z. Jo vârdanCuleg.: Şt.C.

„Spun c-o fost u n a to m n a la R ădeni, una bă trân ă Şî făse de ursat". *


CE CALITAŢI TREBUIE SĂ ÎN T R U N E A SC Ă CEL CARE D E SC Â N T Ă ?

„C opilu lu Ilie R usu, Irim ia lu Ilie R usu, faşe cărtişele. Ş-are leac, că-i dai h ârtie şî iei îţ faşe cărtşica de-acasă ş-apăi (-o şiteşte şi-ţ treşe. A m descân ta t pe copilu m eu ăst m are de strâns. Dac' s-a-nsura n-a m ai p u te faşe cărtşică".

Inf.: A rtina B u tnaruCuleg.: Şt.C.2 8 iu l ie 1 9 3 1

„Ie o fată m are, da-i trecu tă . Aşeia ştie-a faşe de dragoste da ia n -a re ursât. Ie Vasâliţa Roşea, di la biserică di la deal Sî-i nan ta ie. Aşeia ch iar are carte şî di pi carte le ie şî faşe. Ie o fost la

ra Neam ţ. O îm biat tătă lum ea. Fata m are dacă ie n -are bărbat ie tă t curată ş-are leac".

Descântatul în Cornova — Basarabia j q j

Inf.: Olea lu VanicaCuleg.: Şt.C.SOCIOLBUC

1 0 8ŞTEFANIA CRISTESCU

(Nu poate descânta. De ce?) Nu c 'n m fP • barbat ş în u treşe. Nişi cărtişele n u s 'poa te ^ ! ° ^ C° PChii ŞÎ

Inf.: A rtina B u tnaru

c e a i ;? e V o M i n i m i i 1' 12' ai " a - Iera băie,ălu a Da H ieiă. lu ceala <«

După ce l-am descântat, am a d o n n h ş " l-a S n ° P^ 'cruşea, parcă vinisă aşa la use si când m T l f a ? PC U ş ig ă ' 1 trân tit în p ăm ân t, o dzâs: - Ce descânt? PC îă §i m '°

c r u ş ^ ^ h i c ă 3^ cap u 'tăm ie i 'v r a ^ ă şie to H e l0 3 ^ ^ 3 ** D um nezo ie m ai m are şî-1 t r â n ^ ^ e ^ ^

Inf.: Anica Poiată

cura,f-“ d n ,a Caie " ’are bărbat- ^ c u S , a d d u c e cu c a m e *

Inf.: Olea lu Vanican - Culeg.: Şt C

să -m bo lnăghesc copchiii A n ă ’ eSC^n ta Canc* a re C0Pchii, apăi

p o . c„pgchiiicmc: r c a i t p tar e : : ^ u^ r nrau că-i m am ă sî-i în tr . sâ„ je“ S a ' m b»ta»8heSc

Inf.: A rtina B u tn aruCuleg.: Şt.C.

“ PChil' 5Wdi sus aju tă. Tăt d iscântirn i la i\/r • ^ curata apai D om nu

priotş-o v in iila m ine de l-am descâmaj Prior*11 1” ^ u 9 P r'o tu ' ' iar de „rbal,. Pe Olea lu Profir am d e s â ' ™ ? e ^ ” c " C

Inf.: I. C hep tănaruCuleg.: Şt.C.28 iulie 1931

SOCIOLBUC


să n -aibă bărbat. Da, şeai care răm ân e v ădană şi n -a re bărbat. Vedz, m ăta , că trebă, s'şie curată , că su n t cuvintele D om nului!"


„Fimeia care descântă s'şie b ună de inim ă. S'fie curată bătrâna la descântece. Să n u aibă dragoste cu bărbat că nu -i de leac".

Inf.: D om nica M urguleţCuleg.: Şt.C.28 iulie 1931

(Anica lu D um itrache Popa n u descântă. - De ce?) „La noi descântă de-am u fim eia care are v ru n greu; da ie trăieşte ghine!"


(Nu descântă. - De ce?) „C-apoi io n u m ă m ân tu i de femei.Să-m prăpădesc zilele cu descântecu?"


CE CREDE D E SC Â N T Ă T O R U LD ESPR E EFICACITATEA D ESCÂNTECULUI SA U ?

„D escântecu-i pom ană, că scoate om u de la m oarte".Inf.: Irim ia RusuCuleg.: Şt.C.

„Da descântişele tare-s de leac. Dacă-i pom ineşti cuvintele lui, apăi trece".


(D escântecul de studniţă) „Asta straşnic îi scum p descântec!"Inf.: M aria M usteaţăCuleg.: Şt.C.

„Iaca fata m ea, să-ţ a ră t, a re cârtiţă . Şi dacă-i descân ţ, îi trece".

Inf.: Anica S trâm beiCuleg.: Şt.C.

„Iac-aţ văzu t la n u n ta asta u n u strâcat de tăt, u n u grebănos, u nu străin. L-o strâcat Samca! Şî să-l şi dus la tăţ doctorii şi n-avea şe să-i facă. Şî să-l şi descân ta t de strâns şî cărtcica să i-o şi făcut!

SOCIOLBUC


Crucea ceai m are să i-o fi făcut! Făr'ie l să-ndrep ta , n -avea s'şie stricat aşa. Că ista, strânsu ista, tare m ai slu ţăşte oam inii! îi strică chep tu şî schinarea şî-i ies oasăle pi la spate".


„Să crede, da negreşit că m u lte să-ndreap tă p in descântece. Iaca io, chiar am u am aici o beşică, sub ţâoară . Ş-aş vrea s'm ă duc la doctor şî ştiu bine că n -a re şe-m faşe la dânsa. Ş -am u să m ă descânte m am a, că-m trece. Da doctoru, ce? Că n u m a ran ă-ţ face' P m tru c-o taie şî m ai m u lte să fac. Dacă-i ruch i vârvu s'fac p ăr la doospreşă. Câte fimei să-nd reap tă la no i d in descânteşe!"


„De spăriet iaca du-1 pe la doctor, că nica nu-i faşe. Da pin babă-1 descântă. Şei care are boală neagră (boală ră), am eţăşte şî s'faşe slut. II trânteşte-n păm ânt, pişte foc, să opăreşte. Apăi iei îi din spăriet. Injie spărietu-ntr-însu. La m uscali câţ sun t săracii! Dacă-1 descântă de spăriet îi treşe. Dacă-n cuvintele alea de descântat p une pe Maica D om nului, pe popa, apăi aşa-i leacu. Ş îie de la M nezo!"


„Mai m u lt te scăpi de la m oarte cu descânteşile. Iaca Jieriţa câte găini ia taie şi scoate fim eile de la m oarte . Aiş chiar la doctor o v in it o fimeie, ch iar am u de când o v in it doctorii aişea, şî ie to t de găină iera. U rsâtu o pălit-o pe vânt. Şî la doctori n u i-o p u tu t faşe nic. S-o dus aişi la Jieriţa şî i-o tă ie t găina şî şi-o v in it în fire".


„Fratele m eu a av u t bube la faţă ş-apăi p in doftori n u s-o p u tu t îndrep ta , ş-icea la Tudosâia lu C iurlan i-o dat şăptizăşi di lei şî i-o trecut. Apăi ia de cârtiţă ştie s'descânte".

Inf.: M aria PopaCuleg.: Şt.C.

„Cu descântecu se v indecă m ai degrab decât la doftor, de o sută de ori m ai degrab, la doftor nici n u -i leac p in tru unele boli".

Inf.: Nastia BoianCuleg.: D.I. iulie 1931

SOCIOLBUC


„Pi la no i fim eile să duc m ai digrab la babe ca la d o fto r . D ofto ru dacă v ed e că n u te p o a te în d re p ta îţi dă u n a şi te otrăveşte, da babele caută b u ru ian ă şi înda tă îl lecuiesc. D escân tă bu ru iană şi-ţi dau ca să să în toarcă".

Inf.: A. SlobozianuCuleg.: D.I. iulie 1931

„Descântecu de păr în jurul osului la deget, ferească D m nnădzău, e bun, num a el e bun. Doftoru n-are şe-i faşe".

Inf.: Sofia BoianCuleg.: D.I. august 1931

„Ş-am adus fimei să lege jungh iu şi n u ni-o trecut. M -am dus la spital ş-am şăzut doo săptămâni. Nic! Ş-atunşi dacă ni-o tăiat găina, o dată Ileana şi de doo ori Ivghenia, apăi m i-o trecut. La Ivghenia asta (e vorba de Botnăriţa) vin de pin tătă lum ea, oam inii .

Inf.: Olea lu VanicaCuleg.: Şt.C.25 iulie 1931

- E bine pentru cine ştie descântece?- „E ghine p e n tru no i că v ine vrem ea aşa că ai u n copch il, ti

duşi la doftor şi trebu ie să taie buba, da cu aista (descân tecu l) stă aşa, aşa-i di la D um nădzău lăsat, răm ân e aşe".

Inf.: Timofte Z m ăuCuleg.: D.I. iulie 1931

- Când e omu bolnav, unde vă duceţi mai degrab, la doftor sau la babă?- „La doftori n u ne ducem , la babe um blăm . Da vezi m ata

că m u lte n u ştiu să d e scân te , m ai m u lte n u ştiu . E le care -sprişepute , ele să chiam ă că descântă".

Inf.: I. ŞăptiboiCuleg.: D.I. iulie 1931

„Prioteasa, din tătarcă îi şchioapă de pişoru şeala. Ş-o fost pin doctori şi iacătă-i şchioapă. Ia o crezu t în doftori c-o a v u t bani, da no i dacă s 'tem săraşi cu şe s 'n e duşem la doftori?"

Inf.: M aria M ustea ţăCuleg.: Şt.C.

SOCIOLBUC


în sat nu su n t doctori. S un t la Braghişa, „cam la patrudzăşi de k ilom etri de C ornova. Care-s bolnaji tare, apăi să duc acolo. D ar e greu . N um -aco lo să stai e do isp redzăşe lei pe dzî, fără d icam ent (m edicam ent)".

Inf.: A rtina B u tnaruCuleg.: Şt.C.

„Mai bună-i nădejdea la doftor, doam nă, boierii n u cred în descântece, să duc la doftor, da no i m ai credem . Tinerii su n t m ai vicleni, da şei bă trân i trag din greu".

Inf.: Timofte Zm ăuCuleg.: D.I. iulie 1931

„N ainte n u ie ra d o fto ri şî iera fem eile m ă i b u n e şî m ăi bătrâne, da am u u n e găsăşti: tăte-s răle. A m chicat io -n satu ista!"

Inf.: I. C hep tănaruCuleg.: Şt.C.

- Dumneata crezi în leacurile babelor?- „S un t m u ie ri că d in om îl faşe n eo m . Fac ele n eb u n ii,

străşnicii, că zice că aduşe pi om călare pă băţ, ca adică pă cal".Inf.: Timofte Zm ăuCuleg.: D.I. iulie 1931

„Dacă nu ştii să dzâşi d in gură, n u po ţ s'faşi nic".Inf.: Sofia GaneCuleg.: Şt.C.

„Ie de rău dacă spui vorbe la frigări. Apa o zvârli la loc curat, că-i cuvinte scum pe, cu Tatu nostru".

Inf.: Zoiţa B o tnaruCuleg.: Şt.C.26 iulie 1931

„Ăl care descântă, dacă cască, apăi ie de leac şelui bolnav".Inf.: N astea CaţărCuleg.: Şt.C.

„Descântecu de furat, apăi aşela-i de leac".Inf.: M aria M usteaţăCuleg.: Şt.C.

SOCIOLBUC


(D escântecul) „Ca s-aibă leac, ie bine să-l furi".Inf.: Zoiţa B otnaruCuleg.: Şt.C.26 iulie 1931

- „O v in it în tr-o zi dom nişoara Ş tefănuca la m ine şi m i-o zis: spune-m i u n descântec, da eu n -am v ru t să-l spui".

- De ce?- „Păi că de l-oi spune l-oi uita".

Inf.: Agafia V. PurcelCuleg.: E.B.

„D escântecu de orbalţ n u s 'spune, că n u -i leac în cap".Inf.: D om nica M urguleţCuleg.: Şt.C.

„D escântecu are leac şî când îţ descânţ sângură".Inf.: I. C hep tănaruCuleg.: Şt.C.

„Să ie şi sporu de la pâine. Ăi m ai m are Dracu decât Dumnezo!Iele să-ncred draşilor şi dracu le ajută".


„M oaşa şi descân tecu n u se caută, n u m a i leac să hie".Inf.: Anica Jita ruCuleg.: D.I. august 1931

„Când vine u n a la descân ta t şi-i trece, se duce vestea şi vm altele m ulte".

Inf.: Zoiţa B otnaruCuleg.: Şt.C.26 iulie 1931

„Ieste descântec de te vindecă m ai gh in de-o m ie de ori, ca la doftori. Da su n t şi descânteşe care te om oară".


(D escântecele) „Şin le ştie, ştiu t că are leac. Dacă-i aşedzat aşa u n descân tec , apăi aşa s-o d ep rin s o d ep rin d e re . A păi aidescân ta t şî credz în tr-în su , apăi te-i înd rep ta".


SOCIOLBUC

114

2 4 1 u ' i e , , 3 I

(D escântecele) „Treabă h~u 1Ujle I 9 3 iIa a?a om u cân îi h J babeasca- n -a rP

bolnav şe să facă". Şme ?tie ?e leac -

Inf.: n r- -, Vorbind despre fam c uleg • sr^r 3Vardan

n u v!> treşe". 5 ' apai S|g u r îţi tre?e d a c ? aca t e gândeşt

n ! i Nastia Boian w CuJe2-' D.I.

"Nu foloseşte descântecu Dof t au ? Ust l9 3 l■ D oftona m ţăleje".

Cuteg ■ ş " ™ ia B o 'naru

. (D escân tecele n an - C u,eg ’ D ° n i n ,m e nu poate faşe b i n e PUt e*- > " ^ c â t ca D urnnidzău,

cn . : Ş°t,ecalUVaniCa

^KlSTESCU

SOCIOLBUC

nu, gata-i"..Leacurile-s la D om nul, dacă vrea iei să trni^c -ata-i". ' sa tra iasca vrea, dacă

Descântatul în Cornova - Basarabia j j 5

Inf.: a . TrofimCuleg.: D.I. iulie 1931

ie m ăi maren p r io tT n e 5 Um nedzău

Dumnedzău a id

Inf.: Sofia B oian

„Sunt care fac cu deavolu , cu l u S u r f u ^ ^ '

Inf.: Olea lu Vanica

„S un t descân teşi de u rsâr hp <" u e®" Şt-C. descântec de descântă pe şerpe de f t ă ? 3™' " U le Ştim ' Ie

«ta descâmeşe. Numa din

Inf .' C. D odonu

ori ^ « < - * . .0,


« * • » ° « W » * L ales pin,™ i * e S n f s , ° <!*ca folos n u are n im en i după urm a ei" eam a ' Ştle oar nu §tie

Inf.. Nastia Boian Culeg.: D.I.

rv~ • • iulie 1931

Să sp'ună d',Ue p ° r SPUnC " Umai min5unl- Al ^ m a u ,i8a„

Inf.: Nastia BoianCuleg.: D.I.august 1931

SOCIOLBUC


GENEZA DESCÂNTECELO R

„D escânturile s-or născu t de când lum ea!"Inf.: Varvara C aţărCuleg.: Şt.C.

„Zâşe că neşte oam in i care-o fost în a in te de po to p au făcut vorghele ăştea (ale descântecelor) şî să-nvaţă u n a de la alta".


„Dac-aţ dă M nezo iaca-n gând aşă, apăi faşi şî dai pişte leac".Inf.: Vasile J ita ruCuleg.: Şt.C.

„Io am o b u b ă şi dzâc aşa n iş te v o rg h e de şagă; şî dacă s-o -nd rep ta t apăi m ăi sp u n şî a ltu ia şi aista ie descântecu".

Inf.: C. D odonuCuleg.: Şt.C.25 iulie 1931

„Dacă s-o tâm p la t om u tră ind în viaţă. Ş-o n ăcăjit cu dobi- toaşe sau cu prunşi, sau cu orşe apo o -n treb a t şi s-o -nştiin ţa t aşa şî d in una, d in alta, aşa s-o făcut".

Inf.: C. Jev e rd anCuleg.: Şt.C.

„Iele-nvaţă u n a de la alta, da aşă dintâi cum o fi învăţat? Poate pin jis o fi visat cuvintele-aşealea la u n leac! C-apă am intrelea, dă, cum ? Iacă io, am p ă ţâ t o istorie cu baba m e:" (Vasile Jitaru).

(Intervine acum Anica V Jitaru) „Torşem. Ş-o v in it o fimeie, chiar asta lu N icandru . Ş-o v in it ş-o dzâs că: Ia oiţe cum torşi, binişor!". Şî s-o dus d in casă ş-o prins a m ă du re u n dejet şî m -o d u ru t dejetu şela, de, tre i săp tăm âni n -am m ai pus o m ână pe nim icuţa!"

(Vasile Jitaru) „Ia şăde pe c u p to ri şî răcn e de d u re re . Io şădeam la foc aişa-n vatră şî m ă gândem şe i-aş faşe iei că s-o uşuredz. Şî n -av em pe şine să chem , că iera noap te . Am gândit să m ă duc afară, să p rind o vraghie din streşină, poa'să şie de leac. Ş-am ieşit afară ş-am pus m ân a tam an în tr-o gaură: acolo u n a ia d o rn e . Ş -am p rin s -o , ş-am a d u s -o -n casă, ş-am tă ie t-o , am pen ia t-o (i-a lua t penele) şî n u m a am deschicat-o în doo de-o m ărs d eje tu -n tr-în sa".

SOCIOLBUC


(Anica V Jitaru) „Ş-am v ârâ t d e je tu -n tr-în sa şî p ân ă -n dzuă m i-o trecu t dejetu". (Vasile Jitaru) „Aşa pribu lu im că poate fiicare descântec, poate D um nizău aşă-i dă. Apăi de-am u spun şî io la a ltu . Ş-aşa să-nvaţă!"

Inf.: Vasile JitaruAnica J ita ru Culeg.: Şt.C.,

DESCÂNTECE, FARM ECE, V R Ă JI

„Vrajă, descântec to t u n e ie!"Inf.: Olea lu VanicaCuleg.: Şt.C.

„Vraja-i de dragoste. Descântecu iaşte şi de ghine, iaşte şi de rău".Inf.: Olea lu VanicaCuleg.: Şt.C.

„Vrăjile, dacă iele-s vajnice, apăi po t să om ori om u p ân ă-n sară. S un t pe la târguri fim ei care ştiu să facă vrăji".


„Io m -am vrăjit cân o apuca t rom ânii Basarabia. Apăi a tunşi io avem o copchilă bolnavă şî n u ştiem şe să-i fac. I-era spurcat sufletul Ş-am fost p in doftori şi n -am p u tu t-o lecui. O vinit atunşi d in ro m ân i, d in reg im en t ş-o d u rn it la no i ş-o v ăd zu t-o că-i bo lnavă şî m i-a spus că să-n i aducă u n vră jito r s 'vedem de şe-i bo lnavă. Şî n i-o adus. Ş -o-nşirat vo şăpte, op t cărţ şî ni-o spus că s-o cau t p in babe, n u p in doftori. Ş-am găsit la o ţâgancă care-o v in it la m ine cu bu ru iene: ş-am loat doo feluri de b u ru ien e şî on feli b u ru ie n i de h ră n it, da u n feli s trâgoaică (alt sort). Ş-am pu s-o -n jin , ş-am pus-o la soare şi şierbe la soare ca la foc. Ş-o loat-o după trei dzile ş-o b ău t jin u şeala de pe strâgoaică. Şî aşe păn la doospredzăşe oară n u i-o fost nim ic. De la doospredzăşe oară o -n cep u t a vărsa ş-o vărsa t p ăn la trii sara ş-apoi o leşinat şi i-am pus chişleag ş-o m ân ca t şî şi-o v in it în fire. Şî s-o -nd rep ta t şi az îi gospodină. Ş-am văd zu t c-aşeia cunosc. Da asta ie vrajă bună. Şă le-am plătit la u n u p a tru ouă şî la a ltu p a tru ouă".


SOCIOLBUC

zodie cam D a l ^ d” ™ grăU nţe cu ?evai' or în t™ zodie cauţ. Da descantecu , spui aşa neşte vorghe".

Inf.: Varvara Caţărn . . . A Culeg.: Şt.C.

„De v ră jit: c an dai cu c ă rţâ le . C ân faşe cu d ra c u ie de farm acat. Ursariţele cu şatra ştiu m ulte".

Inf.: Sofia Gane. . Culeg.: Şt.C.

„ cele care n u vrau s'spuie descânteşile, apăi să ştii c-au pe d racu-n tr-m sele. S 'vede c'să tem !" P

Inf.: Anica Poiată. . . Culeg.: Şt.C.

are 1 “ Vraj3SCă? TrajC cărîâle- cărţ i s-arată de une


s„n,'?in h l'™ descantec rău d«câr,j ca să moară emu.s u n t dm babe care ştiu .

Inf.: N astea Caţăro , f , Culeg-; Ş cc .

„Satu are frica d-eştea care ştiu a face vrăji".Inf.: Sofia GaneCuleg.: Şt.C.

„Babele da şi fetele care fac vrăji, cinste aşa n u p rea poartă pm truca ie de ruşine la no i aista".

Inf.: Sofia BoianCuleg.: D.I. iulie 1931

(Despre „cuvinte" în vrăji şi descântece) „D um nezo dă voie la fiecare s facă cum a şti, da pe u rm ă iei răspunde (om ul)".

Inf.: A ndrei BadiuCuleg.: Şt.C.

„ heţoaia ce ştie a faşe, faşe ea, da gândeşti că-i ghine de ea!"Inf.: A. SlobozianuCuleg.: D.I. iulie 1931

ş t e f a n ia c r is t e s c u

SOCIOLBUC


„Io su n t cân tărită cu chelea şî n u să lichesc vrăjile de m ine. Şî niş n u poate să-m i gâşească n im e".


CUM SE ÎN V A Ţ Ă DESCÂNTECELE?

(A învăţat descântecul de friguri) „De la m am a m ea, Anica lu Pavel Micu (care a m urit acum 17 ani). Descânta aci, în sat. O dzâs: Dragu mamii, io oi m uri da tu ăi răm âne şî să-ţ faşi pom ană pi lume. Să scoţ om u di la m oarte cu descântişile. Da io plânjem cu lacrămi pe faţă şî le-am învăţat. Frigurile - num a din descântec au leac. Şî-s di pi carte descânteşile-aistea. M am a m ea o dzâs c-o ştiut bunica bunicăi iei carte şi le-o-nvăţat di pi carte. Ş-aistea-s făcute cărţ din vechime. Nu vedz dum neata, că-i din vechim e cuvintele Domnului. S -o -nvăţa tunu pe altu. Să trăgăneşte! (Vrea să-şi înveţe şi ea pe fiica ei, Anica M usteaţă, care are acum 16 ani şi e analfabetă).


M am a ei, Catinca lu Ion Pleşca, a m u rit acum 30 ani. Ea a în v ă ţa t-o să descânte de când era de vreo 25 ani. „Furam de la dânsa". M am a Catincăi, D om nica lu Toader Bâzgă, ea „ştie din bătrân i, de când s-o făcut C ornova. Ştia cu frigarea, de tăte. Cân descânta ca cân îi loa cu m âna. Şî io o -n v ă ţ şî pe fata m e".

(Fata ei este Ileana Tudosie Trufanuică)Inf.: Zoiţa B otnaruCuleg.: Şt.C.

Vorbind despre fem eile care ştiu să facă vrăji, în treb cum le-au învăţa t: „Am în v ă ţa t d in bătrân i, de la m am ă, de la tată, să m ână ceie de la ceie".

Inf.: A. PleşcaCuleg.: D.I. iulie 1931

„D escântecul care-1 apucă de la o bunică, da eu dacă n -o ştiut m am a! Şi gândeşti că e gh ine? Iaca, te prăpădeşti! Când păţeşti ceva trebu ie să te duşi la altă fim eie care ştie".

Inf.: Nastasia GaneaCuleg.: D.I. august 1931

SOCIOLBUC


.D escân tecu m -o în v ă ţa t o bunică, iaca descân tecu draeu am u il Z1C m ai tare şi învă ţa ţi şi voi. Da alta cată plată; că dacă şti to t satu ce-a m ai hi, şi n u vra să spună alta".

Inf.: Nastia B oianCuleg.: D.I.

_. . „ august 19319 / ae la cine sa-nvaţă descântecele, mătuşă?

- „Aude dm bătrân i, p oate d in tr-o bunică să învaţă Dacă are

mamii- * ba8i — * ^- Da pe străini nu-i învaţă?- „Numa din n e a m învaţă; alta nici ca cum ".


„De şarpe, tare-i scum p descântec! Tot din Văscani ştiu De

h S S ? fam d ia Jitarilor' B otnaril°r; vedz, de-am u n u tot

Inf.: A nica Jita ruCuleg.: Şt.C.

Este cate un neam de oameni care ştie num ai el să facă farmece?„ pai aşa este, din câte u n neam , de-am u învaţă pe neam u

învaTă S a î d dăa "nVa^ ' ^ f mCTge des« n te c u . Când m vaţa, alta iţi da şiva, alta zice bogdaproste şi asta-i".


„Anastasia B o ldoreanu o m urit. Ştie s 'descânte, a -n v ă ţa t pe no ru -sa , A rghira B oldoreanu". 1 P


e de îea°c)Sa ^ ^ ^ <AtUnd descântecul învăţa t

Inf.: D. M urgule ţCuleg.: Şt.C.

SOCIOLBUC


în trebând în ce fel se învaţă descântecul: „Se-nvaţă d in unu altu , că, ci, parcă n e -o m n ăscu t în v ă ţa ţi? Care ştie apăi m are socoteală, n u m a doo trii cuvinte, da care ştie!"

Inf.: Timofte ZmăuCuleg.: D.I. iulie 1931

- Spune-mi, mătuşica, dacă ştii, cum învaţă femeile descântecele?- „Cum să-nveţe? Dacă are ţinere de m in te să învaţă to t ca

după carte, câte u n cuvânt, câte două, şi-l învaţă".Inf.: I. ŞăptiboiCuleg.: D.I. iulie 1931

„D e-am u pe d u m n eta te doare şeva. Vii şî te descânţ şi cân ie descântă, descântă tare; da m n eta ai vârâ t în cap. D e-am u ia s'duşe acasă şî descântă şi iei şî la alţii".

Inf.: A rtina B otnaruCuleg.: Şt.C.

Alina Boian (Vasilina Boian) a fu ra t descântecu l de dragoste la soc de la Profira Liponti.


„O babă cân te descântă şine m ai aude?"Inf.: I.V. DoriiCuleg.: Şt.C.

De bubă neagră a învăţa t-o să descânte pe Ileana C heptănaru (Săvoianca). Şi d e-a tunc i ea n u m aL descântă de bubă neagră.


(C um a în v ă ţa t d e sc â n te c u l de frigări de la C atinca Ion Pleşca). B ărbatul ei, Zaharia Vizdoagă, suferea de frigări. „îl p rin dea am eţăli şî-1 du rea la in im ă". El to t se ducea la Catinca să-i descânte. Aceasta l-a învăţat. „Apăi lum ea a -ncepu t a veni la iei". El a tunci a învă ţa t-o pe M aria. Şi d e-a tunc i ea descântă.

Inf.: M. VizdoagăCuleg.: Şt.C.26 iulie 1931

SOCIOLBUC


„Să-nvaţă d in u n a , d in alta , fim eile. Iaca şiica asta a m e de-am u o-nvăţat. Şe s 'm ă supăr io. S 'descânte ie; are copii Da altu-i greu la cap, n u -n v a ţă" .

Inf.: Tudosia Socol. „ Culeg.: Şt.C.

„Pe n une m -o -n v ă ţa t o fimeie, de spăriet. Iaca cum : ia ave u n băiet şi dzăşe. Şî ie dacă-i m am ă n u s-o p u tu t să-l descânte că n u treşe di la m am ă. Da aşe ie pi m ine m -o -n v ă ţa t de-am u şî io î-am descântat pe băiet. Şi ie ram o copchilă de vo zece an i Şî i-o trecut. Iei (cel care învaţă u n descântec) n u m a s-în ţăleagă ce-s a iestea şi s 'p o a te s 'te d e scân te . Iaca cum , io cu m su n t, apăi de-am u di sam a m e s 'poate s'descânt, da de-am u m ai m are decât m m e n u s p oate să descânt, că rău celuia chică pi m ine. M am a m ea n -o -n v ă ţa t p ă r-o m u rit pi m ine , c-o dzâs că descân tecu daca -1 spui, n -a re leac".


„Cred că dac-a spune, nu-i de leac". (Dacă se spun descântecele).Inf.: Ion Zam ăCuleg.: Şt.C.

„Nu vria şelea lu Purşel s 'm ă-nveţă , că-s fudule". (Nu vor s-o înveţe descântecul de şarpe).


„De studn iţă-ţ chică d in ţai d in gură. Nie n i-i m ătuşă, A xănia asta lu Nicu. Dacă! Nu vrea să m ă-nveţă".


„Catinca lu D um itrache Popa niş n u vra să spuie, niş s-audă de la m m e. Iele şi-o ştiut cu m ă-sa (Stăvărichioaia) n -o spus la nim e".


„R ăileanca d escân ta de tă ta rcă , de spărie t, şi s-o dus cu descanteşe cu tăt". (E vorba de o fem eie care n u a în v ă ţa t pe n im en i descântecele sale).


SOCIOLBUC


.M am a noastră o ştiu t şi de strâns şi de deoichi. Dacă noi n -am deprins, că am fost tot năcăjită cu dealu. Am um blat pe deal că fratele n ost o fost dat de m ititel la şcoală. Iaca n u n ta aşa la vo sărbătoare, cân descânta m am a, ascultam şi noi. Şi iaca am u ne-ar p rinde b ine că iaca avem copchii şi p lă tim am u... Dac-o m urit m am a m ea şi io aş fi v ru t să le-nvăţ, tă te-nvăţam ! Da n -am ştiut şi la părin ţ n i-o fost bghine şi n u m -o d u ru t capu, da am u".


(D escântecele) „Nu ni-s draji, niş n u le-nvăţ!"Inf.: Nataşa SocolCuleg.: Şt.C.

(D escântece) „Io n u ştiu niş u n cap de aţă".Inf.: R uxanda LucaCuleg.: Şt.C.

RELAŢIILE D IN TR E D E SC Â N T Ă T O R I

„La Jieriţa , la A nica lu A ndrei Puşcariu să duc m ăi m ult. P en tru că iele ştiu m ăi m u lte d e-am u decât altele".

Inf.: Anica Strâm beiCuleg.: Şt.C.

„Nu-i dzî s 'n u şie v o n om bolnav; da dacă-s m ăi m u lţ care ştiu s'descânte , apăi n u m ai p o t faşe nic cu aiasta".

Inf.: Anica Poiată__Culeg.: Şt.C.

„Iele să-ntricesc care ştiu m ai m ult" (Gheţoaia şi Crăciunoaia).Inf.: Anica PoiatăCuleg.: Şt.C.

„Săvoianca şi cu Raveca lu M arjine m ăi gh ine trăiesc, decât ca m ine".


„Aşeia descântă descân tecu iei, aia al iei. N -au iele scârbi de-aiasta".


SOCIOLBUC


al t el e1V e m n ^ f , I f ” “ ! bine Pe m ™ » a " ™ i tâ boală.p en tru alta). „Fteşticare cu discânticu Iui".Inf.: Ivghenia B otnaru

r , , . Culeg.: Şt.C.

stricat H iT h 13 nU -tlC IaCa n k n i ' Cra c°P chilu bolnav. Ş-am strigat di pi d ru m sa m-1 descânte. Ş-am audzit-o că n u ştie nicaNu ştiu şe to t bodogănea d in gură. Ia m in te-aşa!"

Inf.: A nastasia Boian. . . Culeg.: Şt.C.

„Aşele care ştiu a faşe, ap ă i n u să au g h in e u n a cu alta C raşiunoaia şi cu Agafia G heţoaia, apăi n u să au ghine".


u . , . , , 24 iulie 1931„Mat ghine decat m ine, n u ştie nim e. Nu treşe ca la m ine De

cate on descant, trei m ătăn ii bat să-i deie M nezo leac şi sănătate".Inf.: Zoiţa B o tnaru

. Culeg.: Şt.C.

bine d / s p ă h e r 0 de Spăriet Şî ° k a P1^ in ta ru ştie


„Zosanoaie de şe-i în treb a -o ştie, da de leac n u -i nic".Inf.: Zoiţa B o tnaruCuleg.: Şt.C.

„ 26 iulie 1931O descan tatoare n u se p oate descânta pe ea însăşi. Trebuie

M i S k i A§a' B° tn ă r i*a 3 desc“ ta t de spăriet pe Ileana


- Dar cande bolnavă vreo femeie din cele care ştiu a vrăji, cine o îngrijeşte? „Cand e bolnavă să-ngh ie fim eile să o a ju tăm , n u o lăsăm

sa chiara, s-aju tă ceie cu ceie".Inf.: I. ŞăptiboiCuleg.: D.I.iulie 1931

SOCIOLBUC


Profira lu Liponti l-a ru g a t de m u lte ori să-i facă de ursit.Inf.: C. D odonuCuleg.: Şt.C.

CUM SE ÎM BO LN Ă V ESC O AM ENII?

„O rbalţu s'capătă cân ieş cu capu gol în tr-o d im ineaţă reşe. Te lucrează n u m a -n m ăsăle".

Inf.: Chiruşa SocolCuleg.: Şt.C.26 iulie 1931

„Ileana Pleşca îi strâcată de Samcă. Acolo to ţîs stricaţ, parc-a in tra t d racu-n ei. Samca sau Avizuca ie vrăşm aşu".


„Deoache care ie -n tu rn a t de la ţâţă. Când ăl în ţarcă m am a, i-e jă le şî-1 în to arn ă s 'm ai sug-încă o dată. Ş-apăi aşela când o vedea om u sau ji ta -1 d ioache de să prăpădeşte".

Inf.: D om nica M urguleţCuleg.: Şt.C.

„Omu-nţărcat dă dăori (de două ori) deoaiche. Ş-ăl iute deoaiche; deoaiche ca cum ai arunca nişte apă fiartă pe nişti iarbă crudă".

Inf.: C hiruşa SocolCuleg.: Şt.C.

C Â N D SE D E SC Â N T Ă ?

Se descântă oricând. „D escânţ şî după biserică" (dum inica). Ea, când era fată m are, descânta.

Inf.: A rghira D um itruCuleg.: Şt.C.27 iulie 1931

„Nu-i bine să fac foc, dum ineca , p in tru frigări. Da, şine mă scoate pi m ine d in foc!"

Inf.: Ileana PleşcaCuleg.: Şt.C.

„Mai m ult s'descântă iam a că de frig i-apucă pe copchii strânsu".Inf.: A rtina B o tnaruCuleg.: Şt.C.SOCIOLBUC


„Toamna n u s 'p re bolnăghesc c-are jin şî faşe jin cu chiper p ă r cân să-m bată ş-u ită de du rere . Iarna s 'descân tă de gâlşi şî de strâns; m ăi m u lt copchii. Vara s 'descân tă m ăi m u lt fem eile".


„O dată-ntr-o noapte, l-o pălit aşa pe copchilu m eu pin som n. L-am culcat sănătos şî s-o trezât la o buca' de noap te ş-aşa l-o găsât strânsu-ăl m are; şî igne, nică, n u m a trem ura să m oară! Da io de grabă de-am u la Vera ast d-işea şî m -am dus şî i-am făcut cartcică. Da p ân ă-n dzuă p u tea să fie băietu m eu strâcat ca şî om u ista!"


CINE D E SC Â N T Ă CUI?

Se descântă şi la om , la vită, câine, găină, gâscă, porc „cum să tâm plă".

Inf.: C. Jev e rd anCuleg.: Şt.C.

Se descântă şi vitele. „Jita ie to t ca om u. Tot aiastă durere are".Inf.: Zoiţa B otnaruCuleg.: Şt.C.26 iulie 1931

„S 'descântă şî găinile , p u işo rii şeai de curcă; to a te şealea s'dioaiche".

Inf.: A na Strâm beiCuleg.: Şt.C.

„De deoichi să descântă u n porc, u n cal, o vacă. De orbalţ, n u m ai oam enii. Să descântă vitele şî de jo lnă".

Inf.: Chiruşa SocolCuleg.: Şt.C.26 iulie 1931

- Cefei de oameni se duc pe la babe, mai avuţi sau mai săraci?- „Acei care su n t m ai sărm ani, care au o casă de copchii şi

nu po t dovedi, care lucrează şi dijeaba-i, aceia fac m ai m ult".Inf.: Timofte Zm ăuCuleg.: D.I. iulie 1931

SOCIOLBUC


- Cei din neam de mazili se duc să-i vindece ţăranii?- Fimeile de m azili su n t ruşinoase, nu vo r ele să facă aşa,

când su n t bo lnave să duc to t în tre ele, să duc şi la ţă ran , da mai m u lt în tre ele, să duc aşa când au o com panie, p itrec şi atunci m ai tă in u ie leacu". (Vorbeşte cu vocea scăzută şi cu oarecare team ă de a fi auzită de cei d in ju r).

Inf.: I. ŞăptiboiCuleg.: D.I.

„Fimeile de ţă ran tă t să bucu ră ele când le vine m azilele şidvorencele la ele p in tru leac, d-apă am u, ştiu t c aşa!


- Românii se duc bucuroşi să le descânte şi să-i lecuiască ţiganii?- „Să duc, di şe nu! Da m ai m u lt ei ţiganii să duc pe la casă pi

la unu,"pi la altu şi îm ple şi traista şi pântişele şi să duşe acasă. Dacă-i ţigan! Alde-a noastre n u m ai fac de aistea treghi, că are de ale ei. Eu di şe-am m unşiV să am să în tind m âna să dau şi la altu .

Inf.: M aria ZmăuCuleg.: D.I. iulie 1931

- Cine ştie să descânte mai bine, ţigăncile ori moldovencele? ^- „Ţigăncile n u m ai ştiu niica, fac aşa ca să să h rănească. Ii

dau eu u n căuş de făină, îi dai m ata , ie aşa-i făcut ţiganu, daca n -a m ânca din aistea nici n u să satură , ştiu t că,^ să aiba bani ai lui, da până n -a ven i să ceară la m ine n u să lasă, m ăcar o cana dă apă sau u n lem n să ia de la altu , n u să satură, aşa-i blăstăm at iei dă D um nidzău".


„Ţigăncile ştiu m ai m ulte , toate drăcăriile le ştie, scoate ţiganu

dracu din oală".Inf.: Sofia BoianCuleg.: D.I.iulie 1931

SOCIOLBUC

™ d , bdrba, i?

sunt mai tinere să f e r e s c . ™ ! , ! c S e ^ e s c - ' " ' ' 0 M rb a ,i’ care

In f- I. Şăptiboi Culeg.: D.I.

„Care-a descânta jidan - apăi strâşi'descântecu’’.

Inf.: Anica Poiată

„Ileana M ihailovici o d escân ta t § t ? ‘nu trece". escan ta t la jid an i şi am u la creştin i

Inf.: Zoiţa B o tnaruCuleg.: Şt.C.

s'poate laêi^' ^pomenească^ Ieiâr vra şî d °* l ° m en im sfin*âi « r 'n u

^ M S'P° ate- - d e ^ ^ « Înf.: Anica Poiată

p rinde că a defcân te t şYl! jfd o v î.SCânta' ^ 13 C3' am u ' n u Inai

Inf.: R. Şoim ariuCuleg.: H.H.St.

- „M oldovenii n u să H ,,. - . 2 s„eP tem brie 1931D oam ne fireşte!" descân te la jid an că n u treşe

"U se poate, el are legea lui s i n oi a “ d K c ă ” tt'


„Când descântă m oldovencile la ^ id a n fn .1 descanta iar la m oldoven i Fim eile z J ră V ™ ^ când 0 n u treşe". lce ca n u e botezat şi de aceie

1ŞTEFANI a c r is t e s c u

Inf.: Sofia BoianCuleg.: D.I.august 1 9 3 1

SOCIOLBUC


PLATA DESC Â N TEC U LU I

„Care descântă n u şere nişodată. Da şine-i d a to r că s'jie la uşa ta noo dzâle ca s 'te descânte".


„Zosânoaie, p om ană-şi faşe, nu ia nică".Inf.: M aria M usteaţăCuleg.: Şt.C.

Ni-1 arată pe băiatu l său de doi an i şi ne arată albeaţa din ochii lui, povestin d u -n e că n u vedea p ân ă ce n u l-a descântat. A fost la Vlad şi i-au spus să se ducă la C hişinău. „L-am dus la un om G heo rg h e B ogh iu Popescu , l-o d e sc â n ta t de a lb ea ţă . I-o cu ră ţa t ochii. N u-ţi ia nici u n franc; şi vite descântă".

Inf.: Iacob PopaCuleg.: A.G.12 iulie 1931

„Botnăriţa de câte ori m i-o stins mie frigările ş în u ni-o loat nica".Inf.: M aria M usteaţăCuleg.: Şt.C.

în treb ân d -o dacă le plătesc fem eilor care le lecuiesc:- „Dacă ai dai, dacă nu , crede şi ea, o pom ană-şi faşe şi asta-i".- Nu trăiesc num ai cu ce-adună de la leacuri?- „Cum să trăiască cu atâta, d in tăt satu să duşe o fimeie într-o

lună, că chiar doftori n u sun t ele, dacă are leac dă, dacă n-are zile!"Inf.: A. PleşcaCuleg.: Şt.C. iulie 1931

„D e-un descântec dai u n u rşio r prins cu lapte, dacă vrai. Da aşe să dzâcă ie: dă-ni, nu".


„Dai o găină, u n pui, v reo n ou. Dacă dai p u ţin , a doa oară n u - ţ m ai descântă".

Inf.: C. DodonuCuleg.: Şt.C.25 iulie 1931

SOCIOLBUC


«Bani n u iau, că n u -n i dau. Când ăl îm plineşti (descântecul) dzaşe: apăi n -am bani adz da ţ-oi aduşe io. Până să-mbolnăjeşte a doilea ş-apă a tu n şea aduşe u n căuşel de făină o r on orşoraş di iapte. Iaca şe bani îm i dă. Da m ă m ân ii un eo ri şi n u descânt".

Inf.: Ileana Pleşca~ . Culeg.: Şt.C.

„Fara p lata niş n u - ţ treşe. Care-i bolnav ta re şi-i m ai bogat, da ş-o sută di lei, şî doo. D -apăi care-i m ai sărac dă şi doozăci de lei. M ai gh ine să-l îngrochi şi să dai tot?"


Un m oşneag descântă copilu lu i lui (al lui C.D.) de strâns. „Dacă ni-i plăti, apăi ţî s-a-nd rep ta copchilu - dacă n u , nu".


„Are leac, că D um nezo dă şi dacă n u să plăteşte".Inf.: A.V. PurcelCuleg.: Şt.C.

(Despre descântece:)„Leacu şie o r n u şie,Plata babii să să ştie".

Inf.: Z. JovârdanCuleg.: Şt.C.

„M ătuşa Iv ghen ia de a tâ ta faşe bgh ine că ia n u descântă p a n 'n u -i p u n e b a n u -n m ână . Ia dzăşe lei".

Inf.: Ileana PleşcaCuleg.: Şt.C.

(Despre Zoiţa Zosânoaie:) „Mi-o botedzat doi copchii şi n -o v ru t să-ni lege ju n g h iu , că să-i plătesc. Şî su n tem cum etre!"


„Zoiţa Zosânoaie le d ă -n obraz la acele care să duc la nevoie.Ia v re p a ra le . Le b a ju c u re ş te . Da o m u di şe v in e ’ Să-l m a i bajucureşti?"


SOCIOLBUC


„Pe m ine m ă durea capu şi m i-o descân ta t o fimeie:N-are baba făină,N-are baba slănină,Cum n -am nica,Aşa ş 'lu i s 'n u -i hie nică.Dă babii p itacu".


(Pentru descântat). „Dai şi făină şi pâine, p oate ai frupt de la vacă; şe-ai în gospodărie, po ţ să dai. Ş-aşeia-i tă t bani!"


„Dacă n -a i ban i dai ş-o legătură de făină ş-una de fasule".Inf.: M aria M usteaţăCuleg.: Şt.C.

„înainte dai franji; d e -u n descântec de strâns dai dzăşe franji. Da am u dacă trebă, trebă să dai m ultă făină de popşoi. Ca di dzăşe lei. Ia nu să m u jţăm eşte că spune că de şe să-ş bată gura şî să-ş pchiardă tim pu . Ş -am u ie vară şî copchiii să-m bolnăghesc mai digrabă - am u să deoache".


Crăciunoaia i-a ceru t plată p en tru frigări: „pândză de cămeşe, o găină neagră, trei lu m ân ări ş-o sută di lei".


Vorbind despre fem eile care ştiu să descânte, în treb cu ce le plăteşte: ban i sau a lim en te . - „Parale d-apă cum !"

- Nu le daţi făină, ouă etc.?- „Eh! Ş tiut că dăm , apă cum ! Da pă dă lături".


„De o da tă m i-o lo a t câ te şinzăşi de capişi - pe u rm ă o carboavă - pe urm ă la tre i carboave".


SOCIOLBUC


a " ? a.Cj . t1e .t esc®n t® om u Şî-Î trece, apă i cu n o şti la obradz doodzaşi di lei, treidzăşi di lei".

Inf.: A. Trofim. . . . . Culeg.: Şt.C.

„Aici m sat iau 20, 40; apoi ieu şî doo su te dacă ştie că tî-ileacu de-acolo". * 1

Inf.: A nica S trâm beiCuleg.: Şt.C.

„Ie u n a la Vicrejani, o ţâgancă şi descântă de jie rm e ş-o loat şmşi su te de lei di la n ep o a ta noastră . Da i-o trecu t".

Inf.: A nica S trâm beiCuleg.: Şt.C.

P O PA Z A M Ă ŞI DESC Â N TA TU L C O R N O V E A N

„Nainte popa-m da păcat p in tru descântec. Da acum nu -n i dă".Inf.: I. C h ep tăn aru

. . Culeg.: Şt.C.„Iaca, la noi, p rio tu ie om învă ţa t şi când vine vrem ea de i să

deoache u n cal, şevai, apăi vine p in femei. Şîiel ie om tare-nvăţat!"Inf.: A nastasia B oian

„ , „. Culeg.: Şt.C., "Tudosaia (Tudosia D um itrache Socol) i-a descântat p rio tu lu i

de cartiţa".

Inf.: A na Boian„ Culeg.: Şt.C.

A descântat preo tu lu i Ion Zamă de bubă la ochi. „Şî de-atunsi n -o m ai dat canon".


„Apăi că şi părin tele când o av u t bubă şi-o descântat. De am u n u m ai spune că-i păcat să descânte".

Inf.: A. SlobozianuCuleg.: D.I.iulie 1931

„C hiar pă rin te le v ine şî cu doghitoc şî cu dânsu şî treşe" (Vine la descântat). * '

Inf.: A. CiubotariuCuleg.: Şt.C.SOCIOLBUC


„S-o dus u n flăcău la o fim eie să-i facă de dragoste. Da i-o zâs: d isb racă -te m ăi b ă ie te cu ch e lea şi în c u n ju r i di tre i ori casa-m prejur ş-apăi să iei o cofă di apă ş's-o to rn i în cap. Ş în u m a drag o fost la fete". (P reotul vorbeşte în râs).


„O fimeie-o tăiat găina, la Herova. Aduşea o jum ata di ocâ de rachiu şi treizăşi de capişe. O m u-i da inim a s-o m ănânşe, da găina s-o-ngroape-n răspântie de drum . Da ie o m âncat-o şi i s-o-mbolnăjit u n copchil. Ş-o vinit la m ine. Şî i-am spus să-ni dea doo găini albe de sufletu dracului. Da io am pus găinile în coteţ (prin 1905). Da m atuşca iera la Chişinău. Iera răscoala şeaia cu Roşia. O vinit la m ine un prieot şi doi studenţ. Iera-n postu Crăşunului. O vinit iei, sara. Avem o bucătăreasă cam surdă. Ia să uită pe ferastă.

- Da aiştea n u -s scubenţ!- Să iei găinile şeale de sufle tu d racu lu i şî să le dăm dracilor.Să duce, scoate găinile d in coteţ. Da io îi sp u n eam babii:- Cât îi fierbe, dum n ea ta , m âncarea şî n u -ţ faşi cruşe!"(.Râde).


„D um itrache B o tn aru o fost jie r şi iei tăie găinile. Da io l-am pus la cale:

- Să n u -i dai găina tă tă -napo i. Să-i dai n u m a in im a, capu şi chişoarele, da restu să ni-1 dai n ie. Da cu Ivghenia (Jieriţa) io nu m ă po t îm păca".


Vezi şi subcap ito le le Ce crede descântătorul despre eficacitatea descântecului său şi Plata descântecului.

OBIECTE CU CARE SE D E SC Â N T Ă

a. OBIECTE DE ORIGINE VEGETALĂVergele de ALUN de o vară. Vezi p. 181.BURUIENI. „Buruienile au putere. Ce-că tătă buruiana are leacu

iei". (Inf.: Olea lui Vanica. Culeg.: Şt.C.) Vezi şi p. 111, 117, 205.

SOCIOLBUC


BURETE puşios. Vezi p. 144.BUSUIOC. Vezi p. 139, 166, 186, 194.CALAPĂR. Vezi p. 167.Fuior de CÂNEPĂ. Vezi p. 158. Săm ânţă de CÂNEPĂ. „Anica

P uşcariu im blă tă tă z iua cu săm ân ţă de cân e p ă -n b u z u n a r la pestelcă. Apăi de ş-or şi b u n e - io n u ştiu. (Pe ea a în v ă ţa t-o la m u lte o ţigancă din R ădeni.) (Inf.: Olea lu i Vanica. Culeg ■ St C 1 Vezi şi p. 167, 186. '

CLOCOTIŞI. Vezi p. 196.DUMINICUŢE. Vezi p. 190.GRĂUNŢE. Vezi p. 118, 193.

ÎMPĂRĂTEASĂ. „Alina lu Timoftei U ngureanu are -n grădină- m parăteasă. Cu asta, dacă vrei, ăl tum ăneşti pe om şî-1 faşi nebun. Ie m in u n ata bu ru iana asta. Dacă te-ai du-şe pe lângă dânsa ş îîi suita m uşii sau îi stuchi pe-acolo, apoi ia dzâşe că te nebuneşte . Da şi daca vra să facă de ghine, apăi îl faşe pe om cum îi pâinea. Aşa s faşe de bun!" (Inf.: Olea lui Vanica. Culeg.: Şt.C.)

F runze de PĂR. Vezi p. 167.SMOCHINĂ. Vezi p. 143.Crengi de SOC. Vezi p. 191.STRIGOAICĂ. V ezip . 117.TRESTIE. Vezi p. 145.URSOAICĂ. V ezip. 187.VENIŞ. Vezi p. 196.

b. OBIECTE DE ORIGINE ANIM ALĂ ARICI. Vezi p. 202.BROASCĂ. „Ivghenia ştie să facă cu broasca". (Inf.: Olea lui

Vanica. Culeg.: Şt.C.) Vezi şi p. 204. C ârnat cu labe de BROASCĂ Vezi p. 104.

Zamă de BUHNĂ. Vezi p. 101.Baligă de CAL (de pe d rum ). Vezi p. 169.Pană de COCOŞ (negru). Vezi p. 139, 201.GĂINĂ neagră. V ezip. 77, 110, 111, 133, 150.Gâtiţă de LUP. Vezi p. 188.Greblă şi ţăpoi de MÂŢĂ neagră. Vezi p. 203. M âncare sau

tu rta d in p lod de MÂŢĂ. Vezi p. 104, 195.

SOCIOLBUC


Lână de OAIE ţâgnă. Vezi p. 154.Pană de PĂUN. Vezi p. 139.C apete de RAŢE m oarte . Vezi p. 204.M âncare din piele de ŞARPE. Vezi p. 104.Baligă de VACĂ din Ziua Crucii. Vezi p. 161.VRABIE desp icată-n două. Vezi p. 116.

c. OBIECTE PROVENITE DIN GOSPODĂRIE AC. A cul şi cu ţitu l cu care se descân tă su n t ace şi cu ţite

obişnuite, cele în tre b u in ţa te şi în viaţa zilnică. N um ai frigarea e u n obiect specific descân ta tu lu i. (Inf.: M aria Vizdoagă. Culeg.: Şt.C., 26 iulie 1931). Vezi şi p. 164, 170, 173, 178, 182.

ANDREA. Vezi p. 175.APĂ. Vezi p. 139, 142, 144, 148, 150, 151, 156, 166, 167, 170,

187, 190, 193.AŢĂ (roşie). Vezi p. 175, 203.BORŞ. Vezi p. 173.BRÂU. Vezi p. Ţ93.CĂMAŞA de c u n u n a t a bărbatu lu i. Vezi p. 189.CĂRBUNI (aprinşi). Vezi p. 146, 147, 148, 151, 156, 170,

171, 197.CĂPESTRELE cailor. Vezi p. 199.CĂRŢI DE JOC. Vezi p. 89, 102, 106, 118, 196.CENUŞĂ. Vezi p. 140, 156, 194.CERCEI. Vezi p. 190.CHIŞLEAG de vacă. Vezi p. 144, 164.CIOMAG. Vezi p. 199.COARNE. Vezi p. 140.COJOC. Vezi p. 199.COLAC. Vezi p. 193.COLŢUNI. Vezi p. 190, 192.COSOR. Vezi p. 145, 162, 198.CREMENE. Vezi p. 140.CUI de boroană, furat. Vezi p. 205.CUTIE. Vezi p. 173.CUŢIT. Vezip. 140, 145, 156, 163, 164, 165, 168, 170, 173, 198. FĂINĂ de păpuşoi (p ră jită -n săc). Vezi p. 144, 164.

SOCIOLBUC


i E ,de ! ă sit' " Io strâng u n cui de boronă, o potcoavă de Pleşca! Culeg. ®ŞtC }anîUCUri; §i' S b une de descân tat". (Inf.: Ileana

de le'acieS . m ? d ^ dărUieŞte şineva' apăi nu -iş ' c « ,e de ‘' ac”' (,nf-: chlr“* <**■:dat "F!are-le de c a l cu iele ' frigările etc. le p lăteşti la ţigani. A m

şi p 104n?7P6e' Un Ş1Cr"' RaVCCa MarjinC- CulCg-: * C‘> VeziFUS. Vezi p. 140, 155.GHEM tors la C răciun. Vezi p. 103.ICOANĂ cu M aica D om nulu i. Vezi p. 188 INEL. Vezi p. 190.INIMA CĂRUŢEI. Vezi p. 199.IZMENELE bărbatului. „M aria M ustaţă descântă vaca de năjit

l V m X ] y i I b 3 ' U'Ui'- m '' Z° ' ,a B° m a r “ ' C ul^ S™JULFĂ. Vezi p. 168.LAPTE. Vezi p. 178.LEŞIE. Vezi p. 166.LINGURĂ (părăsită). Vezi p. 140, 142,LUMÂNARE. Vezi p. 179, 196.MARMORĂ. Vezi p. 140.MĂMĂLIGĂ. Vezi p. 170, 192.MIERE. V ezip. 142.OALĂ (nouă). V ezip. 104, 127.OGLINDĂ. Vezi p. 193.OU(Ă) (părăsite). V ezip. 81, 103, 152,PĂSAT. Vezi p. 140.

Vezi pE MClA i 9 f inSă ^ 13 P ăm ătu fu l de tras ce n u Şa din cuptor).

PIEPTENE. Vezi p. 190.PITACI. Vezi p. 194.PÂINE. V ezip. 187, 191, 1 9 3 .O bucată de PÂNZĂ n o u ă . Vezi p. 202.PROŢAP. Vezi p. 199.RACHIU. V ezip. 144, 168, 175, 176, 182.

SOCIOLBUC


SARE. Vezi p. 81, 187, 193, 198.SCRUM. V ezip. 141.SFREDEL. Vezi p. 199.SLĂNINĂ sfinţită de Paşti. Vezi p. 197.SMÂNTÂNĂ. Vezi p. 168.SPELCI. Vezi p. 190.STRECĂTOARE. „S trecătoarea ie on săcolteţ". (Inf.: Sofia

Gane. Culeg.: Şt.C.) Vezi şi p. 200, 201.SURCELE (de pe tă ie to r). Vezi p. 174, 201.ŞINĂ găsită. Vezi p. 104.TĂRÂŢE. Vezi p. 81, 198.ULCICĂ. V ezip. 106, 140, 148, 203.UNTURĂ. V ezip. 154, 157, 173.VIN. Vezi p. 117, 204.VÂRTELNIŢĂ. Vezi p. 202.ZĂBALE de cal. Vezi p. 104.

d. OBIECTE SPECIALEAGHIAZMĂÂVezi p. 187.APĂ NEÎNCEPUTĂ. Vezi p. 147, 159, 174, 181, 187, 195.Brâu de PIEDICĂ DE LA MORT. Vezi p. 191.„CĂMAŞĂ" DE COPIL. Vezi p. 188.CĂRTICICA. V ezip. 91, 107, 109, 126, 179.FRIGĂRI. „O face ţâg an u cu m âin ile d in ap o i şî cu ochii

închişi". (Inf.: M aria Vizdoagă. Culeg.: Şt.C.)„Am audzit că frigările le fac doi m eşteri ursari, d -eia-n chelea

goală, cu m âinili d inapoi. O faşe ţâgan vădăoi or flăcău, c-apăi îi m oare fim eia". (Inf.: Sofia Gane. Culeg.: Şt.C., 25 iulie 1931).

Frigarea se p lăteşte ţiganu lu i care o face. „Dai o căm eşă pe frigare". (Inf.: Zoiţa B o tnaru . Culeg.: Şt.C., 26 iulie 1931).

„Frigarea n u m ai la descân ta t ie bună". (Inf.: Olea lu Vanica. Culeg.: Şt.C.)

„Gheţoaia are nişte şere - frigări; le bagă-n gura cuptiorului". (Inf.: C. D odonu. Culeg.: Şt.C., 25 iulie 1931).

Fem ei care au frigări în sat: „Crăşiunoaia, doo. Jieriţa are doo, trei frigări. Raveca M arjine. B otnăriţa . Zaharioaia". (Inf.: Sofia G ane. Culeg.: Şt.C., 25 iulie 1931). Vezi şi p. 89, 92, 95, 103, 106, 119, 129, 150-151, 189, 198, 204.

SOCIOLBUC


GHIOC. „Sunt u rsăriţă d-elea care fac căldări. Apoi aşelea au ghioşi ş îcu alea te buim ăşesc". (Inf.: A ndrei Badiu. Culeg.: Şt.C.)

LAPTELE M AMEI copilului bolnav. Vezi p. 173, 178. LUCEAFĂRUL de pe cer. Vezi p. 104.M ătură d in m ă tu ra de la BISERICĂ. Vezi p. 175-176.Păr din capul bo lnavu lu i, tă ia t ÎN CRUCE. Vezi p. 152 Păr din SUBŢIOARĂ. Vezi p. 194.SĂGEATĂ. Vezi p. 103.SCÂRNĂVIE. Vezi p. 194.TĂMÂIE. Vezi p. 179.UNGHIILE bo lnavulu i. Vezi p. 152.URINĂ. Vezi p. 194, 205.VACĂ DE LEMN. Vezi p. 200.

SOCIOLBUC

Descântece de boală

DE ALBEAŢĂ

„Descânţ în apă cu peniţă de p ăun şi busuioc, lichite şî zâci: (vezi textul 1)". Descântecul se spune de trei ori când mesteci cu peniţa în apă şi apoi încă de trei ori când „descânţ cu peniţa piste oichi".

1. De albaţă

S-o p o rn it noo fete,Cu noo greble,Cu rrbo ţăpoaie,Cu n o o săpi,Cu noo hârle ţ.Şi n im i n -o vădzut.N um a M aica Precista Din ceri o vădzu t Ş -o-n trebat:- U nde vă duşeţ voi, ăste noo fete?- Ne duşem la M area Roşfe,S-o cu ră ţăm de năsâp.- Să vă d uceţ şî la ... (cutare)Să-i cu ră ţâ ţ ochii de albaţă.Să răm âie iei cu ra tŞî lu n in a tCa a rjin tu strecorat.

Inf.: Anica c iu b o ta riuCuleg.: Şt.C.

Să descântă cu pene de cucoş negru , s'n-aibă nişi o pană albă. Şi p ăr n u răsare soarele. C -apoi n u -i di leac. Şî spui vorbele de n oo ori: (vezi tex tu l 2).

SOCIOLBUC


2. De albaţă

- Cucoş neg ru şî ro ta t U nde tu te-ai m ânicat?- M -am m ânicat S 'cu răţ cânchii De schiniŞi pădurili De hălăciugă.- Nu te m ânicaSă curăţ cânchii de schini.M ânică-te ş 'cu răţăOichii lu Ion de şterg (albeaţă)Şî de albaţă.Să răm âie curat,L uninatCa D um nizău şi l-o lăsat.

Inf.: G heorghe PopescuCuleg.: Şt.C.21-7-1931

DE BAGHIŢĂ

„Cand treapadă copchiii - m erg afară des. Pui noo coarne o crem m e ş-o m arm ură ş-o ţâră de şenuşă ş-o ţâră de păsat (crup dc papşo,) şi noo linguri şî noo cu ţâte şî noo fusă de tors în tr

ulcica Ş1 t §erl 3153 Ş‘3P01 le pu i în tr~° stra ich>nă şî răsto rr cica-n straichm a cu fu n d u -n sus; ş-apoi iei u n cu ţâ t şî iei u:

us ş-o m gura şi dzaci la tă t fusu, la tă t cu ţâ tu şî la tătă lingur,(cate tre i deodata): (vezi tex tu l 3a). Şî ia r m ai iei tre i (cuţâtlingura şi fus). Şi dzâşi: (vezi tex tu l 3b). Ş îiar: (vezi tex tu l 3a) s.o. .lsa de noo ori. Cand răS,„m i o le ic i L e â n , d “ ile h e rb i de tre i ori şî de fiecare dată , descân ţ ia r de noo ori

escanţ de trei ori pe zi: d im ineaţa , la am iaz şi sara. Copilului îdai sa guste zăm uşoară de ceia". pObs.: Agafia A nton Purcel descântă num ai la copiii ei. Agafia Vasile

de baghit" A ™

SOCIOLBUC


3a. De baghiţă

Cu fusu te-o i şuşi Şi cu lingura te-o i loa Şî cu cu ţâ tu te-o i tăie.Şî pişte M area N eagră te-o i arunca .C-acolo-i b ău tu ra şî m âncarea baghiţălor.Ş-a răm ân e copchilu curat,L un inatCa D um nezo şe l-o lăsat,Şî ca M aic'sa şe l-o făcut.

3b. De baghiţă

B aghiţ d in foam e,B aghiţ d in săte,B aghiţ d in p in d in oichi...

Inf.: Agafia A nton Purcel^ Culeg.: Şt.C.

DE BĂŞICA REA

„Prinde să te m ăn ân şe şî iesă o bubu liţă n icu ţă ca u n fir di m ac. Şi d in tr-aşa m icu ţ-apăi s'faşe cât u n ou de găină ş 'răm âne săm n. C um ai d e scân ta t-o apo i ia sî dă nap o i. Da dac-o laşi, năcăjeşti cu dânsa. D escânţ c-o petică aprinsă, cu fum u deasupra ei. Petica să fie de la p ăm ătu fu cu care traji şenuşa d in cuptori. Şî spui: (vezi tex tu l 4). D escânţ de noo ori, de trei ori câte trei. Ş-apoi scuipi petica şeaia şî iei scrum de-aşeala neg ru şî un ji beşica. Şî n -o leji cu nim ic. Şî aistea beşicuţă s'fac m ai m u lt la -n tee tu rile tru p u lu i şî la faţă".

4. De beşica ră

S-o sculat Sântă M ăria şeai m are,Ş-o făcut o m asă m are,Ş-o chem at toa te buboaiele,Toate beşcuţăle,

SOCIOLBUC


Toate zgâncuţăle;Da pe beşâca şeai ră n -o chem at-o . Da ie di şudă S-o uscat Ş-o săcat Ca p etica-n gard.

Inf.: Olga Sam sonCuleg.: Şt.C.24-7-1931

DE BROASCĂ

„Creşte pe obraz câte o bucată de carne m are . D um inecă m nneaţa , când traje c lopo tu -n tă i, iei o lingură părăsită şî dzâşi:

(vezi tex tu l 5). Şî te m uşcă o copchilă m ezână (u rm a - cel din urm ă copchii) cu dinţai de trei ori. Şî ia pchere, s'duşe, s 'm ântuie".

5. De broască

Popa toacă Broasca sacă.

DE BUBĂ NEAGRĂ


Ea descântă sau în apă sp u n ân d descântecul de trei ori - cu apa se stropeşte buba; sau în m iere, în acelaşi fel - cu m ierea se unge buba. Sau descântă pe faţă - u n d e-i buba - cu cuţitu l, în jur, spunând aceleaşi cuvin te: (vezi tex tu l 6).

6. Buba şeai neagră

O făcut o m asă m are Ş-o chem at Pe tă te răpănoasăle,Şî tă te râioasăle.Da pe buba şeai neagră N-o chem at-o .

SOCIOLBUC


Da ie s-o m ân ie t,Ş-o săcat.N-o răm as di leac Niş cât u n şir de m ac.

Inf.: Ileana C hep tănaruCuleg.: Şt.C.

„Pui în p ah a r rach iu şi sm och ină şî descânţ cu acu şî spui: (vezi tex tu l 7)". D escântecul se spune de n o u ă ori. „Descânţ trei dzâle or şi-n şe dzî".

7. De bubă neag ră

S-o p o rn it pi cale,Pi cărare B un, sănătos,Gras, frum os.Şî 1-o-n tâln it şiasu şeai rău ,Cu buba şeai neagră.M -o -n tâ ln it M aica D om nulu i Şî m i-o dzâs: Şe te văicăreşti?- M -o săje ta t buba şeai neagră, în cap.- Nu ti văicăra,Nu ti olicăi,Că la M aica D om nulu i Pe scări de -a rjin t te-i sui.Şî M aica D o m nulu i Te-a blagoslovi.Cu m ân a dreap tă ţî le-a loa.D urerile tale Ţ-a loaŞî-n codri pustii Ţî le-a arunca .Şî tu -i răm ân ea C urat,L un inatCa m aică-ta şi te -o făcut.

Inf.: Anica C iubotariuCuleg.: Şt.C.

SOCIOLBUC


„Burete puşios i b u n de buba şea neagră. M oi b u re te le -n apă caldă şi-l pui pi bubă şi dzâşi: (vezi tex tu l 8). De tre i ori".

8. De bubă neagră

Bubă neagră,Bubă ră,Iă-te şi te du Pin pustii.Acolo-i coaşe,A colo-i sparje,Acolo p âno i (puroi) îi faşe.S 'răm âie cu ra tă Şî lu n in a tă .

Inf.: A rghira D um itriuCuleg.: Şt.C.27-7-1931

DE CAIRLÂC

„Cân să înflă p işoru . D escânţ cu făină de popşoi şi pu i cu chişleag de vacă la u n loc, o r în rach iu şi zaci: (vezi tex tu l 9)". Spui vorbele de n o u ă ori: de trei ori pe zi, în trei zile. Cu am estecul de m ai sus se unge p iciorul um flat.

9. De cairlâc

S-o sculat...M arţ d im ineaţa Ş-o făcut m asă m are Ş-o ch em at tă te bubele,Tăte zgaibele.Da pe cairlâc n u l-o chem at;Da iei s-o m ân ie t Şî s-o înfocatŞi-n M area N eagră-o alergat.Să răm âie... cu ra t

SOCIOLBUC


L uninatCa m aic'sa şe l-o născut.

Inf.: Bălaşa CheptineCuleg.: Şt.C.

DE CIOPÂRLAJIŢĂ

„Să îm flă gâtu, s'faşe boţ de scoţ limba d e -u n cot. Descânţ cu cosoru pe gât: (vezi tex tu l 10). Vorbele se spun de noo ori".

10. De şopârlajiţă

Şopârlajiţă,Lajiţă,Cât roata caru lu i R oata te-a călca,Şopârlajiţă a crăpa.S 'răm âie curat,L uninat.

Inf.: Tudosia D. SocolCuleg.: Şt.C.

DE CÂRTIŢĂ

„Faşi bubi m ari şi v in e te , pe tă t tru p u . D escânţ cu cu ţâ t şî cu stu (streste; stuf, trestie) pe bubă: (vezi tex tu l 11). De noo ori, odată".

11. De cârtiţă

S-o sânicat... (cutare)Pe cale, pe cărare Cu Sfântu G heorghe.Ş-o prins o vacă tărcată.S'facă bâcate (bucate) ş'bal.Toate bubili şî buboaili le-o chem at N um a pi ju p ân easa cârtiţa N-o chem at-o .

SOCIOLBUC


Da ie s-o m ân iet,S-o-m bârzoiet,De rădăşin i o săcat Şi d in vârf s-o uscat.Şi ia o răm ân e curată,L unina tă,Ca m ă-sa şi-o făcut-o Şî ca M nezo ş-o lăsat-o,Ca popa şi-o botezat-o .S 'cheaie,S 'răscheaie Ca rooa de soare.

Inf.: Anica PoiatăCuleg.: Şt.C.27-7-1931

DE DEOCHI

Se aduce apă n e în cep u tă şi se sting în ea do i-tre i cărbuni. Se dă să bea, .din apa descân tată , celui bolnav, apoi se varsă apa pe ţâ ţân ii uşii. Vezi tex tu l 12.

12. De deochi

Di diochiu Di poşitură ,Di m irareŞi di d iochiu şei m are.

Inf.: A ndrei BadiuCuleg.: E.T.16-7-1931

A cest descântec se sp u n e frecând cu degetele capu l celui bolnav. „Pi u rm ă sufli asupra capului şi se răcoreşte". Inform atorul îmi m ărturiseşte: „Aista descântec n u -i de am u. Aista de la m am a m ea l-am audzât şi m am a m ea o m urit de 16 ani". Vezi tex tu l 13.

SOCIOLBUC


13. De deochi

Tu pasăre albă,C hicătură de sânge Din coada ta o chicat;Pe o ch iatră o chicat,C hiatra o crăpat.Aşa să crăpe ochiu Di diochiu.Să răm âie lu n in a tŞi ca arg in tu strecu ra tŞi ca m aică-sa ce l-o făcut.

Inf.: A ndrei B adiuCuleg.: E.T.16-7-1931

P rocedeul e acelaşi cu al Agafiei Vasile Purcel. D eosebiri, spune descântecul n u m a i de trei ori; n u spune „Tatăl n o stru " . Vezi tex tu l 14.

14. Di dioichi

Este-o fată m are C -un oichi de foc.C um stinje o ichiu şeai de foc,Aşa s'stingă dioichiu di la...Ş 's 'răm âie curată ,ŞTuninatăCa m aică-sa ş-o făcut-o,Ca M nezo ş-o lăsat-o.

Inf.: Ileana C hep tanaruCuleg.: Şt.C.

Ia apă nencepu tă d in fân tână şi spune descântecul odată (vezi tex tu l 15). „Odată o deochiat, odată treşe". Pune apoi tre i cărbuni în apă, îi stinge şi spune de tre i ori - câte o dată de fiecare cărbune stins: „Stinje dioichiu". Dacă se duc cărbunii la fund , trece, c a n a cel căruia i se descântă este cu adevăra t deochiat, casca. E un sem n că-i va trece.

SOCIOLBUC


15. Di dioichi

leş dioichi d in tri oichi,Din faţa obrazului,Din creştitu capului,D in in im ă,Di subt in im ă.Să răm âie curat,L uninat,Ca m aic'sa şe l-o lăsat Crăpe oichii cui o deochiat.

Inf.: D om nica M urguleţr f , Culeg.: Şt.C.

casa m ° ^ t0p rea ? Un COpil (Costea A n ton P u rce l 5 anicasa nr. 202) P une deodata cele două m âin i pe fru n te si ceafă s:im ediat după aceea pe cele două u rech i (reconstitu ind sem nul

„ . M S ' rePe.*a ‘ timi> “ spune descânteculîn lm- - f a) n ° Ua o n - P u n e aPoi aPă în tr-o ulcică stinge ori r e Um apr™§1 Ş1 m u rm ură încet „Tatăl n o stru" de treion Da copilului p u ţin a apă să bea, îl stropeşte pe fru n te îi suflă

trei ori peste cap. II scuipă apoi şi adaugă: (vezi tex tu l 16b).

16a. Di diochi

Fuji diochi D intri oichi Ca iepurii di ogari Şi ca v ân tu p in gard.Şî să răm âie ...Curat,L uninat,Ca D um nidzău şi te-o lăsat.

16b.

E! leacŞî babii colac.

Inf.: Agafia V. PurcelCuleg.: Şt.C.

SOCIOLBUC


In fo rm atoarea descântă de deochi spunând „Tatăl nostru". D escântă în „Apă cu ra tă /d e la M nezo lăsată".

Inf.: Olga Ion TrofimCuleg.: Şt.C.21-7-1931

DE DEZMORŢIREA PICIORULUI

Se bate peste picior rostindu-se tex tu l 17.

17. De desm orţirea p iciorului

- Ieşi babă d in chişior Că ţi-o m u rit u n fişior.- Care? Care?- Şei m ai m are.- Dă-i colac şî lu m ân are Şi-o p ră jână pe schinare.

Inf.: Ana LucaCuleg.: E.T.24-7-1931

Cu m ân a pe picior freci şi zici: (vezi tex tu l 18). Spui de trei ori. Şi scuipi de tre i ori.

18. De desm orţirea p iciorului

- Ieşi bubă d in chişor Că ţ-a m u rit u n fişior.- Care, care?Şeal m ai m are.- Dă-i colac şî lu m ân are Ş-o prăjină pe schinare.


SOCIOLBUC

150ş t e f a n ia CRISTESCU

d e FRIGĂRI/URSIT

cu frigări1 ? 0 - n f i S f £ f o c T o ^ r ^ ' - in im ă“' Se descâni descânţi apa cu vorbele: (vezi L x t u H m T £ S,e f stinŞă "- AP<ori. „Guşti oleacă d in apă sî te sdpIî >1 a r e e sPui de nou orice zi. „Dacă n u dovedeşti cu f r i a ^ i rc "' Se descântă îj aşeleaşi vorbe to de n o o ori Dai as,- i -P3i 131 g ă in a’ zăi dreje ş-o m ăn ân că" ' 8 descântată la şei b o lnav ,!

19. De frigări

Din fru n te , su 'fru n te ,D in oichi sub t oichi,D in nas sub t nas,D in ureich i sub t ureichi, D in gât sub t gât,Din spete sub t spete,Din subsâoară su 'subsâoară Din ch iep t sub t chiept,Din in im ă sub t inim ă,Din m airi s 'm airi,Din m aţ sub m aţ,Din ră ru n ch i sub t rărunch i, D m pân tişe su 'pân tişe ,Din je n u n c h i sub t jen u n ch i, Din călcâi sub t călcâi,Din ungh ii sub t unghii.Să răm âie L uninat,Curat,Ca m aică-sa şe l-o lăsat.

Inf.: Ivghenia B otnaruCuleg.: Şt.C.

jâdanii. Ş î^ h ^ d t ic e - n t r S g ă ş Îm m ă M 8^ Ia' Ca CUm t;o fierbi ş-o m ănânci". p u n e ]a m im ă şî cam


SOCIOLBUC


Se taie n u m a i găina neagră . îi taie n u m a i gâtiţa, jidoveşte. nacă'fimeia n u -i bolnavă de ursât, apoi inim a ie frum oasă la găină • roşie; da dacă n u , apăi in im a la găină ca petica-i, galbina şi

moale. Ş-apăi a tunşea-i de leac. Scoate m aţăle ş îi le p u n e la ittimă (bolnavului). Şi inim a to t acolo. Apoi carnea o dreje ş-o m ănâncă. Poate s-o facă şi ceai bo lnavă ".


Pui frigările-n foc şi când le stinji în apă, zici de noo ori „Tatăl nostru" şi: (vezi tex tu l 20). Cu apa te speli când te găsăşte ursâtu . Când te găsăşti pe vân t vine ursât şî te doare inima. U na de descântă svârlă apa d a şî dacă să-ntâm plă de sânjele să potrigheşti, apai şine treşe pe-acolo să-m bolnăgheşte tare".

20.

Bagosloveşte sfinte D um nezăule Cu budzăle tale şeale sfinte.

Inf.: Zoiţa B otnaruCuleg.: Şt.C.21-7-1931

„De u rsâ t d e scân ţ cu frigarea . O faşe ţâ g a n u cu m âin ile d inapo i şî cu oichii înch işi. O -ncălzăşti în foc, o pu i în apă şi sfârâie. Pui în apă noo cărbun i aprinşi. Şî spui de tre io r i: (vezi tex tu l 21). Bei apă de tre i ori şî te speli pe u n 'te doare".

Obs.: De rem arcat că în sat cu v ân tu l „ursit" e în treb u in ţa t cu referire la două descântece diferite. Aici, „ursit" în seam nă „cân te doare la stom ac".

21. De u rsâ t (frigări)

F rigarea-n foc am pus,Pe apă am stâns.D urerea am loat-o:D in creştetu capului,D in greierii capului,D in de p artea obrazului,Din viderile oichilor,D in sfârcurili nasu lu i.

SOCIOLBUC

1 5 2ş t e f a n ia c r i s t e s c u

Din rădăcina m ăsălilor;Di la inim ă,De la m ădu lările tru p u lu i Di la jen u n ch i,Di sub jen u n ch i,D in deşte,De şeas rău .De-a şi spăriet,D e-a şi de ursât,De-a şi de deoichi,D e-a şi poşitu ră ,Cu m ă tu ra am m ătu ra t,Cu lopa t-am aru n ca t Peste M area N eagr-am dat.M area -n p a tru s-a deschicat,Şi rău ... (cu tăru ia) s-a v indecat Ş-o ram as cu ra t Ca m ă-sa şe-o făcut-o,Ca M nezău ş-o lăsat-o.

Inf.. M aria Vizdoagă Culeg.: Şt.C. *25-7-1931

DE FRIGURI

nu-I ştie n fm e )^ p ă r d S ^ p f to c r u ş e S£ deSCf 1016

răscruce, ş i d^lşi aşă: 4 J Z ^ ^ hfrum os şî de leac!" D escantecu aista tare-

22a. De friguri

Când a cloşi unghia Ş-a scoate pui;Ş-a cân ta cu coşii d in unghia şeia Şi păru a creşte Şî s-a-m pleti coadă

SOCIOLBUC


Din ou aşeala,A p-atunş să-l scu tu re frigurile pe...Şi niş a tunş.

22b. De friguri

Aiş să-ţ fie m asu Ş-aici să-ţ şie popasu Şi să răm âie... cu rat Şi lun inat.


DE GÂLCI

Frecând cu m âna pe gâtul bo lnavului se zice: (vezi textul 23).

23. De gâlcă

Vai săraca Baba M aria A av u t noo ficiori.Noo o avut,Noo o crescut,Noo la oaste o trim es.O trim es noo Şî o v in it opt.O trim is opt Şi o v in it şapte.

O trim is u n u l Şi o v in it n ic iunu l.Aşa să n u răm âie gâlca Nici cât u n fir de mac.Ptiu ... să chiară gâlca,Să răschiaie ca spum a din m are,Ca roua de soare.

Inf.: Nastasia BoianCuleg.: L.G.31-7-1931

SOCIOLBUC


Ia lână de oaie „ţâgnă", o „frije" pe foc şi-o p u n e -n „unsoare" (un tu ră nesărată). în tim pul acesta spune descântecul, o dată, căci n um ai o dată a făcut gâlcile (vezi tex tu l 24). Acest am estec îl pune pe „oghial ş-apoi la gât, u n d e su n t gâlcile".

24. De gâlşi

O făcu ţâgna n o o fişori. în tr-o dzî le-o făcut, în tr-o dzî la oaste le-o porn it.Ş 'd in noo o p ierit u n a Ş-o răm as opt.Din opt o p ierit una Ş-o răm as şăpte.De la şăp te-o răm as şăsă.De la şăsă o răm as şinşi.De la şinşi o răm as patru .De la p a tru -o răm as trei,De la tre i o răm as doo.De la doo-o răm as una.Aşe una ,De şudă şî de năcaz,Şî de scârbă m are R ădăşina i-o săcat Ş-o răm as cât u n şir de m ac, în p a tru deschicat.Crăpe oichii cui o deochet.De-a h i m irare ,De-a h i strâgare,De-a şi m ân ie m are,Din m ânie,D in năcaz,D in scârbă O să crăpe.Să răm âieCât u n h ir de m acîn pa tru deschicat.


SOCIOLBUC


DE HUDMĂ

„Să îmflă gâtu o r la om , or la bou. D escânţ cu fusu şi zaci: (vezi tex tu l 25). Zâci de n o o ori în tre i zâle, de trei ori pe zâ".

25. De udm ă

U dm ă, udm uşoară ,S 'duşe-n valea adâncă,Să beie apă tu lbure ,S 'te-n tinz la soare Să te usuşi ca o şicoare.

Inf.: Zoiţa B otnaruCuleg.: Şt.C.

„Faci la gât ca gâlca". D escântă h u d m a - în v ârtin d fusul în ju ru l ei, în tim p ce spune de tre i ori vorbele: (vezi tex tu l 26).

26. De h u d m ă

H udm a, m odâlga Ncalecă pe-o drugă Ş 'să duşe la M area.C hiere şî răschiere.Ş 'nu răm ân e de leac Niş cât u n h ir de mac.

Inf.: Ileana C heptănaruCuleg.: Şt.C.

„Faşi la u reich i n işte gâlşi. D escânţ cu fusu: (vezi tex tu l 27). Vorbele se spun de noo ori".

27. De udm ă

U dm ă pişte udm ă,Ncalică pi drugă Şî d u -te la M area Şî te usucă ca şicoarea.

Inf.: Tudosia Dumitrache-Socol Culeg.: Şt.C.

SOCIOLBUC

DE JOLNĂ

ş t e f a n i a c r i s t e s c u

noi (cercuri) în şenuşă cu fu n d u p a h a r u l d C° P ’ Fa§i varvu cu ţâ tu lu i de tre i ori câte trei sî i ~ n o ° ™ - Iei no ii cu cu ţitu". Se spun vorbele d in tex tu l 28 de t ^ Ş1 deSCân{ CUnoo cărbuni şî dai jitii de be Aista d e . r ' ! "Stmj’1 to t acoJo *aie-n săptămână ft iZ e c h n M 1 " °° dzâle- da “ >< treidăcă viedz că nu trece to M o 3 ‘ m a r , : S e c u r i . Şîdzâle câte noo dzâle. Şi cân s'chisră f aP01 can{ 111 trei lu ni deCă apăi creşte şîjo lnoaica Da dacă d e111" 3' " U Cand Cre§te lu n in a - scade şîjo lnoaica*. deSCanţ Can'scade ^ n in a , apăi

28. De jo lnă

O p o rn it jo lnoaica,Cu noo fete.Şî s-o dus u n u Şî apoi s-o dus doi,S-o dus trei,S-o dus p a tru ,S-o dus şinşî,S-o dus şăsă,S-o dus şăpte,S-o dus opt,S-o dus noo Şi n -o v in it n iş iu n u .Jolnoaica s-o-nfocat,Din rădăşin i o săcat,Cucoşu-n prag o cântat.Jolnoaica o săcat.N -o răm as niş ca u n şir de m ac C urată,LuninatăCa m aic'sa şi-o făcut-o.

Inf.. Anica C iubotariuCuleg.: Şt.C.27-7-1931

SOCIOLBUC


„Faşe on doghitoc sau on om o bubă la gât şî să năduşe şî m oare . Să ung deştele cu u n tu ră ş-o freşi aşa ia ş-o descânţ". Spui v o rb e le d in te x tu l 29. V orbele se sp u n de n o u ă ori „în raz" (o dată). „Să descântă m arţa cân 'ie lu n ă noo , n iercu ri şî joi. Şî ia r aşa p â n ă -n tre i săp tăm ân i". (El şi-a v indecat u n băiat).

29. De jo lnă

Jo lnă , jo lnoaică,Ai făcut n o o copchii Şi i-ai crescut Şî la oaste ai trim ăs.Ş-ai trim ăs noo Ş-au v in it opt;Ş-ai trim ăs opt Ş-au v in it şăpte;Ş-ai trim is şăpte Ş-or v in it şăse;Ş-ai trim is şăse Ş-or v in it şinşi;Ş-au dus şinşi Ş-au v in it pa tru ;Ş-au dus pa tru Ş-au v in it trei;Ş-au dus trii Ş-au v in it doi;S-au dus doi Ş-au v in it u nu ;S-au dus u n u Ş-au v in it n iş iu n u .Ptiu - am u s'cheaieŞî să rămâie... (cutare) curatL uninatCa m aic'sa şe l-o născut.

Inf.: C onstan tin D odonuCuleg.: Şt.C.

SOCIOLBUC


DE JUNGHI

ÎI s u c e ţ u r ^ c â ^ h i e ' d f K '“ ‘“ a ' 3 5pU ne d ' = « n tecu l.începi s-o înnozi şi spui: (vezi tcrxluT'foa i ” : P- mama)"' APoiîntre oichi de trei ori" s l f Z ° }' U1 descanî> stucheştipe locul unde e junghiul şi o porţitre^ zih>°A™ ' ^ ° ,C- ' n CT“CC (spunând textul 30b). P01 0 arunci în pârâu:

30a. De ju n g h i

Ari şî bo răneşti Ş-o sam ini,Ş-o tocheşti.Ş-o aduşi acasă Ş-o baţ Ş-o m eliţ,Ş-o rajili,Ş-o cheptin i,Ş-apo perii,Ş-apo pu i în furcă Ş-o toarşe. îi leg ju n g h iu Din coasta care-o doare Sî-i şie de leac.

30b. De ju n g h i

S ducă rău di la m ine A colo-n pârâu .

Inf.: A rghira D um itriuCuleg.: Şt.C.

furcă.1Ţâi h l ’ m - n r n ^ dindescântecul (vezi teytnl t-, ■ . u reap ta). Cand spuicrtişe când z S j S t L I f.re , dzâle sî la ire i dzâle apăi lepezi la ră sc ru ce 1 , a. «T /i canepii-1 jung iu. Aşa iei te-n toarşe-n toate părţile. Cât ca cânepa.

SOCIOLBUC

' " " ' “ ’f lu m '- ce-am făcu, nodurile , desc.in,di-arup:triS,?,idescân!'şi a»ă d'- ia - •* <*Descântatul în Cornova - Basarabia \ 5 9

31a. De ju n g h i

S-o sculat... m arţ d im ineaţa,Şî s-o p o rn it pi cale, pe cărare. Şî la ju m a ta di cale,S -o -n tâ ln it cu jungh iu -n fo ca t. Şî l-o săjetat.Iei o prins a p lân je Ş-a să văicăra.N im e n u l-o vădzut,Nim e n u l-o audzât.N um a M aica Preşista d in şeri L-o vădzut Şî l-o audzât.Pi scări de a u r s-o scoborât, în cârjă de -a rjin t s-o sprijinit.Şî la... o v in it Şî 1-o-ntrebat:- Şe te văicăredz?- M ă văicăredz

m ' am sculat m arţ d im ineaţa Şî m -am p o rn it gras şî frum os Pe cale, pe cărare.Şî la ju m a ta de cale,M -am tâ ln it cu ju n g h iu -n fo ca t Şî m -o săjetat.- Nu te p lânje, n u te văicăra! D u-te la M aria!Ia cu gura te-a descânta,Şî cu cânepă te-a lega.

31b. De ju n g h i

M -am p o rn it la ara t Şî la sem ănat,

SOCIOLBUC

1 6 0

(Stăi ju n g h i s 'te leg)Am cules-o, am legat-o,(Stăi ju n g h i s 'te leg)Am tochit-o ,(Stăi ju n g h i s 'te leg)Am bătu t-o ,

A m m eliţa t-o ,

A m răjilat-o ,

Am chep tăna t-o ,

A m perie t-o ;

Am tors-o,

Am şuşit-o

Am răschiet

• A m zolit,

A m depănat;

Am ţăsut,

A m ghilit,

A m făcut val;

Am ru p t-oŞ îju n g h iu l-am legat.Şî M ărioara cu gura a legat Şî pişte M area Neagră am svârlit. Ş î ... o răm as curat Şî lu n in a t

ŞTEFANIA CRISTESCU

SOCIOLBUC


Ca M aica Preşista şe l-o lăsat,Ca m ă-sa ce l-o făcut.


DE NĂJIT

„Cu călch iiu îl în c u n ju r i la u re ich e de tre i ori (spu n ân d tex tu l 32). De tre i ori dzâci. în orice tim p". Se descân tă şi vitele - „vaca s 'n ă jeşte la ţâţă".

32. De năjit

Fuji năjite,Pricăjite,Fuji că vine Un urs n e -n p u n s .C um te-ajun je ,Cum te -m p u n je .


Descânţi pe ureche cu baligă de vacă din „dzua cruşii". Adică, baliga de vacă trebu ie să fie strânsă în ziua Crucii. O ţii lipită undeva pe o căsoaie - ori la gard - u n d e este loc curat. Vorbele (vezi tex tu l 33) le spui de câte trei ori pe zi - tim p de trei zile - în orice tim p al zilei.

33. De năjit

La fân tâna lu Io rdan S un t tre i fete de jâdan :U na-ncui Una descuiSă răm âie leac şî sănăta te .

Inf.: Ileana C heptănaruCuleg.: Şt.C.

SOCIOLBUC


„Cân s-înflă u rechea". Cel pe care-1 doare u rechea e culcat jos. D escantatoarea um blă cu călcâiul de la picior în ju ru l urechii m tim p ce spune de n o u ă ori descântecul (vezi tex tu l 34).

34. De năjit

Fuji năjite ,Pricăjite,Că te-a jun je Călcâi de fată m are.Cum te-ajun je ,Cum te frije.Să răm âie curat,LuninatCa m ă-sa şi l-o făcut Ca D um nezo Sfântu ş-o născut.

Inf.: Irina CojocarCuleg.: Şt.C.

DE ORBALŢ

„Pe cap cu cosoru, faci-aşa tă t în jos, ca s 'ducă ră u -n jos. Şenevoie sa ducă în sus". Spui vorbele tex tu lu i 35. De trei ori în orice zi.

35. De orbalţ

O purşes noo fraţ Cu noo bărdz,Cu noo topoare,Cu noo dălţ,Noo sfredele.Ş-o purşes s'taie M ăru roşu din d rum . - Nu tăie m ăru roşu. O tă ia t orbalţu .D in creştitu capului,

SOCIOLBUC


Din faţa obrazului,Din svârcurle nasu lu i,Din rădăşin ile m ăsălilor.Cu topoare l-o toporât,Cu sfredel l-o sfredeluit,Cu bărdzâle l-o bărdzăluit,Cu şirisău l-o şerăsuit Şi cu sfredelu l-o sfredeluit.Ş-o răm as curat,L un inatCa m ă-sa şe l-o făcut.


„Te doare-o parte de cap cu m asăle cu tăt". In fo rm atoarea descântă de orbalţ. Ţ ine cu ţitu l în m ân a d reap tă şi dă — încet — cu el pe frun te în jos to t tim pul cât spune descântecul (vezi tex tu l 36), pe care-1 repetă de n o u ă ori. P en tru ca descântecul să aibă leac, trebuie să ţi se m ai descânte în acelaşi m od şi în cele două zile im ediat u rm ăto a re . E b ine să descânţi oricând - dar m ai cu seam ă spre seară, când soarele dă în asfinţit — p e n tru ca durerea să coboare şi ea.

36. De orbalţ

La pădu rea m are,Cu topo ru m are,Tai copacu m are,Din creştetu capului.La M area Neagră-1 duci.S 'răm âie curată,L um inatăCa M aică-sa şi-o făcut-o.Ca roua de soare,Ca spum a de m are.


SOCIOLBUC


-D escânţ în făină de păpşoi. o prăjeşti în tigaie-n săc S-o n„( apai la falca u n 'te doare. în tâ i descân , cu c m ltu , s apăi fă ina" pui can te culşi, aşa. 'Irci dzâie descânt ŞÎ de tre i ori dzâşi" (când descanta cu cu ,i,u l spune de trei ori descântecul - vezi t e x t u l )

37. De orbalţ

O rbalţ rosun jiu Şî stricuşâu Din fălşile om ulu i L -am loat, în codri pustii L -am aruncat.D in d in ţai lui,D in m ăsălili lui,D in capu lui.La dealu n an t,La m alu ro tat,L -am aruncat.Cu barda l-am bărduit,Cu topo ru l-am toporât,Cu m ă tu ra l-am m ătu ra t, în codru p u stâ i l-am arunca t.Iei o răm as C urat Şî lun in a t.

Inf.: Anica C iubotarut p Culeg.: Şt.C.Informatoarea spune vorbele descântecului (vezi textul 381

o data. m tim p ce m estecă cu acu l în .ch işleag-• A poT leag

s * a S o c „ d i î ° c a r ma P“” e C a P U l

38. De orbalţ

O rbalţ d in cap,O rbalţ d in sprânşene,

SOCIOLBUC


Din ochi Din gurăDin toa te cheeturelili,Din toate osâşoarili.O făcut Sfântă M ăria o m asăM ândră şî frum oasăŞ-o chem at tă te râioasăle,Tăte bubele Ş 'tăte zgândoajăle.N um a pe orbalţ n u l-o chem at.O rbalţu de şiudă şî de năcaz,R ădăşina i-o săcat.O răm as cât u n şir de mac, în p a tru deschicat.Crăpe oichii cui o deochet.


D escânţi „pe cap - cu cu ţâ t". Spui vorbele d in tex tu l 39. „Dacă n u ţ-a şi lene, spui de trei ori. Dacă ţ-a şi, apăi num a o dată .

39. De orbalţ

O purşes noo fraţ Cu noo lopăţ,Cu noo dălţ,Cu noo sfredele,Cu noo m ătu ri.- U nde vă duşeţ, n o o fraţ?- Ne duşem în nijlocu d ru m u lu i S 'tăiem m ăru roşu.- Nu tăieţ, m ă fraţ, m ăru roşu.Tăieţ o rbalţu d in creştitu capului (lu cutare)Cu to p o ru li-ţ tăie,Cu barda li-ţ bărdui,Cu sfredelu -ţ sfredeli,Cu m ătu ra veţ m ătu ra ,Cu lopata veţ a runca

SOCIOLBUC

ŞTEFANIA CRISTESCU

Peste M area Neagra.M area N eagră s-a deschica Şî o rbalţu (cu tăru ia) acolo s-a vindeca.Ş-a răm ân ea curat Şî lu n in a tCa m aic-sa şi-o făcut-o.

Inf.: M aria Zaharia Vizdoagă Culeg.: Şt.C.26-7-1931

DE PĂR

grădină, dacă-j1vară^dacă-i ia rn ăd S di D.eSCâ" t c u b u s u io c d i"

sîShin7şfdescânţ0c ? b U ^ ^ bljPsUi° CU ^- e i o r t ^ S ă ^

40. De p ăr

S -o-nsunicat,S-o m ânicat... (cutare)Şi s-o p o rn it la grădină.Ş-a p lecat o steblă de busâioc Ş-o m ărsM arcu cu M ărculeasa,Ursu cu Ursoaica,Şonchioiu cu Şonchiuleasa.Şi s 'cheaie Să răscheaie:Ju n g h iu rle Săgetăturile îm p u n să tu rile De la... (cutare).Să răm âie lu n in a t Şî cu rat Ca D um nidzău

SOCIOLBUC


Şî l-o lăsat.Ca m am a lui şi l-o făcut.

Inf.: Raveca DoriiCuleg.: Şt.C.

Păr = bubă. „Duc'să pe pustii! Dac'coş într-o vinere or torşi, apăi faşi păr. Descânţ în frundze de păr. Fierbi frundze cu calapăr şi dzâşi: (vezi textul 41)". Vorbele se spun de trei ori. Se descântă oricând.

41. De p ăr

Păr de lup,Păr de câine,Păr de om ,Păr de vită.leş p ăr d in osu lu...S 'răm âie curat,L un inatCa m aic'sa şe l-o făcut Ca popa şe l-o botedzat.Ca M nezo şe l-o lăsat.

Inf.: A rghira D um itriuCuleg.: Şt.C.

DE CEL PIERIT

„Nu-i plaşe brânză şî iesă pe trup bube, o r pe faţă. Descânţ în săm ânţă de cânepă - o m ânu ţă . Le pu i în tr-un pahar. Şî pe urm ă o chisază sau o rum egă-n gură şi toarnă apă şi dzâci: (vezi textul 42)". D escântecul se spune de două ori. - „Că-1 întorşi, v ine de-1 întorşi. Chiar doctorii trim ete pin babe. Cu cânepa aşa-1 unji pe faţă. Poţ să descânţ şi în sm ântână şi în raichiu". Acelaşi procedeu.

42. De şeai perit

S -o-porn it noo lupchi D in noo câm pchi;Noo lupchi

SOCIOLBUC


Din noo lunşi;Noo lupchi d in noo codri,M ieunând ,S chieunând,La m ăr di bulgariu Să-l m ănânşe .Nimi n -o audzât Nimi n -o vădzut.N um a M aica D om nulu i,Din poarta şeriu lu i I-o şi audzât Şî i-o şi vădzu t Şî i-o şi-n trebat:- U nde vă duşeţ, voi, noo lupchi Din n o o cânchi?Noo lupchi d in n o o lunşi?- Ne duşem la m ăru bulgariu,Să-l m âncăm .- Nu vă duşeţ să-l m âncaţ,Că ie m ăr uscat.Da duşeţ-vă la... (cutare)Şi-i m ânca şeai p ierit Să răm âie cu ra t şi lu n in a t Ca din tru p u m âni-sa lăsat.

Inf.: A lexandra C hep tănaru Culeg.: Şt.C.25-7-1931

„Descânţ în sm ântână, în julfă (din săm ânţă de hlăndan, kisat şî şert). Descânţ cu cuţâtu". (Se spun vorbele din textul 43 de trei ori). „Al descânţ tot noo dzâle - da-1 descânţ şî-n raichiu. Cu sm ântână să unje pe faţă. Sau julfa, sau cu rachiu, iar să unje pe faţă".

43. De şeai pierit

S-o p o rn it şei pierit,Pe cale,Pe cărare

SOCIOLBUC

Văicărind,Olicăind.L-o loat d in dinţ,Din oichi,Din tru p u lui,Din sânjile lui.Şi şeai p ierit s-o-nfocat,Din rădăşin -o săcat,De la oasăle lu i s-o uscat.Şî iei o răm as Curat,L un inatCa m aică-sa şe l-o făcut.

Inf.: Anica C iubotariuCuleg.: Şt.C.

DE PLÂNS ORI

„Când plâng copchiii, noap tea . C ând dă soarele la asfinţât, iei baligă de cal de pe d rum , trei, şi faşi de trei ori în ju ru capului băietu lu i". Spui de trei ori: (vezi tex tu l 44). Balega o asvârli peste capul copilului spre asfinţit.

44. De p lânsori

Soarele după deal Şî p lânso rile -n baligă de cal.

„Ş -am in terea faşi la p ăd u re . Te u iţ la p ăd u re , sara, când s-aprind lum inile. D escânţ (vezi tex tu l 45) to t cu m ăliguţă ş-o azvârli cătră pădure. De trei ori, de câte ori spui şi vorbele".


45. De p lânsori

M am 'P ădure ,Ai şî n e -o m cuscri. N a-ţ strânsu şi p lânsu De la bă ie tu n ieu

SOCIOLBUC


Şî dă-m odina şi som nu De la păsărle tale.

„leş c-o bucăţică de m ăliguţă, afar, no ap tea şi vedz o lun ină la alta casa şi dzâşi aşă: (vezi tex tu l 46)". Vorbele se sp u n de trei ori. Dai cu m ăm ăliga în ju ru l capului copilului şi apoi o azvârli „pişte capu copchilu lui la lu n in a şeaia".

46. De p lânsori

D u-te... la lu n in a şeia Şî-ncăldzăşte m ân u ţă le ,Şî tălpu ţăle .Şî ie hod ina şî som nu Şî leapădă strânsu şî p lânsu .Şî v in la m am a acas Şî te-i culca.


DE POCITURĂ

„Mergi pe d ru m c-o trăsură cu cai slaghi, să uită u n om care ie m tors de la ţâţă şi calu cade la păm ânt. Dacă-1 deschinţ peste cap daca ie pe câm p iei a p ă -n g u ră , sufli p e cap şi pi da tă sa-ndreapta". Spui vorbele din tex tu l 47a. Se descântă de pocitură cu cuţit sau ac în apă ne-ncepută . Se poate descânta şi stingându-se cărbuni in apă. Dacă eşti la u n drum , poţi descânta şi n u m ai cu cuvintele. Vorbele se spun de trei ori. Sufli peste cap. „Acasă, stinji noua cărbuni". Spui vorbele şi speli calul. Apa răm asă o svârli pe par rostind tex tu l 47b.

47a. De pocitu ră

Iată, iată şi frum oasă Sunt ieu, M am a A ngheluşa,Care ştie or ce ceasuri de doftorie C hiar şî dracu peste fire.

SOCIOLBUC


Nici cel m ari, cornorat,N u-i ca m in i de-nvăţat.Ştiu a face casă buni,Ştiu a strâca de m inun i.Cu dobitocul m eu ce s-au tâm plat.De-a fi de pociturăDi fim eiSau de bărbat,Viderile să-i peaie din cap,D obitocu m eu să sănătoşeză,Ca cum o fost d in tâiaş dată,Care de la M nezo lăsată.Să-i cheaie durerile lui Din sfârcurle oasălor Şî d in creştetu capului,Din v iderea oichilor Şi d in to t tru p u lui.S 'răm âie lu n in a t Şî curat,Ca m ă-sa şe l-o fătat;Ca M nezo şe l-o lăsat.

47b. De pocitură

Rău de pe capu doghitoculu i m eu S 'ducă pe capu paru lu i.

Inf.: C onstantin JeverdanCuleg.: Şt.C.

Stingi în apă n o u ă cărbuni aprinşi, pe rând trei câte trei. De fiecare dată, când stingi trei cărbuni spui descântecul de m ai jos: (vezi tex tu l 48).

48. De pocitură

La p oarta raiu lu i S un t trei surori:Una cântă

SOCIOLBUC


Ş-una plânje.Ş -una descântă di deochi.De-a şi deoch ia t de bărbat Să-i crăpe boaşăle,De-a h i di fimeie Să-i crăpe ţâţăle,Să-i curgă laptele,De-a h i de fată m are Să-i chice p ă ru din cap,S 'răm âie chelboasă.Să răm âie curat,L uninat,Ca D um nezău şe l-o lăsat.

Inf.: Tudosia D um itrache Socol Culeg.: Şt.C.

DE PUŞCHE

Acest dialog-descântec se repetă de tre i ori. El se spune când tace pe vârful lim bii o beşicuţă, o „puşche". Vezi tex tu l 49.

49. De puşche

- A m făcut o puşche.- Când?- Am u.- A m u să şi cheaie Să răschiaie,Ca spum a m ării.

Inf.: A na LucaCuleg.: E.T.

„Faşi pe lim bă o bubă şi dzâşe că ie puşche. Şî ie descântec".Inf.: M aria M usteaţăCuleg.: Şt.C.

SOCIOLBUC


DE CEI RĂI

„D oare-n pân tişe pe om , jită ... Descânţ în borş, jita. Cu cuţât şî cu cutie (care ascuţ coasa). Da copchiii şei m ititei, apăi îi descânţ în ţâţă, de la m am a lui, to t cu cutiea şî cu cu ţâ tu . Spui de noo ori şi to t trei dzâle: (vezi tex tu l 50)".

50. De aşei răi

S-o p o rn it călugărei,Cu cărţâle subţâoară Şî s-o dus la... (cutare)Şî i-o loat pi şei răi:D in pântişe ,Din rândză,Din m aţă,D in cheitu rile trupu lu i,Din pân tişe lu lui,D in in im a lui.Ş-o răm as curat, în codru pustâ i i-o a ru n ca t Ş-o răm as curat Şî lu n in a tCa m aică-sa şe l-o făcut.

Inf.: Anica CiubotariuCuleg.: Şt.C.

DE RÂIE

Se descântă în u n tu ră de porc cu acul de cusut. Spui vorbele de câte n o u ă ori pe zi, tim p de n o u ă zile (vezi tex tu l 51). Cu u n tu ra , astfel descântată , ung i râia.

51. De râie

S-o-nsânicat,S-o m ânicat,

SOCIOLBUC


Pe cale, pe cărare, N ataşa.S-o dus pă vânat,Ş-o p rin s o vacă neagră,Ş-o tă ia t-o ,Ş-o făcu t bucate,Să facă bal.Ş-o ch em a t pi toa te bubili Şi buboaili.Da ju p a n e a sa raia n -o chem at-o .Da ie s-o m ân ie t Şî s-o-m bârzoiet.D in vârf s-o uscat Din rădăşin -o săcat.

Inf.: Tudosia D um itrache Socol Culeg.: Şt.C.

DE SOARE-N CAP

„Aduci apa ne-ncepu tă , până n u răsare soarele şi n u vorgheslcu m m ene; si torni apa-ntr-o straichină şi te duşi la trunchi une s tai!lem ne şi iei noo surşele şi te-ntorşi cu schinarea la răsărit. Şî iei cim anule apa din straichină şî dai pe faţă şî spui aşa: (vezi textu l 52Şi-n tim pu şeala, lai o surşică şi-o arunşi aşa peste cap. Şî dzâşi alde noo ori şi de noo ori s'chiam ă dai cu apă reşe pe faţă şî s u £ piste cap o arunşi" p 4 4 surşica

52. De soare-n cap

A pă-n cap Şî soarele după deal.

Inf.: Olga Sam sonCuleg.: Şt.C.24-7-1931

SOCIOLBUC


DE SPERIAT

„Dacă ie o fimeie bolnavă rău di spăriet, a tunşea s'duşe la trii fimei de n u ştiu una de-alta. Ş-aşela descân tic îi di leac. Descântă u na trei dzâle, una trei ş-alta trei în tr-o lună. Care au parale. Care nu , ş'cu una s 'm ulţăneşte . D escânţ cu m ătu ră loată din m ătura cu care să m ătu ră la biserică, şî cu şer găsit, legate cu aţă roşie, s-aduje sânjele. Pe schinare descânţ cu raichiu, cu andreică (de faşi colţuni). Spui vorbele (vezi tex tu l 53) de trei ori. M arţa cân s 'm ân tu ie lum ina c-atunşi îi m ai de leac, că s 'm ân tu ie-apăi rău. D escânţ cân s 'm ân tu ie luna, trei dzâle la rând. Ş-apăi iar când să m ân tu ie luna. Dacă vrea, noo dzâle. Da, dacă să-ndreaptă, apoi n u m a-n tr-o lună. în tâi descânţ pe spinare cu m ăturiţa, ş-apoi cu rachiu. Ş-a treia oară iar cu m ăturiţa".

53. De spăriet

O purces pe cale, cărare,Cu glas m are.La ju m a ta de cale, cărare,O -n tâ ln it-o şas rău cu spăriet.Sânjili i-o supt,Carnea i-o m âncat-o .Ia să nişălă (văicări).Nimi n -a vădzut-o ,Nimi n -o audzât-o .M aica Precista d in Porţâle RăilorS-o coborâtŞ-o-n trebat-o :- Şe te nişălez,- Şe te văicărez?- C um n u m -o i nişăla,Cum n u m -oi văicăra.C -am purces pe cale, cărare,Cu glas m are.La ju m a ta de cale, cărare M -o-n tâ ln i'ş ias rău cu spăriet.SOCIOLBUC


Sinjile n i-o supt,C arnea n i-o m ân ca t.- D u-te la Zoiţa Şî ţ-a loa:Din faţa obrazulu i,Din svârcurle n asu lu i,Din rădăşin ile m ăsălilor;D in dos,D in faţă.Şi cu m ă tu ra te-a m ă tu ra , în N istru te -a cu fu n d a Şî tu -i răm ân ea C urată L un inatăCa m ă-ta şe te -o făcu tŞî ca M nezo S fântu şe te -o lăsat.

Inf.: Zoiţa B o tnaruCuleg.: Şt.C.26-7-1931

P u n e rach iu în tr -u n p a h a r şi-l m estecă cu o bucăţică de m ătu ră şi o bucată de fier de găsit. în tim pul acesta, spune de p a tru ori descântecul (vezi tex tu l 54). D upă aceea descântă pe spinare spunând încă de cinci ori acelaşi descântec. R achiul astfel descântat trebuie b ău t tim p de n o u ă zile.

54. De spăriet

S-o p o rn it u n om negru ,C -un cal negru ,Cu cânii negriŞi cu ha ine le lui tă t negre,Să bată uşâle la codru.Şî lupii d in câm p.Şî n im en i n -o vădzu t pe dânsu .N um a Sântă-M ăria,Maica lu D um nedzău L -o-n tâln it

SOCIOLBUC


Şî 1-o-ntrebat:- U n 'te duci?- M ă duc să bat uşâle codru lu i Şî lupchii de pe câm p.- Nu te duce să ba ţ uşâle codrului Şî lupchii de pe câm p,Da d u -te la...Şî bate iei şas rău cu spăriet,Şas rău cu zbură toare .S-au spărie t de lup, de om , de câine, de jite...De tă te şelea s-au spăriet.De zî, de noap te .Şî-1 bate Şî-1 scoate,Şî-1 trim ite să să ducă Peste noo m ări,Peste noo ţări.Une bou n u buhăieşte Nici porcu n u grohăieşte.Da... să răm âie C urată,L um inată,Ca D um nedzău Sfântu ce-o lăsat-o Şî ca m aică-sa şe-o născut-o .

Inf.: Ileana M ihailoviciCuleg.: Şt.C.22-7-1931

DE STRÂNS

„La strâns zâci to 'c u v in te le de la spărie t, da am estec i pe Samca cu Săm coiu (vezi tex tu l 55). De trei ori - tre i dzâle".

55. De strâns

T e-o-n tâln it Samca cu Săm coiu.

SOCIOLBUC


în b raţă te -o loat'Gios te-o trân tit,G hem te -o făcut.A ndrelele ţî le-o străm uta t,Dzî de m o a rte ţ-o pus.D u-te la Zoiţa Să-ţ ieie:Din ră ru n ch i,De sub t ră runch i;D in ungh ii De subt unghii;Din je n u n c h i Subt jen u n ch i;Din in im ă Subt inim ă.Şî-i răm ân ea cu ra t Ca m ă-ta şe te-o făcut.


Se descântă de strâns m ai cu seam ă copiilor - ia rna - când răcesc uşor. D escântă cu ac de cusu t - obişnuit - în „ţâţă" (laptele m am ei copilului) - dacă acesta e m ic - sau în lapte ob işnuit dacă copilul e m ai m are. Vorbele (vezi tex tu l 56) le spune de trei ori.

56. De strâns

Strânsu cu S trânsoiu ,O chiu cu Ochioiu,Sam ca cu Săm coiu,Noodzăci şî noo de-ncheetu ri,Noodzăci şî noo de osşoare,Pişte M area N eagră le-am aruncat.S 'răm âi curată,L unina tăCa M nezo ş-o lăsat-o,

SOCIOLBUC


Ca m aic-sa ş-o făcut-o,Ca popa ş-o botezat-o .


Când îi doare pe copii pieptul, ea ia hârtie de la copil, o scrie acolo la copil şi i-o citeşte de trei ori în trei zile - o dată pe zi. Mama aprinde lum ânare şi tămâie şi ea citeşte „cărtişica". Citeşte textul (vezi textul 57) pe care-1 scrie pe hârtie (aceasta este cărticica). Textul e luat dintr-o „Epistolie a Maicii D om nului nostru Isus Hristos" pe care o are „de la rus" - scrisă cu litere slavone. Această carte a cum părat-o acum 11 ani de la u n „lipovan". A sfinţit-o la biserică de Paşti, „cân'sfinţăşte priotu pasca". Textul cu care face cărticica l-a citit ea singură şi l-a socotit b u n de descântat de „strâns". Face cărticele de vreo opt ani. (Şi are leac, căci ea e fată nem ăritată). „Tăt satu vine aici. Dă şinşi lei, de şitit — or cât îl lasă om u inima". Pe hârtia pe care-a scris face chipul „Avizuha" (cea care „strâcă p iep tu l copiilor"). „Copchilu pune cărticica la chept ş-o ţâne trei dzâle".

57. Cărticica de strâns

„Numele Tatălui ş-al Fiului ş-al Sfântului Duh, Amin.Io, S fâ n tu l A rh a n g h e l M ih a il, V oivodu o ştilo r

cereşti, pogorând M unte le Ierionulu i, în tâm p in a t-a pre Avizuha (strâcă chep tu copiilor) - aripa Satanei. Şî iera foarte groaznică. P ăru l capu lu i iera p â n ă -n călcâi. Şî m âinile iei iera de fier; şî unghiile la m ân ă şî la picioare ca la saşere. Şi ochii ca stelele.

Şi în treba t-o A rhanghel M ihail: de u nde vii, tu duh n ecu ra t? Şi înco tro m erji? C um ţî ieste n u m ele tău?

Iară ieu am dzâs: S un t Faşca Avizuha, aripa Satanii. Şî ieu m ă duc în Vifliem u nde am audzât că vre să nască Isus H ristos g h in M aica F iţioară M aria. Şî m ărg să o sm intesc p re dânsa. A tunşea A rhanghel M ihail o loat-o de păru l capului, s-o băgarea în laţ de fier. Şî i-o pus paloşul în coastili iei.

Ş-o bătut-o foarte tare. Ca s'spuie toate neşteşugurle. Iară ieu am dzâs: M ă fac zgraiuri (o jivină) şî broască, şî

SOCIOLBUC


Cioară şî po ru m b şî m uscă ş îp a in jin , săjată groasnică. Şî aşa in tra p in casale oam inlor de-m bolnăveşte bărbaţii şi fimeili; şi p runşii i-om or în pripă şî ieu am noospreşe nu m e: m tai m ă cheam ă Vestiţa, a doilea N ăfodora, a treilea Solomia, a patru lea Salina, a şânşelea Licojda" a şasalea Avizuha, a şăptilea Scarmila, a oplea M iha, noolea Lipiha, zaşelea Gripa, unsprezăşilea Slaua, doosprezăşe N acatu ţa , tre isprezăşea A taua, paisprezăşilea H ubiba şm sprezaşlea H uba, şaisprezăşe G hiona, şăptisprezăşe Isprava, noosprezăşe (sic!) Tihina.

Şi u n d e su n t acestea n u m i aii m ele scrisă şi chipul m eu , d e -aceea casă n u m ă p o t ap ro p ia de şăptizăşi h o ta re de loc.

„ ia 0 ^zas: Arhanghel M ihail, iată îţ spun ţâieşi-ţ dzac şî te leg cu n u m e le D o m n u lu i n o s tru Isus Hristos; D u m n ezău le s 'n -a i p u te re -a te p rop ia casâli ro b ilo r lu i D u m n e z ă u . (A cum spu i n u m e le ta tă lu i, m am ei şi copilului). Niş dobitoaşele, niş de chişligu lor.S te duşi în m u n ţâ i pustâ i u n e o am in i n u lăcuiesc şi cucoşii n u cântă.

Ş-acolo să-ţ fie lăcuinţa ta în vecii. Şî iară te ju r cu n um ele D om nulu i Isus Hristos şî cu p re curată Maică, p u ru rea Ficioară M aria şi cu doispreşe prooroşi şî cu trei sfmţ arhirei: Vasali cel M are, Grigori Bogoslovu şi Ion Z lataust. Şi cu M aftei şî Luca şî M arcu cu cei p a tru vanghilişti şi cu cei trii sute opsprăzăşe părin ţ di la Nichia şi cu Sfântul m are Mucinic Gheorghe şî Sfântului Dumitru ierarhu lu Neculai. Şî cu Ion cel Nou di la Suceava şî cu toţ sfinţâi cuvioşâi şî cuvioasăle şi cu m uceniţâ i şi cu toţ sfmţai, rugaţi-vă na in tea lui D um nezău p in tru pruncu sau. Să dăruiască sănătate todeauna, acum şî pu ru rea şî in vecii vecilor Am in", (citit din „Epistolie" de Vera Dâneă şi scris sub dictare)

Inf.: Vera DângăCuleg.: Şt.C.27-7-1931

SOCIOLBUC

DE ŞARPE

„Si descântă cu trei verjele de-aluni de-o vară şîapă ne-nşepută şt dzaşi: (vezi textul 58). Dzâşi de trei ori. Speli cu apa, rana".

58. De şărpe

Iestiţă de prestiţă ,Şărpile de pieliţă,Osu de carne,C arnea de m ă du hă;Ş ine-o adus vestea Şarpele s'crăpe.

Inf.; A ndrei Badiu Culeg.: Şt.C.25-7-1931

Se p u n trei vergele de a lu n de o vară în apă ne începu tă . Se d escân tă cu ve rg e le le (vezi te x tu l 59); apo i se u n g e cu apa descântată ran a celui m uşcat.

59. De şarpe

Ieştiţă di pestiţî,Şărpile-i di peliţă,C arnea-i di os,O su-i di m ăduhă ,Şine o adus veste Şărpile să crepe.

Inf.; A ndrei Badiu Culeg.; E.T.16-7-1931

Când l-a m uşcat pe cineva şarpele, v ine la ea cu o cănuţă cu apă din fân tână şi ea se duce, cau tă trei vergele de lem n de alun de-o vară (adică toa te tre i vergelele să fie crescute în tr-u n an) ş-apoi „o ia la d escân ta t" . M estecă cu b e ţe le în apă şi spune descân tecu l (vezi te x tu l 60) de tre i ori. Cu apa se spală locul m uşcat de şarpe.

Descântatul în Cornova — Basarabia j g ]

SOCIOLBUC


60. De m uşcă tu ră de şarpe

Iediţă,Prestiţă,C arnea de pieliţă,P ieliţa de carne,C arnea de os,Osu de m ăd u h ă .Şine-o adus veste Şărpile să crăpe.

Inf.: Agafia V. PurcelCuleg.: Şt.C.

DE ŞOPÂRLAJIŢĂ

Vezi DE CIOPÂRLAJIŢĂ

DE TĂTARCĂ

„Te d o are -n şăle, în prag (pântece) - sau în tr -u n chişior, sau în tr-u n stinghi. Sau în tr -u n şold. D escânţ cu acu -n rach iu şî spui: (vezi tex tu l 61).

61. De tă ţarcă

S-o-nsânicat,S-o m ân ica t Noo fete de tătar.Noo suliţ înd rep ta te ,Noo aşe-ncordate.- U nde vă duşeţ voi, fete nebo tedzate, N ecreştinate?- Ne duşem la cânchii m ari,Săpăm copaşii la rădăşină Şî ierghile la truch ină .- Nu vă duşeţ,Nu săpaţ:Niş ierghile la truch ină ,Nişi copaşi la rădăşină.

SOCIOLBUC


D uşeţ-vă la... (cutare)Şî loaţ durerea Şî tă tarca Şî ju ngh iu rli,Săjetăturli Ş-îm punsăturii:Din creştitu capului,D in audzu ureichilor,Din faţa obradzulu;D in chiept,D in schinare,D in inim ă,Din plăm âi,Din pântişe,D in prag,Din stinghi,D in şold;De sub t jen u n ch i,De subt unghi.Să răm âie lu n in a t Şî cu ra tCa D um nidzău şî l-o lăsat.Ca m u m a lui şî l-o făcut.


Acest descântec (vezi tex tu l 62) se sp u n e în trei zile de-a rân d u l de câte trei ori: d im ineaţa , la am iazi şi seara. Când tătarca este veche, se descântă în n o u ă zile, de câte trei ori pe zi.

62. De tătarcă

O purşes M aica D om nulu i pe cale,Pe cărare;S-o în tâ ln it cu n o u ă tătari.Ş-aşei n o u ă tă ta ri Cu n o u ă topoară,Cu n o u ă bărdzi,Cu n o u ă sfredele,

SOCIOLBUC


Cu n o u ă dălţi,Cu n o u ă dine,Cu n o u ă cuţâte,Cu n o u ă cuţâtoaie,Cu n ouă m aie,Cu n o u ă şiocane,Cu n o u ă hârle ţe ,Cu n o u ă sape,Cu n o u ă m ătu ri,Cu n o u ă lopăţ,Şî i-o în trăb a t pă dânşii:- U nde vă duşeţ voi?- La dealu G ararim ulu i Să-l sfărâm ăm ,Să-l risichim .- Nu vă duşeţ acolo,- D uşeţî-vă la...Şî-i lua ţ tă tarca Din inim ă,De subt inim ă;Din m aiere,De sub t m aiere;Din m aţă,De sub t m aţă;Din chiept,De subt chiept;Din şăle,Di sub şăle;Din schinare,Di sub schinare;Din jen u n ch i,De sub jen u n ch i;Din tălchile chişioarelor, Din creştetu capului,Din auzu urechilor,Şî iei să răm âie cu rat Şî lun inat,

SOCIOLBUC

Descântatul în Cornova — B asa ra b ia

Ca m aică-sa şe l-o dat.

Vă duşeţ la dânsa,Cu topoară le s-o tăieţ,Cu bărzile s-o şiopârliţ,Cu jalăiele s-o je lu iţ,Cu cu ţâtă ie le s-o strujâţ,Cu dălţâle s-o dăltuiţ,Cu chilele s-o chiliţ,Cu m aiele s-o bateţ,Cu şiocanele s-o şiocănâţ,Cu sulili s-o îm pun je ţ,Cu cu ţâ te le s-o tăieţ,Cu hârle ţă le s-o săpaţ,Cu săpile s-o prăşâţ,Cu m ătu rile s-o m ă tu ra ţ.Cu lopăţâle s-o asvârliţ peşte M area Neagră, Iei să răm âie lun inat,Şî curat,Ca m aică-sa şe l-o făcut.

Inf.: D um itru SocolCuleg.: E.T.3-8-1931

DE UDMĂ. Cf. „De hudm ă".

185

DE URSIT. Cf. „De frigări"

SOCIOLBUC

Descântece şi vrăji de dragoste şi de urât

DE HORA

„A ista se d e scân tă cân m erg i la h o a ră (vezi te x tu l 63) Te speli, te duci curat, cu busuioc".

63. De h o ară

Tu, ghişină înflorită,De la m u n te coborâtă,Cu cap de cuc învălită ,C ân 'grăieşti Taftăt croieşti;C ân 'ai râs P u n ţ ai frân t Şi n iere ai în tins.

Inf.: A ndrei BadiuCuleg.: E.T.16-7-1931

DE DRAGOSTE CU SĂMÂNŢĂ DE CÂNEPĂ

„Tot ia (Anica lu Sârghie) n e -n v ă ţa : că, când a rd e focu-n cuptior, apoi sa imbli di trii ori p inpre ju ru casâi şî zvârli săm ânţădi Ca".lpa; n foc S1 dza§i: (vez> tex tu l 64a). De trei ori zvârli săm ânţă şi îmbli p inprejuru casai. Şi n u te gândi că asta nu-i drept. Noi făsem la u n băiet iera iei cam prost. Ş-aduşe cofeturi. Ş-apăi noi îi făşem: (vezi textul 64b). Şi aiasta-i drept". (Vraja aceasta se face oricând.)

64a. De dragoste

Cum n u stă săm ân ţa -n foc Aşe să n u poată ... n loc.SOCIOLBUC


64b. De dragoste

C um arde săm ân ţa -n foc,Să-ţ ardă inim a după m ine.

Inf.: Agafia A nton PurcelCuleg.: Şt.C.

DE DRAGOSTE CU URSOAICĂ

„Sunt u n fel de b u ru ien i - ursoaică - care, dacă fata-i bătrână şî n u sî poate m ărita , apăi n u m a să lă cu ălea de trei ori şî num a sî m ărită . Iei ursoaică de pe n irişte - o iei m arţa , joia - dzâle de frupt. încălzăşti apă şî te speli pe cap sâm bătă d im ineaţa ca să h ie -n tâ i , să n u s 'la ie a ltili m a i n ă in te . Ş -ap ă i p i u rm ă pu i buruienile alea sub cap, cum dorm i înspre dum inică şî jisăz ursâtu. Dacă vrei di grabă s 'te m ăriţ, faşi trei sâm bete. Le fierbi în apă n en şep u tă - p ă n 'n u răsare soarili. Şî să n u vorgheşti cu nim e. Când o culeji pu i p ân e şi sare şî spui: (vezi tex tu l 65). Lăutoarea o zvârli dum inică d im ineaţa tocm ai. Şî să te culşi ca să dorni şî s 'n u vedi ferastra, c-apăi uiţ şe-ai jisat. Dacă n -a l iei pe aşela pe care l-ai jisa t apăi sam ănă cu aşela. Io ie ram iub itoare tare şî n u -ş 'şe n i-a făcut că m -au u râ t feteli. Şî m ătuşa m i-a făcut de dragoste şî ca cum ai loa cu au r şî te-a i îm brăca din cap p ăn ă-n chişoare aşa de-am u tătă lum ea să uita la m ine ca la şine ştie şe".

65. De dragoste

N a-ţ pâ ine şî sareŞî dă-n i leacu tău şeal m are.


DE DRAGOSTE LA ICOANĂ

„în ag h iasm ă p u s ă -n vas, sâm b ă tă sara spre d u m in ecă . D um inecă d im ineaţa p ăn -a n u răsări soarele, te roji la icoane şî spui: (vezi tex tu l 66). Te speli cu apa, o a runci în răsăritu l soarelui pe casă, pe-o po iată şî zâci: (vezi tex tu l 67). Faci trei dum inici laSOCIOLBUC


r! ndu Pui 0 icon|îă cu M aica D om nulu i deasupra aghiăsm ii şeleia, sâmbătă sara, şî fata v in e dum inică dim ineaţa, ia apa dună ce s-a rugat la icoană". '

66. De dragoste

Cum nu poţ fără sfânta icoană Aşa să nu poţ fără m ine;Şî cum nu poate om u trăi fără fereşte Aşa s nu poată... (cu tare) făr'd i m ine.Cum luninează fereştile,Aşa să lun inez io naintea lui.Şi cum nu poţ fără uşă işi afară,Aşa să nu poată iei bea şi mânca făr'de m ine.

67. De dragoste

Să răsaie in im a-ntr-însu După cum răsare soarele La apa aiasta.

Cum stă steagu la casa cuiva,Cân 'm oare şineva,Şî să niară cu toţâi Că iaca o murit,

Aşa să răsaie inim a-ntr-însu Cân 'm -a vide pe m ine.

Inf.: Zoiţa BotnaruCuleg.: Şt.C.

DE DRAGOSTE CU „C Ă M A Ş Ă " DE COPIL

„Ileana lu Bâzgă are gâtiţă de lup şi cui a vre să facă rău, faşe. Nu să mai ţâne la gospodărie nic. Fuje ca cum fuje om u de lup. M ai are şî cămaşă de copil. Sunt copchii care să nasc cu cămeşă (are-o chele-aşa -mbrăcată). Ia dzâşe c-o loat-o de la un copchii al ei. Şî dacă s-a spăla cu cămeşa aşaia, apăi i-e dragă la tătă lumea. Ca cum s-o deschis copilului pe draga lume. Mata dzaşi că-i frumoasă, da ie, nu" (Spuneam eu de Ileana Bâzgă că e fem eie frumoasă, Şt.C.). „Ie şărpe,

SOCIOLBUC

Descântatul în Comova - Basarabia

Chiriac). cu Mitea

în f • _ 'Jnf-' O lea lu Vanica Culeg.: Şt.C.

OE DRAGOSTE CU C Ă M A {A DE CU NU NAT A BĂRBATULUI

bărbaiu-m io 3 i a c S î m a i ° bŞa7 “ ‘h? ™ a>'a de a

I f P us în m âncare lu b ă rb a tu -m iJ S T M i_a dat zo i $ au m -o urat. Ia cu cămeşa o făcut H a " S#mă iubască, mai

m ,m S'mâ Da cum o fT lS c u ^ u " u - ! " ' " ' a ' “ S' pi

l n [ ; : ° l e a lu VanicaCuleg.: Şt.C.

DE URSIT

iei îl doare la inlmă^şî s-duşi'la Z T ? ' 1’ i3St Sara; î] Jisaz ŞÎpe (de durere la s tom a c^ S'dUŞe 13 ° b3bă ded d «c â n tă d e ^ ă r

DE URSIT CU F R IG Ă R I

M . : An ica PoiatăCuleg.: Şt.C.2 7-7-1931

r W - Î X * * 1* friEar“ - nlung ş, ie de-amu are un cap sL ^ T T * Ca d e ' on cet^ t de chip de şurub, şî m âinile tot în chiD de J d° 0/ are unu- înde chişor doo sfredele ca doo m âini s î i m ? a K flg io s aP roaPe tot aşe-i făcută, da num a-n “ p Z lo de i ’-b ^ ' Da " * m eia" on şier cu belşiug ca r 'sp ân zu S d e can s ? ^ ^ e ) are a?c tot roşu-n foc şi dacă vra s'facă de dragoste I u S Ca le ' n Şierbântă

aPa; cum s'duşe şieru-n v a t r ă ^ e f d z â s ră T ‘,° ^ Că‘ nVatră * ŞI v ine nebun de-o ia pe şeaia fată (A X ^ PC Şda la inimâle baga-n apă, apăi dzâşe: (vezi textul rSraaU noa ia )- Canda asistat la convorb ire , in form ează că ! ‘ a„ lu Vanica, carearbatul la Coşcodăni (sat), „Crăşunoaia': i V * 10 Cand " fugise ei

Ş noaia l-a spus sa-i facă frigările.

SOCIOLBUC


68a. De ursât

Cum arde focu -n vatră Aşa s-ardă in im a-ntr-însu!

68b. D e ursât

8a nu -i dai hod ină la aşternutu lui.Să v ie p in pădure fără sanie (pu tere )Şi p in sat fă r 'd i ruşâne:Cu m ânile-ntinsă,Cu gura căscată.

S nu şadă niş cu fete frumoasă,Niş cu neveste grasă.Pe toate s'le urască,

Num a pi nevasta lui s-o iubască.

In f.: Sofia GaneCuleg.: Şt.C.

d e u r s i t c u d u m i n i c u ţ e

buruteSte numT,lneH '“ “ d" Ce l““ lur‘: si cule« e * «r igă izvc(vezi teJ u i 69? d , ' f d“ m lnr < e‘ - când 1' ™ pe spune vorbei(vez i textu l 69) de trei ori. Le aduce acasă şi spre seară le nunm apa şi le fierbe. Cu apa aceasta „se la ie- J ( c ? a J « £ ” « a T S faca de dragoste - „sa-si facă de ursât-. Când se c u id aceea persoana crebute sa-si pună sub cap inelele, coltunii’ cerceii

69. De dragoste

Nu vă ieu buruienele, Buru ienele luninate, Prea curate,Nu vă ieu Niş de-un rău.

SOCIOLBUC


Şărpi, şărpişor Vă ieu de lăut Să ni s-arate pin jis Şine ni-a şi di la M nezău Ursitu raneu.


DE URSIT L A SOC

„(P ro fira L ipon ti) să duşe la soc cu pâne şî cu sare şî faşe noi (rupe sn işoage tin ere care creşte d in copac d e -o va ră ), bate m ătănii la icoane, şî le pune-n tr-o oală pănă n -o sfinţî soarele, în tr-o sâmbătă sara. Bate m ătănii la soc. Iea faşe ca când ar şi de rău: dacă socu ăsta nu faşe poam e şî niş jita nu m ănâncă şî niş om u. Poam a şeaia de boz şine-o m ănâncă! - Da s'nu mă spui că ţ-am spus că ia are-o scârbă pe m ine! - A ista-i ursâtu! Da nu ştiu şe spune iea la soc. Fata toarnă jiţă le alea pe cap. Şî snişoajele alea le pune su cap. Şî cred că jisază".

Inf.: Fiica Profirei LipontiCuleg.: Şt.C.

DE URSIT L A L U N Ă

Ştie de la Anica Sârghie. „Zâcea că s'ne facem la lună de ursât, dacă vrem să ştim care-i ursâtu nostru. Ş 'ne-nvăţa cum să dzâcem la lună: (vez i textu l 70). M a i dzâşe ie, da am uitat. Brâu şeala iera de chedică de la m ort. După ce şiatără (spune) la lună, apăi pune brâu sub cap şî i s-arată apăi ursâtu".

70. De ursit

Lună, luninoasăArată-ne ursâtu nostru-n casă.Na-ţ brâu neuŞî dă-ni frâu de la calu tău.Să-ncalec pe dânsu Şî să m ă pornesc

SOCIOLBUC


Pin pădure fără sănie,Pin sat fără ruşâne.D e-o i găsî ursitu m eu Şedzând la masă,Cu gh ici de foc să-l ard Şî să-ncaleşe pi cal Şî să purşede pi cale,Pi cărare.Să s-arate iub iţii lu i în cale.

In f.: Agafia A n ton PurcelCuleg.: Şt.C.

„Faşe la lună, la fişiori de m ână. Sâmbătă sara - să îm bli tătă dzua-ncălţată cu colţuni şi sara când ai ajuns şi te-ai descălţat şi dacă-i luna plină pi ceri, atuncea ie i colţunii-n mână şi striji: (vez i textu l 71a). Şi svârli co lţun ii aşe-n sus. Şi dzâşi: (vez i textu l 71b), Cân te în torci acasă, pu i colţun ii su'cap şi jisădz. Ş-apăi faşi aşa-n trei sări, da to'sâm băta".

71a. La lună

Sfântă lună,Sfântă lună!

71b.

N a -{ co lţun ii niei,Dă-ni ursâtu n ieu !Să-l visădz în iastă noapte.

Inf.: Ana StrâmbeiCuleg.: Şt.C.

DE URSIT CU M Ă M Ă L IG A

„Când şezi la masă, ie i o bucăţică de m ăligă ş-o-nşiri pe-un băţ, păr la noo bucăţăle la n oo m ese şî le pui la streaşină casei să stea şase zile. Pe urmă le iei, le pui în colţuni, sara, cânt te descalţi, învă lite-n tr-o bucăţică din hârtie. Le pui sub cap; noaptea visezi

SOCIOLBUC


ursitu. Şî dim ineaţa, dacă-i pâine (se face ş îcu bucăţele de pâine) o mănânşi, dacă-i m ăligă o asvârli la un loc curat s-o mănânşe puii, nu câinii".

Inf.: An ica PoiatăCuleg.: Şt.C.

DE URSIT CU CO LAC

„Da m ai fac ş-am intrele. Când v in e popa cu ajunu, la Crăşun, apăi dai colac şî iei o bucăţâcă, de desubt de la colacu şela şî-1 ţâi în gură şî-ţ faşi cruşe şî săruţ icoana şî m âna p op ii. Ş-apăi, noaptea, o pui în tr-o băsmăluţă sub cap şî apăi ţî s-arată. Asta am făcut-o şî io ".

Inf.: Agafia A n ton PurcelCuleg.: Şt.C.

DE URSIT CU SARE

„Sora m ea o logod it cu patru niri. Ş-aşa ia s-o gândit şe să facă. Nu ştie după care s'ducă. Ş-o v in it on m oşneag bătrân, d e-aco lo din sat (N ăp ăd en i) ş-o spus un descântec. M iercu ri dim ineaţa, cân 'te scoli, să-mbraşi o păreiche de şiorapi şî să leji on brâu. Ş-o legătură de sare de brâu. Şî să porţ trei zâle. V ineri sara s-o desleji şi să presori patu care dorn i cu sarea. Ş îbrâu şeala să-l strânji tăt la un loc (ch itit). - Da şiorapii şi brâu şi sarea nu să leapădă de loc p ă r 'v in e r i sara şî aiasta v in er i sara şorapii şi p ieptin ili şi tăt şe lepez, tăt să fie sub cap, acolo, pus. Te rogi lu M n ezo să-ţ arăte n irile tău. Şi ghisăz".

Inf.: A lexandra MartiniacCuleg.: Şt.C.

DE URSIT CU CO CO ŞU L ŞI G Ă IN A

Anica lu Sârghie (care-o m urit) şi care ştia să facă vrăji multe de ursit a învăţat-o pe ea şi alte fete când erau tinere cum să-şi facă „de ursât". „Punea o oglindă, jos, răzămată de şeva şî punea apă şî grăunţă. Ş-aduşe cucoşu şî găina.

SOCIOLBUC


Ş-apăi dac-a s şie b eţiv bărbatu, apăi ie i bea apă şi ciucheşte găina. Da dac n-a s'şie, apoi şiuchesc num a câte-o leacă şi să caută am ândoi unu la altu. Da dac-a s'fie fum eia ră, apăi găina şeia fuje, s'tuchilă. Ş-aşă-i drept. Iaca un băiet o făcut atunşea ş-aşă ie i o lepădat fim eia. Io cu A n ton . A pă i cât o băut găina, cât cucoşu. Ş-aşi-i drept, că am ândoi suntem tot una".

Inf.: A ga fia A n ton PurcelCuleg.: Şt.C.

DE URSIT CU PA R II

„ (L a „A n d re i" fe te le ) leagă parii cu busu ioc ş-apăi dacă-i găsăşte dim ineaţa cu roo, apoi o să-i şie cu noroc, o să iei unu bogat. Dacă nu, apoi nu -i cu noroc".

Inf.: Agafia A n ton PurcelCuleg.: Şt.C.

DE U R Â T CU SC ÂR N ĂV IE

„Să-ţ mai spun o vrajă da că tare-i proastă. Io, dac-oi avea şudă pe una şî dac-oi vrea s fac să n-aibă şinste-n lum e ie — apoi ieu o bucăţâcă de petică albă, frumoasă, sau roşie dintr-aieşti doo - şî pun într-însa oleacă de păr din subsâoară ş-o leacă de şenuşă şi m ai pune o bucăţâcă de scârnăvie şi vo doi pitaşi (franşi) şî le leg în petica şeaia grăm adă ş-apoi dum inecă sara le-arunc la aşeia de-am şudă-n ogradă. Ş-aşeaia cân s'scoală dim ineaţa, găsăşte şî nu ştie şe-.i. Ş îpune răpide mâna s-o ridişe. Şi cân pune mâna, vede şe-i socoteala, gh ine! Desfaşe ie napoi, o ie, o leagă napoi, să udă pe dânsa ş-o zvârle pe undeva şî dzâşe: Las să şie-n capu aşelui de-a făcut. Da dacă nu ştie, apăi ie ie franşii şeaia de-acolo şî cumpără şeva. Da aşeai care i-o făcut, dzâşe aşa din gură, c-aşa să aibă şinste- cum are cutare lucru şe-i legat în legătura şeaia. Ş-aia n-are şinste-n lum e păn's'caută. N -are trecere la cuvânt. Fieşticare stă cu spatele la dânsa. Şî şealantă râde şî-i voioasă. „A m pus-o-n cofă"- dzâşe. Apăi io aud aşe de la fem ei. Aistea tare-s rele de-aiş din sat. Am arn ic îs rele şî m ulte fărm ăcătorii m ai ştiu aişi în sat".

Inf.: Ana StrâmbeiCuleg.: Şt.C.

SOCIOLBUC


DE U R Â T CU M Â Ţ IŞ O R I SAU PLOD DE P IS IC Ă

„Sunt aiastea care fac rău. Ie le - dacă o m âţă face m ititei m âţişori - apăi ie le om oară m âţu şeala şi şi-or şi descântând nu ştiu. Şi pe urm ă m âţişorii îi ia — după şi i-o om orât — îi pune-n m âncare, usucă d in carnea şeaia şi faşe fă ină, şî pune aco lo nuntru şî coaşe turta şeaia şî s'duşe ş-o dă la alta pi care i-e şudă. Ş îp i urm ă aşela poate, săracu, trăieşte păn şe in tră-n păm ânt şi leac nu m ai are. Şî cu p lod de pisică fac. Cred că dzâc ie le neşte vo rgh e şî ăştea au pu tere m ai m u lt decât alşeva. Vorghele au puterea asta de la dracu".

In f.: Ana StrâmbeiCuleg.: Şt.C.

DESFACERE DE U R Â T

Anica M orăriţa a învăţat-o. „Dacă te-o urîbărbatu , s'te duşi la fântână, pu i m âin ile aşa (în cruşe) şî spui: (v e z i textu l 72a). Pui m âinile cruciş şî deasupra apii dzîşi: (vezi textu l 72b). Şî desfaşi m âin ile. Ş-apăi iei apă ne-nşepută, păr'nu răsare soarele, te speli pe faţă şi bei".

72a. Desfacere de urât

- Bună dim ineaţa, apă albă!- M ulţăm ăsc, An ică neagră!- Nu-s neagrăNiş de soare,Niş de foc;Da-s neagrăCă n i-o făcut...

72b.

Ie-n i faşe c-o mânăDa io -n i desfac cu doo;

SOCIOLBUC

196 ŞTEFANIA CR1STESCU

Da ie-m faşe cu trei,Da io -n i desfac cu patru.

Şî tot ieu m ai m u lt cu una păr'la noo.

Io -n i desfac cu n oo Şî cu m âin ile-am ândoo.


DESFACERE DE U R Â T CU VENIŞ ŞI CLOCOTIŞI

„Trăiem rău cu a n ieu (soţu l). - Da ieu m -am dus la Gheţoaia şî i-am spus că să-m i tragă cărţâle. Şî ia o dzis că s-o am estecat o m ână ră între no i şi o dzâs că ie are n oo oale şî c-o s'ducă s-aducă veniş, clocotişi, c... bou lu i şî s'hiarbă. Şi-o dzâs că s'm ă pu ie-n albie, s-aprindă lum ânări în gura alghiei, ca la cristelniţă. Şî c-o icoană-n mână cu M aica D om nu lu i să-m toarne n oo oale cu apă fiartă pe m ine ca s'ducă rău".

In f.: O lea lu VanicaCuleg.: Şt.C.

SOCIOLBUC

Alte descântece, vrăji, leacuri

CRUCEA CEA M A R E

„C ru cea cea i m are cu s lăn ină sfin ţâ tă să face. La Paşti când sfin ţăşti pasca, slăn ină de la p o rc ie i şi sfin ţăşti. Şî şade ş-un an de zâ le şî niş v ie rm i nu faşe, niş nu pu te. C h iar asta-i m are p u terea lu M n e zo ! Ie i s lăn ină şî cu cărbune şi pu i pe pragu uşii; ch isăzi că rbu n ii şi cu slăn ina cu m u chea bărduţii. Şî ie i şi faşi cruşe cop ch ilu lu i d-işa păr işa (d e la fru n te -n jos până la nas, pe obra ji, pe barbă, o m ăscăreşti aşe pe fa ţă ). A p o i d in um ăru l d rep t pân ă -n talpa p ic io ru lu i stâng şî d in um ăru stâng păn ă -n talpa p ic io ru lu i drept. Pe p rag şi spui vo rb e ; ştie R aveca M a r jin e " .


DE C Â N E PĂ

„Când o samini, prăşeşti, o boroneşti cu grebla, iei sacu-n care-a fost cânepa de sămănat, îl azvârli în sus: (v e z i textul 73). Şî ia creşti m ai m are ca să-ţ facă-n ciudă".

73. De cânepă

Fă-te nu te-i faşe,Că n-are şin te toarşe,Că io am copchii Şî n -am cân te lucra.


SOCIOLBUC


DE V AC Ă

„Descânţ în tărâţă şî-n sare. Cu cosor, cu cuţât - io descânt cu frigarea. Şî spui: (v e z i tex tu l 74) o dată". Vacii i se dau să m ănânce tărâţele descântate trei zile la rând.

74. De vacă

Cum strânje alghina la ştiubei,Aşa s'strângă vaca fruptu.Şi cum strânge furnicaru la m oşinoi,Aşa tot să strângă fruptu, Rujana.

Inf.: Zoiţa BotnaruCuleg.: Şt.C.

C A SĂ NU SE L IPE A S C Ă B O A L A DE O V ITĂ ,DE O VIE, DE CEVA

„A co lo , de un fe l de trebuinţă...Pentru ca să nu se lichească boala de o gită, de o gie, de cevai.

Asta-i aşa de interesu fişticăruia, pentru acarent, de o vorbă. Să şadă în gie, în ogradă.

- Care interes?O vorbă: pere gia; răm âne fără gin.Aşa se cheamă, că tot este o vrajă din babe..._ 7

A u putere? Te fase răsol. La no i este o vorbă: m ai tare să te tem i de mâna şea rea decât de D [u m n e]zeu . D fu m n e jzeu după dreptate îţi dă; o babă de aşeea te descântă de nu m ai găseşti leac nici în lum ea asta nici în cea lum e...

- Sunt multe babe în satu ăsta?A p o i sunt. Satu ăsta i tot babe...- Ce pot să facă?A p o i îs tari, ele îs bătrâne. A u ţinere de m inte, ele ştiu din

urmă vrem e.- [Dar tinerii nu au ţinere de m in te?]Au, da nu toţi.- [Păi cum?]

SOCIOLBUC

D e sc â n ta tu l în C o r n o v a - B a s a r a b ia199

Pni nu-s dau intercsu.

r - de -Si boala se învârteşte prtnprejur. Nu « b a g a m ogra . ^ ^ ^

Culeg.: A .G .

LU A R E A M A N E I: FACERE ŞI DESFACERE

„ o dvâs că m e * n e jte oam m rla « c u jţm $ £ £ « £ £

drum a manca, pune S._. ^ m ^ m ă?. şî S;0

şireada cu pte. Şi unu » rfredel s-o sfredelit în inima caruţai.dus din dosu căruţai ş-o loat un redel ş o sir ^

Ş-o strigat la unu - ^ - ^ " â ^ - ^ m p l u t şeaunu. apoi o pus inima căruţâi. Curje ca pi ş P- Ş $-apăi pi urmă o loat ş-oun şep. Da jitili-n felX PI ş-o mâncat, s-omâncat oammu laptele şi s ^ şireada ca să-l roajeloat la svârcolit; şi racne s du sireada iera un om bătrân

fî^ m u c m r-o î^ m m a n a la jîte 'o-ntors-o napoi- cân d bâtea-„ cojoc

d e — -întâm plarea cu laptele, msa .scos d.n p ro ! p ^ ^

Culeg.: Şt.C. j ncnrp Sfântu G heorghe la toloaca

„Un flacau s-o us sa ^ ^ ^ strecătoare aşa pe roo.(islaz) cu caii şi dirnine ţ ^ ^ ^ ^ cu căpestreie de laDa şe dzâşea n -o audzat. Ş d acasă

cai -o d zâ sd in g u ră că ^ ^ a ş ^ ^ c u r j e din căpestre flăcău ş-o pus «p e s tr e le -n tinda J J , p ^ ^ ^ ._q spus;

lapte. S-a dus din căpestre lapte?" Şi când„Şe-ai făcut tu, m ai băiete, I ursioare cu lapte, unt,s-o dus acasă la baba - P n m a™ Ja loa mana de la v ite ".brânză. Şî ia n -avea mşi o Cep <• ^ c . Dodonu

SOCIOLBUC


întâmplarea cu strecătoarea, comunicată de Constantin Dodonu, e povestită ca o întâmplare personală de către informatoarea Anica Strâmbei. Original e procedeul de desfacere. „Vaca noastră o-nşeput a ave lapte mult. Da mama m e o dzâs că dzâşe trebă de făcut o groapă mare, ş-apăi am muls vaca trei dzâle ş-am turnat laptele-n groapa şeaia şî pe urmă cân m -am dus la groapa şeaia, apăi fel de fel de jivine mâncau la lapte. Şî s-o desfăcut".

In f.: A n ica Strâm beiCuleg.: Şt.C.

„La B raghişe (e un sat d in a p rop ie re ) o fim e ie - de-am u spune că pe m am a ei o audzât-o că spune - că cân iera ia tânără şide-n m ăhală c-o fim eie. Şi fim eia şeia avea o vacă şî iera vestită că ie v in de la tăt satu frupt. I-o spus cum ie ia m ana de la jite. S'duşe pe câmp cu strecătoarea-n chişoare şi spune că de la toate dogh itoaşele loa m ana, nu num a de la v ite . Da baba de-am u făcusă o vacă de lem n în pod şi jiţă l ş-o dzâs că s'duşea la vacă-n

pod şî-i spunea:

75. De luarea m anei

Iac'tă, jiţă lu tău îi slabŞî n -ai lapte cu şe-al hrăni.M ă duc la câmp şî-ţ aduc mană.

S'duşe şî îm bla p in tăt şăsu şî m ene că ie mana de la toate jiv inele. Cân să-ntorşe napoi avea brânză, unt în strecătoare. Şî unje ujeru vaşii şî botu jiţă lu lu i şelui di lem n şî pi urmă m ulje vaca din pod şî vaca ei d in ogradă o ţâne num a de m ărturie".


- Pe la dumneavoastră sunt femei care iau mana de la vaci?- „M ana de la vac i, ace ie ie păcat cine faci, să zace, o f

D oam ne, am auzit de aistea da n -am făcut. înspre Sf. G herghe să duc cu o străcătoare la pârâu şi ie m ana la vaşi şi răm ân v iţe ii, rag de n-au lap te, cum să îm p le străcătoarea di apă aşa să să um ple di lap te să nu m ai aibă n im en i p i lu m e m ană, to t untu şi laptele să v ie în strecătoarea ei, cum să um ple râpa

SOCIOLBUC


aşa să să u m p le s trecă toarea , m en eşte pe o vacă care are ea gh ine, la to t satu să va icără ca cum sunt bătute în palm ă. Ştiu ba tă -le am aru l"

Inf.: A . SlobozianuCuleg.: D.I. iu lie 1931

Strigoaica ia mana de la vite. „în dzua de Joi-M ari păn la dzuă aşel care-a vrea să prindă strigoaica să fure şurşele de la noo case ş-apă s'facă focu la ie i în ogradă. Ş-apo atunşea care-i strâgoaică, v in e la om u şela şî-1 ocărăşte că de ş-o făcut focu; şî vrea să-l răşchire. Ş-apă atunşea o prinde. Tica n ieu spune c-o prins o strâgoaică cân iera flăcău. O trecut una, A răpoa ia bătrână pi portiţă ş-o în trat noap tea spre S fân tu -G h eorgh e cu chelea-n ogradă. A ve strecătoare-n chişoare şî don iţă-n cap. Ş-o mărs la vacă (şî vaca iera cu jiţă l) ş-o dzâs c-o pus doniţa su vacă ş-o dzâs:

76. De luarea m anei

La leliţa ţâr,Da la m ine şor (m u lt).

Şi iei o ucis-o de-o scos-o m ai m oartă din ogradă".In f.: Sofia GaneCuleg.: Şt.C.

„Dzăşe că om u dacă are şăpte fete şî nu măi are niş un băiet pintr-însele, apăi spune că una trebă să fie strâgoaică. Şî de la şăpte ani îi creşte coadă şî cât trăieşte, ia di apă fuje. Dzâşe că ie popreşte ploile. Şî rupe trei pene de la cocoş, de la aripă ca s-aibă a sâmţî de ploaie. (Cân ie s'şie ploaie, cocoşii cântă şî bate din arip i)".


„Aşa am apucat, că eu tare ştiu. Când se samănă orice ar hi la câmp, se zice: „pun cu firu să scot cu tuhalu". începutu săptămânii.

Vasu în gura cuptiorului: „nu pun cuţitu-n sare, da pun să tragă gita m ea acasă".

Dacă-i vra să nu ia n im en i mana, când fată vaca iau doi-trei pum ni de săm ânţuri de mac, de cânepă, de grâu, de păpuşoi,

SOCIOLBUC


am estec tăt la un loc şi-l svârl unde doarm e vaca şi „când a pute num ăra hirele cele, atunci să ieie mana vacii m e le " şi nu o mai ia cât trăieşte.

Când fată vaca, îndată', şi nu -i m ai ia mana să să pună tătă Cornova".

Culeg.: A .G .

DESFACERE DE PA G U B Ă

„P in alte părţi de sate sunt aşa că dacă n i-o fu ra t n ie o pă re ich e de bo i, apo i m -am dus la o f im e ie - v razâcă - şî ie şe descântec a şi dzâcând d in gură, nu p o t io ca să ştiu; da ia să suie cu che lea (d ezb ră ca tă ) pe casă şî pune vâ rte ln iţa şeai de b u m b ac şi şe -a şi d zâ câ n d că v â r te ln iţa s ă -n v â r te ş te sângură şi om u găsăşte paguba" (A .S .) „V ârte ln iţa s-învârteşte n a p o i ca cum ar şi c 's 's - în to a rcă n a p o i pagu ba . A ia s ta să chiarnă că desfac". (V .T.)

Inf.: An ica StrâmbeiVera Trofim

Culeg.: Şt.C.

DE JUDECATĂ, CU A R IC I

„A lu Andrei M anoilă , a factorului, Anica, ie nu-i cu cununie. Da poa'să-i şie dă dăori (două ori) m amă, lui. Spun oam in ii că ie dac-a vrea să trăiască cu-m păratu şî trăieşte. Ştie s'facă cu arişiu. Io am avut judecată cu-o fim e ie şi ie-m i spune, dzâşe: - Las că io ţ-oi făşe. Num a prinde de şela şî adă la m ine.

- Da şe s'faşi, ţac 'An ico , cu dânsu?Da ie dzâşe:- Adă-m i ş-o bucăţâcă de pândză noo şî io - dzâşe - l-oi învăli

şi l-o i da pe foc. Şi - dzâşe - a să grămădească fim eia şeaia cum s'grămădeşte arişiu. Şi-i grăm adă păr m oare. Nu-ş m ai v in e-n fire păr m oare. Şi m ie m i-o fost jă le. Io m -am tem ut de păcat". (Era în judecată cu Ileana lui Bâzgă).

Inf.: O lea lu VanicaCuleg.: Şt.C.

SOCIOLBUC


DE JUDECATĂ, CU G REB LĂ ŞI Ţ Ă P O I DE M Â Ţ Ă N E A G R Ă

„Varvara Caţăr ştie m u lte , ştie şi drăşii a faşe. Da că n-a să v re ie să spuie. Dacă are o judecată şevai apăi să ştie că răm âne pe-a iei. S-aude că dzâşe c-o prins o m âţă neagră ş-o legat-o cu işpăgat (aţă) aşe de nu i să v id e n ici on şir di păr. Ş-o dus-o-n răspintea dru m u lu i ş-apă ce-că cân s-a dus a dâu dza (a doua z i) a găsit aco le în drum greb lă şî ţăpoi. O rămas din m âţa ceia. Şî dacă vra să tragă om u la dânsa (să ţâie cu dânsa la judecată ) apă-1 traje cu grebla. Pe-aşei care-s duşm anii lo r apăi ăi îm p in je cu ţăpo iu ".

In f.: A .A . PurcelCuleg.: Şt.C.26 iu lie 1931

„Varvara nu-i din sat di la noi. Ie de la Năpădeni. Aşe ia i-o adus legaţ pe draşi, cu ulşică cu tăt! Varvara, iaca, să-l prindă adz pe bărbatu-so cu boi de furat, şî nu -i faşe nică, la judecată! Că ia faşe şe faşe şi gata !"

Inf.: Irim ia RusuCuleg.: Şt.C.

SPRE A N U FI PRINS L A FU RAT

Chiruşa lui Caţăr a luat o mâţă neagră, şi-o pune-n tr-o oală şi se duşe la un răspântiu, în tr-o pustietate, unde se încrucişează d ru m u rile , unde nu um blă om , ş-o pune aco lo şi face focu dedesubt. Şi înşepi să fiarbă şi cât h 'erbe ie acolo, iei nu se uită într-altă parte decât num ai în focu l şeaia, în oala şeea. Nu se uită înapoi, că i se pare că viu asupra lui năluşiri şi atâta-i a lui, gata-i m ort! Şi fierbe atât de tare, că răm ân oasele num ai într-însa. Pi urmă scoati oasele şele şi le trage prin faţa unei oglinzi, şi toate oasele şele, ele să văd prin oglindă, da este unu, s-alege, îl treci prin oglindă că el nu se vede. Şi aşela îl ie cu dânsul. Cum nu se vede osu în faţa oglinzii, aşa nu să vede el cân vrea să fure sau să facă el prostii de-ale lui. Osul îl ţine sub limbă.

Inf.: An ica Popa, 22 aniCuleg.: A .G .

SOCIOLBUC


FACI O M U L BEŢIV

„Dacă vre i să faci la unu să beie şî cuşma din cap şi cămeşa di pi dânsu, câte răţ m oarte-i găsî, la tăte s'le ie i căpiţele. Vro noo capite s 'fie sau v ro trii (m a i pu ţin e de trei nu s 'p oa te ). Şî le pune-ntr-o garafă şi torni pişte dânsele v in şi v inu şeala-1 ţâi acolo o dzî şî-1 pofteşti pe cumătru cutare or pe cutare şî cu nebăgare de samă îi dăm num a băutură de şeaie, să beie. Şî-1 dzâşi din gură:

77. De beţie

Nişodată s'nu m ai stai cum n-o stat raţa di pi apă cu băutu.Zâci de câte ori v re i. Şî ie i pe u rm ă-n şepe-a be. Capica

(copeica) de dânsu nu s'm ai ţâne, cum nu s'ţâne apa pe raţă. Să desface num a la m ănăstire de-un p rio t cari şiteşte m o litva la M arele Sfânt Vasile".

In f.: An ica StrâmbeiCuleg.: Şt.C.

DE M O ARTE , CU FR IG Ă R I

„Cân vrea s-om oare apăi dzâşe (în tim p ce bate frigarea cu ciocanul în vatră; v e z i descântecul de ursit cu frigări):

78. De m oarte

Cum s'pătrunje şieru-n păm ântAşa să-i frângă inim a, s 'm oară !"


DE M O ARTE , CU B R O A S C Ă

„Ce-că prind o broască. Şî când o taie te-om oară pe tine acasă".

Inf.: O lea lu VanicaCuleg.: Şt.C.

SOCIOLBUC

Descântatul în Comova - Basarabia

DE M O AR TE , CU CUI DE B ORO A N Ă

205

„Bălaşa lu Coţofanu am arnic ştie multe. M i-o spus ie-n tr-on rând că:

- Să v ii la m ine, s-aduci un cui de boronă (grapă), să-l furi.Ş-apoi dzâşe:- Las că dacă te -o i învăţa, apui lî-i da la brazdă.Da io m -am tem ut c-o dzâs m ultă lum e că dac-o bate cui de

boronă, apoi iei ar'să m oară".Inf.: O lea lu VanicaCuleg.: Şt.C.

LEAC DE DEOCHI

„Chiş-te-n palm ă şî spal-te pe faţă şî-ţi treşe d ioich iu".Inf.: O lga SamsonCuleg.: Şt.C.

LEAC PENTRU G Â LC I L A A N IM A L E

„C artoa fa ie brâncă, buru iană - creşte p in pădure; o dai porculu i în lături şî-i treşe când are la gât nişte m odve (gâ lşi)".

Inf.: Ignat CiobuCuleg.: Şt.C.

LEAC DE SC R Â N T ITU R Ă

îm i scrântesc piciorul şi şchioapăt. Ruxandra îm i aduce, într-o lopată, păm ânt de la rădăcina unei perje. Gh. Şoim aru îi spune să-l fiarbă cu apă, să-l opărească. Aşa şi face. A p o i îm i dă câlţ de in să-l pun pe picior. Pe deasupra pun păm ântu l cald. M ă leg cu o cârpă şi cu o aţă de in.

- Dar vorbe, ceva, nu spui?- „Nu că nu e vrajă, e de leac".Asistă toată familia. Gh. Şoimaru, tatăl, regretă că nu are spirt

de la doctori; a avut, dar l-a tot dat oam en ilo r care aveau câte un cal şchiopat. Peste un ceas, Gh. Şoimaru îm i spune să văd dacă

SOCIOLBUC


s-a inalbit locul. Dacă da, suferă să m ai pun o dată. Dacă e negru sau roşu, degeaba pui. N em u lţu m it cu leacul de păm ânt de la perje pentru p icioru l m eu scrântit, cer descântec

- „Să te duci la Chiruşa Boian, că şi nouă ne-a şchiopat un cal şi ea ni l-a ridicat sus". p

Inf.: R. ŞoimaruCuleg.: H.H.St.2 septem brie 1931

JOC DE CO PII

p loaia"1 f d dC deSCânteC î l spun copiii când plouă, ca să oprească

79. De oprit p loaia

Stăi p loa ie călătoare Că te-a junge soarele Şî-ţ taie p icioarele,C-un pai,Cu un mai,Cu sabia lu i M ihai.

In f.: A n a LucaCuleg.: E.T.24 iu lie 1931

SOCIOLBUC

ST U D II ŞI C H E S T IO N A R E P U B L IC A T E

SOCIOLBUC

Agentul magic în satul Comova (Basarabia)

anului 1 9 3 1 înstnul S m o r a - j C d ^ l o A d S ! " " iicam pan iei de cercetări m n n n L f Basarabia, cu ocazi,

întreprinse, sub conducerea Profesoru lu i1 d T ^ p r° m âneşt Institutului Social Rom ân rieră tr u • ' P re§edintel<sociologică a respectivu lu i Institu i m ™ Scc*iel i c m onografi,

C o rn ^a “ e e S l ' C f S T ? * " ' ^

de orăşenizare d e j? d L ' ^ e av S “ T an8aja‘ im r‘ “ n Pr“ eSam algam de credinţe şi practici strSh C° nserva încă v echiul

m ahala leioră*e„e5, i a l u L L e a ^ a c e s tu i

demagic, cu alte cu v in , t , T ™ c T i Z K f ' U' a8<™ “ 1O practică m agică. eplm eşte sau interpretează

N e -a m im pus ca m etodă o în cerca re rie m ed iu lu i real în care agentu l ™ • r c a r e . d e r e constitu ire a

aproape fotografic ceea ce credea ^ a re „p n ză - A m înregistrat,

- *1 m s a , ; r c3 î r “ d r s i w i p “ f cv nm ed ica lă , de n eco n fu n d a t m • a descarnatului (m agie

leacului). Acest grup d e f a m e d P 3 ^ idS de P i t i r e afix e de rea lizare şi agen ţi rip3SnCe neCesita intotdeauna condiţii

grupul social din care fac parte D ese ' SJ!eciaIjza Ii' delim itaţi de nostru, agentu l m agic esenţial ’ n tatoru ' va fi deci, în satul

întrucât scopul descântatului - vindecarea de h"r PraC‘ 'Câ' de oh icei hun * m 3s„ra în

SOCIOLBUC


liniştească sim ţul de p rop rieta te al specialistu lu i, cercetătoru l poate lucra în vo ie . Specialistul îi va furn iza m ateria lu l ob iectiv: ritu rile m anua le şi fo rm u la orală, con d iţiile lo r de rea lizare obiectele întrebuinţate în fiecare caz etc. M ateria lu l acesta nu este greu de cules. El riscă însă să nu fie prea interesant.

Este evident pe de altă parte că cercetătorul nu poate asista la toate cazurile reale de descântat din sat: faptul social ar fi stingherit, iar cel care ar încerca-o ar fi considerat importun. Cel m ai adesea' descântatul viu nu poate fi surprins. Pe teren fiind, se încearcă deci reconstituirea lui. Cu puţin talent se pot crea însă împrejurările care să dea o reconstituire echivalentă cu un caz autentic. R og i să fii descântat, povesteşti lucruri auzite în sat (nu trebuie niciodată m enţionate întâmplări de aiurea, afară numai dacă se încearcă un experim ent social cu privire la transmiterea m otive lor folclorice), pregăteşti atent atmosfera. Oricum însă, toate faptele autentice şi toate variaţiile lor de la un caz la altul nu vo r fi niciodată la îndemâna cercetătoru lu i. Şi n ic i nu pu tem fi siguri că, sub och ii noştri, descântătorul a spus tot ce spune de obicei atunci când faptul social al descântatului se produce în m od natural. Oricât de mult ai fi intrat în atmosfera satului, oam enii te simt totuşi deosebit de ei. Ceea ce putem surprinde este aşadar conturul general al fenom enulu i: cam cum se descântă în satul acesta, spre deosebire de altele.

M ateria lu l com unicat de descântători va fi deseori rigid şi m onoton . Ei practică fără să m otiveze . Nu se îndepărtează de la nici un e lem en t al ritualului, deoarece de obicei nu ştiu ce este esenţial. R ep rezen tând form a îm p ietrită , ru tin ieră a practicii, descân tătorii sunt agen ţi în ch iş i, de la care r itu r ile trec m ai departe, neschim bate. Ei nu le adaugă n im ic personal. S-ar putea spune chiar că au fobia inovaţiilor: ritul ar risca, prin ele, să-şi piardă eficacitatea. D escântătorii fac astfel posibilă persistenţa acestui gen de practici m agice. Sunt zidu l v iu de apărare a celor m oşten ite din străbuni. De aceea, ei nu v o r încerca decât rareori interpretări. Va trebui să m ergi în sat, să stai de vorbă cu cei mulţi, care nu practică, dar in terpretează, pentru ca să-ţi dai seama de adevăratu l interes al acestor fapte sociale. E ceea ce vom încerca să reconstituim în partea a Il-a a lucrării de faţă. în partea I îi vom căuta să desprindem im aginea descântătorului cornovean .

SOCIOLBUC


I

A vem in form aţii despre 87 de persoane care ştiu să descânte în Cornova. Lăsând la o parte num ărul celor care ne-au putut scăpa, cifra e destul de sem nificativă în sine, chiar neraportată la num ărul locu itorilor din sat. (O asemenea raportare ar fi de altlel deosebit de interesantă. Ea necesită însă un studiu şi o documentare specia lă, care răm ân să fie în trep r in se u lter io r. O sin teza a a tm osfere i sp irituale a Basarabiei, cu văd ite le e i e lem en te de superstiţie rusească, rămâne de asemenea de făcut de abia atunci când v o m dispune de m ai m ulte m onogra fii de sate basarabene, care să poată fi com parate cu m onografiile de sate ruseşti.)

Schema A prezintă repartiţia descântătorilor pe sex şi grupe

de vârstă:

Grupe de vârstă Femei Bărbaţi

50 ani şi peste 30 5

40-50 ani excl. 18 5

30-40 ani excl. 11 3

20-30 ani excl. 6 3

15-20 ani excl. - 2

sub 15 ani 3 1

TOTAL 68 19

Schema A

Ea ne arată în prim u l rând că descântătorii fem e i sunt mult m ai num eroşi decât descântătorii bărbaţi. Dm num ăru l total de 87 de descântători - 68 sunt fem ei şi num ai 19, barbaţi. Cele mai m ulte dintre fem ei (30 din 68) aparţin grupei de yarsta a celor de peste 50 ani. (în satul Cornova, fem eia care a depăşit varsta de 50 de ani este considerată bătrână.) Num ăru l descântătoarelor descreşte o dată cu num ăru l anilor. La bărbaţi, trecerile intre grupele de vârste apropiate sunt aproape im perceptibile.

înainte de a trage concluziile pe care ni le im pun cifrele de m ai sus trebuie să ţin em seama de faptul ca nu oric ine ştie sa descânte este autorizat să descânte efectiv în sat. Descântătorul (descântătoarea m ai cu seamă) trebuie să aiba calităţile următoare.

SOCIOLBUC


(a ) să fie bătrân (ă ): „Fem eile cele bătrâne; că de-am u fem eia când o descânta trebuie să fie curată, să n-aibă bărbat* (F 2282; id. 3, 4 ); sau

(b ) văd u v (ă ): „Cea care răm âne vădană şi n-are bărbat: veaâ mata că trebu ie să fie curată" (F 228; id. 2, 3, 6 ). Nta trebuie să descânte în nici un caz fem eia care are copii mici. „Dacă descântă când are copii, apăi să-m bolnăvesc copiii. Apăi, eu dac-aş şti un descântec, nu pot descântă nici copiii m ei, că nu le trece de la m ine. Se-m bolnăvesc mai rău, că-i m am ă şi-i tot în tr-un sânge" (F 2; id 4)- sau

(c) fată nem ăritată (fec io r): „Fata m are dacă ea n-are bărbat e tot curată şi are leac" ( F I ) .

Putem deci bănui că în tre cei aparţinând grupei de vârstă de la 50 de ant în sus sunt cuprinşi m ajoritatea ce lor care descântă e fectiv în sat. D in grupul ce lor cuprinşi în tre 40-50 de ani (18 fem ei, 5 bărbaţi) tind să facă parte cei care au rămas văduvi sau şi-au căsătorit copiii. Ei descântă în cazurile m ai puţin grave şi reprezin tă punctu l de trecere spre grupa im ed ia t superioară Grupul ce lo r cuprinşi în tre 30-40 an i (11 fem e i şi 3 bărbaţi) reprezintă probabil faza de difuzare şi oarecum de prezervare a practicii. Am ploarea lui ne arată că practica descântatului e sortită sa supravieţuiască încă m ultă vrem e în satul Cornova. în grupul celor cuprinşi între 20-30 de ani (6 fem ei şi 3 bărbaţi) pot descânta e fec tiv doar fe te le n em ărita te sau fec io rii. Aceştia tind să fie cuprinşi aproape exc lu s iv în grupa de vârstă 15-20 de ani. în sfârşit, cele 3 fe tiţe şi un băieţaş reprezin tă o cifră destu l de interesantă pentru defin irea atm osferei m agice în satul Cornova.

Schema B prezintă repartiţia pe clase sociale a ce lor 87 de descântători:

Clasă socială Femei BărbaţiDvoreni 4 1Mazili 19 11Ţărani 41 7Ţigani 4

Schema B

SOCIOLBUC


Ea ne arată că descântătorii cei m ai num eroşi (48 dm 87) aoarU n clasei soc ia le a ţă ran ilor. C lasa socia lă superioara a m a X r se situează pe locu l al doilea ca im portanţa num erica (30 descântători). Descântatul fiind, dupa m arturisirca cor vendor, m ai m u lt o p ro fes ie a ce lo r saraci - La no. descant de-amu fem eia care are vreun greu (greutate) (F :226) - e natura ca num ăru l ţăran ilor să fie m ai m are şi sa treaca im ediat alatun ca însem nătate num erică m azilii, probabil sărăciţi, şi o ricu m ceva m aU p roap e de clasa socială a ţăranilor. M azilii con feră de altfel, Z ă cum se va ved ea m ai departe, oarecare prestig iu unor anum ite descântece. C ifra de 4, însum ând num ăru l descanta to a rd o r ţigănci, îşi are în sfârşit im portanţa ei, dat fund num ărul

foarte m ic al fam iliilo r de ţigan i din sat. _Schem a C p rez in tă repartiţia ce lo r 87 descan ta ,or, dupa

ştiinţa de carte:

Ştiu carte? Femei Bărbaţi

Da 8 11

Nu 60 8

TOTAL 68 19

Schema C

Ea ne arată că m ajoritatea descântătorilor (68 din 87) nu ştiu

să scrie sau să citească. Grupul fem e ilo r e m ai cu seama e o even în acest sens. D in 68 descântătoare, num ai 8 ştiu carte şi dintre acestea una singură e bătrână (peste 80 am; v e z i F a ). Ea >

“ S L l ' » b . « " S i i ! noi

r Z T i n î 4 d in tre descân tă to rii de seam a ai satu lu i (F 383 ).

tate m enţionate m ai sus.

SOCIOLBUC

Schema D prezin tă răspunsul la în trebarea: „D e unde au învăţat descântătorii să descânte?"


De la cine au învăţat? Num ărM am ă 31Tată 5Bunică 7Bunic 1Diverse rude 8„Din furate" 32Iniţiativă proprie 3

Schema D

Ea ne arată că cei m ai m u lţi descântători (52 d in 87) au moştenit practica descântatului de la rude. D intre aceştia, m ajoritatea (31 din 52) au deprins descântatul de la m am a lor. De altfel, după cum vom vedea m ai departe, câteva dintre descântătoarele renum ite ale satului au trecut încă de pe acum diverse practici fiicelor sau fiilor lor. „Poţi spune cui e m ai m ic" (F 17), spun ele spre a se justifica. Astfel, Botnăriţa le-a învăţat să descânte pe cele două fiice ale ei, Ileana H idosie Trufanuică (F i) şi Ifim ia lui M ereuţă (F e "), am bele căsătorite. Jieriţa a învăţat-o să descânte pe fiica ei, Ileana N ich ifor M ereu ţă (F n " ). Tudosia Dum itrache Socol şi-a învăţat cei patru fii (F 384) şi fiica (F g). Victoria Văscan şi-a instruit de asem enea cop iii - tre i b ă ie ţi şi o fată (F 375 ). Sunt apoi descântece care aparţin în exclusivitate unei fam ilii determ inate, care a reuşit să im p r im e un an u m e p restig iu descân tecu lu i respectiv. Este cazul descântecului de muşcătură de şarpe care aparţine fam iliei Văscanilor: „Toţi din Văscani ştiu" (F 359). El este practicat în prezent de Victoria Văscan (F q ) şi sora ei Agafia Vasile Purcel (F k) care l-au învăţat de la tatăl lor Gheorghe Badiu şi de Andrei Badiu (F d), nepotu l de frate al aceluiaşi Gheorghe Badiu. La fe l se întâmplă cu descântecul de jungh i care „m erge"-n fam ilia Jitarilor şi a Botnarilor - „vezi, de-amu nu tot într-o fam ilie", spune o in form atoare (F 359). Descântecul m oştenit pe lin ie de sânge conferă un prestigiu deosebit, după cum vom vedea m ai departe, celui căruia i-a fost încredinţat.

SOCIOLBUC


Reven ind la datele cuprinse în schema D, se poate constata că, im ediat după categoria descântătorilor „prin m oşten ire", se situează categoria descântătorilor care au în vă ţa t descântecul, „furându-1" de la bătrânele sau bătrânii satului sau de aiurea. Interesant este faptul că acest grup, acum egal num eric cu primul,i-a fost de bună seamă cu m ult in ferio r în trecut. Cu vrem ea, grupul de care vorb im a găsit justificarea existenţei sale sociale, făcând din învăţarea „d in fu rate" una dintre condiţiile esenţiale ale unui bun descântec: „descântecul ca să fie de leac trebuie să se în veţe din fu rate", spun fişele 301, 296, 34.

Grupul ce lor care ştiu să descânte „d in in iţia tivă proprie" cuprinde două fete nem ăritate (F 412 şi b ), Ileana Pleşca de 40 de ani şi Vera Dângă de 33 de ani şi un fecior, Pavel G heorghe Dascălu, de 8 ani (F v ) care au inven tat, sub in fluen ţa şcolii, practici de descântat în care relig iosu l se adaptează şi se îmbină cu magicul. Acest fapt e cu deosebire interesant în satul Cornova şi m erită un studiu m ai am ănunţit. în cadrul lucrării de faţă nu putem stărui asupra lui.

18 dintre cei 87 descântători au o calitate în plus care, după cum vo m vedea în cele ce urm ează, e socotită ca foarte de preţ de către cornovean , şi anum e aceea de a fi ven iţi din alte sate (d in ju ru l C orn ove i). Aceasta se poate vedea din schema E:

Sat de origine Num ărCoşcodăni 1Chiştelniţa 1Dereneu 2Dumbrăviţa 2Gura Bâcului 1Ghiliceni 2Isvoare 1Meleşeni 1Năpădeni 4Onişcani 2Rădeni 1TOTAL 18

Schema E

SOCIOLBUC

2 1 6 ŞTEFAN1A CRISTESCU

Vom vedea că mare parte dintre descântătorii cu renume ai Com ovei provin din alte sate. Num ărul lor te face să gândeşti la trecerea motivelor magice dintr-un sat în altul şi la problema, interesantă, a constituirii unui „dosar" de magie regională.

în satul Cornova sunt 36 tipuri de descântat, dintre care două au tendinţa de trecere spre joc în lumea copiilor. Rămân deci 34 descântece-tip. Schema F ne arată câţi dintre cei 87 descântători ştiu (practică) fiecare descântec-tip. Enum erarea s-a făcut în ordinea descrescândă a num ărului de descântători.

Nr. de ordine Descântec-tip Num ărul celor

care-1 stiu1 Deochi 282 Spăriet 223 Strâns 214 Dragoste 175 Năjit 176 Orbalţ 147 Hudmă 138 Frigări 129 Beşica-rea 1210 Bubă neagră 1011 G âld 912 Tătarcă 813 Junghi 814 Şarpe 815 Cairlâc 716 Cel-pierit 617 Păr 618 Jolnă 519 Baghiţă 420 Cei-răi 421 Pocitură 422 Albaţă 323 Cârtiţă 324 Broască 225 Ciopârlajiţă 2

SOCIOLBUC


Nr. de ordine

Descântec-tipNum ărul celor

care-1 ştiu26 Friguri 227 Plânsori 228 Soare-n cap 229 Studniţă 230 Vacă 231 Tăiatul găinii negre 132 Descuiet 133 Râie 134 Cânepă 1

Schema F

Se im pun cu acest prilej câteva remarci.Există descântece pe care le ştiu foarte m u lţi descântători

(28, 22, 21 descântători de exem p lu ).A lte descântece nu sunt aproape deloc cunoscute; le practică

2-3 descântători, câteodată unul singur.C ifrele ne perm it observaţii asupra descântecelor înseşi, care

pot fi sau în fază de vulgarizare (cum e desigur cazul descântecului nr. 1) sau, d im potrivă, extrem de rare, aparţinând num ai câtorva iniţiaţi (cum este cazul descântecului nr. 31). Ele ne îngăduie însă şi observaţii asupra descântătorilor: caută ei să cunoască form ulele la care se recurge cel m ai des? în caz că da, de ce? Răspunsul la aceste în treb ă r i nu p oa te fi dat decât în urm a unu i studiu am ănunţit al descântecelor înseşi. Cum acest studiu nu poate fi întreprins aci, ne m u lţu m im să em item ipoteza că un descântec de preţ (corespunzând unei boli tem ute în sat) şi cunoscut numai de un num ăr m ic de persoane poate con feri celor care-1 ştiu o autoritate specială în sat.

Schema F ne perm ite de asem enea să presupunem că mulţi dintre cei 87 descântători ştiu m ai m u lt de o form ulă-descântec. Aceasta reiese în m od clar din schema G:

SOCIOLBUC


Num ărul celor care stiu Num ărul descântecelor ştiuteFemei Bărbaţi

22 8 115 9 27 1 36 1 44 - 53 — 62 - 73 - 82 - 91 - 102 - 121 - 14

Schem a G

SOCIOLBUC


B jp n p iA r p m

•cO

O N ft CT" O 3 X3P ^ P h 1Ih ^ U h Ph Ph M - > ^ U h Uh

w (0 (B m a>6► > > E O o

3 >§ J5 c £? £3 3Oj ^ flj flj > > fljU O O t / u J j O O f i

s s s e s 3 S 3 « E ^ §OOOOOJ 3 0 - GOOi i > wv - i ' w C J U U U U O u O U U - Ş g U U Q

o a fiB ii>-* 'O o mo

f 0 ( 0 * 0 < 0 i 0 < 0 < 0 * 0> > > > > > > >O O O O

o o o o o o o oG U t f U U U U U U U U

UJ

Q

v2 5 5 2 c iS ‘5 5 55>3>2 3 e. 9 . s . S c J J g § a s c a a s io q o & S S q b q o o q s S q S

KO p HO§ «3 "3 - 1

><0 .£ «■>

■ § 1 1 1 “ S S S S S m o S S S B S J

3ifi <U Ut « ._, MO tn ffi-i *-*

Sl }« Q, 00 ’C 3 'C 'Wfl M3 C7 co fi ,p >«J .nJ; C mo to i ; A> - p fi< f i

ej fi KO -r- >rtJ .p.5 O U t f 2 RC 60 Q.S *5. °® iMO to t? M 00 fO - ift ^ rt «fl C v wviQv>U|i. fi U

1 1 & fi p (03jnp§

3D3JUpS3Qm i n rs OV IA 1 \o m rs rs ’t fN t-- rr\ \0 ^ ro 1

auea a p B Î a i r i §

r 0 3 ( 0 < 0 3 3 f i f i f i f i DQ j g Q Q Z Z Z j z ; 2 2 2 fi fi 2 £

fi fi 2 2

f i f i f i f i f i f i f i f i f i f i t O2 2 : ^ 2 ^ 2 2 2 2 2 Q

BJBpOSBSBJ3

13 S ^ n ra § ^ ^ § S ^ § 11 H J3 .fi <g <s .fi 00 <g <g ,fi 00 <s Ja .g .35 C fi B s D C c c C s( O f 0 < O < 0 N < 0 < 0 < O < 0 < 0 N

1—1 \m \m " M hn kri (Tl ni\ ^ ^ H 10MO <• <1 MO KO -2. MO MO *e? J* MO MO « 0 MO V-H* «< »k, f—* H* E-* f-** H" <

B J S IB A

2 'B•s .3N U

i F.3 1 >a * -S

i 3 <o _5 2 a .2 « 8j S a 3 o fifi ,m O <0

o 5 o 2 . r a 2 ^ 3 3 o a W 2 W f t w U Q O f t U ^ ^

« -2 c c- fi MO *C» uI f

"Si 2 o fi O >

Sfi2

a 3 2 |T •□S 8 S â'S

2 -R & a l

I I ^ 1 t s I 1 â § 1 3 | sa .§ 8 ă I B 1■a S j3 “ s § s o o a q a

MO _ 2& u 8 2 •5 a o 5Q 3 w oS * G 00 5 s> «o*—1 nl •—

<0 (0 00 00 < «<

2 6 3 I S | | as g Ş î S -S î o S« o - H Ş ^ - a S8* ° > .2 ^ <o ^ £6 S *5 § s 1 £ .§ -2:« a s s s l J a s s ;

o.MO MO (/> 00 r- C

’UD -JM H(NrflTtin>OMX10'0' (N m ^ ir.

Sch

ema

H

SOCIOLBUC


Schema ne p em iite să constatăm că cei m ai m ulţi descântători (atat fem ei, cat şi bărbaţi) ştiu num ai unul până la trei descântece

Num ăru l ce lo r care ştiu m ai m u lt de trei descântece descreşte

progresiv. O singură fem eie ştie 14 descântece. C ifrele acestea ne

indica drumul care duce treptat la persoanele ce par a îngloba cea m ai mare parte a experienţei m agice a satului.

Schema H desprinde din totalu l celor 87 persoane care ştiu sa descânte pe cei 26 descântători p re fe ra ţi ai satului. F işele

in d iv idu a le a le acestora n e v o r conduce, p r in p rec iză r ile de

nuanţe pe care sim ple le prelucrări nu m erice nu Ie p o t da la

u ltim a etapă a cercetării noastre, şi anum e schiţarea im agin ii descantătorului-tip în satul Cornova.

Să u rm ărim acum , în tru câ t aceşti descân tă tori p re fe ra ţi întrunesc calităţile p rezen tate în schem ele anterioare.

1. D intre cei 26 descântători preferaţi, fem eile sunt în num ăr de 22, iar bărbaţii num ai în num ăr de 4.

2 18 dintre cei 26 descântători (15 fem ei şi 3 bărbaţi) aparţin grupului de vârstă de la 50 de ani în sus; 7 descântători (6 fem ei şi

1 barbat) sunt cuprinşi în grupa de vârstă 40-50 de ani, şi num ai

o singură fată, Vera Dângă (nr. 26 în schema H ), nemăritată, care

reprezintă de altfel un caz special, are 33 ani (deci sub 40 ani). Cei

mai m ulţi aparţin deci grupului bătrânilor satului, restul marcând

grupul celor care se apropie de bătrâneţe. Nu se observă nici o

abatere în raport cu datele furnizate de schema A pentru ansamblul descântătorilor cornoveni:

Grupe de vârstă Femei Bărbaţi50 ani şi peste 15 340-50 ani excl. 6 130-40 ani excl. 1

Schem a I

3. Repartiţia pe clase sociale a celor 26 descântători preferaţi este prezentată în schema J.

SOCIOLBUC

Descântatul în Cornova — Basarabia 221

Clasă socială Femei BărbaţiŢărani 11 1Mazili 7 3Ţigani 4

Schema J

Pu tem constata că m ajoritatea fem e ilo r descântătoare ale grupulu i aparţin clasei ţăranilor (11 ) şi m azililo r (7 ). Toate cele 4 ţiganei d escân tă toare d in n u m ăru l tota l al d escân tă torilor C ornovei sunt cu renum e în sat. Aşa fiind, categoria socială ţigani v in e im ed ia t după ţărani şi o p recede pe aceea a m azililo r ca importanţă relativă pentru definirea descântătorilor vestiţi. Dintre cei 4 bărbaţi, cei m ai m u lţi (3 ) sunt m azili şi num ai unul ţăran.

4. Repartiţia descântătorilor preferaţi după ştiinţa de carte e dată m schema IC:

Ştiu carte? Femei BărbaţiDa 2 2N u 20 2

Schema K

Din cele 22 fem ei, 20 sunt analfabete. D in tre cele două care ştiu să scrie şi să citească, bătrâna Profira Liponti (nr. 1 din schema H ) a uitat aproape tot ce învăţase, iar Veruţa (nr. 26 al aceleiaşi schem e) a profitat de cele învăţate la şcoală pentru a crea un nou descântec. D in tre cei 4 bărbaţi, do i sunt ana lfabeţi. Oricum , num ărul de 22 analfabeţi din 26 descântători consideraţi pledează în favoarea considerării analfabetism ului ca e lem en t constitutiv al personalităţii unui descântător cu renum e în sat.

5. Răspunsurile la în trebarea „D e unde ştiu descântătorii descântecele?" duc la schema de m ai jos:

De la cine au învăţat? Num ărDe la rude 13„Din furate" 12Iniţiativă proprie 1

Schema L

SOCIOLBUC


Cei m ai m ulţi d intre descântătorii p referaţi (13 din cei 26) ştiu descântecele de la rude; im ediat apoi v in e grupul celor care au învăţat descântecele din furate. în ceea ce priveşte num ărul celor care au creat descântece, el se lim itează la un singur caz.

6. Schema M ne prezin tă descântătorii p referaţi ai satului repartizaţi după locu l de origine:

Sat de origine Num ărCornova 18Coşcodăni 1Dereneu 2Ghiliceni 2Isvoare 1Meleşeni 1Rădeni 1

Schema M

D upă cum se p oa te v ed ea , m a jo r ita tea d escâ n tă to r ilo r renum iţi (18 din 26) sunt originari d in Cornova; 8 descântători p rov in din satele din jur. Trebuie m en ţionat că, d in grupul celor 18 descântători din sat, două ţigănci stau la Ichel, deci întru câtva la o parte de satul propriu-zis. Vom vedea u lterior că faptul de a fi d intr-un sat străin con feră o calitate în plus agentu lu i magic.

7. Repartiţia descântătorilor renum iţi în funcţie de num ărul descântecelor pe care le cunosc este dată în schema N:

Numărul descântătorilor Num ărul de formule cunoscuteFemei Bărbaţi

5 2 16 1 23 1 31 - 41 - 52 - 61 - 71 - 81 - 91 - 14

Schema N

SOCIOLBUC


După cum se poate constata, cea m ai m are parte dintre ei (18 din 26 ), 14 fem ei şi to ţi ce i 4 bărbaţi ştiu de la unul până la trei descântece m axim um . C ele la lte 8 fem ei ştiu patru sau mai m u lte descântece.

A tâ t cele 14 fem ei, cât şi cei 4 bărbaţi care ştiu de la unul până la tre i descân tece sun t însă cu ren u m e în tr-u n singur descântec care reprezintă astfel „specialitatea" fiecăruia dintre ei. Aceste specialităţi dau fa im a reală a descântătorului cornovean. La „specialişti" se recurge în cazurile grave; personalitatea lor stă chezăşie pentru reuşita ritu lu i m agic. Ei sunt v izita ţi chiar şi de persoane care cunosc descântecul, dar au convingerea că reuşita e m ai sigură şi m ai dep lină la „spec ia lis t". Către „specia lişti" converg astfel bolnavii, in clusiv cei din satele vecine.

D intre cele 8 fem ei care cunosc patru sau m ai m ulte form ule, num ai 3 au o specialitate: Botnăriţa (cf. schema H, nr. 5), Morăriţa (cf. schema H, nr. 6) şi Ciurlanca (cf. schema H, nr. 14). Celelalte 5 descântătoare, care ştiu m ai m u lte form ule şi nu sunt specializate în nim ic, alunecă în im aginaţia sătenilor pe planu l dubiosului. E interesant de notat că, d intre ele, 3 sunt ţigănci. Ori de câte ori vorbesc despre descântătoarele ţigănci, in form atorii ţin să adauge că ele ştiu să facă şi de rău. Despre celelalte două - Puşcărioaia (cf. schema H, nr. 23) şi M aria M ustaţă (cf. schema H, nr. 24) - circulă în sat, după cum vom vedea în partea a doua a articolului de faţă, adevărate legende magice.

Descântătorul specialist este deci în satul Cornova o realitate socială. D in satele enum erate se poate constata că preferinţa e dată fem eilor, având ceva m ai m u lt de 50 ani, ţărănci, analfabete, destul de adesea străine de sat, cunoscând descântecul cel m ai pu ţin răspândit, fiin d ch iar, u n eo r i, s tăpânele u n e i s ingu re form u le pe care s-o fi m oşten it d in străbuni.

Nu din întâmplare, Jieriţa (cf- schema H, nr. 15), descântătoarea cea mai renumită a C om ove i e o fem eie de 54 ani, cunoscând două descântece şi specializată în ambele. Ea a m oştenit descântecele de la mama ei. Originară din satul Dereneu, Jieriţa nu este vestită numai în Com ova, ci şi în satele din îm prejurim i. Ei i se adresează sătenii d inRăden i, Dereneu, Hirova, Crucioaia şi Ghiliceni (F 197) pentru „tăiatul găinii negre".

SOCIOLBUC


II

C on ta c tu l p r im a l d e s câ n tă to ru lu i cu sa tu l e ce l care creează relaţia socială descântător-descântat, în care ce l d in tâ i prim eşte de la cel de-a l do ilea p lata os ten e lii sale. La C ornova , descân tă torilor li se p lă teşte de ob ice i în natură: „u n căuşel de fă in ă ", „u n urcioraş de lap te " (F 270 ); „o găină, un pui, v reu n ou " (F 38 ); „o legătu ră de fă ină şi una de fa so le " (F 279 ); „un u rc io r prins cu lap te " (F 282 ); „fă in ă şi p â in e ", „ fru p t de la va că " (F 283 ); „fă ină de păpu şo i" (F 387) etc.

Lectura fişelor ne perm ite să constatăm că plata se face destul de adesea şi în bani (F 176), ba chiar că uneori plata în natură încearcă a o echivala pe cea în bani: „dai m ultă făină de păpşoi, aşa ca de 10 le i" (F 37). Acest fapt pune prob lem a pătrunderii fo rm e lo r de econ om ie orăşenească, pe care ne m ărg in im s-o m en ţion ăm aci, în trucât contrastează in teresant cu atm osfera spirituală a satului Cornova.

Pentru problem a care ne interesează, nu aceasta este însă relaţia cea m ai interesantă. în Cornova, agentu l m agic nu este

socotit num ai un simplu descântător. De cele m ai m u lte ori, în ju ru l celu i reputat că ştie să v indece de boli, încep să se nască şi bănuieli: tot aşa cum poate vindeca o boală, el o poate şi provoca. Poate „face şi de rău ". Poate arunca farm ece. Cel care ştie să descânte de dragoste e m a i cu seam ă bănuit: aşa cum poa te apropia doi oam eni, el poate face să se despartă alţi doi.

Acest nou gen de relaţii în tre sat şi agentul m agic prileju ieşte un m ateria l m ai variat şi m ai interesant. El este însă foarte greu de cules. Singura m etodă de in form aţie răm âne cea indirectă. Se trece astfel pe planul in terpretărilor individuale.

Locu itorii satului C ornova , cu m intea plină de în tâm plări ciudate în care au fost antrenaţi vech i agenţi m agici m orţi nu de mult, impresionaţi de vrăjitorii satelor din preajmă, creează în jurul urm aşilor celor dintâi, ca şi a celor ven iţi de aiurea, o vastă reţea de legende. Trebuie să încerci a prinde această atmosferă confuză, superstiţioasă, lu m ea aceasta în care adevă ru l şi fan tez ia se amestecă, pentru a avea im aginea ceva m ai întreagă a agentului

SOCIOLBUC


magic, oricum o im agine m ai com plexă, m ai plină de nuanţele pe care i le adaugă fream ătul discuţiilor zilnice.

în C ornova , a tm osfera aceasta superstiţioasă e îndeoseb i interesantă. în cadrul v ie ţii re la tiv lin iştite a satului, vrăjitoria devine o adevărată obsesie, iar vrăjitoru l, un erou al im aginaţiei populare. N im en i nu poate fi perfect sigur de ceva. Răul pândeşte din toate părţile. Trebuie să ştii să te aperi. „Eu sunt cântărită cu pielea (cu alte cuvinte, com p let dezbrăcată) şi nu se lipesc vrăjile de m ine" (F231), spune o in form atoare. Replica aceasta exprim ă teama cu care cornoveanu l trebuie să se apere. Pentru a se simţi ceva m ai liniştit, nu -i răm âne decât să se supună tradiţiei bătrâne şi să aibă och ii deschişi pentru a deosebi pe cei care fac bine de cei care fac rău.

Cei care „fa c de rău " aruncă fa rm ece care îm b o ln ăvesc oam en ii şi v ite le din sat. C ornoveanu l nu-ţi va putea explica ţie, dorn ic să înch izi lum ea lui com plexă în categorii logice, prin ce se deosebesc cazurile de vră jitorie de în tâm plările obişnuite. El simte când are de-a face cu un caz de vră jitorie şi vorbeşte de el sim plu şi natural, ca de o în tâm p la re pe care ar fi tră it-o cu adevărat sau pe care ar fi văzu t-o desfăşurându-se sub ochii lui. Vom prezenta ceva m ai departe câteva din aceste interpretări. Să încercăm deocam dată a în ţe lege felu l în care se trece pe nesim ţite de la im aginea celu i care descântă de bine la cea a celu i care ştie face şi de rău.

24 din cele 50 fişe de inform aţie referitoare la 23 descântătoare din sat pe care le-am întocm it atestă faptul că 12 descântătoare ştiu să facă de bine. Celelalte 26 fişe afirmă că 11 descântătoare ştiu să facă şi de rău. Dăm, în cele ce urmează, lista acestora din urmă, în ordinea descrescândă a vârstei:

SOCIOLBUC


Schema O

Celor 11 descântătoare de m ai sus li se pot adăuga 3 fem ei despre care satul spune că ştiu să facă num ai de rău, şi anume- Balasa Iu, Cofofanu (F 191. 192) Anica Iui N icola i a lui A lterne

(F 23) s, Ileana lu, Bazga (F 222). In total deci. se vorbeste în satulCornova despre 14 fem ei care ştiu să facă şi de rău.

înain te de a încerca să ne dăm seama prin ce frapează aceste

em ei îndeosebi com unitatea, prezen tăm câteva fragm ente din fişele referitoare la unele dintre ele.

(1 ) „A lu A n dre i M anoilă , a factorului, An ica (c f nr 2 în schema O)... ştie s'facă cu arişiu. Io am avut judecată cu-o fim eie şi ie-m i spune dzaşe: Las'că io ţ-oi făşe. Num a prinde de şela şî

SOCIOLBUC

m cornova - Basarabia1 1 1

adă la m ine... A dă -m i « r, k ~ -l-oi învăli 5r ] . ol da Pe ţ oc ş ,C!>“2 sf p“ d2ă " o „ 5t io - dzâse -

jeaia cum s-grâmăde5te arişiu si f a r C 1 Sramâdească femeia vme-fire par’moare.. - (F % ‘ P M ’moare. N „ -s m a,

(2 ) „Varvara Catar tc f nr » -

drăşii a faşe. Da că n-a să vre ie să s p u T e T " ° } ^ ™ UJte' Ştie * apai sa ştie că răm âne p -a iei S-aSde că ° judecată Şevaineagra ş-o legat-o cu işpăgat fată) pc f C‘ ° pnns ° mâţădi Păr. Ş-o dus-o-n r ă s p L e a d l T UV 1 să v id ? nici on ş r

fu dza (a doua zi, a S a” I h d " “ ' Câ ™ s">dm maia ceia. ş î dacă vra să , ragă omu ta î i " '' *' !‘' P" ' 0 « «la judecată - apă-1 traje cu grebla p f 3! ~ sa îâie cu dânsaai tm pinje cu ţăpo iu " (F 561) § C3re' S i m a n i i lor apăi

(3 ) „An ica Iu N icu laie t in a *v

bărbatu-so de n ic i nu gră ieşte c o n '" L ' ° nebunit P ebrânduşe - f]oare de ie * d ^ V s u T t fost un om ca o

oam inti c-adică i-a dat zam ă de b u h n ă T “ pn m avara - sPun lum ea de dânsa)" (F 25). P asăre de fu je tătă

faşe. Nu să m ai î f e e ^ g o T p o d ă r '3 ^ §' CU' 3 Vre să faca ™u,lup. M a i are şî cămaşa de c o p i ^ n / 1 m CU™ fUJC ° mu de cămeşă (are-o chele-aşa-m bracată F ia sa nasc cucopchil al ei. Şî dacă s-a snăla - §C C' ° lo a t-o de la un

tătă lum ea. Ca cum s-o desch i^copdu lu 353^ ^ ^ dragă la dzaşi ca-i frumoasă, da ie, nu Ie şărne n f C f 83 lu m e ’ Mata Dana şi trăieşte necununată cu iei c , f tU A lin ii luŞi s-o depărtat de ia " (F 222). ’ farm ,5e! fe l o uşis fim eia

M ateria lu l de fise dp in f„

vră jitorie ne perm ite u r m ă t o a r e T c o L î l f z i f C‘’ Z“ rile de

în sat sunt b ân r u n c ^ a m “ ' f “ o d in ,o ară

jn * . - îti s p u n c o r L v L , “ “ o ™ “ ^ Sa' iM im e erau vestitem tre care, m ai cu seamă Stăvă u ( I7 6 ' 177 ’ 179-183) p 179, 1 8 0 ). C e le la lte ş t ia u T ă facă (NaStaSia G h ' Stavarache;

avărich ioa ia „avea draci". Ea tin e* ^ de b in e ' dar Ş-apai iesă drac dintr-însu s ase n parasite subţâoară,

Ş aşe o făcut bogăţâie" (F 179). AşaSOCIOLBUC


fiind, e natural să fie bănuite de a şti m u lte nepoata ei (Dunia Leon Sclifos; cf. nr. 9 din schema O ) şi fiica ei de suflet (luată de suflet de la sora e i), Catinca lu i D um itrache Popa (cf. nr. 3 în schema O ).

2. Sunt bănuite apoi a şti să facă de rău fem eile ven ite din alte sate. C ornoveanu l are m are team ă de cei din satele din ju r care ştiu a face vrăji. El ştie că sunt vră jitori care fac sau desfac peste tot în apropiere, dar m ai cu seamă la Corneşti (F 225, 356), Călăraşi (F 188), Condrăteşti (F 189), M ânzăteşti (F 184-187), Onişcani (F 188), Perival, Sineşti (F 188). D intre cele 14 fem ei enum erate m ai sus, 6 sunt ven ite în tr-adevăr din alte sate (nr 1 2, 5, 8, 10 şi 11).

3. La rândul lor, ţigăncile din sat sunt de asem enea bănuite a face farm ece.

4. Bănu ielile acestea, m ai m ult teoretice, prind contur prin naraţiuni de genu l celor raportate anterior. Ceea ce este interesant este că faptele narate sunt atribuite unor persoane bine defin ite din sat. M ateria lu l de care dispunem m enţionează:

a. 6 cazuri în care o fem eie a luat bărbatul alteia cu ajutorul farm ecelor (F 19, 195, 203, 221, 222, 256);

b. vrăji prin care două fem ei din sat câştigă întotdeauna toate procesele (F 288, 561);

c. cazul unei fem e i care ştie să ia m ana de la vaci (face adică să treacă laptele de la vacile altora în ugeru l p rop riilo r ei vaci) (F 208);

d. farm ece prin care o fem eie şi-a înnebun it bărbatul (F 25);e. farm ece cu gâtiţă de lup prin care o fem eie îl face pe om

să fugă de gospodăria lu i (F 22) sau cu p ie liţa în care se nasc îmbrăcaţi unii copii, p rin care aceeaşi fem e ie izbuteşte să pară lum ii m ai frum oasă decât este (F 222).

Acestea nu sunt decât câteva dintre cazurile de interpretare magică a în tâm plărilor din sat.

încă o dată, acest m aterial de interpretare de deosebit interes (care ar p e rm ite un studiu m ai c o m p lex al re la ţiilo r socia le fem in ine în sat) e destul de dificil de strâns. Cea care ştie să facă de rău nu ţi-o va spune. îţi va spune însă ceea ce fac altele, de obicei duşmanele ei. Le va atribui chiar acestora farm ecele pe care

SOCIOLBUC

j i s S w ' r ■fhioara *“ ,u = t > n ' * 5 5 V-St/e de răîi- ^ 1 313 a.S*îune ca A n 'c‘t lui Strâmbi

lucru despre Pu rce îoa 'ia 'lF ô 'n *U' Strâmbei va sPune acela

* 7 7 £ £ £ ; v a „ i ™ T a' j r ? Iui strămW <m- «•>«£*

izvo r nesecat de in form aţii p riv itoare la cei rar*, cti., - t ~

l i i s s i i i i

i l | p i i ~ lSC I: .' , 1 “ m itlte ' " '- ’ I 'l '- t ', apăi iele om oară m âluduo ° S' f Sca!Uand 5tiu. Şi pe urm ă m a i o r i i î " a -

S ’ ” " ' ' “ P “ " ' - n m “ Care- usucă di" « ' " e a seaias-o dă a âh.a P “ ne aC° " Untru :î Coase ,urIa S-.II.) Sî S-duse S O da la alia p, care i-e sudă. ş l pi urmă asela poale săraca

ie lenêşteyorp ie^ îTşteaâu iau terem alm u ltdecâ la işeva" (*F y i ş j

Străhnb"^ ^ o * A rd e iStrâm bei povesteşte în de lu n g despre cele care ştiu să a funce

cap” i CcămeşPar'a ÎŞi beau cu§ ™ dincap şi cameşa (F 335) sau despre cele care reuşesc să facă necineva nesu ferit tuturor săten ilor (F 337) sau, în sfârşit, delpre

Descântatul în Cornova - Basarabia 2 '

SOCIOLBUC


cele care opresc ploaia (F 338) ori, urm ărind un scop anum e, dau să m ănânce oam en ilo r pe neştiute p ie le de şarpe şi câm aţi din labe de broască.

Cel care face asem enea interpretări aderă la ele cu întreaga sa individualitate, cu concepţia sa despre lum e şi viaţă. Nu este m ai pu ţin adevărat că, oricât de personale, aceste in terpretări reprezin tă punctul de ved ere al satului. Le colorează, în plus, e lem en te pe care in terpretele le-au transportat uneori, aproape inconştient, d in satul lo r de o rig in e . O ricât de variate, aceste in terpretări ind ividuale sunt aşadar închise în cadrul unor lim ite determ inate şi reprezintă probabil fapte caracteristice nu num ai satului Cornova, ci unei reg iu n i m ai m ari d in ju ru l lui. A r fi in teresant de în treprins un studiu asupra acestor categorii de interpretări, care pot corespunde unor realităţi sociale regionale, cu simple variaţii de detaliu de la sat la sat. Astfel, e de presupus că toa te satele ace le iaş i zo n e se caracterizează p rin aceleaşi descântece-tip sau prin team a de aceleaşi farm ece, de oam en ii cu aceleaşi calităţi speciale etc. La aceasta se adaugă, în cazul Basarabiei faptul special că, în această regiune, convieţu irea cu poporu l rus trebuie să fi adăugat fondu lu i de in terpretări m agice unele elem ente de superstiţie slavă pe care alte regiuni rom âneşti nu le cunosc. Dar aceasta nu va putea fi probat ştiinţific decât prin com para ţia cu câ teva m o n o g ra fi i de sate ruseşti s ituate în vecinătatea im ediată a Basarabiei.

In terpretările ind iv idu a le sunt de o deosebită im portan ţă pentru descrierea a tm osfere i m agice a satului. Studiul lor, pe lângă faptul că perm ite o schiţare a m entalităţii generale a satului, ne face să ne dăm seama de însăşi persistenţa ritu rilor magice. Toate aceste interpretări, atât de variate, ne arată că riturile nu sunt simple supravieţuiri - transmise prin tradiţie. Ele se schimbă uneori sub ochii noştri; oric ine a stat de vorbă cu un ţăran a avut prile ju l să-şi dea seama de puterea lor de necontestat. C redinţele acestea m agice sunt în fapt lim ite le în tre care gândirea populară e obişnuită să se m işte.

D e abia în urm a stu d iu lu i acestor in te rp re tă r i p oa te fi conturată o im agine m ai apropiată de realitate a agentu lu i m agic dintr-un sat.

SOCIOLBUC


în Cornova, acesta nu este un simplu descântător. El este eroul de seamă al im aginaţiei populare. Im aginea lui e susceptibilă de adaosu ri sau m o d ific ă r i. Se regăseşte în ea r itm u l unor îm pre ju ră ri de viaţă . Im ag in ea e în treg ită de team a, greu de defin it, pe care satul o res im te în faţa fo r ţe lo r in v iz ib ile care pătrund în viaţa de zi cu zi. Toate întâm plările de neînţeles pentru săteni sunt atribuite unora dintre agenţii magici. La răspântii, în tim pul pe care îndeletn ic irile li-1 lasă liber (şi la Cornova ele au destul de m ult timp liber), fem eile vorbesc despre asemenea fapte. Iar poveştile îşi croiesc drum.

Va fi de întreprins u lterior un studiu asupra procesului de cristalizare a legendelor magice în jurul unui agent magic. în raport cu acest studiu, aşa cum arătam la începutul lucrării de faţă, simpla înregistrare a riturilor magice practicate într-un grup social determinat e lipsită de interes. Pe de o parte, ea nu poate reproduce decât fragmentar imaginea autentică a riturilor magice ale întregului sat; pe de altă parte, ea se limitează la fapte lipsite de viaţă. Trebuie studiată atitudinea oamenilor cu privire la ceea ce se practică şi se crede în satul lor. Şi aci intervin fantezia şi noutatea vieţii în raport cu formele, ele înseşi în mişcare, ale tradiţiei.

N O TE

1. Comunicare prezentată la cel de-al Xll-lea Congres internaţional de sociologie, Bruxelles, 25-29 august 1935.2. Materialul utilizat se află în păstrare la Seminarul de Sociologie, Etică şi Politică al Facultăţii de Filozofie şi Litere, Universitatea din Bucureşti, în dosarul intitulat „Manifestări spirituale III (Obiceiuri)". Notaţiile F a, F b etc. sau F 125, F 126 etc., care apar în corpul lucrării, trimit la fişele a, b etc. (fişe individuale de inform aţie) sau la fişele 125, 126 etc. (fişe de material propriu-zise) din acest dosar. (Am menţinut trimiterile operate de Şt.C. atât în acest articol, cât şi în celelalte articole publicate în volumul de faţă, întrucât ele permit cititorului să înţeleagă mai exact modul de lucru al participanţilor la campaniile monografice conduse de Profesorul Guşti. Arhiva fostului Seminar de Sociologie, Etică şi Politică nu s-a păstrat - nota editoarei.)

SOCIOLBUC

Frecventa formulei magice în satul Cornova

făcu tă d e n o i " d o t o ™ * il ' T " 1' d ' " comun|rarecanului 19351. cio log ie de la Bruxelles, din vara

de afirmaţii şi c r e d in ^ a k ^ r a n f io r ^ desprindem din atmosfera

din satul Cornova, judeţu l Orhei B a s a r a b i a ^ agentului m aSic"agentul m agic în viaţa sp ir itu a l sori J ‘ eSte Ş1 Ce reP ^ in u i, m mersul treptat d e T i ^ ^ basarabea»-la diversele e lem en te, din care s a înrh statlst»ce referitoare

ăgentuiui m ag ic am ajuns ia „ „ m om ent dmta " c h t T u S t ”

Nr. de ordine

1 2345678 9

10 11 1213141516 17

Descântecul-tip Numărul celor care-1 ştiu

28Deochi Spărîet StrânsDragoste-ursit Năjit Orbalţ Hudmă Ursit-frigări Beşica-rea Buba-neagră Gâlci Tătarcă Junghi Şarpe Cairlâc Cel-pierit Păr

SOCIOLBUC


Nr. de ordine Descântecul-tip Num ărul celor

care-1 ştiu18 Jolnă 519 Baghiţă 420 Cei-răi 421 Pocitură 422 Albeaţă 323 Cârtiţă 324 Broască 225 Ciopârlajiţă 226 Friguri 227 Plânsori 228 Soare-n cap 229 Studniţă 230 Descuiet 131 Râie 1

Ea ne arată câţi d in grupul celor 87 descântători ai satului Cornova revin aceleiaşi form u le - un descântător ştiind m ai m ult de o form ulă.

Schema ne servea acolo num ai în treacăt, pentru com p letarea cu un am ănunt nou a im agin ii agentu lu i magic. Nu puteam stărui atunci asupra ei deoarece - aşa cum spuneam - ea ne oferă observaţii duble: în prim u l rând asupra descântecelor (de ce o form ulă e ştiută de m ai m u lte persoane şi de ce o alta de m ai pu ţine) şi num ai în al doilea rând asupra descântătorilor. Dar prim ele observaţii presupuneau o analiză am ănunţită a rostului fiecărei form ule m agice în sat precum şi a atitudinii de valorificare a sătenilor faţă de fiecare practică magică în parte. Analiză ce nu-şi avea rostul să fie făcută acolo.

Prezentam acolo num ai concluzia, spre care convergeau şi am ănuntele celorla lte date statistice com unicate atunci şi anum e că: descântecul ce reprezintă o boală tem ută în sat şi care este ştiut de cât m ai p u ţin e persoan e sau nu m ai de una singură conferă acelora sau acesteia un gen de autoritate socială în sat.

Faptul acesta ne era su ficient atunci pentru determ inarea agentu lu i m agic specializat în tr-o anumită form ulă.

SOCIOLBUC


în articolu l de faţă v o m prezenta concluziile la care ne duce analiza rostului fiecărei fo rm u le m agice în sat, precum şi aceea a in form aţiilor re feritoare la atitudinea de va lorificare a sătenilor faţă de fieca re practică m agică în parte. E le n e v o r ajuta să în ţelegem aria de extensiune a fiecărei form ule în grupul agenţilor

m agici d in satul Cornova.Observaţiile noastre vo r purta num ai asupra form ulei orale,

asupra descântecului propriu-zis, deoarece în satul Cornova formula este m om entu l esenţial din practica magică a descântecului, acesta fiind, în ultimă analiză, o form ă specială de limbaj. De altfel, orice practică magică este în întregime un limbaj ciudat de semne şi gesturi, rămăşiţă poate a prim ei încercări de exprimare a omenirii, a acelei exprimări în care gestul manual era singura vorbă. De aceea, chiar practica magică, din care form ula s-a pierdut în decursul vrem ii, presupune încă limbajul dorinţei interioare, al gândului ce se vrea încet realizat prin această tehnică de gesturi semnificative.

Dar, dacă stăruim asupra fo rm u le i orale, nu înseam nă deloc că nu ne dăm seama de faptu l că form u la orală şi ritualul de gesturi m anuale m erg îm preună şi că sem nificaţia lor întreagă se găseşte num ai în in terioru l acestei unităţi în care fiecare gest sau cuvânt îşi are locu l lui, precis determ inat. O bservaţiile noastre poartă deci asupra fo rm u le i orale, socotite ca e lem en t dmtr-un cerem on ia l m agic com plex, în care ea intră cu va loarea ei rituala p ro p r ie de in ca n ta ţie r itm a tă şi cu p rep o n d e ren ţa pe care

m aterialu l cules în sat ne perm ite să i-o bănuim .într-adevăr, în C ornova descântecul propriu-zis are lungim i

şi întorsături ce vădesc atenţia de care form ula se bucură în sat. Este aci şi un fe l de obişnuinţă a oam en ilo r cu lim baju l acesta ce are pentru ţăranul basarabean ceva din sfinţenia slujbei religioase aproape. Descântecul, ca şi rugăciunea din biserică, participă la o aceeaşi eficacitate gravă şi nedeterm inată pentru m intea lui.

în satul C o rn ova am în tâ ln it 31 fo rm e -t ip de descântat p rop riu -z is (r itu r i m ed ica le ), deci 31 fo rm u le ora le . F iecare fo rm u lă p oa rtă în sat n u m e le b o li i pe care o rep re z in tă , descântec de deoch i, de ju n gh i etc. Cum în artico lu l de faţa nu ne in teresează fo rm u la în sine, ci num ai ex tensiu nea ei m sat, o v o m indica de ob ice i prin num ăru l de o rd in e d in schema

SOCIOLBUC


şi nu prin num ele bo lii pe care o reprezin tă . Aceasta pen tru o m ai uşoară în ţe legere.

încă o lămurire: datele num erice ne v o r ajuta să determ inăm aria de extensiune a form u le i în grupul agen ţilor magici, şi nu aria ei de c ircu laţie rea lă în sat. Nu fa cem ad ică a ici decât constatarea că, în satul Cornăva, în luna iu lie a anului 1931, în repertoriu l de descântece în tocm it de noi, o form ulă rev in e de m ai m ulte ori, iar o alta de m ai puţine ori sau chiar num ai o dată. Este deci vorba de frecvenţa în repertoriu a unei form u le magice, frecvenţă condiţionată de anum ite fapte sociale pe care le vom expune la tim pul cuvenit.

Pe când circulaţia reală a form ulei magice în sat înseamnă de fapt num ărul de ori în care se recurge la ea în cazurile reale de descântat din sat (formula la care se recurge mai des sau mai rar). Circulaţia aceasta reprezintă mişcarea form ulei m agice în spaţiul determ inat al satului ca şi, poate, dincolo de lim itele acestuia, deci aria de folosire socială a form ulei (trebuie m enţionat aci faptul că, în afară de această circulaţie de folosire, formula magică, ca şi orice elem ent folcloric, m ai are de parcurs încă un alt drum, propriu, drumul trecerilor de la o generaţie la alta. Dar asupra acestei mişcări a form ulei magice pe linia timpului vom reven i altă dată. Trebuie să spunem însă aici că aria de folosire socială a form ulei în sat este extrem de greu, chiar imposibil de determinat: nu poţi sta la pândă şi nu ai posibilitatea să vez i cum pornesc, din diversele puncte ale satului, spre persoane anumite, sufletele însetate de dorinţa unei vindecări miraculoase. A r trebui să fii undeva, deasupra satului şi a vieţii, pentru a putea surprinde această mişcare de suflete, totdeauna aşa de discretă că poate scăpa chiar ochiului unui observator avizat.

Cum însă circulaţia de fo los ire a form u le i m agice în sat nu este lipsită de s em n ifica ţie p en tru ex ten s iu n ea ei în grupu l agen ţilor magici, v o m utiliza cât m ai conştiincios şi observaţiile, chiar incom plete, pe care n i le dau fişele de in form aţie generală priv ind această chestiune.

De aceea trebu ie spus că datele num erice din schem ă ne servesc num ai ca lim ită de grupare a conţinutu lu i acestor fişe. C ifrele sunt deci m ai degrabă indicaţie m etodologică de lucru.

SOCIOLBUC


Nu trebuie uitat că suntem în dom en iu l unor fapte de viaţă spirituală pe care statistica cea m ai conştiincioasă nu va putea vreodată să le prindă în în treg im ea lor. C ifre le însă confirm ă bănuiala noastră p riv itoare la in terdependenţa dintre frecvenţa form u lei m agice în repertoriu şi circulaţia ei de fo losire socială în sat. De aceea, o b se rva ţiile pe care le p re zen tă m m ai jos rezum ativ sunt rezu ltatu l unei riguroase con fruntări a datelor num erice indicate în schema de m ai sus cu fişele in form ative.

Rezu ltatele, iată-le:

1. Form ula nr. 1 (de deoch i) are frecvenţa m axim ă (o ştiu 28 persoane din 87). Descântecul de deoch i reprezintă perfect pentru satul nostru faza de vu lgarizare a fo rm u le i m agice. El a trecut de a ltfe l chiar în lum ea copiilor, tinzând spre form ula-joc.

C ine în Cornova nu ştie spune:Fugi, diochi,D intri oichi:Ca iepurii di ogari Şi ca vântu p in gard.Şi să răm âi curat,Lum inat,Ca D um nidzău Şi te-o lăsat.

, ( L 8 5 )2. Ca im portanţă de frecvenţă v in apoi form u lele nr. 2 (o ştiu

22 din 87), nr. 3 (o ştiu 21 din 87) şi nr. 8 (o ştiu 13 din 87).Frecvenţa lo r m are în repertoriu se datoreşte faptu lu i că ele

reprezintă cele trei bo li de care satul se tem e foarte şi anume: spărietul, strânsul şi ursitul (fr igările ). Cele două dintâi sunt boli ce se ţin m ai cu seamă de copiii m ici. Pentru ele, satul are practici m agice de vindecare destul de com p licate5.

U rsitu l este apo i practica m agică „cu doo fe ţe " a satului Cornova. Să-l dăm ca exem plu de ritual m agic com p lex: „a face de ursit" cuiva poate însem na m ai întâi „a face de dragoste" cuiva. De exem plu o fată-şi „face de ursit" (de dragoste). Fecioru l la care ea se gândeşte se -m b o ln ă veş te însă „d e u rs it", „adică-1 dor pântecile". Pentru vindecare, in terv ine în ritual ob iectu l magic caracteristic satului Cornova, num it „frigări", „fiare pe care le face

SOCIOLBUC


ţiganul cu m âin ile la spate şi cu och ii înch işi" (f. 110) în tim p ce rosteşte form ula, care nu este a ltceva decât o simplă descriere a ritu lu i m anual corespunzător:

Frigarea-n foc am pus,Pe apă am stâns,Durerea am luat-o:D in creştetu capului,D in gre ierii capului.D in de partea obrazului,D in v id erile oichilor,D in sfârcurile nasului,

(f. 149)

Când nici cu frigările arse-n foc nu s-a ajuns la rezultatul dorit, atunci se „taie găina n eagră " în tr-un m od special, rostindu-se aceeaşi formulă, fără prim ele două rânduri. în aceste form ule satul şi-a delegat, pentru cazurile grave, specialişti celebri nu num ai în Cornova, dar şi pe o zonă de seamă a satelor din jurul ei. Specialistul reprezintă punctul central al eficacităţii form ulei. în juru l lui se află zona m ai palidă dar tot atât de reală în sat a celor care ştiu aceeaşi form ulă şi la care se m erge în cazurile socotite ca m ai puţin grave.

3. De multă atenţie se bucură în satul nostru m ai cu seamă descântecul de dragoste (îl ştiu 17 din 87). E desigur form u la ce ţine încordată atenţia şi are toată simpatia grupulu i fem in in din sat. Ceea ce e interesant în cazul acesta e că aproape fiecare din cei 17 ştie un alt descântec, care nu e variantă ci form ulă-tip . D ovadă de atenţia ce se acordă descântecelor de dragoste şi de efortu l de im aginaţie ce acestea-1 reclam ă. Pentru culoare, iată câteva din form ulele-tip :

a. In vo ca ţia către b u ru ien ile „D u m in icu ţe " , cu lese d in pădure, de lângă izvor, sâmbătă d im ineaţa-n zori de zi:

Nu vă ieu, buru ien ile,Buru ien ile lum inate,Prea curate,Nu vă ieu,Niş d e-on rău,Şărpi, şărpişor,

SOCIOLBUC


Vă ieu de lăut:Să n i s-arate p in jis.Şine n i-a şi Di la M n iezău Ursâtu m nieu.

(Procedeu Raveca Dorii, f. 97)b. Invocaţia către icoană:

Cum nu poţ fără sfânta icoană,Aşa să nu poţ fără m ine,

(Procedeu Zoiţa Botnaru, f.108)c. Invocaţia către lună („facere la lună, la fic iori de m ână"):

Lună lum inoasă,A ra tă -m i ursâtu m nieu în casă.Na-ţ brâu nieuŞi dă-m i frâu de la calu tău.Şi să mă pornesc Pin pădure fără sanie,P in sat fără ruşine.D e-o i găsî ursâtu m ieu Şedzând la masă,Cu gh ici de foc să-l ard.Şi să-ncaleşe pi cal,Şi să purşede pi cale,Pi cărare,Să s-arate iubiţii lu i în cale.

(Vechi procedeu An ica Sârghie, f. 320)d. Descântecul ce însoţeşte facerea de dragoste (ursit) prin

baterea frigării cu ciocanul în vatră:Cum arde focu -n vatră,Aşa s-ardă inim a-ntr-însu.

(Procedeu Profira Liponti, f. 324)Şi încă v re o a lte zece fo rm u le m ai m ic i ce însoţesc alte

proceduri, uneori aduse de aiurea (vez i fişele nr. 76, 104, 318, 3 2 1 ,3 2 2 ,3 2 3 ,3 2 5 ,3 2 6 ,3 2 8 ,3 2 9 ).

SOCIOLBUC

240ŞTEFANIA CRISTESCU

Deci, din cei 17 care ştiu să descânte de dragoste, aproape fiecare reprezintă o form u lă specială. Fiecare din aceste form u le speciale are la rândul ei tendinţa de răspândire în sat şi deci de a

form a zone de circulaţie proprie. _4. Cazul aproape opus descân tecelor de dragoste îl otera

categoria fo rm u le lo r ce însoţesc descântecul de „bube" şi „gâlci". A c i descân tece le a zece b o li d ife r ite (bube sau gâ lc i) şi care fo rm ea ză pe schem ă un gru p a p roap e com pact, cu uşoare în treruperi (nr. 9, 10, 11, 12, 15, 16, 18, 20, 23) trebu ie socotite cu o frecven ţă globală. în cazul acesta, toate form u le le orale se reduc la trei form e-tip care se în trebuinţează, când în tr-un caz, când într-altu l, cu simpla indicaţie de schimbare nom inala.

Form ula tip a

S-o porn it N oo lupchi D in n oo câmpchi,N oo lupchi Din n oo lunşi,N oo lupchi Din n oo codri,M ieunând,Schieunând,La m ăr di bulgariu Să-l m ănânşe.N im e n -o audzât,N im e n -o vădzut.Num a M aica D om nulu i,D in poarta şeriului, l-o şî audzât,Şi i-o vădzut,Şi i-o-ntrebat:- Unde vă duşeţ, v o iN oo lupchiD in n oo câmpchi,N oo lupchi D in n oo lunşi?

SOCIOLBUC


- N e duşemLa m ăru bulgariu Să-l m âncăm .- Nu vă duşeţ Să-l mâncaţ;Că ie m ăr uscat.Da, duşeţ-vă la Ion Şi-i m ânca şeal perit.Să răm âie curatŞi lum inatCa din trupu m âni-sa lăsat.

(f. 151; idem f. 123 şi 145)

Form ula tip b

S-o sculatSfântă M ăria şeai m are Şi-o făcut O masă m are Şi-o chem at:Toate buboaile,Toate beşcuţăle,Toate zgâncuţăle;Da pe beşica şeai ră N -o chem at-o.Da ie di şiudă S-o uscat.Ş-o săcat Ca petica-n gard.

(f. 75; idem f. 101, 117, 164, 170)

Form ula tip c

Vai săraca Baba M aria:O avut n oo ficiori,N oo o avut,N oo o crescut,

SOCIOLBUC


N oo la oaste-o trimăs; O trimăs n oo Şi-o v in it opt.O trimăs opt Şi-o v in it şăpte,

O trimăs unul Şi-o v in it n iciunul.Aşa să nu răm âie gâlca:N ici cât un fir de mac, în patru deschicat.Ptiu... să chiaiă,Să răschiaiă,Ca spuma din mare,Ca roa de soare.

(f. 172; idem f. 127, 147;Culeg.: L iv ia Gavăţ)

Cu aceste trei form u le este aşa de obişnuită m em oria descântătorului com ovean , încât el le extinde şi la alte boli, nicidecum înrudite cu bubele sau gâlcile. Aşa, form ula-tip a e extinsă şi la practica descântatului de „albaţă" (f. 114,141), de „spăriet" (f. 137), sau de „orbalţ" (durere de cap: f. 131, 133). Iar form ula-tip b am reîntâlnit-o la descântatul de „orbalţ" (f. 121).

5. în faza opusă ce le i de vu lga riza re pe care n e -o indică frecvenţa descântecului de deochi se află form ulele ce se moştenesc numai în cadrul anum itor fam ilii. Ele sunt trecute cu zgârcenie, de la unul la altul, pe lin ie de sânge. E cazul descântecului de „muşcătură de şarpe" (nr. 14 pe schemă) care se m oşteneşte în fam ilia Văscanilor (f. 359):

Iediţă,PrestiţăCarnea de peliţă,Peliţa de carne,Carnea de os,Osu de m ăduhă.Ş ine-o adus veste,Şărpile să crăpe.

(f- 81)

SOCIOLBUC


Şi a celui de ju ngh i (nr. 13 pe schemă) care „m erge-n familia Botnarilor, a Jitarilor" (f. 359). Formula e descrierea muncii cânepii:

M -am porn it la arat Şî la semănat,Stai ju n gh i s'te leg!A m cules-o,A m legat-o,Stai ju n gh i s'te leg!A m toch it-o,Stai ju n gh i s'te leg!A m bătut-o,

A m m eliţat-o,

A m răjilat-o,

A m cheptănat-o,

A m periet-o ,

A m tors-o

A m suşit-o,

A m răschiet.

A m zolit,

A m depănat,

A m ţăsut,

A m ghilit,

A m făcut val,

A m rupt-o

SOCIOLBUC


Şi jungh iu l-am legat.Şi M ărioara Cu gura a legat Şi pişte M area Neagră A m zvârlit.Şi Io n a rămas curat Şi lum inat,Ca M aica Preşista Şi l-o lăsat,Ca mă-sa ce l-o făcut.

(f. 347)

Aceste form u le n-au deci cum avea o extensiune m ai m are în repertoriu, eficacitatea lo r depinzând tocm ai de această calitate a descântecului de a fi m oşten it pe lin ie de sânge.

Cam în aceeaşi categorie intră şi form ulele ştiute actualmente de persoane reputate ca „înch ise", care nu v o r să spună.

Din această cauză satul socoteşte că form ulele sunt ameninţate de dispariţie, o dată cu dispariţia deţinătorilo r actuali. E cazul descântecelor nr. 22 şi 29.

6. Frecvenţă şi m ai m ică au form u le le ce reprezintă boli nu prea tem ute în sat (fo rm u le le nr. 19, 24, 25, 27 şi 30). D even ite bizare şi unice, e le reprezintă ca frecven ţă opusul descântecelor de bolile tem ute în sat.

7. Cu o frecvenţă aparte socotim form u le le aduse din alte sate, cum e cazul descântecelor nr. 26 (de frigu ri) şi nr. 28 (de „soare-n cap", de durere de cap). Frecvenţa m ică a acestora poate fi de a ltfe l datorită şi fap tu lu i că n -au avu t tim pu l n ecesar pătrunderii în atm osfera m agică a satului.

în concluzie, să încercăm a extrage sensul fap te lor sociale com unicate m ai sus.

1. Pu tem spune m ai în tâi că în satul Cornova fiecare form ulă are, în grupul agen ţilo r m agici, o arie de extensiune ce-i este p rop rie , arie pe care o cercetare m inu ţioasă ar d o v e d i-o cu desăvârşire deosebită de a oricărei alte form ule.

Această frecven ţă a ei este în legătură în p rim u l rând cu num ăru l persoanelor care-o ştiu. Căci, deşi form u la m agică e ţinută să răm âie nesch im bată, partic ipând idea l la stringenţa

SOCIOLBUC

Descântatul în Comova - Basarabia 245

form ei unui text religios, în realitate orice cercetător îşi poate da seama că, la un m om en t dat, ea prezintă variante.

Aşa că fr e c v en ţa în rep e r to r iu a u n e i fo rm u le m ag ice înseamnă de fapt un num ăr dat de variante. De altfel transmiterea ei de la o g en e ra ţ ie la a lta nu pu tea duce decât la aceasta, transm iterea nefăcându-se n iciodată m ecanic, fără schimbări. Soarta variantei e astfel legată de personalitatea celui care-o ştie şi care e instrum entul m om en tan în procesul transm isiunii ei.

O aceeaşi form u lă e spusă în m oduri d iferite. Un in form ator ob işn u it o rec ită cu team a de a nu o sch im ba, respectând elem en tu l tradiţional, neadăugând n im ic de la sine. în gura unui in form ator neobişnuit, cu dar literar, form ula ia o înfăţişare nouă, inedită, p lină de aport personal.

N orocu l cercetătoru lu i constă tocm ai în a descoperi pe aceşti cei m ai interesanţi in form atori d in tr-un sat. De aci im portanţa cu legerii datelor p riv itoare la in form atori, date care pot duce la concluzii foarte in teresante din punct de vedere sociologic. Satul C ornova este o strălucită dovadă a acestei a firm aţii, aci unde in fo rm a to r ii sunt a d evă ra te p e rs o n a lită ţ i fe m in in e săteşti, chezăşie deci a unui m are num ăr de variante.

Crearea va rian te lo r unei form u le m agice se deosebeşte însă de crearea va r ian te lo r oricăru i alt e lem en t fo lc lo ric . în viaţa spiritual-socială a satului, form u la m agică are o situaţie absolut specială.

Pe când o doină sau o strigătură e rostită nestingherit, cu voce tare, în grup, form ula magică e ţinută să fie rostită încet, secret, transm isă în con d iţii specia le de la bătrân la m ai tânăr etc. Transmiterea ei nu este niciodată lipsită de ceremonial. Şi stringenţa ce caracterizează pentru satul C om ova transmiterea descântecelor de muşcătură de şarpe sau de junghi, care se moştenesc num ai în cadrul anum itor fam ilii, trebuie să fi caracterizat odinioară iniţierea în orice altă practică magică. în acest proces de trecere îngrădită, form u la e sortită să sufere m ai cu seamă schim bări de natură lingvistică, datorită auzirii greşite, com b inării de cuvin te etc., sch im bări care dau fo rm u le i m ag ice un aspect rig id şi care-i im prim ă m ai cu seamă caracterul de neînţeles şi bizar. O recitire atentă a descântecului de muşcătură de şarpe e destul de elocventă în acest sens.

SOCIOLBUC


Pe când dim potrivă, drum ul m ai nestingherit parcurs în viaţa socială a satului de o doină sau o strigătură, spuse clar, în auzul tuturor, oferă acestora m ai m u lte şanse de răspândire şi poate chiar de cizelare estetică.

Când însă form ula magică circulă oarecum m ai liber (desigur n iciodată la fe l cu o doină sau o strigătură, de exem p lu ), atunci e şi ea pe drum ul variantelor.

Form u la d ev in e a tunci m ob ilă , v ie , după m od e lu l ei se form ează altele, pierzând sau câştigând estetic în drum ul ei, după cum a ajuns în patrim on iu l spiritual al unui om obişnuit sau al unuia neobişnuit.

2. Dar în afară de această arie de extensiune a form u le i în grupul agenţilor magici, am m ai m en ţionat în articolu l de faţă şi aşa-zisa arie de circulaţie reală a fo rm u le i în sat, aria fo losirii ei sociale: la unele form u le se recurge m ai des, la a lte le m ai rar. Poate că această folosire socială să fie cea care dă valoare deosebită anum itor form ule, cond iţionând astfel frecven ţa lo r în grupul agenţilor magici. Nu-şi dau oare, aceştia, osteneala să ştie form ula

la care se recurge m ai des?Dar folosirea socială a unei form u le m agice este în strânsă

legătură cu ritm ul de viaţă b io logică şi sufletească a satului. Sunt sate în care se descântă m ai m u lt copiii, în care bântuie anum ite boli; sunt altele în care se descântă m ai m ult vara etc.

Dar m ai cu seamă legătura v ie ţii sociale prezente cu trecutul face ca în sat să circule îndeoseb i form u le le cu care sunt obişnuiţi oam en ii din bătrâni. D in acest punct de vedere satul rom ânesc este o in d iv idu a lita te specifică de cred in ţe şi practic i m agice m oştenite, individualitate ce se exprim ă şi se consolidează prin trecerile de la o generaţie la alta. Şi cu cât satul e m ai p lin de sensul tradiţiei, cu cât e m ai dom inat de acel „esprit de d och er" de care a vorb it De Saussure, cu atât el nu prim eşte în dom en iu l practicilor magice, ca şi în dom en iu l religiei sau al artei sale, decât pe acelea ce sunt con form e celor existente în sat. Sau, chiar dacă le acceptă, le transformă, făcându-le să intre în ritm ul obişnuit al satului. De aceea tem ele acceptate de aiurea suferă de obicei un lung proces de adaptare. A m m en ţion a t la tim pu l cuven it faptul că, în satul Cornova, printre form u lele m agice de foarte

SOCIOLBUC


restrânsă frecvenţă figurează şi acelea ven ite de aiurea şi care deci n-au avut sau poate nu au prea m ulte şanse de pătrundere în atm osfera m agică a satului.

în ţe legem aşa, de ce form u lele vech i sunt cele de m ai intensă frecvenţă în grupul agen ţilor magici.

Nu trebuie să uităm însă că studiul pătrunderii într-un sat a formulelor magice de aiurea este de mult interes sociologic, chiar dacă n-ar fi de considerat decât lupta lor de adaptare la spiritualitatea satului.

Esenţial însă orice sat are un grup defin it de form ule teme magice. Aşa că, în ultimă analiză, aria de circulaţie a unei form ule m agice poate fi redusă la o arie tematică. Desigur însă că spaţiul lim ita t al unu i sat poate o fe r i o con tribu ţie destul de m ică la problema schiţării ariilor tematice; de abia determ inarea provinciei tem atice ar o feri spaţiul lim ită necesar. Dar despre aceasta vom vorb i cu alt prilej.

NOTE

1. Este vorba despre articolul L'agent magique dans le village de Cornova (Bessarabie), apărut în volum ul Omagiu Profesorului D. Guşti. X X V de ani de învăţământ universitar (1910-1935), I, al revistei „Arhiva pentru ştiinţa şi reforma socială" XIII (1936), pp. 119-137. Versiunea românească a acestui articol este publicată pentru prima dată în volumul de faţă sub titlul Agentul magic în satul Cornova (Basarabia) (nota editoarei).2. Materialul de fişe pe care se baza cercetarea noastră de atunci, ca şi cel utilizat în articolul de faţă, a fost cules în întregime de noi, în vara anului 1931, cu ocazia campaniei de cercetări monografice întreprinse de Institutul Social Român, sub directa conducere a Domnului ProfesorD. Guşti, în satul basarabean Cornova. El e depus la Seminarul de Sociologie (Facultatea de Filozofie şi Litere, Bucureşti) în Dosarul III. Obiceiuri. Trimiterile se fac la numărul de ordine al fişelor din interiorul

acestui dosar.3. Vezi de exemplu Şt. Cristescu. Practica magică a descântatului de strâns în satul Cornova, „Arhiva" X (1932), p. 371.

SOCIOLBUC

Practica magică a descântatului de „strâns* în satul Cornova

I. Descântatul în satele noastre1. în ansamblul practicilor m agice care trăiesc încă cu destulă

intensitate în satele noastre, un loc de seamă îl ocupă descântatul.Această îm binare de gesturi şi vorbe, care la prim a impresie

îţi apare ca o în lănţu ire m ecanică, lipsită de gând, îşi are legile ei necesare, născute în tr-o organ izaţie specială a v ie ţii sociale în decursul secolelor. O p riv ire m ai atentă îţi arată că, într-adevăr, alături de forţa socială a tradiţiei, care hotărăşte fe lu l în care descântătoru l va trebu i să m işte m âna, să am estece anum ite substanţe sau să rostească anum ite cuvinte, trăieşte ideea care lu m in ează gestu l şi care în m od su rprin zător, dar rea l, îl şi com plică.

Şi m ateria lu l cules în tim pu l cam pan ie i m on ogra fice din Cornova basarabeană stă dovadă v ie că aceste practici, departe de a fi părăsite, sunt dim potrivă căutate şi că altele se creează chiar sub ochii noştri1.

De aceea, în cerce ta rea noastră , spre d eoseb ire de a lte cercetări de acelaşi gen , în afară de cu legerea descân tece lor propriu-zise, ne-a in teresat în treaga serie de tehn ici m ateriale a ju tă toare : am dat apo i o a ten ţie specia lă a g en ţ ilo r care le îndep linesc şi care sunt, în orice sat, cei m ai în măsură să le în ţeleagă şi să ia atitudine faţă de ele.

S-au obţinut date de un real interes ştiinţific referitoare la in iţierile în aceste practici, transm iterile din generaţie în generaţie şi de la individ la individ pe în treg satul, sau în cadrul unor fam ilii anumite, în afară de datele num erice care ajută să se construiască, pentru un m om en t dat, schema extensiun ii agen ţilor m agici pe planul v ie ţii sociale săteşti, repartizaţi după vârstă, sex etc.

în tr-o lucrare v iitoare v o m com unica aceste date.

SOCIOLBUC


2. Deocam dată, stăruim în analiza unui singur m om en t din practica descântatului cornovean , şi anum e asupra descântatului de „strâns".

Această denum ire rezum ă o categorie de acte al căror scop e vindecarea de boala pe care cornoveanu l a botezat-o, foarte plastic, „strânsul".

O descriere am ănunţită a practicilor va fi urm ată de cea a reprezentărilor care le condiţionează; un capitol final va fi rezervat concluziilor impuse de teren, referitoare la acest gen de practici.

Pentru cele dintâi utilizăm descrierea făcută de sătenii înşişi; expunerea va suferi poate oarecare reven iri. A vem însă impresia că prezentăm faptele în tr-o ord ine a lor m ai naturală, lipsite de rigiditatea logică, dar p line de v iu l ce le caracterizează.

Pentru descântatul de strâns sunt în sat două feluri de practici pe care săteanul le deosebeşte după ritul oral corespunzător, care lasă m u lt în urm ă, în ceea ce p riveşte com p lex ita tea , pe cel manual.

A vem . 1. descântat cu a ju toru l descântecului propriu-zis de strâns şi 2, facerea „cărticelei".

II. Practici3. întrebând pe oricine din Cornova, în ce timp al anului se

descântă mai mult, ve i obţine un răspuns care nu se va deosebi prea mult de cel al Artinei Botnaru, nora Jieriţei, vestita descântătoare a satului şi a îm prejurim ilor; „M a i m ult s'descântă iarna că de frig i-apucă pe copchii strânsu. Toamna, nu s'pre bolnăgheşte; c-are jin şi faşe jin cu chiper păn'cân'să-mbată şi uită de durere"2.

Aceasta nu înseam nă însă că num ai iarna şi num ai cop iii se îm bolnăvesc de strâns. Strânsul apucă pe oric in e şi oricând. Aşa că trebu ie să-l poţi recunoaşte: „A sta -i boală cum plită şi la copch ii şi la bătrâni. Te farm ăi ici (arată p iep tu l) şi-n schinare

scoate oasă le "5. „C unoşti copilu că-i b o ln av de strâns că hârcăie, că-i um blă cheptu. î i iesă cheptu nainte. Iacă, ie aici un flăcău , M icandru , cu cheptu ieşit afară... După ce îi iesă cheptu, i să strâcă osu spchinării şi şade aşa grăbănos. Io chiar am văzu t unu la Năpăden i cân îi rupe osu spchinării; atunci ţâpă iei tare, atunci îl d oa re "4.

SOCIOLBUC

Boala e de două feluri: „strânsu-m ic" şi „strânsu-ăl-m are" Dupa gravitatea cazului, cornoveanu l chibzuieşte la cine să

alerge. Se poate duce la Săvoianca, cea căreia nu -i m ai încap în m inte copiii pe care i-a scăpat de la m oarte, dar tot aşa de bine se poate îndrepta de cealaltă parte a satului spre A lixandra Babii, batrana sarmana care num ai cu descântecele trăieşte. Şi tare rău face cine ocoleşte pe Botnăriţa, căci „n im e nu descântă mai bine ca dansa m tata C ornova". Ea a furat decântecele de când avea 25 de am, de la m am a ei, Catinca lu Ion Pleşca şi aceasta le ştia de la Dom m ca lu Toader Bâzgă care le auzise „din bătrâni, de cân s-o făcut C o rn ova "5.

N im en i nu ştie insă să spuie vorbe le „aşedzat" ca Spiridon Gogica. A învăţat de la o fem eie „d in m ăhală" cu el, Catinca lu M anoilă Dodon, care a m urit, sunt 16 ani de-atunci. L-a învăţat fem eia pe el ca să-i descânte copiii, căci de la ea nu le trecea.

Trebuie - spune el - să „descânţ în rachiu cu acu de cusut sau o andreică de făcut colţuni. Pui ac ş-on cuţât de găsât că ie sparietu la un loc; şî m ătură to 'd e găsât. Şî cu aţă roşie să leii Aşa spun din bătrâni că ie gh ine. Ş-apăi zâci aşă:

S-o sculat m arţ dim ineaţă... (cu tare),Gras şi frum os;

Ş-o porn it pi cale, pi cărare.Cân'la jum ata di cale,S-o-ntâln it cu Şas-rău Şi cu Spăriet;

Strâns cu Strânsuleasa, Samca cu Şămculeasa, Şuma, Şumăriţa.Şi pe (cutare) l-o prins,Şi-n sus l-o ridicat,Şi-n păm ânt l-o dat,Sânjile i l-o gustat.

S-o coborât M ăria, Sântă-Măria,De la şeri,Pi scări de aur,Şi de arjint,Ş-o-ntrebat:- Şe te văicăredz,

Descântatul în Cornova — Basarabia 251

SOCIOLBUC


Şe te nişăledz?Nu te văicăra,Nu te nişăla:Schiridon, cu descântecu Te-a descânta,Cu mâna ţ-a loa,Cu ghiciu l-a ghiciui,Cu mătura l-a mătura;Pişte M area Neagră l-a arunca;Unde buhai negru nu raje,Cucoş negru nu cântă.Fată m are nu se despleteşte.Ptiu... s'cheaie,Să răscheaie;Ca spuma de mare,Ca roa de soare;Să răm âie lum inat Şi curat,Ca M aica-Preşista Şe l-o lăsat.

Şi vorbe le se spun de nouă ori în trei zile: marţi, m iercuri şi jo i, de câte trei ori în fiecare zi. în tr-o zi poţi spune de trei ori, una după alta, descântecul sau câte o singură dată: d im ineaţa, la am iazi şi seara. Şî dacă n-ai leac, m ai descânţ încă trei zâ le "6.

Din rachiul astfel descântat, bei de trei ori „în cruce". A bea în cruce însem nează a atinge cu buzele paharul în care se află rachiul, în patru locuri d iferite, care form ează în tre ele sem nul crucii. A patra oară se bea.

Cu restul te speli pe piept.4. Când însă cineva e „apucat de strânsu-ăl-m are", atunci e

ceva mai greu: „Când vedz că-ncepe a-i ieşi pcheptu aici şi hârcăie, atunci să-i faci cărticică. Dacă îl pricepi mai dinainte, e m ai bghine; că dacă îi iesă cheptu, nu m ai dă înapoi. Asta ie gre boală. Atunci, te duci la c in eva care ştie să-i citească cărtic ica pe n u m e le copilului. Şi m am a lui şi tata lui să şie însăm nat acolo. Aprind o lum ânare lângă copil, o ţine care citeşte în mână şi când zâce „în num ele Tatălui şi-al F iu lui şi-al Sfântului D uh" atunci trebuie să

SOCIOLBUC


facă şi m am a cruce la copil. Asta o face cân'să citeşte cărticica. A lt copil nu -i iertat să v ie acolo, că pică pe dânsul. A p o i o pune la cheptu l copilu lu i. Ş-apăi cân 'v in e s-o citească a doua oară, o ia de la chept. Până la trei o citeşte. Ş-apoi o lasă la copchii pă chept, or o pune sub cap ş-o lasă pân să-ndreaptă copch ilu "7.

Anastasia Gane şi cu ea aproape tot satul te-ndeam nă să m erg i la Veruţa: „Veruţa, ie o face cartea, iea o ceteşte. Trei zâle trebe s-o citească; ş-apoi te-n toarce. Io cu Xenuţa am năcăjit: şedea, tânjea aşa, a vărsat, a vărsat. Aşa m -am spăimântat! Ş-o ven it Veruţa şi m i-o descântat în trei zile.

- Cum e rânduiala cu cetitu l ăsta?- Păi cum să fie? A prin z tăm âie şi lum ânare la icoane, taman

la care ceteşti. Cât ceteşti tăt timpu ăsta trebuie să tăm âiezi în casă. Am u , dacă isprăveşte de cetit, dai tăm âia în vatră. Apăi, dacă ceteşte a doua oară, aprinde iar tăm âie. Copchilu îl pu i pe laiţă, cu faţa cătră icoană.

- Nu-1 ţii în braţe?

- Ba-1 ţâi şi-n braţă, da e m ai gh in e pe laiţă, că m ai baţ m ătănii când ceteşte.

După ce ceteşte, îi pui cărticica pe p iept ş-o ţâi ale trei zile, cât ceteşte. De trei ori o ceteşte. Cân'Vine, o ia după piept, o ceteşte ş-o pune iar la loc. Poate s-o puie şi su pernă, cum o vrea. După ale trei zâle, o pune deoparte, păn cân o h i iar lipsă s-o cetească8.

Dar să vedem cum face cărticica Veruţa9, nepoata de fiică a Zaharioaei, bătrâna care descântă aşa de b ine de „fr igări" şi care, de ani de zile, nu-şi m ai poate mişca p icioarele să treacă pragul casei.

Veruţa-ţi spune că ea are „de la rus" o „Epistolie a Dom nulu i Isus"10 pe care a cum părat-o, să fie 11 ani de-atunci, de la un lipovean.

A sfinţit-o la biserică, de Paşti, când „sfinţăşte priotu pasca", a ales ea „rugăciunea cu Av izu ca" şi-o scrie, de v reo opt ani de zile , atunci când e trebu inţă, p e -o foa ie de hârtie luată de la bolnav; pe aceeaşi foa ie „face" şi chipul Avizucăi, cu părul până-n călcâie şi ungh iile ca secerile.

„Rugăciunea cu A v izu ca " este, în lin ii mari, aceasta după obişnuita form ulă de intrare „ în num ele tatălui...", se pom eneşte

SOCIOLBUC


coborârea Arhanghelu lu i M iha il din m untele „Ierionu lu i". Acesta „ în tâm p in ă " în d rum pe A v izu ca , aripa Satanei, care „strâcă cheptu copchiilor"; urmează descrierea ei. întrebată de Arhanghel încotro m erge, ea spune că se duce în „V ifle im " să „sm intească pe Fiţioara M aria " care trebuie să nască pe Isus. După ce-o bate, A rhanghelu l M ihail îi cere să mărturisească toate „neşterşugurile" şi „n u m ele " sale. Avizuca, după ce înşiră toate fo rm ele sub care pătrunde nevăzută în casele oam enilor, îm bolnăvindu-i, îşi spune cele 19 num e ale sale: Vestiţa, Năfodora, Solom ia, Sâlina, Licojda, Avizuca, Scarmila, M iha, Lipiha, Gripa, Slaua, Nacabuţa, Ataua, Hubiba, Huba, Ghiona, G lubina, Isprava, Tihina. Şi adaugă: „şî unde sunt acestea num e ale m ele scrisă, de acea casă nu mă pot apropia cale de şăptizăşi hotare de loc". A rh an gh e lu l M ih a i o „ju ră" apoi cu num ele lu i D um nezeu şi al tu turor sfin ţilor să se depărteze de casa ce lo r la care rugăciunea aceasta se citeşte. Acesta este, în rezum at, cuprinsul cărticelei tip Veru ţa11.

O dată cu cititul cărticelei, când cazul este grav, An ica Poiată te sfătuieşte să faci şi „Crucea ceai m are". Şi iată cum: „Crucea ceai m are, cu slănină să face. La Paşti, când sfinţăşte pasca, iei slănină de la porc ş-o sfinţăşti; şi şade ş-un an de zâle şî niş v ierm i nu faşe, niş nu pute. Chiar asta-i m are puterea lu M n ezo ! Ie i slănină şî cu cărbune şi pu i pe pragu uşii: chisăz cărbunii şi cu slănina cu muchia bărduţii şi ie i şi faşi cruşe copchilu lui, d-işa păr-işa (arată fruntea, nasul, barba şi cei doi obraji). O măscăreşti aşe pe faţă ş-apăi din um ăru drept pănă-n talpa p icioru lu i stâng şî din um ăru stâng pănă-n talpa p icioru lu i d rep t"12.

5. în a in te de a în ch e ia acest cap ito l, o lăm u rire e încă necesară: nu trebuie să se creadă că oricine din sat poate descânta.

Iată, de pildă, A rtina Botnaru care, deşi ştie bine, nu-şi poate descânta, singură, copilu l. „N u s'poate - spune ea - că io am copchil şi bărbat şi nu treşe. Niş cărticele nu s 'poate s'faşi".

Ch iar Ir im ia lu Ilie Rusu, care face acum cărtice le „dac s-a-nsura n-a m ai pute faşe...

- Dar cine poate face cărţi de acestea, ţacă Nastasâie?- Păi, cine ştie; num a ăl de să p ricepe. N u m a să n-aibă

copchii. Dac-o face unu cu copchii, cade pe iei rău! Ie aici una, Veruţa; iea le face şi tăt iea le citeşte. î i dăm doozăşi de lei pentru o carte şi pentru citit. Num a pentru citanie ie m ai puţân.

SOCIOLBUC


- Păi, altul, uite Iovu , băiatul m atale, nu poate s-o citească?- D oam ne fereşte! A l care-a făcut-o, ăla trebe s-o citească.

Nu se poate altu. Da n ici pentru altu nu poţ s-o citeşti. Nunta pentru ăl care-i făcută, num a pentru el e bună. îi şi scrie num ele pe cărticică. Câţ copii ai, dacă năcăjeşti cu toţi, pentru toţ trebuie

să faci. Una pentru toţ nu să p o a te "13.

III. Reprezentări6. Practicile descrise până acum corespund, în m od natural,

unor idei şi credinţe proprii săteanului cornovean .Chiar dacă puterea lui de în ţelegere nu reuşeşte să îmbrăţişeze

ritualul în toate am ănuntele sale, ea introduce totuşi o linie de lum ină în com plexu l acesta de acte.

Cea dintâi reprezentare clară pe care o are cornoveanu l e cea a forţei-cauză a boalei. E, după cum vo m vedea, o reprezentare personală, precisă, nu atât în sens de portret, cât în sens de

potenţia litate magică.E o person ificare a boa le i, caracteristică de a ltfe l tuturor

exorcism elor. şi pe care descântecul nostru o num eşte „Strânsul („Strânsu cu Strânsoiu") sau „Sam ca" („Sam ca cu Sămcoiu ).

în cărticică, nefastul personaj se cheamă „Avizuca" şi, în afară

de acest num e, m ai are încă alte optsprezece..De fapt, „Strânsul", „Sam ca", „A v izu ca" denum esc unul şi

acelaşi personaj, numai că, acesta, mai neprecis în forma „Strânsului ce întâmpină drumeţul care m erge liniştit pe cale, pe cărare, capătă oarecare contur ca „Avizucă". La înfăţişare, aceasta din urmă poate fi văzută în chipul pe care-1 „fac" pe cărticică Veruţa ori Costea Popa.

Căci a lt fe l, A nastasia G ane se tem e să-i p om en ească şi num ele, dar să m ai ştie cum e la faţă. „ Io tare ştiu cum e la faţă! Io fug de dânsa! A u d că-i fricoasă, să te tem i de dânsa! Să-ţ faci cruce şi să fugi! Ie răsuită pe cărţ, dacă vre i s-o ved z 14.

E de observat că, în această reprezentare, cornoveanu l nu pune prea m ultă fantezie. Suntem , în orice caz, m ult departe de descrierea am ănunţită pe care ţi-o da săteanul din Runcu (G orj) despre „Ă le S fin te ", spre exem p lu , u nde in trodu cea până şi subtilul e lem en tu lu i auditiv: te făcea şi să simţi fâlfâitu l aripilor acelor fete frum oase care zboară pe sus, cântă şi-ncrem enesc pe

loc călătorul întârziat.

SOCIOLBUC


în schimb, An ica Poiată îţi va pune im ediat în faţă exem p lu l viu al om ulu i aceluia, pe care l-ai văzut la nunta de de săptămâna trecută, „grăbănos şî strâcat de Sam că", trem urând la gândul că, în tr-o noapte, era s-o păţească şi ea la fel cu copilul ei „ist m are", dacă nu i l-ar fi scăpat Veruţa.

7. De proprietăţile m agice ale substanţelor în trebuinţate la descântat îşi dă însă foarte pu ţin seama cornoveanul.

Săvoianca descântă în „ţâţă" când copilu l e m icuţ, în lapte, dacă acesta e m ai m are. Tot aşa de b ine poţi însă descânta în rachiu, cum fac Botnăriţa sau Spiridon Gogică, ori chiar în apă.

A cu l de cusut nu trebuie să lipsească; el poate însă fi în locu it cu „andreica de făcut colţun i".

Ca m ai priceput, Spiridon Şăptiboi adaugă mătură şi „cuţât de găsât", căci - spune el - „strânsu e cu spărietu la un loc".

Dar de ve i întreba de ce se întrebuinţează aceste substanţe şi num ai acestea, care sunt proprietăţile lo r nevăzute, nu ţi se va răspunde decât cu o slabă m işcare din umeri.

Cornoveanul te priveşte chiar nedum erit; el, niciodată nu şi-a pus întrebarea aceasta. Aşa e bine, aşa s-a pom en it el făcând.

Toate aceste lucruri, d in care n o i facem p rob lem e, sunt pentru el adevăruri e lem entare, a căror dem onstrare e imposibilă şi zadarnică.

8. Ceea ce vede însă cu m are precizie săteanul din Cornova e scopul pe care-1 urmăreşte.

El ştie sigur că pentru v indecare nim ic, în afară de descântat, nu-i de folos: „Iac-aţ văzu t la nunta asta15 unu strâcat de tăt, unu grebănos, unu străin? L -o strâcat Samca. Şi să-l şi dus la tăţ doctorii şi n -avea şe să-i facă. Şi să-l şi descântat de strâns şi cărticica să i-o şi făcut; crucea ceai m are să i-o şi făcut, fă r 'ie l să-ndrepta. N -avea să şie strâcat aşa... Odată-ntr-o noapte, l-o pălit aşa pe copchilu m eu prin somn. L-am culcat sănătos şî s-o trezât la o buca'de noapte, ş-aşa l-o găsât strânsu-ăl m are. Şî igne, nică; num a tremura şî să m oară. Da io degrabă, de-am u, la Vera ist d-işea; şî m -am dus şî i-am făcut cărticica. Da până-n dzuă, putea să fie băiatu m eu strâcat ca şî om u is ta !"16.

La cititu l cărticelei se ştie dacă bo lnavu l va fo losi, ori nu: „Dac-o ceti de-a dreptu, făr să să-m piedice, îi trece copilu lui; da dac-o fi să moară copilu, nu poate ceti cărticica; sa-nnăduşe"17.

SOCIOLBUC


Credinţa în eficacitatea neîndoie ln ică a acestor procedee se bazează pe pu terea ex trem ă pe care co rn ovea n u l o atribu ie form u le lor rostite.

Poate de aceea m om en tu l perceput de ei ca cel m ai de seamă în practica cetitu lui cărticelei, e acela în care se pronunţă cele 19 num e ale Avizucăi: e le constitu ie form ula care, rostită, asigură trecerea puterii în treg i a acesteia la cel ce-a reuşit să-i spuie toate num ele unul după altul.

De altfel, prin num ele acestea cu aspect fon ic ciudat, al căror sens e p ierdut de m ult şi pen tru cel ce le pronunţă ca şi pentru cel ce le ascultă, se exp lică în parte şi rolu l de am ulet pe care cărticica îl are în sat.

IV. Concluzii9. Şi acum, drept în cheiere, să încercăm a ne da seama dacă

distincţia pe care o face co rn ovean u l în tre cele două felu ri de p ractic i descrise m ai sus co respu n de sau nu u n or deoseb iri esenţiale.

M a i în tâi să vedem însă ce este cu „Avizuca".Avizuca, Vestiţa sau „Avestiţa , aripa Satanei" este „legenda

scurtă" cum o num eşte d-1 Dr. M . Gaster18, spre deoseb ire de „ le g en d a lu n gă " a S fâ n tu lu i S is in ie pe care B.P. Hasdeu a descoperit-o în C odex Sturdzanus.

De altfel, în Avestiţa, „vech e form ulă de exorcism din lumea păgână, îm potriva dem on ilo r care prim ejdu iau naşterea şi viaţa cop iilor m ic i"19, transform ată în trecerea prin iudaism, vede d-1 Prof. N. Cartojan sâm burele în ju ru l căruia s-a form at, în lumea creştină, legenda hagiografică a lui Sisinie, ajunsă la noi în redacţia secolului XVI.

Această din urmă legendă, tipărită fiind în m ii de exem plare, a pătruns apoi cu uşurinţă în straturile populare, unde este destul de cunoscută; îm preună cu ea s-a strecurat şi „Avestiţa", care în Cornova circulă azi singură, despărţită de cea dintâi.

în această pă tru ndere a le g en d e lo r apocrife în literatura populară, vede d-1 Dr. M . Gaster originea descântecelor la români, lucru ce se poate uşor constata - spune d-sa - şi în literatura popoarelor slave20.

SOCIOLBUC


Aşa, Avestiţa aripa Satanei, legenda care ne interesează, a devenit în Bucovina „Descântecu de Samcă (Avestiţă )"21, descântec ce nu este altceva decât transpunerea exactă a legendei. Cuprinde absolut aceleaşi e lem ente şi în aceeaşi ordine.

Procesul acesta de turnare a legendelor în fon n ele m ai strânse ale descântecelor e în directă legătură cu anum ite realităţi sociale.

Nu trebuie uitat că nu e m u lt de când num ăru l ştiutorilor de carte, în satele noastre, era cu m ult m ai m ic: citea unul, m ai priceput, în tr-o carte veche, neînţeleasă de alţii, şi legenda trecea la ce ila lţi, la cei in teresa ţi m a i ales, cu m lăd ie r i de fo rm ă şi apropieri de ceea ce convenea acestora.

Şi apoi, e vorba aci şi de necesitatea de m enţinere a numărului m ult m ai mare al descântătorilor neştiutori de carte care ţineau, desigur, să nu li se ştirbească, prin aceasta, vaza lor în sat: legenda căpăta în gura acestora form a ritmată, specifică încercării de a ţine m inte m ai uşor şi descântecul era gata.

Dacă în C o rn o va cărtic ica - „c ita n ie " , cum o n u m eşte Anastasia Gane - se bucură încă de p re fer in ţa săten ilor este pentru că, probabil, convin e m entalităţii religioase a rom ânulu i basarabean.

Descântatul cu ajutoru l descânteculu i-form ulă nu este decât unul din e lem en tele ce com pun un în treg gen de practici, de la ale cărui leg i generale şi necesare nu se abate deloc; e o tehnică m u lt m ai simplă, lipsită de solem nitatea aproape relig ioasă a cărticelei, care păstrează încă m iros de tăm âie şi m ătănii.

Cele două soiuri de practici, departe însă de a o feri deosebiri esenţia le, p rezin tă asem ănări ce tind spre acoperire . A specte caracteristice ce lo r d in tâ i se adaugă că rtice le i. P ă tru n derea reglem entaţiei num erice (cărticica se citeşte de trei ori în trei zile), ca şi adaosul pur m agic al crucii cele i mari, făcută din slănină şi cărbune pisat, dovedesc cu prisosinţă aceasta.

De altfel, datele num erice pe care le com unicăm m ai jos îşi au lim baju l lor.

în C o rn ova descântă 15 fe m e i şi 3 bărbaţi cu a ju to ru l descântecului propriu-zis de strâns; cărticică fac 2 fete şi 2 flăcăi.

Specia lişti în descân tecu l de strâns sunt soco tiţi de sat: Botnăriţa, Săvoianca, Lixandra-Babii şi Spiridon Gogică; specialişti în cărticică sunt Veruţa şi Irim ia lu Ilie Rusu.

SOCIOLBUC


Şi Spiridon Gogică este, chiar azi, un rival de tem ut al Veruţei. M area lu i au torita te se bazează pe darul de a spune vo rb e le „aşedzat". El este, de altfel, singurul din sat care m ărturiseşte dorinţa de a trece peste leg ile ce determ ină posibilitatea de facere a cărticelei. Poate ca prin el să se realizeze, pentru satul Cornova, trecerea de la legendă la un descântec-form ulă asem ănător celui bucovinean, de care am am intit.

NOTE

1. în articolul de faţă am utilizat, în afară de materialul cules de mine (Şt.C.), multe din fişele semnate de d-1 Ion Ionică (I.I.).2. Inf.: Artina Botnaru, 25 ani, analf. (Şt.C.).3. Inf.: Anastasia Gane, 40 ani, analf. (I.I.).4. Inf.: Costea Popa, 28 ani, analf. (I.I.).5. Inf.: Zoiţa Botnaru (Botnăriţa), 73 ani, analf. (Şt.C.).6. Inf.: Spiridon Şăptiboi (Spiridon Gogică), 40 ani, analf. (Şt.C.). Variante ale descântecului s-au cules de la informatorii următori: Ileana Cheptănaru (Săvoianca), 60 ani, analf. (Şt.C.); Alexandra Cheptănaru (Alixandra Babii), 50 ani, analf. (Şt.C.); Zoiţa Botnaru (Botnăriţa), 73 ani, analf. (Şt.C.). în afară de cel comunicat de Botnăriţa, toate celelalte descântece sunt mult mai scurte. Botnăriţa spune: „la strâns zici tot cuvintele de la spăriet, dar amesteci pe Samca cu Sămcoiu" (Şt.C.).7. Inf.: Costea Popa (I.I.).8. Inf.: Anastasia Gane (I.I.).9. Vera Dângă, fată nemăritată, 33 ani, ştie „cane rusească şi românească"

(Şt.C.).10. Titlul exact: „Epistolie a Domnului nostru Isus Hristos ce a trimes-o Dumnezeu din ceriu". Cartea e scrisă cu litere slavone.11. Textul Avizucăi a fost cules în întregime, sub dictare, de la Vera Dângă, care ne-a desemnat şi chipul Avizucăi (Şt.C.). D-1 I. Ionică a obţinut de la Costea Popa o astfel de cărticică-manuscris. Sunt două foi rupte din mijlocul unui caiet: pe prima pagină e portretul Avizucăi, iar pe celelalte trei textul, scris cu litere slavone. în sat mai fac cărticele: Ileana Pleşca, fată nemăritată, 40 ani, ştie carte (Şt.C.) şi Irimia lu Ilie Rusu, 18 ani, după informaţia indirectă a Artinei Botnaru (Şt.C.).

SOCIOLBUC


Cărticica circulă probabil şi în alte sate din jurul Com ovei. Aceasta se vede din textul „Avizucăi" cuprins pe foile 18 (verso)-21, într-uft; manuscris miscelaneu, cam din a doua jumătate a secolului XVIII (după cum socoteşte d-1 Emil Turdeanu); manuscrisul poartă iscălitura unui Ierom onah Antonovici şi a fost găsit într-o comună apropiată de Comova (Ghiliceni). El se află în posesiunea Seminarului de Sociologie din Bucureşti.

12. Inf.: Anica Poiată, 21 ani, analf. (Şt.C.).13. Inf.: Anastasia Gane (I.I.).14. Inf.: Anastasia Gane (I.I.).

15. E vorba de nunta lui Vasile Roşea cu Elisaveta Potlog, care a avut loc în timpul campaniei monografice.16. Inf.: Anica Poiată (Şt.C.).17. Inf.: Costea Popa (I.I.).

18. Cf. Literatura populară română, Bucureşti, 1883, p. 3 94 .19. Cf. N. Cartojan, Cărţile populare în literatura românească, vol. I. Epoca influenţei sud-slave, Bucureşti, 1929, p. 149.20. M. Gaster, op. cit., p. 407.

21. Cf. G. Dem. Teodorescu. Poesii populare, Bucureşti, 1885, p. 392. Descântecul e scris de S.F1. Marian.

SOCIOLBUC

Componente magice în viaţa spirituală a ţărănimii româneşti din diferite regiuni ale ţarii

Desigur că una

S S r e ' a c e ” ea. Există o spirituaii.ale ţărănească 5i exis,a

- —primul rând ţărănimii Si pături,or

‘S s x s & z & S B t t

deca^ S i " u ^ ^ s snoastra ţaraneasca. De ai structurii spiritualităţii ţărăneşti,încercând o sumara analiza a s tru au n ispeie ak

să căutăm a ne da seama car^ participă la tradiţional,acesteia şi în ce masura fieca g te { i cunoscută

E viden t că spiritualitatea popu lara n u p o a t ^ ^

decât prin stud,ui ° r ^ ,1a spiritualităţii obşteşti

! « " f prin S u î bunurilor cullurale. m ateriale şi spirituale, ale

poporu lu i. m onogra fie sociologică, in iţiate şiîn cadrul cerceta ,dor de m o n o g ^ ^ r_ ^ ^ ^

conduse la no i m ţara de P ^ ^ satului - ca fiind

viaţa spirituală a on c f r“ m agico-relig ioase, m orale,constituită din m an ii „ .ltu râ le Dar această d iviziune, pe

ă i e ' r o l S t m " ^ necesităţi m etod ice de iucru 1,

SOCIOLBUC


teren, nu ne îm pied ică să ne dăm seama că, în realitate, între m anifestările v ie ţii spirituale popu lare d iv iz iun ile şi distincţiile precise sunt greu de făcut, în tre ele existând o strânsă şi neîn lătu rată continuitate. Cercetările noastre sunt întotdeauna îngreunate de faptul că viaţa socială nu ne oferă fapte spirituale izolate, ci totaluri unitare de m anifestări spirituale. Astfel, e lem en te le care com pun viaţa spirituală a satului (ca şi a subunităţilor sale) sunt în continuă in terdependenţă , alcătu ind un tot unitar, organ ic structurat, în care e u n eo r i g reu de p rec iza t unde sfârşeşte religiosu l şi începe m agicu l sau m oralu l de exem plu . Aceasta ţine de altfel de faptul că, în m ed iu l v ie ţii noastre rurale, manifestările spirituale nu ne apar ca nişte preocupări teoretice: relig ioase, m orale etc. ale oam enilor. Sătenii noştri nu trăiesc n ici religia, nici morala, nici arta ca pe nişte realităţi au tonom e ori ca pe nişte dogm e rigide şi abstracte. Ei le trăiesc viu, concret în „ob ice iu rile" m oşten ite din bătrâni, ob iceiu ri în care toate aceste faţete ale spiritualului: religiosu l, m agicu l, m oralu l etc., pe care num ai o analiză abstractă le p oa te d istinge, apar îm preu n ă în un itate indestructibilă şi organică.

Trecând însă peste aceste d ificu ltă ţi, pe care de a ltfe l le întâm pină nu num ai studiul v ie ţii spirituale, ci studiul oricărui altu ia d in tre d om en iile socia lu lu i, în com unicarea de faţă ne p rop u n em să stăru im asupra uneia d in tre co m p on en te le de seam ă a le sp ir itu a lită ţii n oas tre ţă răn eşti şi an u m e asupra magicului.

între categoriile de manifestări com ponente ale vieţii spirituale ţărăneşti pe care le -am en u m era t m ai sus sunt unele în care tradiţionalul este evident m ai bine păstrat: cele magico-religioase, etice şi în bună parte cele artistice de exem plu. Acestea reprezintă stratul primar, originar al spiritualităţii ţărăneşti, cele în care se păstrează mai bine pecetea sufletească a neam ului nostru. Un loc de seamă în ţesătura acestui strat prim ar al spiritualităţii noastre ţărăneşti revine magicului. Acesta este reprezentat în satul nostru românesc printr-un număr mare de credinţe şi practici superstiţioase bine înrădăcinate în viaţa spirituală a oam enilor (m ai cu seamă a fem eilor), credinţe şi rituri ce constituie în bună parte zidul cel mai puternic de apărare în faţa curentelor ştiinţifico-inovatorii care vin de la oraş, tinzând să destrame viaţa spirituală original-ţărănească.

SOCIOLBUC

Faptul acesta însă este departe

primitivă, total n e e v o l u a u ^ ™ ^ vremilor noastre au intra. ■dm .nulte punctet de v e d e r ^ ^ ^

noi, e drept ca de cele m a Drocesul de orăşenizarefarm ecul si pito rescu l or o r ,g ,n a i Ast el p m c «u ^ ^ ^ ( [ j a

a in vadat nu num ai lum ea va ă se resimte (n schimbăriva lorilor spirituale. Oraşenizar p d cre(jin ţe ştiinţifice,de lim baj, de costum, de „n e o r i înetc. C red in ţe le şi p ractic ile m ag - . încă v ji. sunt

interesantă paralelă de cele r e ' spiritualitatea magică anum ite dom en ii-cotloane ale v ie ţi vrem U or n oi. Un

s-a păstrat m ai cu seama n a ţ e lo r noastre, este cel alastfel de dom en iu , com u n r ită stăpâneşte cu multăvindecării bolilor, cand nesigu J in terv ine şi azi cu adâncă şi

P U te re sufl^ le “ 8S S de altfel să rărnâie încă inexprim abila tane. A ^ m intea oam enilor,pentru m ulta vrem e pe pri P Dracticile m agice nu se

sp irituale decât de o cădere m

desuetudine a cred in ţelor 5* P p ^ j ^ e ^ p r a r t i c i cu substratîn medicaţia magica, e drept ca c r e m m e ^ ^ ^

superstiţios m erg foarte ades â n ţe c d e ţă ra n ilo r noştri

p rac tic i de natu ra re lg^°d ă ţu ri de cele m a i ciudate personaje am intesc foarte adese simţe su {erinţele pe- Pe ^ a j c a D om nu u ce a c a r ^ ^ g ^ ^ k

care om u l sau anim alul le are rum()S descântec cules de

V om da m ai Jos sP re ţ xei" P jucleţui Năsăud. E unul dm

S r / e " ^ i " f vacilor-, lăsăndu-le pe

acestea sterpe, fără pic de lapte. Iata-1.S-o loat F lonţa

D e sc â n ta tu l în C o r n o v a - B a s a r a b i a 263

D in grajd, D in ocol,

SOCIOLBUC


în drum o ieşit Piste sate o vâjit.N im e-n lum e n -o auzât-o.Num a M aica D om nulu i,D in Poarta Ceriu lui Pe scară de ceară s-o coborât Cu Floriţa aşa o grăit:- Ce te cânţi2, Floriţă mândră şi frum oasă? Ce te dăuleşti?3- Cum nu m -o i cânta, Maică Sfântă?Cum nu m -o i dăuli?Că de dim ineaţă m -am sculat,La păşune m -am plecat.Şi m -am aflat:De coarne legată,D in p ic ior urm ă luată, D e-am ândouă-m piedecată,Rău stârpită şi stricată.Şi m i-o ieşit m oro ile Borcoile înaintea m ea:Viţălu m i 1-o-ndepărtat,Doniţa m i-o vărsat,Laptele şi m ana m i l-o luat,Stearpă m -o lăsat.- Tu, Floriţă m ândră şi frumoasă,Nu te cântaNu te dăuliCă de cornuri te-o i lua La Fântâna lu i Iordan te-o i adăpa,Frunză galbenă-i cina,Dulceaţa Şi mana Şi laptele Ţi s-o-nturna:Gros ca aluatul,Dulce ca m ierea...Nea, Floriţă, nea, nea!

SOCIOLBUC


Nu te strig pe tine,Strig laptele tău,Untu tău,Groştioru4 tău,Dulceaţa ta Şi mana ta.D e : i în m unte,Sub m unte,D e-i în deal,Sub deal,D e-i în apă,Sub apă,D e-i în luncă.Sub luncă,D e-i în pârău,Sub pârău,D e-i în cărare,Sub cărare,D e-i în apa cea m a i m are,Să v ie m ândru şi vârtos Cu ajutoru lu Hristos!D e-o rămas pe une-a i umblat, D e-o rămas pe un 'te-a i păşunat, Tot să v ie m ândru şi vârtos Cu puterea lu Cristos De-i în crucea u liţei,D e-i în gă leţile oilor,D e-i în don iţe le fem eilor,D e-i în oale pus să se' prindă, D e-i în pod işor astupat,D e-i în fedeleş în fundat,Iară să v ie m ândru şi vârtos Cu ajutoru lu Hristos.Că al altuia nu -m i trebuie N ici cât i-un fir de mac, în patru despicat.Num ai, Floriţă, al tău5Cât l-ai cerut de la D um nezău !6

SOCIOLBUC


Descântecele de fe lu l celu i de m ai sus, în care este invocat u n p e rson a j r e lig io s de m a re im p o rta n ţă cu m este M a ica Dom nului, primesc prin chiar faptul acesta - în m intea populară - o calitate în plus7.

A p o i nu trebu ie u itat n ic i faptu l că şi tehnica ştiinţifică e a lături de cred in ţele şi practicile m agice: dovadă num eroasele plante, pe care cercetările m ed ic ilo r le-au doved it a conţine reale

princip ii vindecătoare.în m edicaţia m agică însă e de netăgăduit faptu l că pentru

sătenii noştri forţa vindecătoare reală o reprezintă însă gestul şi form ula. Eficacitatea v ine deci pentru ţăran în prim ul rând de la procedeul magic. Iată, de exem plu, semnificativele cuvinte ale unei bătrâne din satul Drăguş, judeţu l Făgăraş: „Eu am văzu t multe şi am um blat şi pe la doftori. Da lucru boresăsc (fem eiesc: adică leacurile şi descântecele fem eilor) ăla e, să ştii. Dacă e om ul beteag, să te duci să iei apă din nouă izvoare... (şi descrie procedeu l magic al vindecării prin „scăldătura" de largă răspândire în satul Drăguş).

N u treb u ie d es igu r u ita t fa p tu l că la teh n ica p o z it iv ă , exprim ând o atitudine m ai ştiinţifică în faţa lum ii, înţeleasă în cauzalitatea ei naturală, participă în genera l - în satele noastre - cu m ai m ultă pricepere şi în ţe legere m ai cu seamă bărbatul, pe care şcoala, serviciu l m ilitar sau peregrinările departe de sat îl sustrag ceva m ai m u lt sp iritualităţii trad iţionale a satului. Nu putem însă spune că tehnica pozitivă este necunoscută fem eilor. A lături însă de tehnica pozitivă , tehnica m agică îşi are rostul ei încă b ine defin it în viaţa socială de azi a satului nsotru. Dacă tehnica ştiinţifică acţionează asupra forţe lor naturale, cea magică e ţinută să acţioneze asupra fo rţe lo r supranaturale care intervin cu răul lor inevitabil în lum e. Operaţiile m agice întăresc astfel pe cele ştiinţifice, îm prum utându-le acestora o forţă în plus.

Credinţele şi practicile m agice - m agicu l deci - reprezintă astfel o com ponentă reală a spritualităţii satelor noastre de azi. El îmbracă însă în cadrele fiecărei regiuni şi uneori chiar în fiecare sat form e oarecum altele, având de fiecare dată anum ite colţuri ale v ie ţii sociale în care s-a păstrat m ai cu seamă şi în care îl regăseşti adeseori sub fo rm e aproape pure. Spiritualitatea magică

SOCIOLBUC

Descântatul în Cornova - B asarab ia 267

poate d iferi astfel de la regiune la regiune 5i uneori. în cadrul

r a s s s s î f f l *

1. în satul Cornova (judeţu l O rhei) din Basarabia, cercetarea

noastră din vara anului 1931 ne-a făcut » j m f ^e angajat în tr-un destul de vădit proces de °raşem zare . acesu m enţine m ai m u lt la suprafaţă, lăsând aproape com plet ncalte

: s r / ; ^ = H 2 ^ i = 2

în genera l să facă b inele să vindece d e c a l a ,

t k v in e în sa tuTac^s™ ercnd Pre.eraP, al itnag ina f.e i populare.

“ I l i s i i i s s

w m m m

drum ului ş-apa ce-ca can s-a dus a dau o m g ^ onul

fa dânsa, sâ^â ie^^dânsaîâ^udecată, apă-1 u a je cu grebla. Pe-aţei

care-s duşm anii lo r apăi ăi îm pinţe cu ţapoiu .

SOCIOLBUC


2. Este interesant că la distanţă foarte mare de Com ova, în satul Runcu (judeţul Gorj) din Oltenia găsim aceeaşi atmosferă superstiţioasă, magicul intrând în componenţa spiritualităţii acestui sat cu elemente vădit asemănătoare celor din Com ova. Aceeaşi teamă de farmece13 ce face să se brodeze poveşti de necrezut în jurul agenţilor m agici foşti sau actuali. A po i, descântece num eroase, de multă frumuseţe. Ceea ce este caracteristic satului acestuia din acest din urmă punct de vedere este faptul că chiar descântecul de deochi, care în majoritatea satelor noastre e un descântec în fază de vulgarizare, pe care-1 ştie oricine, adeseori chiar şi copiii, e în satul Runc un descântec aparţinând unor specialişti. Formula e lungă, cu multe întorsături poetice. Deochiul este o boală foarte temută în satul Runc.

3. Şi a jungem acum la satul Drăguş (judeţu l Făgăraş) din regiunea de veche şi autentică viaţă românească a Ţării Oltului, asupra căruia vom stărui m ai mult. Cercetarea noastră amănunţită din vara anului 1938 ne-a făcut să vedem că m agicul intră aici ca e lem ent foarte de seamă în structura spiritualităţii satului.

C red in ţe le şi p ractic ile m ag ice se găsesc însă grupate în Drăguş prin excelenţă în ju ru l unui alt centru de viaţă socială şi anum e în ju ru l p reocupărilor gospodăreşti.

în Drăguş, sat cu păm ânt puţin şi nerodnic, în care totuşi oamenii sunt nevoiţi să trăiască în primul rând din agricultură, viaţa om ului este supusă im perativu lu i grav al muncii. Preocuparea de seamă a o a m en ilo r de a ici este gospodăria lor, p rosperita tea acesteia. Dar această continuă preocupare de soarta gospodăriei lor nu hotărăşte num ai întreaga activitate econom ică a oam en ilor de aici, ci ea determ ină, pătrunde şi colorează şi în treaga gam ă a activităţilor spirituale ale acestora. Preocupările lor religioase, etice, artistice, ştiinţifice au toate acelaşi obiectiv esenţial: gospodăria.

Această spiritualitate drăguşană, centrată în prim u l rând şi esenţial în ju ru l p reocu părilo r gospodăreşti am den u m it-o de aceea „spiritualitate dom estică". Nota caracteristică îi v in e însă acestei spiritualităţi tocm ai de la num eroasele credinţe şi practici m agice de largă circulaţie în sat. Putem spune astfel că ne aflăm de fapt în faţa unei spiritualităţi m agico-dom estice.

SOCIOLBUC

D ,agu r p t % t i , « e T c S e f « ^

S“ l £ a S K

sp iritualităţii m a g ico -d om w ă tu ră cu copilul nou-născut,ţP credinţele în legăturăce repreztnta u n vn to r braţ ' susţinător al gospodărieicu „d ru ga n a 1 , anim alul prin excelenţa t sunt foarte

drăguşene. Credinţele şi să nu {ie pocit de „măiestre"numeroase: ele tmd sa a p e i - P g cântând prin văzduh şi care

l " = S ^ u r i

^ ^ : ^ ^ ^ p e , m e i a l ă u z ă : s ă n u l i e

pocită, să nu i se fure laptele etc , ătură cu drugana privesc credinţele 5i r itu ri* m a g ,« j ^ L ă cu

sănătatea acestui anim a . naralelă interesantă cu celedrugana fătată oferă de ^ viţelul e terii să nu fie .pocit",în legătură cu femeiai nou-n ■ nu t se (ure |.„„clc,

" L n Z S S e J s fle c a ie e le m e n t al go sp o d ărie i ce re ritualI av^m rituri p en tru con struc ţia şi ap ă ra re a case, ca

m agic special: avem rit p pentru sănătatea oam en ilorsi a ce lo rla lte c la d m d m cu:rte m u r , p e n ^ ^ ^

şi anim alelor, rituri pentru p - extra_ §ţ intra-casmca15.bunul mers al tuturor e un ° spiritualitatea magico-

D e s c â n ta tu l în C o r n o v a - B a s a r a b i a 269

SOCIOLBUC


este ca preocuparea de soarta econom ică a gospodăriei nu transn*™, m im a, ,n toate c ,ed i„ ,e le si gesturile m ărunte de tiem re z ce S la apararea ftecăruia dintre e lem en tele m orfo logice ale a c S te k pintualitatea aceasta m agico-dom estică o regăseşti si |a baza cele-

doua cerem onii de seamă, de în fă ,i,are religioăsa! a se d e s fă s ^ a

" n ^ Î L m X t S e a " “ r' Z°nan,e sa‘" ,ui

face ^ d ^ ^ ^ d to ^ r â ş ^ T s c ă ^ ^ a îfc e r e m o n tă fm a g k gospodărescare deşi^ m ai simplu şi desfăşurându-se în umbra celui dintâi e bucura mea de toată grija m inuţioasă şi atenţia oam en ilo r '

Gesturile m agice vizează cu această ocazie în prim u l rând b in e le ’ „sporu l nou gospodării care se va form a şi nu m ai tangentia l m ul,um ,rea sufletească a om u lu i în sine, d e L 5a , d e g o s p o d a ie

Sunt aici rituri m agice m en ite să asigure că mireasa va aduce noroc ,n noua gospodărie, că ea va contribui la s p m u U a m iM

eVc o lm a î „ ' C' C° P li T “ i?' d ” aVM n ° ™ a n S " p S r ireco lte , m special de cânepă, cea atât de însem nată în viata econom ica a gospodăriei drăguşene etc.

înm orm ântarea ea însăşi, această cerem on ie de lacrim i si bocete, cuprinde alături de aspectul ei duios gesturile m aTice mărunte de seculara origine şi înţelepciune, păstrate şi executate cu gnja alaturi de riturile religioase şi m enite ă apere prosperitate!s p o r u a c e l e i a ş i g o s p o d ă r .. p e p k c a r e a sP f e

m ortu lu i o poate ameninţa.

r i t u r i ^ ? T f eCOn° mice întregj a gospodăriei cere cu ocazia morţii un speciale foarte semnificative şi care trebuie să fi fost odinioară

cu mult mai numeroase decât azi. Dăm aid un singur exemplu- după e m oare omul, i se ia măsură cu aţă, că dac-o fost norocos de c e v !

(dac-o fi avut naroc de porci, de vite), toţi porcii şi toate vitele m or".

- 4 - Magicul, componentă de seamă a spiritualităţii satului Drăeusimbraca form e oarecum înrudite în celălalt sat tra n i S e ! n de S

am ior 1934 şi 1935 ne-au ajutat să prindem în acest sat prim ele elem ente ale unei spiritualităţi magico-dom estice, pe care le-am regăsit aşa de perfect organizate în satul Drăguş.

SOCIOLBUC


în satul Şanţ, cred in ţele şi practicile m agice vizează, ca şi in Drăguş, în p r im u l rând sănătatea a n im a le lo r de m uncă şi a copilu lu i m ic. O ricât de asem ănătoare ca structură spirituală m general, şi d in punct de vedere al com ponen te i m agice în special,

în tre cele două sate există totuşi deosebiri.în satul Drăguş, preocuparea de soarta economică a gospodăriei

este aşa de puternică, încât se resimte până şi în aspectul form ulelor magice: descântecele, de exem plu, sunt aici scurte, tipizate, socotite ca neesenţiale, gesturile şi obiectele magice reprezentând esenţialul.

în Şanţ în schimb, am în tâ ln it cele m ai frum oase descântece din toate satele pe care le -am cercetat până acum. Descântecele de dragoste, inexistente aproape în Drăguş, fapt ce adaugă o notă în plus sp iritualităţii acestu i sat, sunt în satul Şanţ de fo rm e

variate, de lungim i şi frum useţi nebănuite .

Cele câteva aspecte ale spiritualităţii m agice din câteva sate româneşti, pe care le-am prezentat în rândurile de m ai sus, ne arată

că de fapt credinţele şi practicile magice sunt încă v ii m satele noastre. Interpretările foarte variate ce se dau practicilor magice ne arata ca acestea nu sunt num ai simple supravieţuiri, transmise prin tradiţie, ci că ele sunt fapte v ii care se schimbă şi uneori se nasc chiar sub ochii noştri. De credinţa în eficacitatea acestora s-a convins desigur oricine a stat de vorbă cândva cu ţăranii satelor noastre.

Deşi am ajuns să în ţe legem că porn ind num ai de la spiritual nu pu tem să în ch egăm im ag in ea com p letă a su fletu lu i unui neam , socotim totuşi că o analiză în acest sens a spiritualităţii populare în general, ca şi a fiecăreia dintre com ponentele acesteia

în parte, este absolut necesară.Astfel simpla cunoaştere în sine a cred in ţelor şi practicilor

m agice nu este de m are folos. Acestea prim esc va loare de abia prin legătura în care sunt cu organism ul neam ului. Dm apoia lor trebuie căutat sufletu l n eam u lu i nostru, în cadrul căruia desigur că ele trebu ie să aibă şi un rost. N um ai în ţelese astfel, ele pot contribui la redarea portretu lu i spiritual al neam ulu i nostru.

P riv ite d in acest punct de ved ere , c red in ţe le şi practici e magice, socotite adeseori de către orăşeni drept credinţe şi practici

SOCIOLBUC


deşarte, corespund unor anum ite necesităţi sufleteşti permanente, îndep lin ind chiar o adevărată funcţie socială în cadrul satelor noastre. în tr-adevăr poate că aceste credinţe şi practici magice, ce în tovărăşesc în um bră în treaga tehn ică p o z it ivă , în tre ţin credinţa tare în reuşita sforţărilor om ului, atunci când totul a fost îndeplin it după rostul în ţelept al străbunilor, precum şi m are parte din optim ism u l robust ce caracterizează pe ţăranul nostru de pretutindeni. Faptul acesta se cuvine să fie cercetat în amănunt.

Dar credinţele şi practicile magice mai îndeplinesc şi un alt rol de seamă în viaţa socială a satului nostru. Ele reprezintă mijlocul prim şi esenţial de comunicare spirituală a mem brilor aceluiaşi sat. Satul întreg comunică mai cu seamă pe bază de tradiţie superstiţioasă. Şi aceasta în toate ocaziile: de la grupurile strânse dumineca sau în zile de sărbători în faţa porţilor, până la şezătorile de iarnă, ori grupurile strânse cu ocazia marilor ceremonii ce brăzdează viaţa satului. Satul nostru se simte astfel solidar prin aderarea la acelaşi sistem de credinţe superstiţioase care se impun tiranic indivizilor, dincolo de puterile lor, cu forţa nevăzută a unei fatalităţi.

Pentru satul Drăguş este ex trem de sem nificativă, din acest punct de vedere, aderarea satului întreg, ca a unui singur om , la teama de aceleaşi fiin ţe supranaturale, „m ăiestre le" care pocesc oam enii, luându-le graiu l sau ologindu-i.

Caracterul unitar al spiritualităţii satului Drăguş îl poţi citi astfel şi num ai în faptu l că aici toţi oam enii, bătrâni şi tineri, îţi vorbesc aproape în acelaşi fe l despre aceste „m ăiestre". E le-ţi sunt în făţişate adeseori nu num ai cu trăsături aproape tipizate, dar uneori chiar cu aceleaşi cuvinte, ce-ţi fac astfel impresia că circulă cu rigiditatea lucrurilor m ateriale.

N O ÎE

1. Numele vacii.2. Plângi.3. Vaieţi.4. Smântână.5. Adică laptele Floriţei.

SOCIOLBUC


6. Inf.: Cristina Sas, 43 ani, ştie carte (Şanţ, jud. Năsăud).7. Vezi volumul Incantations: Chants de vie et de mort, de Mana Holban,

Bucureşti, 1937.8 Vezi A. Golopenţia. Aspecte ale desfăşurării procesului de oraşemzare a

satului Cornova, „Arhiva" X (1932), nr. 1-4, p. 544-572.9 Vezi Ştefania Cristescu, L'agent magique dans le village de Comova-Bessaiabie, Arhiva" XDI (1936) p 119-137; Practica magică a descântatului de strâns in

"satul Cornova, „Arhiva" X (1932), nr. 1-4, p. 371-380 şi Frecventa formulei

magice în satul Cornova, „Sociologie româneasca" I (1936), nr. 4, p. ii-18. (Toate aceste articole sunt reproduse în cuprinsul volumului de faţa, nota

editoarei).

10. Aţă.11. A doua zi. .12 fa f ■ Agafia Anton Purcel, 38 ani, analfabetă, mazil (Cornova, jud. Orhei).13. Vezi Dochia Ioanovici, Consideraţii statistice asupra vrăjitoriei satului

Runcu, „Arhiva" X (1932), nr. 1-4, p. 360-370.

14. Bivoliţa. . . .,15. Vezi Ştefania Cristescu-Golopenţia. Gospodăria în credinţele şi riturile

magice ale femeilor din Drăguş-Făgăraş, Bucureşti, 1940.•16* Vezi Ştefania Cristescu. Cum descântă de întors Ana Dam la din satul Şanţ, „Sociologie românească", I (1936), nr. 5, p. 36-39 şt Descântec de

dragoste şi joc, „Sociologie românească", I (1936), nr. 4, p. 18.

SOCIOLBUC

Chestionarul pentru studiul credinţelor, practicilor şi agenţilor magici în satul românesc

El a fost lucrat de no i pe baza experien ţe lor de cercetare la teren şi de redactare a m ateria lu lu i cules cu aceste ocazii.

Am ănuntele priv itoare la in form atori ne-au perm is o analiză sociologică a ro lu lu i agentu lu i m agic în viaţa spirituală a satului basarabean Cornova (com unicare prezentată de no i Congresului In ternaţional de Socio logie care a avut loc la Bruxelles, în vara anului 1935).

A tâ t pentru continuarea acestui studiu, cât şi pentru alte categorii de problem e pe care chestionarul de faţă le urmăreşte, ne-ar fi b in even ite răspunsuri precise din cât m ai m u lte sate rom âneşti. N e gân d im în acest m o m en t la to ţi in te lec tu a lii b inevoitori ai satelor noastre (preoţi, învăţători, studenţi) care ne-ar putea ajuta în munca noastră. Chestionarul e îm părţit în capitole: A I, A II, Bl, CI, DI, EI. N i se poate răspunde şi num ai la anum ite capitole sau chiar num ai la unul singur. (Răspunsurile vo r trebui insă să com pleteze toate în trebările unui capitol). Orice notare trebuie să fie rezultatul unei anchete personale în sat. La orice răspuns, oricât de scurt, va trebui să se indice num ele celui care l-a dat. (Num e, prenum e, vârstă, ştiinţa de carte, locul de origine).

Pen tru in fo rm a to r ii în sem naţi, descântători de seamă ai satului, se v o r com p leta da te le m ai am ănu n ţite , ind ica te în chestionar sub A .I. Nc. 1.

M ulţum ind pentru even tua le le răspunsuri (e le se vo r trim ite la B iblioteca Sem inarului de Socio logie - Facultatea de Filosofie şi L itere - Bucureşti) ne bucurăm să credem că acest chestionar al nostru va servi poate şi a ltor cercetări la teren.

Manifestări spirituale

Chestionar pentru studiul credinţelor, practicilor şi agenţilor m agici în satul românesc.

SOCIOLBUC


A . I.1. Ce descântători trăiesc acum în sat?Observaţie generală: Se va nota pentru fiecare descântător: a)

Nume, Prenume, Poreclă (sau cum e num it în sat chiar dacă nu are po rec lă ), b ) Vârsta. E sănătos? In firm ? c) Ştie sau nu carte? d) E simplu ţăran? Om de neam? Ţigan? Evreu? Sărac? Bogat? De ce religie este? e ) U nde s'a născut? f) A fost în vreu n loc departe de sat? în vreu n oraş? g ) Cu ce se ocupă?

2. Care sunt descântecele pe care le ştie? Câte? (Se vo r indica cu num ele lor din sat). în ce descântec e m ai cu seamă el renumit

in sat? „3. D escântă e l în tr 'a d evă r în sat sau ştie n u m a i fără sa

descânte? Ştie el chiar unele descântece de boli ce nu se cunosc aici în sat? (De la cine le ştie?)

4. De la cine a învăţat să descânte? De la părinţi? Bunici? De la oam en i din sat? De la ţigani? Sau de la oam en i de aiurea care au trecut în tâm plător prin sat?

Le-a învăţat poate din cărţi? Pe cine a auzit citind şi când?

(M a i de m ult? M a i de curând?)5. Cel de la care a învăţat descântecul i l-a spus în secret?

Sau faţă de alţii? în tim pu l v ie ţii? Sau pe patul de moarte?^Ştie poate descântecul „d in fu rate" de la alţii? Sunt în sat

descântători care „nu v o r să spună" şi a ltora şi care m or cu descântecul? Sunt în sat descântece care se m oştenesc num ai în

neam? „6. Ce calităţi trebuie să aibă cel care descântă m tr'adevar m

sat? Bătrân? Necăsătorit? V ăduv? C op il? Curat? în a in te de a descânta: Se spală? Se prim eneşte? Se roagă?

7. A re descântătorul încredere în puterea descântecului său? De unde, crede el, că v in e puterea acestuia?: De la vorbe le spuse? De la ob iectele pe care le în trebu inţează? De la D um nezeu? De

la o altă putere nevăzu tă? . . „8. Ce cred oam en ii d in sat (care nu ştiu să descânte): are

descântecul vreo putere? Se duc ei cu încredere la descântător? Se cunosc cazuri de vindecări de odin ioară? Sunţ m ulte cazuri

de vindecări acum în sat?9. Cât se plăteşte în sat pentru descântat: în bani (cam cat),

în a lim ente (făină, ouă etc.), haine? etc.

SOCIOLBUC

2 76ŞTEFANIA CRISTESCU

Se71 1 ■ 5 tiu ei sa faca şi farm ece?

” de rau? - -

M aestre? U r s i t o a r e ^ D r a c ? ^ nevăzu te? Existănum ele acestora? Se srmn aim ' - Sau nu sa sP uide drac, „lucru s m ' ) etc âre . n T 6 f ^ ' ° r? (D e e x ' î n ^ semne? Dar despre vise? " C num e? Ce cred ei despre

e şi E m e t i n e ^ T e t u P ^ " " e ” * * Să S? ui? * ce

Vorbele de blestem au putere m are? Ca’ ^ Să le SpUi?de blestem cele m ai gre le? A le cui vorh H m SUnt' S3t' vorbele

(a le rudelor; p r e o t u l e tc^? şTê ce? SUOt ^ ^

face, to sit, ânumite farm ece" ca să Ir e ” scă' 1 ^ ^ “ Se ŞdU etc ? c * că - l i I lc ce ca sa creasca frum os arăul, câneva

frum oşi arborii dto pădure " s f f g ~ădJnă ' za rzava tu rile? Să fie fa ce i s a ,

cununa? (Descriere am ănunţită ). C daCa sau Sunt în sat oam en i, de care se aude rS c t i„ •

câm pului sau a vitrlnr's ^ ® la m <*na

au ochi rău? Care deoache? După ce se cunosc’ C n m 31” 6111 m sat? De ce deoache? (D in ce cauză?) Ce treh, “ r num esc' aperi de aceşti oam en i răi? ' trebuie sa faci ca să te

P lo a / a le t .3UZit d * V° rbC S3U fapte Care să Poată opri vânturile,

ju d e c m ă f 3UZit d dC V° rbe SaU fapte care'î* ajută să câştigi la

Să £ ncur“ “ - « ' a ?

ca să „ „ m u lti? DarDar ca să facă albinele multă m ( e £ , furc c,n' va S,“ P " ?

SOCIOLBUC


20. M eseriaşii d in sat ştiu ei anum ite vorbe sau fapte ca să le iasă bine lucrul lor?

Ce se face, când se construieşte o casă, ca să nu se dărâm e zidurile sau să nu m oară cineva d in ai casei, îndată ce aceasta va fi term inată? Se îngroapă ceva la temelie sau sub pragul casei? Ce se ştie despre şarpele din tem elia casei?

21 Ce se aude din bătrâni că e bine şi ce se aude că nu e bine să faci la: Sarcină, Botez, Nuntă, înm orm ântare?

Se vorbeşte în sat de oam en i care ştiu face, în aceste cazuri, farm ece care să facă bine sau m ai cu seamă rău, copilului, lehuzei, miresei, m irelui, sau celor care rămân după mort {soţia, copiii, rudele etc.)? Ce anum e se aude că se poate face? Cu ce anum e obiecte? (Cu scălduşă de la m ort? Cu păr de la m ort? etc.)

Ce trebuie să faci ca să te fereşti de aceştia, în asemenea cazuri?22. Ce se aude din bătrâni căe bine sau nu e bine să faci la unele

sărbători pe care nu le ţine biserica? (De ex. la Pălie, la Arm inden i etc.?) Dar la sărbătorile pe care le ţine biserica? (în ajun de Anul Nou sau de Crăciun etc. fac fetele vrăji de dragoste? Care sunt acele vrăji? (Descriere). Ce e bine şi ce nu e bine să faci în Săptămâna Mare? în anum ite zile m ari? Dar Lunea? V inerea? Dum ineca? etc.

B.I.23. Care sunt descântătorii satului, care au m urit nu de m ult

şi de care satul îşi m ai aduce încă am inte?Se va nota cu preciziune tot ce se spune în sat în legătură cu aceştia.Cum erau porecliţi? în ce descântece erau ei renum iţi în sat?

Ştiau ei să facă şi farm ece? Ce anum e farm ece? C ine era m ai cu seamă renum it pentru aceasta?

24. M a i au rude, acum, în sat? Aceştia îşi m ai aduc am inte câte ceva din cele pe care le ştiau cei m orţi acum ?

Ce anum e au învăţat de la aceştia?C ine m ai ştie face acum, în sat, farm ece?25. De ce farm ece se tem m ai cu seamă oam en ii din sat chiar

fără să ştie cine anum e din sat m ai ştie sau poate face?C . I .

26. Ce descântători renum iţi sunt în satele apropiate (d in jur) la care m erg oam en ii d in sat pentru vindecare de anum ite boli? Farm ece de dragoste? Farm ece de despărţire sau apropiere între soţi? Farm ece de judecată? etc.

SOCIOLBUC


Enum erarea cazurilor în care persoane din satul cercetat au mers în satele din ju r pentru descântece sau farm ece. Pen trucare descântec sau farm ec anum e? Se m erge des la aceştia?

27. Oam enii din sat au încredere sau se tem m ai m ult de aceştia decât de cei din satul lor? De ce?

28. Cât li se plăteşte celor din alte sate? în bani? în alim ente?29. A u aceştia rude în satul cercetat? Ştiu şi aceştia descântece?

Sau farmece?

O am enii din sat au încredere sau se tem de ei? De ce?D.I.

30. Care sunt bo lile de care se descântă în sat? (Se m erge pentru vindecare m ai m u lt la m edic? La moaşa satului? Sau la babele descântătoare din sat?) Care sunt bolile de care se descântă m ai des în sat?

31. Cum se descântă de fiecare boală?Ce num e are descântecul?

Observaţie: Se va nota pentru fiecare descântec în parte: Ce vorbe se spun? De câte ori se spun? în ce se descântă (lapte, apă etc.)? Cu ce obiecte se descântă (fus, busuioc)? Ce semne se fac cu mâinile?

în ce zile se descântă (m arţi, sâm bătă)? în ce tim p al zile i (d im ineaţa 'n zori de zi, seara când se pişcă luna )? în ce loc?

Se descântă m ai m u lt vara? Iarna? etc.E.I.

32. Se vor culege toate descântecele de la toţi cei cari ştiu (A r trebui cercetat dacă nu cum va în fiecare casă se găseşte cineva care să ştie spune un descântec: de deochi, de ex. Descântecul va fi notat aşa cum se găseşte: chiar scurt şi fără sens, chiar num ai câteva cuvinte, chiar num ai procedeu l fără cuvin te). Se va cu lege acelaşi descântec în gura tuturor celor care-1 ştiu. (Va fi totdeauna o diferenţă cât de m ică de la unul la altul: şi chiar de nu va fi n ici o diferenţă, descântecul încă va trebui să fie notat).

33. Este în sat vreo boală pentru care să se descânte în m ai m ulte chipuri? Care? Sunt m ai m ulte?

Fetele m erg adeseori să-şi descânte de dragoste? Care este descântecul de dragoste socotit cel m ai bun? D e ce?

34. Este în sat vreun descântec care să se întrebuinţeze la m ai m ulte boli? (Adică pentru vindecarea m ai m u ltor boli diferite să

SOCIOLBUC


se întrebuinţeze aceleaşi sau cam aceleaşi vorbe? ) Care sunt bolile pentru care se întrebuinţează acelaşi descântec? (Ele vo r fi indicate cu num ele lor din sat: descântec de „bubă rea", „gâlci" etc.).

Nota editoarei: Chestionarul acesta, centrat pe agentul magic, era menit să stimuleze comunicarea de date de către intelectualii satelor, caie citeau revista „Sociologie românească". Nu ştim dacă Şt.C., care lucra pe atunci ca bibliotecară la Seminarul de Sociologie al Universităţii din Bucureşti, a primit răspunsuri, aşa cum o ceruse. în anii 1938 şi 1939, redactând volum ul Gospodăria în credinţele şi riturile magice ale femeilor

din Drăguş (Făgăraş), Şt.C. va lărgi cadrul examinat, incorporând chestionarul de faţă în secţiunea A.V. a chestionaru lu i dedicat credinţelor şi riturilor magice ale ţărănim ii româneşti, pe care îl

reproducem în cele ce urmează.

SOCIOLBUC

Plan pentru cercetarea credinţelor şi riturilor domestice ale ţărănimii româneşti

Cele câteva îndrumări teoretice privitoare la această problemă, ca şi chestionarul pe care îl dăm m ai jos, sunt rezultatul experienţei personale a u ltim ei noastre cercetări la teren din vara anului 1938,

în satul Drăguş, judeţu l Făgăraş.Credinţele şi riturile dom estice fac parte din grupul m an i

fe s tă r ilo r sp iritua le . M a n ife s tă r ile sp iritua le p op u la re p o t fi studiate din două puncte de vedere : a) Ele pot fi priv ite în sine, oarecum schematic prin analogie cu m anifestările spirituale ale păturii culte, şi atunci în ele se pot regăsi perfect, printr-un proces de abstracţie, toate preocupările teoretice şi practice ale acesteia din urmă. Se poate ajunge pe această cale la studiul literaturii, artei, religiei, ştiinţei, filoso fie i populare, b ) M a n ife s tă r ile sp iritu a le populare pot fi apoi p riv ite şi în ţelese ca fapte concrete, deci în şi prin cadrul lor adecvat de realizare, cu form a şi funcţiunea lor precisă, în m ediu l v ie ţii sociale săteşti. Acesta este drum ul pe care

ni l-am ales în cercetarea noastră.într-adevăr, în m ediu l v ie ţii noastre rurale, de obicei m anifes

tările spirituale nu ne apar ca preocupări teoretice: religioase, morale etc. ale oamenilor. Sătenii nu trăiesc nici religia, nici morala, nici arta, ca pe nişte realităţi autonom e, ori ca pe nişte dogm e rigide şi abstracte. Ei le trăiesc viu, concret, în obiceiurile m oştenite din bătrâni. De aceea m anifestările spirituale sunt v ii şi actuale în cadrele vieţii sociale săteşti în anum ite prilejuri ale acesteia. Putem spune aproape că viaţa socială a satului are anumite focare, nuclee, centre de viaţă generatoare de spiritualitate specifică.

Centre de viaţă fireşti, în cadrul v ie ţii sociale a satului sunt: centrul domestic, aceea ce num im în m onografie, gospodărie (m ai bine zis fam ilia gospodărească), stâna, grupurile sau cetele de feciori, grupurile de fe te , vec in ă tă ţile etc. şi satul el însuşi ca unitate socială în cadrul unei regiuni.

SOCIOLBUC

S r S n ae £ s e găsesc ăe M tiel unei spiritualităţi: atâta v rem e cat va exista un gr P

exista şi o spiritualitate astfel în prim ul rândPrin aceste centre de v ţ traditiona le a înain taşilor

fap tu l păstrării experien ţa^sp ir săţenilor de azi drept pavăză

noştri, exPen e f ţaCarveJ ^ rd ale vrem ii- ideile şi faptele noi, chiarsat, sunt m en ite să sufere adaptări şi

arm onizări la vechea “ S f ^ t a t e a latentă

a n e I l t nnoCsetfue S £ e faptă v ie , reală, se explică unitatea şi

originalitatea spiritualităţii noastre populare.

D intre centrele de viaţă consecinţe spirituale este desigui g m anifestări spirituale, atât

gospodăreşti al ei, încât uneori aproape numaide strâns legate de fiecar un studiu al gospodăriei caprin in term ediu l lor s' arJ?utea , . în satuţ nostru. In acesteunitate socială, cu rost adancşi a'deyăr condiţiile cosmice,manifestări spirituale se °8 toatc manifestările acesteia.psihice şi istorice ale gospo ' to r de sp iritua lita te specifică:P c e n tru l d om estic este crea tor de gosJ,odărie i

toate - m an ifes tă rile a # • *

la înţelegerea ac «te fsp inw alităţi ce împrumută cuioare speciala

prilejuieşte sunt constituite m credinţe (idei, reprezentări), pedintr-o serie de obiceiuri (rit ) şi ^ rd igioase cgnd m agice

care o analiză abstracta le p d le m aţ m ulte orisau ştiinţifice. In realitate, după cum alte oriunitate armonioasă de616 S™ tloratmaTpecia^ra spiritualităţii gospodăriri rurak so rtim


SOCIOLBUC

2 8 2ŞTEFANIA CRISTESCU

rând f o T d u L T p r im r / m a g k ^ ' î e s t e T s n r ^ r S-Peda lâ în p rim u l im ixtiunile religioase si ş tiin ţific spiritualităţi. Num ai astfel

T e p7ae„u1ee“ nd eXPreSia - S S , " a d eV ta ' a

d i s t i n c l l o r n f ^ ^ r a t r o a o ^ T neV ° la a" a" ZelOT 5*insensibilă de la credinţele si nrarti 1 ° C' trecerea e u n eo r iŞi ştiinţifice. Pentru m intea p o p u la r^ re,igioasesoiuri de credinţe şi obiceiuri m i p a eoseblrea dintre cele trei una de simplă atitudine afectivă ri • de° s*j lre de esenţă, ci doar

caracteristice pentru stadiul de 'v ia K . u r a B T T t i ' S f

pun

credinţe şi obiceiuri se bucură î n ^ - T r » gospodareSti- Aceste mai cu seamă în lumea fem inină p m uit P restigiu în sat.de credinţa c T o T u lg IuH or î” e măsură

gestu lu i sau a anumi?o“ o b f e T ? u m ™ C m T V CUV' m UlU i' 3 eficacitatea faptelor m asice pctp Hp 7 C red in îa popu lară în

cea pe care o a o ! ^ ^ o r ^ S ? f 0 n “ U ,tn ^ Inarc decât religioase (dovadă medicaţia m agică) 5* Une° n Chl3r Cd° r

e c o t S S 1' Î S . ’ S : ' " “ * * « « ^ special via|aeconom icul. în punctele lor Hp t sarcm a ce lu i ce studiază

ele interesează d eo p o tr iv ă pe c71T “ rdi?i0SUl ^ m3gicu1'

structura spiritualităţii gospodăreşti. C ^ ^ ^ 563013 de

practicil™ drnatm -ă m a^cu ^eam ^m a611”™ Sludifu l.crcdinjc lo r şi cuprinde aspectele în treeii c m » i-g- C3, poate fi ,argit până la a

domestic o creează. El porneşte d T l a T d i 1-136 Vi3{3 grupulu ică manifestările spirituale pot fi studiate n V ™ h -51 !mpUsă din afara elem entele gospodăriei. Aşa fiind, iată ifniiîe mari

fa m ilie i . s â n â t a m a s U o ^ ! a e S , ^ S' a

SOCIOLBUC


Cultul om ulu i v iu şi al fam iliei în viaţa socială a satului nostru poate fi astfel în bună parte reconstituit. Centru l acestui capitol îl form ează cred in ţele şi riturile priv itoare la naştere.

2. A l do ilea e lem en t esenţia l al gospodărie i este m unca, activitatea economică a grupu lu i domestic, gospodărirea, i-am putea zice. A ic i d iversele categorii de activităţi econom ice sunt generatoare de m an ifes tă r i sp irituale. M u n ca la câm p, în grădină, industria casnică, creşterea an im alelor şi păsărilor sunt tot atâtea prilejuri de m anifestări spirituale.

3. A l treilea e lem en t de seamă al gospodăriei este casa, sediul m aterial al ei, centrul m uncii şi al v ie ţii fam ilia le. D in casă, om ul a căutat să-şi facă în toate tim purile şi în toate locurile, adăpostul sigur, ferit de re le le ce te am eninţă în afară de ea: în tâln iri cu

spiritele rele etc.A ic i se va studia cultul dom estic propriu-zis, adică credinţele

şi practicile referitoare la zidirea casei, ca şi a celorla lte clădiri din curte. Se v o r studia în ega lă m ăsură cred in ţe le şi ritu rile în legătură cu curtea şi îm pre ju rim ile spaţiale pe care oam en ii le străbat, ele reprezentând oarecum proiectarea în spaţiu a casei.

Acestea sunt, în m are, lin iile p lanu lu i nostru de cercetare, pe care planu l de lucru de m ai jos îl va explica în amănunt.

înainte de a trece la îndrum ările de muncă la teren, atragem atenţia că, pentru determinarea structurii spiritualităţii gospodăreşti, trebuie studiate m om entele ei de tangenţă cu spiritualitatea generală a satului, m om en te pe care le o feră com u n iu n ea spirituală a grupurilor strânse în şezători, cete etc., în care problem ele de viaţă domestică sunt discutate. Interesantă din acest punct de vedere este m ai cu seamă com uniunea spirituală a femeilor.

îndrumări metodice de lucru la teren

Pentru cu legerea fap te lor de viaţă spirituală gospodărească şi m ai ales pen tru cu legerea cred in ţe lo r şi p ractic ilor m agice, trebu ie u tilizată m ai cu seamă con vorb irea cu câte o singură persoană, verificându -se num ai apoi frecven ţa lo r în sat prin convorb iri cu grupuri de persoane.

Capitolu l in fo rm a tor ilo r este ex trem de interesant pentru problem a noastră. în tr-adevăr, la un m om en t dat, se găsesc în

SOCIOLBUC


sat oam en i (fem ei sau bărbaţi) în care apare întruchipată parcă m are parte din experien ţa spirituală a satului în treg. De mare interes sunt m ai cu seamă bătrânele sau bătrânii care descântă, fac vrăji, ştiu leacuri etc. Aceşti depozitari ai unor practici m agice specializate reprezin tă legătura d in tre spiritualitatea satului şi spiritualitatea gospodărească: prin ei se m en ţin de obicei v ii în sat m a jorita tea c red in ţe lo r şi a p ra c tic ilo r m ag ice . D e aceea recom an dăm o cercetare am ănun ţită a in fo rm a to r ilo r , după îndrum ările pe care le o fer im la punctu l A.V.

C redinţele şi practicile m agico-relig ioase trebuie culese atât în form a lor pozitivă, cât şi în cea negativă, interdicţiile, ce joacă m are ro l în viaţa spiritual-gospodărească a sătenilor.

De fiecare dată se v o r cere explicaţiile pe care oam en ii le dau acte lo r lor. Când nu au n ic i o exp lica ţie , fap tu l acesta se va m en ţion a . D atele acestea sunt ex trem de in teresan te pen tru studiul mentalităţii ţărăneşti, în care se oglindesc desigur, pe lângă trăsăturile p rim itive de la baza în treg ii spiritualităţi um ane, şi trăsăturile particulare grupulu i social respectiv.

în cazu l p ra c t ic ilo r m ag ice (şi ch ia r r e lig io a s e ) trebu ie înregistrate form ulele, gesturile, num ărul de ori de câte ori acestea se repetă, îm prejurările de loc şi tim p în care se desfăşoară, ca şi ob iecte le în trebu in ţate (la acestea se va m en ţion a : dacă sunt uzuale sau num ai de în trebu inţare magică, cum, de cine, când şi de unde sunt luate, de câte ori sunt întrebuinţate în practică etc.).

Plan de lucru

A . O A M E N II. S Ă N Ă TA TE A ŞI N O R O C U L LO R

I. Bărbatul-, Credinţe şi obiceiuri care să denote superioritatea acestuia asupra fem eii [sau invers?].

La naşterea unui cop il, m am a se bucură m ai m u lt dacă nou-născutul e fată sau dacă e băiat?

II. Femeia-,

1. Fata m are: ob ice iu ri în legătură cu peţitu l şi m ăritatu l fetelor. (Se execută ele în orice zi sau num ai la anum ite sărbători? Când? La anul nou? Bobotează? etc.).

SOCIOLBUC

Descântatul în C om ova - B asarab ia 285

2. Fata bătrână: obiceiuri sau vrăji de dezlegare a iarm ece care au făcut-o să nu se mărite. Se cunosc m sar vrajde

iarba codrelun cc m ijloace ştie ea să se lc re “ “

de farm ecele pe care i 1. p o . arunca duşm anele pentru ca s-o

despartă de bărbat?

* t " nască

ca “ a în care se naşte cop ilu l (p lacen ta ) se a zvarle sau se

st TTsar-ă Ha- unde? când? de către cine. m 8T u r s S e t i c a te sun,2 Când v in să ursească copilu l? Se

face masă ursitoarelor? u5. Soarta copiilor născuţi în „ceasul rau .

coadă! ori™ n in e p e ' dreapta'sau stânga trupului v o r avea o soartă

în acest tim p? C um este con s id era ta fem e ia in

spurcată^ mreurată?eii ^ ^ la tr e b m ile interne

De ce“ (P m r u c f s â ^ a v ™ t e p t T d e ^ " “ ^ “ « e a .

a ^ s s a * » - —

SOCIOLBUC


10. Prima scaldă. în ce fe l de vas se fierbe apa p rim ei scalde? (în oală nouă?) Ce se pune în prim a scaldă? Cărbune, bani? î q ce scop? Unde se aruncă apa prim ei scalde? Pe flori? De ce?

11. L eagăn u l cop ilu lu i. Ce se pune în leagăn pen tru ca d iavolu l să nu se apropie de copil? (Fier, tăm âie?). Se povesteşte în sat despre d iavo lu l care „schimbă copilu l m ic", adică-1 fură pe acesta şi aduce altu l în locu l lui?

12. Cum se apără de d iavo l fem eia lehuză? (Ţ ine lângă ea furcă, fier?)

13. Cum se apără fem e ia lehu ză ca să nu i se fu re ţâţa? (lap te le ) - îngroapă câteva picături la pragul casei? Poartă ceva în p ieptu l cămăşii?

14. Viaţa obişnuită a fem e ii şi a copilu lu i în tim pul ce lor şase săptămâni de după naştere.

a) Scalda copilului. Când se ia apa de scaldă? înainte sau după răsăritul soarelui? De ce? E bine să zvârli scăldătura copilului după asfinţitul soarelu i? Dacă nu, de ce nu? Unde trebu ie să azvârli scăldătura copilului? în orice loc, sau num ai la loc curat? De ce? b) Unde e bine să usuci scutecele copilului? E bine să le laşi afară noaptea? Dacă nu, de ce nu? c) E bine să laşi copilul m ic să doarmă afară noaptea? d ) Ce ob iceiu ri se cunosc atunci când aşezi jos în tr'un loc la câmp copilu l m ic? (Faci cruce cu p icioru l?) Dacă i-ai făcut copilului umbră cu o creangă de pom , la plecare laşi creanga înfiptă în acelaşi loc sau o azvârli? De ce o azvârli? e ) Ce credinţe şi obiceiuri se cunosc pentru ca fem eia lehuză să nu-şi piardă ţâţa? E bine să dea din m âna ei ceva? Sau e m ai bine să pună jos?

E bine să bea sau să mănânce cineva după ea? E bine ca cineva să calce în urma ei sau să se aşeze pe locul pe care a stat ea? Ce obiceiuri se cunosc pentru ca laptele furat să se întoarcă înapoi, f) Spurcatul copilului. S'a auzit în sat despre copii care să se fi umplut de bube pe corp, adică „să se fi spurcat" atunci când a intrat în casa proaspătului născut o fem eie menstruată, care n-a mărturisit printr-o anumită formulă faptul acesta? Cum se poate vindeca acel copil?

15. Fac uneori cop iii m ici din gură aşa cum fac purceii sau păsările? Din ce pricină? Cum se pot v indeca?

16. Som nul copilului. Se poate fura som nul copilu lu i? Cum? Cum se întoarce som nul? Ce obiceiuri se cunosc pentru ca copilul să doarmă bine?

SOCIOLBUC

,7 La botez Ce obiceiuri bătrâneşti se execu tă cu această17. La ootez. ^ , . bogat, bun şt norocos? (Se

ocazie pentru ca n ° u ' " a ă d bucate? E dat cu capul de cuptor?)

S c i " ) D » E b ine S5 ,a ‘ f rU' 5‘ Un8hiile C0Pi' UlUlpană la un an? Dacă nu care e a m * . ^ ^ w ^ ^ ^ d519. Prim a apa pe care o ucu y

să bea (d in cloP ot? ) , f em eii: obiceiuri cu această ocazie.20. M olitva de 40 de ^ ^ urf se cunosc ca copilul Să-Şi

H1 t-tă” » se ds ceva pe fereastră?) E bine să se dea copilului

“ ă“ u g ă a doua oară? Ce se crede în sat despre c o p ilu l .în tors de

13 - S i n legăiură cu a c , , ia : sun, mai

n o r o c o s ! » ” m m p u p n n o r o c o ş i e c a ^

Sv4 c S i " “ ' r itu r i in kgd turd cu cm a ta k a oam enilor din

gospodărie în general. iesti haine sâmbăta, să nu porneşti1. De fiecare zi", sa nu u u *

la drum m arţea etc u f Haraiambie,

2 ‘ D£ !fn Hăt°sEnU P ă " s S a §ti, Sf. Gheorghe, Arm indeni,Sf. loader, 40 de Sfinţi, Ilie păiie , F ilip ii de iarnă, Sava,Rusalii, Sânziene, Sf. Petru, a .

B arbura, Ignat etc.? ^ M ă tu r i

l ’S S S S & f « * * ta sat? SEva nota pentru fiecare de*“ ^ 0Jj:au cum e numit în sat, chiar

a) num e, P ^ ' S ^ ' a n ă u » ? inlirm? c) Stic sau nu dacă nu are pore ), ) ^ de n eam ? ţigan? evreu ? sarac?

nar m? d e 'c e m b g k este?'e) unde s'a născu,? i) a iost în vreuu

cu n u n t S " d e L n te c e e mai c„ cearnă e, renumi,

D e sc â n ta tu l în C o r n o v a - B a s a r a b i a 2 8 7

în sat?

SOCIOLBUC


3. Descântă el în tr-ad evă r în sat, sau ştie num ai, fără să descânte? Ştie el chiar unele descântece de boli ce nu se cunosc aici în sat? (de la cine le ştie?)

4. De la cine a învăţat să descânte? (de la părinţi, bunici, de la oam en i din sat, de la ţigani sau de la oam en i de aiurea care au trecut în tâm plător prin sat?). Le-a învăţat poate din cărţi? Pe cine a auzit citind şi când? (m ai de m ult, m ai de curând).

5. Cel de la care a învăţat descântecul i l-a spus în secret, sau faţă de alţii? în tim upl v ie ţii, sau pe patul de m oarte? Ştie poate descântecul „din fu rate" de la alţii? Sunt în sat descântători care nu v o r să spună şi altora şi care m or cu descântecul? Sunt în sat descântece care se m oştenesc num ai în neam ?

6. Ce calităţi trebu ie să aibă cel care descântă în tr-adevăr în sat: bătrân, necăsătorit, văduv, copil curat? îna in te de a descânta, se spală, se prim eneşte, se roagă?

7. A re descântătorul încredere în puterea descântecului său? De unde crede el că v in e puterea acestuia: de la vo rbe le spuse, de la ob iectele pe care le întrebu inţează, de la Dum nezeu , de la o altă putere nevăzută?

8. Ce cred oam en ii d in sat (care nu ştiu să descânte): are descântecul v reo putere? Se duc ei cu încredere la descântător? Se cunosc cazuri de v indecări de odin ioară? Sunt m u lte cazuri de vindecări acum în sat?

9. Cât se plăteşte în sat pentru descântat? în bani (cam cât), în a lim ente (făină, ouă), ha ine? etc.

10. Descântătorii d in sat cum se au în tre ei: se duşmănesc, se vorbesc de rău unul pe altul, se laudă unul pe altul?

11. Ştiu ei să facă şi farm ece?12. O am enii d in sat vorbesc de ei de b ine sau de rău? Ce se

povesteşte în sat în legătură cu fiecare din ei?13. Care sunt descântătorii satului care au murit nu de m ult şi

de care oam enii îşi mai aduc am inte? Se va nota cu preciziune tot ce se spune în sat în legătură cu aceştia: cum erau porecliţi? în ce descântece erau ei renum iţi în sat? Ştiau ei să facă şi farmece? Ce anum e farmece? Cine era m ai cu seamă renum it pentru aceasta?

14. M a i au rude acum în sat? Acestea îşi m ai aduc am inte câte ceva din cele pe care le ştiau cei m orţi? Ce anum e au învăţat de la aceştia? Cine m ai ştie face acum în sat farm ece?

SOCIOLBUC


15. De ce farm ece se tem m ai cu seamă oam en ii din sat, chiar fără să ştie cine anum e din sat m ai ştie sau poate face?

16. Ce descântători renum iţi sunt în satele apropiate, la care m erg oam en ii din sat pentru vindecarea anum itor boli, farm ece de dragoste, fa rm ece de despărţire sau a p rop ie re în tre soţi,

farm ece de judecată etc.?(Enum erarea cazurilor în care persoane din satul cercetat au

mers în satele din ju r pentru descântece sau farm ece. Pentru care descântec sau farm ec anum e? Se m erge des la aceştia?)

17. O am en ii d in sat au încredere sau se tem m ai m ult de

aceştia decât de cei din satul lor? De ce?18. Cât li se plăteşte ce lor din alte sate (în bani, a lim en te)?19. Au aceştia rude în satul cercetat? Ştiu şi aceştia descântece

sau farmece? Oam enii din sat au încredere sau se tem de ei? De ce?20. Care sunt b o lile de care se descântă în sat? (se m erge

pen tru v in decare m ai m u lt la m edic, la m oaşa satului sau la b ab e le d escân tă toa re d in sa t). C are sunt b o li le de care se

descântă m ai des în sat?21. C um se descân tă de fie c a re b oa lă? Ce an u m e are

descântecul? Observaţie: se va nota pentru fiecare descântec în parte: ce vo rbe se spun, de câte ori se spun. în ce se descântă (lapte, apă e tc .)? Cu ce ob iecte se descântă (fus, busu ioc)? Ce sem ne se fac cu m âin ile? în ce z ile se descântă (m arţi, v in e r i)? în ce tim p al z ile i (d im ineaţa în zo r i de zi, seara, când se pişcă lu na )? în ce loc? Se descântă m ai m u lt vara, iarna etc.?

22. Se vo r culege toate descântecele de la toţi cei care ştiu (ar trebui cercetat dacă nu cum va în fiecare casă se găseşte cineva care să ştie spune un descântec: de deochi, de exem plu. Descântecul va.fi notat aşa cum se găseşte: chiar scurt şi fără sens, chiar numai câteva cuvinte, chiar num ai procedeul, fără cuvin te). Se va culege acelaşi descântec din gura tuturor celor care îl ştiu (va fi totdeaunao diferenţă cât de mică de la unul la altul).

23. Este în sat v reo boală pentru care să se descânte în mai m u lte ch ipuri? Care? F ete le m erg adeseori să-şi descânte de dragoste? Care este descântecul de dragoste socotit cel m ai bun?

24. Este în sat vreu n descântec care să se în trebu inţeze la mai m u lte b o li (ad ică p en tru v in d eca rea d ife r ite lo r b o li? Să se

SOCIOLBUC


în trebu inţeze aceleaşi sau cam aceleaşi vo rb e )? Care sunt bolile pentru care se în trebuinţează acelaşi descântec (e le v o r fi indicate cu num ele lor din sat: descântec de bubă rea, gâlci etc.).

[25. Preotu l ca agen t m agic.]

B. V IA Ţ A E C O N O M IC Ă A G O SPO D ĂRIE I

I. Animalele („N o rocu l pe cu rte")

1. Credinţe şi rituri în legătură cu sănătatea fiecăru i grup de anim ale:

a) boii, b iv o lii; b ) o ile , caprele ; c) p orc ii; d ) păsările; e ) albinele; etc. f) strigoii de lapte: După ce se cunosc aceştia? Cum poţ fi ei descoperiţi? Cum iau ei laptele de la v ite le oam en ilor? M ijloace de apărare sau de aducere înapoi a laptelu i furat.

2. Credinţe şi rituri în legătură cu sănătatea an im ale lor în general: masluri, slujbe, leacuri, descântece etc. (Credinţe şi obiceiuri ale fem eilor în legătură cu norocul o ilor lor plecate la stână.)

II. Munca

1. M unca în gospodărie:

Z ile cu interd icţii de m uncă pentru fem ei (v in erea , m iercu rea etc.).

Credinţe şi rituri în legătură cu:

a) facerea pâinii; b) tăiatul păsărilor, porcilor; c) m urături, conserve; d ) torsul; e ) ţesutul (d iferite le m om ente: urzit, n eved it etc.). Ce este cămaşa (iia ) cium ii?

2. M unca în grădină şi la câmp.Credinţe şi rituri în legătură cu:

a ) ceapa; b ) a rde iu l; c ) castraveţii; d ) ca rto fii; e ) varza ; f) pom ii; g ) grâul (semănat, secerat). Se face clacă în sat? Obiceiuri la clacă (cunună, buzdugan ); h ) porum bul; i) cânepa; etc.

3. Credinţe şi rituri în legătură cu munca la câm p în general:a) zile bune şi zile re le de semănat; b) sem ne de prim ăvară,

toamnă sau iarnă lungă; c) luni secetoase sau ploioase (calendarul cepei), d ) sem ne de roadă bună; e ) sem ne de ploaie, grindină. In terd icţii ca să nu bată piatra (să nu baţi m ere le până la Sân Pietru etc.). (Strigoi de ploi. Credinţe şi rituri în legătură cu aceştia. Cum p roced ea ză aceştia p en tru a op ri sau a aduce p lo i le ) ;

SOCIOLBUC


f) strigoii de bucate (câm p): de grâu, de cânepă etc. Credinţe şirituri în legătură cu aceştia.

4. Credinţe şi rituri în legătură cu instrum entele de munca,

furca, războiul de ţesut, coasa, p lugu l etc.

C. C ASA : SEDIUL F A M IL IE I ŞI A L M U N C II

I. Casa propriu-zisă _ ,1. Locu l de casă. Ce se întâm plă cu casa aşezată pe pam ant

spurcat, blestem at, pustiu (părăsit).2. Construirea casei. Slujba dinainte de zidirea casei. Obiceiuri

în legătură cu adusul lem nelor de construit din pădure.Ce se face când se construieşte o casă, pentru ca să nu se

dărâm e zidurile sau să nu m oară c ineva? Se îngroapă ceva la tem elia sau la pragu l casei? De ce? Ce ob ice iu ri se cunosc la sfârşitul clădirii casei? Slujba de la sfârşitul clădirii casei (obiceiuri cu această ocazie ). Poţi dorm i în casă nouă îna in te de aceasta

slujbă?3. G eniile caseiCredinţe şi ob iceiuri în legătură cu:a) şarpele casei; b) ceasul casei; c) rândunelele; d ) barza etc.

4. Gângănii şi an im ale necurate la casă:a) păianjenul; b) gre iere le ; c) şoarecii, şobolanii etc.Ce obiceiuri se cunosc în sat pentru ca să scapi de aceştia.

5. In terioru l casei.Credinţe şi ob iceiuri în legătură cu:a) pragul (se îngroapă ceva la prag? Când? De către cine. n

ce scop); b ) uşa (e bine să laşi noaptea uşa deschisă?); c) ferestrele; d) cuptorul (credin ţe şi ob iceiu ri la zidirea lu i); urloiu l; e ) focul din vatră (se v o r căuta urm e de cult al focu lu i: cultul cărbunelui

aprins, cenuşa, fun inginea etc.).6. Apărarea de foc a casei . (Există strigoi de foc? Credinţe şi rituri în legătura cu aceştia).

II. Curtea1. Celelalte clădiri d in curtea) grajdul: credinţe şi rituri în legătură cu construirea acestuia

(ob ice iu ri în legătură cu pragu l şi uşa g ra jdu lu i); b ) fantana: ob iceiuri la construirea fântânei; c) poarta curţii; d) gardu .

SOCIOLBUC


2. Locuri bune şi locuri rele în curte. Sunt în curte locuri rele

fii pocit de m ăiestre' diavo1 sau al* Credinţe şi rituri în legătură cu:

d) g r a j d u r i " CaSd ^ 3 grajdulu i; b ) §ura; O m ijlocu l curţii;

sau m a f depărtate de‘ casă:” ^ * îm prej ™ i]e ™ apropiate

„ -a ) .btiserica<- b ) crucea; c ) iz v o a re le s fin te; d ) u n gh iu rile raspantule; e) locurile pustii; f ) bo lovan ii; g ) râurile; h ) p od u r ile >) locurile pe care s-au săvârşit om oruri; j ) locuri e unde sum

mfiestreîe etc ^ ^ ^ e a u 7 u c“

ÎN D R U M Ă R I B IBLIO G RAFICE

1. Pentru orientarea teoretică în aspectul prim ar m agic al p rob lem ei noastre recom andăm urm ătoarele lucrări:

i ® U ? ERT et M A R C E L M A U S S : Esquisse d ’une theorie g era e e la magie („A n n e e Soc io log iqu e", t. V II 1902-1903)

»“>"5 E S f1 spec“ ,u ~ * * * Sr J t FRAZER (m special lucrarea tradusă pe scurt în

anţuzeşte: Le Rameau d 'o r ), lucrarea lui R. M A U N IE R - Le Culte

M c a n T g V m Kabyll,e:.M ila n 9es de sociologie nord-africaine, Paris A lean 1930) şi studiile m ele: Credinţe şi r itu ri magico-domestice în satul Draguş ( in Monografia sociologică a satului Drăguş, sub tipar) şi

L T u Z Î T ^ ? VUla9e d£ COmOVa ( G a b i e i com u n ic ire1935 lou b lic7ăg " eS AteT a ii° nal dC S o d o l°8 ie ^ la Bruxelles, c ! , ( P M m " A r c b ives p o u r la Science et la R e fo rm e Sociales , Melanges D. Guşti, 1936, p. 1 1 9 - 1 3 7 ).

2. Pentru orientarea în fo rm ele specifice pe care le îmbracă spiritualitatea noastră popu lară trebu ie cercetată în am ănunt în treaga co lecţie de cred in ţe, superstiţii, descântece şi v ră ji a

ca em ie i R om ane (in special lucrarea lui A R TU R GOROVEI-

S r C m A N7 N 7 0rhBUCUre,Şti 1931' Ca Şi t0atecu seamă^când trcb u ie " eghjate n id colecţiile particulare, mai

a n u m ^ ag i u n f “ fOSt ^ inVeStiga<ie i tale

SOCIOLBUC


3. Pentru m etoda de lucru pe teren recom andăm lucrările urm ătoare: PIERRE B O G ATYREW : Actes magiques, rites et croyances en Russie Subcarpatique, Paris 1929 (H . C h a m p ion ), D O C H IA IO A N O V IC I: Consideraţii statistice asupra vrăjitoriei în satul Runcu („A rh iva pentru Ştiinţa şi R eform a Socială", an. X ) şi articolele m ele: Cum descântă de întors Ana Dănilă din satul Şanţ („Soc io log ie românească", 1936, nr. 5), Frecvenţa form ulei magice în satul Cornova ( „S o c io lo g ie R om â n ea scă ", 1936, nr. 4 ) şi Practica magică a descântatului de strâns în satul Cornova („A rh iva pentru Ştiinţa şi R eform a Socială", an. X ).

Nota editoarei: Am optat pentru titlul dat de Şt. (Cristescu-) Golopenţia în extrasul din îndrumăripentru monografiile sociologice (Bucureşti, 1940,13 p.). în arhiva personală a Şt.C. figurează: a) redactarea iniţială (3 p., fonnat fişă), copia manuscrisă (2 p., fonnat scrisoare) şi copia dactilografiată (2 p.) intitulată Credinţe şi rituri domestice. Plan (rezumat)-, b) redactarea iniţială pe fişe numerotate separat pentru porţiunea introductivă şi chestionar (22 + 17 p.) şi c) copia dactilografiată a unei versiuni de lucru (numerotată cu cifre romane pentru partea introductivă şi cu cifre arabe pentru chestionar). Planul rezumat e reluat în întregime în textul publicat. în redactarea iniţială figurează însă o serie de elemente la care Şt.C. a renunţat. Acestea sunt următoarele.

A ) La sfârşitul primului paragraf, frazele: „A tât unele, cât şi celălalt pot fi depăşite de cercetările viitoare, ale noastre sau ale altora. [Le şi] îl dăm spre a fi experim en ta le ] şi eventual completatfe] (p. 1);

B) După primul enunţ al paragrafului 2: „Manifestările spirituale populare se exprimă fie în 1) creaţii (opere); poezia, cântecul, opera sculpturală, picturile etc.; [fie în] 2) obiceiuri (fapte, acte); 3) credinţe (idei)" (p. 1);

C) Opoziţia dintre punctele de vedere a) şi b) din paragraful 2 este, în textul iniţial, şi o opoziţie între privirea/înţelegerea exterioară şi cea interioară (p, 2);

D) După paragraful 2 urma un paragraf care a dispărut din textul final: „Socotim că, oricât de bune, studiile care privesc manifestările spirituale populare ca autonome, deci detaşate de prilejurile şi persoanele care le actualizaseră, transpun pe planul vieţii populare

SOCIOLBUC


- prea evident - preocupări străine de aceasta şi care caracterizează mai cu seamă pătura cultă, citadină. S-ar putea ca aceste studii să piardă întregul, ca şi specificul realităţii sociale săteşti, de dragul unor amănunte teoretice care nu-şi au rostul în cadrele fireşti de viaţă socială a satului" (p. 2-3);

E) La sfârşitul paragrafului 7, în imediata continuare a enunţului, figura în prima versiune: cu desăvârşire alta decât spiritualitatea citadină, ce poartă, în general oriunde, prea puţine din caracterele specifice ale unui neam, ea fiind, pretutindeni, mai cu seamă reflexul unor preocupări comune omenirii întregi într-un anumit stadiu cultural al ei" (p. 6);

F) în continuarea ultimei fraze a paragrafului 8, textul iniţial conţinea pasajul: şi, mai cu seamă, cele economice, care formează aspectul evident şi caracteristic al gospodăriei." (p. 7);

G) în paragraful, 12 form ula in iţială „patim a ana lize lor şi distincţiilor" a fost atenuată, trecând la „nevoia analizelor...";

H) După primul enunţ al paragrafului 13, figura în redactarea iniţială enunţul eliminat: „Magicul constituie stratul-matrice iniţial, culoarea de fond a acestei spiritualităţi." (p. 10);

I) La sfârşitul paragrafului 1 din secţiunea îndrumări metodice de lucru la teren apărea pasajul, ulterior eliminat: „Dacă ancheta e de scurtă durată, te adresezi preotului sau învăţătorului, să-ţi recomande câteva persoane reprezentative pentru sat, cu care stai de vorbă. Dacă ancheta durează mai mult, poţi studia problema pe cât mai mulţi informatori." (p. 16);

J) în paragraful 2 al aceleiaşi secţiuni, în enunţul 4, după „spiritualitatea satului", apărea paranteza „(uneori chiar a regiunii)" (p. 17), omisă din textul final;

K ) La sfârşitul aceluiaşi paragraf, redactarea iniţială conţinea pasajul: „O atare cercetare ne-a prileju it nouă o analiză sociologică a rolu lui agentului magic în viaţa spirituală a satului basarabean C ornova (com unicare la Congresul Internaţional de Sociologie ţinut la Bruxelles în 1935, L'agent magique dans le village de Cornova, publicată în MelangesD. Guşti, 1936, p. 119-137)." (p. 17);

L) La începutul redactării pe fişe a chestionarului (p. 1, dreapta sus), Şt.C. notase: „Gem enii" şi „Preotul ca agent magic". Am

SOCIOLBUC

inserat în chestionar, între croşete, fiecare dintre cele două

probleme (vezi III./24/ şi V./25/).M ) Sub A.I., după „superioritatea bărbatului asupra fem e ,

ap Îrea paranlez, „ ( * , » invers?)-. P « care ana re.mrodus-o .n

i „ cop ia “ « t g r â ' S “ d « lucru figurau elem ente diapâru.c dinversiunea finală sub ff l . l . Am reintrodus in text, intre croşete, un p s

care ni s-a părut important (S.G.).


SOCIOLBUC

Cuprins

Cuvânt înain te la ediţia a d o u a ........................................................ 3

In troducere la ediţia în tâ i ...................................................................

C O M U N IC Ă R I L A IN ST ITU TU L SO C IAL R O M Â N ,

R A PO A R TE A S U P R A AC E STO R A,PLA N U R I ŞI PR IM E R E D A C TĂ R I ............... ........................... 31

Anton Golopenţia: M agia şi descântecul în Basarabia.

Com unicările Institutu lu i Social R om ân ........... 33Ştefania Cristescu şi Dochia Ioanovici: M an ifestări spirituale

- M ag ie (p lan de e x p u n e re ).......................................... 35Ştefania Cristescu: M an ifestări spirituale - M agie.

In troducere şi c o n c lu z ii............................................................. 36Anton Golopenţia: Grai şi artă în tr-un sat basarabean 42

Ştefania Cristescu: Graiul d in C o rn o v a ............................. 44Echipa Manifestări spirituale: Tablou de in form atori-tip .... 58

Ştefania Cristescu: Descântatul în satul C o rn ova ........................62Ştefania Cristescu: Practica m agică a descân tatu lu i............... 64

Ştefania Cristescu: Practica m agică a descântatului

în satul C o rn o v a ................................................ . . . . . . . . .y ........... 65Ştefania Cristescu: M agic ianu l este sau nu pro fes ion ist......... 67

Ştefania Cristescu: Descântece netranscrise .............................. 71

M A T E R IA L E ........................................................ 1J >Descântători şi d escân ta ţi........................................................

Descântece de b o a lă .................... ........... ..............................Descântece şi vră ji de dragoste şi de u râ t .........................

A lte descântece, vrăji, lea cu ri................................................ 197

SOCIOLBUC


STUDII ŞI CH ESTIO NARE PU B L IC A TE ......................... 207

A gen tu l m agic în satul Cornova (B asarab ia ).............. 209Frecvenţa fo rm u le i m agice în satul C o rn o v a ....................233Practica m agică a descântatuluide „strâns" în satul C o r n o v a ...................................... 2 4 9Com ponente m agice în viaţa spiritualăa ţărănim ii rom âneşti din d iferite regiun i ale ţ ă r i i 261Chestionarul pentru studiul credinţelor, p ra c t ic ilo r ......şi agen ţilor m agici în satul ro m â n esc .............................. 274Plan pentru cercetarea cred in ţelorşi riturilor dom estice ale ţărăn im ii r o m â n eş t i...................280

SOCIOLBUC

descÂntatul în cornova - basarabia · alte descântece, vrăji, leacuri. în sfârşit, în...

Documents