De Paşti, în Europa… Paştele este cea mai veche sărbătoare

creştină. La Consiliul Ecumenic de la Niceea din anul 325, Patriarhii Bisericii au decis ca Paştele să cadă întotdeauna în prima duminică după prima lună plină a primăverii, între 25 martie şi 25 aprilie.

Potrivit cercetătorilor Vaticanului, cuvântul „Paşte” provine din cuvântul ebraic - „pesah”, “trecere”. În Vulgata, traducerea în limba latină a Bibliei, pesah a fost tradus „transitus Domini”, “trecerea Domnului”, devenită în engleză “passover”.

Unele limbi germanice numesc sărbătoarea Paştelui dupa zeiţa zorilor din panteonul nordic, Eostre (la greci, Eos iar la romani Aurora); astfel, avem în germană “Ostern” (der) iar în engleză “Easter”. Ambele provin din rădăcina indo-europeană “aus”- „a străluci”.

În majoritatea ţărilor europene, numele “Paşti” provine din ebraicul „pessah”: daneză - påske franceză - Pâques germană sub-rineană - Paisken greacă - Πάσχα (Pasha); Λαµπρή (Lambrì) irlandeză - Cáisc, Cáisg italiană - Pasqua latină - pascha (sau Festa Paschalia) neerlandeză - Pasen, Paasfeest portugheză - Páscoa reto-romană / romanşă - Pasca română – Paşti s.m.pl. (var. Paşte s.m.sg.) scoţiană - Càisg, Chàisg, Caisc, Pask spaniolă - Pascua suedeză - påsk / articulat: (påsken)

În celelalte ţări europene denumirea sărbătorii are altă origine: bulgară - Великден (Ziua cea Mare) cehă - velikonoce (pl., "Noaptea cea Mare") estonă - lihavõtted, lihavõtte[d]püha[d] (“sărbătoarea grasă, cărnoasă” de la

sfârşitul postului), ülestõusmispüha (“sărbătoarea învierii”), munadepüha („sărbătoarea ouălor”), kevadpühad (“sărbătoarea primăverii”)

finlandeză - pääsiäinen (de la vb. „päästä”, cu multiple sensuri: a trece, a scapa de, a se elibera. Marchează sfârşitul postului)

letonă - Lieldienas (Ziua cea Mare) lituaniană - Velykos malteză - L-Ghid (m) [le:yt] polonă - Wielkanoc (Noaptea cea Mare) slovacă - Velká noc (Noaptea cea Mare)

slovenă - Vélika noc (Noaptea cea Mare) maghiară - húsvét

FINLANDA De Paşti, finlandezii întâmpină primăvara, deşi în martie sau aprilie, iarna încă

domneşte aici, în cel mai nordic colţ al Europei. Cu mult înainte de Paşti, copiii plantează secară

în ghivece mici. Iarba verde este un semn sigur al venirii primăverii, chiar dacă creşte doar pe pervaz. Salciile sunt decoraţii vechi de Paşti iar mlădiţele de mesteacăn sunt puse în vase, unde curând încep să înmugurească.

În timp, sărbătorile finlandeze au devenit mai moderne, în căutare de distracţie, dar Paştele a reuşit să îşi păstreze caracterul lui sacru. Deşi 86% dintre finlandezi aparţin bisericilor evanghelice luterane, semnificaţia creştină a Paştelui rămâne neschimbată pentru mulţi dintre finlandezi. Bisericile sunt pline de Paşte, datorită serviciilor divine, dar şi concertelor de muzică.

Paştele este o culminare a unor succesiuni de festivale de primăvară cu date variabile. Lăsata Secului are loc cu 7 săptămâni înainte de Paşte şi este urmată de Paştele Catolic şi Ortodox. Masa include supă de mazăre, clătite şi pâine umplute cu cremă şi pastă de migdale. Blinelele, clătite din grâu negru, sunt o delicatesă de Paşti.

Duminica Floriilor inaugurează săptâmâna patimilor care se termină cu Duminica Paştelui şi cu adoua zi de Paşti. De Florii, oamenii îşi întâmpină prietenii şi rudele bătându-i uşor cu sălcii. În estul Finlandei, în special în originile ortodoxe, ţi se urează noroc printr-o atingere uşoară cu salcia. Vecinii şi rudele îndeplinesc acest ritual, iar la o săptămână după aceea oferă un ou, bomboane sau monezi.

În trecut, atmosfera pioasă din săptămâna mare se reflecta în obiceiurile populare. Restricţiile erau impuse în special în Vinerea Mare. Hainele negre şi normele de comportament stricte subliniau natura serioasă a zilei. Mai multe munci casnice erau interzise ca: aprinderea focul în sobă, măturatul, vizitele. Cina era permisă doar după apusul soarelui. În unele zone din vestul Finlandei, copiii erau pălmuiţi dis-de-dimineaţă, ca să li se aducă aminte de suferinţele lui Cristos. Multe dintre restricţiile de atunci persistă şi în timpurile noastre: amuzamentul public, distracţia şi orarul restaurantelor sunt limitate prin lege.

În noaptea de Paşti, în sud-estul ţării, copiii mergeau prin sat. Fiecare ducea un instrument muzical gălăgios, castaniete sau tălăngi. Zgomotul semnifica sfârşitul unei săptămâni tăcute.

Cel mai vechi şi mai neobişnuit fel de mâncare tradiţional finlandez este mämmi, un terci de ovăz făcut din apă şi secară dulce. Se coace în cuptor într-o cutie de carton, astfel încât să arate ca un coşuleţ din mesteacăn. În zilele noastre, mämmi este un desert servit cu cremă şi zahăr, se mănâncă rece sau pe o felie de pâine.

SUEDIA - Glad Påsk! Paştele începe cu Duminica Floriilor, comemorând intrarea triumfală a lui Cristos în

Ierusalim. În ţările catolice aceasta este o zi în care oamenii, bucuroşi, cu frunze de palmier în mână, le aşează înaintea icoanei lui Cristos. În climatul Suediei altfel de frunze iau locul palmierilor: sălciile tinere.

În joia dinaintea Paştelui era obiceiul să se fixeze un obiect în spinarea unei persoane care nu bănuia nimic şi mergea aşa toată ziua.

În Vinerea Mare, în nordul Suediei exista un obicei care nu prea era pe gustul fetelor: dis-de-dimineaţă, băieţii din sat se strângeau, echipaţi cu mlădiţe de mesteacăn şi mergeau pe la fiecare fermă din sat, unde biciuiau fetele cu vergile până când acestea le dădeau ceva de băut – altceva decât apă.

În seara dinaintea Paştelui, băieţii şi fetele se îmbracă în vrăjitori şi merg în vizită la vecini. Unii lasă o felicitare decorată, o "Scrisoare de Paşti", sperând că vor primi o bomboană sau o monedă în schimb. Obiceiul de a face scrisori de Paşti este răspândit în special în partea vestică a Suediei, unde scrisoarea este lăsată în căsuţa poştală sau sub uşă iar identitatea expeditorului rămâne secretă. În provinciile din vest ţăranii se întrec să facă cele mai mari focuri în aer liber.

Ouăle sunt prezente în toate felurile de mâncare tradiţionale, dar şi în jocurile care se organizează cu ocazia acestei sărbători. În fiecare casă au loc petreceri şi concursuri de rostogolit ouă, favoritele copiilor. Ouăle decorate sunt mâncate tradiţional înainte de duminica Paştelui. Dintre mâncărurile tradiţionale, Semla (foto) este un tip de prăjitură umplută cu frişcă şi pastă de migdale care obişnuia să fie servită în ziua de Lăsata Secului şi în fiecare marţi a Postului Mare, dar acum se consumă cu mult înaintea sărbătorilor pascale. De asemenea, de Paşte se mănâncă miel fript, diferite tipuri de peşte, ouă colorate şi dulciuri.

Vrăjitoarele de Paşte reprezintă un obicei ce rememorează o credinţă străveche conform căreia în jurul sărbătorii pascale vrăjitoarele erau foarte active, exersând în special magia neagră, iar în Joia Mare îşi luau zborul pentru a se întâlni cu diavolul la Blåkulla (Muntele Albastru). În prezent, în ajunul Paştelui fetiţele se deghizează în vrăjitoare purtând batice colorate, fuste lungi şi şorţuri, îşi înroşesc obrajii, îşi pictează pistui pe faţă şi merg din casă în casă pentru a primi dulciuri şi monede şi pentru a lăsa scrisorele de Paşte gazdelor.

DANEMARCA - Glædelig Påske! Biserica naţională a Danemarcei, Danish Folkekirke, este Biserica Luterană.

Sărbătorile religioase se celebrează ca sărbători publice în toată Danemarca iar Paştele reprezintă una din sărbătorile religioase cele mai importante. Şcolile şi majoritatea instituţiilor se închid în Joia mare, pe 17 martie, în Vinerea Mare, pe 18 martie şi duminică şi luni, 20 şi 21 martie. Alte sărbători publice legate de perioada Paştelui sunt

St. Bededag (Ziua Rugăciunii) de vineri, 16 aprilie, Kristi Himmelfartsdag (Înălţarea) pe 29 mai şi Anden Pinsedag, coborârea Sfântului Duh, luni 9 iunie.

Majoritatea familiilor sărbătoresc Paştele întâlnindu-se la mesa festivă, împodobită cu decoraţiuni colorate, narcise şi şervete galbene şi roşii. Şi aici ouăle se pictează şi se decorează. Copii primesc ouă din ciocolată de la părinţi şi bunici. Cine vrea să primească mai multe ouă de Paşti scrie o gækkebrev unui membru al familiei sau unui prieten: o scrisoare sub forma unui mic poem, fără numele autorului, care trebuie ghicit de cel ce o primeşte. Gækkebrev-ele pot fi decorate cu picturi, fulgi de nea sau colaje. Dacă cel ce primeşte nu ghiceşte identitatea expeditorului într-o anumită perioadă de timp, va trebui să-i dea un ou de Paşte.

ESTONIA - Häid Lihavõttepühi! Tradiţiile legate de sărbătorile pascale sunt destul de recente în Estonia, fiind preluate

de la germanii baltici fără a prelua şi semnificaţiile. De exemplu, ouăle pictate se fac mai mult pentru frumuseţea lor; pentru cei tineri pictarea ouălor nu are legătură cu tradiţiile

religioase, ci este un mod de exprimare a creativităţii. Se folosesc diferite culori şi tehnici: pictura cu ierburi, acuarele, markere, vopsele speciale etc. Nu există modele speciale, fiecare le poate face după gust. Se oferă ouă colorate în dar prietenilor şi copiilor pentru a le sparge.

Tradiţional la estonieni se sărbătoreşte, de fapt, primăvara. Aproape de Paşte ei sărbătoresc Paastumaarjapäev (ziua Fecioarei Maria şi a Postului), care este ziua femeilor. Femeile şi fetele merg împreună la scăldat, la răsărit, într-un izvor, ca să fie proaspete şi frumoase tot restul anului. După aceea, dansează şi cântă cântece tradiţionale în cerc. Este singura zi în care bărbaţii

obişnuiau să stea acasă şi să aibă grijă de copii şi de gospodărie. În schimb, femeile îşi colorau obrajii cu o iarbă numită “naistepuna” (“roşul femeilor”) şi mergeau la tavernă să se trateze cu lichior roşu.

LETONIA Paştele este momentul alungării păsărilor, al scăldatului în izvor şi al luptelor pe

viaţă şi pe moarte cu ouă vopsite cu foi de ceapă. Ca în majoritatea sărbătorilor anuale din Letonia, Paştele are un rol mai activ în

viaţa oamenilor faţă de alte părţi ale Europei. Majoritatea festivalurilor sunt legate de calendarul creştin, deşi rădăcinile acestor sărbători tind să aibă origini pre-creştine mult mai vechi.

Liela diena sau lieldienas marchează echinocţiul de primăvară, data la care ziua şi noaptea sunt egale, înainte ca zilele să devină din ce în ce mai luminoase. Practic, Paştele a fost întotdeauna unul din cele mai importante momente ale anului, când fermierii se îndreptau către pământurile şi animalele lor. Liela diena înseamnă „ziua cea mare”, numele folosit în cântecele populare tradiţionale din Letonia, numite dainas.

Paştele reprezintă momentul de introspecţie şi sărbătoare religioasă creştină. Letonia este în principal de religie luterană iar congregaţiile bisericilor sunt pline în Duminica Paştelui. Şi, ca în multe alte ţări, Paştele tradiţional înseamnă ouă de ciocolată oferite cadou.

Letonii se trezesc înainte de a se crăpa de ziuă, se duc la cel mai apropiat pârâu sau izvor şi se spală pe faţă cu apă rece curgătoare. Astfel se asigură că vor fi sănătoşi, frumoşi şi vor avea o viaţă activă lunile următoare. Revigoraţi, se urcă pe cel mai apropiat deal şi aşteaptă primele raze ale soarelui, pe care îl glorifică cu osanale.

Pe drumul de întoarcere, fac mult zgomot şi alungă cât mai multe păsări. Acest obicei care pare destul de crud îşi are obârşiile în tradiţiia letonă Lev , când se credea că păsările erau cauza răspândirii bolilor. În drum spre casă iau ramuri de salcie, pentru că prima persoană trezită în dimineaţa de Paşti are sarcina de a-i trezi pe toţi, lovindu-i cu ramurile de salcie; se crede că asta aduce sănătate şi succes în viitor, şi îmbunătăţeşte totodată fertilitatea celui ce mănâncă bătaia.

Când totul este gata în gospodărie, familia iese în grădină sau în parc şi se dă în leagăn. Capul familiei este, de obicei, primul care se dă în leagăn. Letonii cred că legănatul aduce fertilitate, asigură perpetuarea animalelor şi garantează că nu vor fi înţepaţi vara de ţânţari.

În raidurile prin parc, plimbăreţii participă la concursurile de rostogolire a ouălor pe o mică rampă. „Atletul” al cărui ou este mai rapid şi nu loveşte alt ou este câştigător

De Paşti se ia o mână de ouă şi se îmbracă în foi de ceapă, care se pun în apă fiartă. După câteva minute, ouăle se fac portocalii, maro şi galbene în modele ciudate şi minunate. Cel mai frumos ou se opreşte pentru jocul cu prietenii şi familia. Reminiscenţă a luptelor de altădată, ouăle se ciocnesc la capăt cu altcineva pentru a vedea cine câştigă; acesta va fi cel mai puternic şi va avea o viaţă mai lungă.

Paştile nu ar fi Paşti fără ouăle vopsite în foi de ceapă, ca şi fără pască şi câteva feluri de mâncare ruseşti delicioase: kulich (o pâine dulce cu şofran tradiţională) şi kulebyaka (plăcintă de somon), despre care letonii spun ca nu sună a letonă dar au un gust dumnezeiesc.

LITUANIA - Linksmu Velyku! Marţea lăsatului de sec este ziua din care nu se mai mănâncă carne şi nu se mai fac

căsătorii – marţea dinaintea Postului Mare. În această zi se acordă o atenţie deosebită vremii, pentru a se prezice vremea din

primăvară şi restul anului şi pentru a determina momentul prielnic pentru semănatul de primăvară, în special pentru in. Deoarece Marţea lăsatului de sec este ultima zi în care se mănâncă carne, oamenii mănâncă mult, de 12 ori pe zi, ca să se sature pentru tot restul anului.

Mâncarea tradiţională este un fel de ghiveci făcut din mazăre, fasole, crupe, cartofi şi picioare, coadă şi cap de porc. Coada porcului este o bucăţică specială: se spune că acela care găseşte primul coada, este primul care se va căsători.

Clătitele cu carne sunt un alt fel de mâncare ritual. În regiunea Vilnius, în această zi tinerii căsătoriţi îşi vizitează familiile, unde li se oferă clătite, cârnaţi şi carne. Se crede că această tradiţie asigură obţinerea unor recolte bogate.

Cea mai obişnuită tradiţie de lăsatul secului era călăritul pe câmpuri şi vizitarea vecinilor şi familiei. Numeni nu stătea acasă, dacă dorea o recoltă bună de in. Tinerii se dădeau cu sania pe dealuri. Grupuri mari de tineri se adunau iar fetelor li se cerea să urce pe cel mai înalt deal, ca inul să crească foarte înalt. În unele regiuni din Dzukija, tinerii coborau dealurile pe fuse, iar nurorile îşi luau soacrele pe fuse. Şi acest ritual asigura recolte bogate de in.

Un alt eveniment tradiţional este spectacolul mascaţilor, care cutreieră târgurile şi satele pentru a trezi primăvara şi plantele. Mascaţii se îmbracă în diavoli, îngeri şi simboluri ale morţii şi poartă măşti terifiante, făcute din coajă de copaci, piei de oaie sau

cranii de animale care reprezintă bătrâni, cerşetori, oameni de diferite naţionalităţi, păsări şi animale.

Tot acum se joacă în toată Lituania luptele dintre Fatso şi Hemper. Fatso simbolizează consumul exagerat de carne şi lăcomia la mâncare şi este reprezentat ca un om gras. Hemper simbolizează modestia, hărnicia şi postul şi e reprezntat printr-un om slab, cu un fir de cânepă la pălărie, o funie şi un bici de cânepă în mâini. Ei se împing şi se ameninţă până când Hemper câştigă. Această luptă are loc pe străzi, în curţi, chiar şi înăuntrul caselor, unde pot fi văzuţi de toţi. Seara mascaţilor se încheie cu jocuri, glume şi dansuri care continuă până la miezul nopţii sau până la cântatul cocoşilor.

MAREA BRITANIE – Happy Easter! În multe părţi ale Angliei “dansatorii Morris” dansează în Duminica Paştelui dansuri

foarte vechi, care au menirea să alunge spiritele rele ale iernii. Dansatorii poartă pantaloni albi, eşarfe roşii, pantaloni negri şi pălării de paie cu multe flori, panglici roşii şi verzi şi clopoţei. De peste 500 de ani, în orăşelul englezesc Olney se organizează, în marţea de Lăsata Secului, “cursa clătitelor”. Această întrecere adună toţi locuitorii în centrul oraşului. Concurenţii ţin în mână tigăile încinse, cu clătitele perpelindu-se şi, odată dat startul, încep să alerge spre biserică. Pe toată durata cursei sunt obligaţi să întoarcă clătitele de cel puţin trei ori, înainte de a ajunge la finiş.

Biscuiţi englezeşti de Paşte Ingrediente: 90 grame de unt, un ou cu

albuşul şi gălbenuşul separate, un vârf de cuţit cu sare, 90 grame zahăr pudră, 180 grame făină, 40 grame stafide negre, 1- 2 linguri cu lapte sau coniac. Se freacă untul cu zahărul, se alege albuşul de gălbenuş şi se adaugă gălbenuşul. Apoi se adaugă făina, sarea, stafidele şi laptele şi se va obţine o cocă moale. Se frământă uşor şi se întinde cu sucitorul o foaie subţire. Se decupează forme

rotunde cu un diametru de 6 cm şi se face o gaură cu cuţitul. Se coc 10 minute la foc redus, se scot de la cuptor, se stropesc cu apă şi se pudrează, apoi se coc încă 10 minute. Biscuiţii se dăruiesc legaţi câte trei cu o panglică, pentru a simboliza Sfânta Treime.

IRLANDA Vinerea Mare, dedicată postului şi rugăciunii, este cea mai severă dintre zilele

postului Paştelui. Mulţi nu mănâncă nimic până la prânz şi chiar şi atunci tot ce mănâncă sunt 3 bucăţele de pâine şi 3 înghiţituri de apă – trei, ca Sfânta Treime.

În case, femeile şi fetele îşi piaptănă părul şi nu şi-l prind, ca un simbol al supărării. De asemenea, merg desculţe toată ziua. Băieţii şi bărbaţii îşi tund părul, pentru că se spune că îi va feri de dureri de cap tot anul. Nimeni nu omoară animale, nu se aprind lemne, nu se pescuieşte.

Despre un copil născut în Vinerea Mare şi botezat de Paşti se spune că are darul vindecării, iar dacă este băiat se speră că va deveni cleric şi va ocupa o poziţie înaltă în biserică. Ouăle făcute în Vinerea Mare sunt însemnate cu o cruce şi fiecare membru al familiei le mănâncă de Paşti. Între orele 12 şi 15, cele trei ore în care Isus a suferit pe cruce, familia se adună pentru meditaţie şi rugăciune.

Oamenii merg la biserică şi se descalţă înainte de a intra în sfântul lăcaş. Familiile vizitează cimitirele pentru a se ruga pentru cei dragi care nu mai sunt.

Sâmbătă se aprind sute de lumânări din lumânarea pascală aprinsă de preoţi. Aceştia binecuvântează şi distribuie apa sfinţită. Oamenii dansează pe străzi, concurând pentru un premiu - de obicei o prăjitură.

PORTUGALIA - Boa Pascoa! În nordul Portugaliei, în seara de Paşti un preot trece pe la casele oamenilor cu un

crucifix, celebrând Învierea. În Ponte de Lima, în fiecare an, se alege un "mordomo", care plăteşte masa de Paşti pentru tot satul – o mare cinste, pentru că uneori sunt şi 500 de oameni la o masă.

În sud, în dimineaţa de sâmbătă dinaintea Paştelui, păstorii îşi duc turmele de oi în centrul oraşului pentru a fi binecuvântate. În noaptea de Înviere, oamenii cer în linişte iertare pentru păcatele lor, apoi se cântă la trompetă o melodie tradiţională, ce se aude în tot oraşul.

Paştele este momentul perfect pentru a încerca specialităţile culinare tradiţionale: tocană de miel, friptură de ied, chiftele, pâine cu lapte, ciocolată, ouă, migdale, friganele de bacallao, un peşte mare din Oceanul Atlantic, curcan la cuptor sau pulpa de miel, raţă cu orez, brânză de oaie sau capră, fructe. În regiunea Tras-Os-Montes se pregăteşte şi o plăcintă cu carne tradiţională.

SPANIA - Felices Pascuas! În Spania, Paştele se sărbătoreşte mai fastuos decât în alte state europene. Începând

cu duminica Floriilor şi până în ziua de Paşti au loc procesiuni pe străzile din majoritatea oraşelor spaniole, cele mai populare fiind cele din Andaluzia. Oamenii poartă, într-o atmosferă de doliu, ce poate părea apăsătoare pentru privitori, statuete ale sfinţilor înfăţişând scene biblice, aşezate pe platforme de lemn (tronos). Statuetele sunt confecţionate din aur, argint şi ţesături fine şi decorate cu flori proaspete, iar purtătorii acestora (costaleros) sunt membri ai fraternităţilor religioase.

În unele cazuri, participanţii la procesiune poartă haine ce amintesc de Ku Klux Klan, în încercarea de a-i reprezenta pe

locuitorii din Nazareth. Aceştia îi urmează pe purtătorii platformelor.

FRANŢA - Joyeuses Pâques! Franţa catolică celebrează Paştele cu entuziasm. Clopotele

bisericii sună cu bucurie tot timpul anului dar se opresc din Joia Mare până în ziua de Paşti, ca oamenii să-şi amintească de moartea Domnului Iisus. În ziua de Paşti, clopotele sună cu putere, vestind învierea iar oamenii se îmbrăţişează şi se felicită.

Copiii se trezesc de dimineaţă şi caută ouăle împrăştiate prin camere sau în grădină. Magazinele franceze păstrează tradiţia oăulor din ciocolată neagră, cu lapte sau albă, iepuraşi şi puişori cu surprize. Pe lângă dulciuri, meniul tradiţional de Paşti include miel sau ied cu garnitură de legume de primăvară. Familiile se adună pentru masa de Paşti, care durează cel puţin cinci ore. În unele regiuni se mănâncă o „omletă pascală” din ouăle strânse în Vinerea Mare. Şi, bineinţeles, nu lipseşte mielul pascal, la cuptor sau la frigare.

ITALIA - Buona Pasqua! Paştele este un eveniment special, celebrat cu multe tradiţii. Postul mare şi Paştele

sunt precedate de carnavaluri, baluri mascate, parade, costume elegante, dansuri, cântece şi jocuri de artificii. În Duminica Floriilor, multe familii vizitează cimitirele cu frunze de palmier în mână sau cu flori de primăvară. În Vinerea Mare se comemorează procesul lui Iisus, cu procesiuni în timpul cărora oamenii poartă cruci în spate, pentru a recrea drumul suferinţei. În Sicilia, în Vinerea Mare reprezentanţii diferitelor confesiuni se întâlnesc în jurul bisericii principale. În sâmbata dinaintea Paştelui are loc un eveniment dedicat Madonei.

Felul tradiţional de mâncare pentru masa de Pasti este agnellino - miel fript, cu piper. Pentru copii se pregăteşte un cozonac in formă de coroană, acoperit cu bomboane

colorate, ovale. Napolitanii îşi dovedesc înclinaţia pentru dulciuri prin pastiera, o plăcintă specială umplută cu brânză şi presărată cu fructe zaharisite.

În a doua zi de Paşti, Palio dell'Uovo este o competiţie unde ouăle sunt vedetele jocului şi are loc un dans special.

Pe lângă tradiţionalul miel, la masa de Paşti se mai servesc antipasto, minestra di pasqua, agnellino, abbacchio, manicotti, lasagne, paste, carciofi fritti, carciofi e patate soffritti, verdure, fructe, dulciuri şi vin.

Sunt multe legende legate de la colomba (porumbelul). Una dintre ele povesteşte că imediat după Paşti, în timpul bătăliei de la Legnano, milanezii care se luptau cu Barbarossa au ştiut că bătălia este în favoarea lor după ce au văzut trei porumbei zburând deasupra bisericii. De atunci, milanezii comemorează evenimentul mâncând prăjituri în formă de porumbel. Oriunde în Italia, la colomba este sinonimă cu veşti bune şi bucurie pentru masa de Paşti. Prajitura, asemănătoare unei brioşe in formă de pasăre şi acoperită cu zahăr, se pregăteşte din făină, unt, gălbenuş de ouă, portocale, migdale şi lapte.

Tot de Paşti, copiii primesc oul pascal - un ou mare de ciocolată cu o surpriză înăuntru.

GERMANIA - Frohe Ostern! Se crede că termenul german “Ostern” vine de la o zeiţă

anglo-saxonă din antichitate numită "Eastre", "Eostre", or "Ostara". Momentul sărbătorii este foarte special - celebrarea lui Christos coincide cu trezirea naturii la o nouă viaţă după somnul hibernal. În gospodăriile germane se face curăţenia de primăvară şi se decorează casele, ramuri înmugurite, narcise, salcie, primele mlădiţe de grâu. Copaci de Paşti, copăcei micuţi sau ramuri, împodobiţi cu ouă, au făcut parte mult timp din sărbătoarea germană a Paştelui. Din sărbătoare face parte şi masa bogată de Paşti, după un post sever.

Este imposibil să îţi imaginezi Paştele fără ouă colorate, schimbate sau dăruite, tradiţie care datează din sec. al 16-lea. De Paşti copiii joacă un joc: se întrec în rostogolirea ouălor colorate pe pante din iarbă sau le ciocnesc la capetele ascuţite şi copilul al cărui ou nu s-a spart, îl obţine şi pe cel spart. Iar familia mânâncă ouă fierte tari săptămâni la rând!

Iepuraşul de Paşti este menţionat pentru prima dată în Germania, in 1590. În unele regiuni se crede că iepuraşul aduce ouăle roşii în Joia Mare şi pe cele colorate în noaptea dinaintea Paştilor. Primele delicatese din aluat dulce sub forma de iepuraşi au apărut tot în Germania, pe la 1800.

În zilele noastre, prietenii işi oferă ouă decorate de ei înşişi, cu simboluri tradiţionale. În casele fermierilor, este obiceiul ca fetele tinere să ofere ouă roşii băieţilor care le plac.

AUSTRIA În Austria se pregătesc două tipuri de ouă: unele pentru decor şi celelalte pentru consum. Ouăle decorate se agaţă la ferestre, lângă plante şi pe crenguţele de salcie. Ouăle de consum se fierb apoi se colorează folosind modele florale şi ferigă. Potrivit tradiţiei, copiii trebuie să găsească ouăle, dulciurile şi micile cadouri ascunse în prealabil de iepuraşul de Paşti în casă sau în grădină şi se organizează concursuri de ciocnit ouă. Există de asemenea o prăjitură delicioasă în formă de miel (Osterlamm) care este oferită copiilor de naşi.

Gogoşi de Paşte (Retes) Ingrediente: 250 gr făină

½ linguriţă de sare1 gălbenuş de ou 40 gr de unt sau margarină 100 ml apă călduţă 100 ml smântână Mod de preparare: Se face un aluat moale amestecând făină, sare,

gălbenuşul de ou, untul, apa şi smântâna. Aluatul se întinde, se împrăştie unt şi umplutură la alegere. Se rulează şi se pune într-o tavă unsă cu grăsime în prealabil, se unge cu unt topit şi se pune la cuptor timp de 20-25 de minute. Se servesc la masa de Paşte.

LUXEMBURG Potrivit legendei, după mesa din Joia Mare, clopotele bisericilor zboară la Roma

pentru a primi dezlegarea din partea Papei. În acest răstimp, în Vinerea Mare, în Sâmbăta şi Duminica de Paşti, copiii cheamă locuitorii la posturi, făcând zarvă cu morişti, castaniete şi tobe şi cântând Klibberlidd, cântecul tradiţional. Tinerii sunt răsplătiţi cu ouă de Paşti şi monede pe care le primesc duminică dimineaţa, după ce clopotele se întorc în clopotniţă.

Ouăle şi iepuraşii sunt simboluri tradiţionale şi în această ţară. Părinţii şi bunicii ascund ouăle de Paşte în jurul casei sau în grădină în mici „cuiburi”, apoi privesc cu încântare cum copiii încearcă să le descopere. În ziua de Paşte fetele oferă prietenului sau soţului ouă din ciocolată ca simbol al dragostei.

Festivităţile populare au loc lunea şi nu duminica. Multe familii merg la unul dintre cele două târguri Éimaischen din ţară – unul desfăşurâdu-se în piaţa de peşte (Fëschmaart) din cartierul vechi al capitalei şi celălalt în Nospelt, oraş din vestul ţării. La ambele accentul cade asupra olăritului – meşteşugarii fac demonstraţii

ale măiestriei lor, iar turiştii pot cumpăra souvenir-urile tradiţionale – fluiere din ceramică în formă de pasăre ce produc sunete asemănătoare cântecului de cuc (Péckvillchen).

BELGIA În Belgia, nu se ţine post înainte de Paşti, dar credincioşii catolici obişnuiesc să se

spovedească cu o zi înainte de Paşti. WITTE DONDERDAG (Joia Sfântă ) - În această zi , clopotele nu mai sună în turlele

bisericilor şi oamenii spun că “Clopotele au fugit la Roma”. Ceremonia spălării picioarelor se respectă în multe catedrale şi parohii care au dotări speciale pentru familiile bogate. Doisprezece bărbaţi bătrâni sunt aleşi după pioşenia lor pentru a juca rolul celor Doisprezece Apostoli. Preoţii spală picioarele bărbaţilor şi dau pâine şi milostenii, în memoria lui Iisus, care a spălat picioarele discipolilor săi la Cina cea de Taină.

GOEDE VRIJDAG (Vinerea Mare) - Toate bisericile sunt drapate cu negru în memoria Patimilor lui Iisus şi un aer general de tristeţe întunecă străzile. La ţară femeile poartă deseori veşminte cernite. După-amiază toată lumea participă la slujba de trei ore a Patimilor.

ZATERDAG VOOR PASEN (Sâmbăta dinaintea Paştelui) - Clopoţeii care “au plecat la Roma” în Joia Mare se întorc în noapte premergătoare Paştelui. Începând cu liturghia de sâmbătă ei cântă vesel peste tot iar părinţii le spun copiilor că ele “seamănă ouă colorate în grădini”. În magazinele de dulciuri şi patiserie, vitrinele sunt pline cu clopoţei frumoşi din zahăr colorat, ciocolată şi marţipan.

În unele locuri băieţii şi fetele se scoală devreme, luni după Paşti, şi caută ouă în grădini. Ouăle sunt vopsite în culori vii sau decorate cu desene cu păsări şi flori. Fiecare grădină ascunde ouă, în copaci, sub tufe, în iarbă, sub muşuroaie din pietre. Copiii umplu coşuri mici cu aceste comorile. După ce găsesc ouăle din propriile grădini, tinerii îşi vizitează bunicii, unchii şi mătuşile. Pe unde merg, sunt tot mai multe ouă de găsit, pentru că belgienii sunt la fel de generoşi cu ouăle de Paşti ca şi cu muzica veselă a Învierii.

Ca şi în Germania, se practică tradiţia aprinderii focurilor în aer liber pentru alungarea spiritelor rele.

OLANDA - Gelukkig Paasfest! Ziua dinaintea Postului este zi de carnaval - Vastenavond sau Ziua Postului. În sudul

Olandei festivităţile încep sâmbătă şi ţin trei zile. Pregătirile încep cu un an înainte, în ziua a 11 –a din luna a 11-a, când un consiliu cu 11 membri se întâlneşte şi planifică evenimentul. După tradiţie, numărul 11 este numărul nebunilor iar în timpul Carnavalului oamenii au voie să se poarte nebuneşte. În această perioadă sunt nelipsite dansurile, paradele şi balurile mascate. În fiecare oraş se alege prinţul Carnavalului şi i se înmânează cheile oraşului.

În Duminica Floriilor, Palm Zondag, copiii merg în procesiuni din fermă în fermă, adunând ouă pentru Paşti. Pentru a descoperi ouăle, ei au un băţ decorat, numit Palmpaas sau „palmierul” de Paşti. La capăt băţul are un cerc împodobit cu merişor şi cu fâşii de hârtie colorată, coji de ouă, inele de zahăr, portocale, smochine, ouă de ciocolată, prăjiturele şi figurine din aluat copt sau lebede sau cocoşi.

În Duminica Paştelui , Paas Zondag, la masa de Paşti, decorată cu ouă colorate şi flori de primăvară, se serveşte Paasbrood - o prăjitură cu stafide, una din specialităţile tradiţionale. În est, aproape în fiecare sat se aprinde un foc pe un deal sau un loc mai înalt. Oamenii adună lemne de foc cu multe săptămâni înainte şi se întrec pentru cel mai mare foc.

Luni, a doua zi de Paşti, este ziua jocurilor cu ouă. Copiii caută ouăle colorate ascunse în jurul casei sau în grădină iar cei mari fac întreceri de spart ouă, numite eiertikken.

GRECIA - Kalo Pascha! Paştele (Pascha) este una dintre sărbătorile religioase cele mai bogate în tradiţii la

ortodocşi, tradiţii care au loc pe tot parcursul Săptămânii Mari, pe întreg teritoriul Greciei. Pregătirile încep în Joia Mare când gospodinele pregătesc tsourekia (un fel de

chec) şi colorează ouăle cu vopsea roşie. În trecut, oamenii obişnuiau să aşeze primul ou înroşit lângă icoană pentru a alunga spiritele rele. În unele sate capetele şi spinările mieilor erau de asemenea colorate cu vopsea roşie de ouă.

Vinerea Mare, zi de doliu în care Iisus a fost înmormântat, femeile nu desfăşoară activităţi domestice. Femeile şi copii merg la biserică pentru a decora cu flori Epitaful. Sâmbătă dimineaţa încep pregătirile pentru cina festivă de Înviere, iar femeile gătesc maghiritsa (o supă din măruntaie şi ierburi). Cu puţin înainte de miezul nopţii oamenii se strâng la biserică purtând lumânări pe care le aprind cu lumina

sfântă luată de la preot. La auzul sintagmei Hristos a înviat (Christós Anesti), oamenii schimbă urări şi aşa-numitul Sărut al dragostei şi, ajungând acasă, fac cu lumânările aprinse de trei ori semnul crucii deasupra uşii de la intrare, ciocnesc ouăle roşii şi servesc tradiţionala maghiritsa. Duminica se pregăteşte miel fript şi oamenii sărbătoresc până târziu în noapte.

MALTA Credinţa catolică în Malta a fost şi este încă foarte puternică.

Săptămâna Mare este o perioadă solemnă în care se comemorează patimile, moartea şi învierea lui Christos. Săptămâna începe în vinerea dinaintea duminicii Floriilor când statuia Fecioarei Necazurilor, foarte dragă maltezilor, este purtată în procesiune pe străzile din Valletta şi prin alte oraşe şi sate, sute de persoane alăturându-se ceremoniei. Vinerea Mare, numită în malteză cea mai importantă vineri a anului (Il-Gimgha I-Kbira), este zi de doliu. Cinematografele, locurile de distracţie şi birourile sunt închise. Ceremonii fastuoase au loc la Valletta şi în cele mai importante oraşe şi sate. Pe înserat au loc procesiuni ce înfăţişează scene din Vechiul Testament şi patimile Mântuitorului.

Duminica de Paşti este o zi de bucurie, iar procesiunile din această zi contrastează puternic cu cele din Vinerea Mare. În Vittoriosa, Cospicua şi Senglea, statuia lui Christos Înviat este purtată pe umeri de tineri acompaniaţi de formaţii de muzică. Ziua de Paşti este o sărbătoare a familiei, în care maltezii merg în vizită la rude şi prieteni, schimbă cadouri sau merg la picnic la ţară. Pe lângă tradiţionalele ouă, maltezii pregătesc figolla (foto jos), o prăjitură cu migdale care potrivit mitologiei a fost oferită în dar zeiţei fertilităţii, Astarte.

CIPRU Paştele este cea mai importantă sărbătoare pentru biserica ortodoxă grecească.

Oamenii se pregătesc din timp – fac curăţenie în case şi îşi cumpără haine noi, în special încălţăminte. Săptămâna Mare este dedicată gătitului şi mersului la biserică. În Joia Mare femeile vopsesc ouăle şi gătesc flaounes, un fel de plăcintă în formă de triunghi sau pătrat cu umplutură de brânză, ouă şi mentă. În Vinerea Mare oamenii împodobesc Epitaful şi aleile din jurul bisericilor pe unde va trece procesiunea în aceeaşi seară. După noaptea de Înviere, duminica oamenii sărbătoresc în familie cu ouă, flaounes, miel şi vin.

Reţetă Figolla Ingrediente

Pentru prăjitură 350 gr zahăr pudră 800 gr făină albă, cernută 400 gr unt coaja de la 1 lămâie 4 gălbenuşuri de ou bătute miere, fistic, migdale Pentru pasta de migdale 600 gr zahăr pudră 2-3 albuşuri de ou coaja de la 1 lămâie 600 gr migdale câteva picături de suc de portocale Decor Glazură /îngheţată /mici ouă de Paşte

În sate, Paştele este o sărbătoare a întregii comunităţi. După slujbă, preotul rămâne în uşa bisericii cu o cruce în mână şi toţi cei care părăsesc biresică sărută crucea şi strâng mâna persoanei din faţă, formând un cerc ce simbolizează reînnoirea relaţiilor de prietenie. În multe oraşe există tradiţia ca în duminica şi în lunea de Paşti toată lumea să ia prânzul în curtea bisericii.

Reţetă – Flaounes Ingrediente ¾ kg făină 1 pachet drojdie 1 lingurinţă sare 2 linguri zahăr granulat 2 linguri ulei de măsline Umplutura 250 gr brânză cedar 125 gr mozzarella 1 lingură făină 1 linguriţă praf de copt 1 lingură mentă uscată pisată 4 ouă bătute uşor glazură 1 ou bătut seminţe de susan Mod de preparare Cerneţi făina într-un vas mare, adăugaţi drojdia, sarea şi zahărul, apoi uleiul şi

apă astfel încât să rezulte un aluat tare. Frământaţi cel puţin 5 minute. Acoperiţi şi lăsaţi să crească timp de 1 oră. Răzuiţi brânza. Adăugaţi făina şi praful de copt. Amestecaţi gradual menta şi ouăle bătute până rezultă o pastă. Preîncălziţi cuptorul. Împărţiţi aluatul în bucăţi de dimensiunea oului şi întindeţi-le în formă de discuri. Puneţi o lingură de umplutură în centrul fiecărui disc şi împrăştiaţi uşor. Întindeţi-le sub formă de pătrate, strângeţi colţurile şi aşteptaţi 15-20 de minute. Ungeţi cu oul bătut şi împrăştiaţi seminţele de susan. Puneţi la cuptor timp de 12-15 minute până se rumeneşte. Se serveşte cald sau rece.

SLOVENIA În Slovenia, postul Paştelui este cea mai bine păstrată tradiţie. Cântecele care

preamăresc învierea Domnului Cristos sunt o experienţă în sine şi reprezintă unele dintre cele mai frumoase ritualuri din tradiţia catolică slovenă. Rugăciunile, combinate cu cântecele corurilor bisericeşti, înnobilează sărbătoarea. Caii au o semnificaţie aparte de Paşti. Oameni călare pe cai, într-un marş solemn, vizitează satele şi în tot acest timp se cântă imnuri tradiţionale de Paşti.

Iată o reţetă tradiţională de Paşti pentru o pâine dulce, umplută cu nuci, denumită Potica.

Ingrediente (30 de porţii): 1 1/2 linguriţe drojdie uscată, 1/4 ceaşcă zahăr alb, 1/4 pahar cu lapte călduţ, 1 ceaşcă unt moale, 5 ceşti făină, 6 gălbenuşuri, 1 linguriţă de sare, 1 ceaşcă de unt topit, 1 ceaşcă miere, 1 1/2 ceaşti stafide, 1 1/2 ceşti nuci tăiate, 1 lingură scorţişoară.

1. Într-un bol se dizolvă drojdia, o linguriţă de zahăr şi 3 linguri de făină în lapte cald. Se amestecă bine şi se lasă 10 minute până devine o cremă.

2. Într-un bol mare se amestecă untul cu zahărul rămas. Se adaugă pe rând, gălbenuşurile, bătându-le bine pe fiecare. se adaugă amestecul făcut anterior, laptele

rămas, 4 ceşti de făină şi sare, apoi se amestecă bine. Se adaugă făina rămasă, o jumătate de ceaşcă pe rând, amestecând bine după fiecare adăugare. Când coca este uniformă, se toarnă peste o suprafaţă presărată uşor cu făină şi frământaţi 8 minute până devine moale şi elastic. Ungeţi cu puţin ulei un vas, turnaţi coca şi acoperiţi cu un prosop, lasând să crească într-un loc cald o oră până îşi dublează volumul.

3. Ungeţi două foi de prăjitură. Turnaţi coca peste o suprafaţă presărată cu făină. Împărţiţi coca în două părţi egale şi rulaţi-o până ajunge la jumătate din grosimea sa. Peste fiecare bucată de cocă turnaţi unt, miere, stafide, nuci şi scorţişoară. Rulaţi fiecare parte şi strângeţi la capăt. Lăsaţi să crească până îşi dublează volumul. Preîncălziţi cuptorul la

175 grade Celsius. 4. Coaceţi pentru 60 de minute sau până se rumeneşte.

UNGARIA - Boldog Husveti Ünnepeket! Săptămâna care precede Paştele este pentru gospodari şi

gospodine o perioadă foarte încărcată cu curăţenia de primăvară şi coptul prăjiturilor tradiţionale. La sate, ouăle fierte sunt vopsite în diverse culori şi pictate de mână cu diverse motive geometrice şi florale.

În Duminica Paştelui copii găsesc sub pat cadourile de Paşte; urmează un mic-dejun tradiţional alcătuit din ouă de Paşte, şuncă şi kalács, un fel de pâine dulce cu ouă, nuci şi ciocolată fierbinte. Credincioşii poartă prin parohie statuia lui Isus şi bannere religioase, intonând imnuri religioase.

A doua zi de Paşti, băieţii stropesc fetele cu parfum sau cu apă parfumată şi îşi urează noroc unii altora, iar fetele îi recompensează cu ouă vopsite. Este o zi a ospitalităţii, când vizitatorii sunt mai mult decât bine-veniţi, se dau felicitări de Paşte şi se servesc prăjiturele, ţuică de prune şi caisată.

SLOVACIA Mâncarurile tradiţionale de Paşti sunt ouăle vopsite, şunca şi cârnaţii, pe

lângă pasca şi colacii cu brânză şi ouă. Foarte importanta este pregatirea "Coşului de Paşti", cu felii de pască unse cu unt de casă, cărnaţi pe o farfurie mică, oua vopsite şi hrean sau sfeclă roşie. Toate acestea se pun pe masă în prima zi a sărbătorii Paştilor.

CEHIA În anii dinainte de 1989, semnificaţia Paştelui se limita doar la întâmpinarea

primăverii. Conotaţiile religioase ale Paştelui erau ascunse, sub presiunea regimului comunist. Astăzi, oamenii sunt conştienţi din nou de originea religioasă a Paştelui, dar această sărbătoare nu a devenit încă una serioasă din acest punct de vedere.

Paştele în Cehia este un prilej de petrecere. Multe tradiţii sunt încă practicate, în special la sate iar fiecare regiune are tradiţii şi obiceiuri specifice.Târgurile anuale de Paşti sunt populare atât în rândul localnicilor cât şi al vizitatorilor. Cele mai mari sunt cele din Piaţa Oraşului Vechi şi Piaţa Wenceslas din Praga.

Multe dintre simbolurile pascale sunt legate de primăvară şi începutul unei noi vieţi. Ouăle pictate sau decorate de mână sunt cele mai cunoscute. Acestea sunt decorate de fete şi oferite băieţilor, a doua zi de Paşti. Sunt multe tehnici de decorare, care necesită de multe ori un grad ridicat de îndemânare. În Praga se ţine un concurs naţional la care se alege cel mai frumos decorat ou.

De Paşti, tradiţia cere să se pregătească un miel, dar de multe ori mielul real este înlocuit cu unul din turtă dulce. Vergi tinere de salcie, pomlázka, aduc sănătate şi vitalitate oricui este biciuit uşor cu ele. Se obişnuia ca băieţii care mergeau în vizită la fete, a doua zi de Paşti, să le atingă cu vergile peste picioare. Stropirea fetelor cu apă are şi ea o semnificaţie similară cu pomlázka.

În Joia dinaintea Paştelui fiecare băiat din sat se echipează cu un lemn decorat cu o zăngănitoare şi împreună cu ceilalţi face un zgomot puternic, pentru a-l alunga pe Iuda. La fel se întâmplă în fiecare seară până la Paşti iar sâmbătă se opresc la fiecare casă cerând bani.

În ziua de Paşti se fac pregătirile pentru luni. Fetele vopsesc ouăle iar băieţii îşi pregătesc rămurelele de salcie. Luni este zi liberă pentru toată lumea. Băieţii biciuiesc uşor fetele cu sălciile şi le stropesc cu apă, apoi recită un cântec tradiţional. Fetele îi răsplătesc cu ouă vopsite sau bomboane şi leagă funde de sălciile lor.

POLONIA - Wesolych swiat ! Catolicii încep pregătirile pentru Duminica Paştelui în Miercurea Cenuşii, prima zi a

postului. Duminica Paştelui este precedată de Duminica Floriilor, ziua în care începe Săptămâna Sfântă în Biserica Catolică. Tradiţia a început cu un obicei introdus în secolul al XI-lea, de a binecuvânta în acea zi crengile înflorite. Celebrarea Învierii Domnului începe cu Triduum de Paşte, în Joia Mare, şi continuă până a doua zi de Paşte.

Cel mai important moment în familie este micul-dejun din dimineaţa Paştelui, când se consumă mâncarea binecuvântată în Sâmbăta Sfântă. Obiceiul binecuvântării mâncărurilor pregătite de Paşte a fost adoptat de polonezi de la vecinii lor din vest. Iniţial, ritualul era celebrat acasă, dar la sfârşitul secolului XVIII s-a mutat în Biserică. Coşul tradiţional cuprinde câteva simboluri: mielul, adesea din zahăr, îl reprezintă pe Iisus, mielul lui Dumnezeu; ouăle, un simbol al vieţii şi fertilităţii, semnifică afecţiunea, motiv pentru care se dăruiesc ouă de Paşte băiaţilor sau fetelor. Pe lângă ele, cârnaţii,

o delicatesă tradiţională, cinstesc coşul şi masa de Paşte. Nu lipsesc sarea, hreanul şi pâinea. Sarea, un simbol al Corpus Christi, păstrează măncărurile nealterate iar hreanul aminteşte de patimile lui Isus.

A doua zi de Paşte se celebrează un al obicei tradiţional polonez, śmigus-dyngus, Lunea Umedă. Nimeni nu rămâne uscat în acea zi iar polonezii pot trăi surpriza unor duşuri neaşteptate pe stradă.

BULGARIA* Ouăle de Paşti se vopsesc în Joia Mare şi fiecare creştin duce un

astfel de ou la biserică. Dupa ce este sfinţit, fiecare gospodar îşi ingroapă oul in vie, despărţindu-se astfel, simbolic, de toate relele şi necazurile pe care le-a avut îin anul trecut. În Vinerea Mare se cumpără oale şi farfurii noi şi se plantează dovlecei, pentru ca noua recoltă sa fie mai "dulce". Fetele tinere fac, pentru prima dată in viaţa lor, gogoşi cu miere şi zahar.

Dupa Liturghia de Înviere, fiecare sparge câte un ou roşu de zidurile bisericii, ritual care continua acasă, unde ouale sunt ciocnite între membrii familiei. Se spune că acela care a rămas până la sfârşit cu oul intact va avea un an norocos, plin de bucurii.

* Bulgaria, ca şi România, este ţară în curs de aderare.

Supa de Paşte Ingrediente: 2 ceşti de ovăz, 2 ceşti de

apă călduţă, coaja de la o paine de secară,1 kg ½ cârnaţi polonezi, 1 linguriţă dehrean, 1 linguriţă de zahăr brun, sare şipiper supă gust. Mod de preparare: seamestecă ovăzul cu apă călduţă şi seadaugă coaja de la pâine. Se lasă până seacreşte, cel puţin 24 de ore. Se strecoară şise păstrează lichidul. Se fierb cârnaţiiaproximativ o oră, se scot şi seîndepărtează grăsimea.

Se combină supa în care au fiert cârnaţiicu lichidul acrit. Se adaugă hrean, zahărbrun, piper şi felii de cârnaţi şi se mai dauîntr-un clocot.