daruri pentru tot anul -12 istorioare cu și despre virtuțile creștine.pdf
TRANSCRIPT
*Ai{LtK{ pilN'l I{U 'i t} {' A \ ug-.$.
il ist*ri*;*"* ** ;i e.lespre v:ir:u1i!* rt-*::!uirr
o&6'tue
'11. "..,,ri.
i';'"**ARAD2412
DARURI PENTRU TOT ANUL- 12 istorioare cu, qi despre virtulile cregtine -
tehnoredqctare Si copertdBotau Ioan Florian
Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomffnieiDaruri pentru tot anul : 12 istorioare cu qi desprevirtufile cregtine /antologie alcdtuiti, pref. qi postf. de Laura Chilnicean,Arad: lcona,2012ISBN 978-606-933s2-0-8I. Chilnicean,LztJra (antolog. ; pref. ; postf.)82-97:I3s.l
DARURI PENTRU TOT ANUL- 12 istorioare cu, gi despre virtulile cre$tine -
antologie alcdtuitd,
prefald Si postfald de
Laura Chtlnicean
#ffits&
qG
a.'#Y ^EY'
ARAD20r2
Prefald
O vorUe din vechime spune c6, ,,mai
frumos e adadec0t a 1u4", ins6, poporulromdn agtiut dintotdeauna sd facd ,,schimb" de daruri,utat ta dea, nu numai lucruri materiale, ci 9i dincele spirituale: iubire, bundtate, in{elegere,sfaturi, m6ngdieri, c0t 9i sd ia: bucurie, prietenie,rdbdare.
Imaginatl ca 9i cdnd in fiecare lun[ amprimi gi am d1rui cdte un dar de suflet, de marepre1, semenilor nogtri, cdrticica de.fa16.adund cdt'p.ott*
un an intreg, tot at6tea vlrtuli creqtine:iubire, smerenie, cumpdtare, infelepciune,credinld etc., virtu{i nelipsite oricdruicredincios, gi rezumate sub forma unoristorioare morale, virtu{i necesare pentru totanul.
Fiecare Povest ioarb i lustreazdintdmpldri, atdtdinvia\ade zi cu zi a oamenilor,cAt qi din viafa animalelor, a viefuitoarelor ce neinconjoard, povestioare cu 9i despre sfinli, ca oingemdnare a cerului cu pdmdntul in crea{ia luiDimnezeu. Un elev de la o 9coal6 speciali, mi-a
spus odat6, vorbind despre Dumnezeu gi SfhntaScriptur[, cd, ,,viafa noastr[ este ca o Biblie,adicd, fiecare fi16e o zi dinviatanoastri".
Important este, ca fiecare zi din vialanoastrd sd fie un imn de laudd gi de mu[umire laadresa Creatorului, pentru darurile minunate ceni le face qi pe care sd le transform6m in totatdtea daruri, semenilor noqtri, ca apoi,tmpreun5" ,,ale Tale dintru ale Tale" sd I leintoarcem, prin atitudinea vie{ii noastre.
SePtembri e: tnl el eP ciune a
Sdrbdtourea crealiei
Precum odinioard, Solomon, care I-a
cerut lui Dumnezeu, inlelepciune, omul din
toate vremurile se poate folosi de acest dari
tntorcdnduJ Creatorului, ,,ale Sale dinnu ale
Sale", aga cum reiese gi din povestioara
urmdtoare. Omul incununeazd crealia, fn
mdsuratn care qtie sd-gifoloseascd darurile lui
Dumnezeu.
a qaptea, duPd ce incheiaseir, ,i.,ucrea[ia, Dumnezeu hotdri cd era timpul sd se
odihneascd gi ingddui creaturilor Sale, vdzute 9inevdzute, abia plIsmuite, sd-I ofere in dar ceea
ce aveau sd gdseascdele mai frumos'Vevirilele aduserlnuci 9i alune, iepurii;
morcovi qi radacini dulci, oile - ldn[ moale qi
caldd, vacile - lapte gustos cu smdntdnd,
pdsdrile cdntdtoare - ciripitul $i trilurile loq'oceanele
int inse - cdntecul talazuri lor
inspumate qi tot aqa. Mii de ingeri se adunard in
ceri gi cdntard o melodie cereascd, de slav['Omul a$tepta sd-i vind rindul qi era
tngrijorat: ,,oare ce ii voi putea ddrui eu? Floriledau mireasmd, albinele - miere, dar eu?"
Omul se a$ezase la capdtul girului gicontinua sI ?qi frdmdnte mintea. Toate creaturiletreceau prin fafa lui Dumnezeu gi ii infiliqaudarurile 1or. Cdnd mai rdmdseserd doar citeva -melcul, broasca festoasd qi alte creafuri leneqe -omul cdzu in disperare.
Veni gi rindul s6u.gi atunci omul ftcuceea ce nicio creaturl nu indr6znise s[ facd.Alergd la Dumnezeu, sdri pe genunchii Sdi, ilimbrdligdqili spuse:
- Te iubesc!Chipul lui Dumnezeu se lumind gi toatd
crealia inlelese cb omul ii {bcuse lui Dumnezeudarul cel mai frumos qi mai sublim de pe pdmdntgidincer: dardindar.
(dupd Bruno Ferrero,Istorioare pentru suflet)
Octornbrie: iubirea
Dumnezeu e dragoste
De multe ori tn viald, omul iqi Punediferite tntrebdri existenliale, la carg poate nu
riu g e q t e s d r dspundd n i ci o dat d' Trei fntre h dri cu
tdti iunt si tn'istorioara ce urmeazd' Cine le-a
pus, cine-a rdspuns la ele, care e tnvdldtura lor
vomvedeamai deParte.
/\TIngerul Mihail, pentru ci nu s-a supus
poruncii lui Dumnezeu sd ia sufletul unei femei
.dr*uo" care ndscuse doud copili1e, a fost
pedepsit sd locuiascdpe pdm6nt'it tlip de om''pa"e
ce va dezlega trei intreb[ri: Ce este
induntrul oameniloi? Ce nu qtie omul? Cum
trdiesc oamenii?Astfel s-a pomenit deodatd singur qi gol
in mijlocul drumului, intr-un yt, A trecut pe
16nga el un om care s-a milostivit, l-a acoperit qi
l-a luat la el. Acesta era un cizmar numit Simion'Cdndl-a adus acas6, nevastd-sa ainceput
sd il boscorodeascd, dar la urmb, i s-a fdcut mi16
a. ftfinui gi le-a darrs[ mdn0nce' Mihai a z6mbit'intr-o sear6' a venit un om sd comande
nigteghete:- S5 mi le lucrezi bine, ca sd m6 lin6 un an
dezile!Mihai a zdmbit a doua oari. peste weo
gase ani, a venit o femeie cu doui copile. Apovestit cd sunt orfane gi ci le creqte ea gi leiubegte cape ochii din cap. Mihai azimbitatreiaoard.
Atunci Simion l-a intrebat:- Mihai, de ce, de cdnd egti la noi, ai
zdmbitdoardetrei ori?Atunci ingerul Mihail le-a povestit cine
este gi le-a dezlegat cele trei intrebdri:- C0nd am venit pe pdmdnt qi mi-era frig
gi foame, nu gtiam ce voi face. Atunci ai venit tuqi m-ai acoperit gi m-ai luat acasb. Aici, femeiatas-a necdj it cd m-ai adus, dar, cdnd i-ai pomenit deDumnezeu, s-a luminat qi ne-a dat s[ m6ncdm.Atunci am in{eles prima intrebare: iniuntrulomului este dragostea, gi am zdmbit.
Dupd un an de zile,a venit omul acela gi acomandat ghete, care sI il find un an de zile. Darnoaptea a murit. Afunci am zimbit a doua oardpentru cd am infeles ,,ce nu-i e dat omului sdgtie": cAltrdiegte.
In sfrrgit, dup[ gase ani, a venit femeia
cu copilele orfane: le-am recunoscut. Eraufeti{ele femeii cdreianu voisem s6-i iau sufletul.Atunci am zdmbit a treia oard gi am infeles qi atreiaintrebare: cumtrdiesc oamenii. ToJi cei caretrdiesc, nu trdiesc numai prin ei, ci pentru cIdragostea este in om. Cel care trdieqte indragoste, trdieqte in Dumnezeu qi Dumnezeutrdieqte in el; cdci Dumnezeu este iubire.
$i ingerul Mihail in v61v[taie de foc, seridicl la cer.
(prescurtare^dupd Lev Tblstoi, tn Parabolele SiInvdldturile Mdntuitorului Hristos,
pr.N.Buzescu qi diac. Al. Popovici)
1 l10
i
III!
Noiembrie: credinla
I zv s r ul Stfrnt ul ui Andrei
Multe Si minunate sunt cdi le luiDumnezeu, iar cel ce face voia Sa, respectdndporuncile, se numdrd printre prieteniiDomnului, cdci, ,,minunat este Domnul intrusfinlii Sdi". Un exernplu de credinld statornicd,
Jdcdtoare de minuni, care ii deschide omuluiImpdrdliacerurtlor este gi legenda demaijos.
Frate cu Sfdntul Apostol Petru,
amdndoi pescari, deveni{i apoi ,,pescari deoameni", mogtenind meseria specificd locurilorde la tat6l lor, Sffintul Apostol Andrei primeqtede la Mdntuitorul llristos dupi lndl{area la Cer,misiunea de a propovddui neamurilor dreaptacredin{d, cuvdntul Inv[litorului lor, ddtdtor devia{dqidemdntuire.
$i aga, SfhntulApostolAndrei, dupd cumnimic nu este int6mpl[tor, ajunge pe meleagurilenoastre, in zona Dobrogei de azi,pe atunci DaciaMinor sau Scilia Mic6, la strbmoqii poporuluinostru, geto-dacii sau scilii.
Legenda spune c6...
Era o zi cElduroasd de var6, in jurul
anului 40 d. Hr., la sfirgitul unei sdptlm0niobignuite. Cetatea scililor forfotea de o mu{imepestri{i de oameni, ca la tArg; dar nu eru zi detArg.Erao dupd-amiazd insoritS de sdmb[t[, incare fiecare cetd{ean igi avea rdnduiala sa.Numai cd in aceastd zi, p6lcuri-p61curi, grupuride b[rbafi, in special, localnici gi negustorivenili pe mare, deopotriv6 se adunau vorbindintre ei, spre centrul cet6fii, unde se pare cd sedusese vestea prezentei unui b[rbat necunoscut,strdin, chiar, de aceste meleaguri. Era atAt dehotdrdt la mprs gi la vorb6, de parci mai venise 9iin alte dd1i, gi nu pentru prima oar6 acum.
- Se zvoneqte cd vine de deParte, Pemare, dintr-o {arb unde pe Unul, Ce-I ziceHristos, L-au omor0t gi El a inviat, spuse unbdrbat tdndr ce se {inea dup6 alli doi bdrba{i maiinvdrst6.
- A venit si ne aducd nu qtiu ce veste,rlspunse cel mai in vArstd dintre cei doi.
- Eu tare m5 tem sd nu fie un impostor, iqidddu cu p6rerea gi ce161a1t bdrbat.
- Trebuie s[ fim cu luare-aminte, maiaddugib6trdnul.
Din sens opus, venind intr-un suflet, un
1312
tdndr chipeg se opri in dreptul celor trei b6rbaligi, al[turdndu-se 1or, ii zorea, spun0ndu-le:
- Haidefi, haide{i, sd vedefi! Bdrbatul celstrdin vorbegte despre zeii nogtri, desprecredinfb, despre preo{i. Cred cd este un ominv6{at care gtie multe. $i pare a fi un om bun...
Urcat pe un bloc de piatrd, in pialacentrald a cetdtii,Sfhntul Apostol Andrei, cici elera str[inul necunoscut, predica mullimiiadunate care il asculta cu interes. Adoua zieraduminic[, iar Apostolul Andrei trebuia s[preg[teasc[ terenul pentru int6lnirea cu HristoslaCinaDomnului.
- Acesta este adeviratul Dumnezeu,Iisus Hristos Cel rdstignit qi inviat qi cine credeinEl, sdceardbotezul!
Aga a propovdduit, ainvillat, abotezat, ahirotonit preofi, a intemeiat o adevdratdcomunitate cregtind Apostolul Andrei. Timp detrei ani de zlle,el a rdmas pe pdmintul romdnesc,in mijlocul oamenilor foarte primitori. Via{apersonald a Sffintului Andrei era foarte aspr[,asceticS; refuzdnd sd locuiascd in cetate, e[ qi-ag[sit addpost intr-o pegterl din pustiuldobrogean, care se pdstreazd pdnd, astdzi,purtdndu-inumele.
Tot undeva, in apropiere, se afl6 gi unizvorvindecdtorpentru cei ce cred gi despre carelegenda spune ci tt, exista pdn6 atunci. intr-oiarnb foarte asprd, cu ger uscat, cum se maiintdmpld in acea zond,, de inghe{au gi crdpaupietrele, se imbolndvise foarte grav singurul fiuqi mogtenitor al unui mare dregitor al cet61ii, la osdptdmind dupd ce fusese botezat. Dregdtorul,foane supdrat, ispitit fiind de Cel Riu sd dea vinape Apostolul Andrei, trimise o slug6 la peqteraacestuia s5-1 cheme de indat6. Ajuns in casd,Sfhntul a fost legat gi obligat si spun6 ce i-a fbcutcopilului bolnav. DupE ce s-a rugat cu lacrimiMdntuitorului, Apostolul l-a chemat la el pedregdtor gi i-a spus, cu o voce caldd qi plin6 deiubire:
- Frate, intru Hristos, nu botezul estepricina bolii fiului t6u, ci tu insuli eqti...
- Cum aga?! se mird dreg6torul care, inurma rugdciunii Apostolului, igi mai domolisesupdrarea, poruncind sd il dezlege.
- Ai primit botezul creptin, mirturisindu-!ip[catele, darai omis cubund gtiinldunul foartegrav. Aceasta este pricina bolii copilului t6u!
Dregdtorul cdzu in genuchi, cu fa{a lapdmdnt:
t4 15
- $i ce trebuie sd fac?- Du-te qi spune-i preotului gi fr, dupd
aceea, ce i{i va spune el. Pdn[ atunci, copilul nuse va vindeca, ci ii va fi qi mai rdu.
Dupd trei zile, dregdtorul il chemd dinnoupe SfbntulAndrei giii spuse:
- Am ftcut cum mi-ai spus, dar nu Potface ce mi-a spus pdrintele. Nu pot!
- Atunci nu ai credin
Decembrie: bundtatea
in noaptea ffintd
De multe ori tn Sfinta Scripturd,Mdntuitorul spunea celor din jurul Sdu cd, ,,altochi, dar nu vdd, au urechi, dar nu aud". $i noudastdzi, ca de altfel omului dintotdeauna, ni setntdmpld sdfim orbi gi surzi la nevoile semenilorsau sd nu putem pricepe anumite lucruri simpledin cauza sctflenlui tnchis qi intunecat, a lipseidragostei Si credinlei statornice. Dar acistd tnviald, ,,o noapte sJhntd", un moment de luminarela timpul potrivit, care ne face sd vedem Si sdauzim mai mult decdt ne-am a$tepta. Ca tnistorioaraceurmeazd.
T-rIlra noapte geroas[. Un om porni prin
intuneric, sE ceard foc de la cineva. Merse dincasd in cas6 gi bdtu de la uqd la uq6.
- Oameni buni - zicea el - facefi-mi unbine. Nevastd-mea a ndscut un copil qi trebuie sEfac focul, ca sd se incIlzeascd gi ea qi pruncul.
Dar era tdrziu gi to{i oamenii dormeau.Nimeni nu-i rdspunse. $i se tot duse omul, pdndce vdztt lic[rind un foc departe, departe. Se
indreptd intr-acolo qi bdgd de seamd, cd focularfea afardla cdmp. O turmd de oi albe ca zdpadaerau culcate in jurul focului qi un p[stor b[trdngedea de paz616ngd ele.
Dacd se apropie omul de turm6, vdnttreicdini mari, care dormeau la picioarelepdstorului. Toli trei se degteptard odatd 9i sdrir[la el cu gurile cdscate, ca qi cdnd ar fi vrut sdlatre, dar nu se auzea nimic.. Omul nostru vedeabine, cum li se zburlise p6ru1pe spinare 9i cumdinlii rdnjili le strdluceau in lumina focului.tnaarjiti se aruncard asupra lui, ca sIJ sfhqie 9iomul sim{i, cum unulil apuc[ de picioE alfirl ilinhdta de mdnd, iar al treilea i se aruncd in piept.Dar f[lcile qi dinlii 1or n-avur6 ncio putere 9iomul nu sim{i nimic.
Atunci porni inainte sd ia foc. Oiledormeau una ldngd alta, de nu puteai treceprintre ele. Atunci omul trecu peste ddnsele qiniciuna nu se deqteptd qi nici nu se migcd din loc.Cdndomul eraaproape de foc, pbstoruligiridicdprivirea. Era un bdtren wdjmaq 9i riu cu toatdlumea. C0nd vdzu, cd se apropie stdinul, pusemina pe o bdt6lung6 gi ascu1it6, pe care o purtade obicei cdnd pleca cu turma, gi azvdrli cu eadin toate puterile in omul ce se apropiase' Bdta
18 19
se duse drept spre sffAin, dar cdnd era s6-1izbeased, apue6 la o parte gi trecu zbdrn6ind pl6ngd el, p6nd departepe coastL
Dar omul nu se sperie, ci se duse pdn6l6ngdpdstor gi zise:
- Prietene, fE bine gi 1as6-rnb s[ iau pufinfoc. Nevastd-rnea a n6scut un copil gi trebuie sdfac focul, s5 se incdlzeasc[ gi ea gi gi pruncul.
Pdstorul era cdt p"aei sE zied: ba. Darcdnd se gdndi, cd gurile ctinilor se inolegtaserd,cdnd voir6 sd-I mugte, ci oile nu se migcaser5,c6nd trecuse pe tdngi ele, c5 bdta lui se ddduse lao parte qi nu-l lovise, il cuprinse frica gi rnrindrdzni spnuil lase sdia foc.
- Ia cdt wei! - zise el cdtre strdin.Dar lemnele de pe foc au fost arse toate.
Nu mai era niciun tdciune, numai o grdmadi dejm, iar strdinul nu avea niciun hdrb sau altceva,ca s[ ia cdrbuni aprinqi. Dacd vdzu pdstorullucrul acestao iarzise:
-Iacdtwei!$i era tare vesel cd omul n-o sE poatd lua
nicio scdnteie de foc. Strlinul insd, se aplecdjos,adun5 cu mdinile jar din vatr6 gi-l puse in poalahainei.. $i nu-qi fripse mdinile, nici nu-gi arsehaina, ci pornoi aqa cu jarul, ca gi cdnd ar fi luat
nucl saumere.Atunci ciobanul, care eraaga de wdjmaq
qi de r6u, vdzdnd toate acestea, fu cuprins de
mirare qi incepu s6 se gdndeasc6, ce noapte o rnai
fi gi asta, de nu pot s5 muqte c6inii, oile nu se
sperie, b6ta nu loveqte 9i focul nu arde? Chemi
inapoi pe str[in gi-l intreb6:Ce noapte-i asta? Care-i pricina, de {i se
supuntoate?Atunciomulzise:- Nu Pot sd-Ji sPrm a$a ceva, dacd tu
insuli nu vezi! $i plec6 cdt mai in grab6, ca sl
facd focul, si se incilzeascd, nevasta 9i copilul'Atunci ciobanul se gdndi, cd nu poate
ldsape om, s6-i piarb aqa dinaintea ochilor, pinb
"e o-o afla, ce inseamnl toate acestea. Se scul[
dard gi merse in ascuns dupd el, pdn6 ce striinul
aju.nse acas6. Acolo v6zu ciobanul cE omul n-
avea casb in care sd locuiascl, ci femeia 9icopilul st[teau ?ntr-o peqter6, ai cdrei perefi erau
dJpiatrd rece qi goa15. $i se gdndi, cd bietul
coipil trebuie sd fie aproape mort de frig. $i crt
toate cd era un om cu inirni de piatrd, acotro in
peqterd i se fEcu mil6 9i ory tn r1ile intr-ajutoruliopilului cu ceva. igi lud cojoeul de pe um6r, tdie
din el o bucatd buni de unde i se p6ru 16na mai
20 2l
moale gimai albigi o dede omului, casd se culcecopilulinea.
$i indat[ ce ardtd", cI gi el poate fi milos gibun, i se deschiserd ochii gi vlzu ce pdnl atuncinu putea vedea gi auzi. Vedea in jurul lui o hordde ingeri cu aripile de argint gi fiecare inger {ineain mdni cdte o aldutd qi to{i c6ntau cu glas mare,cdci in noaptea aceasta sde ndscuse Mdntuitorul,Care va mdntui lumea de picate.
Atunci infelesese pistorul, cd in noapteaaceasta toate erau pline de fericire gi nimeni nuvoia sd facd riu. $i nu numai in jurul pistorului,ci peste tot locul erau ingeri care stdteauinlduntru in peqter6, pe stdnci; unii zburau sprecer, alfii cdtre pdmdnt qi allii veneau in num[rmare pe drum gi cdnd ajungeau acolo, se opreaulocului, se uitau la copil qi se inchinau. $i eraatdta fericire, atdta bucurie, atdtea cdntece gijocuri. Toate acestea le vdza pdstorul prinintunericul nop{ii, cdnd altddatd pe o a$a wemenu-qi vedea nici mina. $i sufletul lui se umplu dec51dur5, era fericit cd i se deschiseser6 ochii gi,cdzdndin genunchi, mullumi lui Dumnezeu.
Ceea ce vlzu pdstorul in noaptea sfrnti!am putea sd vedem gi noi, dacdamfi wednici sdvedem, c6ci ingerii zboarl cdntdnd prin vdzduh
tn fiecare noapte de Crdciun. Dar prin credinla 9idragostea noastrd, trebuie sd dobdndim mai intiiastfel de ochi, prin care putem sd vedem mdrirealuiDumnezeu.
(Poverstiri duhowiceqti, vol. I,editrie ingrijitd de pr.C. Cirstea)
22 23
Ianuarie: cumpdtarea
Sfatul animalelor din Ajunul Bobotezei
Nu intdmpldtor vechile ziceri qiproverbe din popor ii otribuie omului anumitetnsuSiri cu cele ale animalelor atunci cdndacesta nu are un comportament demn de celomenesc. Omul afost creat sdfie om, dar acestadin cauza pdcatelor qi a viciilor sale a decdzutdin demnitateq umand qi s-a asemdnatanimalelor Ce poate face in acest caz; estepiedut cutotul?Rdspunsul tl afldmtn celedemaijos-
a't
J" pou.ttegte cd la Facerea Lumii,
Dumnezeu a ingdduit animalelor sI aibd o zi deimpdcare qi de sfrtuire in ziua de AjunulBobotezei, cOnd domnul Iisus Hristos Se vaboteza.
Anul acesta de Ajunul Bobotezeilucrurile s-au petrecut astfel: dindu-se r6ndvulpii sd vorbeascd, aceasta a spus:
- Onorat6 adunare, cu durere vd aducvestea c[ toate minciunile qi vicleniile mele numai fac dou6 parale, doarece oamenii md intrec
deomiedeori.Adunarea tdcu, semn cd a aprobat cele
spuse de vulpe. Venind rAndul porcului mistre{,
acesta grdi:-- Are dreptate cumltra vulp e, cbci in ziaa
de azi,oamenii ne-au intrecut pe noi, animalele
sdlbatice. Pe mine oamenii rni batjocor€sc,zicdndu-gi ,porcule", dar ei suntmai porci decdt
mine, caii vbrbesc cele rnai porcoase cuvinte qi
numaiaunicioruqinelAdunarea incuviin
dacd-gi cere iertare gi nu mai face rdu,Dumnezeu il iart5. Dar sd facd atAtea p6catemari, sd se ucidd intre ei, sau mai rdu, femeile s6-gi omoare pruncii nendscuti, la noi, in rdndulanimalelor nu s-a pomenit aga ceva, incit m[ingrozesc Ai nu-i a bun6! O gtiu de la un vdnbtorcare citea cu voce tare dintr-un ziat de cdtegrozdvenii se pot {ine oamenii: bdtdi, certuri,injrndturi, vorbe ruqinoase, calomnii, omoruri gicdte altele. Eu, care am apucat oameni caxe serespectau, se ajutau, vorbeau lucruri frumoase,mergeau la biserici gi pdstrau poruncile luiDumnezeu, acum md ingrozesc de ce aud cd facoameniiintreei.
Adunarea aprobd cu durere gi fiecareavea lacrimi in ochi pentru fiin{a omeneascdcdn;/td.
Astfel s-a terminat adunarea gi sfatul dejudecat6 al animalelor dinAjunul Bobotezei dinacest an. Dar oare, pentru ce am ascultat noiaceastd poveste? Dacd povestea cu sfatulanimalelor reflectd o stare inchipuit i ,neadevdratS, a lumii de azi, atunci cu toliitrebuie sd ne bucurdm; dar dac[ aceastdpovestire nu este o niscocire, ci o stareadevdrat5 a noastrd. a oamenilor care trdimazi.
trebuie s6 ne dea de gdndit addnc Ai sd neschimb6m viala din temelie, mergdnd pe drumuladevdrat ardtatnoud de Hristos, care este Calea,Adev6ru1 qi Viala in vecii vecilor!
(Istorioare moral-religioase, antologiealcdtuitd de pr V Dobrescu)J
26 27
Februarie: milostenia
De ce na distruge Dumnezeu lumea
Multe ar vrea omul sd se tntdmple aluncicdnd nu ii este pe Plac ceva, numai cdDumnezeu, indelung-rdbddtor Multmilostiv qi
Atotbun ,,nlt wea moartea pdcdtosului, ci sd se
intoarcd qi sdfie viu". De ce face Si cumfocelucrul acesta, ne istariseqte tntdmplares ceurmeazd.
Era pe timPul c0nd Bunul Dumnezeuimpreund cu Sfhntul Petru se cobora pe pimdnt,
ca sd vad6 cum o mai duc oamenii. Izbit demullimea rdutililor intdlnite in lume, SfhntulPetru zise cdtre DomnulAtotfiitorul:
- Doamne, pentru ce mai lii lumeaaceasta cu atdtea ticiloqii gi nu o prefaci deodat[inpraf qipulbere?!
- Cum sd o pierd, Petre, zise Dumnezeu'Mai sunt atd\ia oameni buni qi atdlia copilaqinevinovali pe pdm6nt. Cu ce sunt ei vinova{i ca
sdpiard?!- Pdi, pierde-i numai pe cei rdi, Doamne,
cdci s-au inmulfit gi fac atdtea rele.Deodat6. Sfantui Petro cilcdnd intr-un
muguroi de fumici, incepu s5 dea cu mdinile desus pdndjos omordnd furnicile care-l in{opau-
- Ce faci Petre, zise Domnul.-Omor furnici le, Doamn€, cd m[
ciupesc.- Mare pdcat faci cu ele, Petre! De ce nu
le omori decdt pe cele care te in{eapd. Celelaltevezi bine cd sunt nevinovate !
$i Sffintul Petru a inleles atunci tainavielii oamenilor, oare nu e departe de ceafurnicilor. Iatd de ce nu pierde Dumnezeulumea: pentru ci mai sunt oameni buni pep[mdnt, iar Dumnezert e bun qi nu wea si-ipiardi odatd cu ceilal1i !
(I stor io are moral-rel igio as e, antologiealcdtuitd de Pr V Dobrescu)
28 29
Martie: smerenia
Pfrinea Si modestia
Experienla de viald ne-a ardtat multoradintre noi, ce mult tnseamnd sd fi aqezat qi lalocul tdu, cdt de mult ai de ctgtigat atdt tnfalaoamenilor, cdt mai ales tn fala lui Dumnezeu.Modestia sau smerenia merg mdnd tn mdnd cubuna-cuviinld, care poate transforma un lucrumdrunt, tntr-un lucru veSnic. Dumnezeu se uitdla inima omului Si nu la cele exterioare lui' Otntdmplare ce poatefi oricdnd adevdratd aducemultdtnvdldturd.
iA'
TIn anul 1807, se Pornise o foamete
cumplitd. N-aveau oamenii ce sd bage in gurb 9imureaucu sutele, de foame.
intdrgulHdrl6u, unombogat 9i cu inim[mare chemdpe copiii sdraci qi spuse:
- Mdi copii, in cogul acesta e cdte o pdinepentru voi. Sd venili in fiecare zi ca s6 v6luafupdinigoara, pdnd ce s-o indura bunul Dumnezeuqi o trimite zile maibune.
Copiii deterd ndvald la co;, intrecdndu-se fiecare si apuce pdinea ce i se p6rea mai mare
gi mai frumoasd, qi apoi plecar[ grdbili fbrd sdmultumeascd binefEcdtorului 1or. Dintre to{i,numai Irina, o fetitd imbrecatd cu hdinule sdrace,dar curate, stdtu la o parte,lu6 pdinea cea maimicd ce rdm6sese in cog, apoi s6rut6 mdnabogatului gi plecd bucuroasd acas6.
A doua zi, copiii venird iardqi qi sepurtarS ca intdia oard. Biata lrina, lud qi de dataaceasta o pdine abia pe jumdtate dectt acelorlalli. Cdnd aduse pdinea acas6la maicd-sa,care era bolnavd, qi cdnd aceasta o frdnse indoud, cdzu din ea o mullime de bani de argint.Cei ai casei rdmaser6 uimili.
- Du banii inapoi, ii spuse mama, cilci,desigur, din gregealS s-au strecurat in aluat.
Irina alergd repede gi intinse baniibinefbcdtorului ei. Dar el o privi lung gi ii spuse:
- Ia-{i banii, fetifo. Nu e nicio gregealI.Dinadins am spus sd se pund aceqti bani inpdinea cea mai mic6, pentru a-ji rdsplEticumin{enia ta. Fii gi de aici inainte tot aga debun6, tot aga de bldndd gi de nelacomd, cdci intr-o bund zi, ca in pdinea aceasta, pe neaqteptate,viafa ili va aduce bog6{ii. E mai frumoas[bogdlia i Cdnd {i-o aduce modestia!
( din L M Rdureamt, tn Pmabolele qi irwdldturile...,pr N. Buzesan Si dinc. AL PoPovici)
3130
Aprilie: adevdrul
CAfi giinld Si cfrtd gedingd?
De-a lungul istoriei omenirii au fostdispute serioase pe seama credinlei Si a Stiinlei,toimai pentrufaptul cd, ceea ce omul simlea ininima sa, ceea ce omul credea cu toatdfiinla sa,nu se putea explica qtiinfirtc- Dar adevdrulbiruie intotderturta. Iatd un astfel de exemplu'
D r : - , - r r - -^r"-f e vremea propagandei antireligioase,
in R.usia, un comisar ai poporului expusestrdlucit motivele succesului deflnitiv al qtiinfei.Tocmai se sdrbdtoreaprimul zborin spafiu 9i eraperioada^ de glorie a primului cosmonaut,-Gagarin.
intors pe p6mdnt, el afirmase c[ acoloin cer cdutase mult gi bine: pe Dumnezeu ?ns6,nu L-a vdzut. Comisarul concluziondproclamind infrdngerea definitivd a religiei.^Sala
era ticsitd de lume, iar gedinla era la sfdrqit.- Suntintrebdri?Un bdtrdnel din fundul sdlii, care
ascuitase discursul cu multi aten{ie, spuse cuglas incet ,,Hristos a inviat!". Un altul se ridicdqi sttiga: ,,Hristos ainviat!"; umr6un altul qi rygi
"" uttot. La sfdrqit se ridicard cu toJii strigAnd:
,,Itrristos a inviat!",,$ristos a inviat! "Comisarul se retrase derutat qi invins.Dincolo de toate doctrinele gi de toate
vorbiriile, exist6 un fapt, iar penti'u descrierealui va fi de ajuns o singurd pecete: ,,Hristos a?nviat! " Ea rezumd intreg cregtinismul.
(dupd Bruno Ferrera,I st or io are p entru s ufie t)
JLaaJJ
Mai dre ap t a- s o c o t e al d
Munca, rdbdarea, dePrindereu
Precum odinioard, Sfdntul ProorocDaniel impreund cu cei trei tineri, ,,ardtau mai
frumoSi decdt cei hrdnili cu multe desfdtdri",-mdncdnd
la curtea regelui numai verdeluri, Sicopiii din povestioara urmdtoare,sunt unexbmplu viu-Si real cd, qi omului ti este-totul cuputiitrd, dacd existd credinld qi drea-ptd--socoteald
tn tot ceea ceface- Din pdcate, din cetn ce mai pulini semeni de-ai noqtri tnleleg tnziua de azi acest lucru. Dar nimic nu esteimposibil.
pe deasupra sd fie atdta de frumoqi lafal6 qi atdtde sdndtogi, cum sunt copiii dumitale?
- S5 trdiegti, Mdria Ta! rdspunse mamacopiilor. Mdncarea lor nu este proast6, cici in ease afl6 trei feluri de ierburi: mai intdi este munca,pentru cd trebuie s6-qi cfigtige hrana lucrdnd, adoua este rdb darea,fiindcd pdnd la wemea meseinu le mai dau nimic sd mdndnce 9i a treia estedeprinderea, pentru cd i-am invdlat sI semulfumeasci cu ce au, ftrd sd cunoascd altebucatemaibune.
Cdnd plecd, impdratul ii dddu femeii opungd cu bani, nu atdt pentru sdrdcia familiei, c0tpentru educalia pe care o d[dea copiilor ei,pentru modestia ei gi dragostei pentru munc6,rdbdare gi bune deprinderi.
Morala: Munca cu a ei pova{6, pe copii labine-nvaJd.
(Istorioareffi #;"!:;?.T';:li::,f:;
TTLJ n imPdtat a Plecat intr-o zi la
vdndtoare. Pe drum, apucdndu-l furtuna qioloaia. se ad6posti la o colibd sdr[cdcioasd'inlauntrul colibei, impdratul dddu de niqte copii,care sedeau in iurul unei strachini mari, plinb cufierturd. imbubau copiii cu atdta pldcere dinfierturd, de li-era mai mare dragul s6-i priveqti.Obrajii le erau rumeni qi buc61a{i'
- Cum este cu putin16, intrebl impdratulpe mama copiilor, ca sd m6nince cineva cualdtapoft6 nigte mdncare atdt de simpl6, fbrd carne, 9i
35
lunie: rugdeiunea
Cum sd nefolosim toateforlele!
Se tntdmpld deseori, ca tocmai tnIucrurile care par prea simple sau precr u$oaresau mdrunte sd nu ne ddm seama cd putem aveanevoie de ajutor. Se mai tntdmpld alteori, eo sdnu gtim suficient de bine cum sd ne folosim cuadevdratf,orlele, n:u atdtfizice, cdt mai ales celesufietegti, spirituale, pierzdnd sensul adevdratal nevoii, aqa cum reiese qi din intdmplarea ceurmeazd.
A.TIntr-o dimineal5 de vard insoritd, caldd
qi inmiresmatd, in gridina de fl ori din curtea uneiiase de !ar6, un bdiefel de ctJiva anigori igi ftceagi el de lucru pe l6ngd tat6l sdu, caxe se ocupa cugrddindritul.- Albinele z;trmzdiau a hdrnicie,pdsdrelele ciripeau vesele, fluturaqii dddeauiarcoale floriloi parfumate, in timp ce tatil seopri pentru cdteva clipe dintre r6sadurilecolorite pentru a-gi privi eopilul, care incerca deceva timp sI mute undeva al6turi,lm vas de fforifoarte greu, depEgindu-i puterile. Miculul sestr6duia, puflia, bombdnea, dar nu reuqea sEmute vasul niciun milimetru.
- ti-ai folosit chiar toate fo4ele? iqiintrebE tatil copilul, privindu-t qi zambind.
- Da, iirdspunse copilul, foarte serios 9iconvins.
- Nu, ii spuse tatill, ou siguranld, nu'- Ba di, rdsPunse din nou coPilul,
aDroape sup6rat cdtai6l s6u nu vede cdt este degreu vasul,iar puterile lui nu-l ajutd 9i nici mlcarnueste ctenft.
- Srmt convins c6o nu, c6ci incd nu mi-aicerut sd te ajut. Nu-i suficienti doar fot\afizicL,dacd nu esle insolit6 9i de forfa rugdciunii,indiferentsub ce formdeste ea'
A ne ruga tnseamnl a ne folosi toate
,,forfele" noastre.
(dupd Bruna Ferrero,Istorioare p entru suflet)
36 JI
Iulie: dreptatea
Rdspunsul la rugdminte
Sunt mul|i oameni care nu realizeazd inviald, cd, suntfoarte multe lucruri care le std lorfnsile tn putere de a le sdvdqi, de a face cevaconcret pentru semenii sdi, Jdrd sd aqtepteajutor sau rezolvare de la ceilal1i. E mult maisimplu sd astepli de la celdlalt rezolvarea, in locsd cauli in addncul minlii Si al sufletuluiresursele proprii care, tmpreund cu ajutorul luiDumnezeu sd mulfiumeascd pe toatd lumea. Unastfel de exemplu este qi istorioara foartesugestivd, demaijos.
Un orn de bine, ca mul{i a[ii, de altfel,bine intenlionat, adic6, credincios qi cu fricd deDumnezeu, mergea odatd prin orag cu treburi.Undeva, la un col1 de stradd zdri o fetd[ inzdrenle care cerea de pomand. Imediat igiimagind copila, ci i-ar fi stat tare bine curat6,ingrijitd, educatd gi intr-un cimin cald gi iubitor.Igi indreptd pe dat6 gfindul spre Dumnezeu:,,Doamne, cum po{i permite una ca asta, fdceva!"
Mai tdrziu. intorcdndu-se acasd. trecdnd
printr-o piald aglomeratd lud parte la oincdierare dintre doi tineri, la care mul{i gurS-cascd participau ftrd, a interveni nimeni sd-idespartd sau s6-i impace. Tot ce a putut faceomul nostru a fost s[ se roage din nou luiDumnezeu cu mult6 tristeJe: ,,Doamne, cdtdnedreptate, fbceva!"
Spre seard, ajunse acas6, bucur0ndu-sede tot confortul ce il oferea cdminul sdu. Seaqezd comod in fotoliu, dupd o masd bogatl giliniqtitd gi deschise televizorul pentru a urm[rigtirile. Sufletul i se umplu din nou de am[rdciunecdnd vdzu diverse secven{e cu morfi gi copiimuribunzi qi cu trupurile chinuite. Se rugd iardqicu durere: ,,Doamne, citd mizerie, chin gisuferinfd, fbceva!"
Noaptea se ldsd aparent, linigtit[ pestetot gi omul nostru plecl la culcare, cu gdndul latot ce intdlnise gi vdzuse pe parcursul intregiizile. In timpul nop{ii, Dumnezeu ii rdspunsedirect: ,,Am fbcut deja ceva: te-am ftcut petine!"
(adaptare dupd Bruno Ferrero,Istorioare p entru suflet)
38 39
August: ascultarea
Darul Muicii Domnului
in tradilia Bisericii, dar qi tn tradiliapoporului, Maica Domnului este unul dintrepersonajele cele mai indrdgite qi mai iubite,pentru care se tnalld, dupd Dumnezeu, cele maimulte rugdciuni; dovaddfiind numdrul cel maimare de persoane din tntrega lume ce-i poartdnurnele, dar Si de biserici Ei de mdndstiri cuhramul s drb dtor ilor aces teia.
TI-regenda de fald ne relateazi cum aici,
pe p[mAnt, Maica Domnului gi-a l6sat unulditttt" darurile sale, intr-un mod deosebit. inwemuri indepirtate, la inceputurile credinfei,cdnd aceasta era mult mai axatL, mai sincerd,dupi cum spune gi o zicald romdneascS, ,,omulsfin{egte locul", cdnd pdmdntul nu era aga depervertit qi de intinat de pdcatele oamenilor,Dumnezeu gi sfinlii Sdi obignuiau sE coboare pepdmdnt, printre oameni, sE le incerce credinla qisE le rlsplsteasc6 (qi aici), dupd faptele lor.
Aga se face c6, intr-o zi, MaicaDomnului, dupd ce $i-a ales grldina minunatd inMuntele Athos, plimbdndu-se pe p[mdnt, ar fi
poposit gi pe meleagurile {Erii noastre. Se qtiefoarte bine cdt de mult o iubesc copiii pe MaicaDomnului, dar gi cdt de mult ii ocrotegte Ea Ei lepoartl de grij6, incd dinainte de botez.
$i uite aga, intr-o d.upL-amiaz-L cald5 devard, undeva, intr-un sdfuc inconjurat de dealuri
9i de piduri, pe o ulicoard, pe lavi1a (bdncufa) delapoarta unei case, cinci copii - trei fete gi doib6ie{i - cu vdrste cuprinse intre patru gi zece ati,povesteau, rddeau... Vdntul adia ugoq aducdndmiresme parfumate din livezile dimprejur. Peulicioard se vedeavenindincet o bdtrdnicd. Aveamersul at6t de ugor, de parcd nici nu atingeapdmdntul. Se opri in dreptul copiilor, le didubinele qi le ceru o cand cu ap6. Copiii, bucurogi,o primird in mij locul 1or.
- Nu pare ali fi de pe aici, spuse blie{elulcel mai mare, privindu-i hainele lungi ceimpirtdqeauun miros pldcut de tdmiie.
- Ei, cam aga este! spuse cu un glaspdtrunzdtor de bldnd bdtrdnica. Vin de departe,dar sunt obignuitd cu drumurile. Tu cine egti?
Bdielelulcel mare simli o cdldurd imensdin inimi cind b6tr6nica il mdngAie pe cap gi,ldsindu-qi sfios capul injos, ii rdspunse aproape
4A 4l
$optit:- Gheorghild, iar el e fratele meu,
$tefbnel, adEugd apoi, cu mai mult curaj, ar[tdndcdtre celdlalt bdielel mai mic.
Maica Domnului il mdngdie gi pe el pecap ca o binecuvdntare, ca de altfel, pe r0nd, peto{i copiii cdnd aceqtia igi spuneau numele.Fiecare, in parte, au sim{it in inimile lor ocdldurdplindde dragoste gi de pace sufleteascd.
- $i noi suntem surori, iar imPreun[vecini, de pe-aici, spuse cea mai mare dintrefete, Ilenuca, fbcdnd roatd cu mina, cuprinzdnd,parc6, toate casele dinjur.
- A$a ieqim noi in fiecare zi la Poxtacasei sd ne juc[m... prinse curaj gi fata mijlocie,Irina.
- ...gi sE povestim, ii lu[ vorba din gurdsurorii sale, cea mai mic[ dintre copii, Ana, cu ovoce cristalind qi ugor peltic6, aproape cuibdritdinbralelebdtr0nicii.
- Aveli nume foarte frumoase, spuse cuaceeagi bldndele in glas Maica Domnului, qi
apoi continul privind-o pe cea mic[: qi pe mamameatotAnaocheamd.
-Daaa... mama matale mai trdiegte? se
mird$tefbnel.- Cum sd nu? Acolo sus, la Stdpdnul
nostru, zimbi bdtr6nica, ardtind cu privireacdtre cer. Voi gti{i cine este Stlpdnul nostru?
- Pii, Dumnezeu, nu? Cine altul? spusesfios Gheorghild, care de departe se vedea cdinvd{a bine la gcoalS gi qtia multe despreDumnezeu.
- Da, dragii mei, Dumnezeu-MdntuitorulIisus Hristos...
- Vrei sd ne spui o poveste cu IisusHristos?, indrdzni qi Irina, care parcd intuisegdndul Maicii Domnului.
- Vreli sd mai trec pe la voi?, intrebdbltrdnica, zdmbind.
Tofi copiii aprobard in cor, plini debucurie qi de enfuziasm. Din ziuaaceea,zidez|pdnd la l[sarea serii, timp de o var[ intreagd,copiii se intilneau cu Maica Domnului, fbrd sdqtie cine este, bucurdndu-se sincer de prezenfaEi, acumpe lavilavreunei case, acum lafdntdnasatului, la marginea pdduricii din apropiere, inlivadd, sub aroma fructelor pdrguite, sau inpoienila insorit6 de pe malurile unui p6r6iag cese unduia r5coros in razele calde ale soarelui.
4243
Cdnd bdtrdnica povestea, parcd toati suflarea
din jur - plsirele, gdze, animale - se oprea ?n
loc, ascultflnd-o.- Astdzi, voi incepe o istorioard despre un
tdnir foarte curajos, care a omordt un balaur
infricoqdtor.- Sffintul Gheorghe, recunoscu' bucuros
de ce gtia, Gheorghild.- in fiecare zi, incePdnd cu numele
copiiloq Maica Domnului le spunea cdte o
istorioard din vie{ile sfinlilor, dar qi despre viala
gi inv[J6turi1e Fiului Sdu. La plecare, ii mdngdia
6tatta cu mdna pe cap qi fiecare simlea o
mireasmd nedescris de pldcut6, izvordld parcd,
din m6na ei.Zlleletreceau unele dupd altele, iar
copiii, cu fiecare zi, se umpleau duhorrniceqte qi
pircd,undeva, in suffetul fiecdruia, sim{eau ceva
i" tt t puteau s5 exprime. Dar intr-o zi, cirtd
toamni igi anun{a venirea cu alai de frunze
galbene, v6nt ascu{it gi stropi de ploaie,
66ttatti"u le spuse copiilor cd nu va mai veni la
ei, trebuind sd mearg[ qi prin alte pdrli, probabil
laal1i copii.- - $l cdnd o si te mai vedem? intrebd
nedumeritdllenuca.
- Oricdnd veli wea, mergeli la bisericavoastrd din sat gi mE ve{i ?ntilni cu siguranldacolo.
- $i po... povegti le matale at6t defrumoase? se fdst6ci $tefbnel.
- Spune{i-le voi de-acum tuturor copiilorqi oricui vrea sd vd asculte.
- LasI-ne un dar inainte de plecare, orugd Irina, apucdnd-o de mdnd pe bdtranicl.
- Toate aceste istorioare, pe care vi le lassd le spunefi gi voi mai departe, sunt darul meucel mai de pre!. S[-le spuneJi 9i sd inviJali dinfaptele minunate ale sf in{ i lor g i a leMdntuitoruluiHristos.
- Dar wem o amintire, te rugdm! spuseculacimiinochi.Ana.
Maica Domnului oftd uqor qi gopti maimult ca pentru sine: ,, Dintotdeauna oamenii auvrut semne!" Bbtrinica le deschise ochii giaceqtia o recunoscurd pe Maica Domnului, agacum o qtiau de la bisericd, din icoane. Apoi,zdmbi cu bldndele, ii binecuvinti pe fiecare cade obicei, lSsdnd in jur acea mireasmd dulce gifoarte pldcut6, dupd care, trecdnd cu mdna prinaer roatil,parc6 binecuvdntdnd toate cele din jur,
44 45
se ftcu nevdz;rttL pe ulicioara satului ce ducea
spre dealurile din zare,laingemdnarea zilei cu
seara.Copiii au rdmas pe cdrare privindu-O cu
lacrimi in ochi qi promi{dnd c5, de acum incolo,in fiecare sear[, vor aduna 9i alli copii,povestindu-le ce au auzit de la bdtrdnicd' A doua
zi de dimineald, copiii auzilittn aproape toate
curfile din sat, pe la ferestre, pe la garduri, tufe
rlziele'de flori gingaqe, galbene cu alb' Chiar in
searaurmdtoare, ei s-au adunat la povestit, c0nd,
deodatS, au simlit acel parfum' acea mireasmdce venea totdeauna atunci cdnd erau mdngdia{i'
- E Maica Domnului, qoPti, Plin de
emofie, Gheorghita.- Da, da, da! Ea este, spuserd in cor toli
ceilal1i, spre nedumerirea celorlalli copii' Dar nu
ovedem?- Poate ne-a 16sat ca dar mireasma ei,
spuse in tain6, Ilenuca.
emolie, Irina, aflat6 ldng[ o tufb de flori
misterioase, pe care nu se mai sdtura mirosindu-le.
Toli coPiii s-au adunat 16ngd tufb,
46
mirosind fl orile parfumate.- E mdna, mdna Maicii Domnului,
exclamd Ana, cuprins[ de un fior de emolie,aducdndu-gi aminte cum mirosea m0nabdtrdnicii cdnd ii m6ngdia.
- Da, mdna Maicii Domnului. E lucrareaEi... Aceste flori minunate sunt darul Maiciinoastre, cu mireasma ei, ldsate nou[ oamenilorca aducere-aminte cI a trecut pe pdmAnt, spuse,foarte hot[rdt gi plin de credintd, Gheorghi{a.
$i intr-adevdr, de atunci, aceste flori pecare toatd lumea le cunoagte cu denumirea de,,Mdna Maicii Domnului" igi revarsd mireasmalor imb[t[toare doar seara, in zilele devar6, ca,micar rostind numele Maicii lui Dumnezeu,oamenii ce o miros sd igi aduci aminte de Ei.
(Laura Chilnicean,Darul Maicii Domnului)
47
Postfal'd
Multe gi diverse potfi qi alte povestioare,dupi cum multe sunt 9i virtulile creqtine,asemeni gi darurilor Duhului Sfent.
Rezumindu-md doar la un numir de 12istorioare cu tdlc gi cu inv6!6turi variatedesprinse din ele, atdt cdt ar fi, cdte o virtute deimplinit pe 1un5, dintr-un an intreg' am incercatsa gesesi povestiri pldcute la citit, cu impact lafinal, o parte Ain ele fiind redate ca atare dinclr{ile date la bibliografie, iar alti parte, pentru afi mai ugor citite gi in{elese au fost readaptate,pdstrfrnd ideea autorului.-
Nimic dupd cum se qtie, nu se poate facefrrd prezenla, ingiduin{a 9i ajutorul luiDumnezeu. intreaga existen{5 este pecetluitd deinsdqi existen{a div ind. Unde nu esteDumnezeu? Unde nu sunt puterea 9i harul Sdu?Nu pot incheia aceastd scurtd antologie deistorioare, frfd a sublinia tocmai acest lucruesenfial qi care, din pdcate, este din ce in ce maimult contestat: omniprezenla tui Dufirnezeu'
,,intr-o adunare se vorbea desPreDumnezeu: unul care era necredincios 9i
mdndru zise apdsat:- Ag crede gi eu, daci mi-a{i ar6ta unde
esteDumnezeu?!$i ca sd l6mureascd printr-o pild6,
afirmalialui, chemipeuncopil care se aflaacologi-l intreb6, zicindu-i:
, - Iath, iti dau 100 de lei, dac[ tu ne spuiunde esteDufilnezeu.
Copilul, care crescuse in cas6 de oamenievlaviogi , f6,rd s[ gov6ie, i i rEspunsenecredinciosului:
- Eu mi voi ruga de titicu, s6 vi dea 1000de lei, daci dumneavoastrd ne spune{i unde nuesteDumnezeu!...
Necredinciosul r6mase ului t ,nemaigtiind ce si rispundd la dojana (certarea)pe care i-o fbcea Dumnezeu prin gura unuicopil" (Istorioare moral-religioase,antologiealcdtuitd de pr Y Dobrescu).
48 49
Bibliografie
l. Biblia sau Sfdnta Scripturd, EIBMBOR,Bucuregti,l988;2. Buzescu C.o Nicolae preot 9i Popovici,Alexandru diacon, Parabolele gi
invdldturile Mdntuitorului Hristos, EdituraAxia, Craiova,2004;3. Chilnicearr,Lanra, Darul Maicii Domnului,Editura Icona, Arad, 2012;4. Ferrero, Bruno, Istorioare pentru suflet, vol'5, vol. 6 gi vol. 8,trad. Simona $tefana Zetea,Andrei Mdrcug gi Domnica Gofia, edituraGalaxia Gutenberg, Tirgu-Ldpuq, 2007 ;5. *{s* Istorioare moral-religioase, antologiealcltuitd de pr. Valeriu Dobrescu, Parohia
,,Sfhnta Treimo" Azuga, Prahova, 2007 ;f. x** Povestiri duhovniceqti, vol.I, edilieingrijitd de pr. Constantin Cirstea, EdituraSmntutAntim Ivireanul, R0mnicuVdlcea, 201I '
Cuprins
Prefaf i . . . . . . . . . . . . . " . . . . . . . .1
Septembrie : in{elepciuneaSirbltoarea creafiei ..................3
Octombrie: iubireaDumnezeu e dragoste .. . . . . . . . . . . . . . .5
Noiembrte: credinlaIzvorul SfffntuluiAndrei ...........8
Decembrie: milosteniain noaptea sfint i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .13
Ianuarie: cumpdtareaSfatul animalelor din Ajunul Bobotezei
Februarie: bundtateaI)e ce nu distruge Dumnezeu lumea
50 51
21
Martie: smereniaPfl inea qi modestia... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .23
Aprilie: adevdrulCAti $iinti qi citi credinfl? ....................25
Mai : dreapt a- s o cot ealdMuncao ribdarea, deprinder et................27
Iunie: rugdciuneaCum si ne folosim toate forfele! ..............29
Iulie: dreptateaRlspunsul la rugIminte... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3 I
August: ascultareaDarul Maicii Domnului ...........33
Postfa{I . . . . . . . . . . . . . . . . . . .41
Bibtiografie .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .43
$iSo"ni* fF. tuL rrtcG H e'fLi rrE
LN ztf.
..intr-o adunnre se vorbea despreDumnezeu: unul care era necredincios qimAndru zise apf,sat:
- Ag crede qi eu, dacfi mi-a1i arf,ta undeeste Dumnezeu?!
$i ca sd lh,mureascd printr-o pildfl, afir-malia lui, chem5 pe un copil care se aflaacolo qi-l intreb6. zicAndu-i:
- Iatd, i1i dau 100 de lei, dacl tu ne spuiunde este Dumnezeu.
Copilul. care clescuse in cas[ de oameni ,
llill,llll-,ffr sr eovdie' ii rdspunse nt
- Eu md voi ruga de t[ticu, s[ v[ dea *
ll3l.u'l"il';"Xx?l *H;t';Lli1'lrd ne'*'"rNecredinciosul r[mase uluit, nemaiEti-
ind ce sErdspund[ la dojana (certarea) pe
:il:,f:" rrcea Dumnezeu Prin gura unui